REZUMAT

Cartile Estera si Iosua

Student: Daniel Adam Profesor: prof. dr. Mihai Handaric Facultate: Aurel Vlaicu, Teologie Penticostala Didactica An. 1

CARTEA ESTERA
1

Titlul cartii

Titlul acestei carti provine din cuvantul persanStara care se poate traduce prin Stea. Estera este numele personajului principal din actiunea cartii.Numele Esterei din ebraica este Hadasa care inseamna mirt arbust ornamental cu frunze alungite si persistente, cu flori mici, albe si parfumate, cultivat mai ales ca planta ornamentala

Autorul si data scrierii

Evenimentele descrise in carte s-au petrecut in capitala Imperiului Persan - Susa , la jumatatea secolului al V-lea i. C. Deci cartea a fost scrisa dupa aceasta perioada. In sulurile de la Marea Moarta , numai cartea Estera lipseste, dintre toate cartile canonului ebraic. Nu exista dovezi lae existentei cartii Estera, mai devreme de secoll al II-lea i. C.

In LXX cartea Estera are 100 de versete in plus fata de versiunea moseritilor. Aceste versete contin: - Visul lui Moardoheu prin care i se face cunoscut faptul ca se intenteaza un comlot impotriva imparatului Ahasveros (486-465 i. C.) - Corespondenta dintre Mardoheu si Artaxerses. - Rugaciuni rostite de Mardoheu si Estera.

In textul masoretic . carte a nu mentioneaaza nici odata numele lui Dumnezeu . In cele 100 de versete adaugate in LXX este mentionat Numele Lui Dumnezeu.Aceste completari introduc si Numele Lui Dumnezeu in naratiune, dar ekle nu sunt recunoscute ca fiind autentice.

Teologii literali dateaza cartea in cecolul al II-lea i.C., aducand urmatoarele argumente:

- 2 Macabei 15: 36 care face referire la zilele lui Mardoheu, care au avut loc in perioada macabeilo. Aceasta teorie cade daca tinem seama ca Septuaginta continea cartea Estera,LXX fiind tradusa in sec III (275 ) i. C. ;

- Estera lipseste din sulurile de la Marea Moarta, scrise incepand cu sec al II-lea i. C. ; 2

In concluzie , putem afirma ca autorul este anonim, insa acesta a avut acces la arhivele Imperiului Persan, cunostea detalii de la cureta Imperiului Persan (Estera 10:2).

Autorul cunoaste amanunte cu referire la organizarea curtii imperiale Persane (1:6). Se pare ca informatile respective nu puteau fii cunoscute decat de Mardoheu sau Estera.

In ceea ce priveste istoricitatea cartii , unii teolgi afira ca Estera prezinta evenimenteistorice reale, altii afirma ca Estera este fictiune. Argumente impotriva istoricitatii cartii sunt: -Actiunile de razbunare a evreilor intr-un imperiu strain par sa nu corespiunda cu realitatea. -S-a afirmat ca ca Estera are la baza mitologia babiloniana. Estera a fost identificatu cu zeita Istar, iar Mardoheu cu zeul Marduk.Aceasta teorie si-a pierdut din popularitae din 1930cand descoperirile de la Ugarit au infirmat aceasta ipoteza.

Autorul prezinta istoria evreilor din exil din perioada imparatului persan Ahasveros(485465 i.C). Estera a devenit regina aproximativ in anul 478 i. C. , si i-a salvat pe evrei aproximativ prin anul 473 i.C . Ezra s-a intors in Ierusalim in 458i.C. iar Neemia a refacut zidul Ierusalimului in 445 i. C.

Raportand data la care Estera a devenit regina, la principalele evenimenet ce au avut loc in Israel in acea perioada , ajungem la concluzia ca Estera a devenit imparateasa duoa aproximativ 40 de ani de la costruirea celui de-al doilea Templu, su cu aproximativ 30 de ani inainte de refacerea zidurilor Ierusalimului. Dim punct de vedere cronologic, Estera prezinta evenimentele care s-au petrecut cu aproximativ 30 de ani inainteaevenimentelor prezentatein Neemia. Cu toate acestea cartea estea prezentata in canon dupa Neemia.

Desi in perioada lui Ezra-Neemia,Ahasveros murise, si in locul lui domnea fiul vitreg al Esterei numit Artarxerses, se poate afirma ca Estera ca si regina-mama a avut un rol deosebit in influentarea imparatului persan pentru a favoriza natiunea evreiasca. E posibil ca ea sa fii pregatit terenul pentru lucrarea lui Ezra si Neemia. Simpatia Imparatului persaneste explicabila si prin faptul ca Ahasveros avea o sotie evreica (Estera) si primul ministru era de asemenea evreu (Mardoheu).

Scopul scrierii cartii

Autorul prezinta modul in care a fost rezolvat un conflict antisemit. Opera este o drama necunoscuta. Prezinta un mod diferit de izbavire Divina, cunoscut de evrei pana atunci. In istoria lor, evreii au fost marori la interventiile miraculoase ale lui Dumnezeu(trecrea Marii Rosii, caderea Zidurilor Ierihonului , Reintoarcerea in Exilul Babilonian etc.) . Aceste evenimente dovedesc capacitate alui Dumnezeu de a realiza imposibilul printr-o interventie miraculoasa

Estera scoate in evidenta interventia divina in evenimentele obisnuite ale vietii . Numele Lui Dumnezeu nu este mentionat niciodata in carte, totusi se poate vedea interventia lui Dumnezeu din umbra, in evenimentele care se succed in mod natural. In timp ce unii au considerat evenimentele derulate in Estera ca fiind coincidente, autorul doreste sa dovedeasca ca Dumnezeu a intervenit in cursul acestor evenimente. insomnia unui om a putut fi o cale de eliberare, la fel ca si minunea despartirii Marii Rosii.

Metodele Lui Dumnezeu pot fii diferite dar scopurile Lui nu se schimba.Eliberarea lui Israel relatata in Estera, nu este o marturie pentru lume in favoarea puterii lui Dumnezeu ci ea prezinta mai degraba autenticitatea credintei celui credincios intr-Un Dmnezeu Suveran. In aceasta situatie cel sceptic poae fi derutat, interpretant evenimentele ca fiind simple cioncidente

Structura cartii

Modul in care snt prezentate eveneimentele in carte,demostreaza ca in spatele acetei naratiuni se poate obserav providenta Lui Dumnezeu. Solutia Lui Dumnezeu nu poate fii anticipata(prevazuta) deoarece nimeni nu detine informatiile necesare.

De fapt intelegerea ironiei si a reversului evenimentelor clarifica mesajul cartii. Intoarcerea situatiei pentri soarta evreilor,prin acea iniruire d eevenimente, nu pot fii explicate decat prin interventia suverana a lui Dumnezeu.Deznodamantul evenimentelor este contrar sensului in care evenimentele par sa evoluezein carte. De exemlu inaltarea lui Mardoheu este prezentata in contrast 4

cu aderea neasteptata a lui Haman, sau evreii ii distrug pe dusmanii lor in loc ca ei sa fie distrusi de dusmani.

Rasturnarile de situatii sunt prezentate prin folosirea ironiei in naratiune.Ironia consta in cunoasterea anumitor informatii de catre cititor , pe care personajele din cartenu le-a avut. Probabil ca cel nai interesant exemplu este acela cand Haman vine la curtea imparatului ca sa cera permisiunea de ucidere a lui Mardoheu, si inainte de a reusi sa puna acesta intrebare, imparatul il intreaba pe Haman ce onoare ar trebui sa primesca cineva care a salvat vata imparatului. Ironia consta in faptul ca Haman crede ca imparatul intentioneaza sa-l inalte pe el, iar punctul culminant se cinsuma in momentul in care Haman a trebuit sa il onoreze in public pe cel pe care il ceruse sa fie omorat.

In ceea ce priveste organizarea ideilor din carte, putem sugera urmatoarea structura: 1. Banchetul lui Ahasveros. 1 ; 2. Alegerea Esterei ca regina. 2 ; 3. Planul lui Haman de ucidere al evreilor. 3 ; 4. Estera este convinsa sa intervina. 4 ; 5. Interventia reusita a Esterei pe langa imparat. 5-7 ; 6. Caderea lui Haman si eliberarea evreilor. 8:1-9: 16 ; 7. Sarbatoarea Purim. 9: 17-32 ; 8. Concluzie : inaltarea lui Mardoheu .10 .

Teme importante:

Sarbatoarea Purim

Purim este o sarbatoare seculara, o sarbatoare a bucuriei. Teologii spun ca Estera a fost scrisa pentru a justifica existenta acestei sarbatori. Aceasta afirmatie se bazeaza pe modul in care Purim se sarbatoreste in zilele noastre. Azi purim este o sarbatoare aproape seculara care se incheie prin a bea vin pana nu mai poti distinge intre binecuvantatul Mardoheu si blestematul haman (Talmudul-Meghiloh 7b) Teologii care sustin teoria mai sus amintita se indoiesc ca Estera are vreo importanta din punct de vedere religios. Cu toate acestea rabinii au plasat-o pe aceeasi pozitie, daca nu si mai sus decat Torah. Maimonides afirma ca atunci cand restul bibliei isi va pierde importanta in zilele lui Mesia, ceea ce va ramane din Vechiul Testament va fi Estera si Torah. 5

Estera este citita anual la Purim (zaruri) care sarbatoreste victoria evreilor in exil, in vremea lui Ahasveros (Xerxes). Cartea prezinta evenimentele care au dus la aparitia acestei sarbatori . UniI teoligi considera ca Estera a fost adaugata mai tarziu pentru autentificarea sarbatorii Purim.Ajutorul lui Dumnezeu in imprejurarile prezentate in Estera nu vine printr-un inger (miraculos) , ci prin dirijarea din umbra a evenimentelor, lipsite de elementul miraculos.

Antisemitismul

Evreii celebreaza izbavirea lui Dumnezeu dintr-un conflict antisemit. Evreii au fost urati pe tot parcursul Vechiului Testament. Aceasta este dovada urii pe care o manifesta Satan fata de poporul ales de Dumnezeu (uciderea pruncilor evreilor in robia egipteana ,ostilitatile edomotilor fata de Iacov din cartea Obadia etc.)

Antisemitismul continua si in prezent. Acest sentiment s-a manifestat de-a lungul istoriei impotriva crestinilor, care reprezinta poporul ales al lui Dumnezeu,in prezent. In Noul Testament aceasta atitudine nu este indreptata numai impotriva evreilor, ci impotriva crestinilor care sunt poporul lui Dumnezeu (Ioan 15 :18 ). Sursa ce alimenteaza acesta atitudine este satanica. In zilele din urma vom asista la aparitia lui Antihrist.

CARTEA IOSUA
Titlul cartii Cartea poarta numele personajului principal al cartii Iehosua care inseamna Yahweh salveaza . Numele cartii in Septuaginta inseamnaEl salveaza. In cele mai multe versiuni artea este plasata dupa Deuteronom. Din acest motiv anumiti specialisti au inclus cartea impreuna cu Pentateuhul si au numit-o Hexateuhul(vezi von Rad) . In listele canonice caracteristice bisericilor grecesti au fost grupate cartile de la Geneza la Rut, fiind numite Octateuh. In alte liste canonice, de aceasta data, latine au fost grupate cartile de la Geneza la Judecatori, fiind numite Heptateuh. Insa traditia evreiasca nu accepta aceasta clasificare a cartilor. Evreii au numit cartile de la Iosua la Imparati Primii profeti.

Autenticitatea cartii 6

In capitolul 10:12-14 din Numeri se relateaza despre o zi neobisnuita, care este contestata de catre unii cercetatori. Acestia afirma ca daca Pamantul s-ar fi oprit 24 de ore din rotatia lui, ar fi avut loc o catastrofa de proportii uriase.

Unii critici sustin teoria refractie luminii, care a creat senzatia de zi mai lunga. Insa versetul 13 afirma clar faptul ca soarele s-a oprit. Putem crede in posibilitatea existentei unei asemena zile, datorita omnipotentei lui Dumnezeu.

Autorul si data scrierii

Exista mai multe teorii in ceea ce priveste datarea cartii. Traditia evreiasca sustine ca autorul a fost Iosua, liderul lui Israel, care a urmat dupa Moise. Cei care sustin aceasta ipoteza aduc argumentele: - Iosua 24:26 sustine ca insusi Iosua a scris cuvintele de ramas bun - cetatile cucerite de evrei sunt mentionate cu numele lor vechi, folosite in sec XV i.Hr. - in perioada scrierii cartii, Sidonul era considerat cel mai important oras din Fenicia. Incepand cu secolul XII i. HR. Tirul a devenit cel mai important oras din Fenicia. - descoperirile arheologice de la Hator, in Nordul Marii Galileii atesta faptul ca acesta a fost cucerit in vremea lui Iosua.

Cei care sustin o data mai tarzie de scrierea a cartii, afirma ca un autor anonim a compus cartea. Argumentele lor sunt: - Iosua 24:29,30 inregistreaza moartea lui Iosua; pasaj scris cu siguranta de altcineva - Iosua 24:31 afirma ca poporul Israel a slujit Domnului cat a trait Iosua; ceea ce ar insemna ca autorul a scris cartea dupa moartea lui Iosua -Iosua 15:13-17 precum si Judecatoriu 1:9-13 vorbesc de cucerirea Hebronului de catre Otniel; eveniment care s-a petrecut in perioada judecatorilor. - avem in cap. 19:47 precum si in Judecatori 18:27-29 descrisa emigrarea unei parti din tribul lui Dan, care a avut loc mai tarziu, in vremea Judecatorilor.

Teoriile moderne considera insa ca aceste carti au la baza mai multe surse scrise mai multi autori. Printre teologii care sustin aceste teorii amintim: Fernandez, Jong, Kaufmann.

Alte argumente in sustinerea caracterului istoric al cartii au fost aduse de catre descoperirile din anul 1887 de la Tel El Amarna a mai multe corespondente dintre imparatul Egiptului Amenotep al treilea si al patrulea si regii vasali din Canaan. Aceasta corespondenta din perioada 1400-1350 i. Hr. In aceste scrisori este mentionat numele Iosua si un popor numit SAGAZ in sumeriana sau Habriu (evrei) in akkadiana care devenise o amenintare pentru canaaniti.

Scopul scrierii cartii

Autorul demonstreaza ca Dumnezeu isi tine promisiunile, chiar daca implinirea lor pare imposibila. In Geneza 15 Dumnezeu ii promite lui Avraam ca urmasii lui vor mosteni Canaanul in a patra generatie. Cartea Iosua este o implinire a acestei promisiuni. Cartea prezinta biografia personajului principal Iosua in calitate de conducator al poporului Israel. Autorul demonstreaza ca Dumnezeu a fost cel care a cauzat victoria lui Israel. Acest lucru se vede in mod deosebit la cucerirea Ierihonului (Iosua 6).

Autorul scoate in evidenta faptul ca Dumnezeu a fost cel care a cauzat victoria lui Dumnezeu in ceea ce priveste cucerirea Canaanului. Cucerirea primei cetati din Canaan s-a facut prin interventia miraculoasa a lui Yahweh (daramarea zidurilor).

In cartea Iosua Yahweh porunceste nimicirea cu desavarsire a popoarelor canaanite, cucerite. Scriitorul doreste sa arata ca poporul sau trebuie sa fie separat de popoarele care practica o religie pagana. Compozitorul acestei carti evidentiaza seriozitatea cu care Dumnezeu trateaza pacatul. Tolerarea canaanitilor punea in pericol trairea in sfintenie a lui Israel.

Exista doua conceptii gresite cu privire la cartea Iosua. Faptul ca aceasta carte este biografia unui personaj curajos si evlavios (Iosua) si ca ea este o inregistrare a cuceririlor militare a evreilor din Canaan.

O analiza mai atenta a cartii ne duce la urmatoarea concluzie: persoana lui Iosua nu este in centrul cartii, desi el joaca un rol important in evenimentele cartii. Ipoteza ca Iosua reprezinta o prezentare a strategiei de cucerire Canaanului este infirmata si de faptul ca naratiunea care prezinta strategia militara din carte, este foarte scurta in comparatia cu alte evenimente inregistrate (5:13-12) Strategia prezentata in text este a lui Dumnezeu si nu a lui Iosua. Se poate observa ca Dumnezeu a fost cel care a cauzat victoria, care a poruncit mai apoi nimicirea cu desavarsire a oraselor cucerite. 8

Structura cartii

Cartea poate fi impartita in patru sectiuni principale:

I Consacrarea lui Iosua 1:1-9 II Intrarea in Canaan 1:10 - 5:12 -pregatirea pentru trecerea Iordanului, capitolul 1: 10-18 -spionii Iordanului 2:1-24 -trecerea Iordanului 3:1-4:18 - instalarea taberei in Ghilgal 4:19-5:12

III Cucerirea tarii 5:13 - 12

- capetenia ostirii Domnului 5:13-15 -caderea cetatilor Ierihon si Ai 6:1-8:29 -altarul de la Ebal si Gabaonitii 8:30- 9:27 -campaniile militare de Sud si de Nord 10:1-12:24

IV Impartirea tarii Canaanului 13:1 -22:34

V Ultimele zile ale lui Iosua 23:1 - 24: 33

Teme importante:

Legamantul si tara

In Vechiul Testament , poporul lui Dumnezeu este prezentat in conexiune cu o tara. Iosua foloseste conceptu de tara ca loc geografic unde Dumnezeu isi exercita domnia. Nu a existat pentri Israel o dovada mai puternica in legatura cu validitatea legamantului cu Dmnezeudecat intrarea in posesia tarii promise: Canaan. Dumnezeu a promis lui Avraam o tara desi ei nu aveau sa intre in posesia ei decat dupa 400 de ani(Genesa 15: 13-21)

Exterminarea popoarelor canaanite

Unii teologi pun sub semnul intrebarii caracterul moral al lui Dumnezeu, vizavi de pornca Sa referitoare la uciderea tuturor locuitorilor Canaanului. Termenul folosit in ebraica este (herem) care inseamna distrugede(nimicire) totala Motivele pentru care Yahveh a poruncit unciderea popoarelor canaanite au fost: - practicile pagane religioase si sociale ; ignorau legea morala a lui Dumnezeu - amestecarea canaanitlor cu evreii punea in mare pericol mentinerea legamantului dintre

Yahveh si poporul Lui (Israel); iar acest popor fusese chemat sa fie o lumna intre neamuri . Era necesara aceasta curatire a pamantului de practici pagane.

Scriptura prezinta cauzele pentru care Dumnezeu porunceste nimicirea Canaanitilor:

a. Imoralitate adin cadrul religiei canaanitilor a ajuns la culme. Baal era zeul principal al canaanitilor: Astarteea , sotia lui Baal , era zeita principala.Ea simboliza principiul fertilitatii. Numele ei in babiloniana este Istar. Asera -era numele stalpului sacru care era un con de piatra sau un trunchi de copac, care o reprezinta pe zeita. Templele lui Baal si ale Astarteei erau de obicei construite in apropiere unul de altul. Preotesele erau prostituate.

Dumnezeu a poruncit exterminarea canaanitilor ca o operatie facuta de un chirurg, pentru indepartarea unui organ infectat care poate compromite tot trupul. Trebuie sa retinem ca Dumnezeu nu a poruncit ca toate neamurile sa fie nimicite ci doar canaaniti. b. Dumnezeu urmarea sa ii ferasca pe evrei de idolatrie.Yahweh le porunceste: Voi sa fiti sfnti !(Levitic 14:49) , astfel ca El a luat masura drasticapentru ai proteja pe evrei de idolatria pe care o practicau canaanitii.

10