2.

Locul de
documentare:____________________________________________________

3.Conducatorul proiectului
_________________________________________________

4.Consultatii________________________________________________________
_____

5.Termen
predare_________________________________________________________

6.Data emiterii
temei_______________________________________________________

7.Indrumator de
proiect_____________________________________________________

8.Absolvent____Amza Marius Iulian

CUPRINS

1.Recoltarea spermei:

1.1 recoltarea spemei cu ajutorul vacinei artificiale;

1.2 recoltarea spemei cu ajtorul manechinelor;

1.3 recoltarea spemei prin metoda electojacularii;

1.4 recoltarea spemei prin masajul ampulelor canalului

deferent si a veziculelor seminale.

2.Recoltarea spermei la diferite specii:

2.1. Recoltarea la taur;

2.2. Recoltarea la berbec;

2.3. Recoltarea la armasar;

 2.4. Recoltarea la vier;

2.5. Recoltarea la iepure;

2.6. Recoltarea la pasari;

2.6.1 Recoltarea la cocos;

2.6.2. Recoltarea la curcan;

2.6.3. Recoltarea la gascan si ratoi.

3.Principiile si tehnica inocularii spermei:

3.1.Inocularea spermei la vaca;

3.2. Inocularea spermei la oaie;

3.3. Inocularea spermei la capra;

3.4. Inocularea spermei la iapa;

3.5. Inocularea spermei la scroafa;

3.6. Inocularea spermei la iepuroaica;

3.7. Inocularea spermei la pasari (gaini, curci)

INTRODUCERE

Insamantarile artificiale reprezinta o biotehnica a reproducerii

animalelor, componenta a manipularilor genetice care asigura procesul genetic al
efectivelor. Datorita cresterii semnificative a eficientei utilizarii materialului
seminal prin aplicarea insamantarilor artificiale este posibila utilizarea la
reproducere a celor mai valorosi genitori masculi testate dupa descendenta si cu
insusiri morfo-productive care maresc presiunea de ameliorare a efectivelor.
Astfel, un taur testat, poate avea pe durata vietii intre 100.000 si 200.000 produsi ,
vierul, peste 1.000 intr-un an, iar un armasar, peste 100 manji pe sezon.
 La speciile cu un interval mare intre generatii, asocierea insamantarii
artificiale cu conservarea prin congelare a spermei permite crearea unor banci de
material disponibile dupa finalizarea la taurii de 6 sau 7 ani, a testului de
performare dupa prima lactatie normala a ficelor. In plus, peste 90% din caracterele
morfo-productive, care au un determinism genetic, pot fi ameliorate prin folosirea
insamantarii artificiale, dupa stabilirea indicilor de heritabilitate.

Afluirea masculilor donatori in ferme specializate permite mentinerea lor in

conditii optime de sanatate si intretinere cu productie seminala de calitate si
indemna de boli cu transmitere venerica (bruceloza, tricomonoza , vibroza).

Garantarea indemnitatii spermei fata de principalele boli infecto-

contagioase face posibil schimbul interconditional de gene prin importul-exportul
de material seminal congelat (M.S.C) fara suportarea inconvenientelor prilejuite de
carantina.

Derularea diferitelor etape de la insamantarea artificiala majoreaza

substantial aportul factorului uman la procesul reproducerii, fapt care face necesara
intocmirea si pastrarea unor evidente zootehnice complrte ,reducand prin acestea
pericolul transmiterii in descendeta a unor boli genetice.

Alte avantaje minore ale insamntarii artificiale se refera la reproducerea

artificiala a unor specii monogene (vulpile) , hibridarea altor indivizi oportunand
obtinerea unor specii cu talie si greutate corporala, care face posibila capulatia,
reproducerea unor caini timizi sau care prezinta o erectie prematura a bulbilor
perieni a Catelelor, care desi manifesta estru si ovulatie seminala, refuza sa accepte
masculii.

Dezavantajele insamantarii artificiale constau in posibilitatea interferarii

erorilor umane in toate etapele prelucrarii, conservarii, transportului , depistarii
esterului si inseminarea femelelor. Este necesara existenta unui personal inalt
calificat, cu manulitate, cunostiinte si care sa intocmeasca riguros evidentele
reproductiei.

Prin neglijarea profiloxiei, bolilor genetice, insamantarile artificiale pot

favoriza diseminarea unor boli, cum ar fii boala chistica, sindromul spastic,
absenta libidoului si defecte de coformatie.
 Istoricul insamantarilor artificiale

S-a relatat despre obtinerea unui produs de la un armasar valoros (secolul

XIV) dupa preluarea spermei cu un tampon de vata dupa manta unei iepe si
intoducerea lui imediat in vaginul unei iepe in calduri.

In 1677 Leevwenhock si Homm au observat pentru prima data celulele

spermatice cu un dispozitiv optic de marire. Mai tarziu, in 1751, Spolozani
demonstreaza capacitatea fecundanta a spermatozoizilor.

Millois obtine produsi de la 15 din 19 catele insemintate artificial, intre anii

1884-1896. In 1907 Ivanor raporteaza obtinerea de rezultate positive prin
inseminarea artificiala la iepe, vaci si oi, extinderea acestora in U.R.S.S , atingand
in 1938 cifra de 120.000 vaci si 15 milioane de ovine.

Dupa aceasta data S.U.A realizeaza reproducerea a 21% in 1956 si a 52% in

1969 di efectivele de taurine, prin aplicarea insamantarii artificiale. Danemarca,
Japonia si Israel utilizeaza practice nuamai insamantarea artificiala la taurinle
pentru lapte. La suine Metoda are extindere mare in Asia si Europa.

1.Metode de recoltare a spermei:

Recoltarea spermei este prima operatie in insamantarea artificiala .De altfel,

de felul in care se face recoltarea spermei, depinde in mare masura succesul
insamantarilor artificiale.

Primii cercetatori au obtinut rezultate slabe in acest domeniu,tocamai din

cauza modului defectuos in care se facea recoltarea spermei.

Recoltarea spermei trebuie sa fie facuta cu in conditii perfecte de

curatenie,pentru a evita infectarea spermei cu diferiti germeni patogeni. Pe langa
acest considerent, aparatura cu care se face r ecoltarea spermei trebuie sa fie
confectionata dintr-un material nedaunator pentru spermatozoizi.

1.1. Recoltarea spermei cu vagina artificiala se face la cobaline, taurine, ovine,

porcine, iepuri etc.
 Vagina artificiala este formata dintr-un tub cilindric , din cauciuc tare,
ebonita, metal sau material plastic. In interior acest tub este captusit de o
camasa de cauciuc, subtire si rezistenta, numita camasa vaginala. Capetele
camasii vaginale se rasfrang in afara, pe peretele tubului, fixanadu-se cu
inele de cauciuc.

1.2. Metoda recoltarii spermei cu vagina artificiala tinuta de operator are

inconvenientul ca nu se gasesc totdeauna female, care sa accepte masculul. Acest
neajuns i-a facut pe cercetatori sa inlocuiasca celula cu manechine, constituite din
diferite materiale.

Folosirea acestor manechine se bazeaza pe elaborarea reflexelor

conditionate la reproducator.La masculul obisnuit cu practica recoltarii
spermei, mai intai cu femela in calduri, iar apoi cu female care nu sunt in
calduri, se dezvolta reflexul de imbratisare si ejaculare , in care senzatiile
genetice sunt associate cu vederea unor obiecte cunoscute ( locul de
recoltare, tehnicianul, vagina artificiala etc.) . Aceste reflexe se intalnesc
dupa un timp de obisnuire si in functie de temperamentul masculului, astfel
incat femela adevarata poate fii inlocuita apoi ,cu un manechin mai mult
sau mai apropiat de specia respectiva . Desigur, ca pentru obisnuirea
reproducatorului cu monta pe manechin, trebuie multa rabdare, pana cand
acesta isi formeaza reflexe conditionate.

1.3. Electrojacularea - acesta metoda de recoltare se bazeaza pe excitatia

electrica a centrului ejaculator, localizat in regiunea lombara. In acest scop
se foloseste un aparat electric cu transformator , cu ajutorul caruia se
produc o serie de excitatii lombosacrale, excitatii care provoaca ejacularea
spermei.
 Pentru aceasta, animalul, dupa ce i s-a facut toaleta, se fixeaza pe o
masa si i se introduce in rect un electrod, iar cel de-al doilea electrod i se
aplica in regiunea lombara , la nivelul vertebrelor L2-L4. Se foloseste un
curent de 30 V, cu o frecventa de 50 perioade pe minut. Se obtin rezultate
bune, cu excitatie electrica, avand durata de 3-4 secunde, urmata de o pauza
de 5-10 secunde, executandu-se o pauza de 8-12 excitatii , in urma acestor
excitatii animalul eliminand sperma.

Electrojacularea se utilizeaza la berbec, la taur si la pasari, in special

pentru efectuarea unor hibridari intre pasari care refuza imperecherea , din
cauza repulsiei sexuale.

1.4.Recoltarea spermei prin masajul ampulelor canalului deferent si a

veziculelor seminale - aceasta metoda se foloseste numai la taur si se
bazeaza pe faptul ca la aceasta specie ampulele canalului deferent servesc
ca rezervor temporar pentru spermatozoizi. Prin masaj pe cale rectala se
obtine contractia musculaturii peretilor ampulelor si eliminarea spermei. De
o parte si de alta a uretrei, inapoia gatului vezicii urinare se gasesc
veziculele urinare. Prin masajul lor inainte-inapoi, dupa 1-2 minute se
obtine eliminarea spermei , cvare se colecteaza intr-o eprubeta , prevazuta
cu o palnie , tinuta in regiunea preputului. Deoarece prin aceasta metoda
penisul nu intra in erectie si deci nu iese in afara din furou, regiunea
preputului trebuie sa fie tunsa si spalata pentru a evita murdarirea spermei.

2.Recoltarea spermei la diferite specii:

2.1.Recoltarea spermei la tauri

Insamantarile artificiale au cunoscut o raspandire deosebita la taurinele pentru

lapte si reprducerea in rasa curata a taurilor pentu carne, biotehnica fiind facilitata
de existenta unor metode hormonale de sincronizare a esterului si ovulatiei care
face posibila gruparea fatarilor , taurii adulti pot fii recoltati intr-un ritm de 3-4 ori
pe saptamana, in doua reprise, la cateva zeci de minute interval, fiecare.
 Metoda vaginului artificial:

Aceasta tehnica de colectare permite obtinerea unui ejeculat concentrate, nepoluat,

cu insusiri asemanatoare celui natural si fara a necesita un personal inalt calificat,
sau precautii deosebite in manipularea taurilor.

Dispozitivul de colectare se compune dintr-o carcasa de cauciuc gros, de 7 cm

diametrul si cu o lungime de 42 cm pt. taurii adulti si 35,5 cm pentru masculii
tineri pana la 3 ani, carcasa este prevazuta cu orificiu filetat , la care se poate
adauga un robinet.Prin rastrangerea peste cele doua capete ale carcasei , camasa
vaginala de forma cilindrica si confectionata din cauciuc,se aplica la extremitatea
vaginului.

In ultimul timp se utilizeaza dispozitive cu dimensiuni mai reduse, de 30 cm,

respective, de 26 cm, la care ejectarea se realizeaza in piesa de cauciuc de forma
triconica, de care se ataseaza recipintul colector, o eprubeta cu capacitatea pana la
15ml, din sticla neutral si gradate, protejata termic si mechanic,cu un manson.

In pregatirea vaginului artificial pentru recoltare se va urmarii :

--indepartarea prin spalare, a talcului aplicat pe camasa vaginala, care este

spermatoxic;

-- clatirea cu apa a tuturor pieselor de cauciuc, imediat dupa utilizarea vaginului

artificial

-- pentu sterilizare,echipamentul de recolectare se spala cu o solutie de 0,2-0,3%

metafosfat de sodium, sau fosfat tetrasodic si perii pentru sticlarie, dupa care se
clateste abundant cu apa calda, apoi cu osolutie 70% alcool etilic, si in final se
usuca. Nu se utilizeaza detergenti organici , iar autoclonarea sau fierberea
acestora, duce la distugerea permanenta.

Vaginul artificial pregatit pentru colectare trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii :

- temperature optima de folosire a dispozitivului este de 42-25 grade, o

temperature mai scazuta nu reuseste sa induca ejacularea, una prea ridicata
durere si crearea unor reflexe conditionare inhibitorii, afectand in acelasi timp si
calitatea spermei, prin imobilizarea unui numar mare de spermatozoizi. La
introducerea in vaginul artificial temperature apei trebuie sa fie de circa60 grade
vara si de 70 iarna.
 - lubrifierea cu o cantitate adecvata de gel hidrosolubil steril, la extremitatea
neobturata a vaginului. Aplicarea in exces a lubrifiantului va determina poluarea
ejaculatului, in cosecinta va afcta calitatea spermei;

- gradul de umplere al vaginului artificial cu apa calda, este in functie de

varsta masculului donator, reprezentand ½-1/3 din capacitatea dispozitivului de
recolectare.

Decongelarea

Este rapida si consta in imersia in apa la 35-37 grade.Dupa decongelare

sperma trebuie sa aiba o mobilitate minima de 0,3 si se va insemina in decurs de 15
minute. Rezultatul optim se obtine la inseminarea vacilor 6-24 ore inaintea
ovulatiei.Locul depunerii spermei este corpul uterin sau cervixul anterior.

Inocularea spermei

Inseminarea propriu-zisa se realizeaza prin cu tehnica

bimanuala(rectovaginala) .Intr-o pipeta din material plastic, de 40 cm lungime,
6mm diametrul exterior se aspira cu o suzeta de cauciuc , materialul seminal
ambalt in fiole. Dupa inserarea mainii stangi in rect, se curate cu un tampon din
vata, fata interna a labiilor vulvare,apoi se apasa ventral asupra perineului pentru a
dilata inelul vulvar.Cu mana dreapta se introduce in caile genitale, pipeta de
insamantare, fara ca aceasta sa atinga labile vulvare ale cervixului.Se evita cu
rabdare faldurile endocervixului prin actiunea coordonata si sincrinizata de
manevrare bimanuala a cervixului pe cale transparenta si a pipetei de insamantare.

2.2. Recoltarea spermei la berbeci- pentru aceasta se folosesc doua metode:

- cu vagina artificiala;

- electrojacularea.

Metoda recoltarii spermei cu vagina artificiala este cea mai raspandita si da

rezultatele cele mia bune. Vagina artificiala este constituita pe acelasi principiu ca
si la tauri, insa de dimensiuni mai mici. Pregatirea vaginei artificiale in vederea
recoltarii spermei se face ca si la taur in mai multi timpi. La berbec nu este
necesara insuflarea de aer. Dupa introducerea penisului in vagina artificiala , unde
gaseste aceleasi conditii ca si in vaginul oii , berbecul face deodata miscarea
caracterizata de ejaculare , aruncand sperma in paharul colector.Indata ce aceasta
miscare ne-a anuntat ca berbecul a ejaculat sperma , se scoate vagina de pe penis si
se intoarce cu paharul in jos.

A doua metoda, desi aplicata la animalele de insamantare la unele statiuni de

insamntare , nu a luat extinderea metodei cu vagina artificiala deoarece operatia
este mai costisitoare si mai greu de manipulat. Totusi se poate spune ca aceasta
metoda se uilizeaza cu rezultate bune in cercetarile de laborator.

2.3.Recoltrea spermei la armasar

Recoltrea spermei la armasar se face dupa acelasi principiu ca si la taur si berbec,

cu ajutorul vaginei artificiale, care este de dimensiuni mai mici decat la taur.
Pregatirea vaginei artificiale se face la fel ca si la alte specii, insa este necesar sa se
insufle aer.

Sperma de armasar trebuie sa fie filtrata, printr-un tifon sterilizat, inainte de

intrebuintare, pentru a se indeparta o mare parte din secretiile mucoase ale
glandelor anexe. Aceste secretii sunt bogate in ioni de clor care diminueaza
viabilitatea spermatozoizilor. Se trece apoi la examenul spermi si numai dupa
aceea se efectueaza insamantarea. Pentru a obtine o sperma mai curata, este bine,
ca inainte de recoltare sa se spele penisul cu apa calda. Se inlatura astfel cantitatea
mare de smogna, care se amesteca cu sperma in momentul ejacularii.

2.4. Recoltarea la vier

Aplicarea pe scara larga a insamantarilor artificiale la porcine a intampinat si

inampina dificultati din cauza unor greutati in conservarea spermei, in cunoasterea
completa a fiziologiei genitale la scroafa si a timpului optim de inoculare a
spermei. Din aceasta cauza, fecundalitatea care se obtine dupa insamantare este de
5-6% si este inca nesatisfacatoare in practica.

Recoltarea spermei se face cu vagina artificiala, in functie de particularitatile

anatomo-fiziologice ale organelor genitale la vier. In prezent se utilizeaza diferite
metode de vagina artificiala (sovietic, norvegian, japonez, etc.); vagina artificiala
de tip sovietic se utilizeaza si in tara noastra , cu mici modificari.

Recoltarile mai dese, la intervale mai scurte determina scaderea

concentratiei si viabilitatii spermatozoizilor.
 2.5. Recoltarea la iepure

La iepure, pana in prezent, insamantarea artificiala se foloseste numai in

scop experimental. Pentru recoltarea spermei la iepure se folosesc diferite tipuri de
vagine artificiale, construite din cauciuc, tabla sau sticla, dupa acelasi principiu ca
si la celelalte animale domestice. Cantitatea de sperma obtinuta de la un iepure este
de 0,5-6,5 ml.

2.6. Recoltarea spermei la pasari

Insamantarile artificiale la pasari au trecut recent , din stadiul

experimental , in practica. Prin aplicarea tehnicii insamantarii artificiale la pasari,
se poate obtine, ca si prin imperecherea naturala, o fecundatie de peste 80% a
oualelor.

In trecut, pentru recoltarea spermei s-au utilizat diferite dispozitive care se

atasau deasupra cloacei, la pasari, sau metoda bazata pe electroejaculare. In prezent
se utilizeaza pe scara larga metoda bazata pe masajul abdomenului la masculi.
Pentru recoltarea spermei se foloseste o aparatura destul de simpla. Ea se compune
din:

-un colector de sperma, in forma de palnie, atasat la un tub de sticla, sau

material plastic;

-un balon Erlenmayer cu dop, continand 1% solutie de clorura de sodiu,

pentru pastrarea instrumentarului;

- o seringa de 1 ml, divizata in 100 de parti.

2.6.1 Recoltarea spermei la cocos

Cocosul este sparat de gaini si de alti cocosi, cu cel putin 24 ore inainte de
recoltare.

Cocosii vor fii tinuti in custi separate cu dimensiuni de 50-52 cm. La recoltare se
aplica metoda masajului abdominal. La cocos se pot face trei recoltari saptamanal.
La majoritatea raselor volumul unui ejaculat este de 0,7-1ml cu variatii de 0,2- 2
ml.
 2.6.2. Recoltarea spermei la curcan

In general la curcan se aplica aceleasi masuri ca la cocos. Se separa curcani

de femele cu 24-48 ore inainte de recoltare. Recoltarea spermei la curcan se poate
efectua de 2-4 ori pe sapatamana, activitatea sexuala la aceasta specie fiind
influentata mult de lumina. Recoltarea spermei se face la fel ca la cocos, cu mici
modificari.

Pentru colectarea spermei se poate utiliza si un aparat aspirator, prin care

sperma este trecuta din canalul deferent, direct intr-un tub de sticla sau material
plastic, in timpul operatiei de colectare a spermei prin masaj. Aceasta metoda
economiseste timp, insa exista pericolul de murdarie a spermei, cu fecale si uratii.

Volumul ejaculatului variaza dupa rasa, insa in medie este de 0,45-0,30 ml.
Deci cantitatea de sperma la curcan este cu mult mai mica decat la cocos.

2.6.3. Recoltarea la gascan si ratoi.

La cele doua specii metoda de recoltare se bazeaza tot pe masajul

abdominal. De asemenea metoda de recoltare prin autojaculare s-a experimentat cu
succes la ratoi si gascan.

Metoda de recoltare prin masajul abdominal a fost deschisa de JOHNSON si

in principiu este asemanatoare cu cea folosita la cocos si curcan.

La aceste specii, organul capulator fiind dezvoltat, sperma se elimina

prin canalul care strabate acest organ. Sperma poate fii colectata ,fie direct
din acest canal, fie la extremitatea lui. Recoltarea trebuie facuta cu atentie
deoarece se pot produce hemoragii, care impreuna cu fecalele ,sa
murdareasca sperma . Cantitatea de sperma la o recoltare este de 0,05-0,06
ml la gascan si de 0,23-0,32 ml la ratio. Se pot efectua 2-3 recoltari pe
saptamana.

3. PRINCIPIILE SI TEHNICA INLOCUIRII SPERMEI

In executarea inocularii spermei trebuie sa tinem seama de urmatorii

factori:

- prin felul de introducere a spermei sa se asigure intalnirea

spermatozoizului cu ovule in cele mai bune conditii , fara a diminua
puterea de fecundare a spermei;
- inocularea spermei sa se faca in momentul in care ovula este maturate,
deci in apropierea momentului ovulatiei;

Tipurile de insamantare artificiala. Metodele de introducere a spermai in

organelle genitalefemele, variaza in functie de specia de
animale.Insamantrea de tip vaginal este metoda prin care sperma este
depusa in vagin. Are dezavantajul ca trebuie introdusa o mare cantitate
de sperma pentru a asigura fecundatia. Aceasta metoda poate fii folosita
la oile si vacile tinere, la care sperma nu poate fii inoculate in canalul
cervical.

Insamantarea de tip cervical este cea mai recomandata pentru oaie,

vaca, capra. Sperma poate fii inoculate in partea anterioara a canalului
cervical sau in partea profunda .

3.1.Inocularea spermei la vaca:

Pentru aceasta s-au utilizat diferite metode, in functie de depunerea

spermei in vagin, cervix sau uter. In present in practica insamantarilor la
vaci se utilizeaza pe scara larga , doua metode de inlocuire a spermei:
metoda vaginala, cu ajutorl specumului, si metoda cervicala , sau
uterine, pe cale recto-vaginala.

METODE DE INOCULARE A SPERMEI CU AUTORUL

SPECUMULUI(metoda italiana)

Echipamentul necesar pentru aplicarea acestei metode este format din :

speculum vaginal, model PALANSKY, modificat de FILCOIANU, sau
speculum tubular de metal, sticla sau material plastic,prevazuta cu
suzeta de cauciuc (sau material plastic) si o lampa frontala .

Pentru imobilizarea vacii in calduri se utilizeaza un stand de

insamantari.

Tehnica de lucru consta in efectuarea unei toalete sumare a vulvei si

a regiunii perivulvare si introducerea speculumului vaginal dupa metoda
cunoscuta. Prin introducerea si deschiderea speculumului si apoi
iluminarea orificiului vaginal al gatului cu ajutorul sursei luminoase se
fixeaza locul de depunere a spermei. Pipeta ce contine sperma pentru
 insamantare se introduce pe canalul cervical, pe o distanta de 1-3 cm.
Insamintarea cervicala cu ajutorul speculumului este destul de simpla si
usoara. Inconvenientul pe care-l prezinta aceasta metoda consata in
faptul ca dupa fiecare vaca, speculumul trebuie curatit si sterilizat. In
cazul in care nu se face sterilizarea specumului se pot raspandii unele
boli genitale.

METODA RECTO-VAGINALA DE INLOCUIRE A

SPERMEI

Ecipamentul necesar pentru aceasta metoda consta din pipete de

insamantare si manusile de cauciuc, sau din material plastic.

Metoda recto-vaginala este foarte raspandita. Tehnica de lucru

consta in introducerea mainii protejate de o manusa in rectul animalului
si fixarea cervixului prin traversul rectal.

Pipeta de insamntare se introduce apoi, cu cealalalta mana in

vagin, si de aici este ghidata cu ajutorul mainii introduse in rect, in
canalul cervical.

Varful pipetei se introduce dirijat in sus sub un unghi de 20-30 grade , in

canalul cervixului. Pentru insusirea practica a acestei metode este
necesara o practica cat mai buna a tehnicienilor insamantatori. Aceasta
metoda s-a impus ca o metoda curenta deoarece nu necesita o aparatura
complicata. Pipeta de insamantare se schimba dupa fiecare vaca, iar
manusile se pot spala si dezinfecta usor. Prin aceasta metoda se
stimuleaza activitatea uterului si altor segmente ale organelor genitale,
fapt care probabil contribuie la obtinerea unei fecunditati mai ridicate,
decat prin metoda speculumului.

In viitor aceasta metoda va trebui introdusa pe scara larga si in tara

noastra.

Timpul optim de insamantare dupa fatare.

Evolutia uterina. Dupa fatare, starea morfo-functionala a uterului

influenteaza % de fecunditate. S-a observat de catre VAN DEMARK si
SALISBURY ca in functie de regresiunea corpului galben de gestatie si
involutia uterului se manifesta stadiul de estrus. La vaci, in functie de
rasa, productia de lapte , starea de intretinere si starea sanitara a
 organelor genitale, estrul se manifesta incepand din prima luna, a doua
si a treia, si uneari, la vacile recordiste chiar in a 4-a luna dupa fatare.

Fecundalitatea vacilor insamantate dupa fatare merge, crescand

din luna I dupa fatare si ajunge la nivel ridicat in luna a II-a si a III-a
(70-78% ) si incepe sa descreasca din luna a IV-a.

Mentionam ca involutia uterului- cu refacerea completa a

mucoasei si glandelor uterine- se termina la multe vaci deobie intre 45-
55 zile dupa fatare ( SALISBURY si VAN DEMARK ,1950) . Acest
fenomen explica in mare parte fecunditatea ridicata intre 60-90 de zile la
multe vaci.

Locul de depunere a spermei in organele genitale la vaca si doza de

sperma

Locul de depunere a spermei in organele genitale la vaca este canalul

cervical, metoda denumita insamantare intra cervicala sau insamantare uterina ,
utilizata astazi pe scara larga . Doza de insamantare la vaca este de 1 ml. sperma
diluata sau de 0, 5 ml, sparma nediluata. Fiecare doza de sperma trebuie sa
cuprinda in medie 20 milioane de spermatozoizi dotati cu miscari vioaie de
inaintare.

Nu trebuie sa consideram aceasta cifra ca fixa , deoarece dupa cercetarile

recente s-a constatat ca chiar si cu un numar de 10- 12 milioane de spermatozoizi
cu mobilitate buna se poate asigura o fecundiate normala, deci in cazul taurilor de
mare valoare zootehnica se pot efectua dilutii mari, asigurand pe 1 ml sperma
diluata cel putin 10- 12 milioane spermatozoizi. Timpul optim de insamantare in
timpul estrului poate fi conditionat de durata viabilitatii spermatozoizilor si de
ovulatie.

Dupa cum se stie, ovulatia se produce dupa sfarsitul estrului, in medie de

la 12 ore. Dupa TRIMBERGER (1948 ) , insamantarea efectuata intre 2- 24 ore,
inainte de ovulatie , constituie timpul optim pentru obtinerea celei mai bune
fecundatii (79%) .

In practica TRIMBERGER considera ca vacile la care s-a observat aparitia

caldurilor dimineata , sa fie insamantate in aceeasi zi.
Daca se insamanteaza a 2-a zi este prea tarziu. La vacile la care caldurile apar dupa
amiaza insamantatarea se va face a 2-a zi dimineata. Insamantarea efectuata dupa
amiaza este tardiva.

3.2. Inocularea spermei la oaie

Echipamentul necesar pentru insamantare se compune din: speculum

vaginal,seringi, lampa frontala ,stand pentru insamantare. Standul pentru
insamantare este necesar pentru a fixa animalul in timpul insamantarii. Se pot
utiliza diferite modele de stand, cu 1, 2,4 locuri. Personalul necesar este compus
din tehnicianul insamantator si doua ajutoare. Unul din ajutoare introduce oile in
stand si face toaleta oii, al doilea ajutor scoate oile insamantate din stand, dupa ce
in prealabil le-a identificat dupa numarul de inmatriculare si apoi le conduce la
lotul oilor insamantate. In felul acesta se pot insamanta dimineata sau seara 60-125
oi.

Cele doua ajutoare vor efectua sub supravegherea tehnicianului, alegerea

oilor in calduri , dimineata. La alegerea oilor in calduri se pot utiliza, atat berbeci
incercatori, cu sortul aplicat pe regiunea abdominala inferioara, cat si berbeci
vazectomizati.

Inocularea spermei: Dupa ce instrumentele necesare au fost pregatite, se trece

imediat la insamantarea propriu-zisa. Oaia in calduri este introdusa de un ajutor, in
camara de insamantare si este aseza in stand. Dupa efectuarea toaletei vulvare,
operatorul, cu lampa asezata pe frunte, introduce speculumul in vaginul oii.

Odata ce speculumul a fost deschis, se examineaza vaginul si se cauta

gatul uterin, luminandu-se cu lampa. Se examineaza astfel diferitele modificari
normale sau patologice ale cervixului si vaginului in timpul caldurilor. Daca
animalul este in calduri si nu sufera de nici o boala se face inocularea spermei in
canalul cervical.

Se introduce varful canulei seringii cu grija ( pentru a nu se lovi de

speculum si anu se sparge) in canalul cervical, la o distanta de 0,05-1cm si apoi
prin apasare pe piston se depune sperma.

Doza de sperma - Cantitatea de sperma nediluata care se introduce este

de 1/20- 2/20 dintr-un ml, adica 0,05 , respectiv 0,1 ml. Cantitatea de sperma
diluata in galbenusul de ou citratat, sau in lapte sterilizat, necesara pentru inoculare
 este de 0,1-0,2 ml. In cazul in care numarul oilor este mic si avem o cantitate mai
mare de sperma se poate inocula si o doza mai mare de sperma. La oile tinere, cand
nu se poate deschide prea mult speculumul, pentru a gasi gatul uterin, insamantarea
se poate face si in vagin, inoculand o cantitate mai mare de sperma ( 3/20 - 4/20 ml
) . Sperma va fi depusa pe peretele superior al vaginului, deasupra gatului uterin .
Cand sperma este folosita intr-un interval de timp de 30-60 minute dupa recoltare,
ea poate fi conservata in paharul colector la o temperatura de la +20 la +25 ° C.
Doza de sperma ce se inoculeaza intracervical la oaie trebuie sa contina circa 50
milioane-100 milioane spermatozoizi pentru a sigura fecundatia.

In urma experientelor efectuate de F.V. OJIH in 1951, in U.R.S.S. , pentru

stabilirea dozelor de sperma necesare pentru obtinerea unei fecundatii, s-au obtinut
rezultatele mentionate in tabel:

DOZA DE NUMARUL CALITAT NUMARUL numarul procent

SPERMA OILOR EA SPERMATOZOIZ oilor la de
NEDILUA INSAMANT SPERMEI ILOR IN DOZA care s-a fecunda
TA ATE INOCULATA repetat tie
insamanta
rea
0,05 154 D,5 129,5 5 96,8
0,20 100 D,5 505,5 6 93
0,03 149 D,5 73,4 7 96

Deci chiar cu o cantitate de 0,03ml de sperma, daca este bine conservata si

inoculata , se pot obtine peste 90% fecundatii. Sperma diluata intr-un mediu in
proportie de 1:2 - 1:3 este introdusa in capsule lungi de 1,5 cm si cu diametrul de
6-8 mm. Fiecare tub contine 0,1 - 0,3 ml sperma. Tubul continand sperma este
introdus in vaginul oii , apoi cu ajutorul unui piston de lemn sau sticla, sperma este
impinsa in cavitatea vaginala, iar tubul gol este apoi scos afara.

Timpul optim de insamantare:

Dehiscenta foliculara si ovulatia , la oaie , se produce in a doua jumatate a

estrului. Insamantarea , daca se va efectua in prima zi a caldurilor si daca caldurile
persista, se repeta si a doua zi.
 Insamantarea artificiala a oilor

Se practica pe scara larga in Rusia, Argentina, Australia, Franta, Germania si

in alte tari. Recoltarea spermei se realizeaza cu success prin metoda vaginului
artificial, cu un ritm de recoltare de 2-6 ori pe zi.

O mare parte din insamantarile artificiale se efectueaza cu sperma bruta, prin

divizarea ejaculatului proaspat, fiind suficienta inseminarea a 0.05-0,1 ml si a 100
milioane spermatozoizi, pentru obtinerea unei fecundalitati normale.Pana la
insamantare sperma se mentine la temperatura de 35-37 sau 20 grade. Daca
isamantarea se face la un interval de cateva ore , ejaculatul se poate dilua 1:1 ,lana
la 1:10, diluantii pentru sperma fiind asemanatori cu cei folositi la taurine,
continand 5-20% galbenus de ou, 2,9% citrate de sodium, 0,5-1% glucoza si lapte
degresat.

Pastrarea spermei diluate se face la temperature de 5 grade. Timpul optim

pentru insamantare este de 12-24 ore dupa varful de manifestare clinica a estrului,
delectarea acestuia necesitand utilizarea berbecilor razectomizati , cu penisul deviat
sau cu sort. Durata estrului este de 35-36 ore , iar ovulatia se produce spre sfarsitul
caldurilor. Pentru insamantare se utilizeaza un stand pentru contentie, facilitand
astfel abordarea aparatului genital. Vizualizarea ostiumului vaginal al cervixului se
face cu un speculum cilindric (15 cm lungime si 2cm diametru ) di sticla, cu o
lampa frontala. Insamantarea se face cu o pipeta gradate, care se insera in cervix.

Doza de insamantare trebuie sa contina intre 50-100 milioane spermatozoizi

mobile intr-un volum de 0,005-0,2 ml.

3.3. Inocularea spermei la capre

Instrumentarul necesar pentru insamntare este asemanator cu cel de la ovine.

La capre, durata caldurilor este ceva mai mare decat la oi si anume de 48-72

de ore. Insamantarea se efectueaza , ca si la oaie , in prima zi a caldurilor, a

doua si atreia zi, daca caldurile se prelungesc.

La aceasta specie insamantarile artificiale nu au luat o dezvoltare mare

 ca la ovine. In tarile unde se practica insamantarea artificiala se utilizeaza

atat sperma bruta cat si diluata.

Pentru dilutie se folosesc aceleasi medii diluate ca si pentru sperma de

berbec. Dupa o serie de autori, daza de sperma pentru o insamantare este

de0,1-0,2 ml cu 80- 100 milioane spermatozoizi pe doza. Fecunditatea dupa

prima insamantare este cuprinsa intre 55,5 - 78 % si globala de 92- 97%.

3.4. Inocularea spermei la iapa

Insamantarile artificiale la iapa

Aplicarea biotehnicii insamantarilor artificiale preznta uramatoarele avantaje si

dezavantaje:

- face posibila combaterea eficienta a durinei si anemiei infectioase

- maximizeaza utilizarea la reproducere a genitorilor masculi deosebit de

valorosi

- prelevarea spermei la armasar este dificila si riscanta;

- sperma armasarului are un aspect neomogen, componenta cu vascozitate

inalta, secretate de veziculele seminale, trebuie indepartata inainte de
prelucrare;

- la temperatura camerei,spermatozoizii isi pierd capacitatea fecundate in 6

ore.

- Durata mare a esterului face dificila aprecierea corecta a producerii ovulatiei

sip e aceasta cale , insamantarea la timp optim.
 In conditiile prelucrarii proprii a spermei evitandu-se agitarea si scaderea
temperaturii, sperma bruta poate fi folosita la insamantrea timp de o ora.

Fractiunea spermatica cu vascozitate inalta se retine prin filtrare la recoltarea

cu bazinul artificial , sau se indeparteaza mai tarziu cu o bagheta de sticla.

Coborand treptat temperatura la 5 grade si diluand sperma bruta de 4 ori,

capacitatea fecundata poate fi mentinuta timp de 3 zile. Pentru aceasta sperma se
diminueaza initial 1:1, se asigura o racire la 5 grade in 90 minute; dilutiile
ulterioare se fac tot la aceeasi temperatura. Indiferent de diluantul folosit inainte de
congelare, sperma diluata trebuie concentrata prin centrifugare pentru a obtine o
concentrare de 10 ori 20 mil.spermatozoizi/ml.

Pentru asigurarea unei fecundalitati normale in uterul iepelor, trebuie depuse

1-2 miliarde spermatozoizi vii, cu un volum de 10-50 ml, in functie de talia iepelor.
Inseminarea artificiala se poate face in a treia zi a caldurilor, cu repetarea dupa 48
ore, pana la incetarea caldurilor.Pregatirea femelelor in vederea insamantarii consta
in contentia ca pentru monta, in bandajarea cozii si dezinfectarea vaginului
perivulvare. Mana stanga acoprita cu o manusa si abundant lubrifiata se introduce
in vagin, iar cervixul se tunelizeaza digital. Semileta din material plastic se aluneca
in lungul mainii stangi, apoi se introduce in cervix; doza de insamantare se
injecteaza cu o seringa.

Echipamentul necesar pentru inocularea spermei consta in : o seringa, un

speculum si o lampa frontala. O alta metoda pentru inocularea spermei la iapa
consta in folosirea unui flacon avand capacitatea de 50 cm³, prevazut cu un dop de
cauciuc, prin care trec doua tuburi de sticla. Unul din tuburi este mai lung si ajunge
pana la fundul flaconului. De acest tub este atasat un cateter de cauciuc, lung de 75
cm. Al doilea tub de sticla este scurt si patrunde cu 1-2 cm sub dopul de cauciuc cu
suflerie. Folosirea acestei metode evita introducerea aerului. In acest scop cateterul
trebuie sa fie umplut complet cu sperma.

Inocularea spermei: Iapa in calduri este cantentionata pentru a nu putea

hevi. Se face toaleta regiunii perivulvare , spalandu-se cu apa si sapun si stergandu-
se cu un prosop, sperma se injecteaza direct in uter. In acest scop seringa cu canula
de sticla sau capatul cateterului atasat de flaconul cu suflorie se introduce la o
adancime de 5-8 cm in gatul uterin, care in cazul caldurilor ramane deschis.
 Doza de sperma : Cantitatea de sperma necesara pentru o insamantre este de
15- 20 ml. Insamantarea se repeta la 48 ore, cat timp iapa prezinta calduri. In
anotimpul rece, atat seringa , cat si celelalte instrumente folosite la insamantare
trebuie incalzite la temperatura camerei (18- 25°C ) , inainte de a fi introduse in
organele genitale ale iepei. Sperma de armasar se poate folosi cu jumatate de ora
de la recoltare , cu conditia sa fie tinuta la temperatura de 18- 25°C.

Folosirea spermei in capsule de gelatina la iepe:

pentru a se evita fezionarea mucoasei uterine prin instrumente rigide, la iapa se

poate folosi de asemenea sperma in capsule de gelatina.

Se confectioneaza din gelatina capsule cilindrice cu o capacitate de 10 ml si

se umple cu sperma diluata. Capsula se introduce cu mana in cervix si apoi se
impinge in uter. La iapa se pot introduce mai multe capsule (3-4 bucati ) . Inainte
de operatie mana tehnicianului trebuie sa fie dezinfectata si unsa cu vaselina. In
cazul folosirii spermei conservate , aceasta trebuie adusa inainte de insamantare la
temperatura de 18- 25°C si apoi controlata prin examen microscopic. Dupa aceea ,
tinand seama de gradul de dilutie, se inoculeaza o cantitate ce trebuie sa contina
circa 15 ml sperma bruta. Daca dilutia a fost, de exemlu, 1;2- 1;3 se vor inocula
30- 50 ml sperma diluata. O doza de sperma este necesar sa contina in medie 600-
800 milioane spermatozoizi.

Timpul optim de insamantare :

La iapa, deoarece este greu de precizat durata estrului, se recomanda insamantarea

la fiecare trei zile, sau din doua in doua zile .

Fecundatia iepelor insamantate artificial este destul de scazuta, ca si dupa

monta naturala. Dupa primul ciclu de calduri poate ajunge la 70- 85%. Iepele se
manifesta insa normal, caldurile raman insa greu fecundate, se poate folosi cu
rezultate bune stimularea hormonala cu substante gonadotrope luteinizante.

Prin administrarea pe cale subcutanata a 1.000 - 1.200 U.I gonadotrofina

corionica se stimuleaza maturarea foliculara si ovulatia. Acest tratament se aplica
in prima zi a caldurilor si dupa 24- 48 ore se produce ovulatia.
 3.5. Inocularea spermei la scroafa

Se acorda o deosebita atentie depistarii scroafelor in calduri si aplicare

insamantarii in momentul cel mai favorabil pentru fecundatie. In acest scop unii
autori recomanda utilizarea vierilor incercatori.

Insamantarea scroafelor in calduri se face in functie de momentul ovulatiei,

care se produce cu incepere de la 18 ore de la inceputul caldurilor si dureaza pana
la 46- 54 ore. Insamantarea se va face deci in a doua zi si in a treia zi a caldurilor.
In alegerea scroafelor in ca;lduri se vatine seama de comportarea animalului.
Scroafa se opreste pe loc si nu mai inainteaza, chiar daca este impinsa de ingrijitor.

Ingrijitorul facand apasari pe trenul posterior, animalul sta pe loc si se

produce o tensiune musculara a corpului, insotita de redresarea urechilor.
Simdromul este asemanator cu lordoza, reflex ce se observa la soboloance in
calduri.

Simptomul de imobilitate se observa la majoritatea scroafelor, 84% insa sunt

si femele la care predomina starea de agitatie, insotita de grohaituri si inapetenta.
Reflexul de imobilitate dureaza intre 13,5 si 44 ore in perioada de estrus.

Inocularea spermei:

Echipamentul pentru inocularea spermei diluate sau nediluate se compune

dintr-un cateter de cauciuc semirigid, sau de ebonita, material plastic, etc. , lung de
50 cm, care poate fi atasat fie la o seringa cu o capacitate de circa 100 ml, la un vas
de sticla cu sufferie, fie la o sticla de material plastic cu peretii etansi. In prealabil,
scroafa in calduri este introdusa intr-un stand de monta , sau in lipsa acestuia fixata
cu ajutorul unei frangii de maxilarul superior si tinuta de catre un ingrijitor.
Cateterul lubrifiat cu parafina lichida si sterilizat, se introduce usor in vagin si apoi
in cervix si in uter. Inocularea spermei se efectueaza cu multa atentie, pentru a nu
refula in vagin.

In acest scop, cateterul trebuie sa fie apropiat ca diametru de lumenul

canalului cervical. Unele catetere sunt prevazute la extremitatea lor cu o manseta
sau rondea din cauciuc sau material plastic, care impiedica refularea spermei dupa
inoculare.

Sperma introdusa in uter este supusa unui proces de resorbtie si se

produce in decurs de 5 ore. Fecundatia va fi asigurata de spermatozoizii care in
acest interval de timp ajung si trec de jonctiunea utero-tubara , fara a fi supusi
procesului de liza din uter. Pentru ase evita liza unui numar mare de spermatozoizi
in uter este necesar ca ei sa treaca cat mai repede prin uter si sa ajunga in portiunea
incipienta a oviductelor. In acest scop KVATSHITKI a elaborat o metode de
inoculare fractionata a spermei. Se inoculeaza initial sperma in uter si apoi imediat
se inoculeaza o cantitate de 80-100 ml ser fiziologic, sau diluant in cavitatea
uterina.

Aceasta cantitate de lichid stimuleaza contractiile uterului, grabind trecerea

spermatozoizilor in oviducte.

Doza de sperma:

Doza de sperma necesara pentru fecundatie variaza dupa calitatea ei. Se recomanda
pentru inoculare o doza in medie de 40- 50 ml si cand sperma este de calitate
superioara din punctul de vedere al concentratiei in spermatozoizi se poate inocula
30 ml.

La stabilirea dozei de sperma trebuie sa tinem seama de numarul

spermatozoizilor, iar o doza de sperma diluata sau nediluata sa contina peste 2
miliarde spermatozoizi.

Rezultatele obtinute in urma insamantarilor artificiale la porcine nu sunt

insa satisfacatoare 66%. In unele experiente efectuate in U. R.S.S, japonia, Anglia,
etc. , s-a obtinut o fecunditate de 80% . Aceste rezultate ne fac sa credem ca printr-
o perfectionare continua a tehnicii de insamantare artificiala la porcine se vaputea
spori fecunditatea si prolificitatea pana la cea obisnuita prin metoda naturala.
Timpul optim de insamantre ste in a 2-a si a 6-a zi a estrului.

3.6. Inocularea spermei la iepuroaica

La epuroaica insamantarea se efectueaza cu ajutorul unei seringi pentru

oaie sau cu o pipeta gradata de sticla , avand o capacitate de 1-2 cm, lunga de 10-
15 cm , prevazuta la un capat cu o perie de cauciuc. Operatorul introduce canula de
sticla a seringii in vagin, pe o distanta de 5- 8 cm , si apasand pe piston sau presand
peria de cauciuc , sperma este expulzata in organele genitale ale femelei. Doza de
sperma necesara pentru o insamantare este de 0,25 - 1 ml.
 Intrucat la epuroaica ovulatia e provocata de actul sexual si se produce la
8 -10 ore dupa aceasta, se recomanda ca femela sa fie data inaintea insamantarii
artificiale, la monta cu un mascul vasectomizat. Insamantarea se va face apoi la 2 -
5 minute dupa monta naturala.

3.7. Inocularea spermei la pasari (gaini, curci)

3.7.1. Inocularea spermei la gaini

La pasari, insamantarea spermei se face direct in oviduct , deoarece fac

parte din animalele cu insamantare tubara.

Pentru inocularea spermei la pasari se poate folosi o seringa de 1 cm³ ,

subdivizata in 100 parti egale.

Metoda de insamantare este urmatoarea : Operatorul tine pasarea cu mana

stanga tinuta sub piept , cu degetul aratator intre membrele femelei. Cu varfurile
degetelor apuca pielea abdomenului si comprima viscerele abdominale. Prin
aceasta comprimare cloaca iese afara. Cu degetul mare si aratatorul mainii drepte,
operatorul prinde cloaca de o parte si de alta, respingand coada cu podul palmei si
executand apasari bruste ce provoaca iesirea cloacei si a orificiului oviductului.
Cand orificiul oviductului se vede bine, un ajutor introduce ,fara a forta, varful
seringii in oviduct , la o adancime de 3-5 cm . Dupa introducerea seringii in
oviduct, operatorul inceteaza apasarile pe abdomen si mentine seringa pe loc.
Oviductul se retracta , traganand dupa el si seringa . In acest moment se apasa pe
piston si se inoculeaza sperma. Tehnica de inoculare a spermei a suferit unele
modificari de mica importanta , in functie de autorii care s-au ocupat de aceasta
problema. Doza de sperma diluata ce se inoculeaza la gaini este de 0,05 - 0,1 ml ,
iar doza de sperma de luata de 0,1 ml . Maximul de fecunditate se obtine prin
inocularea spermei la interval de 7 zile. Se poate utiliza si insamantarea la 12 - 14
zile , interval cu o usoara scadere a fecundatiei. Din cauza scaderii fecundatiei spre
sfarsitul anului, unii autori recomanda ca intervalul intre insamantari sa fie de 4
zile.
 3.7.2 . Inocularea spermei la curci

La insamantarea curcilor este necesar sa se exercite o presiune suficienta

asupra abdomenului pentru a se produce proiectarea oviductului . Curca este tinuta
de un ajutor, cu capul introdus intre picioarele lui si se preseaza cu ambele maini ,
de o parte si de alta a cloacei. In felul acesta se pune in evidenta oviductul.
Operatorul fixeaza cu mana stanga picioarele pasarii, iar cu dreapta face inocularea
spermei .

Seringa se introduce in oviduct , pe o distanta de 2,5 - 3 cm.

Exista si alte metode de tinere a curcii in timpul insamantarii.

Doza de sperma pentru insamantare este de 0, 025 - 0,035 ml. Spre

sfarsitul sezonului de imperechere doza de sperma se poate mari la 0,05 ml .

Se recomanda sa se faca o insamantare la 3-4 saptamani. Fecunditatea

medie este de circa 85% intr-o perioada de 30 zile . In luna a treia a sezonului de
imperechere se va face o insamantare la 2- 3 saptamani .