UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ

„JUSTINIAN PATRIARHUL”

Departamentul de Teologie Istorică, Biblică și Filologie

Disciplina: Vechiul Testament și limba ebraică
Anul I, Secția Teologie Pastorală
Semestrul II al anului universitar 2018-2019

Seminar: Nume:
Prof. Dr. Asist. IATAN Cristinel BARBU Adrian

București
2019

1
 Goliat
(I Regi cap. 17)

Versiunea Anania (SEP) Versiunea 1939 (TM)

1. 1
Filistenii și-au adunat oștile la război și au
1. În vremea aceea Filistenii şi-au strâns
venit la Soco, cel din Iuda, și și-au așezat oştile pentru război şi au tăbărât la Soco cel
tabăra între Soco și Azeca, la Efes-Damim. din Iuda şi şi-au aşezat tabăra între Soco şi
2. Azeca, la Efes-Damim.
3. 2
Atunci Saul și bărbații lui Israel s'au adunat
2. Iar Saul cu Israeliţii s-au adunat şi şi-au
și și-au așezat tabăra la Valea Stejarului și aşezat tabăra la Valea Stejarului şi s-au
s'au rânduit în linii de luptă împotriva pregătit de luptă cu Filistenii.
Filistenilor 3.
4. 3
Filistenii ședeau pe munte, de-o parte, iar
4. Filistenii stăteau pe munte de o parte şi
Israeliții ședeau pe munte, de cealaltă parte; Israeliţii stăteau pe munte de altă parte, iar la
între ei, valea. mijloc era valea.
5. 4
Din oastea Filistenilor a ieșit atunci un
5. Atunci a ieşit din tabăra Filistenilor un
bărbat puternic, al cărui nume era Goliat, din luptător cu numele Goliat, din Gat. Acesta
Gat; înălțimea lui era de patru coți și o era la statură de şase coţişi o palmă.
palmă 6.
6. 5
Pe cap avea chivără și purta o platoșă de
7. Pe cap avea coif de aramă şi era îmbrăcat cu
zale; platoșa lui cântărea cinci mii de sicli de platoşă în solzi; greutatea platoşei lui
aramă și fier cântărea cinci mii de sicli de aramă;
7. 6
la glesne purta pulpare de aramă;
8. În picioare avea cizme cu tureci de aramă şi
apărătoare de aramă între grumaji; la umăr purta un scut de aramă.
8. 7
coada suliței lui era ca sulul de la războiul
9. Coada suliţei lui era ca sulul de la războaiele
de țesut, iar vârful suliței lui cântărea șase de ţesut, iar fierul suliţei era de şase sute
sute de sicli de fier. Înaintea lui mergea sicli de fier, şi înaintea lui mergea purtătorul
purtătorul său de arme. lui de arme.
9. 8
Și s'a oprit și a strigat către oastea lui Şi a început acesta să strige către cetele lui
Israel, zicându-le: „De ce-ați venit și v'ați Israel şi să le zică: "De ce aţi ieşit voi să vă
rânduit împotriva noastră în linii de bătaie? războiţi? Nu sunt eu oare filistean, iar voi
Oare nu sunt eu Filistean și nu sunteți voi robii lui Saul? Alegeţi dintre voi un om să se

2
 Evrei de-ai lui Saul? Alegeți pentru voi un coboare la mine!
bărbat, iar acela să se coboare la mine;
10. 9 și dacă va fi în stare să se bată cu mine și De se va putea acela lupta cu mine şi mă va
mă va ucide, atunci noi vom fi robii voștri; ucide, atunci noi să fim robii voştri; iar de-l
dar dacă eu voi birui și-l voi ucide, atunci voi birui eu şi-l voi ucide, atunci voi să firi
voi veți fi robii noștri și ne veți sluji!“ robii noştrişi să ne slujiţi nouă".
11. 10 Și a zis Filisteanul: „Iată, eu am ocărât Şi a mai zis filisteanul: "Astăzi voi ruşina
astăzi oastea lui Israel; dați-mi un om, și ne tabăra lui Israel. Daţi-ne un om şi ne vom
vom bate în doi!“ lupta în doi".
12. 11 Iar Saul și întregul Israel au auzit aceste Şi a auzit Saul şi toţi Israeliţii cuvintele
cuvinte ale Filisteanului și s'au întristat și acestea ale filisteanului şi s-au speriat şi s-au
foarte s'au înspăimântat. temut foarte tare.
13. 12 (32) Atunci David a zis către Saul: „Inima David era feciorul unui efraimit din
stăpânului meu să nu se mâhnească Betleemul lui Iuda, anume Iesei, care avea
într'însul; robul tău va merge și se va bate cu opt feciori. Acest om în zilele lui Saul
Filisteanul“. ajunsese la bătrâneţe şi era cel mai bătrân
14. 13 (33) Dar Saul a zis către David: „Cu nici între ceilalţi oameni.
un chip nu vei fi tu în stare să mergi
10. Cei trei feciori mai mari ai lui Iesei
împotriva Filisteanului, ca să te bați cu el, de plecaseră cu Saul la război. Numele acestor
vreme ce tu ești un copilandru, pe când el e feciori mai mari ai lui, care se duseră la
războinic din tinerețile lui“. război, erau: cel mai mare Eliab, al doilea
15. 14 (34) Iar David i-a zis lui Saul: „Robul tău după el Aminadab şi al treilea Şama.
păștea oile tatălui său; și când un leu sau un
11. David însă era cel mai mic. Când cei trei
urs venea și lua vreo oaie din turmă, mai mari plecaseră cu Saul,
16. 15 (35) atunci alergam după el și-l loveam și-
12. David se întorsese de la Saul, ca să pască
i scoteam oaia din gură; iar dacă se ridica oile tatălui său în Betleem.
împotrivă-mi, atunci îl apucam de gâtlej și-l
13. Filisteanul acela însă ieşea dimineaţa şi
loveam și-l omoram. seara şi s-a arătat patruzeci de zile.
17. 16 (36) Robul tău îl bătea și pe leu, și pe urs;
14. Atunci a zis Iesei către David, fiul său: "Ia
acest Filistean netăiat-împrejur g va fi ca pentru fraţii tăi o efă de grăunţe uscate şi
unul din ei; oare nu voi merge eu și-l voi aceste zece pâini şi du-le cât mai degrabă în
bate și voi ridica astăzi ocara din Israel? La tabără la fraţii tăi;
urma urmelor, cine-i acest netăiat-împrejur
15. Iar aceşti zece caşi du-i căpeteniei celei

3
 care a ocărât oștirea lui Dumnezeu cel viu? peste mia lor; cercetează de sănătatea lor şi
18. 17 (37) Domnul, Cel ce m'a scos din gheara află ce nevoi au".
leului și din gheara ursului, El mă va scoate
16. Atunci Saul şi ei şi toţi Israeliţii se aflau în
din mâna acestui Filistean netăiat-împrejur“. Valea Stejarului şi se pregăteau de luptă cu
Atunci Saul a zis către David: „Du-te, și Filistenii.
Domnul să fie cu tine!“ 17. S-a sculat deci David dis-de-dimineaţă şi,
19. 18 (38) Saul l-a îmbrăcat pe David cu tunică încredinţând oile unui păstor, a luat sacul şi
de război și i-a pus pe cap un coif de aramă; a plecat, cum îi zisese Iesei, şi a ajuns în
20. 19 (39) și l-a încins cu sabia sa peste tunica tabără când oştirea era aşezată în linie de
lui de război. Dar David a ostenit umblând bătaie şi se gătea cu strigăte de război.
cu ele o dată și încă o dată. Și i-a zis David
18. Şi şi-au aşezat Israeliţii şi Filistenii rândurile
lui Saul: „Nu voi putea să merg cu astea, că unii în faţa altora.
nu-s deprins cu ele.“ Atunci le-au scos de pe
19. Iar David, lăsându-şi lucrurile unei străji din
el. tabără, a alergat între rânduri şi, ajungând, a
21. 20 (40) Și și-a luat el toiagul în mână și și-a întrebat pe fraţii săi de sănătate.
ales cinci pietre netede din pârâu și le-a pus
20. Şi iată, pe când vorbea el cu ei, luptătorul cu
în traista ciobănească pe care o purta de numele de Goliat, filistean din Gat, a ieşit
obicei. Și, cu praștia în mână, s'a apropiat de din rândurile Filistenilor şi a spus aceste
bărbatul filistean. cuvinte, şi David le-a auzit.
22. 21 (41) Filisteanul venea și el apropiindu-se
21. Toţi Israeliţii, văzând pe omul acela, fugeau
de David, iar purtătorul lui de arme îi de el, temându-se foarte tare;
mergea înainte. 22. Şi ziceau Israeliţii: "Vedeţi pe omul acesta
23. 22 (42) Filisteanul l-a văzut pe David și a râs care a ieşit înainte? Iese ca să înfrunte pe
de el, fiindcă acesta era doar un copilandru, Israel. De l-ar ucide cineva, regele ar răsplăti
bălan și cu ochi frumoși. pe acela cu mari bogăţiişi ar da pe fiica sa
24. 23 (43) Și a zis Filisteanul către David: „Sunt după el, iar casa tatălui aceluia ar ajunge
eu oare ca un câine, că vii împotrivă-mi cu liberă în Israel".
bâtă și cu pietre?“ Iar David a zis: „Ba mai
23. David a zis către oamenii care stăteau cu el:
rău decât un câine!“ Atunci Filisteanul l-a "Ce se va face aceluia care va ucide pe acest
blestemat pe David în numele dumnezeilor filistean şi va şterge ocara de pe Israel? Căci
săi. cine este acest filistean netăiat împrejur, de
25. 24 (44) Și a zis Filisteanul către David: „Vino batjocoreşte aşa oştirea Dumnezeului celui
tu la mine și-ți voi da trupul păsărilor cerului viu?"

4
 și fiarelor pământului!“ 24. Şi i-a spus mulţimea aceleaşi cuvinte,
26. 25 (45) Dar David i-a zis Filisteanului: „Tu zicând: "Iată ce se va face omului aceluia
vii spre mine cu sabie și cu suliță și cu care-l va ucide".
pavăză; eu însă voi merge spre tine în
25. Şi auzind Eliab, fratele cel mai mare al lui
numele Domnului Celui-Atotputernic, David, ce vorbea acesta cu oamenii, s-a
Dumnezeul oastei lui Israel, pe care tu ai mâniat Eliab pe David şi a zis: "Pentru ce ai
ocărât-o astăzi. venit aici şi cu cine ai lăsat acele puţine oi în
27. 26 (46) El, Domnul, te va da astăzi în mâna pustiu? Eu cunosc mândria ta şi inima ta cea
mea și te voi omorî și-ți voi lua capul, iar rea. Ai venit să priveşti la luptă".
mădularele tale și mădularele oastei
26. Iar David a zis: "Dar ce am făcut eu? Au nu
Filistenilor le voi da chiar astăzi păsărilor sunt acestea numai nişte vorbe?"
cerului și fiarelor pământului; și tot
27. Şi s-a întors de la el către altul şi a spus
pământul va cunoaște că este un Dumnezeu aceleaşi vorbe, iar mulţimea i-a răspuns ca şi
în Israel. mai înainte.
28. 27 (47) Și toată adunarea va cunoaște că nu
28. Auzindu-se cuvintele pe care le grăise
cu sabie și cu suliță mântuiește Domnul – David, s-au spus lui Saul şi acesta l-a
căci al Domnului e războiul – și Domnul vă chemat.
va da în mâinile noastre“. 29. Atunci David a zis către Saul: "Să nu se
29. 28 (48) Atunci Filisteanul s'a ridicat și a venit împuţineze nimeni cu duhul din pricina lui;
în întâmpinarea lui David. robul tău se va duce şi se va bate cu acest
30. 29 (49) Iar David, vârându-și mâna în traistă, filistean!"
a luat o piatră, a pus-o în praștie, a aruncat-o
30. A zis Saul către David: "Tu nu vei putea să
și l-a lovit pe Filistean în frunte; piatra i-a mergi împotriva acestui filistean, ca să te
pătruns în frunte prin chivără, iar el a căzut baţi cu el, căci eşti încă un copilandru, iar
cu fața la pământ. acesta este ostaş din tinereţile lui".
31. 30 (50) Așa l-a biruit David pe Filistean: cu
31. David însă a zis către Saul: "Robul tău a
praștia și cu piatra; și l-a lovit pe Filistean și păscut oile tatălui său şi când se întâmpla să
l-a omorât. Sabie nu era în mâna lui David. vină leul sau ursul să ia vreo oaie din turmă,
32. 31 (51) Atunci David a alergat și s'a oprit
32. Atunci eu alergam după el şi i-o luam din
deasupra lui și i-a smuls sabia și l-a ucis gura lui; iar dacă el se arunca asupra mea, eu
tăindu-i capul. Iar Filistenii, văzând că îl apucam de coamă şi-l loveam până-l
viteazul lor a murit, au luat-o la fugă. ucideam.
33. 32 (52) Iar bărbații lui Israel și ai lui Iuda 33.
j Şi urşi, şi lei a ucis robul tău; şi cu acest

5
 s'au ridicat și au dat strigăt și i-au fugărit filistean netăiat împrejur se va întâmpla
până la intrarea în Gat și până la poarta acelaşi lucru ca şi cu aceia, pentru că huleşte
Ascalonului; iar răniții Filistenilor au căzut aşa oştirea Dumnezeului celui viu. Să mă
pe calea ce duce deopotrivă la Gat și la duc dar şi să-l lovesc, ca să spăl ruşinea lui
Ecron. Israel? Căci cine e oare acest filistean?"
34. 33 (53) Iar bărbații lui Israel, la întoarcerea
34. Apoi a mai zis David: "Domnul, Cel ce m-a
lor din urmărirea Filistenilor, prădau scăpat de la lei şi urşi, mă va scăpa şi din
taberele acelora.(54) Iar David, luând capul mina acestui filistean!" Atunci Saul a zis lui
Filisteanului, l-a adus în Ierusalim; dar David: "Du-te şi Domnul să fie cu tine".
armele aceluia și le-a pus în cortul său. 35. Şi a îmbrăcat Saul pe David cu hainele sale,
a pus pe capul lui coif de aramă şi l-a
îmbrăcat cu zale.
36. Şi s-a încins David cu sabia lui peste haine
şi a început să umble, căci nu era deprins cu
astfel de armură; apoi a zis David către Saul:
"Nu pot să umblu cu acestea, că nu sunt
deprins". Şi s-a dezbrăcat David de toate
acestea,
37. Şi şi-a luat toiagul în mână, a ales cinci
pietricele lucii din pârâu şi le-a pus în traista
sa de păstor; şi cu traista şi cu praştia în
mână a ieşit înaintea filisteanului.
38. Atunci a ieşit şi filisteanul, înaintând şi
apropiindu-se de David; iar purtătorul lui de
arme mergea înainte.
39. Deci căutând filisteanul şi văzând pe David,
a privit cu dispreţ la el, căci acesta era tânăr,
bălan şi frumos la faţă.
40. A zis filisteanul către David: "Ce vii asupra
mea cu toiag şi cu pietre? Au doară eu sunt
câine?" Iar David a răspuns: "Nu, ci mai rău
decât un câine". Şi a blestemat filisteanul pe
David în numele dumnezeilor săi.

6
41. Apoi a zis filisteanul către David: "Apropie-
te de mine şi voi da trupul tău păsărilor
cerului şi fiarelor câmpului!"
42. Iar David a răspuns filisteanului: "Tu vii
asupra mea cu sabie şi cu lance şi cu scut; eu
însă vin asupra ta în numele Domnului
Savaot, Dumnezeul oştirilor lui Israel pe
Care tu L-ai hulit.
43. Acum însă te va da Domnul în mâna mea şi
eu te voi ucide şi-ţi voi tăia capul, iar trupul
tău şi trupurile oştirii filistene le voi da
păsărilor cerului şi fiarelor câmpului, şi va
afla tot pământul că în Israel este
Dumnezeu;
44. Şi toată adunarea aceasta va cunoaşte că nu
cu sabia şi cu suliţa izbăveşte Domnul, căci
acest război este al Domnului şi El vă va da
în mâinile noastre".
45. Iar după ce s-a ridicat filisteanul şi a început
a veni şi a se apropia în întâmpinarea lui
David, David a alergat cu grăbire spre
rândurile oştirii în întâmpinarea filisteanului.
46. Şi îşi vârî David mâna în traistă, luă de
acolo o pietricică, o repezi cu praştia şi lovi
pe filistean în frunte, aşa încât piatra se
înfipse în fruntea lui şi el căzu cu faţa la
pământ.
47. Aşa a biruit David pe filistean, cu praştia şi
cu piatra, lovind pe filistean şi ucigându-l;
sabie nu se afla în mâna lui David.
48. Atunci David a alergat şi, călcând pe
filistean, luă sabia lui şi, scoţând-o din teacă,
îl lovi cu ea şi-i tăie capul; Filistenii, văzând

7
 că uriaşul lor a murit, au fugit.
49. Deci s-au sculat bărbaţii lui Israel şi ai lui
Iuda şi cu strigăte au gonit pe Filisteni până
la gura văii şi până la porţile Ecronului. Şi
au căzut ucişi Filistenii pe calea Şaaraim,
până la Gat şi Ecron.
50. După aceea s-au întors fiii lui Israel din
urmărirea Filistenilor şi au prădat tabăra lor.
51. Iar David a luat capul filisteanului şi l-a dus
la Ierusalim, şi armele lui le-a pus în cortul
său.
52. Când a văzut Saul pe David ieşind împotriva
filisteanului, a zis către Abner, căpetenia
oştirilor: "Abner, al cui este tânărul acesta?"
Iar Abner, a răspuns: "Rege, viu fie sufletul
tău, nu ştiu!"
53. Întreabă dar, a zis regele, al cui fiu este
tânărul acesta?
54. Iar când se întorcea David, după uciderea
filisteanului, Abner l-a luat şi l-a dus la Saul
şi capul filisteanului era în mâna lui.
55. Atunci Saul l-a întrebat: "Tinere, al cui fiu
eşti tu?" Şi David a răspuns: "Fiul robului
tău Iesei din Betleem"

8
 Conținutul pasajului

Date despre autor și despre carte

Cele patru cărți ale Regilor cuprind istoria instituției monarhice în viața fiilor lui
Israel. Tradiţia iudaică îl socoteşte drept autor al Cărţilor I-II Regi pe profetul Samuel, dar
această presupunere nu se susţine, de vreme ce moartea lui Samuel e vestită încă de la I Regi
25,11. E posibil, în schimb, ca autorul să fi folosit, alături de alte izvoare scrise şi documente
provenind de la profetul Samuel. Cert este că, pentru Cărţile I-II Regi, e vorba de un singur
autor, necunoscut, fapt probat prin unitatea concepţiei şi limbajului cărţilor, cu toate că există
şi numeroase opinii susţinând intervenţia mai multor autori în aceste cărţi, teorie susținută de
majoritatea bibliștilor. De-a lungul istoriei atât în străinătate cât și în țara noastră denumirile
acestor cărți se întâlnesc diferit datorită traducerilor. În limba română s-a optat pentru numiri
ca I-II Samuel, sau I-II Împăraţi, sau I-II Regi. Aceasta din urmă este mai potrivită căci, dintre
monarhii israeliţi, doar David şi Solomon ar putea primi titulatura de împăraţi. Barierele
lingvistice din acest context sunt datorate din general izvorului după care s-a făcut traducerea.
Cartea I a Regilor (sau Cartea I a lui Samuel) este a patra dintre cele 12 cărţi
istorice canonice ale Vechiului Testament.
Cartea evocă domnia celor din urmă judecători (Samuel, Saul, David), întemeiere
monarhiei teocratice şi domnia primului împărat, Saul, prigonitorul viitorului său
succesor, David, păstorul cântăreţ din arfă şi învingătorul lui Goliat. Cartea Regilor a fost
scrisă undeva între ruptura regatului Israel în două (regatul lui Iuda şi regatul Israel) din anul
933 î.Hr. şi robia babilonică din 586 î.Hr.2.
Primul dintre cei trei a fost născut în urma rugăciunilor mamei sale, închinat Domnului
și învrednicindu-se de chemarea lui Dumnezeu este recunoscut de întreg poporul ca profet al
lui Dumnezeu.
Cel de-al doilea este ales rege de Dumnezeu și uns de Saul în urma dorinței poporului
de a avea un rege.
David, ultima mare personalitate, a fost uns rege din fragedă copilărie în ascuns la
porunca lui Dumnezeu. Mezinul păstorului Iesei, debutează în istoria biblică prin

1
Pr. Prof. Ioan Sorin Usca, Prof. Ioan Traia, Vechiul Testament în tâlcuirea Sfinților Părinți, vol. VIII 1-2
Regi, editura Christiana, București, 2001,
https://ioanuscateol.wordpress.com/2009/01/26/comentarii-la-i-regi-1/, accesat 12-03-2019, ora
00:11.
2
https://ro.orthodoxwiki.org/Cartea_I_a_Regilor, accesat astăzi 14-03-2019, ora 21.32.

9
binecunoscută biruință pe care o are asupra uriașului din Gat, Goliat. Prin prisma regelui
David, în cele ce urmează voi încerca să reliefez atât lupta dintre cei doi, dar mai ales
personalitatea lui Goliat.
Capitolul 17 din prima carte a Regilor este compus din 58 de versete conform Textului
Masoretic, care reliefează o narațiune independentă debutând cu versetul 12 și încheind cu
versetul 31. Aceasta va complica nararea și implicit va complica interpunerea, dar despre
acest aspect voi trata la momentul potrivit.
Personajele capitolului:
 Poporul filistean;
 Poporul israelit;
 Saul;
 Goliat;
 Eliab;
 David;
 Abner.
Prologul îi evidențiază pe filistenii care pregătiți de război ajung la Soco3, așezându-și
tabăra. Aici Saul împreună cu bărbații aleg Valea Stejarului drept loc pentru locul lor și se vor
pregăti pentru lupta împotriva filistenilor care ședeau pe partea opusă a muntelui. Versetul al
patrulea înfățișează apariția uriașului Goliat, originar din Gat, cetatea în care rămăsese o parte
din neamul Enachimilor4, cei mai uriași oameni.
Lupta dintre Goliat și David este unul dintre cele mai cunoscute episoade din Sfânta
Scriptură. Aceasta a stârnit anumite opinii și în rândul Sfinților Părinți, astfel majoritatea văd
conflictul dintre cei doi sub aspect moral sau teologic ca lupta dintre „smerenie și trufie”5. Dar
cei mai mulți reliefează lupta dintre Hristos și satana. Plecând de la acest aspect lupta se
continuă în Biserică reprezentată de credincioși și diavol.
Interesantă este descrierea lui Goliat, știm că statura lui era de patru coți și o palmă
ceea ce ar însemna, conform unităților de măsură redate la sfârșitul Sfintei Scripturi
aproximativ 2 metri. Cu toate acestea textul ebraic spune că el avea șase coți și o palmă, ceea
ce însemnă 3 metri. Majoritatea exegeților atunci când vorbesc despre groaza pe care o inspira
în mijlocul poporului uriașul, mizează pe a doua redare a staturii sale. Numele lui se traduce

3
Soco(=spini) era una dintre cetățile de jos a lui Iuda aproape de Ierusalim.
4
Cf. Iosua 13,22
5
Pr. Prof. I.S. Usca, Prof. I. Traia, Vechiul Testament....

10
ca exilat, și știm că avea rădăcini clare în rândul celor care purtau numele de refaimiți. În
continuare se schițează imaginea uriașului cu minuțiozitate purtând o chivără6 care dacă era
din bronz este probabil mult prea greu de străbătut de o piatră. Pe lângă aceasta el mai avea o
platoșă cu zale care se pare că nu era cu solzi7. Gleznele lui erau acoperite cu pulpare de
aramă utilizând și apărătoare între grumajii lui. Sulița8 lui Goliat este foarte bine conturată
asemenea tuturor articolelor vestimentare.
Versetul următor este incipitul conflictului propriu zis. Odata cu dialogul pe care
filisteanul îl începe cu israeliții9 deoarece nu înțelege strângerea lor în linii de luptă împotriva
poporului din care el făcea parte. Goliat cere poporului lui Saul un bărbat dintre ai lui care să
se lupte împotriva lui, iar câștigătorul, împreună cu poporul pe care îl reprezintă, îi va avea
robi pe ceilalți. În continuare Goliat își manifestă disprețul și ocara pe care o are asupra
adversarilor , aceștia din urmă fiind întristați și înspăimântați.
Începând cu versetul 12 revin la aspectul legat de narațiunea despre care am început să
vorbesc la începutul acestei lucrări. Astfel LXX nu cuprinde fragmentul compus din versetele
12-31 ceea ce întărește ipoteza că Septuaginta a fost tradusă după un original de limbă ebraică
care cel mai probabil s-a pierdut și pe care masoreții nu l-au avut în față. Textul lung diferă
foarte puțin de cel scurt. Aflate în ediția Rahlfs în aparatul critic, ele sunt redate în traducerea
românească în forma caracterelor italice, adică prezența unui indice de verset între
paranteze10. Aceste două texte au stârnit în rândul bibliștilor diferite opinii, dintre care
amintesc ipoteza care susține trunchierea textului lung care a rezultat pe cel scurt sau ipoteza
potrivit căreia textului ebraic i s-au adus anumite completări.
În final, continuarea firească a versetului 11 este versetul 32, dar după cum am spus
versiunea numerotează versetele inserate, fiecare având între paranteze verset corespunzător.
În ceea ce privește apariția lui David ca adversar al lui Goliat, Profesorul Lector
Alexandru Mihăilă subliniază în articolul, Cine l-a omorât pe Goliat? Redeschiderea unui
dosar: Ducând merinde fraţilor săi recrutaţi, David aude batjocurile cu care cel mai mare
campion militar al filistenilor, uriaşul Goliat, îi provoca în fiecare zi pe oricine dintre israeliţi
s-ar fi încumetat la luptă dreaptă cu el. Din păcate, nimeni nu prea îndrăznea să-l înfrunte,

6
LXX nu precizează cu exaccitate materialul din care este făcută aceasta, în schimb TM arată că era
din bronz.
7
Aceasta cântărea aproximativ 60 de kilograme.
8
Sulița cântărea șase sute de sicli de fier, ceea ce înseamnă aproximativ 18 kilograme.
9
TM masoretic spune că Goliat se adresează doar poporului, iar LXX evidențiază o provocare a lui
Saul.
10
Vezi versiunea IPS Bartolomeu Anania

11
văzându-i armura de bronz, armele redutabile (doar coada suliţei era cât un sul de la războiul
de ţesut), dar mai ales statura impunătoare: şase coţi şi fix o palmă înseamnă aproape trei
metri, un record de înălţime, deşi Septuaginta îl face mai „prichindel“, de doar… 2 metri.
David însă se oferă voluntar, deşi nici nu făcea parte dintre cei recrutaţi. Îmbracă armura
regelui Saul, dar aceasta îi venea prea larg, iar sabia era prea grea. De bună seamă – vrea
textul să spună – David era pe atunci flăcău, „copilandru“ (v. 33), fără statură de adult. Dacă
nu îi venea armura unui adult, cum se putea însă compara cu uriaşul filistean? Până la urmă,
David renunţă la armură şi sabie, iese îmbrăcat obişnuit, ca un păstor, doar cu desaga în care
pusese pietre de râu. Nu mai lungesc descrierea. După un schimb de replici în care David
arată că iese la luptă cu putere de la Dumnezeul israeliţilor, îl va lovi puternic pe filistean cu
praştia: piatra îi va străpunge fruntea, uriaşul va cădea la pământ, iar David îl va decapita cu
propia sabie”11. Pentru Fericitul Augustin armura regelui Saul pe care o dă jos de pe el David
îl reprezintă pe omul cel vechi de care s-a lepădat.
Încrederea pe care toți o manifestă față de David este pusă la îndoială atunci când
acesta le inserează momentele cruciale din viața unui păstor de oi care înfruntă urșii și leii
pentru păstoritele lui. Tactici pe care este sigur că le poate aplica și pe adversarul care îi
batjocorește neamul și pe însuși Dumnezeul lor. Lupta aceasta cu fiarele a fost interpretată
drept lupta lui Hristos cu moartea12, cu păcatul13.
Un aspect interesant este redat de sintagma Filistean netăiat-împrejur (v.16). Aceasta
era utilizată de Israeliți cu sens disprețuitor. David s-a lăudat cu faptele pe care le expria în
vremea în care păștea oile, s-a lăudat cu uciderea ursului și a leului ceea ce reprezintă faptul
prin care auditoriul său se putea îndrepta. Dacă ar fi fost mai mult decât aceasta el reliefa
mândria și îngâmfarea, dar pentru că a spus doar acelea este evidențiată iubirea de oameni
pentru că în acea clipă faptele de care vorbește erau spre întărire. Uriașul Goliat este privit de
David pe aceeași scară cu leul și ursul ceea ce îi conferă lui David nădejdea că Domnul îl va
scoate din mâna filisteanului.
După ce leapădă hainele cu care nu era deprins pledează pentru unelte cotidiene pe
care le utiliza frecvent, astfel își ia toiagul în mână și alege cinci pietre din râu pe care le pune

11
Lect. Alexandru Mihăilă, Cine l-a ucis pe Goliat? Redeschiderea unui dosar, în „Ziarul Lumina”,
10.09.2009,
http://ziarullumina.ro/cine-l-a-ucis-pe-goliat-redeschiderea-unui-dosar-39783.html, accesat azi 14-
03-2019, ora 15:04.
12
Corespondentul morții în sens alegoric ar fi leul
13
Corespondentul păcatului ar fi ursoaica

12
în traista ciobănească14. Toiagul simbolizează crucea prin care Iisus a învins moartea și
păcatul. Sfântul Ipolit spune că praștia reprezintă porunca iubirii de Dumnezeu, iar pietrele
culese din râu simbolizează pecețile Legii vechi după Fericitul Augustin. Conflictul îl prezintă
pe uriaș venind către David, cel dintâi fiind amuzat de statura și uneltele cu care voia să-l
combată. David și Goliat se provoacă asemenea eroilor homerici15. David încrezător în
puterea celui preaînalt este sigur de reușita lui invocând numele Domnului oastei lui Israel.
Soarta uriașului este profețită de adversarul lui care îi spune că îl va omorî și îi va lua
capul și mădularele lui și ale poporului pe care îl reprezintă și vor ajunge pradă faunei; toate
acestea spre slava Dumnezeului lui Israel.
Punctul culminant al încăierării dintre cei doi este oferit de elementele pe care David le ținea
în traistă. Felul în care moare Goliat răpus de o singură piatră care îi pătrunde în frunte
mărturisește zdrobirea diavolului de către Hristos, piatra fiind simbol al lui Iisus. Pentru
Fericitul Augustin numărul de cinci al pietrelor trimite la primele cinci cărți ale Sfintei
Scripturi16. Toate armele pe care Goliat le deținea asupra sa, i se întorc împotrivă căci moare
sub tăișul propriei arme. Sabia, arma uciderii este interpretată ca simbol al crucii care ucide
păcatul conform Sfântului Efrem Sirul.
După această scenă, bărbații din poporul lui Israel au fugărit până la intrarea în Gat si
până la poarta Ascalonului pe filistenii lui Goliat. David luând capul celui doborât l-a dus în
Ierusalim17, păstrând armele pentru sine. TM continuă până la versetul 58 și se relatează
aspecte privitoare la imaginea pe care și-o creează David în popor și în ochii lui Saul.
Acestuia din urmă David îi era cunoscut dinainte, dar regele se interesează cu minuțiozitate
de cel căruia avea să îi devină ginere potrivit făgăduinței.

14
SEP 2, preferă termenul de găleată care împreună cu toiagul încununează câmpul lexical al
păstoritului.
15
SEP 2, pag. 322.
16
SEP 2, pag. 323.
17
Nu poate apărea aici decât ca o anticipație.

13
 Cine l-a ucis pe Goliat?

Într-adevăr povestea din I Regi îl are ca oponent al lui Goliat pe David, dar continuând
să citim din Regi, ajungem la a doua carte în cadrul capitolului al doilea acolo unde ni se
relatează lucruri eroice despre oamenii care îl reprezentau pe David: „Şi a mai fost o altă
bătălie la Gob cu filistenii. Atunci Elhanan, fiul lui Iaare Oreghim din Betleem, a ucis pe
Goliat din Gat, a cărui coadă de suliţă era ca un sul de la războiul de ţesut“.(2 Regi 21, 19)
Versetul vorbește tot despre un personaj cu numele de Goliat cu statura și hiperbolele care
caracterizau și personajul din I Regi. Astfel afirmăm că era tot un uriaș și insignele de luptă
sunt aceleași ca ale celui dintâi.
Se poate ca pe timpul lui David să fie doi inși cu aceeași statură și din aceeași
localitate care aveau coada suliței de dimensiuni impresionante? Părintele Lector Alexandru
Mihăilă lansează ipoteza conform căreia este vorba de aceeași persoană. Cu toate acestea
rămâne un semn de întrebare sub aspectul morții, implicit al locului ei.
Dacă ne oprim asupra celei de-a doua persoane observăm că se numea Elhanan, fiu al lui
Iaare Oreghim din Betheleem. David la fel ca Elhanan s-a născut în Bethleem, ceea ce i-a
făcut pe unii cercetători să afirme că numele de botez al regelui ar fi Elhanan, iar cel de
întronizare David, ipoteză pe care majoritatea bibliștilor, mergând pe aspecte tradiționale nu o
susțin deoarece un supranume sau schimbarea numelui sunt rar întâlnite în Vechiul
Testament.
În continuare părintele citat mai sus consideră că David și Elhanan sunt persoane
diferite. Textul de la I Regi 17 este reluat din I Paralipomena 20, 5 și mărturisește despre
războiul cu filistenii și despre Elhanan care l-a lovit pe Lahmi fratele lui Goliat Gateul.18
Astfel deoparte se păstrează contradicția despre ucigaș și locul faptei. În Paralipomena se face
dreptate, atât David cât și Elhanan ucigând câte un uriaș.
Plecând de la ideile expuse se putea oare ca David, viitor rege, să lupte contra unui
uriaș? Lucrurile stau diferit: este probabil ca în Antichitate atunci când o persoană avea o
statură importantă toate faptele eroice i se atribuiau ceea ce se concluzionează prin ideea că
lupta a fost purtată de Elhanan, iar meritele le-a luat David. Acest aspect întărește ideea din
finele capitolului, atunci când Saul cere ocurențe despre tânărul David. Pentru narațiunea din I

18
Lect. Alexandru Mihăilă, Cine l-a ucis pe Goliat? Redeschiderea unui dosar, în „Ziarul Lumina”, 10.09.2009,
http://ziarullumina.ro/cine-l-a-ucis-pe-goliat-redeschiderea-unui-dosar-39783.html, accesat azi 15-03-2019,
ora 16:34.

14
Regi 17 trebuie să ținem seamă de transformarea pe care a avut-o de-a lungul istoriei
păstrându-se doua variante: textul ebraic și textul grec.

15
 Concluzii

Capitolul 17 din prima carte a Regilor evidențiază personalitățile celor două personaje
care prin intermediul luptei se reliefează pe lângă aspectele de paralelism dintre israeliți și
filisteni, explicații duhovnicești. Astfel credința în Dumnezeu se confruntă cu necredința,
fiecare având un reprezentant. Ca în toate textele cu drum inițiatic, antagonistul constituie un
pedagog pentru protagonist, deci Goliat pentru David este cel care i-a modelat și întărit
credința în Dumnezeu, ca Cel care avea să salveze hula împotriva poporului Lui.
La nivel istoric, într-adevăr Goliat ar fi fost ucis de unul dintre oamenii lui David, un
oarecare Elhanan, dar la nivel duhovnicesc David este adevăratul ucigaș al uriașului ca un
reprezentan al Dumnezeului Atotputernic. Arma uciderii este o prefigurare a lui Hristos care
va ucide diavolul.
În concluzie, teologia care se întâlnește nu numai în acest capitol din întreg Vechiul
Testament este paradoxală; ambele versiuni fiind demne de crezare, dar majoritatea
exegeților sunt de părere că I Regi 17 este mai aproape de adevăr.

16
 Bibliografie

A. Sfânta Scriptură

1. Biblia adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament, traduse după

textele originale ebraice și grecești de preoții profesori Vasile Radu și Gala Galaction,
din înalta inițiativă a majestății sale Regelui Carol II, Fundația pentru literatură și artă
„Regele Carol II”, București, 1939;
2. Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta; redactată și adnotată
de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul Clujului, sprijinit pe numeroase alte
osteneli, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,
București 2001;
3. Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a Prea
Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea
Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, București, 2006.

B. Resurse bibliografice

1. Mihăilă, Lect. Alexandru, Cine l-a ucis pe Goliat? Redeschiderea unui dosar, în
„Ziarul Lumina”, 10.09.2009, http://ziarullumina.ro/cine-l-a-ucis-pe-goliat-
redeschiderea-unui-dosar-39783.html;
2. Țucă, Dionisie, Întâlnirea dintre David și Goliat. Mit biblic sau adevăr revelat?, în
„Teologie și viață”, nr. 9-12 (2014);
3. Usca, Pr. Prof. Ioan Sorin, Traia, Prof. Ioan, Vechiul Testament în tâlcuirea Sfinților
Părinți, vol. VIII 1-2 Regi, editura Christiana, București, 2001,
https://ioanuscateol.wordpress.com/2009/01/26/comentarii-la-i-regi-1/.

17