pentru colectiile pe care le adaposteste dar mai ales pentru istoria lui.
De asemenea a servit drept dcor pentru mai multe filme dintre care-l amintim pe cel facut dupa
romanul Procesul scris de Kafka, si adaptat de Orson Welles in 1962. A fost de asemenea folosita ca
scena pentru reprezentatiile trupei de teatru a lui Renaud Barrault pana in 1980. A fost cat se poate de
aproape sa fie demolata si in locul ei sa se contruiasca un nou hotel.
In 1973 Directia muzeelor din Franta a hotarat ca vechea gara sa devina muzeu si sa adaposteasca
toarte artele dupa a doua jumatate a secolului XIX. Gara dOrsay a intrat in patrimoniul cultural al
statului in acelasi an iar decizia finala de transformare in muzeu a venit in 1977. In decembrie 1986
presedintele Republicii, Francois Mitterrand a inaugurat noul muzeu.
Colectiile reprezinta toata diversitatea si creatia artistica a lumii occidentale intre anii 1848 si 1914.
Acestea au provenit in principal din trei locuri, de la muzeul Luvru, operele artistilor nascuti dupa 1820
si in general arta celei de-a Doua Republici; apoi de la muzeul Jeu de Paume, opere impresioniste, si
de la muzeul national de arta care din 1976 s-a mutat la centrul Georges Pompidou si a pastrat doar
operele artistilor nascuti dupa 1878.
Chiar inainte de a deveni muzeu gara era considerata a fi prin arhitectura sa deosebita, drept un
adevarat palat al artelor frumoase, asa cum a spus in 1900 pictorul Edouard Detaille.
Transformarea in muzeu a celebrei gari a revenit arhitectilor de la ACT-Arhitecture, MM. Bardon,
Colboc si Philippon. Proiectul lor a respectat arhitectura initiala a constructiei lui Victor Laloux dar i-a
oferit functionalitate pentru noul ei scop. Cladirea principala a devenit astfel centrul muzeului iar
marchiza ei s-a transformat in intrare principala.
Numeroase alte spatii distincte sunt accesibile de la aceste trei nivele si anume pavilionul de sus,
pasajele vitrate ale marii cupole din partea de est a garii, restaurantul muzeului amenajat in vechea
sala de mese a hotelului, cafeneaua autorilor, libraria si auditoriumul.
Amenajarea interioara a muzeului a fost realizata de o echipa de scenografi si arhitecti sub
conducerea lui Gae Aulenti. Acesta impreuna cu Italo Rota, Piero Castiglioni, Richard Peduzzi a
incercat sa realizeze o prezentare unitara a interiorului de un volum imens. Au fost refacute vechile
pardoseli si s-a pastrat cupola de sticla pentru asigurarea iluminatului natural al cladirii.
Muzeul cuprinde opere de arhitectura in special machete, sculptura, pictura, arta grafica, arta
fotografica, arta cinematografica si arta decorativa.
Cateva date tehnice ale constructiei
Lunginea cladirii incluzand marchiza este de 188m ( fara marchiza fiind de 173m) iar latimea este de
75m. Holul principal din interior este lung de 138m, lat de 40m si inalt de 32m.
Materialele folosite pentru reamenajare au fost 12000t de structura metalica, 35000mp de sticla si
vitralii, 30000mp de piatra de Buxy(Bourgogne) pentru acoperirea podelei si peretilor.
Suprafata utila a muzeului este de 57400mp, salile de expozitie au cam 16000mp, sunt in jur de 80 de
sali si galerii diferite cu 4000 de opere permanente. Salile cu expozitii temporare au cam 1200mp,
auditoriumul are 347 de locuri si 570mp, cafeneaua restaurant are 1200mp, sala de primire a
publicului este de 2450mp si anexele sau rezervele au in jur de 3000mp. Alte date tehnice: 40000
rezonatoare acustice pentru limitarea ecoului sub cupola, 1 milion de mc de aer/ora pentru
aclimatizare, 2 grupuri electrogene, 10 scari mecanice si 6 scensoare.
Vizitatorii care trec pragul acestui muzeu inedit sunt in jur de 2,5 milioane anual.
Guvernul Francez a decis in anul 1977 sa transforme gara in muzeu. Lucrarile de reamenajare
au durat destul de mult si au presupus construirea a peste 20000 de metri patrati noi pe patru
etaje. Muzeul a fost inaugurat de presedintele Francois Mitterrand la data de 1 Decembrie
1986.
Muzeul dOrsay se afla pe malul stang al Senei si ofera spre vizionare multe picturi, sculpturi,
mobila si fotografii dar este probabil cel mai mult cunoscut pentru colectia sa deosebita de
capodopere impresioniste ale unor pictori cum ar fi Renoir, Monet sau Cezanne.
Orar:
9.30 a.m. 6 p.m.
9.30 a.m. 9:45 p.m. in zilele de Joi.
Luni Inchis
Ultimile bilete se vand la 5 p.m. ( 9 p.m. in zilele de Joi ).
Muzeul este inchis in zilele de 1 Ianuarie, 1 Mai si 25 Decembrie.
Pentru grupuri mari de turisti trebuiesc facute rezervari in prealabil. Accesul se face prin
poarta A pentru cei fara bilete si prin poarta C pentru acces prioritar al celor care au deja
bilete, abonamente sau permise de intrare.
Preturi:
9 - acces la colectiile permanente si expozitii.
7 - pt cei intre 18 si 30 de ani; pentru oricine dupa ora 4:15 p.m. (exceptie joi de la 6
p.m.)
Gratuit sub 18 ani, persoane cu handicap si un insotitor, studenti si profesori la arte,
jurnalisti si critici de arta, ghizi.
In prima zi de duminica din fiecare luna accesul este gratuit pentru toata lumea.