Sunteți pe pagina 1din 19

Studiu din cartea Daniel

AAA
Autor: Preda Liviu | Album: fara album | Tematica: Personaje biblice
Resursa adaugata de Predaliviu in 20/02/2013
0/10

Referințe
Daniel

Introducere: Dupa carte Ezechel in Biblia Cornielescu urmeaza cartea Daniel si dupa ea este cartea
Osea. In ceea ce priveste datarea cartii Daniel ,opiniile variaza de-a lungul unui spectru foarte
cuprinzator, incepand cu secolul al 6-lea idH si sfarsindu-se cu secolul al 2-lea idH. Altii sustin faptul
ca forma cartii pe care o avem noi astazi dataeaza din perioada macabee 165-167 idH ,spune Porfiriu
in 230dH si ideea lui merge pana in zilele noastre. Cert este ca Domnul Nostru Isus Hristos in mod
concret citeaza cartea ca fiind scrisa de prorocul Daniel ,Matei 24:15,Marcu 13:14, iar aceasta proba
cred eu ca este deajuns pentru un crestin cucernic. Apoi cartea abunda cu detalii din inperiul
babilonian si Medo-Persan , detalii pe care doar un martor ocular le-ar fi putut avea. Altii sunt de
parere ca insusi Daniel a scris cartea acesta in anul 530 IDH. Scopul cartii este de a incuraja pe evreii
in timpul groaznicelor excese antisemite comise de Antioh Epifanul. Daniel este una dintre cele mai
fascinante cartii ale Bibliei, VT, datorita prezicerilor de mare precizie care se afla in ea, profetii
mesianice, si mai mult decat atat aceasta carte a starnit interese de aprofundare si studiere nu numai
in spectrul crestin ci si oameni de stiinta din toata lumea au ca si tinta de cercetare aceasta carte. De
aceea este foarte important ca noi , cei care sustinem ca stim planul lui Dumnezeu , cu atat mai mult
trebuie sa cunoastem istoria , prezentul si astfel vom putea intelege si viitorul. Cercetatorul Biblic
conservator Sir Robert Anderson si-a intitulat una din cartile sale Daniel in the critic’s den. Daniel in
groapa cu critici. Numele Daniel inseamna Dumnezeu este judecatorul sau Judecatorul lui
Dumnezeu. Caracterul si comportamentul sau demonstreaza ca el a trait in lumina acestei realitati.
Cand Nebucatnetar a asediat pentru prima oara Ierusalimul in anul 605idH , Daniel care pe atunci
avea varsta de 15 ani a fost luat ca rob si dus in Babilon impreuna cu alti tineri nobili din Iuda. In
Babilon a primit profetiile din partea lui Dumnezeu si tot acolo si-a sfarsit si viata la o varsta inaintata.
Cat priveste FUNCTIA ocupata de Daniel el a fost un om de stat cu rang inalt ce a servit in
administratia lui Nebucatnetar, precum si la curtea lui Belsatar cand imperiul Medo-Persan a cucerit
Babilonul. SLUJBA lui Daniel insa a fost una de profet. Cat priveste contextul cartii primele 6 capitole
ale cartii Daniel sunt in mare masura o naratiune, ultimele 6 capitole ale cartii sunt in mare masura
teme profetice, lucruri care se vor intampla in viitor. De aceea aceasta carte care a fost scrisa cu
aproximativ 2500 de anii in urma este una foarte actuala si subiectele pe care le trateaza sunt de
interes universal. Asa dar dupa cum Moise profeteste poporului Israel ca din pricina neascultarii de
Dumnezeu au ajuns sa fie “coada” si nu “cap” printre natiunile lumii (Deuteronom 28), asta s-a si
intamplat. Totusi datorita faptului ca Dumnezeu ramane credincios legamantului initiat de EL,, dupa
ce numarul deplin al Neamurilor va fi implinit la timpul hotarat de El, atunci tot Israelul va fi mantuit,
caci se vor intorce cu pocainta la Izbavitorul care le va sterge pacatele. Romani 11:25-36. Capitolul 1
Imparat in Iuda este Ioiachim , 609-598idH, fiu a lui Iosia si al Zebudei, fiica lui Pedaia din Ruma. A
domnit 11 ani în Iuda. A murit din cauze naturale, în timpul lui Evil-Merodac al Babilonului. Batalia de
la Carchemis s-a petrecut în al patrule an al lui Ioachim, care a fost de partea Egiptului. A abdicat în al
optulea an al domniei lui Nabucodonosor al Babilonului. In timpul acesta Nebucatnetar vine si
impresoara Iuda si Ierusalimul unde era si tanarul Daniel care este un bun patriot, prieten, altruist, om
al rugaciunii,intelept, statornic. Daniel 1:1-6 Fidelitatea statornica alui Daniel si a tovarasilor sai .
Asiria a dominat aceasta parte a Orientului apropiat din anul 885-626idH. La sfarsitul sec 7 –lea ,s-a
ridicar in Babilon un print tanar pe numele sau de Nabopolasar, si el a reusit sa-I infranga pe Asirieni
la Babilon dupa care s-a unit cu Ciacsare care conducea Mezi si ia infrant pe Asirieni si au cucerit
Ninive, si asa a inceput imperiul Babilonioan care lafel de repede cum s-a ridicat s-a si stins in mai
putin de 100 de ani. Nabopolasar dupa ce a cucerit Asiria , singura forta mai serioasa cu care se
putea confunta in partea aceea a lumii, era Egiptul. Aceasta tara a fost si ea supusa Asiriei asa ca
atunci cand ea a fost cucerita de catre Babilonieni , egipteni s-au bucurat si au spus ca este vremea
lor sa domine Palestina si Siria. In anul 609idH, imparatul lui Iuda , Iosia a pornit la lupta impotriva
faraonului Neco al 2-lea, in lupta de la Meghido, unde si moare si astfel Iuda cade in mana
egiptenilor care au crezut ca sunt cineva. Au zis in mintea lor a cazut Iuda,Siria urmeaza Asiria .
Nabopolasar era deja batran si incapabil sa-si conduca armatele asa ca l-a rugat pe fiul sau cel mai
mare Nebucatnetar , ca sa fie conducatorul armatelor. Nebucatnetar nu a fost luat in serios de catre
egipteni asa ca acesta in anul 605 idH a trimis armatele sale impotriva faraonului Neco al 2-lea, cu
care s-a luptat pe raul Eufrat la Carchemis in Siria. Carcchemis-ul se afla in Siria, adica egiptenii au
trebuit sa treaca prin Egipt,Palestina si binenteles Iuda-Ierusalimul, ca sa ajunga la Carchemis.Fiind
infranti aici se intorc catre Egipt si Babilonienii vin dupa ei. Astfel avem versetul 1:1 din Daniel. Daniel
1:1 vs Ieremia 25:1 Intre cele doua pasaje apare o discrepanta de 1 an. Explicatia rezida in deosebirile
dintre sistemul evreiesc si cel babilonian de calculare a anilor. Pentru babilonieni era mai intai anul
urcarii pe tron ,dupa care urma primul an de domnie,al 2-lea al 3-lea. La evrei anul in care se schimba
regele era socotit ca an de tronare pentru ambii regi. Deci anul al 4-lea de domnie evreiasca este
echivalent cu anul al 3-lea de domnie dupa calendarul Babilonului. Ieremia era in Iuda si scria dupa
legea iudeilor ,Daniel era in Babilon si scria dupa obiceiul de acolo. Daniel 1:2 De ce a dus
Nebucatnetar vasele din templu si prada de razboi in templul zeului sau?? Din nou avem de-a face cu
un obicei care apartine doar lui Nebucatnetar.Istoria confirma aceste lucruri. Nimeni inaintea lui nu a
facut asa si nimeni dupa el nu a facut asa, ci toti duceau prada de razboi in casa visteriei imparatiei.
Dar Daniel cum se afla la curtea imparateasca a putut fi un martor ocular care a scris si imortalizat
aceasta trasatura de caracter a lui Nebucatnetar. Daniel 1:3 Cine este acest Aspenaz? Critici spun ca
este un personaj fictiv ,inventat de catre scriitorul aceste carti. Personaj inventat cu o functie
inventata. In muzeul de la Berlin se gaseste o inscriptie care a fost gasita in Irak dupa al 2-lea razboi
mondial si pe aceasta inscriptie se gaseste semnatura lui Aspenaz ,capetenia famenilor lui
Nebucatnetar. Daniel l-a cunoscut personal pe Aspenaz si cunostea toate detaliile. Mai tarziu gasim
in cartea Daniel niste pedepse care au fost aplicate celor care au insultat autoritatea imparatului. EX:
Prietenii lui Daniel, Sadrac ,Mesac si Abed-Nego sau Hanania,Misael si Azaria au fost aruncati in
cuptorul de foc incins. Daniel in schimb a fost aruncat in groapa cu lei. Din nou critici spun ca de ce
nu a fost pedepsit cu aceeasi pedeapsa? Dariu Medul se inchina zeului focului si astfel pentru el ar fi
fost o uraciune ca sa execute pe cineva astfel. Detalii foarte multe pe care cel care a trait acele
vremuri, le cunoaste. Un alt argument pe care l-au adus criticii este ca limbajul in care este scrisa
cartea este un limbaj mai nou, nu din sec al 6-lea,contine cuvinte persane si grecesti pe care Daniel in
sec 6 idH nu le-ar fi stiut. (Driver 1891). Aramaica era limba oficiala in Orientul Apropiat inca de pe
vremea lui Avram timp de 1000 de ani ,poate chiar mai mult. Ia a fost limba oficiala la curtea Asiriei si
a ramas limba CULTA pana la Alexandru Macedon. Limba aramaica era limba folosita si la curtea
Babiloniana in timpul vieti lui Daniel. Sunt 21 cuvinte persane si 3 cuvinte grecesti in carte Daniel.
Cuvintele persane sunt cuvinte care descriu functii guvernamentale de la curtea imparatului unde
Daniel a trait pe vremea lui Cirus persanul. Cuvintele grecesti pe care le gasim sunt in Cap 3:5 si sunt
cuvintele care descriu niste instrumente muzicale grecesti care erau folosite inca din sec al 9-lea idH
cu 200 de ani inainte de Daniel. DACA cartea ar fi fost scrisa in perioada macabeilor ea ar fi trebuit sa
aiba mai multe cuvinte grecesti si poate cateva cuvinte persane si babiloniene, nu invers. Inca o
dovada clara ca Danile a scris cartea cand zice ca a scris-o si anume in sec al 6-lea idH. Un alt
argument este Canonicitatea cartii .. Cartile care au fost acceptate in VT probabil incep de pe vremea
lui Ezra. Erau oameni care intelegeau cuvantul si-l iubeau, astfel puteau sa zica care dintre ele sunt de
sursa divina si care nu. Au fost foarte multe scrieri inainte de Hristos dar nu toate apar in VT sau in
Canon. Nu avem date exacte, doar presupunem. Cartile Macabeilor care au fost o dinastie care s-au
ridicat in favoarea poporului, au fost facute si consemnari si scrieri dar ele nu apar ca si carti in Biblie,
cartea lui Tobit, cartea lui Iudit, carti frumoase dar nu INSPIRATE. Cei care au intocmit Canonul au
luat cartea lui Daniel si au considerat-o o carte inspirata. Acestia sunt oameni care au trait cu mult
inaintea criticilor si stiau mai bine care este adevarul. Cu toate ca ea este in Biblie, face parte din
Canon din VT dar tot mai este o problema: VT este impartit in trei parti: -Tora Cartile lui Moise sau
Pentateul-Legea -Nebiim- Profeti, care cuprinde Iosua , Judecatori, 1-2 Samuel, 1-2 Imparati, Isaia,
Ieremia, Ezechel, si cei 12 profeti mici. -Chetubim sau scrierile sfinte care cuprinde,Iov,
Psalmi,Proverbe,Cantarea Cintarilor, Rut, Plangerile lui Ieremia, Eclesiastul ,Estera, Daniel,Ezra,
Neemia, 1-2 Cronici. Binenteles ca apare intrebarea: Daca Daniel a fost un profet de ce nu apare in
sectiune a 2-a impreuna cu ceilalti profeti???? NU STIM Pot fi 3 explicatii: - incadrarea se poate face
dupa felul cartii, si Daniel poate fi usor interpretata ca o carte istorica, cum a fost cartea lui Ezra, e o
varinta. - Felul in care au fost scrise cartile este ca primele sunt cartile scrise de Moise adica legea, a
2-lea sunt cartile profetice, adica cei care au avut functie profetica. Asa era meseria lor,profeteau.
Isaia ,Ieremia, Ezechel si toti profetii mici au fost profeti cu functie profetica. Functie de profet. Daniel
nu a avut fuctie profetica ci el a fost CONSILIER la Nebucatnetar si la ceilalti. Poate acesta ar fi un
motiv pentru care cartea se afla in Chetubim. - Impartirea a fost schimbata si mai tarziu cartea a fost
mutata din sectiunea a 2-a in a 3-a. NU STIM. Dar ce stim este ca ea se afla in canon, a fost acceptata
aici si noi o avem in Biblie. A fost Daniel un Personaj real sau nu???? Trei citate: 1. In pestera nr 4 de
la Kumran a fost gasita rugaciunea lui Nabodinus. Nabodinus a fost un imparat al Babilonului ,fiul cel
mai mare al lui Nebucatnetar. Iata care a fost o parte din rugaciune sa: “ Cuvintele lui Nabodinus
regele Asiriei si Babilonului, cand a fost lovit de o boala din hotararea Celui Prea Inalt. Am fost lovit
cu o boala timp de 7 ani si nu am fost ca ceilalti oameni ,dar cand mi-am marturisit pacatele si
greselile, Dumnezeu a trimis la mine pe un magician evreu dintere cei exilati in Babilon. El mi-a dat
explicatia sa si a dat o porunca prin care cinstea si onoarea sa fie a Celui Prea Inalt.” Nabodinus
spune ca intre magicieni, intre Haldei, intelepti, cei care studiau astrele ,zodiile,timpurile, exista un
evreu exilat.Nu spune numele ….dar va las sa ghiciti despre cine e vorba. 2.Numele ni-l da Ezechel in
cartea sa la cap 14:12-14.,20 Noe,Daniel,Iov. Ezechel care era contemporan cu Daniel il pune la aceasi
treapta cu Noe si Iov. Unde era Ezechel? Oare nu era si el rob impreuna cu Daniel in Babilon? Se
uitau la Daniel cu respect pentru fratele lor care chiar daca este rob si el , dar este cineva. In Ezechel
28:3 un cuvant pe care-l rosteste Domnul impotriva printului Tirului, Ironic. 3. Marturia cea mai
importanta este cea a Domnului Isus in Matei 24:15 si Marcu 13:14 Domnul Isus cand vorbeste
despre Daniel il recunoaste ca si profet si personaj real.Cartea aceasta va deschide inaintea noastra
perspective ale viitorului si ne va ajuta sa intelegem mai bine cum este un om pe care Dumnezeu il
numeste om ales si preaiubit. Cartea aceasta ne invata ca Dumnezeu este in controlul unei vieti ,a
unei natiuni si a unui Univers. Daniel Cap 1 : 3-17 Cati ani avea Daniel aici? Stim ca in momentul cat a
plecat din Iuda avea in jur de15 ani. La varsta aceasta se pare ca a facut cateva alegeri bune. Cred ca
daca eram noi acolo si vedeam atata carne si vin poate am fi spus : Stai umpic ca se pare ca e bine in
robie, nu e chiar asa cum scrie in Tora de strabunii nostri ca au avut de suferit. Un alt fapt consemnat
este altruismul lui Daniel. Credeti ca cei 4 Beltsatar, Sadrac ,Mesac si Abed-Nego erau singuri exilati?
Credeti ca celalti evrei aveau aceleasi favoruri ca si ei? Cred ca in semn de solidaritate Daniel a zis :-
Nu este coresct ca noi sa crapam in noi si restul de frati sa moara de foame! Pe de alta parte
intervine si partea religioasa. Eu nu ma spurc. Un baiat la 15-16 ani care gandeste astfel negresit va fi
binecuvantat. Ce importanta are pt noi o istorioara petrecuta in alta tara si intro alta cultura, in urma
cu 2500ani? Istoric vorbind : In momentul cand s-a ridicat Babilonul ,puterile rivale erau Asiria si
Egiptul. In 605idH Nebucatnetar porneste in lupta impotriva faraonului Neco la Carchemis ,care se
afla in N Siriei de azi. Dupa ce i-a infrant la Carchemis ,Nebucatnetar fiul lui Nabopolasar porneste
cartre S ca sa dovedeasca lumii de la acea vreme ca el este seful. Egipteni fug catre casa prin
Palestina de azi si inevitabil prin Iuda si Ierusalim pe care l-a asediat in cateva luni. Nu era asta in
planul lui Nebucatnetar de a distruge Iuda ci dorea ca aceasta tara sa fie o tara VASALA ,adica
supusa. Planul lui era sa puna la Ierusalim un rege vasal ,supus lui, dar ca si garantie urma sa ia din
casa regala si deasemenea din familiile nobile,oameni cu el in Babilon. Imaginati-va cum ar fi DACA
Romania ar intra in conflict cu Rusia sau China si ar venii un domnitor nou aici care ar spune . Copii
vostri care sunt de 14,15,16 ani veniti cu mine si parintii pot sa ramana aici ,fara galagie. Sunt oare
parintii pregatiti pt o asemenea catastrofa. Si mai mult ESTI TU PREGATIT?, pt o astfel de schimbare
majora, sti ceva de China, de Rusia, de obiceiurile lor, de traditiile lor, despre istoria lor,limba lor, felul
lor de viata? Cam asa se simtea si Daniel, Hanania, Misael si Azaria. Daca ma intrebati daca este un
scenariu realist cu China sau Rusia as spune ca NU CRED, dar Babilonul modern este altul. “Fiica
noastra afost crescuta intro familie crestina ,cu o educatie crestina, dar de doi ani de cand a plecat la
facultate, nu o mai recunoastem. A parasit toate valorile pe care am incercat sa o invata, este o alta
persoana. Nu ne ramane decat sa ne rugam pentru ea…….Fiul nostru……la scoala ,…..” Babilonul
modern nu este o forma de exil, ci mai degraba este un mediu care este atat de frumos ambalat incat
vrei sa faci parte din el. Atat de frumos este ambalat incat daca nu faci parte din el NU EXISTI!!!! Daca
nu ai cont pe Facebook, nu existi!!! Daca nu ai cel putin un Smart Phone, nu existi. Daca nu ai toale
de la H&M, BERSHKA, ZARA, MANGO…,nu existi. Pt baieti daca nu ai masina tunata,nu existi, daca nu
mergi la BAMBOO si la KASHO, nu existi, daca nu mergi la sala de 4 ori pe saptamana si la piscina de
3 ori, nu existi!!! Acesta e Babilonul de azi, cel cu care trebuie sa va confruntati. Babilonul de azi nu
mai ia copii cu forta. Parintii fac economii ca sa le cumpere gaghet-uri, lectii de dans modern –ca
ajuta la crestere, calculatoare performante—ca sa mai intre invete sa tasteze, internet – ca sa fie si el
sau ea in rand cu lumea. Planul lui Nebucatnetar a fost ca sa ia pe acesti tinerii evrei si sa-I faca
slujitori ai sai! Mai stiti pe cineva care vrea slujitorii? NU PRINTI!!! ISUS te face PRINT SI PRINTESA.
Daniel intradevar a ajuns sa fie PRIM MINISTRU in Babilon dar era rob,sclav. Niciodata nu a ajuns
Daniel sa fie print in Babilon, ci toata viata sa a fost sluga la un alt print la un alt rege. Intro noapte
cand nepotul lui Nebucatnetar are o vedeni cu o mana care scria….cantarit…cantarit… Cheama pe
Daniel ca sa descifreze ce era scris acolo si-l numeste…….unul din prinsi de razboi din Iuda….,dupa 70
de ani in slujba lui ,a tatalui lui si a bunicului lui. Practic toata existenta imperiului. Cu alte cuvinte:
Daniele tot ce ai si tot ce esti depinde de NOI.!!! Metoda Primul lucru pe care l-a facut Nebucatnetar
a fost sa-I scoata si sa-I izoleze de mediul si educatia lor ,apoi sa-I duca intrun loc unde sa-I scoleze
in invatatura Haldeilor si sa ii obisnuiasca cu “viata buna”. Cu raul te obisnuiesti de nevoie, dar cu
bine tare repede si usor te obisnuiesti. Dintro cetate asediata la casa imparateasca. Istoria arata ca
Israelul din cauza asediilor au ajuns la canibalism. Acesti tineri de la asediu ajung sa se hraneasca cu
bucatele pe care le mananca un rege. Mananci fortat carne ,fructe de mare, legume mai putine, si bei
mult vin. Nume NOI –pierderea identitatii Pt evrei numele este foarte important! Daniel inseamna
Dumnezeu este judecatorul meu! Dumnezeu a judecat. Hanania inseamna Iehova este indurator!
Iehova este(a fost) binevoitor. Misael inseamna Cine este ca Dumnezeu? Cel ce apartine lui
Dumnezeu. Azaria inseamna Dumnezeu este ajutorul meu! Yahveh ajuta. In fiecare zi cand isi rosteau
numele isi aduceau aminte de identitatea lor, de Dumnezeul lor. Vine Nebucatnetar si le schimba
numele. Daniel-Belsatar pazitorul comorilor lui Bel. Misael- Mesac un nume legat de zeita Sac.
Hanania-Sadrac un nume legat de zeul lunii la Babilonieni. Azaria-Abed-Nego slujitorul zeului
focului. Nume noi ca sa uite de Dumnezeul lui Israel si sa se vada acum dependenti de zeul
Babilonului. Cum au reactionat ei la toate aceste, Cum ai reactiona tu???? Ei au stat impreuna, vedem
asta din textele Biblice ca sunt mentionati de multe ori unul dupa altu Daniel, Hanania, Misael, Azaria.
Ideal ar fi ca si tu sa cauti compania fratilor tai de credinta, chiar si in Babilon poti gasi oameni care
au aceleasi valori ca si tine.Cauta-i!! Apoi cand li s-a oferit “privilegiul” de a manca si a bea din
mancarea imparatului Daniel foarte repede spune ca nu poate manca din bucatele care sunt
inchinate zeilor lui Nebucatnetar si ai Babilonului. Si mai spune ca doreste sa fie supus la un test de
zarzavaturi care nu erau pangarite timp de 10 zile. A refuzat viata buna dar a primit de la Dumnezeu
stiinta si pricepere. Care a fost reactia lor la schimbarea numelui. El spune tot timpul despre sine- Eu
Daniel!!! ,si niciodata -Eu Belsatar! Cum au reusit ei?? Cu educatia primita de acasa de la parintii lor.
Ezechia –Manase-Amon-54 ani paganism-Iosia –reforma religioasa-parintii lui Daniel Deuteronom
6:7 Sa le intiparesti in mintea copiilor tai. Armonia, consecventa si taria de cartacer a parintilor lui
Daniel se vede in caracterul lui Daniel. Daniel astfel are curajul sa zica nu vreau!!! Astfel a ajuns mai
intelept decat toti intelepti Babilonului. Vs 4. niste tineri fara vreun cusur trupesc, frumosi la chip,
izestrati cu intelpciune in orce ramura a stiintei, cu minte agera si pricepere, in stare sa slujeasca in
casa imparatului, si pe care sa-i invete scrierea si limba Haldeilor. Ce obarsie aveau Daniel si cei trei
prieteni ai lui ? Daniel era descendent a lui David (cel mai mare rege israelit) iar ceilalti erau fii de
inalti demnitari regali. Motivul pentru care au fost luati ostatici era santajul. In cazul in care regele
evreu pornea o rebeliune, copii rudelor sale si ai oamnilor cu influenta din anturajul sau puteau fi
ucisi. De ce li s-au oferit unor prizonieri bucate de la masa imparatului si de ce au fost scolarizati, iar
ulterior integrati in aparatul atministrativ al Babilonului? Se incerca integrarea lor in curtea regala
prin coruperea spre idolatrie (intrucat o parte din alimentele servite erau inchinata idolilor) si se
incerca specularea recunostintei fata de inaltele privilegii oferite. Prin schimbarea numelor se incerca
inocularea ideii ca au fost adoptati, iar ca noua lor familie era curtea imperiala, ale carei principii si
obiceiuri ei trebuiau sa le adopte. Intr-un cuvant era un program bine articulat, ce se voia eficace in
spalarea creelor tinerilor prizonieri . Ce mai urmau sa invete la curtea imperiala daca erau deja
instruiti? Istoria, matematica, astronomia, scrierea cuneiforma, limba aramaica (limba de circulatie in
imperiu) arhitectura, administratie, strategie, tactica si tehnica militara etc. Acestea erau stiinte in care
babilonienii erau maestrii, iar tinerii aveau multe cunostinte teoretice si practice noi de asimilat, in
afara celor dobandite in tara lor. 5. Imparatul le-a randuit pe fiecare zi o parte din bucatele de la
masa lui si din vinul de care bea el, vrand sa-i creasca timp de trei ani , dupa care aveau sa fie in
slujba imparatului. 6. Printre ei erau, dintre copiii lui Iuda : Daniel, Hanania, Misael si Azaria. 7.
Capetenia famenilor dregatori le-a pus insa alte nume si anume : lui Daniel i-a pus numele Belsatar,
lui Hanania Sadrac, lui Misael Mesac, si lui Azaria Abed-Nego. Sunt suficiente 10 zile pentru a
revigora un organism anorexic si epuizat ? Mai trebuie spus un alt lucru ce va deveni relevant imediat
: Cand au ajuns in Babilon, toti prizonierii aveau un pronuntat aspect anorexic . De ce ? In primul rand
asedierea unei cetati se facea lent si presupunea taierea tuturor surselor de hrana de catre asediatori.
In momentul asediului, cam toata populatia regiunii se afla in cetate , ca atare proviziiile se epuizau
rapid si se suferea de malnutritie. Este imposibil de descris atmosfera dintr-o cetate asediata. In al
doilea rand, calatoria din Palestina pana in Babilon era istovitoare prin lungimea si ariditatea locurilor
pe care le traversa drumul catre Babilon (care in calitate de prizonieri i-l parcurgeau pe jos si cu ratie
stricta de hrana si apa). Astfel, in cazul malnutritiei si a epuizarii fizice indelungate, o alimentatie
bogata in grasimi animale, administrata brusc , este lucrul cel mai putin de dorit . Dar pe de alta
parte, alimentatia vegetariana, in asemenea situatii este usor asimilata si echilibrul fiziologic al
organismului se recapata mult mai rapid si fara probleme. Dieta pe care a solicitat-o Daniel se
cuprinde in expresia iudaica "zero'im" si defineste un regim alimentar pe baza de cereale , fructe ,
legume , nuci si verdeturi (Cartea Geneza cap. 1 , vers.1,29) si , bineanteles , apa .Intr-adevar, in urma
asediului si a drumului facut din Palestina pana in Babilon, bietii tineri aratau jalnic. Probabil ca abea
se tineau pe picioare. Desi trebuie spus ca, intr-o asemea situatie un regim vegetarian este mult mai
rapid asimilat de organism, totusi nu cred ca acest timp scurt este suficient pentru un rezultat
notabil. Intelegem ca a fost vorba de o minune a lui Dumnezeu, care a avut ca scop demonstratia
unui principiu: superioritatea sistemului de inchinare, pe deoparte si pe de alta parte, superioritatea
stilului alimentar prescris de Dumnezeu. Superioritatea consta in primul rand in ascultarea propriu-
zisa de El , iar acest lucu are drept rasplata binecuvantarea Sa speciala . Impactul pe care l-a avut
acest fapt, le-a permis celor patru tineri sa urmeze acest regim pe toata durata studiilor . 8. Daniel a
hotarat sa nu se spurce cu bucatele alese ale imparatului si cu vinul pe care-l bea imparatul, si a
rugat pe capetenia famenilor dregatori sa nu-l sileasca sa se spurce. 9. Dumnezeu a facut ca Daniel
sa capete bunavointa si trecere inaintea capeteniei famenilor dregatori. 10. Capetenia famenilor a zis
lui Daniel: "Ma tem numai de domnul meu imparatul, care a hotarat ce trebuie sa mancati si sa beti,
ca nu cumva sa vada fetele voastre mai triste decat ceilalti tineri de varsta voastra, si sa-mi pun astfel
capul in primedie inaintea imparatului." 11. Aunci Daniel a zis ingrijitorului, caruia ii incredintase
capetenia famenilor privegherea asupra lui Daniel, Hanania, Misael, si Azaria: 12. "Incearca pe robii tai
zece zile, si sa ni se dea de mancare zarzavaturi si apa de baut. 13. sa te uiti apoi la fata noastra si la a
celorlalti tineri care mananca din bucatele imparatului, si sa faci cu robii tai dupa cele ce vei vedea !"
Doresc sa remarcati maniera plina de tact in care Daniel a solicitat schimbarea meniului . Nici cu
extremism bigot , nici cu aroganta . Raportul biblic consemneaza o noua intervenie divina :
Dumnezeu a reusit sa inmoaie inima lui Aspenaz care a consimtit tacit la propunerea facuta de
Daniel. 14. El i-a ascultat in privina aceasta, si i-a incercat zece zile. 15. Dupa cele zece zile, ei erau
mai bine la fata si mai grasi decat toti tinerii care mancau din bucatele imparatului. 16. Ingrijitorul lua
bucatele si vinul care le erau randuite si le dadea zarzavaturi. Aici, inca odata Dumnezeu si-a aratat
puterea , atragand astfel atentia ca ascultarea de sfaturile alimentare pe care El le-a prescris si ferirea
de idolatrie, au ca prim rezultat binecuvatare si ocrotirea Sa speciala si mai apoi beneficiile unui trai
sanatos. Speram ca aceste sfaturi sa va conviga si pe dumneavoastra sa adoptati un stil alimentar
asemanator . Dumnezeu a atras atentia ca valorile spirituale primite acasa de catre acesti tineri aveau
in spatele lor o Intelepciune Nemarginita si o Putere Vie . 17. Dumnezeu a dat acestor patru tineri
stiinta si pricepere pentru tot felul de scrieri, si intelepciune; mai ales insa a facut pe Daniel priceput
in toate vedeniile si in toate visele. Profesorii cei mai competenti ai acelei perioade au fost cauza
stiintei si destoiniciei lor ? Nu neaparat. Acesti profesori au invatat pe multi, dar numai cei patru tineri
evrei sau remarcat. Aceasta este rasplata pe care o ofera Dumnezeu oricui dovedeste loialitate fata
de El. Dar abilitatea lui Daniel in ce priveste visele si viziunile, nu si-a insusit-o de la profesorii
pagani? "Mai ales..." aceasta abilitate a primit-o Daniel in dar de la Dumnezeu! In capitolul II vom
vedea si in ce imprejurari dramatice a primit acest dar . 18. La vremea sorocita de imparat ca sa-i
aduca la el, capetenia famenilor i-a adus inaintea lui Nebucadnetar. 19. Imparatul a stat de vorba cu
ei: dar intre toti tinerii aceia, nu s-a gasit niciunul ca Daniel, Hanania, Misael si Azaria. De aceea ei au
fost primiti in slujba imparatului. 20. In toate lucrurile care cereau inteleptiune si pricepere, si despre
care ii intreba imparatul, ii gasea de zece ori mai destoinici decat toti vrajitorii si cititorii in stele, care
erau in toata imparatia lui. 21. Asa adus-o Daniel pana in anul dintai al imparatului Cir Dspre ce i-a
intrebat imparatul de a descoperit la ei o pregatire atat de extraordinara ? Banuim (asa cum vom
vedea in Cap. V , vers.12 , din afirmatia mamei lui Belsatar) ca intrebarile vizau solutii la problemele
incalcite. De asemenea, trebuie sa fi vizat domeniile matematicii, astronomiei, arhitecturii, scrierea
cuneiforma, limba de circulatie in imperiu (aramaica), strategie, tehnica si tactica militara,
administratie etc. Acestea erau stiinte pe care babilonienii le stapaneau foarte bine si era de asteptat
ca sa se pretinda si de la ei asimilarea lor. Treabuie sa intelegem ca Dumnezeu le-a oferit de-a gata
acestor tineri, abilitati si intelepciune si din partea lor nu au fost necesare eforturi ???? Nici vorba!
Tinerii au trudit invatand si nu au pierdut nici o ocazie de a se dezvolta. Dumnezeu a binecuvantat
eforturile lor si astfel li s-a garantat succesul. De ce in versetul 21 ni se ni se da "anul intai al
imparatului Cir" iar in capitolul 10 , vers 1 "anul al treilea al lui Cir" ? Este vre-o contradictie ?
Teologul Haevernick sustine ca verbul "a dus-o" din vers. 21, are semnificatia de "a continuat in acest
fel " . Faptul ca se aminteste anul intai a lui Cir se datoreaza increderii in fagaduinta lui Dumnezeu
data prin Ieremia, ca vor fi captivi numai 70 de ani. Iar in anul intai a lui Cir (537) aproape ca se
implineau acesti ani. De asemenea, se mai poate concluziona ca incepand cu acest an (anul al treilea
a lui Cir) Daniel a inceput sa scrie. Concluzii cap 1. Daniel si cei trei prieteni ai sai au fost singurii
oameni cu adevarat liberi dintre toti supusii lui Nebucadnetar! Intrucat si-au trait cu orice pret
convingerile; au castigat, datorita providentei lui Dumnezeu, datorita credintei si a sarguintei lor,
respectul imparatului si simpatia unor demnitari. Au devenit astfel printre putinii oameni de
incredere ai lui Nebucadnetar. Au ajuns sa aiba autoritate si influenta mai mare decat potentatii
babilonieni. Iata profilul unor aristocrati autentici! Unde este genialul "program de reeducare" aplicat
prizonierilor de razboi? Sa nu credeti ca era ineficace! Pur si simplu, inalta curte s-a confruntat cu
Maiestatea Universului, reprezentata cu umilinta de cei patru tineri evrei. Iar inaintea Sa se pleaca
toti. Un astfel de Dumnezeu merita slujit cu orice risc! CAP 2 Visul imparatului-cosmarul inteleptilor 1.
In al doilea an al domniei lui Nebucadnetar, Nebucadnetar a avut niste visuri. Duhul ii era turburat, si
i-a perit somnul. Cei care in trecut criticau Biblia, au gasit o ocazie in acest prim verset, sa conteste
veridicitatea si onestitatea raportului profetiei, reclamand o neconcordanta : daca , spun domniile lor
, trei ani a durat scolarizarea (conform cap. 1 vers. 5) dupa care au fost investiti in functie , cum se
face atunci, ca acesta intamplare este mentionata ca petrecandu-se "in anul al doilea de domnie al
imparatului Nebucadnetar"? In vers. 13 al acestui capitol , cei patru tineri sunt vizati spre a fi
executati de catre garda imperiala, intelegandu-se deci, ca erau investiti in posturi asemanatoare
celor la care se refrea decretul imperial. Acesti tineri sunt mentionati ca fiind deja investiti in functii,
cand de fapt nici nu au terminat scoala! Daca aceasta intrebare s-ar mai pune si astazi aceasta ar
trada fie ignoranta, in ceea ce priveste uzanta numaraii anilor de domnie, fie, mai grav ,
tendentiozitate . Mentionam pentru cei care inca nu stiu modul in care se numarau anii de domnie la
curtea asiro-babiloniana, ca numaratoarea incepea din prima zi a noului an, iar perioada de pana la
aceasta data, numindu-se "anul urcarii la tron" (un fel de an zero al domniei). Aceast tip de
numaratoare se regaseste si in alte carti ale Bibliei: in "2 Imparati" la cap. 18, vers. 9-10 , se
consemneaza ca Samaria a fost impresurata in al patrulea an al lui Ezachia, pana in al saselea an al
sau, si ni se mai spune ca a fost in trei ani. In "Ieremia" la cap. 34, vers. 14, ni se spune despre acelasi
eveniment ca avand loc la "sfarsitul celor sapte ani..." Este, in concluzie, plauzibil ca al treilea an al
scolarizarii lor coincide cu al doilea an al domniei lui Nebucadnetar, intru-cat sunt folosite doua
metode de referinta: sistemul babilonian pentru numerotarea anilor de domnie, si cel obisnuit
pentrul numerotarea anilor de scolarizare al acestor tineri evrei. ◦ Mai concret : ◦ Anul I de scoala =
Anul urcarii la tron a lui Nebucadnetar ; ◦ Anul II de scoala = Primul an de domnie ; ◦ Anul III de
scoala, examinarea si investirea in functie = Al doilea an de domnie a lui Nebucadnetar (603 i.Hr.). In
concluzie primul si al treilea an sunt fractiuni de ani. Aceste sisteme de referinta au fost descifrate de
catre arheologia moderna si au ajutat la rezolvarea acestei aparente contradictii. Daca ar fi sa
parafrazam acest verset, am spune: "Nebucadnetar era intr-o asa stare psihica incat a avut un vis"
Cartea Eclesiastului cap. 5 vers. 3 ne descopera faptul ca :"Visurile oamenilor se nasc din multimea
griilor". Aceasta splendida mostra de intelepciune, releva fondul pe care apare acest vis. Iata mai
exact grijile : la inceputul fiecarui an de domnie, Nebucadnetar trimitea fortele sale expeditionare in
teritoriile ocupate, spre a incasa tributul si a infrange orice revolta. Astfel in anul 604(iHr) armata
imperiala a fost nevoita sa se confrunte cu armata lui Askalon, care a pierit in aceasta lupta. In anul
603(iHr)aceasta confruntare se prefigura amenintator si , cu siguranta, nu ii dadea pace suveranului.
Acest prilej a fost exploatat de providenta divina, spre a-i arata monarhului Cine tine cu adevarat pe
regi pe tronurile lor, si ce loc ocupa Nebucadnetar in planul lui Dumnezeu, cu conditia ca acesta sa
coopereze de buna voie cu Maiestatea Cerului, de sub tutela caruia nu trebuie sa se emancipeze nici
un monarh, de tine la binele lui si al domeniilor pe care le are in stapanire. 2. Imparatul a poruncit sa
cheme pe vrajitori, pe cititorii in stele, pe descantatori si pe Haldei, ca sa-i spuna visurile. Ei au venit,
si s-au infatisat inaintea imparatului. 3. Imparatul le-a zis: Am visat un vis; duhul imi este turburat, si
as vrea sa stiu visul acela." 4. Haldeii au raspuns imparatului in limba aramaica: Vecinic sa traiesti,
imparate ! Spune robilor tai visul, si-ti vom arata tilcuirea lui !" 5. Imparatul a luat iaras cuvantul si a
zis Haldeilor: Mi-a scapat din minte lucrul acela: daca nu-mi veti face cunoscut visul si tilcuirea lui,
veti fi facuti bucati, si casele voastre vor fi prefacute intr-un morman de murdarii. 6.Dar daca-mi veti
spune visul si tilcuirea lui, veti primi dela mine daruri si rasplatiri, si mare cinste. Deaceea, spuneti-mi
visul si talmacirea lui !" 7. Ei au raspuns a doua oara: Sa spuna imparatul robilor sai visul, si i-l vom
talmaci !" 8. Imparatul a luat iaras cuvintul si a zis: Vad, cu adevarat, ca voiti sa cistigati vreme, pentru
ca vedeti ca lucrul mi-a scapat din minte. 9. Daca deci nu-mi veti spune visul, va asteapta pe toti
aceeas soarta, fiindca vreti sa va intelegeti ca sa-mi spuneti minciuni si neadevaruri, pina se vor
schimba vremurile. De aceea, spuneti-mi visul, ca sa stiu daca santeti in stare sa mi-l si talcuiti !" 10.
Haldeii au raspuns imparatului: Nu este nimeni pe pamint, care sa poata spune ce cere imparatul;
deaceea niciodata niciun imparat, oricat de mare si puternic ar fi fost, n-a cerut asa ceva dela niciun
vrajitor, cititor in stele sau Haldeu ! 11. Ce cere imparatul este greu; nu este nimeni care sa spuna
lucrul acesta imparatului, afara de zei, a caror locuinta nu este printre muritori !" 12. La auzul acestor
cuvinte, imparatul s-a maniat, si s-a suparat foarte tare. A poruncit sa piarda pe toti inteleptii
Babilonulu Pretentia acestei caste privilegiate era ca poate dezlega orice taina din cer si de pe
pamant. Pentru aceasta erau generos remunerati din bugetul statului. Astfel, imparatul era perfect
indreptatit sa le solicite serviciul descris in aceste versete. Altfel spus, daca s-au angajat sa ofere,
contra unei remuneratii periodice, deslusirea acestor taine, ei bine pana acum totul decurgea
conform intelegerii, ca atare, in acest moment erau obligati sa se achite de obligatia pe care si-au
asumat-o. Sa spuna, deci taina! Pentru a intelege mai profund pretentia fiecarei "discipline" sa
aratam sensul lor etimologic: ◦ Vrajitoria, conform Dictionarului Enciclopedic, este un cuvant derivat
din limba egipteana (de unde, probabil, provine practica) ce defineste acea activitate, care prin
mijloacele si formulele folosite, poate determina transformarea miraculoasa a lucrurilor, poate
imprima fenomenelor naturii un curs miraculos , contrar naturii si sa sileasca evenimentele si si
faptele supranaturale sa actioneze in favoarea cuiva (magie alba) , sau impotriva cuiva prin invocarea
demonilor (magie neagra). ◦ Descantatori (vraci) acesta practica include, intre altele, prepararea de
ierburi cu puteri magice. ◦ Astrologia este acea practica, care prevede destinul oamenilor,
interpretand pozitia astrelor, sau a altor fenomene cosmice.De remarcat ca aceaste practici sunt
interzise de Biblie sub pedeapsa capitala (Cartea Deuteronom cap. 18, vers. 10). ◦ Haldei-este un titlu
generic al unor savanti, care, pe langa disciplinele stiintifice pe care le stapaneau, mai practicau si
ocultismul. Prin practicarea ocultismului si al intregului sistem idolatru, acesti oameni s-au despartit
de Cer. Ceea ce pretindeau nu era decat o minciuna , careia ii venise timpul sa fie data in vileag. In
finalul unei disperate lupte de argumente cu imparatul Babilonului, care ii simte lipsiti de cea mai
elementara cooperare si care, la un moment dat, ii banuieste de complot, prin tainuirea unei posibile
prevestiri rele ce l-ar putea viza, "Inteleptii" sunt constransi sa recunoasca faptul ca nu au nici o
legatura cu "Lumea de Dincolo" . Aceasta declaratie l-a consternat si l-a umplut de indignare pe
Nebucadnetar, care dintr-odata, s-a vazut victima unei excrocherii de proportii. Fata de el nu putem
avea decat impreuna-simtire, desi gestul crud de a condamna pe langa cei vinovati si pe cei
nevinovati este revoltatoar si detestabil. 13. Hotararea iesise, inteleptii incepusera sa fie omorati, si
cautau si pe Daniel si pe tovarasii lui, ca sa-i piarda. 14. Atunci Daniel a vorbit cu minte si cu judecata
lui Arioc, capetenia strajerilor imparatului, care iesise sa omoare pe inteleptii Babilonului. 15. A luat
cuvantul si a zis lui Arioc, capitanul imparatului: Pentruce a dat imparatul o porunca atat de aspra ?"
Arioc a spus lui Daniel cum stau lucrurile. 16. Si Daniel s-a dus la imparat, si l-a rugat sa-i dea vreme
ca sa dea imparatului talcuirea. Desi Daniel si prietenii sai au fost socotiti printre ocultisti, nu este nici
un indiciu care sa arate ca s-ar fi ocupat cu asa ceva, dimpotriva. Era un fapt notoriu, cei patru evrei
nu faceau astfel de compromisuri. Intrucat au fost pregatiti de catre haldei in nenumaratele lor stiinte
si au fost investiti in functie alaturi de ei, a facut ca ei sa fie asimilati cu haldeii in executarea sentintei.
Acest decret i-a fost adus la cunostinta in termeni laconici lui Daniel. O astfel de veste ar fi "taiat
inima" oricui. Acum se remarca prezenta de spirit si curajul lui Daniel. Fara sa intre in panica, Daniel a
intrebat cu tact, care este motivul ce a stat la baza acestei pedepse absurde? Arioc i-a servit lui
Daniel o informatie extrem de pretioasa, motivele acestei sentinte erau: neputinta profesorilor sai
spre a oferi o solutie viabila in a deslusi un vis cu caracter special. Daniel a exploatat acesta
informatie, facand ce trebuiau sa faca dascalii lui: sa solicite timp pentru solutionare.Cand nu sti ceva
sau nu esti sigur de ceva nu este nici o rusine sa ceri un timp de gandire, un ragaz. De fapt, acestia
nu au facut-o, pe deoparte pentru ca "nici un imparat nu a mai cerut asa ceva ,iar pe dealta parte,
chiar daca ar fi castigat timp, tot nu aveau vre-o cale de solutionare, caci cine sa le spuna ce a visat
un om, fie el si imparat ? Nu era conform regulii jocului pe care-l stiau ei, si pe care imparatul nu mai
voia sa il joace. Daniel insa avea la CINE sa apeleze. Evenimentele descrise evoca atotputernicia lui
Dumnezeu, la care se inchina si Daniel. Trebuie sa evidentiem un aspect mai putin cunoscut, anume
ca in antichitatea Orientului Mediu, acela care avea indrasneala sa se infatiseze inaintea monarhului
nechemat, risca pedeapsa cu moartea, in cazul in care ar fi deranjat cu acest gest pe imparat. Putem
spune insa ca Daniel, nu avea de ales. Se pare ca, in starea in care se gasea, imparatul era dispus sa
incerce orice solutie,era disperat. Desigur, criticii rationalisi pot sa afirme ca Daniel sa hazardat.
Domniile lor insa trebuie sa tina cont ca ori de cate ori acesti tineri, se aflau in nevoie si apelau la
Dumnezeu, El se dovedea un prieten de nadejde. Experienta aceasta indelungata, si-a dovedit si in
aceste inprejurari viabilitatea. De fapt nici nu aveau alta sansa. Concluzia etica ce se impune cu
stralucire este ca, aceia care se dovedesc a fi prieteni devotati lui Dumnezeu in orice vreme, ei bine,
in orice vreme beneficiaza de ajutorul Sau. 17. Apoi Daniel s-a dus in casa lui, si a spus despre lucrul
acesta tovarasilor sai Hanania, Misael si Azaria, 18. rugandu-i sa ceara indurarea Dumnezeului
cerurilor pentru aceasta taina, ca sa nu piara Daniel si tovarasii sai odata cu ceilalti intelepti ai
Babilonului. 19. Dupa aceea i s-a descoperit lui Daniel taina intr-o vedenie in timpul noptii. Si Daniel
a binecuvîntat pe Dumnezeul cerurilor. 20. Daniel a luat cuvantul din a zis: Binecuvantat sa fie
Numele lui Dumnezeu, din vecinicie in vecinicie ! A Lui este intelepciunea si puterea. 21. El schimba
vremurile si imprejurarile; El rastoarna si pune pe imparati; El da intelepciune inteleptilor si pricepere
celor priceputi ! 22. El descopere ce este adanc si ascuns; El stie ce este in intunerec si la El locuieste
lumina. 23. Pe Tine, Dumnezeul parintilor mei, Te slavesc si Te laud ca mi-ai dat intelepciune si
putere, si mi-ai facut cunoscut ce ti-am cerut noi; caci ne-ai descoperit taina imparatului !". Sa
remarcam spiritul de echipa a lui Daniel. Este departe de modelul cavalerului ratacitor, care ia totul
pe cont propriu. Imediat ce a primit dispensa imperiala, a alergat la prietenii sai spre a-i pune in tema
despre cele petrecute, si sa le solicite ajutorul in aceasta problema de viata si de moarte. Desi unii ar
putea interpreta gestul lui Daniel de a istorisi aceste intamplari, ca fiind legat de laudarosenia
specifica firii omenesti, faptul ca Daniel mentioneaza participarea prietenilor sai la acest demers,
confirma inca odata, caracterul nobil si modest al acestui om. Dumnezeul pe care l-au onorat, I-a
onorat la randu-I. Acelasi "Duh al Domnului" care la vizitat pe Nebucadnetar, a vizitat si pe Daniel, cu
acelasi vis, dar, in plus, si cu explicatia lui. Oricat de grabit a fost Daniel sa relateze visul si explicatia
acestuia, suveranului, mai prioritar era de a-I multumi lui Dumnezeu pentru aceasta interventie
supranaturala, prin care au fost salvati ei, impreuna cu ei si "pretentiosii" lor profesori, care au fost
fortati sa admita neputinta practicilor lor. Daniel declama triumfal un psalm de lauda la adresa
Salvatorului lor, caruia ii aduce o cuvenita inchinare. 24. Dupa aceea, Daniel s-a dus la Arioc, caruia ii
poruncise imparatul sa piarda pe inteleptii Babilonului; s-a dus, si i-a vorbit asa: Nu pierde pe
inteleptii Babilonului ! Du-ma inaintea imparatului, si voi da imparatului talcuirea !" 25. Arioc a dus
degraba pe Daniel inaintea imparatului, si i-a vorbit asa: Am gasit intre prinsii de razboi ai lui Iuda un
om care va da imparatului talcuirea !" Atragem atentia asupra primei griji pe care o are Daniel cum se
inalneste cu Arioc: salvarea fostilor lui profesori.Eu daca eram prezent poate as fi lasat sa se elimine
“concurenta” ,dupa care as fi dat raspunsul la imparat. Fi altruist, generos si actioneaza si in favoarea
altora. Daniel a actionat contrar firii xenofobe a unor conationali de-ai sai, dovedind preocupare
pentru soarta semenilor sai, fie ei si de alta nationalitate sau religie. Arioc il prezinta pe Daniel
inaintea imparatului conform uzantei de atunci, recomandandu-l, si nu pentru ca Nebucadnetar
uitase de Daniel. Mai mult ca sigur ca era cel putin curios. 26. Imparatul a luat cuvantul si a zis lui
Daniel, care se numea Beltsatar: Esti tu in stare sa-mi spui visul pe care l-am visat si talcuirea lui?" 27.
Daniel a raspuns inaintea imparatului, si a zis: Ce cere imparatul este o taina pe care inteleptii, cititorii
in stele, vrajitorii si ghicitorii nu sant in stare s-o descopere imparatului. 28. Dar este in ceruri un
Dumnezeu, care descopere tainele, si care face cunoscut imparatului Nebucadnetar ce se va intimpla
in vremurile de pe urma. Iata visul tau si vedeniile pe cari le-ai avut in patul tau. 29. In patul tau,
imparate, ti-au venit in minte ganduri cu privire la cele ce vor fi dupa aceste vremuri; si Cel ce
descopere tainele ti-a facut cunoscut ce se va intimpla. 30. Insa daca mi s-a descoperit taina aceasta,
nu inseamna ca este in mine o intelepciune mai mare decat a tuturor celor vii, ci pentru ca sa se dea
imparatului talcuirea ei, si sa afli ce-ti doreste inima sa stii. Dictatorul furios si inrait de inteleptii,
privea un tanar, ce sustinea ca stie visul si interpretare lui. Nici macar nu era ocultist, ci un "fanatic"
evreu, caruia i s-a dat ocazia sa invete la cele mai inalte scoli "paranormale", si care, a preferat sa
"rateze" aceasta ocazie. Aceasta a fost o ocazie in care Daniel, a indreptat ochii monarhului spre Cel
caruia i se cuvenea toata gloria pentru intorsatura pe care au luat-o lucrurile. Inca o dovada ca acest
tanar fusese educat la scoala cerului, este aceea ca nu-si asuma nici un merit. 31. Tu, imparate, te
uitai, si iata ca ai vazut un chip mare. Chipul acesta era foarte mare, si de o stralucire nemai
pomenita. Statea in picioare inaintea ta, si infatisarea lui era infricosatoare. 32. Capul chipului
acestuia era de aur curat; pieptul si bratele ii erau de argint; pantecele si coapsele ii erau de arama;
33. fluierele picioarelor, de fer; picioarele, parte de fer, si parte de lut. 34. Tu te uitai la el, si s-a
deslipit o piatra, fara ajutorul vreunei mani, a izbit picioarele de fer si de lut ale chipului, si le-a facut
bucati. 35. Atunci ferul, lutul, arama, argintul si aurul s-au sfaramat impreuna si s-au facut ca pleava
din arie vara; le-a luat vantul, si nici urma nu s-a mai gasit din ele. Dar piatra, care sfaramase chipul,
s-a facut un munte mare, si a umplut tot pamantul. In mod normal in dimineata la care se refera
versetele pe care le-am parcurs, locul lui Daniel era inaintea calaului, printre cei care l-au instruit.
Iata-l insa demn si calm, desfasurand si decodificand simbolurile in care istoria era condensata - un
colos fioros, de o statura impresionanta, ce domina totul, care statea insa pe picioare de lut. Fara ca
sa existe o interventie umana, o piatra se desprinde din "munte", facand acest colos teribil, tot una cu
praful de tarana. Aceasta piatra se mareste, devenind un munte si cuprinde tot pamantul. Imparatul
era stupefiat, pe masura ce "bigotul"- Persoana care urmează cu mare severitate toate preceptele
rituale ale unei religi ,expunea aceasta imagine inaintea lui, memoria ii revenea. Ce insemnau toate
acele metale, a caror valoare scadea de la cap in spre picioare? Mintea acestui monarh era mai
dispusa ca a oricui sa primeasca in acest moment mesajul divin. Citeste oamenii din jurul tau si
observa momentele cand ei sunt gata sa primeasca mesaje divine. Nu rata astfel de ocazii. 36. Iata
visul. Acum ii vom spune si talcuirea inaintea imparatului. 37. Tu, imparate, esti imparatul imparatilor,
caci Dumnezeul cerurilor ti-a dat imparatie, putere, bogatie si slava. 38. ti-a dat in maini, ori unde
locuiesc ei, pe copiii oamenilor, fiarele campului si pasarile cerului, si te-a facut stapan peste toate
acestea: tu esti capul de aur ! 39. Dupa tine, se va ridica o alta imparatie, mai neansemnata decat a ta;
apoi o a treia imparatie, care va fi de arama, si care va stapani peste tot pamantul. 40. Va fi o a patra
imparatie, tare ca ferul; dupa cum ferul sfarama si rupe totul, si ea va sfarama ai va rupe totul, ca ferul
care face totul bucati. 41. Si dupa cum ai vazut picioarele si degetele picioarelor parte de lut de olar
si parte de fer, tot asa si imparatia aceasta va fi impartita ; dar va ramanea in ea ceva din taria ferului,
tocmai asa cum ai vazut ferul amestecat cu lutul. 42. Si dupa cum degetele dela picioare erau parte
de fer si parte de lut, tot asa si imparatia aceasta va fi in parte tare si in parte plapanda . 43. Daca ai
vazut ferul amestecat cu lutul, inseamna ca se vor amesteca prin legaturi omenesti de casatorie, dar
nu vor fi lipiti unul de altul, dupa cum ferul nu se poate uni cu lutul. 44. Dar in vremea acestor
imparati, Dumnezeul cerurilor va ridica o imparatie, care nu va fi nimicita niciodata, si care nu va
trece supt stapanirea unui alt popor. Ea va sfarama si va nimici toate acele imparatii, si ea insas va
dainui vecinic. 45. Aceasta inseamna piatra, pe care ai vazut-o deslipindu-se din munte, fara ajutorul
vreunei mani, si care a sfaramat ferul, arama, lutul, argintul si aurul. Dumnezeul cel mare a facut deci
cunoscut imparatului ce are sa se intample dupa aceasta. Visul este adevarat, si talcuirea lui este
temeinica ." "TU ESTI CAPUL DE AUR" Versetul 38, este cheia intelegerii acestei profetii. De acum
lucrurile incep sa aiba un sens exact. Si trebuie subliniat cuvantul exact intrucat, imaginatia
omeneasca este suficient de bogata, sa gaseasca tot felul de interpretari, care de care mai exotice,
numai sensul pe care profetia il da, nu este remarcat. Capul de aur simbolizeaza Imperiul Babilonian
(Caldeean) cunoscut in istorie sub numele de Regatul Noului Babilon. A durat circa 70 de ani (605-
539i.Hr.). Incepand cu acest cap de aur, adica cu imperiul lui Nebucadnetar, profetia porneste goana
prin timp, ca un tren expres, facand cateva statii: ◦ Imperiul Asiro-babilonian a lui Nebucadnetar; ◦
Imperiul Medo-persan a lui Cir ; ◦ Imperiul Greco-macedonean a lui Alexandru Macedon ; ◦ Imperiul
Roman si ce a mai ramas din el, ulterior prabusirii lui. Sa incepem cu inceputul: Babilonul este cetatea
intemeiata de Nimrod, stranepotul lui Noe ("Geneza" cap. 8-10) pe valea Tigrului si a Eufratului.
Asezata printre satele sumeriene, care ulteior se supun dominatiei triburilor acadiene, ale caror
imparati: Sagon si Naram-Sin formeaza o puternica dominatie semitica in zona. Insa si dominatia
acestora a fost treptat inlocuita de populatiile amorite de guti, elamiti si sumerieni care au fondat
imperiul Babilonian si Siria. In sec. 19(i.Hr.) apare in nordu’ statul asirian. Cam prin anii 1830(i.Hr.) se
intemeiaza prima dinastie a Babilonului de catre Sumuabum (cunoscuta si sub numele de Regatul
Vechiului Babilon) Astfel imperiul lui Hamurabi, cel mai proeminent imparat al vechiului Babilon, i-si
intindea stapanirea peste Mesopotamia. Ulterior Babilonul pierde controlul asupra Mesopotamiei
(care revine asiriei). Dar Naboplasar(625-605), fondatorul imperiului caldeian (neobabilonian), reface
suprematia de altadata, si care, sub Nebucadnetar(605-539), cunoaste maximum de stralucire, ce
dureaza pana in momentul cuceriri medo-persane. Nu degeaba a fost incriptat cu codul "Capul de
Aur", de catre limbajul profetic folosit de catre Marele nostru Domn. Imensul tezaur strans de catre
David si Solomon, la care si adaugau tributurile ce se strangeau anual de la popoarele asuprite de
acest imperiu, faceau din Babilon o arteziana de aur. Cand, la un secol dupa moartea lui
Nebucadnetar, Herodot a vizitat Babilonul, aurul era inca prezent din abundenta: temple, altare si
cladiri placate cu aur. Mai interesante sunt aprecierile pe care le face profetul Ieremia in cartea sa in
cap. 51, vers. 7: "Babilonul era in mana Domnului ca un potir de aur, care imbata tot pamantul.
Neamurile au baut din vinul lui; de aceea au fost neamurile ca intr-o nebunie." si profetul Isaia in
carte sa la cap. 13, vers.19, vorbeste despre Babilon ca fiind : "podoaba imparatilor, falnica mandrie a
Haldeilor." Dr.W. Keller, in lucrarea sa "The Bible as History" afirma ca Babilonul, puterea si gloria sa
antica, nu au egal in intreaga antichitate. Pliniu descrie robele preotilor lui Marduk ca fiind
intretesute cu aur. Enki (Lucifer) şi copiii săi, gemenii Marduk şi Iştar, aşa cum se poate observa
alături. Marduk şi Iştar, fiind gemeni, sunt pe poziţii egale, pe aceeaşi linie. Enki, tatăl lor, fiindu-le
superior, este reprezentat mai sus decât ei. Toţi trei sunt egali (unghiurile şi laturile sunt egale), de
aceea trinitatea a fost reprezentată printr-un triunghi echilateral. Însă, pentru a arăta că Enki este
puţin mai sus decât copiii săi, el reprezintă unghiul de sus. Iata un comentariu facut de Uriah Smith in
lucrarea sa "Daniel and Revelation": Caracterul imperiului babilonian este aratat prin capul de aur. A
fost o imparatie de aur a unei epoci de aur. Babilonul, metropola imperiului, sa ridicat la un nivel la
care nu a mai ajuns nici unul dintre succesorii sai. Situata in "Gradina Rasaritului", asezata intr-un
patrat perfect despre care se spune ca avea saizeci de mile ca arie, cinsprazece mile pe fiecare latura,
era inconjurata de un zid socotit a avea aproximativ intre 60 si 90 metri inaltime si aproximativ 28 de
metri latime, cu un sant de aparare de jur imprejur de o capacitate cubica egala cu zidul. Era
impartita in patrate de multele ei strazi, fiecare fiind lata de aproximativ 35 metrii, intersectandu-se in
unghiuri drepte, fiecare strada fiind dreapta, iar toate avand aproximativ 225 mile ca suprafata, plina
de de gradini luxuriante si lacuri placute, intercalate cu locuinte magnifice, cu cele 60 de mile de sant,
60 de mile de ziduri exterioare cu cele 30 de mile de apa ce curgea prin mijlocul cetatii, cu portile ei
solide de arama, cu gradinile ei suspendate, ridicate in terase succesive, pana ce atingeau inaltimea
templelor lui Bel ce aveau 3 mile in circumferinta. Cu cele doua palate regale, unul de 3 mile si
jumatate in circumferinta, iar celalat de 8 mile, cu un tunel subteran pe sub raul Eufrat, ce facea
legatura intre aceste doua palate, cu aranjamentul desavarsit pentru locuit, ornamentatie si aparare,
cu resursele ei nelimiate, acest oras-cetate, continea intre zidurile lui multe minuni ale lumii, el insusi
fiind o alta minune. Acolo, avand tot pamantul la picioarele ei, asemene une regine de o grandoare
unica, statea aceasta cetate, capitala potrivita a acelui imperiu care era reprezentat prin capul de aur
a acelui colosal chip istoric. Ultima carte a Bibliei : "Apocalipsa" descrie ultimul imperiul, Roma, ca pe
un simbol al descrierii pe care o face Daniel, despre invazia babiloniana in regatul poporului lui
Dumnezeu. De fapt, in anul 70, este reeditata literal invadarea teritoriilor evreesti si distugerea
templului, iar nu dupa mult timp incepe persecutia anticrestina continuata si de romano-catolicism.
In cap.11, vers.40 vom intalni termenul descriptiv de "regele din nord", (miazanoapte, adica
Babilonul, intrucat era situat la nord de templul lui Dumnezeu si de zona locuita initial de popporul
Sau) si reprezinta ultimul impotivitor al sfintilor, "la timpul sfarsitului". Iata cum comenteaza Haskell
in lucrarea sa "The story of the Daniel the Prophet": "Istoria Babilonului este istoria unei mari
controverse dintre Hristos si Satana, controversa inceputa in cer, continuata pe pamant si care se va
sfarsi numai atunci cand piatra dezlipita din "munte" fara ajutor omenesc va umple pamantul." Un alt
autor ilustru: D. Ford, remarca in lucrarea sa "Daniel", citandu-l pe Boutflower: "Babilonul, se pare ca
a fost facut ca sa contrafaca paradisul lui Dumnezeu. Si el avea un rau puternic ce curgea prin
mijlocul lui si era infrumusetat cu gradini ornamentale. Conducerea era o monarhie absoluta, in fata
careia trebuia sa se plece orice genunchi. Descrierea prezentata de Daniel infatisand pe imparat ne
reaminteste de stapanirea incredintata omului la inceput ("Geneza" cap. 1, vers.28). Aurul este in mod
deosebit potrivit pentru a reprezenta imperiul babilonian a lui Nebucadnetar, chiar mai mult decat ar
putea cunoaste un scriitor de pe timpul macabeilor (asa cum s-a insinuat sau se afirma n.n.). In
armonie cu cele relatate, zidurile incaperii (templului) lui Marduk trebuiau facute "sa straluceasca
asemenea soarelui", salile templului sau trebuiau sa fie placate cu aur stralucitor, lapislazuri si
alabastru; iar capela domnului sau, pe care un fost imparat o facut-o din argint, Nebucadnetar
declara ca a placat-o cu aur stralucitor. Acoperisul lui E-Kna, incaperea lui Marduk sunt placate cu aur
stralucitor, iar camera lui Nebo din Borisppa este facuta la fel." "DUPA TINE SE VA RIDICA O ALTA
IMPARATIE" Într-un text din Isaia 45:1-6 ni se spune cum Dumnezeu l-a ridicat pe Cir, persanul şi
cum l-a ajutat în chip providenţial să distrugă Babilonul, înlesnindu-i pătrunderea în cetate prin nişte
“porţi, care să nu se mai închidă”. Pieptul si bratele de argint simbolizeaza Imperiul Medo-Persan,
puterea unita a mezilor si a persilor sub Cirus Cel Mare si urmasii lui a durat intre 539-333(i.Hr.).
Privind simbolismul profetic, remarcam ca cel de-al dolea imperiu este dintr-un "material" mai
inferior, adica din argint. Aceasta inferioritate se remarca deasemenea in dreptul imperial medo-
persan si in structura politica interna destul de faramitata, comparativ cu Babilonul. Dar intinderea
imperiului Mezilor si al Persilor a fost mult mai mare decat imperiul precedent lui! ar putea spune
cineva. Intr-adevar, la fel cum mainile sunt mai mari comparativ cu capul, totusi ierarhic, capul este
superior mainilor. Teologul Desmond Ford remarca in dreptul imperiului medo-persan "o mai fragila
unitate interna". Desi monarhia medo-pesana avea multe din absolutismul babilonian, totusi, asa
cum spunea si Herodot, existau in cadrul ei printi de coroana a caror cuvant atarna greu, si peste
acesti printi era puterniaca influienta a satrapilor. Istoricii moderni explica acest fenomen: Succesorul
lui Ciaxare I, Astiage (584-550 i.Hr.) ultimul rege al Mediei, incheie o alianta politica matrimoniala ,
dand pe fica sa de sotie regelui persan Cambrise I (600-559 i.Hr. Astiage asista la ascensiunea
regatului persan, se vede tradat de nobilime si este infrant astfel de catre Cirus II (cel Mare 559-559
i.Hr.) care, fiind sprijinit si de Nabonid, Regele Babilonului, reuseste sa transforme Media in satrapie
persana. In cadrul imperiului , nobilii mezi, a caror contibutie substantiala a condus la biruinta lui
Cirus II si proclamarea lui ca imparat al mezilor si al persilor, primesc pozitii privilegiate ce le
pastreaza timp de doua secole. Uneori pozitia lor era aproape independenta in raport cu puterea
centrala. Stralucirea Imperiului Medo-persan este totusi departe de cea a Babilonului. O dovada in
acest sens o constituie faptul ca mezii si persii au adoptat cultura complexei civilizatii babiloniene, a
lor nefiind atat de dezvoltata. Originea mezilor si a persilor , maniera in care au ajuns in stapanirea
Iranului, nu este foarte clara. Cam pe la anul 1000(i.Hr) in zona de astazi a Iranului (populata pe ici pe
colo cu cetati semitice ), descind doua categorii de triburi indoeuropene : mezii si persii . Mezii se
stabilesc in zona din Sud-Vestul Marii Caspice , iar persii in nordul Golfului Persic . In cronicile
asiriene , prima atestare a mezilor, este in vremea lui Salamsar III (836-835 i.Hr.). Regele Daidoce
(Deiake 728-675 i.Hr.) intemeiaza statul Med, care va ramane sub suveranitate asiriana pana in anul
625 (i.Hr.) stabilind capitala la Ecbatana . Paralel , in zona populata de persi , semilegendarul
Ahimene (cunoscut aproximativ pe la anul 700 i.Hr.) , fondeaza dinastia persana a Ahemenizilor .
Potrivit traditiei, la tron a urmat Teispes (675-640 i.Hr.) ce a luat titlul de "Mare Rege al Asanului". Se
extinde spre vest, anexand din teritoriul Elamului (infrant de Asiria). La tron ii succed cei doi fii ai sai
ce isi impart regatul : Cirus I partea apuseana, iar Ariararme partea rasariteana. Cirus I , care initial
este tributar Asiriei, iar dupa prabusirea acesteia, recunoaste suzeranitatea Regelui Mediei, Ciaxare I
(630-584 i.Hr.). Acest Rege al Mediei a succedat la tron lui Fraorte (655-630 i.Hr.) si este fondatorul
primului mare imperiu iranian. Ii infrange pe sciti (stabiliti in aceasta zona in secolul 7 i.Hr.). In alianta
cu Naboplasar, regele Babilonului nimiceste Imperiul Asirian, din care anexeaza posesiunile din Asia
Mica, pana la fluviul Halis (Kizil Irmak din Turcia de astazi), teritoriul fostului regat Uratru si al fostului
Elam. Poarta un razboi cu Aliate, Regele Lidiei, cu care incheie pace (in urma unei eclipse!). In aceasta
perioada i-si incepe activitatea de invatator religios Zoroastru (Zaratustra ~628 ~551 i.Hr.).
Succesorul lui Ciaxare I, Astiage (584-550 i.Hr.) ultimul rege al Mediei asista la ascensiunea regatului
persan, este tradat de nobilime si este infrant astfel de catre Cirus II (cel Mare 559-559 i.Hr.) care fiind
sprijinit de Nabonid , Regele Babilonului , transforma Media in satrapie persana . CirusII anexaza
Lidia, apoi intreaga Asie Mica . Isi intinde hotarele pana la granita cu India . Profitand de conflictul lui
Nabonid cu preotimea lui Marduk , a carui aparator se pretinde ca este, infrange armata babiloniana
condusa de Belsatar si, in 539(i.Hr.) ocupa Babilonul fara lupta . Anexeaza teritoriile acestui imperiu,
ajungand pana la hotarele egiptene . Autorizeaza revenirea evreilor in Palestina (538-537(i.Hr.) iar
40.000 dintre acestia dau curs ordinului imperial de reconstructie a Templului din Ierusalim .
Desemneaza pe fiul sau Cambrise II guvernator al Babilonului. Cirus cel Mare este ucis intr-o lupta
masagetii la hotarele de Nord ale imperiului. Grecii il vad mai tarziu ca fiind modelul de suzeran
perfect : geniu militar , administrator intelept si tolerant fata de credintele religioase. Imperiul pe care
la faurit mai dureza 2 secole. Ii succed 12 regi din aceeasi dinastie a Ahmenizilor , din care ultimul,
Darius III (Codomanos 380-330 i.Hr.). Dar sa revenim. Deoarece Persia a devenit puterea dominanta,
cand se face referire la imperiu se mai spune si Imperiul Persan. Totusi vechiul prestigiu al mezilor era
reflectat prin expresia: "mezii si persii", ce este foarte des uzitata. Este prezenta in "Daniel" dar si in
cartea "Estera" cap. 1. vers. 19. Dupa cum vom vedea, pozitia onorabila a lui Dariu Medul, dupa
cucerirea Babilonului, demonstreaza structura politica pe care o conducea Cir. Un comentariu facut
de U. Smith va da, credem, mai multa profunzime studiului nostru: "Din punct de vedere biblic,
principalul eveniment sub imperiul babilonian a fost distrugerea regatului evreu si a Templului de la
Ierusalim principalul eveniment sub imperiul persan este reantoarcerea israelitilor in tara lor. Cand a
luat Babilonul, Cir, ca un act de curtoazie(dar si politic-n.n.) a dat primul loc in imparatia sa unchiului
sau Dariu (Medul). Dupa doi ani Dariu a murit, lasand pe Cir ca unic monarh al imperiului. In acel an
s-au incheiat cei 70 de ani ai robiei lui Israel, Cirus da faimosul decret pentru intoarcerea iudeilor si
rezidirea templului. Acesta a fost primul decret de reconstructie a Ierusalimului(relatat si in cartea
"Ezra" cap. 6, vers. 14) dar care a avut nevoie de a fi repromulgat de catre Artaxerxe(457 i.Hr.) in al
saptelea an de domnie al acestuia, una din putinele si cele mai importante date din cronologia
profetica". Dupa o domnie de sapte ani, lasa imparatia fiului sau Cambrise care a domnit sapte ani si
cinci luni (522i.Hr.). Opt monarhi au domnit intre 522 si 336(i.Hr.). Anul 335 este primul an al lui
Darius III Codomanul, ultimul imparat persan. El avea sa infrunte pe Alexandru Macedon si sa piara,
caci timpul profetic pentru cea de-a treia imparatie sosise. Profetul Isaia in cartea sa la cap. 45, vers.
1, prin inspiratie profetica, a descris ceea ce va intreprinde "Cir" in favoarea poporului evreu. Retineti
ca profetia a fost data cu un secol inainte ca acest lucru sa se intample! Providenta si atotstiinta lui
Dumnezeu a strabatut veacurile si a ridicat pe acest om, care era stiut pe nume, a intreprins ceea ce
El a spus, si lucrul acesta s-a intamplat cu aceeasi certitudine cu care stim ca maine rasare soarele.
Desi este cea mai dispretuita, profetia este singura certitudine din istorie, indiferent ca s-a indeplinit
sau urmeaza sa se indeplineasca. "APOI, O A TREIA IMPARATIE CARE VA FI DE ARAMA SI CARE VA
STAPANI PESTE TOT PAMANTUL" Istoria consemneaza ca imperiul care a succedat Medo-Persia a
fost Grecia. Este vorba de imperiul pe care l-a cladit Alexandru cel Mare care a durat intre anii 333-
168/31(i.Hr.). Cuvantul ebraic pentru "greci" este "YAVAN", care este numele unuia din fii lui Iafet. In
cartea "Geneza" la cap. 10, vers. 2, Iavan este mentionat in genealogie imediat dupa Madai,
patriarhul mezilor. Mai tarziu, in perioada in care israelitii se instalau in Canaan, triburile indo-
europene ce au format mai tarziu poporul grec, au migrat in valuri succesive in regiunea Marii Egee.
Aceasta migratie face parte din valul de migratii ale "popoarelor marii", in Mediterana de est din care
fac parte si filistenii. De pilda, grecii ionieni se aflau in Egipt in timpul lui Psamtic I (663-610I.Hr.) si in
Babilon, in timpul lui Nebucadnetar, fapt atestat de documentele vremii. Impartita in sate-cetati,
avand o limba comuna, cu greu s-a ajuns la un stat. Se putea vorbi, in prima instanta doar de aliante.
Epoca de aur a culturii si a civilizatiei Ateniene din sec. 5 (i.Hr), a fost urmata de o perioada de
eforturi ale cetatilor grecesti divizate de a apara pamanturile Eladei impotriva Persiei, aceasta
petrecandu-se pin vremea reginei Estera. Grecia din "Daniel" cap.8, vers. 21, nu se refera la aceste
state divizate, ci la imperiul lui Alexandru Macedon. Macedonia, o natiune inrudita ce era situata in
nordul Greciei, a cucerit si a incorporat cetatile grecesti, formand un stat puternic. In 334(i.e.n.)
tanarul rege macedonean Alexandru (22 de ani) traverseaza Hellespontul in fruntea unei armate
modeste , patrunzand in Imperiul Persan . Armata satrapilor din Asia Mica este infranta (334 i.e.n.) la
Granicos (Issos , la portile Siriei). DariusIII fuge dinaintea sarjei cavaleriei hetairilor lui Alexandru,
inainte ca soarta bataliei sa fie decisa, abandonand tabara si familia imperiala in mana
macedonenilor. Doi ani mai tarziu, in Mesopotamia, la Gaugamela, in vecinatatea fluviului Tigru, are
loc o noua infruntare intre cei doi. Ecbatana, resedinta imperiala este ocupata de Alexandru. DariusIII
este asasinat de catre satrapul Bactriei, un anume Besos, care uzurpa astfel tronul ahemenizilor,
luand numele Artaxerxe IV. Alexandru il pedepseste cu moartea si ii organizeaza lui Darius III funerarii
fastoase. Dupa moartea lui Alexandru Macedon imperiul este impartit intre cei patru generali ai sai.
334idH Alexandru cu 30000 de pedestri si 5000 de calareti a debarcat la Troia unde a vizitat
mausoleul lui Ahile unde a lăsat daruri, dar a luat și scutul lui Ahile pentru a-i purta noroc în lupte. La
Hellespont, în Dardanele, se jură că va cuceri toată Asia cu o singură suliță. Nu se va mai întoarce
niciodată acasă. Porneste impotriva persilor care aveau o armata de peste 1 mil de oameni in toata
flota. O prima batalie a avut loc pe partea Medo-Persana a raului Granicos ,dupa ce treci Dardanelele
in Asia Mica, granita imperiului Medo-Persan , unde persii erau convinsi ca 40 mii de mercenari o sa-I
opreasca fara probleme. Alexandru i-a facut praf cu pretul a 100 oameni, Dariu si-a dat seama ca nu
este de jucat cu Alexandru asa ca pregatit o armata dupa estimarile unora de 700 de mii de oameni.
A urmat apoi luptele impotriva persilor in timpul iernii 334-333 î.Hr. Alexandru a cucerit cetățile Lycia,
Pamfilia și Pisidia, în sudul Asiei Mici. In 332IdH, Alexandru vine cu iuteala ca un tap si invinge armata
de 600.000 oameni pe care perșii o strânseseră pe câmpia de la Issos. Darius fuge, lăsându-și în
mâinile învingătorului mama, soția, fiicele și o pradă de război imensă și se retrage dincolo de Eufrat..
Tot in 332idH Alexandru s-a dus in Egipt si Siria unde a fost primit ca un eliberator pentru ca Egiptul
era sub dominatie Medo-Persana, si binenteles ca pus bazele orasului de pe malul Nilului care-I
poarta numele Alexandria. Aici după un lung și istovitor drum prin deșert, consultă oracolul zeului
Amon de la oaza Siwa, iar preoții acestuia îi acordă titlul de fiu al lui Ra, purtat altădată de faraoni;
astfel regele devine, în ochii egiptenilor, un zeu. Dupa supunere Eghiptului Alexandru in anul 331idH,
la Guagamela ,il infrange pe Darius III impreuna cu cea mai ramas din armata lui de 1 mil de oameni
,15 elefanti,40000 de calareti, Alexandru ajunge sa stapaneasca tot imperiul Medo-Persan, Alexandru
nu se va opri aici și va supune și Persia orientală, (Afganistanul, Turkestanul și Belucistanul de astăzi),
dar destul de greu, după un război de aproape 3 ani (330 î.Hr.-328 î.Hr.) într-un climat torid și pe un
teren dificil,a cucerint pana si India in 326idH. Toate aceste realizari pe plan politic Alexandru le
datoreaza lui Aristotel care a fost sfatuitorul sau de-a-lungul domniei sale. Foarte multe din ideiile lui
Aristotel ,unul dintre cei mai mare filozofi al acelor vremuri , ideile lui le gasim si in zilele noatre.
Scieri despre, pozitia si denumirea vanturilor, despre cer, animale , viata, vise, batranete, lungimea
vietii, meteorologie, univers , suflet, crestinism, fizica, memorie, reamintire, metafizica, logica formală,
retorica, etica …etc au fost facute de elevul lui Platon, Aristotel. Alexandru a strâns bunuri și o avere
în valoare de 160.000 talanți persani ($280.000.000), s-a ales după bătălia de la Issos cu soția lui
Darius,cu cele două fiice ale sale și cu un harem regal format din 360 concubine și 400 eunuci.
Soldații macedoneni au fost bine răsplatiți pentru serviciul militar, mulți îmbogățindu-se. Dar li s-a
impus să se căsătorească cu femei persane, atunci cand Alexandru a decis unirea dintre cele două
popoare prin căsătoria dintre soldații macedoneni și femei persane, decizie nu foarte bine primită de
generalii lui Alexandru, ba chiar fiind criticată și declarată ca fiind josnică și umilitoare, ca un grec sau
macedonean să se căsătorească cu o barbară din afara ținuturilor grecești. Totodată, Alexandru a
decis să construiască librării, biblioteci, școli, răspândind educația și cultura greacă de-a lungul
Orientului. A început chiar să recruteze perși în armata macedoneană. Aceasta în timp ce el adopta
obiceiurile și chiar și vestimentația persană. Chiar dacă prin aceste acte a atras simpatia perșilor, el a
atras și dușmănia propriilor săi generali macedoneni. 323idH ,13 Iunie, Babilon, dupa o baie facuta
infierbantat a facut aprindere de plamani si in 10 zile de agonie a murit. Imperiul sau s-a frant, cornul
s-a rupt. In testamentul sau scria ca lasa imperiul sau celui mai tare!!!! S-au ridicat 4 dintre generalii
lui asa cum a spus si Daniel ca in locul cornului mare au iesit alte 4 coarne in cele 4 vanturi .Primul a
fost Casandru care a luat in stapanire Grecia si Macedonia, al doile a fost Lizimah care a luat in
stapanire Tracia si Asia Mica, Seleucus –Siria, Ptolemeu-Egipt. In cap 8:9 Un corn mic care s-a marit
nespus de mult catre tara cea minunata, Israelul, care in 168idH prin Antiohus Epifanes- Epifanes
insemnand aratarea lui Dumnezeu, un om din neamul Seleucizilor, a pangarit templul de la Ierusalim
al evreilor in asa fel incat a adus ca jertfa pe altar un porc, un animal necurat. A pus si o statuie a lui
Zeus in templu.Evrei binenteles ca au avut un templu pangarit timp de trei ani pana cand Iuda
Macabeu din clanul Macabeilor s-a impotrivit si au rededicat templul lui Dumnezeu, de atunci a
ramas sarbatoarea rededicarii sau sarbatoarea luminilor, Hanukka. Cum a spus Daniel, o imparatie
dupa alta a cazut. Trebuie sa remarcam un aspect foarte interesant: ostasii greci erau cunoscuti
pentru armura lor de arama. Castile, scuturile si armele erau facute din arama, iar Herodot ne spune
ca Psamtik I al Egiptului a vazut in piratii greci o implinire a unui oracol care preciza ca "oameni ai
bronzului vor veni de pe mare". Tot el descrie echipamentul militar al diferitelor nationalitati din
armata lui Xerxe, vorbind in cateva randuri de aceea care "erau echipati dupa moda greceasca", adica
armurile de arama (spre deosebire de celelalte armate care nu aveau armuri). Cand in cartea sa
profetul Ezechel (cap. 27, vers. 13) se face referire la produsele vandute pe piata Tirului, in dreptul
numeleui Yavan (grecii ionieni) ni se relateaza ca acesti negustori vindeau "vase de arama". Cuvantul
ebraic pentru "vase" mai desemneaza orice obiect confectionat in mod asemanator cu acele vase,
inclusiv armurile de arama. Daca Medo-Persia era mai inferioara ca structura politica decat imperiul
babilonian, in imperiul grecesc (si in cele patru imperii ce s-au constituit ulterior) monarhia era si mai
slaba. Prea multi egali. Un rege din Antiohia trebuia intarit de catre regii din Alexandria si Pergam, iar
Partia si alte cetati erau destul de autonome. Considerarea Greciei ca fiind "arama" a starnit critici in
randul unor comentatori, care avand o deosebita consideratie pentru cultura ei, au afirmat ca, de
fapt, Grecia este de "aur" si nu Babilonul. Intr-adevar stralucirea Greciei este asemenea aurului,
intocmai cum stralucirea aramei este asemenea aurului. Din nefericire, Biblia, prin apostolul Pavel,
cand face referire la istoria Greciei de pana atunci, incluzand si vasta ei cultura, se refera la "niste
vremuri de nestiinta"(cartea "Faptele apostolilor" cap. 17, vers.15-34) Imperiul Macedonean a lui
Alexandru se intindea din Grecia , Imperiul Persan (care cuprindea si Egiptul) si pana in India. Iar cand
in profetie se face referire la faptul ca va stapani "tot pamantul" se refera la o realitate de
necontestat: nici o putere nu se putea compara cu Grecia. Dar nu ca ar ocupa toata lumea. De fapt,
aproape toate imperiile importante la acea data ii erau supuse. De pilda Cir se intitula "imparat al
lumii", Xerxe se numea "marele imparat, imparat al imparatilor...imparat al acestui mare si intins
pamant", dupa cum ne relateaza Herodot. Intr-adevar, Alexandru Macedon avea o lume intreaga la
picioare, dar moartea lui nu a survenit prematur pe campul de lupta, si nici rapus de boala. Desi
stapanea lumea, pe sine nu se putea stapani. Vrand sa braveze a baut vin din "cupa lui Hercule"
(12,84 litrii), a facut coma alcoolica, si fiindca era slabit de orgii tinute in lant, a murit in bratele sotiei
sale. Imperiul cladit de el s-a dezintegrat in urma unui razboi intre generalii sai, razboi ce a durat 30
de ani si in urma atacurilor Romei. "VA FI O A PATRA IMPARATIE... DUPA CUM FIERUL SFARMA
TOTUL SI EA VA SFARAMA...TOTUL" Gambele de fier simbolizeaza Imperiul Roman (pagan) pana la
Constantin cel Mare(313 i.Hr.). A parta Fiara este Comunitatea Europeana sau Comunitatea
Economica- Instaurata de Papa,avea nevoie Papa de o comunitate economica?, mai degraba cred ca
avea nevoi de o comunitate religioasa, dar totusi Papa este o unealta in mana lui Dumnezeu care a
instaurat formarea aceste comunitati europene, 27 natiuni care sunt unite. Caracteristicile profetice
ale Împărăţiei Fiarei: 1. Este un imperiu segmentat în două secţiuni distincte. Textul din Daniel 2:33 ne
spune că în prima fază a existenţei sale “picioare”, imperiul este unitar şi are tăria fierului, pe când în
cea de-a doua parte a existenţei lui “de la fluierele picioarelor în jos”, imperiul se prezintă sub forma
unei imposibile uniri între fier şi lut amestecate împreună. În cea de-a doua fază a sa, Imperiul Romei,
sau Împărăţia Fiarei, nu va mai fi unitar, ci fragmentat în 10 unităţi de guvernământ distincte,
simbolizate de cele zece coarne ale Fiarei Dan. 7:7-8; Apoc.13:1. Faptul că imperiul fiarei a patra se
reface, este semnul că vremea Bisericii este pe sfârşite şi că Dumnezeu este gata să reia firul
profeţiilor lui Daniel.Cu alte cuvinte Isus vine curand-Maranat!! În ordine cronologică urmează ca,
după plecarea Bisericii, în imperiu să apară “Omul fărădelegii, Fiul pierzării, Nelegiuitul” 2 Tes. 2:3-12;
1 Ioan 2:18; Apoc. 13:3-8, micul corn din vedenia lui Daniel 7:8, Anticristul, “domnul care va veni”
Dan. 9:26. El va face semne mari şi minuni, va intra în Templul din Ierusalim şi se va da drept
Dumnezeu, va face război cu sfinţii şi-i va birui, dar va fi nimicit de “piatra desprinsă fără ajutorul
vreunei mâini omeneşti” Dan. 2:34-35. Acest Anticrist va fi nimicit de suflarea Domnului Isus, care-l va
prăpădi la arătarea venirii Sale 2 Tes. 3:8. Apoi Dumnezeu va da Împărăţia în mâinile Fiului omului,
care va veni pe norii cerului Dan. 7:13-14; 1 Cor.15:24-27; Ps. 2. 2.Este un imperiu care va avea o
putere înfricoşător de mare. Grozăvia acestui imperiu nu şi-a găsit echivalent în nici o creatură de pe
faţa pământului. Textele profetice îl numesc pur şi simplu “FIARA” 3. Este un imperiu în care totul şi
toţi se vor afla sub controlul celui aflat la putere. Apocalipsa ne spune că fără asentimentul Fiarei
“nimeni nu va putea să vândă sau să cumpere” Apoc.13:15-18 Mult timp această profeţie a părut
greu de crezut, dar acum, de când au apărut
calculatoarele electronice, computerele şi credit-
cardurile cu coduri numerice, toată lumea ştie că acesta este drumul spre care se îndreaptă
societatea de mâine. 4. Este un imperiu cu o religie universală impusă de la centru. “Ea lucra cu toată
puterea fiarei dinaintea ei (deci, aceeaşi putere satanică, imp.Roman) şi făcea ca pământul şi locuitorii
lui să se închine fiarei dintâi, a cărei rană fusese vindecată. …Ea a zis locuitorilor pământului să facă o
icoană Fiarei, care avea rană de sabie şi trăia. I s-a dat putere să dea suflare icoanei Fiarei, ca icoana
Fiarei să vorbească şi să facă să fie omorâţi toţi cei ce nu se vor închina icoanei Fiarei” Apoc. 13:12-
15. 5. Este primul şi singurul imperiu care, crezând în Dumnezeu, se va ridica în mod vădit împotriva
Lui. Forme de împotrivire faţă de Dumnezeu au existat întodeauna, dar de obicei oamenii aceia erau
sau agnostici, atei sau idolatri. Fiara care va conduce Imperiul Roman restaurat, va fi pe faţă Anti-
Dumnezeu, Anticrist. M-am uitat în timpul vedeniilor mele de noapte şi iată că pe norii cerului a venit
unul ca un fiu al omului; a înaintat spre Cel Îmbătrânit de zile şi a fost adus înaintea Lui. I s-a dat
stăpânire, slavă şi putere împărătească, pentru ca să-I slujească toate popoarele, neamurile, şi oameni
de toate limbile. Stăpânirea Lui este o stăpânire veşnică, şi nu va trece nicidecum, şi împărăţia Lui nu
va fi nimicită niciodată” Dan. 7:13-14. Majoritatea comentatorilor antici, medievali si moderni sunt
deacord cu aceste identificari facute pana acum. Primul care a dat acest standard a fost Hipolit de
Roma, un prezbiter sau episcop care a fost in acelasi timp si teolog, scriitor si lider al partidei
rigoriste. Pe buna dreptate a numit istoricul Gibon "monarhia de fier a Romei"desi nu era o monarhie
atunci cand sa impus ca putere mondiala in istorie. Din anii 753 (i.Hr.) cand succesiv, valuri de triburi
latine au patruns in peninsula italica ( aproape in paralel cu triburile grecesti ) se poate vorbi de o
istorie a Romei. Desi intemeiata de legendarul Romulus, un latin, "cetatea eterna" a fost, inte sec. 7-5
(i.Hr) condusa de catre regii etrusci (stabiliti in peninsula mai inainte de latini- sec. 10). Satui de
tiranie "Senatus que populus" au alungat pe tiran si au indurat asediul confederatiei etrusce fiind
hotarati "mai degraba sa moara de foame decat sa moara de rusine". Acest popor darz si-a castigat
nu numai independenta dar si respectul vecinilor sai. Devenita republica cam pe la anul 500(i.Hr.) se
mentine in acest statut cinci sute de ani. Pana in anul 265 (i.Hr.) intreaga peninsula era sub stapanire
romana. Infruntand dusmanul sau de moarte- Cartagina in anul 200 (i.Hr.) devine stapana regiunii
meditraneene de est si cea mai mare putere din vest . De acum va domina si ulterior va stapani cele
trei imperii din cele patru care mai ramasese din imperiul lui Alexandru , devenind astfel cea mai
mare putere mondiala. Asa se face ca acest al patrulea imperiu a avut cea mai indelungata existenta
si cel mai vast teritoriu. Interesant este faptul ca pentru poetii romani armele de bronz vorbeau
despre timpurile de demult . Fierul era folosit de catre romani inca dinainte ca cetatea lor sa fie un
imperiu . Lucretiu arata ca trecerea de la bronz la fier este in paralel cu dezvoltarea cetatii . Sub
loviturile micilor sabii ale pedestimii romane, imperiul cladit de macedoneni se destrama incepand cu
anul 168 (i.Hr.) , cand la Pidna este castigata prima batalie de catre romani . Astfel timp de 500 de ani
romanii au fost invincibili . In culmea gloriei imperiul se intindea din Insulele Britanice pana in
Mesopotamia si din Marea Nordului pana in desertul Sahara . Forta teribila a Romei este sugestiv
descrisa de istoricul Gibon in lucrarea sa "The Decline and Fall of the Roman empire": "A-i rezista era
fatal, iar de zburat era imosibil". In cartea sa "Philosophy of History", Schlegel afirma ca "trei cincimi
din populatia imperiului era formata din sclavi" proveniti, desigur din razboi. Impresionanta este
remarca pe care o face Prof. D.Popa, in cartea sa "Daniel" :"Era ca si cand gheata zeului razboiului
batatorea globul; la fiecare pas un nou rau de sange curgea. Era un regim de forta si de tarie brutala ,
dar Dumnezeu poate face ca taria omului sa-l laude. " Este important sa intelegem acest aspect .
Desigur multi teologi sustin ca cel de-al patrulea imperiu esta ba Nabonid si Belsatar, ba
mahomedanismul, sau puterile Europei. Dar interpretarea traditionala este ca aceasta putere este
Roma pagana. Aici subscriu Iosif Flavius; parintii bisericesti : Christom Jerome si Augustin ; Ibn Aly,
Luther Calvin , Bellarme, Haevernick , Caspari , Keil, Pusey, Auberden, Kleifath, Fuller, Wright,
Boutflower si altii, care formeaza crema teologiei. De fapt scoala istoricista de interpretare a textelor
profetiei biblice este cea mai veche scoala si cea mai aproape de perioada apostolica - timpul in care
s-a dat lumii cea mai deplina revelatie prin Domnul Isus Hristos, printul Universului. Exista o alta
scoala, cea mai recenta , numita "dispensationalism", care, refuzand sa ia in considerare argumentele
solemne ale inaintasilor, afirma ca cea de-a patra imparatie reprezinta un fel de nou imperiu roman
reanviat, care va sfarsi printr-o catrastrofa ce este pricinuita de o sentinta divina , dupa care va urma
imparatia lui Dumnezeu. Iata insa un argument oferit de E. Young in lucrarea sa "The Prophecy of
Daniel": "Cele patru metale diferite trebuie sa simbolizeze patru natiuni diferite ; si dupa cum aurul
simbolizeaza pe babilonieni, argintul pe persani si arama pe macedoneni , tot astfel fierul nu poate
simboliza tot pe macedoneni , ci in mod necesar o alta natiune; si noi indraznim sa spunem ca nu
este nici o alta natiune careia sa-I fie aplicata aceasta descriere decat natiunea Romei. "PICIOARELE SI
DEGETELE PICIOARELOR PARTE DE FIER SI PARTE DE LUT DE OLAR... ...FIERUL NU SE POATE UNI CU
LUTUL" Labele si degetele de lut amestecat cu fier reprezinta Imperiul Crestin si statele mostenitoare
ale acestuia, de la Constantin cel Mare pana la sfarsitul lumii. Cele zece degete sunt zece
imparati(vers. 42 si 44). Profetia poarta printre randurile ei un avertisment hotarat : nici o imparatie
nu dureaza vesnic ! Pana si imperiul eficient si forte al latinilor a esuat. Cei care au lucrat cu fierul stiu
ca oricat de inalt aliat ar fi fierul, tot il corodeaza rugina. Asa se face ca la aproape un mileniu de
existenta, prin anul 476 (d.Hr.) sub loviturile popoarelor barbare, Imperiul Roman s-a prabusit
definitiv. Poate sunteti curiosi in ce consta rugina care a corodat acest imperiu de fier . Nu este nici
un secret, cei mai multi il stiu : luxul si decaderea morala, aceasta este agentul coroziv care distruge
indivizi si natiuni. Ceea ce a rezultat a fost un amalgam de circa 10 natiuni , parca ar fi fost degetele
unor picioare . Lombarzii, alemanii, anglo-saxoniii, ostrogotii, burgunzii, francii, suevii, vandalii,
vizigotii si herulii. Asupra istoriei acestor popoare vom revenii in cap. 7 . Acest conglomerat a incercat
o spoiala de unitate prin diplomatie . Chiar asta a transmis vers. 43 cand anunta incercarea de a lega
aliante politice matrimoniale . Acest tip de aliante este cunoscut din cele mai vechi timpuri si, de-a
lungul istoriei a dovedit lipsa de eficienta pe termen mediu si lung. Celebra autoare E.G.Wihte ,
remarca un aspect si mai profund al acestui amestec nefiresc: "amestecul puterii bisericii cu cea a
statului este prezentata prin fierul si lutul". Primul la care se intalneste aceasta interpretare este John
Wyclef (sec. 16). Apoi aceasta interpretare este preluata de catre teologii americani : Benjamin Gale,
Dave Austin si Henry Dana Ward; englezul Thomas Scott si elvetianul Louis Gaussen. Lutul combinat
cu fierul reprezinta o divizare interna in cadrul statului roman , o dualitate politica, inainte de
divizarea externa cauzata de invadatorii germanici . Aceste triburi sunt crestinate politic iar
populatiile acestora sunt amestecate cu cele bastinase formand statele romano-germanice , in care
sa instaurat aceeasi dualitate politico-religioasa. Dintre toate amalgamarile la care s-au pretat
"urmasii Romei" aceasta sa dovedit cea mai neinspirata si nefericita.Puterea de fier a statului roman si
fragilitatea de lut a Bisericii care cocheteaza cu paganismul si cu ideea convertirii prin diplomatie si
dominatie politica. Pamantul este un element util dar modest, din el ies aurul , argintul si celelalte
materiale, dar ideea de a-l turna in furnal alaturi de fier pentru a obtine un aliaj vrajit, a fost o nerozie
imaginata de Constntin cel Mare ce sa dovedit fatala pentru stabilitatea interna a statului roman si
pentru puritatea Bisericii. Parerea jurnalistului de buzunar in acest context Pana in prezent profetia a
trecut cu succes proba timpului. Intr-adevar unele state rezultate din faramitarea imperiului latin au
fost slabe iar altele puternice . Nu putini au fost aceia care au incercat sa refaca splendoarea
defunctului imperiu. Desigur, pentru o vreme pareau ca vor reusi... dar numai petru o vreme. Carol
cel Mare; Carol al V-lea; Ludovic al XIV-lea; Napoleon; Wilhem II, si mai recent : Adolf Hitler, trista
figuta a holocaustului celui mai proaspat, toti, fara nici o exceptie, s-au lovit de numai opt cuvinte
profetice: "...dar nu vor fi lipiti unul de altul..."(vers.43). Permiteti-mi sa va adresez o intrebare: daca
toti acesti rechini ai istoriei au fost neputinciosi in fata a ceea ce a hotarat providenta, oare eforturile
statelor membre ale Consiliului Europei vor fi incununate cu un succes mai mare ? Speram sa fim
bine intelesi. Desi simpatizam cu eforturile acestor state pentru a gasi o solutie de mentinerea pacii
pe "marea agitata al natiunilor", ca unii care am remarcat traiectoria evenimentelor viitoare, suntem
datori sa avertizam factorii de raspundere cu privire la esecul acestui demers. Pe baza cuvantului
profetiei, avem imputernicirea sa afirmam din partea lui Dumnezeu, ca asa cum toate incercarile de a
uni vechile granite ale Imperiului Roman au fost sortite esecului, la fel se va intampla in cazul
efortului de a uni statele europene intr-un organism suprastatal. Desigur, este posibil ca o vreme
acest efort sa para incununat de succes...dar numai pentru o vreme. Din nefericire acest drum este
blocat. Cu siguranta s-ar putea gasi solutii urmand alte strategii, spre a evita niste pagube a caror
consecinta ar pute pricinui o degringolada economica mondiala. "...O IMPARATIE CARE NU VA FI
NIMICITA NICIOADATA..." Piatra dizlocata din munte il reprezinta in mod evident pe Domnul Isus
Hristos , ca Imparat venit de sus . Augustin si alti parinti bisericesti, au pledat pentru aplicarea
profetiei la perioada in care a predicat Domnul Hristos pe pamant (pentru ca, cresterea acestei Pietre
sa simbolizeze cresterea Bisericii Universale cu centrul la Roma , si astfel sa poata jongla cu cu jocul
de cuvinte : Piatra - Petru , potrivit exegezei catolice referitor la Evanghelia lui Matei cap.16, vers.18,
justificand prin aceasta, pretentia Romei de primat politic si religios). Dar Biblia si istoria denunta prin
sine aceasta idee, intrucat Domnul Isus Hristos a refuzat sa fie intronat ca rege de catre multimile de
oameni adunate cu ocazia saptamanii dinaintea Pastelui mortii si invierii Sale. Piatra loveste
picioarele idolului si il spulbera, aratand distrugerea violenta a acestor structuri politice, nicidecum
amestecarea cu acestea, prin favoruri imperiale , flirt diplomatic si aparitia unui stat in stat. Ea este
mai degraba reprezentata prin lut si nu prin Piatra . Piatra este Stanca lui Israel , Piatra pe care au
lepadat-o zidarii lumii (preferand materiale mai "nobile") si care a ajuns sa fie pusa in capul unghiului
. Desi , in aparenta ,este inferioara metalelor lumii, ea este sursa tuturor metalelor . Goebelin, este
citat de Young in lucrarea "The Prophecy of Daniel" si afirma ca "Piatra care a cazut de sus este a
doua venire a domnului Isus Hristos, venirea Sa cu mare putere si slava." Aceasta este tinta profetiei:
sa prezinte faptul ca intr-o buna zi, aceasta nenorocita istorie se va termina.Parintii bisericesti (
Jerome, Justin Martirul, Tertulian, Irineu si Efraim de Siria ) au incercat sa aplice aceasta profetie la
prima venire a Domnului Hristos sau la evanghelizarea pe care au facut-o apostolii. Dar insusi
Domnul a spus ca nu a asezat imparatia sa inainte de prima inviere (cartea "Faptele apostolilior" cap.
1, vers. 6-8). Pentru apostoli aceasta era inca o fagaduinta neamplinita ("Epistola apostolului Iacob"
cap. 2, vers. 5). Exista o similitudine intre piatra care se dezlipeste din munte fara ajutorul vreunei
maini omenesti si viziunea pe care o vom studia in cap. 7 in care este prezentata venirea unuia "ca un
fiu al omului" (vers. 13) : simbolul BEN-IBEN (patra - fiul[mesia] ). Vom cita pentru confirmare o
afirmatie pe care ilustrul teolog D. Ford face in cartea sa "Daniel" concluzionand pozitia pe care o au
diferite autoritati rabinice: "Intreaba pe iudei ce inteleg ei prin piatra ? Iti vor raspunde intr-un glas :
MESIA. Mergi la chipul ce a fost lovit de piatra la picioare si raspunsul unanim va fi : "Imperiul Roman
(este tinta acestei lovituri n.n.)" Continua si fa cercetari in legatura cu Imparatia Stancii: De unde s-a
dezlipit piatra? si iti vor spune ca este Imparatia lui Mesia, ce se va intinde, va supune (tot pamantul
n.n.) si va ramane vesnic." versetele 46-49 Ce surpriza : marele Nebucadnetar , se pleaca inaintea unui
prizonier de razboi ! Acest gest de respect deplin este des intalnit in Vechiul Testament (cartea
"Geneza" cap. 17, vers. 3; "A doua carte a lui Samuel "cap. 9, vers. 6; cap. 14, vers. 4). Iosif Flavius
relateaza in lucrarea sa "Antichitati iudaice" cum atunci cand Alexandru Macedon s-a inchinat
inaintea Marelui Preot iudeu , un general al acestuia pe nume Parmenic, l-a intrebat care este
semnificatia gestului pe care il face, la care Alexandru ii raspunde : "Nu ma inchin lui, ci acelui
Dumnezeu care l-a onorat cu pozitia de Mare Preot" . Daniel insa nici nu a fost coplesit de atentia
imparatului , nici nu s-a lacomit, ci si-a adus aminte ca cei trei prieteni ai sai s-au rugat impreuna cu
el pentru interventie divina. I-a prezentat imparatului ca fiind demni de aceste functii. El a ramas la
"curtea imparatului", adica a devenit sfetnicul monarhului . Parerea jurnalistului de buzunar in acest
context In lucrarea sa "The Story of Daniel the Prophet" , S.N. Haskell afirma: "Era planul lui
Dumnezeu ca poporul Sau sa duca lumina cunoasterii Sale pretutindeni in lume. Ceea ce n-au facut
in timpuri de belsug , de pace , au facut in situatii critice . Ceea ce n-au facut ca oameni liberi si
natiune prospera, au facut ca robi . Poporul iudeu a pierdut puterea si ocrotirea divina , neglijand
educatia copiilor lor si cele sfinte , si n-au lasat ca lumina lor sa straluceasca . Dumnezeu a fost nevoit
sa-Si aduca la indeplinire planurile pe alte cai , mai drastice si mai pline de suferinte pentru fiii
neascultarii . Pacatele din vechime se repeta si astazi : mandria bogatiei , asuprirea celor saraci ,
aroganta , iubirea de fast si zeificarea tehnocratiei, in loc de a da slava lui Dumnezeu . Paralel cu
aceasta , situatia acelora care sunt chemati sa fie lumina lumii. Dumnezeu a chemat pe Avraam din
mijlocul idolatriei si l-a facut tatal poporului Sau ales. I-a dat legi si randuieli ; ei trebuiau sa invete pe
copiii lor caile Domnului si sa fie lumini, sa fie invatatori ai nevinovatiei pentru neamuri. Le-a dat
principii de vietuire sanatoasa ca sa-I faca vigurosi din punct de vedere fizic si psihic, pentru a-si
aduce cu succes la indeplinire sarcina. Le-a dat principii drepte de vietuire sociala, sa iubeasca si sa
respecte drepturile tuturor oamenilor, unindu-I intr-o biserica, trupul lui Hristos, Israelul spiritual.
Concluzii etice la capitolul 2 Prima concluzie ar fi ca doar Dumnezeu este Acela care cunoaste
viitorul. Dar horoscopul din mass-media? Dar ghicitoarele din cartierele mai mult sau mai putin
selecte? Dar Nostradamus? Dar Sundar Singh ? Poate ca au o legatura cu o lume paralela , dar nu cu
lumea lui Dumnezeu! Acest adevar ce ar trebui sa determine teama, iar aceea care apeleaza la
serviciile lor sa-si revizuiasca deciziile. Chiar daca sunt in legatura cu niscaiva spirite , acestea nu
simpatizeaza deloc fiinta umana si ca atare nu trebuie sa li se dea credit . Si pe timpul lui Daniel
existau astfel de servicii , ce-i drept cu oarecare diferente . Aceste practici au fot discreditate in
aceasta ocazie. Singura calauza sigura in profetie este doar inspiratia divina. Principiul "Sola
Scriptura" proclamat de Reformatiune se aplica cu predilectie. A doua conluzie etica este ca
Dumnezeu manifesta iubire si grija chiar si fata de "inteleptii" Babilonului. Ar fi putut sa-I lase prada
consecintelor actiunilor lor. Ar fi putut sa fie abandonati furiei monarhului. Dar prin intorsatura pe
care au luat-o lucrurile, acesti oameni au avut posibilitatea sa realizeze pozitia lor gresita si sa se
corecteze. Dumnezeu sprijina doar cu aceea care nu dau crezare sistemelor de investigare a viitorului
pe cai oculte, ci se orienteaza in viata prin intermediul Sfintelor Scripturi. A treia concluzie etica, este
ca daca se anunta o Imparatie a Dreptatii, a carei monarh este insusi Dumnezeu, si ca doar cei drepti
o vor locui, inseamna ca doar cei care au absolvit scoala caracterului pot intra in ea. Daca sunt
mandru si nu pierd ocazia sa-mi etalez "calitatile" dobandite mai mult sau mai putin onest, daca ma
pierd cu firea si daca vociferez cand sunt nedreptatit; daca la o adica as "calca pe cadavre" pentru a
ma afirma si pentru a castiga ceva; daca sunt xenofob si manifest intoleranta religioasa, suficient cat
sa nu-mi pese de cei ce nu-mi impartasesc opiniile si practicile religioase; daca imi place sa fiu un
"cavaler ratacitor " si imi repugna ideea de a lucra impreuna cu altii si de a imparti cu ei laurii, in cazul
acesta am disperata nevoie sa-mi aleg un model de viata remarcabil cum ar fi Daniel. In acest caz imi
voi revizui prioritatile. Aceia care au ramas repetenti la scoala caracterului, au un meditator excelent
pe care-l vom recomanda : Domnul nostru Isus Hristos. Adresati-va Lui fara formalitati sau
intermediari, rugandu-va cat mai simplu in chestiunea in care stiti ca aveti nevoie de ajutor, si
revizuiti-va drastic comportamentul. Nimeni din cei ce vin la El "nu pleaca cu mainile goale". Atentie
insa "Scoala Caracterului " nu este absolvita niciodata ! Nu va culcati pe o ureche de la primele
rezultate. Concluzii teologice la capitolul 2 Prof.Dr. Florin Laiu, in lucrarea sa "Daniel si Apocalipsa"
face urmatoarea sinteza: "Descoperirile lui Dumnezeu cu privire la viitorul omenirii nu pot fi
cunoscute sau explicate de viitorologii sau ocultistii pe care se bizuie potentatii lumii . Nici frica de
moarte nu I-ar determina pe acestia sa recunoasca mai mult decat ca aceste lucruri nu sunt in
posesia muritorilor. Prin visul lui Nebucadnetar, Dumnezeu a judecat pe imparatul Babilonului si pe
inteleptii lui, Inaltandu-Se pe Sine si pe slujitorii Lui. Tuturor ctitorilor de imperii zidite pe sabie,
Dumnezeu le prezice un viitor pe masura. Sabie dupa sabie aduce imperiu dupa imperiu si in cele din
urma, judecata divina instaureaza imparatia universala a dreptatii dupa ce matura toate ramasitele
Babilonului antic si modern. Pentru statele de aur , de fier si lut ale lumii , profetia nu prevede nici o
mantuire . Dar individului , pentru ca acesta este, de regula , calcat in picioare , Dumnezeu ii ofera
sansa de a participa la Imparatia Vesnica a Pietrei , de a sta pe Muntele Domnului. Cand Isus va primi
imparatia, in ceruri, inainte de a reveni pe pamant "piatra s-a dislocat din munte "si nu se mai poate
face nimic pentru a se impiedica impactul ei. Idolul este prea teapan, prea mandru pentru a se
inchina "Tamplarului din Nazaret." Am incercat sa pun cap la cap un studiu a primelor 2 capitole din
Daniel,in care s-au implicat multi autori, unii dintre ei chiar i-am gasit pe resurse crestine.ro, care sa
dea un inteles mai clar asupra acestei minunate carti din Biblie care este Daniel. Pentru orice fel de
intrebari va stau la dispozitie pe e-mail :predalro@yahoo.com

S-ar putea să vă placă și