Sunteți pe pagina 1din 43

1.

INTERSEXUALITATEA-anomalii congenitale predominant


gonadale
HERMAFRODITISM ADEVARAT
1. ovotestisul prezenta pe acelasi individ a gonadelor mascule si femele, unilateral sau
bilateral. La sunine si bovine, sexualizarea in ambele sexuri, tractus genital este femel si
poate fi insuficient sau bine dezvoltat. Ovetestisul prezinta o predominanta a tesutului
orhitic, localizat central, tesutul ovarian fiind localizat la exterior. d.pdv somatic indivizii se
aseamana cu sexul mascul. Comportamentul sexual al acestor hermafroditi este alternant
(mascul sau femel).
2. Hermafroditismul gonadal alternant prezenta unui testicul pe o parte si a unui ovar
pe cealalta parte. Tractusul genital poate fi de tip femel sau poate exista o concordanta intre
dezvoltarea cailor genitale si gonada corespunzatoare: pe partea ovarului caile genitale pot
fi reprezentate printr-un oviduct cu pavilionul bine dezvoltat iar pe partea testiculului de un
epididim excesiv dezvoltat si de un canal deferent. In ambele cazuri structura gonadelor este
alterata iar genetic sexul acestor indivizi este femel.

PSEUDOAFRODITISMUL MASCUL
testicule dispuse intraabdominal, insa tractusul genital este femel
- labiile vulvare bine dezvoltate, fanta vulvara redusa,clitoris hipertrofiat, comisura
vulvara inferioara flexata = vulva intoarsa
histologic- gonade hipoplazice, lipsite de linie seminala, insa glandele LEYDIG sunt
hipertrofiate (secreta hormoni androgeni sub influenta ICSH ului hipofizar - similar RH
ului femel)
frecventa mare la suine
cabaline - comportament agresiv, asemanator armasarilor

APLAZIA SEGMENTARA A CANALELOR MIULLER (boala junicilor albe)


- este afectiune congenitala
- dezvoltarea defectuasa a canalelor miuller determina anoalii ale vaginului, cervixului
sau uterului
- ovarele apar normal dezvoltate iar tractusul genital apazia unor segmente
- vitelele prez cicluri sexuale normale cu activitate secretorie normala a tractusului
genital
- datorita aplaziei unor segmente ale tractusului genital, la nivelul cornului uterin se
poate acumula secretia cicilca a cailor genitale si determina dilatarea sacului uterin, putant fi
confundata cu gestatia timpurie.O forma frecventa a acestei anomalii : persistenta fimenului =
strictura vaginala situata anterior meatului urinar cu deschidere centrala sau inchiderea completa a
comunicarii dintre vagin si vestibul vaginal
- la ETR prezenta fluctuentei
- secretiile retinute se pot infecta cu microorganisme piogene
- sunt situatii in care vaginul, cervixul sau coarnele uterine pot lipsi
- exista o aplazie incompleta, unilaterala a canalelor miuller = unerul unicornis; alteori
cele 2 canale miuller nu se unesc caudal formand cervixul dublu

2.FREEMARTINISMUL
umare a anastomozelor corioalantoidiene intre fetusi de sex opus in fatarile
gemelare
prezenta pe acelasi individ a gonadelor femele si mascule insuficient dezvoltate
exista un pasaj al celulelor germinale primordiale de la nivelul crestelor genitale ale
fatului mascul precum si al unor subsante inductoare catre fatul de sex femel, influentant sexul
femel in directia sexului mascul
pentru dezvoltarea aparatul genital de sex mascul este necesara o substanta
inductoare produsa de testiculele embrionare si actioneaza ca masculinizant asupra tractusului
genital femel
gonadele sexuale femele nu produc asemenea inductori, acestia vor actiona prin
intermediul anastomozelor vasculare dintre gemenii hetero sexuali.
Vitelele freemartine pot prezenta organe fenitale externe normale, dar cele interne
sunt frecvent masculinizante. Ovarele asemanatoare testiculelor, spermatogeneza este absenta,
fiind insa bine dezvoltate epididimul, canalul deferent si grandele veziculare.

STERILITATEA DOBANDITA

3.RUPTURA DE PERINEU
speciile cele mai afectate sunt: vaca si iapa.
Este un accident produs la primipare in timpul parturitiei.
-se produce ca urmare a etractiilor fortate de fetusi voluminosi, eforturi exagerate de
expulzare ale femelei, impunsaturi, agatari sau muscaturi
se produce desirarea !!! comisurii vulcare superioare catre anus; cea mai grava
forma a rupturii de perineu intereseaza si sfinterul anal.
Aceasta afectiune se observa usor atunci cand femela urineaza sau defeca. La iapa
se mentine deschisa cavitatea vaginala pe unde va patrunde aerul si va determina pneumovagin
iar cand patrunde aerul in uter va determina preumometrul. In cazul complicatiilor poate aparea
emdometrita catarala ce determina infecunditatea de lunga durata sau chiar sterilitatea.
Tratament :
in rupturi recente sutura plagii
rupturi vechi vivifierea tesuturilor + sutura plagii
ia iapa se executa medoda CASLICK
toaleta riguroasa a regiunii plus pomezi antiseptice
Profilaxie :
tehnici obstetricale corect aplicate si la nevoie epiziotemie

4.FISTULA RECTO-VESTIBULARA SI RECTO-VAGINALA


complicatie a ruperii peretelui superior al vestibulului si a vaginului si a pretelui
rectal al rectului cu constituirea unui traiect fistulos
se produce frecvent in distocia prin incrucisarea membrelor pe ceafa, in urma altului
sexual la iapa, in urma unor accidente (lovituri cu fruca), deschide abceselor perivaginale
rupturile mici si obranizate creaza o fistula ce permite trecerea materiilor fecale
lichide
comunicarea larga a rectului cu vaginul/vestibul = cloaca
Simptome :
eliminarea fecalelor prin caile genitale
prezenta fistulei este insotita de o vestibulita sau vaginita, catarala sau purulenta,
puroiul amestecat cu fecale
Diagnostic pe baza semnelor clinice :
la examenul vaginal cu speculum se observa cu dificultate fistula
Prognostic rezervat
Tratament :
fistule mici = cauterizare cu termoctrocauterul, azotat de argint sau clorura de zinc
fistule mari cand diametru este peste 1cm = vivifiere plus sutura
anteoperator dieta 1 / 2 zile, iar cu 12h inainte se administreaza un purgativ, se
videaza si se dezinfecteaza rectul si cavitatea vestibulo-vaginala. Ia iapa: anestezie generala plus
anestezie epidurala, la vaca anestezie epidurala joasa
interventia se distruge traiectul fistulei, se izoleaza peretele vestibulo-vaginal. Se
dilacereaza tesutul conjuctiv dintre cei doi pereti si extirpa tesuturile indurate, apoi se inchid
cele 2 orificii. Perete rectal se sutureaza in puncte separate cu fire neresorbabile sau cu resorbtie
indelungata (vitril, dexon) cu nodurile in cavitatea rectala. In acelasi mor se sutureaza si peretele
vaginal.
Postoperator antibioterapie generala, toaleta locala si aseptizarea plagilor

5.CHISTII VAGINALI (gartnerita chistica)


rezulta dintr-un proces de degenerare chistica a canalelor gartner, dimensiuni de
marimea unei alune sau chiar mai mari
iau nastere in urma obstructiei acestor canale ca urmare a unui proces inflamator
sau a unor dopuri de concremente obliterante (mucus vascos sau celule descoamante)
se observa la examenul cu speculul vaginal
sunt formatiuni chistice, moniliforme dispuse anterolateral pe meatul urinar,
prezinta o membrana alba sidefie iar continutul este mucos
indiferent de localizare, cand ating dimensiuni mari, reprezinte un impediment
pentru ascensiunea spermatozoizilor in cazul montei naturale, iar la vaca ingreunea
insamantarea artificiala
Prognostic : favorabil vregvent. In cazul spargerii acestora = vaginita
Tratament : se executa numai daca acesti chisti sunt mari sau daca se infecteaza. Se
executa punctia sau incizia peretelui chistic + adim local a unguentelor cu antibiotice sau
chimioterapice

6.VAGINISMUL ( copospasmul)
contractia spasmotica a musculaturii vestibulo-vaginale in timpul actului sexual sau
imediat dupa acesta
apare ca act reflex datorita hiperesteziei dureroase de la acet nivel
impiedica intromisiunea daca este produsa in timpul actului sexual iar daca se
produce dupa determina eliminarea spermei din vagin
cifozarea femelei plus eforturi de expulzare
Tratament : calmarea femelei prin plimbari, frectii reci in regiunea lombara, amestezie
apidurala joasa sau tranchilizarea acesteia; diminuare hiperesteziei se face prin tratarea leziunilor
vulvu-vestibulo-vaginale sau aplicarea de unguente cu anestezina

7.TUMORILE VULVO-VAGINALE
la toate speciile de animale domestice
datorica dezvoltarii acestora la nivel v-v-v si modificarilor locale induse (de
formare a vulvei si pneumo-vin) det aparitia vaginitelor plus impiedicarea actului sexual,
supravietuirea spermatozoizilor sau parturitia.
La vaca cele mai vrecvente sunt fibropapiloamele si leiomiloamele, care au
origine virala si transmitere sexuala
la iapa neopasmele vulvare : sarcoame, melanoame sau papiloame plus
epitelioame ulcerate ale clitorisului
la catea tumora veneriana stiker, sindromul vaginal, fibroleiomilomul,
leiomiosarcomul, sarcomul cu celule scamoase
Tratament exereza chirurgicala larga. In tumora stiker : se poate aplica chimioterapia
folosind vincristina, IV in doza de 0,5 mg sau ronghenterapie.

8.EXANTEMUL GENITAL (exantemul veziculos coital)


afectiune acuta transmisibila, veneriana, de tip eruptiv, intalnita frecvent la cabaline
transmisa de un herpes virus equine 3, virusul ramane in organism 2-3 saptamani
post vindecare
Simptomatologia :
la inceput edem, congestie vulvara, apoi aparitia pe mucoasa vestibulara a
maculelor care se transforma apoi in vezicule
difuzeaza la nivelul perineului si pe fata interna a coapselor, lichidul veziculelor
este alb-galbui initial, apoi devine tulbure
veziculele se deschid rezultand ulcere care apoi se crustizeaza
zonele pe care se dezolta sunt foarte pruriginoase = coplicatii in urma scarpinatului
la masculi apar pe gland si pe tegumentul furoului, mictiunile sunt dureroase
vindecarea se produce spontan in 2-3 saptamani
Diagnostic:
pe baza semnelor clinice si a evolutiei bolii; confirmare examene citologice
Prognostic favorabil ca se vindeca, dar economic = contagiozitate mare, recidive
frecvente.
Tratament:
repaus sexual 60 zile
apicatii locale de substante antiseptice si sicative
dupa vindecare clinica se executa insamantare artificiala

9.VESTIBULITA GRANULOMATOASA A BOVINELOR (catarul granulos


contabios, vestibulita foliculara sau vulvo-vaginita granuloasa)
apare post-coital
afectiune veneriana specifica bovinelor
eruptie granulomatoasa la nivel vestibular
Etiopatologie : cauze predispozante :
carenta in fosfor si caroten
agentii patogeni : Mycoplasma Bovi genitalion, Ureaplasma spp, Corynebacterium
pyogenes si E. coli
scaderea rezistentei mucoasei vestibulare si actiunii virusului => germenii saprofiti
vaginali(spreptococi, stafilocori, colibalici,corinebacterium) gasesc conditii optime de inmultire
si isi maresc patogenitatea, determinand aparitia unei forme purulente.
Perioada de incubatie este de 1-3 saptamani dupa contactul sexual
Simptomatologia :
este legata de starea de estogenie in timpul caldurilor, cand titrul estrogenilor este
mai ridicat, apar cele mai evidente semne clinice
manifestari bine evidentiate in faza foliculara a ciclului sexual, se reduc in faza
luteala si se reacutizeaza la ciclul urmator
congestii si infiltratii a mucoasei vestibulare care pot ajunge pana la vagin cu
edematiera foliculilor limfoizi care devin rosii rugosi
creste sensibilitatea locala, apare pruritul si mictiunile devin frectente
secretiile vaginale la inceput sunt seroase, apoi pot deveni purulente
dupa 5-6 zile se reduc semnele clinice locale, foliculii limfoizi devin alb-galbui si se
mentin astefel 1-2 luni
la femelele subnutrite - forme grave manifestate clinic prin edemul labiilor vulvare
si eliminarea unor secretii muco-purulente, pruritul este foarte intens, apar tenesme iar
mictiunile sunt frecvente
exista o forma mai grava, rar intalnita, debutul se manifesta prin : edem vulvar si
congestia mucoasei vestibulo-vaginale cu aparitia de false membrane ( cu astept difteroid).
Secretiile genitale devin purulente, dupa cateva zile se elimina menbranele false ramanand pe
mucoasa vestibulo-vaginala ulceratii profunde, crateriforme, cu un continut necrotic +
modificari ale starii generale, diminuarea apetitului si hipogalaxie
Prognostic : este favorabil, infuenteaza putin fecunditatea, iar vindecarea se produce
uneori spontan.
Tratament: se face numai atunci cand afectiunea este grava si femela nu este gestanta.
Tratament local : unguente pa baza de antibiotice ( Asocilin, unguent sulfamidat,
ungunt cu cloramfenicol 5%), pulberi de antibiotice sau chimioterapice sau solutii antiseptice;
renuntarea la monta naturala + aplicarea insamantarilor artificiale in conditii igienica bune
contribuie la controlul acetei afectiuni.
10.VAGINITA TRICHOMONOTICA
specifica taurinelor
reprezinte inflamatia conductului copulator produsa de Trichomonas genitalis bovis
(este un protozoar flagelat ce poate trai ca saprofit in caile genitale femele si mascule)
factori predispozanti carenta in vitamina A si in microelemente: iod, mangan,
cobalt
transmiterea bolii se face exclusiv prin monta
infecunditatea isi are originea in actiunea toxica a parazitului asupra
spermatozoizilor dat biochimistului vaginal produn modificat
Simptome:
apar la 3-5 zile dupa monta infestanta
inflamatia mucoasei vestibulo-vaginale si cervicale + exudat seros de culoare alb-
murdara
foliculii limfoizi apar ca o serie de granulatie, cu aspect rugos, uneri chiar cu leziuni
ulcerative
mucusul cervical lichefiat
la nivelul fundurilor de sac, vaginale, este prezenta o secretie seroasa ce se elimina
odata cu mictiunea sau cand femela sta culcata, dupa 15-20 zile secretia se reduca cantitativ,
devine muco-purulenta, iar pruritul dispare
caldurile se succed la intervale neregulate
se complica cu cervicita si metrita trichomonotica
Diagnostic : se confirma prin examen microscopic pe exudat din secretia vaginala se
evidentiaza parazitul + examen de laborator prin culturi.
Tratament : - local derivati acridinici unguent cu triplafavina 5 la mie, bujiuri cu
noitrofuran aplicate la 48h cate 3-4 bucati introduse in profunzimea vaginului INTERZIS!!! ,
solutie de lotagen sau racilin 2%.
general metronidazol IV 50 mg/kg o singura data, berenil 3,5mg/kg sol 7% IM,
dimetridazol INTERZIS IN ROMANIA SI UE. OGLIBATORIU!!! se trateaza si taurii pentru ca
sunt vectori.

AFECTIUNI ALE CERVIXULUI


11.CERVICITELE CRONICE
inflamatii cronice ale cervixului
sterilitatea apare ca urmare a mortii spermatozoizilor datorica prezentei toxinelor
eliberate din focarul inflamator, cat si datorica modificarii pH-ului secretiei cervicale --> devine
alcalin
Etiologie :
provin din cele acute, tratate incorect sau netratate
PRIMARE cu origine in desirarile mucoase cervicale in timpul vatarilor
laborioase/ urmare a insamantarilor artificiale cand se traumatizeaza cervixul cu pipeta
SECUNDARE ca urmare a vaginitelor sau mai frecvent metritelor, cand secretiile
patologice se elimina la exterior prin cervix
La iapa : pot fi ca urmare a iritatiilor determinate de pneumovagin sau urovagin, sau de
medicatia intrauterina neadegvata.
Germeni izolati din secretiile cervicale : germeni din genul Enterobacter, Coci,
Corynebateriun SPP, Streptococi, stafilococi, micoplasme, fungi.
Inflamatia mucoasei cervicale impiedica ascensiunea spermatozoizilor, iar secretiile
muco-purulente determina moartea acestora.
Cervicitele pot fi: catarale, hipertrofice, eritematoase si erozive.
Sepecia cea mai frecvent afectata este bovina cu formele frecvente catarala si
hipertofica.
Simptome : mascate de vaginite si metrite, la examenul cu specumul vaginal se observa
hipertrofia faldurilor florii involte, prezenta unor secretii muco-purulente in cantitate redusa. La
ETR ingrosarea cervixului, la examenul hitopatologic hiperplazia tesutului conjunctiv + prezenta
masiva de colagen.
Diagnostic : destul de greu prin examen clinic, cu exceptia cervititelor hipertrofice. Se
confirma prin biopsie cervicala; la catea poate fi confirmat numai prin endoscopie vagino-cervicala
completata cu punctia biopsica.
Prognostic rezervat.
Tratament urmareste 2 obiective : combaterea infectiei si reluarea functiei cervicale:
instilatii intracervicale sau intrauterine cu suspensii sau solotii de antibiotice
in uter NU IRITANTE
hemopansamentul sulfamidat
badijonari cu solutii lotagen 2% sau racilin 2%
terapie nespecifica cu extractii tisulare

12.CHISTII UTERINI la iapa


frecvent la iepele batrane dar si la alte specii, la iepele tinere foarte rar de regula la
cele care au prezentat endometrite.
Epiopatogeneza :
obstructie si dilatatia coarnelor limfatice
factori etiologici : tesut cicatricial uterin rezultat in urma infectiilor sau a fatarilor
multiple
produsul de secretie al grandelor uterine este dranat prin canalele limfatice de la
nivelul peretelui uterin
in cazul tesutului cicatricial se produce o blocare a canalelor limfatice determinand
acumularea de limfa inaintea obstructiei si in final formarea unuia sau a mai mult chisti uterini
infecunditatea in cazul chistilor mari sau a numarului mare, care determina
obstructii unerine, impiedicand ascensiunea spermatozoizilor, sau daca se produce fecundatia
sunt compromise migrarea embrionilor si recunoasterea maternala a gestatiei
Diagnostic : examen uterin complet, cu evaluarea sanatatii uterului.
Metode de diagnostic : ecografie, histeroscopia endoscopica, biopsia endometriala,
examene bacteriologice uterine, laparascopia.
Tratament : chirurgical sectioanarea chistului prin electrocauterizare sau cu laser
cauterizare endoscopica.

13.ENDOMETRICA CATARALA CRONICA (vaca)


poate fi secundara in endometritele acute netratate, retentia invelitorilor fetale,
subinvolutia uterina
poate fi primara dupa insamantarile artificiale cu pipete nesterilizate sau material
seminal infectat
Simptome :
repetarea caldurilor fara modificarea ciclului sexual
in estru cantitatea de mucus este mai abundenta si poate continu flocoane foarte
fine de culoare albicioasa / se modifica vascozitatea cu bule de aer / aspect cataral usor opac
la ETR coarnele uterine usor ingrosate
Diagnostic : pe baza semnelor clinice, a prelevarii secretiilor uterine si a biopsiei
uterine. Recoltarea secretiilor uterine se executa cu ser fiziologic incalzit la 39 grade Celsius.
Prognostic : favorabil schimbarea conditiilor de mediu --> vindecarea femelei.
Tratament :
introducerea intrauterina in timpul estrului de solutie de penicilica cristalina 200 de
mii UI si 0,5g streptomicina in 30-50 ml ser fiziologic; dupa 5-6h se executa insamantarea.
Cefalosporina intrauterin in prima zi dupa insamantare
administrarea intrauterina imediat dupa insamantare sau la 12h a 2g ampicilina
dizolvata in 60ml sol fiziologica
14.METRITA PURULENTA CRONICA
complicatia metritei purulente acute
factori favorizanti: carenta in cobalt, zinc, cupru, vit A si B, execes de fitoestrogeni,
furaje mucegaite, tulburarile endocrine hipofizo-ovariene, corpul galben patologic --> hipotonia
uterina, stari de hiperestrogenism ce mentin cervixul intredeschis --> polenizare cu germeni -->
edem uterin
la iapa ca urmare a defectelor de topografie vulvara (ruptura de perineu, fistula
recto-vaginala, pneumo-vagin), precum si in cazul motelor prelungite datorita intarzierii
clearance-lui = autosterilizare
se produce colonizarea ascendenta a germenilor
infectie polimicrobiana, cumona infectiei podare si mamare
Simptomatologie:
imbraca 2 forme: cu cervix deschis si cu cervix inchis (piometru)
Cu cervix deschis
frecvent la vaca
eliminare continua sau intermitenta de secretii muco-purulente, observate cant
femela defeca, urineaza sau este culcata. Aceasta secretie murdareste coada si regiunea fesiera.
Starea generala este usor alterata, scare productia de lapte, iar animalul slabeste
treptat.
La ETR coarnele uterine ingrosate neuniform, hipotone, cervixul este ingrosat -->
complicatie cu cervicita hipertonica; pe ovar corp galben patologic
Tratament:
restabilirea ciclicitatii sexuale
evacuarea cavitatii uterine
restabilirea functionalitatii endometrului si administra PGF2alfa luteolitic, ocitoci,
deschiderea cervixului, vidarea uterului de secretii patologice
estrogeni sintetici permeabilizarea cervixului
ocitocice efect tonic
aseptizarea uterului, antibiotice locale, suspensii uleioase de antibiotice

15.PIOMETRUL LA CATEA SI PISICA (hiperplazia chistica endometriala)


apare la catea, catele invarsta, care nu au fatat, la femele tinere tratate cu
progestative pentru intreruperea sau blocarea caldurilor
apare in metestru
la catea piometru postcoital --> cervix deschis mai multe zile si mai multi masculi
Etiopatogeneza : incomplet elucidat, disendocrinie progresiva ce actioneaza pe
suceptibilitatea deosebita a uterului la progesteron; concetratia crescuta a setrogenilor pe perioade
scurte de timp rumate de perioade lungi de croncentratii crescute a progesteronului--> hiperplazia
chistica a endometrului + hiposecretia glandei uterine + acumularea secretiei la nivel uterin;
tratamentul nejudicios cu estrogeni efectuat pentru interferarea vidatiei ca si folosirea
progesteronilor pentru controlul estrului, executat in timpul metestrului, pot determina aparitia
piometrului.
Simptomatologia este evidenta
in faza luteala la 4-10 saptamani dupa estru sau dupa administrarea progestinelor
estrogene
tabloul chinic este variat in functie de forma evolutiva cu cervix deschi sau inchis
stai de depresie, deshidratare, anorexie, plodipsie si poliurie, uneori voma si diareea
temperatura rectala este de obicei normala, hipertemia apare doar in primele ore de
la declansarea septicemiei. In cazul in care s-a instalat septicemina, dupa o evolutie cu
hipertermie de cateva ore sau in cazul instalarii endotoxiemiei, femelele devin hipotermince -->
s-a instalat socul.
Semne clinice locale: marirea in volum a abdomenului --> abdomen de batracian;
in aceste cazuri abdomenul este dureros si animalul evita deplasarea
lipsesc scurgerile vaginale
Metrita cu cervix deschis :
sunt prezente secretiile vulvare, terminate continuu sau intermitent si pot fi lichide,
pastoase sau granuloase
de culoare rosietica, galbuie sau verzuie
Diagnostic :
pe baza anamnezei ( stabilirea stadiului ciclui sexual sau a terepiei hormonale
aplicate)
examen clinic
RX, ECO
Diagnostic diferential fata de diabet zaharat(prezenta glicozuriei si cresterea glicemiei),
insuficienta renala(valori ridicate ale uremiei), insuficienta hepatica(sindromul CUSHING
dozarea cortizolului), distensia abdominala de alta natura si scrgeri patologice de alta natura.
Tratament :
cel mai indicat este cel chirurgicat (OHT)
pentru metrica cu cervix deschi se poate recurge si la tratament conservativ, mai
ales daca starea femelei nu permite interventia chirurgicala
Tratamentul medicamentos --> 2 obiective :
rezolvarea semnelor clinice de boala : eliminarea secretiilor patologice prin
folosirea PGF2 alfa, SC la intervat de 12-24 h timp de 3-5 zile. Doze : intre 0,1 si 0,5 mg/kg.
Efecte adverse la 90-120 min post adm : agitatie, contractii miometriale, hipersalivatie, voma,
defecare, dispnee si midriaza/ micoza
recapacitarea reproductiva a femelei
antibioterapie cu spectru larg sau conf antibiogramei
in ambele scheme de tratamen (chirurgical sau conservativ) trebuie combatuta
deshitratarea (prin fluidoterapie) cat si sustinerea functiilor renale si hepatice.

16.ENDOMETRITELE FUNGICE
sunt inflamatii uterine determinate de ciupercile microscopice sau mucegaiuri,
tulburarile la nivel uterin in momentul aparitiei unor factori favorizanti
mai frecvent la iapa si vaca, in puerperium (dupa 12 zile postpartum)
Etiopatogenaza :
nu este complet elucidata
cauze predispozante : terapia indelungata cu antibiotice, pot determina schimbari la
nivelul florei vaginale prin distrugerea microorganismelor secretoare de substante antifungice,
in modificarea pH-ului vaginal --> dezvoltarea fungilor
modificari de conformatie vulvara si perineala, la iapa -->pneumovagin
terapia imunosupresiva, deficientele imunologice si medicatia citotoxica
afectiuni endocrine si terapia progesteronica
leziuni uterine aparute in timpul avorturilor sau in timpul retentiilor placentare
cauze determinante : ciupercile microscopice localizate initial in conductul
copulator (rezorvor primar)
infectia se realizeaza ascendent de la nivel vaginal prin monta, IA, biopsii uterine
Simptomatologie :
secretii vaginale alb-cremoase sau gri
la ETR uter flas cu continut lichid
starea generala nemodificata dar femela este infecunta
Diagnostic:
anamneza
ex clinic
ex cito al secretii uterine
biopsie uterina si ex micrologic
Prognostic: rezervat spre grav --> apar fibroze uterine, terapia este scumpa, de lunga
durata, posibil reinfectarea
Tratament : se executa greu, iar rezultatele nu sunt intotdeauna foarte bune : formele
invazite (spori), sunt greu distruse de terapia administrata; femelele pot prezenta un raspuns imun
redus; posibilitatile recontaminarii cu fungi existenti la nivelul conductului copulator.
Tratament local: intrauterin, lavaj cu cantitati crescute de lichide --> scaderea nr
fungilor, cresterea tonusului uterin, mobilizarea celulelor imunocompentente. Se executa de mai
multe ori pana cand lichidul recuperat este clar. Pentru lavaj : sol de acid acetic 2%, betadina 0,05%
sau DMSO (Dimetil Sulfoxid) 10-20%; acestea trebuie folosite cu prudenta, mai ales la iapa,
deoarece : betadina aderenta intraluminala, DMSO 25 % - ulcere epiteliale, acidul acetic
scaderea pH-ului => cresterea prostaglandinei => intrarea in calduri. Se poate folosi si ocitocina +
medicatie antifungica intrauterina. Terapia locala intrauterina se adm la 24h zilnic; minim 10 zile.
Profilaxie :
realizarea unei igiene locale cat mai bune inaintea si in timpul executarii montei
imperecherea iepelor in apropierea momentului ovulatiei, pt a reduce posibilitatea
infectarii uterului
igiena stricta a instrumentarului folosit pentru IA sau recoltari intrauterine
executarea periodica a unor examene micologice din secretiile vaginale alea femelei
si prepurtiale sau sperma de la mascul
executarea acestor examene micologice dupa terminarea terminarea terapiei
antifungige, la femelele care au prezentat endometrite fungice.

INFECUNDITATEA DE ORIGINE TUBARA

17.SALPINGITELE CRONICE(vaca, iapa)


Etiopatogeneza:
declansarea procesului inflamator dupa avort / in perioada puerperala
uneori introducerea de cantitati mari de lichide in uter --> difuzarea inflamatiei catre
salpinx
complicatia peritonitei / specifica : in TBC sau actinobacilara
traumatisme masaje transrectale brutale executate in puerperiumul timpuriu sau in
estru, chistripsia sau enucleerea corpului galben
mecanismul de producere 2 etape : 1. proces inframator acut afecteaza epiteliul
mucoase salpimgiene determinant hiperplazii, metaplazii sau atrofii celulare cu pierdeea cililor.
Apar congestii intense, vasele sangvine au peretii destinsi, ingrosati sau hialinizati; edem
marcant cu prezenta substantelor fibrinolitice + fibre de colagen neoformate. 2. scleroza densa si
progresiva atat a mucoasei cat si a musculoasei.
Simptomatologie:
salpingita tubulara oviductul, care in mod normal este greu de palpat, se palpeaza
cu usurinta fiind flexuos sau rectiliniul de grosimea unui pai sau creion.
Salpingita nodulara ingrosari ale salpingsului asemanatoare unor noduli
moniliformi
salpingita chistica cresterea alea pliurilor mucoasei determinant blocarea
lumenului
salpingita TBC este numai la vaca, afecteaza unul sau ambele oviducte care
capata aspect nodulat, monilifor.
Diagnostic :
ETR - se poate preciza prezenta modificarilor salpingsului, alocalizarii uni sau
bilaterale a procesului inflamator cronic
prin examene paraclinice : metode de modificare a permeabilitatii tubare, femelele
care prezinta repetari ale caldurilor si nu se constata alte leziuni, obligatoriu trebuie investigate
dpdv al permeabilitatii tubare
Prognostic: pentru reproductie rezervat, in cazul localizarii unilaterale si nefavorabil in
localizarea bilaterala.
Tratament: profilatic- are cea mai mare importanta(evitarea ex ginecologine brutare in
puerperium si estrus), tratamente corespunzatoare si executate la timp in cazul endometritelor si
executarea I.D.R. pentru diagnosticarea tuberculozei.
Tratament curativ: este cel specific afectiunilor uterine sau ovariene.

18.OVARITA (oforita)
Boli ovariene ce pot determina sterilitate:
inflamatia ovarelor intalnita la toate femelele domestice dar practic poate fi
diagnosticata doar la animalele mari
Etipatogeneza :
factori traumatici sau infectiosi ca urmare a masajelor brutale, a enucleerii corpilor
galbeni sau a strivirii chistilor
ca o complicatie a parametritelor sau salpingitelor vehicularea germenilor dintr-un
alt focar inflamator din organism
ovaritele pot evolua acut sau cronic si pot si seroase, purulente, hemoragige, uni sau
bilaterale
Ovarita seroasa este cea mai usoara foarma si ecolueza de regulta odata cu
salpingitele si cedeaza odata cu ele sau trec in forma cronica, indurativa si adeziva.
Ovarita hemoragica-parenchimatoasa apare in urma proceselor traumatice ovariene.
Proces traumatic steril cuagulii de sange se resorb; in cazul infectarii, trece in forma cronica
proliferativa.
Ovarita purulenta abcese cat un bob de mazare sau mai mari; diseminate atat in zona
corticala cat si in cea madulara, determinand o marire in volum; ovarul are suprafata neregulata si
devine foarte sensibil la palpare. Exista si o forma specifica ovarita tuberculoasa : noduli
necrotici, duri, in grosimea ovarului, aparand hipertrofina nodulara a ovarului.
Ovaritele se complica in majoritatea cazurilor cu anexita.
Simptomatologie :
cilcurile estrale sunt deraglate mai mult in cele hemoragice si purulente si se
intrerup complet cand sunt afectate ambele ovare
la ETR : indurarea si hipertrofia ovariana iar in forma acuta sensibilitate crescita a
acestora --> examinarea dificila; datorita sensibiltatii exagerate,apar si modificari in starea
generala: inapetenta, tahicardie si tahipnee, mers teapan, jena in timpul mictiuniiculcare si
sculare greoaie.
!!! Sensibilitate dureroasa mare pentru ca este acoperit de o albuginee si se produce
edem!!!
tot la ETR in forma cronica, sensibilitatea dispare, ovarele sunt hipertrofiate si
indurate, cu suprafata neregulata si cu aderente
Diangnostic : pe baza semnelor clinice.
Prognostic : rezervat spre grav --> modificar alea functiei gametogene si hormonale
mai ales cand sunt afectate ambele ovare.
In cazul ovaritelor unilaterale, pot aparea ciclurile de calduri si poate avea loc
maturarea foliculului pe ovarul sanatos.
dpdv vital, prognosticul este favorabil --> femela se ingrasa datorita abolirii functiei
sexuale.
Tratament : ovaritele acute antibioterapie generala + antiinflamatoare !!!
nesteroidiene!!! in ovaritele cronice tratamentul este iluzoriu pentru ca modificarile tisulare sunt atat
de avansate, incat revenirea la starea functionala normala este imposibila.

19.HIPOPLAZIA OVARIANA CASTIGATA


apare la femelele tinere, de regula dupa prima gestatie si la femelele adulte,
exploatate nerational si intretinute in conditii proaste de igiena si alimentatie
la vacile de lapte se constata frecvent o hipoplazie ovariana unilaterala dupa fatare
Simpomatologie : se constata o anestrie de lunga durata (1-3 luni sau mai mult). La
ETR ovarele sunt mai reduse in volum, netede(fara formatiuni fiziologice pe suprafata) si elastice.
Prognosticul este rezervat.
Tratament :
igienodietetic, repaus mamar 2-3 luni, pentru troficizarea ovarelor se pot executa
tratamente reurorelexe sau hormolale
Tratamente neuroreflexe :
masajul ovarian repetat
pensulatii cervicale cu glicerina iodata ( o parte tinctura de iod si 3 parti
glucerina)
irigatiile vaginale cu solutiile fiziologice la 39-40 grade celsius, in care se pot
introduce cantitati mici de tinctura de iod sau Lugol
Aceste tratamente, prin mecaniste neuroreflexe, stimuleaza descarcarea hormonilor
gonadotropi de la nihel hipofizar, produc congestie locala, imbunatatesc metabolismul local si
stimuleaza apararea locala.
Terapia hormonala :
conadotrofine serice in doze mici si repetate, actiunea farmacodinamica principala a
acesteia este FSH LIKE si accesoriu LH, determinand troficizarea ovarelor + dezvoltarea si
maturarea foliculilor ovarieni
medota de sincronizare cu progestageni urmata de administrarea un doze de
gonadotrofina serica
la vaci --> 2 metode: 1. Metoda Progesteron Ralease Intravaginal Device (PRID):
folosirea unori spirale metalice acoperite cu un strat de elastomer siliconat, impregnat cu
progesteron, care este eliberat treptat (circa 70 mg zilnic) spiralele se mentin 12 zile.
2. Metoda implantelor subcutanate (Crestar) care contine
Norgestomet (progestagen sintetic cu eficacitate de 100-200 ori mai mare de cat progesteronul
natural. In momentul implantarii subcutanate pe fata externa a pavilionului urechii, se
inoculeaza I.m. si o solutie injectabila ce contine: Estradiol 5mg, Norgestomed 3mg, ulei
vegetal ad 2ml. Implantele se mentin 10 zile.
Administrarea de Gn-RH intre zilele 15-40 pentru reluarea ciclurilor estrale fiziologice( Gn-RH
determina eliberarea FHS-ului si LH-ului de la nivelul anterohipofizei).

20.ATROFIA OVARIANA
modificarea ireversibila, mai frecvent la vaca
se carcaterizeaza prin reducerea in volum al ovarului, consecinta a proliferarii
elementelor conjunctive in dauna celor foliculare
Etiologie. Cauze: varsta inaintata, exploatarea si alimentatia necorespunzatoare precum
si diversele procese patologice.
Simtomatologia - se constata instalarea treptata a unor disfunctii ovariene ce merg
pana la anafrodizie. La ETR se constata ovar foarte mic(cat un bob de mazare), neted si
dur(consistenta putand fi neuniforma.
Tratament : nu se executa fiind o tulburare ireversibila, femelele cu atrofie se elimina
de la reproductie.

21.ANESTRUL (anafrodizia)
este mai frecvent la bovine si suine
este un sindrom caracterizat prin: lipsa prelungita a caldurilor cu toate ca ovarele au
marime normala dar sunt netede
Etiopatogeneza. Cauze predispozante: carente alimentare in principal cele in
aminoacizi (lizina, metionina si cistina), dezichilibrele proteino minerale, tulburarile
metabolismului fosfocalcic, conditiile de zooigiena(stabulatia indelungata, iluminarea redusa),
supraalimentatia si productiile mari de lapte, consagvinizarea stransa precum si alti factori genetici.
Cauza determinanta insuficienta eliberare sau secretie de gonadotropine
anterohipofizare responsabile de foliculogeneza care se reflecta in lipsa de raspuns ovarian.
Simptomatologie : manifestarea clinica dominanta este lipsa manifestarilor ciclurilor
sexuale dupa fatare sau monta. La ETR : ovarele sunt netede, elastice, dense si usor micsorate. Nu
se gasesc corpi galbeni in regresie sau eflorescenti, ceea ce denota lipsa activitatii ovariene. Se
poate ajunge la atrofia ovariana. Uterul este hipoton, uneori cu coarnele uterine micsorate si
areactive la palpare.
Diagnostic : coroborarea datelor anamnetice cu simptomatologia si se confirma prin
determinarea progesteronemiei(doua determinari executate la interval de 10 zile sau o singura
determinare in a 10a zi de la ETR). Daca valoarea progesteronului se mentine la vaca sub un
nanogram/ml, diagnosticul de anestru se confirma.
Diagnostic diferential : intre anestrusul postpartum si cel functional si intre corpul
calben patologic si anestrusul functional.
Tratament : imbunatarirea alimentatiei, vitaminoterapie (vit A), asigurarea
betacarotenului determina producerea de enzime necesare sintezei estrogenilor si a progesteronului
--> exprimarea caldurilor. Imbunatarirea conditiilor de zooigiena plus miscari active zilnice.
Tratament neuroreflex prin executarea masajului utero-ovarian din 2 in 2 zile, irigatii vaginale cu
3-4l ser fiziologic incalzit la 40 grade celsius + pensulatii. Se mai pot folosi masculii asectomizati.
Terapia homonala: gonadotrofina serica (P.M.S.G.) --> cresterea foliculara si ovulatia.
Doze. La vaca: 800-2000 UI, la scroafa 1000-1200 UI / zi, la catea 500 UI dupa care se
reduce la 50UI timp de 9 zile, la pisica 100UI in prima zi apoi se reduce la 50UI timp de 7 zile.
Se mai poate administra Gn-RH vu rezultate buna la vacile de lapte.
Tratamentul cu progestative: metoda P.R.I.D. sau CRESTAR.
Estrogenii naturali sau sintetici pot fi folisiti in tratamentul anestrului.

22. CORPUL LUTEAL PERSISTENT

TULBURAREA ENDOCRINA DESCRISA NUMAI LA VACA


este formatiune luteala care isi mentine marimea si functia fara a regresa dincolo de
termenul fiziologic (21-25 de zile)
apare la vacile cu productii mai de lapte, mai ales dupa fatarile de iarna
Etiopatogeneza. Provine din:
corpul luteal progestativ
corpul luteal gestativ
Cauze predispozante:
productii mari de lapte --> secretie insuficienta de FSH, hipersecretie de LH si
prolactina(LTH) (LH+LTH= efect luteotrop)
stabulatia prelungita
ratii dezechilibrate
carenta in vitamine (vipovitaminoza E), saruri minerale( calciu, fosfor, sodiu,
potasiu, cupru,zinc)
conditii precare de microclimat
inflamatia endometriala --> det scaderea secretiei de pGF2alfa --> piometru
moarte embrionala sau fetala; retinerea sau mumifierea fatului.
Factori determinanti:
dezichilibrul hormonal --> insuficienta FSN si pGH2alfa sau exes LH si LTH
Simtomatologie :
datorita secretiei de progesteron determina anestrul prelungit deregland astfel
functia ciclica a ovarului, anestrusul se mentine atat timp cat corpul galben isi pastreaza
integritatea anatomica si functionala pe ovar.
La ETR se deceleaza prezenta corpului galben pe ovar
Diagnostic :
nu se poate pune cu certitudine
se suspicioneaza pe baza datelor anamnetice: prezenta anestrului dupa avort, fatare
sau calduri cu mentinerea in limite normale sau chiar cresterea productiei de lapte
se precizeaza prin 3 ex ETR sau ecografice executate la intervale de 10 zile, cand se
constata la toate 3 mentinerea pe unul dintre ovare a corpului luteal cu aspect piriform, buretos,
elastic
determinarea progesteronului din lapte sau sange de 3 ori la intervat de 10 zile
+ETR. Mentinerea ridicata a progesteronului peste 4ng/ml la toate cela 3 examene, precizeaza
diagnosticul de corp luteal presistent in lipsa gestatiei.
Prognostic favorabil.
Tratament :
pGH2alfa natural sau sintetic --> efect luteolitic--> lizarea corpului luteal, ciclul
sexual se reia in mediu dupa 5 zile
imbunatatirea alimentatiei, miscare activa zilnica, imbunatarilrea microclimatului
din adaposturi

23.CHISTII OVARIENI (boala chistica ovariana)


formatiuni veziculare la nivel ovarian ca rezultat al degenerescentei foliculilor sau
corpilor luteali
sunt 3 tipuri: 1. chisti foliculinici degenerarea chistica a foliculului de Graaf.
2.chisti de luteinizare. 3.chisti ai corpului galben
Etiopatogeneza :
o corelatie pozitiva intre frecventa bolii chistice ovariene, selectia pentru productiile
ridicate de palte si alimentatie
este implicata o gena recesiva a acestui defect chistic ce se transmite ereditar, gena
ce prezinta o penetratie incompleta care creste cu varsta
alimentatia hiperproteica si hiperglucidica
scaderea betacarotenului si vit A(posibil rol)
furaje alterate, rancede sau fermentate
modificarea echilibrului hormonal datorita fitoestrogenilor prezenti in cantitate
mare in trifoiuri si furaje verzi
exista 2 mecanisme principale care pot determina aparitia chistilor : 1.interferenta
mecanica a ovulatiei. 2. tulburarile endocrine
din folicul in crestere/matur --> imposibilitatea realizari ovulatiei, insuficienta
LH=degenerescenta foliculara; teaca interna a majoritatii chistilor foliculinici secreta cantitati
mari de estrogeni si ca urmare apare efectul de nifomanie. La multi chisti se produce o
acumulare insemnata de lichid folicular --> cresterea in volum al chitului --> anestru prelungit
chistul luteal provine din folicul matru, care nu a suferit dehiscenta foliculara -->se
asigura concentratie medie de LH -->luteinizare discontinua a granuloasei determinand
ingrosarea neregulata a peretelui folicular. Chistii luteali au culoare galbena iar ca manifestare
clinica anestru prelungit. Lichidul folicular este bogat in progesteron.
Chistul corpului luteal provine dintr-un corp luteal recent, prezinta un lichid chitrin
delimitat de o corticala groasa, luteinizata total; insuficienta de LH apare in timpul organizarii si
activitatii corpului luteal determinand o secretie insuficienta de progesteron. Vacile cu chisti ai
corpului luteal prezinta activitate ciclical, iar la cele gestante nu determina avort.
Diagnostic pe baza anamnezei semnelor clinice, ETR-ului, ECO, determinarii
progesteronului in sangele periferic si poate fi confirmat prin raspunsul la tratament. Clinic
ninfomanie, anestrus; la inspectie se constata o relasare a ligamentelor sacro-sciatice, la ninfomane
doua scobituri evidente la vaza cozii, labiile vulvare sunt edematiate cu disparitia pliurilor cutanate.
La ETR unul sau ambele ovare sunt marite si pot contine formatiuni rotunde, netede, veziculare.
La iapa : diagnosticul se justifica numai atunci cand la ETR repetat se constata pe unu
sau ambele ovare vezicule persistente de marime constanta sau in crestere. Comportament
ninfomanic.
La scroafa: repetarea caldurilor sau anestrus, prelungirea sau premanentizarea estrului,
congestie si tumefactie vulvara, secreti vulvara, infecunditate.
Diagnostic de certitudine : laparatomie de control.
La catea : suspiciune cand este hiperestru, ECO, determinarile concentratiei de
progesteron si estrogeni.
Tratament profilactic :
conditii optime de furajare
asigurarea ratiei cu betacaroten
evitarea nutreturilor acide
miscare zilnica activa

Tratament chirurgical :
zdrobirea transrectala
laparatomie in flanc
punctia chistilor
ovarioectomie
Medicamentos:
pentru chisti foliculinici : HCG + uneori progesteron sau Gn-RH+HCG
-->luteinizare --> concentratia progesteronului creste --> feedback negativ la nivelul
adenohipofizei --> scade LH-ul --> reluarea activitatii ciclului sexual
medota PRID : pentru chistii luteali : profestative, HCG, Gn-RH ai pGH2alfa,
dintre care pGH2 alfa este cel mai logic tratament, estrul a aparut in 3-5 zile dupa
administrare!!!

24.CALDURILE ANOVULATORII (la iapa si scroafa)


determina de regula repetarea caldurilor
evolutia normala a foliculului ovarian pana la stadiul de folicul preovulator cand,
datorita lipsii pregatirii pentru ovulatie, aceasta nu se poduce
datorita lipsei dehiscentei foliculare, foliculii ovarieni vor suferi fenomenul de
atrezie foliculara; ciclul sexual va fi monofazic reprezentat numai de faza foliculara.
Imposibilitatea ovulatiei si a formarii corpului luteal va determina lipsa fazei luteali a ciclului
sezual.
Etiopatogeneza :
factori predispozanti : ratii necorespunzatoare, sarace in energie si proteine, mai
ales aminoacizi esentiali, in macro si micro elemente (Ca, Cu, Zn, Mn), hipovitaminozele A, E
si C, conditii zooegienice necorespunzatoare si productiile mari de lapte
la iapa rol important sezonul (primavara si toamna)
la scroafa iarna si vara
Factori determinanti :
insuficienta LH-ului anterohipofizar, unele leziuni inframatorii ale ovarului si
aderentele acestuia cu tesuturile invecinate.
Sintomatologie :
caldurile sunt ciclice sau neregulate, sterse, de scruta durata
femelele pot accepta monta
la ETR : ovarul cu prezenta foliculilor masculi sub tensiune, iar la cele repatate nu
se sesizeaza corpii luteali
foliculul ovarian sufera dupa 3-4 zile fenomenul de atrezie, din cand in cand se
constata si aparitia ciclurilor ovulatorii
Diangonstic :
ETR repatate in estrus si metestrus --> lipsa ovulatiei si a formarii corpului luteal
progestativ.
Prognostic rezervat.
Tratament :
imbunatatirea alimentatiei si a conditiilor de zooigiena
miscare activa zilnica
hormoni care induc ovulatia : Gn-RH si HCG in estru

25.CALDURILE LINISTITE (bovine, scroafe, capre)


tulburare functionala a ovarului exprimata prin prezenta modificarilor morfologice
la nivelul aparatului genital, producerea ovulatiei cu manifestare discreta sau lipsa semnelor
clinice estrale
la bovine, in timpul iernii, stabulatie prelungita, productii mari de lapte, ratii
deficitare, la primele cicluri dupa fatare
la scroafe grase iar la capre cu productii mai de palte

Etiopatogeneza :
Cauze favorizante : alimentatie precare, carenta in fosfor si vit A,C si E si conditiile de
zooigiena precare si constitutia endocrina deficitara de origine ereditara
Cauze determinante :
insificienta FSH sau exes de LH
la bovine prodominant LH-ul iar la cabaline predominant FSH-ul
Simptomatologie :
slaba manifestare clinica sau lipsa manifestarilor estrale
usoara hipertermine vestibolu-vaginala, catitate redusa de mucus de calduri si un
libidou sters
la ETR prezenta foliculului ovarian pe un ovar si a uterului erectil in estrus si curp
luteal in metestrus
Diagnostic :
anamneza si examen ETR din care rezulta lipsa manifestarilor estrale, dar cu
eliminare unei secretii filante si aceptarea masculului
la ETR - prezenta formatiunilor fiziologice pe ovare caracteristice fazei ciclului
sexual. ETR se va repeta.
Diagnostic diferential fata de anestru
Prognostic : favorabil, poate regresa spontan.
Tratament :
scoaterea la pasune primavara + iarba bogata in fitoestrogeni + miscare activa=>
regresie spontana
in perioadele reci miscare in padocuri + fan de lucerna + asigurarea carotenului
calciului, sodiu si fosfor
folosirea masculilor genitostimulatori
hormonoterapie : gonadotropina serica in ziua 16-17 a ciclului sexual + doze minic
de estrogeni + HCG in momentul aparitiei estrului; administrarea PGF2 alfa dupa 5-15 zile de la
estrul estimat

26. CALDURILE PRELUNGITE ( vaca, scroafa, catea)

modificari morfologice caracteristice fazei estrale, libidoul fiind normalca intesitate


dar depasind ca durata timpul normal datorita intarzierii ovulatiei.
Etiopatogeneza :
fatori prediscpozanti : alimentatia saraca in aminoacizi fosfor, vit A,E,C , furajarea
excesiva cu lucerna bogata in fitoestrogeni, productii mari de palte, stabulatie prelungita si
conditii precare de zooigiena.
Factori determinanti:
tulburarea ovulatiei prin leziuni ovariene sau dezechilibru raportului FSH/LH
excesul de FSH sau insuficient LH nu modifica limitele ciclului sexual
hipotiroidismul determina imposibilitatea maturarii foliculului si deghicenta
acestuia, determinand astefel o estrogenemie moderata pana in timpul regresiei foliculare.
Simptomatologie:
cilruri estrale regulate ca durata dar faza estrala este prelungita datorica intarzierii
ovulatiei
libdoul este de intesitate normala
la ETR pe ovar se constata folicul matur care isi mentine aspectul cateva zile si
apoi se reduce
femelele infecunde slabesc treptat.
Diagnostic :
anamneza ( faza estrala prelungita)
ETR executat de 2-3 ori in timpul estrului apoi la 3-4 zile de la sfarsitul caldurilor.
Pe ovar folicul sub tensiune.
Diagnostic diferential fara de ninfomanie ( la aceasta afectiune libidoul este
exagerat sau in umele cazuri permanentizat).

Prognostic : pentru preproductie este rezervat datorita lipse de sincronizare in ovulatie


si insamantare.
Tratament :
imbunatarirea alimentatiei si conditiilor de zooigiena
inducerea dehiscentei foliculare : HCG care se poate repata in a 3a zi pentru a se
asigura si formarea corpului luteal, Gn-RH la debutul estrului --> determina o crestere rapida a
LH-ului determinand aparitia varflului preovulator dupa 30-60 minute.
Se pot folosi si progestative, dar cu dezavantajul instalarii hiperplaziei chistice
endomentriale.

27.HEMORAGIA ESTRALA SI POSTESTRALA


eliminarea de sange in mucusul de calduri sau mediat dupa estrus datorita unei
insuficiente luteale
Etiopatogeneza :
insufucienta hormonala exprimata prin alterarea raportului estrogeni progesteroni
in favoarea estrogenilor
Factori favorizanti :
alimentatia precara calitatic si cantitativ, nutreturi acide, prezenta acetonemiei, a
micotoxinelor, furaje bogate in fitoestrogeni, stabulatia prelungita, stresul de la frig sau caldura
si productii mari de lapte.
Simptomatologie :
evolueza in 2 faze : 1. la inceput hemoragia in primele 2-3 zile dupa estru
( hemoragie prostestrala) 2. la ciclurile urmatoare hemoragia se produce in estrus --> mucusul
de calduri roz-rosietic uneori cu cuaguli mici
estrul se poate prelungi pana la 48-96h. Ovulatia se produce mai tarziu 48-72h de la
sfarsitul estrului
nu se constata modificari ale starii generale
la ETR ovare normale uter contractil usor ingrosat
modificarile histologice : hiperemie si hemoragii, edematierea corionului,
hipertrofia grandelor uterine
Diagnostic:
pe baza semnelor clinice
prognostic favorabil
Tratament:
progesteron in ziua estrului si in urmatoarele 2 zile
progesteron in ziua estrului, a 4a si a 7a zi dupa monta
in momentul detectarii estrului administrarea Gn-RH si HCG in doze uzuale
inducand ovulatia si stimuland formarea unor corpi luteali

28.NINFOMANIA
sindrom aparut ca o consecinta a hiperestrogeniei care se manifesta clinic prin :
hiperexcitatie genetica si modificari orcanice la nivelul tractusului genital
cicluri estrale perturbate, estrul repetandu-se la intervale reduse, in final
permanentizarea lor
frecvent la iapa, vaca si scroafa, mai rar la rumegatoare mici si carnivore
Etiopatogeneza:
cauza cea mai frecventa hiperestrogenismul datorita degenerescentei chistice
foliculare.
La vaca predispozitie ereditara intre 4 si 7 ani, actiunea genei la nivel
anterofipofizar, determina hiposecretie de LH si hipersecretie de FSH. Sunt afectate si grandele
tiroida si suprarenale
mai poate si cauzat si de ovarite sau stari de hiperexcetabilitate uterina, vaginala sau
clitoridiena ca si tumorile genitale estrogeno secretoare

Simptomatologia:
la vaca : forma tipica cu permanentizarea caldurilor, forma ciclica- exagerare a
manifestarilor estrale 7-14 zile dupa care faza de liniste 8-14 zile. Manifestari clinice : agitatie,
tahicardie, midriaza, vacile mugesc repetat, facies agitat, scormonesc pamantul cu membrele
anterioare, defeca si urineaza des, sar pe alte vaci, accepta sa se executa saltul pe ele, productia
de lapte scade, se produce relaxarea ligamentelor sacrosciatice --> vaca cu aspect de mascul
la iapa : manifestari psihice si agresive, agitatie urineaza frecvent, clitoris erectil,
nu tolereaza apropierea altor iepe sau masculi, prezinta un pericol real pentru examinator si
ingrijitor, acestea nu pot fi folosite la tractiune si calarie.
La scroafa: calduri prelungite si intense, agitatie, refuza hrana, vulva puternic
congestionata.
Diagnostic : pe baza semnelor clinice, ETR: chisti ovarieni drept cauza a ninfonmaniei;
daca ninfomania nu este de origine chistica, se va examina intregul aparat genital si in principal
zona clitoridiana.
Prognostic : favorabil daca sunt recenti chistii ovarieni si rezervat daca dereglarea este
veche, femelele fiind infertile si retive ( la vaca). La iapa este nefavorabil.
Tratament : eliminarea de la reproductie a femelelor cu prodispozitie ereditara,
atenuarea manifestarilor clinice estrale si restabilirea functiei sexuale normale.
Tratament simptomatic : calmante sau tranchilizante.
Tratamen etiologic in cazul chistilor se va aplica terapia hormonala Gn-RH /HCG; se
vor trata specific toate afectiunile aparatului genital ce pot genera stari de ninfomanie (tumori,
endometrite, vestivulovaginite); ovariectomia recomandat pt iapa, scroafa si catea inca de la
inceput.

STERILITATEA DETERIMATA DE GRESELI DE ALIMENTATIE

29. INFECUNDITATEA DETERIMATA DE CARENTA IN PROTEINE SI


SUBSTATE ENERGETICE
Insuficiena proteica deregleza actiunea hipotalamo-hipofizara si elaborarea
hormonilor gonadotropi, provoaca hiposimpaticotonie care dupce la hipofunctie hipofizara,
tiroidiana si gonadica. In acest mod se explica anafrodizia, afectarea gametogenezei, aparitia
chistilor ovarieni, caldurile anovulatorii precum si slaba protectie a organismului impotriva
infectiilor.
Carenta proteica are influeta asupra fecunditatii in 2 perioade : 1. ziua urmatoare
fazei estrale, 2. ziua urmatoare implantatiei blastocistului. In aceste zile apare mortalitatea
embrionara precoce.
Obtinerea unei bune fertilitati postpartum, este necesar un aprot antepartul de
proteina digestibila
la scroafa deficitul proteic conbinat cu exesul de energie duce la ingrasarea
animalului, determina atrezie foliculara, chisti ovarieni, corpi luteali patologici, insuficiente
hormonale si prolificitate scazuta.
Scubstante energetice
fecunditatea la vaca este strans legata de aportul in furaje grosiere si fibroase, lipsa
fibroaselor scade concentratia de grasime din lapte si determina acidoze ruminale, cetoze si
catare ruminale; cresterea frectie retentiilor invelitorilor fetale; scaderea acizilor grasi inferiori
din rumen ce stau la baza instezei hormonilor steroizi --> diminuarea steroizilor sexuali -->
tulburari de fecunditate. Starile de cetonemie si subcetonemie la vaca pot determina stari de
infecunditate. Efectele negative incep la nivel hipotalamohipofizar determinand sinteza
hormonala redusa, chisti ovarieni, persistenta corpului luteal si calduri anovulatorii
vacile cu producii mari de lapte nu isi pot acopari intregul necesarul de substante
nutritive din furaje, deaceea isi mobilizeaza rezervele corporale => stari de infecunditate -->
marirea service-periodului
hipoglimenia in momentul insamantarii sau cu 3-4 zile inaintea estrului suprima
estrul sau inhiba fecuntatia; dupa fecundare, hipoglicemie determina mortalitatea embrionare
precoce. Ratiile sarace in enervie in ultima parte a gestatiei produc dismetabolii, purce neviabili,
cu greutate mica la fatare, anestrus prostparutm, calduri linistite sau repatare caldurini. Nivelil
energetic prebuie sa fie adoptat la nevoile individuale astfel : insuficienta energetica inhiba
dezvoltarea ovulei, reduce procentul de fecuntitate si mareste rata mortalitatii embrionale iar
excesul energetic mareste frecventa caldurilor linistite si afecteaza nidatia.

30.INFECUNDITATEA DETERIMATA DE CARENTA IN VITAMINE

*VITAMINA A - RETINOL
Rol : -intervine in marirea integricatii si a vitalitatii tesutului epitelial uterin, in procesele de
oxidoreducere cu actiune importanat asupra osificarii, absorbtiei lipidelor, in medabolismul
glucidelor
la vaci : hipovitaminoza A perturba steroidogeneza ovariana si dinamina cilcurilor
sexuale --> calduri anovulatorii, degenerescenta chistica ovariana, modificari structurale ale
endometrului, ale mucoase oviductului si vaginului; impiedica involitia corpului luteal de
calduri --> corp luteal persistent. Vit A participa direct sau indirect la biosinteza progesteronului.
Carenta in vit A poate deterima infecunditati de natura uterina, determinand astefel retentia
invelitorilor fetale, subinvolutia uterina in puerperium si incompleta vindecare in infectii -->
mortalitate embrionala timpurie; vacile gestante avorteaza frecvent sau fata vitei debili.
La vitele : intarzierea aparitiei maturitatii sexuale, tulbura ciclicitatea sexuala,
induce aparitia caldurilor anovulatorii, reduce rata conceptiei.
La suine : infantilism genital, calduri neregulate, hipoplazia vulvovestibulara,
pubertate tardiva, tulburari ale apetitului sexual, imposibilitatea maturarii foliculare dificultati in
dehiscenta si degenerescenta chistica. Hipovitaminoza A provoaca modificari structurale la
nivelul uterului fiind impiedicata nidatia.

*VITAMINA D CALCIFEROL
Rol:-corecteaza influenta negatina a insuficientei fosforului insotita de excesul calciului
in vipovitaminoza D pot aparea dizgravidii (paraplegia antepartul) sau nevroze
puerperale
vacile tinere, carentate in vit D si mentinute in adaposturi intunecoase prezinta fatari
distocice, retentii placentare, hipochinezie uterina si infectii puerperale

*VITAMINA E
Rol:
in secretia hormonilor gonadotropi anterohipofizari si in sinteza progesteronului la
nivelul corpului luteal. Hipovitaminoza E determina aparitia leziunilor degenerative la nivelul
hipofizei, tiroidei si suprarenalelor
la vaca : leziuni degenerative placentare, mortalitate embrionara, afectiuni
locomotorii la nou-nascuti, afecteaza gestatia in stadiul ovulator sau embrionar determinand
avort precoce si resorbtia embrionului. Leziuni degenerative ale miometrului.
La scroafa : ratii cu continut crecut de acici grasi nesaturati sau de lilipe oxidabile
pot deveni deficitare in vit E.
la toate speciile vit E favorizeaza depunerea vit E in ficat, activitatea vit E se
intensifica in prezenta vit C.
*VITAMINA C ACID ASCORBIC
Rol:-intervine in dezvoltarea si maturarea foliculilor ovarieni, in geneza si activitatea corpilor
luteali, in in sinteza hormonilor steroizi
vit C este implicata in sinteza glucocorticoizilor, in corticosuprarenale,
suplimentarea acesteia avand efect favorabil in stres, astfel vit C are si o actiune indirecta
ascupra reproductiei anihiland problemele de sterilitate legate de stres.

31.INFECUNDITATEA CAUZATA DE SUBSTANTE ANTIFERTILE DE


ORIGINE VEGETALA
*FITOESTROGENII
sunt substante naturale regulatoare ale cresterii plantelor
exista o serie de plante : trifoi, lucerna, mazariche, polenul de pormb, presu, si
ciuperci, levuri si bacteriicare contin fitoestrogeni
efectul biologic al fitoestrogeniloe este asemanator cu cel al estrogenilor animali,
astefel actioneaza stimulator asupra reproductiei si productiei de lapte in cantitati obisnuite,
cand consumul prin furaje al fitoestrogenilor este mare, determina: stari de hiperestrogenie,
cresterea frecventei chistilor ovarieni la vaca, calduri false si preungite, degenerescenta
glandulochistica a uterului,infiltratii vaginale, edem si infiltratie vulvara, prolaps vaginal si
uterin, mortalitate embrionala si avort; impridica dehiscenta foliculara si pot modifica structura
zigotului. La nivelul glandei mamare determina cresterea procentului mastilelor si edema
mamare. La iepe si capre nu s-au semnalat tulburari ale activitatii sexuale in urma consumului
de fitoestrogeni.
Actioneaza asupra sistemului nervos, hipofizei si ovarelor, deregland functiile
endocrine si asupra uterului

*ANTIESTROGENII
intalniti in leguminoase, graminee, porumb verde
sunt antagoniste ale fitoestrogenilor dar si ai estrogenilor animali si sintetici
determina : tulburarea echilibrului hormonal hipofizo-ovarian, blocarea estrogenilor
endogeni, tulburari ale secretiilor endometrului si oviductului, ale contractilitatii miometrului si
musculaturii salpingiene, impidica capacitatea gametilor si implantarea oului, aceste tulburari
determina in final infertilitatea

*SUBSTANTE ANTIGONADOTROPE
sunt de natura glicozidica si pot determina atrezia foliculilor ovarieni, impiedica
formarea corpilor galbeni, tulbura seprmatogeneza si produc atrofia granldelor seminale

*SUBSTANTE ANTITIROIDIENE
sunt intalnite in : varza, fasole, rapita, soia si in unele soiuri de trifoi. Contin
gruparea CN ( glicozide cianogene) sau SH ( thioprazolidona) ce determina scaderea la 1/3 a
continutului de iod din tiroida si inhiba sinteza tiroxinei la nivel tiroidian.
Sunt tulburate mecanismele tiroido-hiposizo-gonadice --> reducerea fecunditatii
la masculi determina degenerar testiculare

*SUBSTANTELE CARE POTENTEAZA EFECTUL BIOLOGIC AL


ESTROGENILOR
determina o permanenta stare hiperestrogenica urmata de tulburari ale ciclicitatii
sexuale, nifomanie si aparitia mastitelor

32.INFECUNDITATEA DETERMINATA DE FURAJE ALTERATE


furaje alterate prin fermentare, mucegaire, rancezite pot determina stari de
infecunditate, avorturi si compicatii genitale aparute consecutin avorturilor
micotoxinele elaborate de diferite specii de Fusarium ( zeara alenona), sunt
metaboliti estrogenici, termilabili, uterotropici si anabolici ce provoaca stari de
hiperestrogenism + modificari hipofizare si genitale si determinand infecunditatea
sunt sesibile suinele si taurinele
la suine : Fusario toxicoza evolueaza sub 2 forme : toxica si estrogenica. In forma
estrogenica : incetinirea cresterii, edemul si tumefactia vulvei, vaginului, cervixului si coarnelor
uterine, prolaps vagina, uterin si rectal si hipertrofia glandei mamare (scrofite impubere). La
scroafele adulte calduri anovulatorii, dereglari ale ciclului estral, lactatii false, prelungirea
perioadei gestatiei, depuneri adipoase pe seroasa uterina si pe ligamentele largi, edometrul palin
lucios, hipertrofiat, cu depozite gronjoase detasabile, galben-maronii.
La taurine : se manifesta prin 2 forme : toxica si estrogenica dar exprimate mai
stres. Forma estrogenica: prelungirea puerperiumului, intarzierea involutiei uterine, retentii
placentare, endometrite cronica, anestrus prelungit post-partum, calduri anovulatorii la vitele,
estrus prelungit, edem vulvo-vaginal, prolaps vagine si uneori uterin, hipertrofia glandei
mamare la impubere cu inceput de secretie lactata.
Aflatoxinele miceti din genul Aspergillus, determina: la suine avortul, la bovine
scaderea lactatiei, la pasari scaderea in greutate, intarzierea aparitie maturitatii sexuale si ouo de
mici dimensiuni
furajele contaminate cu Claviceps purpurea (cornul secarei) pot determina la taurine
si ovine pe langa alte modificari generale, si avorturi enzootice urmate de infecunditate.

PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCUL


STERILITATEA LA MASCULI
- congenitale -

33.INFANTILISMUL GENITAL (hipogonadismul)


se caracterizeaza prin hipoplazie tersticulara si ca o consecinta se constata o slaba
secretie de androgeni lipsesc reflexele sexuale la maturitate iar caracterele sexuale secundare
sunt slab exprimate.
Etiologie : tuburarea ereditara apare datorita existentei unei gene recesive si penetratie
incompleta - actioneaza asupra celulelor adenohipofizare bazofile --> hiposecretie de FSH => slaba
dezevoltare a gonadelor
Simptomatologie : modificari structurale si functionale la nivel testicular, unul sau
ambele tesctiule sunt redus in volum. Microscopic: reducerea epiteliului seminifer numai la celulele
Setoli => ejaculatul este format numai din secretiile donadelot aneze si ale tractusului genital.
Uneori tubii seminiferi incomplet dezvoltati/evolutia spermatogenetica incompleta => ejacularea
unui numar mic de spermatozoizi normali mobili.
Diagnostic : pe baza semnelor clinice, a spermogramelor si a biopsiei
Prognostic : grav.
Tratament: terapia hormonala nu da rezultate => eliminarea acestor masculi de la
reproductie.

34.ANROHIDIA, MONROHIDIA, CRIPTORHIDIA


Anrohidia - rar intalnita, se exprima prin lipsa testiculelor, poat efi condundata cu
criptorhigia bilaterala.
Monorhidia - prezenta unui singur testicul care poate fi hiperplaziat, avand caile
genitale complet dezvoltate, masculul eliminand sperma normala. In umele situatii tesciculul poate
fi ectopic sau normal, coborat in bursa, insa aparatul genital mascul nu prezinta epididim, canal
deferent => lipsa spermatozoizilor din exaculat.
Indiferent de exprimarea clinica, masculii sunt eliminati de la reproductie.
Criptorhinia anomalie congenitala, caracterizata prin incompleta coborare in bursele
testiculare a unui testicul(criptorhirie unilaterala) sau a ambelor testicule (criptorhidie bilaterala);
poate fi abdominala sau inghinala, frecvent la caini, vieri si armasari.

Etiologie :
anomalii ale Gubernaculum testis, cordoane testiculare prea scurte, inele inghinale
superioare prea stramte, dereglari hormonale sau factori ereditari.
Simptomatologie : tescticulele ectopice sunt mini, aplatizate, consistenta flasca, uneori
greu de identificat, datorica faptului ca sunt atrofiate.
HiStologic : subdezvoltarea tubilor seminiferi, celulele sertoli normal dezvoltate, glada
Leydig normal dezvoltata sau hipertrofiata; spermatogeneza absenta; caractere sexuale bine
exprimate, instingt genezin exagerat.
Diagnosticul diferential fata de anorhidie.
In criptorhidia unilaterala fertilitate normala sau redusa iar in cea bilaterala sunt
sterili. O complicatie grava a criptorhidiei reprezeinta transformarea tumorala a tesculului.

35.ANOMALII CONGENITALE ALE PENISULUI SI FUROULUI


*HIPOSPADIAS deschiderea uretrei pe fata inferioara a penisului mai aproape sau
mai departe de granda
*EPISPADIAS deschiderea uretrei pe fata dorsala a penisului
In aceste situatii masulul se comporta nomal, dpdv sexual, dar ejacularea se face in
vestibulul vaginal intre labiile vulvare sau in afara acestora. Masculii se elimina de la reproductie
*DISFUNCTIA MUSCHILOR RETRACTOR PENIENI impiedica stergenea esului S
penian la masculii cu penis fibroelastic => nu se poate realiza exterioriza penisului.
*FIMOZA CONGENITALA reprezinta ingustarea orificiului pretutial sau obstructia
completa a acestuia. In cazul ingustarii este impiedicat exteriorizarea penisului iar in cazul
obstructiei este impiedicata si mictiunea.
*PERSISTENTA FRAULUI PENIEN
fraul penien este o banda de tesut colagenic situata pe partea ventrala a penisului ce
se intinde intre varful penisului si baza acestuia.
Erectia penisului determina, la tauri tineri, ruptura fraului, permitant iesirea
glandului din preput.
Daca nu se produce ruptura fraului penien, penisul intra in erectie, dar nu se
produce introminiunea datorita curbarii vetrale a varfului penien.
Diagnostic : prin inspectie, se observa prezenta unei benzi de tesut la nivelul rafeului
median ce pleaca de la gland catre pretul.
Tratament :
chirurgical exteriorizarea penisului, identificarea meatului urinari si introducerea
unei sonde uretrale, apoi se realizeaza o anestezi locala prin infiltratie cu 1-2 ml de xilina 2%
urmata de 2 ligaturi stransfixice entru efitarea hemoragiei + sectionarea intre ligaturi.
Post-operator local sau general antibiotice. Masculii pot fi folositi la monta dupa
3-4 saptamani.

ipotenta dobandita -

36.ORHITELE

inflamatia testiculelor care pot coexista cu epididimite sau vaginalite


Etiologie :
actiune datorata agentilor microbieni si traumatismelor
Orhita acuta : agenti infectiosi specifici : Brucella, Mycobacterium, Actinomyces sau
nespecifici : streptococi, stafilococi, Arcanobacterium pyogenes
au fost incriminate si unele virusuri din grupul Picorna. Acestea nu determina reactii
sistemine dar induc inflamatii la nivel testicular si al glandelor seminale, urmate de degenerarea
epiteliului tubilor seminiferi.
La caine orhitele pot aparea si in urma infectiei cu virusul maladiei Carre.
Simptomatologie :
semne genelare : ferbra inapetenta, fiperpnee, tahicardie
local : congestia, tumefactia testiculului, durere, hipertrofia tesutului de sustinere,
cengestia si ingrosarea albugineei, impiedicand astfel desfasurarea normala a spermatogenezei.
Bursele testiculare sufera proces infiltrativ exudativ, aparent fibrinos sau purulent,
care se colecteaza in teaca vaginala.
Se complica cu orhiepididimita si funiculita
mobilitatea testiculara in bursa este redusa / suprimata, masculul nu manifesta
instingt genezic si poate prezenta jena in mers.
Diagnostic :
pe baza semnelor clinice, locale si generale, prognostic grav --> atrofie testiculara.
Orhita cronica - complicatie a orhite acute, se caracterizeaza prin :
atrofia si indurarea testiculului cu reducerea mobilitatii in burse, scleroza albugineii,
atrofia/hipertrofia epididimului, acumularea de serozitati la nivelul tunicii vaginale =>
hridocelul; aderente intre : testicul si tunica vaginala; atrofie datorita temperaturii locale
crescute, instingt genezin abolin, spermatogeneza compromisa
la examenul spremei se observa oligospermie si treratospermie, uneori azoospermie
sau necrospermie
in orhita tuberculoasa se constate hipertrofie testiculara percum si aparitia cavenelor
cu continut cazeos ( la taur si caine)
in orhiepididimita brucelica : periorhiepididimita fibrino-purulenta cu sinechii
vagino-testiculare
prognostic grav
Tratament :
in orhitele acute, antibioterapie + atibiotice cu spectru larg, repaus la grajd,
aplicarea unui suspensor cu gheata sau apa rece, castrare si scos de la reproductie daca nu dau
rezultate
in orhitele cornive antibioterapia nu da rezultate, masculii fiind scosi de la
reproductie

37.DEGENERESCENTA TESTICULARA
tulcurare mofofiziologica exprimata prin alterarea liniei seminale si a
spermatogenezei
Etiologie : intoxicatii, proce inflamatorii, factori endocrini ereditari, epuizarea sexuala.
Pe masura avansarii procesului patologic se produce atrofia testiculara, datorica fibozarii
parenchimului testicular --> alterare / sistare spermatogeneza.
Diagnostic : se suspicioneaza pe baza fertilitatii scazute a masculului iar confirmarea
prin examene clinice repetate, a spermogramelor si biopsiei testiculare.
Prognostic : variabil in functie de natura, intensitatea si timpul de actiune al agentului
cauzau.
Tratament :
repaus sexual 2-3 luni refacerea liniei seminale
conditii foarte bune de furajare si igiena
miscare activa zilnica
pentru stimularea spermatogenezei administrarea de PMSG (gonadotropina serica)
la care se pot asocia si androgeni imbunatateste calitatea spermei
recoltarea periodica a spermei pentru a se elimina sperma veche de pe traiectul
cailor genilate si pentru examinarea acesteia.

38.TUMORI TESTICULARE
exista o stransa legatura intre criptorhidism si prezenta tumorilor celulelor sertoli si
a seminoamelor
la taurine : tumori ale celulelor sertoli, adenocarcinoame sau seminoame.
Testiculele sunt marite in volum si prezinte o textura si suprafata neregulata; nu prezinta
modificari alei satrii generali si nici manifestari sexuale modificate.
La cabaline : testiculul este rar sediul bolii canceroase, manifestandu-se in principal
sub forma de teratom, mai pot fi intalnite seminoaleme.
La caine : prezenta tumrilor testiculare prezinta dezvoltare timpurie la animalele
criptorhide. Aceste tumori sunt reprezentate de seminoame, sertolinoame si tumori ale celulelor
interstitiale.
Tumorile celulelor interstitiale la cainii in varsta, testicule mici, masa friabila, strabatuta
de canale seminifere si vase, crestetea nivelului androgenilor => hiperplazie prostatica, adenoamele
formatiunilor glandulare circumanare = circumanaloame.
Seminoamele pot atinge marimi considerabile fara a depasi albugineea testiculara,
testiculul ramanand mobil in invelitori, metastazeaza rau. Feminizarea, alopecia si discrazia sanvina
sunt discrete.
Tumorile celulemor sertoli prezinta importante efecte feminizante, caracterizate prin
cinecomastie, alopecie simetrica, atrofia penisului si uneori preput pendulant. Frecvent la cainii
criptorhizi.
Tratament :
chirurgicaL : ablatia testiculului tumorizat si a celui congener ( ODT)
chimioterapic : la caine in tumori celulelor sertoli --> Metotrexat 2.5 mg

39.INFLAMATIA PUNGILOR TESTICULARE


se localizeaza la nivelul pungii scroto dartoice, la nivelul seroasei testiculare sau la
nivelul burselor testiculare in totalitate.
Inflamatiile scroto dartoice : frevente a vier, cauzate de arsuri, degeraturi, traumatisme,
plagi, egzeme, propagarea proceselor patologice, testiculare/funiculare => ingrosarea celor 2 foite
testiculare care sunt intim unite, proliferarea tesutului conjunctiv subcutanat, indurarea scrotului si
aparitia unei cruste urmata de pierderea elasticitatii pungii scroto dartoice si tulburari ale
termoreglarii testiculare => tulburari ale spermatogenezei. Mascultii sunt opriti de la reproductie, se
trateaza scrotumul iar dupa vindecarea clinica si examinarea spermei si va decide refolosirea in
reproductie.
Inframaria seroaselor testiculare (vaginalita sau periorhita) : apare consecuti orhitei /
inflamatiei pungii scrotodartoice. Semne clinice : sunt cele ale afectiunii primare; se pot complica
cu hidrocelul => tublurari ale termoreglarii testiculare.
Tratament : terapie.

40.EPIDIDIMITELE
inflamatiile epididimului, prezinta agenti specifici sau nespecifici
coexista cu orhitele / orhiepididimita
propagarea infectiei se face pe cale ascendenta ( canaliculara) cu puncu de plecare
uretroprostatic sau de la o infectie urinara; calea limfatica de la un proces inframator din
vecinatate; calea homatogena metastazarea septicaa unui focar localizat la distanta.
Epididimita acuta :
hipertrofia epididimului pana la 10 zile, persista aderentele care vor influenta
negativ spermatogeneza.
Epididimitele cronice evolueaza lent, uneori fara semne clinice dar se produce
obliterarea canalului epididimar cu dormare de noduli moniliformi ce pot fi palpati mai ales la
coada epididimului.
Tratament :
in epididimite specifice nu se recomanda tratamentul
in epididimita acuta nespecifica chimioterapia si antibioterapia generala +
antiinframatorii nesteroidiene; calmarea durerii si ameliorarea troficitatii prin infiltratii pe
funiculul spermatic cu Novocaine sau Xilina + suspensor si comprese reci.
In epididimite cronice tratamentul este ilozoriu

41.SPERMATOCISTITA
inflamatia grandei seminale si a ampulelor canalelor deferente produsa de
stafilococi, streptocori, ecoli, Mycoplasma, Urea plasma, brucella, Mycobacterium, Leptospira,
Proteus mirabilis, Chlamydia, Psittaci, Candida, Trichomonas si Arcanobacterium pyogenes
la tauri tineri cu spermatocistita a fost izolat un virus asemanator cu herpes 1 bovin
la tauri apare dupa varsta de 9 ani
Simptomatologie:
modificari ale starii generale
dureri la mictiune si defecare
hipertrofia glandelor seminale
dureri accentuata (la nivel local)
proriferare conjunctiva si atrofie de compresiune a tesutului graldular
limfonodulii inghinali mariti in volum
distensia chistica a glandei poate determina obstructia canalelor extretorii
uneori se produc abcese ce pot fistuliza in rect, vezica urinara, cavitatea peritoneala
sau la exterior, in fosa ischio rectala sau flanc
se complica frecvent cu fribroze sau aderente
secretia glandulara este compromisa, creste pH-ul spermei, creste numarul
leucotitelor, moartea spermatozoizilor, infecunditate si chiar sterilitate.
Tratament:
nu da rezultate
masculii sunt scosi de la reproductie.

32.PROSTATITELE
reprezinta inflamatia prostatei cauzata deobicei de extinderea afectiunilor septice
uretrale
la tauri si armasari se manifesta sub forma catarala acuta, singura tulburare evidenta
fiind durerea la ejaculare.
Forma purulenta : abcese in stroma glandei si puroi in sperma; urocultura(pune in
evidenta flora patogena); ECO(prezenta abceselor)
Forma cronica : hipertrofia prostate, diminuarea secretiei si dureri la mictiune si
ejaculare. La ex spermei se constata coligospermie, teratospermie uneori necrospermie.
Etiologie: E. coli, proteus, speudomonas, Klesiella, stafilococi si mai rar streptococi.
Simptomatologie :
forma acuta : febra, mers greoi, voma, anorexie si depresie; uneori scurgeri uretrare
sanvinolente sau purulente.
Forma crinica: in general asimptomatica.
Diagnostic : pe baza semnelor clinice, se confirma prin examen bacteriologic al urinei,
secretiei prostatice + ECO.
Diagnostic diferential : intre prostatita si tumorile prostatei se face pe baza durerii
locale, modificarilor spermei, evolutiei in timp si uneori tine seama de varsta.
Tarament : la tauri si armasari in forma catarala identificata precoce se poate incerva
antibioterapia; in forma cronica si purulenta tratamentul nu da rezultate, masculii fiind exclusi de la
reproductie.

PROSTATITELE ACUTE (caine)


Etiologie :
de regula este bacteriana
infectia se produce :
pe cale ascendenta : de la nivelul uretrei
pe cale hematogena : din alte infectii existente la nivelul organismului
pe cale descendenta : de la nivelul vezicii urinare, epididim, rinichi, cavitatea
perineala si peritoneala
Factori favorizanti:
afectiuni ale prostatei ( metaplazia scamoasa, hiperplazia benigna de prostata),
neoplasmele prostatice, sistite, calculi uretrali, chisti postatici.
Factorii determinanti : E. coli, spseudomonar, sproteus, sfalilococi, sterpo, brucella
canis, micoplasme, klepsieLla.
Simptomatologie :
semne generale febra, abatare, anorexie, durerea puternica determina sindroame
locomotorii(adoptarea decubitului, lordoza, mers intepenit cu mebrele indepartate); voma in
cazul peritonitei localizate
semne locale secretie uretrala purulenta sau hemoragica, intermitenta sau
permanenta, se poate complica cu uretrite, cistite bacteriene, infarcte si necroze prostatice,
septicemie si chiar moarte.
Diagnostic : examen general, tuseu rectal(sensibilitate marita la nivelul glandei,
marirea simetrica sau asimetrica a aceteia), radiologic(se verifica prezenta sau absenta metastazelor
la nivelul ganglionilor sublombari, prezenta depunerilor minerale, minesiunile prostatei), ECO,
examenul citologic si bacteriologic al secretiei prostatice.
Prognosticul este rezervat.
Tratament :
antibiotice si sulfamide
antibioterapia trebuie alicata rapid si executata timp indelingat (minic1 luna) pentru
evitarea cronicizarii afectiunii
sustinerea starii generale a animalului
masculii care au prezentat prostatite acute vor fi scosi de la reproductie, se
recomanda castrarea acestora pentru scoaterea prostatei de sub influenta androgenica si
reducerea tesutului prostatic supus infectiei.

PROSTATITELE CRONICE(caine)
pot fi urmare a unor infectii acute sau se pot dezvolta insidios, urmare a unei infectii
a tractusului urinar sau urolitiaza, infectii prostatice.
Etiologie :factorii determinanti sunt bacteriile si rar fungii.
Simptomatologie : este foarte discreta sau lipseste. Semnele generale si durerea
prezente in faza acuta dispar, de regula sunt asociate cu cistite sau infectii urimare recidivante ; se
pot observa hematuria sau recretiile uretrale purulente.
Diagnostic : destul de greu prin anamneza atenta, examen denerau foarte atent, tuseu
rectal, ECO, si examen citot si bacteriologic al secretiilor prostatice, la tuseul rectal prostata poate fi
marita in volum, cuntur regulat sau nerecult, contur simetri sau asimetric.
Prognostic : rezervat spre grav .
Tratament :
medical dificil : bariera prostatica este perfect functionala --> dificila atingerea
concentratiilor eficiente
bariera prostatica se realizeaza prin doua mecanisme : diferenta de pH intre plasma
si secretiile prostatice si caracteristicile epiteliului prostatei; pe langa aceste caracteristici sunt
necesare inca doua conditii pentru depasirea barierei prostatice --> substantele antibanteriene sa
prezinte o buna liposolubilitate si un proces slab de legare cu proteinele.
Claramfenicolul independenti de variatiile de pH atinge concentratii satisfacatoare
la nivel prostatei.
Chirurgical :
ODT
prostatectomia nu este recomandata datorita dificultatilor tehnice si numeroaselor
complicatii post-operatirii

43.BALANITA SI POSTITA
Postita : repr inframatia tegumentului intern al furoului, frecvent la tauri, armasari si
caini. Cauza principara : stagnarea urinii in cavitatea preputiala.
Simptome : durere la exteriorizarea penisului, la erectie si mai ales la copulatie =>
masculii reguza monta.
Balanita : inflamatia mucoasei care captuseste portiunea libera a penisului poate
coexista cu costita = balanopostita.
Etiologie : in umra masturbatiei prin lins la caine, iritatii prin corpi staini (paie, urina),
dupa manipularea defectuasa a vaginului artificial sau prin interventia florei microbiene saprofite.
Simptomatologie : la inceput reactie serocatarala dupa care devine purulenta, edem
cald si dureros --> inhiba erectia si copulatia. Edemul se poate intinde si in regiunea obdominala
inferioara, mai ales la armasar.
Tratament : masculii se opresc temporar de la reproductie, lavaja antiseptice,
unguente antisentiptice sau cu antibiotice. In formele grave antibioterapie pe cale generala.

44.TUMORILE PENISULUI SI ALE PREPUTULUI


la tauri : papiloame in urma executarii saltului si frecarii penisului de pielea crupei
taurasilor care prezinta papilomatoza cutanata
formatiunile tumorale au aspect verucos,pot fi solitare,pediculate,sub forma de tufe
neregulate.
La caine:cel mai frecvect este sarcomul sticker;tumora veneriana aparuta in urma
montei cu catelele ce au prezentat aceste tumori.In Microleziunile produse la nivelul mucoasei
preputiale se implanteaza se implanteaza insule de celule tumorale.
Tumorile sticker formatiuni unice sau multiple aspect conopidiform iar pe masura ce
cresc conflueaza,suprafata tot conflueaza;primul semn este hemoragia.
Tratament: ablatie chirurgicala,termocauter sau electrobisturiu.La taur pot fi cauterizate
fizic sau chimic,in cazul papiloamelor numeroase se poate incerca
autoimunizarea.Rezultate bune se obtin si prin inocularea I.v. Sau administrare per os de
sulfat de magneziu 20 %.
la caine: tratamentul chirurgical+chimioterapie cu vincristina sau
doxorubicina,protectie hepatica si adm de vit A si rontgen terapia.

IMPOTENTA FUNCTIONALA

TULBURARI ALE REFLEXELOR SEXUALE

45.TULBURAREA REFLEXULUI DE ERECTIE


SE manifesta prin:
-erectie incompleta
-erectie intarziata
-absenta totala a erectiei
Cauze:tulburari neuroendocrine,hipotalamo-hipofizo-testiculare,adm subst
medicamentoase(bromuri,tranchilizante,analgezice),manipulare defectuoasa a vaginului
artificial,brutalizarea reproducatorilor masculi,fimoza,balano-postita.
Priapismul este o alta tulburare-erectie prelungila reflex,apare in afectiuni meningiene
si boli cu localizare nervoasa(turbare,tetanos).
Perturbarea erectiei se complica si cu inhibarea celorlate reflexe sexuale.

46.TULBURAREA F\REFLEXULUI DE COPULATIE : mai des la armasari si


caine. Este consecinta malformatiilor congenitale sau dobandite ale organelor genitale; pot fi
cauzate de ohite, miozite, artrite, tendinite, podofilite. Uneori comportamentul agresiv al femelei
poate fi o cauza a inhibarii acestui reflex.
Tratament : inlaturarea cauzelor iar la cele congenitale care sunt netratabile
inlaturarea masculilor de la reproductie.
47.TULBURAREA REFLEXULUI DE EJACULARE
se manifesta prin ejaculari precoce sau intarziate
Ejacularea precoce :
cauze : procese iritative sau inflamatorii uretrale, inflamatii ale grandelor anexe,
tulburari neurohornonale, hiperexcetabilitatea masculului.
Ejacularea tardiva : desi celelalte reflexe seuxuale sunt normal cronologic ca si
intensitate se produce prelungirea actului copulator extenuand masculul si determinand cresterea
nevrozitatii prin lipsa reflexului de ejaculare.
Cauze : pot fi aceleasi ca si la ejacularea precuce + unele traumatisme lobosacrale,
dereglari nervoase cortico-medulare, hipotonoa sau atonia musculaturii netede a cailor genitale sau
glandelor anexe sau a surmenajului sexul.
Tratament :
calmante, sedative, tranchilizante in ejacularea precoce sau a terapiei hormonale
stimulatore (testosteron sau afrodisiacelor si analepticelor centrale)
vitaminoterapie in cazul jacuarii tardive : se recomanda repaus sexual 3-6 luNI

48.IMPOTENTA DE EXPLOATARE
apare dupa folosirea intensa la reproductia masculilor, eforturi intense si repetitive
in urma expulzarii rezervei spermatice din epididim, stabulatia permanenta si obezitatea.
Semne clinice : scaderea calitatii spermei si volumului, dar si reducerea apetitului
sexual; se constata mai ales la masculii cu vomul mare de sperma ( se constata la : vier, armasar)
aceasta determina estomparea reflexelor sexuale, reproducatorii obosesc repede, are loc o prelungire
a actului sexual, cu intarziere a ejacularii sau chiar suprimarea acestui reflex. In ejaculat
spermatozoizii maturi in proportii ridicate. In aceasta afectiune apar 3 simptome important :
diminuare reflextelor sexuale, scaderea volumului spermei si reducerea calitatii spermei.
Tratament : repaus sexual 2-3 luni si furajare calitativa superioara.

49.STERILITATEA IMUNOLOGICA
Exista 2 momente importante cand pot aparea unele reactii imunologice ce induc
sterilitatea la femele :
in timpul migrarii spermatozoizilor in caile genitale femele
in timpul fixarii oului sau zigotului la nivelul endometrului si in cursul gestatiei.
Gestatia este mentinuta datorita realizarii unei stari de toleranta imunologica ce se
realizeaza in timpul fenomenelor de reproductie, daca aceasta este perturbata apar fenomenele
imunopatologice.
Sperma reprezinta un complex antigenic. Spermatozoizii in urma contactului cu
plasma seminala capata la suprafata un invelis antigenic denumit spermatozoa cuating antigen.
Exista 4 tipuri de antigeni cu amplasare diferita de antifegi ( SPZT) :
antigenul S : cel mai puternic imunogen induce formarea de anticorpi cu activitate
anafilactica si hemaglutinanta, localicat la nivelul acrozomului.
Antigenul P : determina aparitia anticorpilor cu activitatea anafilactica, precipitanta
si de fixare a complementulu. Este localizat in acrozom
antigenul Z : nu este perfect localizat, are aceeasi proprietate ca si antigenul P
antigenul T : nu este perfect localizat insa poate induce anticorpi capabili de fixare a
complementului si poate constitui cauza unei imunitati spermatotoxice.
Plasma seminala contine antigeni din grupa ABO, in conditii patologice antigenii ABO
la nivelul aparatului genital femeli pot generat hormoni anti AB ce vor aglutina, prin reactia antige-
anticorp, spermatozoizii, aparand astfel sterilitatea. Consecutiv acestei interactiuni glicoliza
anaebora scade la nivelul spermatozoizilor si determina imobilitatea, masculii devenind infecunzi.
Reactia antigen-anticorp intre 1. antigenul din plasma seminala + spermatozoizi si
anticorpii formati in organismul mascul => autospermoimunizare sau intre 2. antigenul din plasma
seminala + spermatozoizi si anticorpi prezenti in secretiile aparatului genital femei => sterilitate.
Autospermoimunizarea apare in acceidente traumatice alea gonadelor, ligatura
canalelor diferente, inflamatii ale gonadelor etc.
In organele femelei se produc anticorpi antispermatici de tip aglutinine in titru redus. In
situatii patologice -endometrica cronica sub involutie uterina, hemoragie estrala, titrul creste. In
aceste situatii insamantarea gasind un endometru incomplet/nemodificat --> resorbtia
spermatozoizilor care devin intens antigenici si cu mare potential imunogen al caror tritru creste
paralel cu numarul insamancarilot.
Functia ovarului poate fi afectata pe cale imunogena, consecutiv unor procese
inflamatorii ale aparatului genutal/degenarari chistice ovariene; tesuturile uterine sunt dotate cu o
imunitate celulara foarte puternica fagocitoza justifica procesele imunologice de la acest nivel.
Avortul imunologic este o alta forma de sterilitate imunologica. Fenomenele
imunilogice dintre mama si fat imbraca obisnuit caracterul unei tolerante imunologice, datorita
faptului ca trofoblastul formeaza o zona tampon dpdv anatomic si imunologic, asigurand o metinere
fiziologica a fatului denumit grefa fiziologica. Daca in timpul gestatiei diferiti factori perturba
aceasta stare de toleranta imunologica, va aparea avortul.
In anumite conditii poate aparea o accentuata stare alergica ce va sensibiliza organismul
matern => porducere de anticorpi => tulburarea relatiei mama-fat => mortalitate embrionara sau
avort, infecunditate sau sterilitate.
Profilaxia : tratamentu constiincios al endometritelor + testare reproducatori dpdv
imunologic pentru depistarea purtatorilor de spermoaglutinine si antispermoanticorpi.

TULBURARILE CIRCULATORII ALE GLANDEI MAMARE

50.HIPEREMIA MAMELEI
concestia exagerata a mamelei, frecvent la primipare si vacile cu productii mari de
lapte.
Etiopatogeneza : actiunea directa a razelor solare, mentinerea in grajduri
supraincalzite, muls defectuos => determinarea pe cale refrexa, intesificarea circulatiei mamare
( vasodilatatie arteriala), actionand mecanic si generand durere; capilare rupte, sangele trece in
lumenul acinilor si a canalelor galactofore.
Simptomatologie : mamela marinta in volum, pielea intinsa, lucioasa si cu o culoare
rosie, vie, calda si dureroasa. Mameloamele sunt turgide si foarte sensibile. Secretia de lapte scade
cantitativ dar isi pastreaza caracterele organoleptice. Uneori se modifica culoarea roz sau rosie si
cuaguli sangvini. Starea generala nemodificata iar din cauza durerii femela sta cifozata si prezinta
jena in mers.
Diagnostic : pe baza aspectului mamelei si al mameloamelor, culoarea roz al laptelui,
lipsa febrei si a altor semne generale permit excluderea mamite, a traumatismelor mamare, etc.
prognostic : favorabiL, vindecare in 3-8 zile.
Tratament :
scoaterea femelie din mediu respectiv --> mutare in loc racoros, bine aerisit si
linistit
comprese reci, pomezi calmante, emoliente cu beladona sau camfor
scaderea tensiunii arteriale si a vasodilatatiei locale prin administrarea purcarivelor
saline si a diureticelor (Furosemid)
repaus, muls fara masaj, la nevoie cu sonde mamare
reducerea apei si a suculentelor din alimentatie.

51.EDEMUL MAMAR
acumulare de lichid seros in tesuturile grandei mamare, apare in perioada de
pregatide pentru lactatie ca urmare a tulburarilor circulatiei de intoarcere
frecventa la vacile cu productii mari de lapte si primipare
Etiologie :
tulburarile circulatorii de ordin mecadin
uterul gestant, catre sfarsitul gestatiei, direct sau prin intermediul celorlalte viscere
abdominale, exercita compresiune asupra venelor pudende --> jena in circulatia de intoarcere
Staza produsa este urmata de transvazarea plasmei in tesuturi
dependenta genetica si este favorizata de stabulatie si alimentatie (furaje verzi
supulente)
Simptome :
modificarile glandei mamare cateva zile inainte de parturitie. Mamela creste treptat
in volum, simetric, fara modificarea starii generale; pielea este intinsa usor colorata in roz.
Mameloamele isi pastreaza dimensiunile normale si din aceasta cauza apar infulndate in
mamela. La parpare : edem rece, nedureros, pastos, ce pastreaza ampreta si intereseaza toate
compartimentele.
Secretia lactata este modificata numai cantitativ si este invers proportionala cu
intestitatea edemului datorita compresionii acinilor, calitativ laptele este normal.
Cand edemul este foarte voluminos, femela prezinta jena in mers iar greutatea mare
a mamelei poate deterima ruperea ligamentelor suspesoare.
Diagnostic : momentul aparitiei simptomelor locale caracteristice si astectul normal al
laptelui
Prognosticul : favorabil, se vindeca spontan in 5-7 zile dupa fatare si este rezervat
pentru productia de lapte.
Tratament :
resorbtia infiltratului prin activarea circulatiei de intoarcere miscare si masaj facut
de jos in sus
muls frecvent si complet
se reduc din alimentatie apa, suculentele, si furajele bogate in proteine
diuretice, acetatul de clormadinon (restrictii lapte si carne)
edem exagerat se pot folosi suspensoare ale mamelei
edem cronic pomezi rezolutive
Profilaxie : alimentatie rationala si plimbarea zilnica a femelei in a 2a jumatate a
gestatiei.

TULBURARI FUNCTIONALE ALE GRANDEI MAMARE

52.LACTOREEA ( incontinentia lactis, galactoreea)


eliminarea spontana si continua a laptelui la exterior in afara mulsului sau suptului
frecvent la vaca, iapa si capra
Etiologie :
consecinta frecventa a plenitudinii exagerate a glandei mamare asociate cu scaderea
tonicitatii sfincter papilar
hormoni in exces
estrogeni ocitocina
caldura si frigul excesiv
relasarea sincterului papilar
leziuni, anomalii ale canalului papilar si slaba dezvoltare a sfincterului papilar
tumori la nivelul orificiului si sfincterului papipar
fistula de lapte
Simptomatologie:
la inspectie : laptele se elimina continuu, jet sau picaturi, se observa la vaca la
intoarcerea de la pasune iar la iapa seara pauza mare intre 2 supturi
Diagnostic : se pune usor. Se va examina mamelonul, sfincterul si ostiumul papilar.
Prognostic favorabil in tulburari functionale si rezervat in anumalii, tumori sau
citratrici.

Tratament :
in tumori ablatie chirugicala
scaderea tonicitatii sfincterului, masajul canalului papilar, dupa muls aplicarea unei
picaturi de colostru pe ostiumul papilar
cauterizarea in puncte circulare in jurul orificiului papilar si injucetii sclerozante

53.HIPO SI AGALAXIA
scaderea cantitativa a secretiei de lapte pana la suprimarea ei totala, fara modificari
patologice mamare, in cursul peripadei de lactatie.
Etiologie :
factori genetici : mamela slab dezvoltata, carnoasa, bogata in tesul conjunctiv
factori alimentari si tulburarile neurohormonale LTH redus + estrogeni si
progesteron <
factori toxialimentari existenta in furaje a unor furaje agalactogene
stari de febrilitate grava --> hipoagalaxie
folosirea unor medicamente : purgative drastice, camfor, estrogeni, testosteron,
antipirina etc
mulsul si suptul brutal, dureros + existenta leziunilor mamare.
Simptomatologie :
secretia de lapte scade cantitativ pana la oprirea totala fara motive evidente.
Mamela este frasca, pielea cutata iar la muls se extrage o cantitate redusa de lapte sau numai o
serozitate lactescenta ca la intarcare
la suine : evolueaza sub 2 forme : agalaxia scrofitelor viguroase si coparticipante si
agalaxia scrofitelor hiperexcetabile (agalaxie psihogena); in ambele cazuri mamela este turgida,
dureroasa si nu se produce ejectia, iar in al doilea caz, scrofita este agitata, nu lasa purceii sa
suga si are tendinta de agresivitate.
Diagnostic : se face cu usurinta dar stabilirea cauzelor este dificila.
Prognostic : favorabil in hipoagalaxie si rezevat in galaxie.
Tratament :
imbunatarirea alimentatiei cu saruri minerale, supulente, furaje verzi, radacinoase,
iarba verde si adapat la discretie
masaj si mult repetat facut cu blandete
in dereglarile hormonale : extracte hipofizare si gonadotrofina corionica (HCG),
ocitocina
tratarea plagilor mamare si taierae coltilor purceilor
la carnivore declansarea si intesificarea lactatiei
prolactina, HCG

54.RETENTIA LAPTELUI
tulburare functionala caracterizata prin imposibilitatea extragerii laptelui in afara
celui colectat in sinusul galactofor, secretia laptelui inceteaza, acinii sunt blocani de laptele
existent --> vaca trage laptele.
Etiologie : factori de mediu durerosi sau de stres, determina pe cale reflexa contractura
musculaturii canalelor caltifere : leziuni mamare, indepartarae puiului, schimbarea mulgatorului,
comportarea brutala a mulgatorului.
Simptome : in apropierea orei mulsului, mamela este normala, incarcata cu lapte, cu
sinusul galactofor si mamelonul dilatate; daca se incearca mulsul si obtine o cantitate foarte mica de
lapte, cea mai mare parte fiind blocata in acini.
Diagnostic : pe baza semnelor clinice, diferential fata de hipoagalaxie.
Prognostic favorabil.
Tratament :
masaj moderat aL mamelei 4-5 minute.
Masaj ETR utero-vaginal
insuflarea de aer in vagin; -ocitocina
55.ESCORIATII, FISURI SI CREVASE
se intalnesc aproape exclusiv la mamelon
eroziunea limitata la epiderm
fisura intereseaza si corpul mucos al lui Malpighi
crevasa prinde si dermul
Etiologie:
muls neigienic si tractiunile pe mamelon, saliva vitelului care ramane printre pliuri
si prin fermentarea ei determina aparitia eroziunilor
asternutul murdat, frugl (prin modificarile circulatiei locale) si leziunile produse de
dintii si ghearele puilor la carnivore.
Simptomatologie : variaza de la eroziune la crevas, initial apare o fanta orizontala de
confestie ce se observa mai bine daca manelonul este intins, apoi marginile se ingroasa, fundul de
culoare rosie se acopera treptat cu o substanta alburie-cenusie; intre mulsori se formeaza o crusta
burn-murdara; mulsul devine dureros.
Prognostic favorabil,
tratament :
muls temporar cu sonda mamara
plagile se vor acoperi cu pomezi calmante, emiliente, unguente cu antibiotice,
glicerine iodata, iar la carnivore se poate folosi Dermogoard.

56.FISTULA DE LAPTE
este un canal anormal prin care sinusul galactofor comunica cu exteriorul
poate fi congenitala sau castigata si este frecventa la vaca si capra
Etiologie:
complicatii in urma plagilor profunde mamelonare sau de la nivelul cisternei de
lapte suprapapilare; adesea treinorafiilor defectuos efectuate.
Simptomatologie :
in fistula congenitala devine evidenta dupa fatare
fistula castigata : la lactatia urmatoare se constata scurgerea laptelui; de multe ori
eliminarea laptelui apare numai cu putin timp inainte de mult cand mamela este in plenitudine
(fistule de dimensiuni mini)
Diagnostic : examen atent al mamelonului pune in evidenta fistula.
Prognostic : rezervat.
Tratament :
urmareste suprimarea fistulei prin treinorafie (procedeul Moussu) sau treinoplastie;
sutura se va face in perioada de repaus mamar cu cel putin 2-3 saptamani de viitoarea lactarie
ingrijiri postoperatorii.

57.CALCULII DE LAPTE
formatiuni consistente, sferice, mobile, rezultate din depunerea sarurilor minerale
(carbonati, oxalati, fosfati) pe coaguli de cazeina sau conglomerate celulare.
Etiologie : frecvent la vaca, consecutiv mulsului incomplet cu aparitia unui catar al
chistenei, cu fermentarea laptelui si formarea de cuaguli care nefiind eliminati la mulsorile
urmatoare se vor impregra in saruri.
Simptome : la palpare in sinusul mamelonar se constata formatiuni dure care uneori
blocheaza canalul papilar; acestea nu se deformeaza la palpare.
Prognostic : favorabil in calculi mini si rezervat pentru cei mari.
Tratament :
in cazul calculilor mici se incearca eliminarea lor prin muls puternic
in calculi medii, se vor angaja in canalul papilar prin compresiuni pe mamelon si
vor fi extrasi
in calculi mari, in perioada de repaus mamar se va exacuta incizia peretelui
sinusului suprapapilar apoi se va face sutura cu catgut si nailon.
58.TUMORILE MAMARE
la vaca : adenoame, fibroame, sarcoame, epitelioame
la iapa : fibroame, melanoame, epitelioame
la scroafe: adenoame, fibroame, sarcoame, carcinoame
catea si pisica : sunt benigne : adenom si fibroadenom si maligne :
adenocarcinoame, epiteliomul trabecular, anaplastic, sacomul si tumori mixte.
Diagnostic : in tumorile mamare se face clinic si trebuie completat in totdeanuna cu cel
hitopatologic.
Prognostic : grav in tumorile maligne si favorabil in cele belnigne.
Tratament:
la animalele cu valoare economica se recomanda abatorizarea
ablatie chirurgicala cu rezectie larga
ca carnivore : mamectomie, radioterapie, imunoterapie, chimioterapie
exereza se practica la mamelele vecine eventual la intregul lant mamar; nu se
practica in cazul metastazelor pulmonare sau ganglionare, preoperator tratament hormonal
(testosteron, extracte epifizar pentru reducerea infiltratiei tumorale daca nu este infectata,
ulcerata) se extripa si lifonodulii mamari regionali; cand sunt afectate ambele lanturi mamare si
recomanda exereza in 2 timpi, dupa cicatrizarea primului lant.
Postoperator : ronghenterapia, chimioterapia cu Vincrestina,
se recomanda castrarea femelei inaintea celui de -al doiea cilcu estral
*Mastoza chistica
forma particulara de tumora mamara caracterizata prin formarea de chisti mamari,
frecvrenta la pisici, mai rara la catele
este o fibroadenomatoza caracterizata prin dezvoltarea chistilor localizati subcutanat
si inconjurat de tesut fibros nodular. Chistii sunt de regule hemisferici cu pereti subtiri si
continut clar.
Tratament: se recomanda mamenctomia compartimentului afectat deoarece punctia nu
da rezultate.

59.PAPILOMATOZA MAMARA A VACII


tumora benigna produsa de un virus filtrabil
prezinta doua foarme : interna si exaterna
Simptome:
* in forma interna : tumori mici, filiforme, localizate pe mucoasa sinusului
galactofor, in timpul mulsului apar hemoragii discrete iar in sediment coaguli sangvini mici;
cand profiferarea este accentuata, acestia se simt la palpare sub forma de noduli carnosi uneori
impiedicand trecerea laptelui.
Diagnostic : dificil.
Prognostic : rezervat.
Tratament :
pt papilomii mici, mai ales cei angajati in canalul papilar, se extrag cu o sonda
Harpon
pt papilomii mari se va executa o ingizie a peretelir sinusului supra papilar in
perioada de repaus mamar

* in forma externa : sunt prezente doua astepcte linice coexista cu papilomatoza


cutanata si are numai localizari mamare
papiloamele au un aspect rugos, izolate sau solitare (uneori in tufe neregulate), de
regula localizate pe mameloame, rar pe plilea compartimentului mamar
evolutie indelungata
vindecare spontana
Tratament :
cauterizare chimica sau fizica in cazul tumorilor mici rare si pediculate; in cazul
papilomilor numerosi se poate incerca autoimunizarea care scurteaza evolutia / sulfat de
magneziu 25%

60.OBSTRUCTIA MAMELONULUI
inchiderea totala sau partiala a canalului papilar
poate fi congenitala : imperforarea mamelonului, strictura ostiumului si canalului
papilar.
Si castigata : consecinta a leziunilor proliferari conjunctive, cicatrici vicioase si
calculi de lapte.
Etiologie :
cresterea industriala si nerespectarea principiilor selectiei creste frecventa aceste
afectiuni
la scroafa : a fost descrisa o anomalie a mamelonului denumita mamelonul in
crater sau in protir, este de natrura ereditara si transmisa de mascul.
Tratament :
in obstructia si stirctura canalului papilar se folosesc tehnici chirurgicale
in obstructia congenitala a ostiumului papilar se excizeaza membrana obstruanta
in strictura orificiului si canalului papilar se incearca dilatarea acestora cu sunde
mamare de diferite marimi si cu sonde remanente
in obstructia produsa de papilomatoza sau de calculi de lapte, se extrag formatiunile
respective

DERMATITELE GLANDEI MAMARE

61.ERITEMUL SOLAR (Dermatitis solaris)


hiperemie produsa de actiunea directa a razelor solare asupra tegumentului mamar
mamelonar
frecvent la vaca, scroafa si capra
apare mai ales in primele zile de pasunat sau expuneri prelungita in padoc la
actiunea razelor solare
de obicei apare la jumatatea mamara expusa la soare
Simptomatologie :
pilea este piheremiata, sesibila, uneori cu adevarate arsuri de gradul 2, cu formare
de vezicule
starea generala nemodificata ca si laptele care poate sa scada cantitativ datorita
durerii locale.
Tratament:
mentinerea animalului in adapost pana la disparitia semnelor locale
local : unguente emoliente si calmante
mulsul trebuie facut cu blandete, eventual cu sonda mamara
O forma particulara de eritem se intalneste in cazul FAGOPIRISMULUI, aceasta
apare in cazul cunsumului de hrisca sau alte plate care poduc fotosesibilizare (stir, pir)
Simptome :
modificari ale starii generale iar local vezicule apoi cruste si necroza uscata a pielii
mamelonului
Tratament :
antiflogistice si calmante locale
pe cale generala : antihistaminice si calciu + eliminarea din alimentatie a furajelor
respective

62.DEGERAREA MAMELOAMELOR (Congelatio Uberis)


produsa de actiunea prelungita a frigului in cazul transportului in timpul iernii
culcarea femelelor pe zapara, gheata sau pavaj foarte rece
produsa frecvent la vaca, bivolita si scroafa mai ales daca mamela este umeda (supt,
muls)
Simptome :
variaza de la ischimie, apoi la congestie pana la flictene si necroza uscata
este prezenta durerea vie cu reducerea secretiei lactate.
Prognostic : favorabil in degeraturi de gradul 1 si 2 si rezervat in cele de grad 3.
Tratament :
frectii usoare cu apa rece, zapada sau alcool 30%
uscarea apoi aplicarea de pomezi calmante
adapost cu temperatura moderata
mulsul cu sonda mamara
63.FURUNCULOZA MAMARA
Etiologie:
zoonoza produsa de scafilococul hemolitic si mai rar de streptococ
favorizata de conditiile de zooigiena necorespunzatoare din grajd si de igiena
mulsului
se transmite usor de la om la animal si de la animal la animal de catre mulgator
Simptome :
furunculii se localizeaza in zonele cu par, mai ales la baza mameloamelor si santul
interuberal
are tendinta de a difuza in zonele apropiate; durerea determinata produce scaderea
lactatiei insa nu este modificat calitativ
Tratament:
local
maturarea abceselor cu tinctura de iod si deschidere chirurgicala
vacile bolnave se izoleaza si se mult separat de catre un mulgator special instruit
cand evolueaza enzootic sepoate recurge la anatoxina stafilococica si la un vaccin
de grajd

MAMITE

64.ETIOPATOGENEZA SI CLASIFICAREA MAMITELOR


in aparitia mamitelor, rolul cel mai important il joaca flora microbiena; numar mare
de germeni, singuri sau asociati + scabirea rezistentei organismului => proces inflamator.
Mamita clinica :
proces inframator cu semne clinice, modificarea secretiei si prezenta florei
microbiene patogene
Mamita subclinita : lipsa semnelor chinice, lapte cu aspect normal dar cu unele
modificari fizico-chimice, decelabile pe diferte reactii : prezenta germenilor patogeni in lapte,
crestetea numarului ce celule somatice in lapt, hiperturbarea cantitativa a secretiei lactate.
Infectia latenta : prezenta germenilor in lapte, fara semne clinice ( fara reactie
inflamatorie si cu numar normal de celule somatice.
Flora microbiana poate fi: specifica (Streptococcus Agalactiae, S. dysgalactiae) germeni
care produc alte boli generale dar care se pot localiza in mamela ( bacilul tuberculozei, brucela,
colibacili, pasteurele) si gerneni accidentali ( strepto, stafilo, miceti, etc).
Frecventa anumitei flore bacteriene este dependenta de sistemul de crestere si de
folosirea antibioticelor pe scara larga.
Factori predispozanti : ereditari, sepcia, starea de intretinere, stabilatia, alimentatia,
igiena adaposturilor, mediul ambient, muls( muls incomplet, traumatizant, mus mecanic defectuos).
Infectia mamara se poate produce prin canalul papilar pe calea limfacita si pe calea
sangvina.
In mamita acuta germenii se dezvolta in laptele din sinus, acesta fermenteaza si
coaguleaza, apoi se produce o inflamatiei a mucoasei sinusului si canalelor lactifere; infectia
difuzeaza apoi la acini si se produce hipo sau agalaxia. In continuare se produc alterari ale piteliului
acinilor, congestie, vasodilatatie, diapideza(mamita catarala) cu exagerarea afluxului
leucocitar(mamita purulenta); procesul difuzeaza treptat in tesuturile din jor care prolifereaza, se
congestioneaza si fac mamela sa se mareasca in volum(mamita parenchimatoasa).
Mijloacele de aparare ale mamelei sunt: macrofagele, leucocitele polinucleare,
neutrofilele, anticorpii care nu apar decat in inflamatiile puternice. In rol deosebit in protectia contra
infectiei il joaca mamelonul: eliminarea laptelui se opune progresiunii bacteriilor, sfincterul papilar
mentine inchis canalul papipar, keratina tapeteaza peretii mamelonului si are proprietati bactericide,
ubiquitina este o proteina bactericida. Sistemul de aparare interna : Lactoperoxidaza actiune
asupra S. agalatiae si Uberis, lactoferina actiune anticolibacilara; sistemul complementului si
lizozimului.
Clasificarea mamitelor se face : anatomic, evolutie clinica, leziuni anatomopatologice
si agent etiologic.
Clasificarea :
dpdv al evolutiei clinice : supraacuta, acute si cronice.
Folosind criteriul clinic si anatomopatologic mamitele pot fi :
supraacute mamita gandrenoasa
acute : mamita seroasa, mamita catarala si mamita purulenta
cronice : mamita catarala si purulenta
specifice : mamita tuberculoasa si granulomatoasa
dpdc clinic, localizarea procesului la sinus sau parenchim poate permite o
clasificare in : galactoforite si mamite.

65.MAMITA CATARALA (la vaca)


inflamatia epiteliului acinilor , mucoasei canalelor calcitere si sinusurilor
galactofore
infectia se produce pe cale ascendenta si este conditionata de factori favorizanti care
slabesc rezistenta locala si permit dezvoltarea florei bacteriene patrunse in canalul papilar.
Patogeneza:
proces inflamator al epiteliului sinusului galactofor --> dezvoltarea florei bacteriene
in laptele din sinusul galactofor --> catarul cisternei si al canalelor galactofore (galactoforita)
--> inflamatia acinilor mamari (catarul acinilor, mamita parenchimatoasa)
Simptome :
modificari ale laptelui : ingrosare, flocoane mici de cazeina (la inceputul mulsului
dupa care este normal) --> apare obstructia canalelor galactofore de catre cuagulii de cazeina pe
masura progresarii procesului inflamator.
modificari in totalitate ale laptelui : secretie lactescenta bogata in coaguli de
cazeina, in reapus se separa foarte repede in doua straturi--> zerul la suprafata si depozit cazeos
mucas
modificari ale mamelei : marirea in volum ale compartimentului afectat, sesibilitate
si temperatura crescuta local; in parenchim : zone indurate, in sinus mase pastoase de cazeina.
starea generala : nemodificata.
Diagnostic :
pe baza semnelor clinice si in special pe modificarile secretiei lactate.
Prognostic : favorabil in galctoforite si rezervat in catarul acinilor.
Tratament :
in galactoforite : evacuarea laptelui de staza prin muls complet de 6-8 ori pe zi
in cazul catarului acinilor si evacuarea cat mai completa a laptelui
masaj de jos in sus pentru a zdrobi cuagulii,
solutie caduta de bicarbonat de sodiu, masaj + mult la 5-10 minute
tratament local conform antibiogramei. Pana la primirea antibiogramei :
introducerea pe cale diatelica a solutiilor de antibiotice dupa mulsul complet : penicilita +
streptominica + sulfatiazol + ser fiziologic repetat din 8 in 8 ore continuandu-se 24-48h dupa
vindecarea clinica. Dupa introducerea antibioticelor mamela se lasa in repaus 5-6h, apoi se
mulge repetat timp de 1-2 h si dupa 8 ore se aplica tratamentul urmator
dupa primirea antibiogramei si folosesc antibiotice conform acesteia.

66.MAMITA PURULENTA VACA


proces inflamator caracterizat prin aparitia unui exudat purulent in glanda mamara
poate fi : primara sau secundara
evolueaza sunt 3 forme linice: mamita purulenta, abces mamar, flegmon mamar.
Simptomatologie :
in mamita purulenta : - compartiment mamar marit in volum, hiperemiat, cald,
dureros
mamelon hiperemiat, turgid, dureros
secretie cu aspect : seros cu flocoane de puroi; purulent in
totalitate sau hemoragic
stare generala modificata: abatere, horipilatie, anorexie,
febra, rumegare suprimata
ganglioni retromamari inflatati(mariti si durerosi)
in abcese mamare - simptome variabile in raport cu numarul si marimea agceselor
- secretie mamara redusa in sfertul afectat : - fara modificari
organoleptice abcese putine si localizate superficial
- puroi in lapte abcese
profunde care se deschid in sinusul galactofor sau canalele galactofor
- abcesele profunde determina si alterarea starii generale, temperatura
intermitenta.
Prognostic : rezervat, grav. Secretia lactata este compromisa, vacile raman purtatoare de
germeni, se poate compica cu piemia sau septicemia.
Tratament : indepartarea exudatului purulent :
mulgeri frecvente la 2-3h
administrare diatelica de antibiotice sau sulfanide cu spectru larg si dupa
antibiograma conform acesteia
antibio sau sulfamidoterapi pe cale generala
Profilaxia :
instruirea personalului pentru prevenirea instruirii bolii
izolarea vacilo bolnave
mulgerea manuala a acestora la sfarsit
distrugerea secretiei patologice
urmarirea atenta a vacilor care au prezentat mamite la urmatoare lactatie.

67.MAMITA SEROASA VACA


repr inflatatia tesului intersitial mamar
infectia se realizeaza pe cale : limfatica de la nivelul plagilor infectat si hematica
mai rar
flora bacteriana : sterpto, stafilo, colibacili
Patogeneza : flora bacteriana --> congestie --> exidat in stroma interlogulara
Simptome :
compartimentul afectat : marit in volum, cald, hiperemiat, dureros, mamelon turgid
si foarte sensibil
secretia lactata scare dar este putin modificata calitativ
la inceput laptele este seros apoi apar flocoane de cazeina
modificarea starii generale cu febra 40-41 grade celsius
diminuarea apetitului si a rumegarii
inflamatia dureaza 7-10 zile apoi poate ceda
daca nu este tratata precoce se extinde la acini si canale, complicandu-se cu mamita
catarala sau se cronicizeaza.
Prognostic : favorabil.
Tratament :
antibio sau sulfamidoterapie pe cale generala
infuzii pe cale diatelica cu antibiotice pentru prevenirea difuzarii infectei in
parenchimul mamar : penicilina+ streptominica + ser fiziologic --> se repeta la 8-12 h
igienodietetic : pentru resorbtia infiltratelor --> reducerea apei si a furajelor
supulente; masaj mamar de jos in sus; aplicarea de prijnite cu sulfat de magneziu; plimbari
zilnice pentru imbunatarirea circulatiei de intoarcere
in cazul tendintei de cronicizare : ungunete rezolutive : unguent cu acid saliciliv 5 la
mie

68.MAMITA GANGRENOASA VACA


proces septic cu evolutie acuta si supraacuta produsa de germenii anaerobi
Etiologie :
flora anaeroba se dezvolta in tesuturile traumatizante
in unele cazuri se poate asocia cu streptococul hemolitic, stafilococul hemolitic; se
considera ca agentul etiologic este sfafilococul auriu goagulazo pozitiv
Simptome:
compartimentul lezionat / traumatizat si mareste repede in volum, pielea este intinsa
si de culoare violacee, calca si dureroasa
secretia lactata este inlocuita cu o serozitate rosie bruna cu miros ihoros.
La compartimentele neafectate se instaleaza agalaxia
pielea mamelei devine apoi rece, iar la palpare se percepe crepitatie gazoasa
edemul inflamator se poate extinde si la celelalte compartimente si sa difuzeze la
perineu, abdomen etc
starea generala modificata rapid : febra 41 grade si apoi hipotermie, inapetenta
uneori durere
Evolutie : dupa cateva zile se localizeaza si se delimiteaza de tesuturile sanatoase
printr-un silon de disjunctor. Tesuturile mortificate se elimina dupa 4-6 saptamani; se elimina unul
sau mai multe cartiere si uneori sub forma de lambouri . Rar se produce extinderea procesului
patologic --> moartea femelei prin toxiemie. Vindecarea completa si porduce dupa 10-12
saptamani.
Diagnostic : pe baza semnelor clinice si a evolutiei.
Prognostic este grav.
Tratament :
local nu este util
se impune antibioterapia intensa pe cale generala ( penicilita , teramicina,
speramicina)
obligatoriu : seroterapia generala si chiar injectarea in mamela in jurul zonei
inflamate a serului antigangrenos polivalent.
Se vor asocia terapia cu antihistaminice si administrarea in doze mari de solutii
electrolitice pentru a lupta cotra toxiemiei.
In cazurile grave si va face mamectomia totala sau artiala dar operatia este dificila si
mai ales socanta. Este preferabil sa se astepte ca tesuturile necrozate sa se elimine in procesul
evolutiv.

69.MAMITA STAFILOCOCICA VACA


inflamatia acuta produsa cel mai adesea de Stafilococul auriu
Etiologie :
asternut murdar, mainile mulgatorului sau aparatul de mult constituie factorii
favorizanti cei mai importanti
agentul patogen patrunde prin canalul papilar sau leziunile cutatate.
Simptomatologie :
clinic evolueaza cel mai frecvent in forma acuta
apare de recula in primele zile dupa fatare si este insotita de modificari ale starii
generale (toxiemie)
unul sau doua compartimente mamare cresc in volum, sunt calde, dureroase
la baza mamelonului si in parechim se formeaza o zona de induratie care apoi se
extinde la tot sfertul mamar
din mamela se extrage o secretie serofibrinoasa, galben-cenusie, cu granule de
puroi, iar uneori sangvinolenta; dupa 1-2 zile devine purulenta
starea generala modificata; femela este abatuta, hipertermica 40-41 grade,
inapetenta, deplasarea greoaie
in forma cronica se formeaza noduli care se vor transforma in absece; apare
agalaxia
simptomele generale se remit, apare lactatia in sferturile sanatoase, iar in
compotimentul bolnav si formeaza abcese, flegmoane care se deschid spontan lasand umeori
fistule
uneori se produce piemie : supuratia ganglionilor retromamari, sinovite si artrite
Diagnostic: momentul aparitie, semnele clinice, tendinta la forma supurativa, examenul
bacteriologic.
Prognostic : grav dpdv econimic, stafilococi prezenti in lapte, prezinta pericol pentru
om.
Tratament :
antibiotice active fata de stafilococi: Oxitetraciclina asociata cu Rifampicina sau
neomicina repetate de 2-3 ori la intervale de 48-72 ore.
Pe cale generala : Cloramfenicol.
Profilaxia :
autovaccinuti
anatoxina stafilococica
aplicarea masurilor de profilaxie sanitara : curatenia mamelei si a grajdului, igiena
mulsului etc

70.MAMITA COLIBACILARA VACA


produsa de E. Coli, caracterizata prin simptome locale si tulburari ale starii generale
in special digestive si uneori nervoase.
Etiologie :
agentul etiologic este E Coli la care se asociaza frecvent Aerobacter aerogenes si
Klebsiella Pneumoniae.
Factori favorizanti: stabulatia, lipsa de igiena, temperatura ridicata(boala este mai
frecventa in sezolun cald), tulburarile intestinale, schimbarea brusca a alimentatiei etc.
Simptomatologie :
evolueaza in 2 forme clinice : forma cu paraplegie si forma fara paraplegie.
Forma fara paraplegie : apare brusc, starea generala se modifica rapid --> febra,
anorexie, tremuraturi musculare, abatere. Local unu sau doua sferturi (de regula posterioare)
inflamate, de culoare rosie, turgescente, calde si sensibile. Secretia este seroasa, roz sau galbuie.
Compartimentele sanatoase sunt flasce si prezinta agalazie. Starea generala se inrautateste si apare o
enterita cu diaree redusa, pasagera, fetida, apoi se produce constipatia. Starea de toxiemie grava
care se instaleaza poate determina moartea femelei.
Forma cu paraplegie : debuteaza cu enterita, semnele locale si generale sunt
asemanatoare celor din forma fara paraplegie. Dupa 2-3 zile, insa, se observa tulburari nervoase la
membrele posterioare : vacilatii, dificultate cand se ridica, flexari ale membrelor in mers pana la
paraplegie(decubit laterat de obicei pe partea puosa compartimentului afectat). In formele usoar de
pareza se constata tendinta spre vindecare spontana, mamela revenind la normal. In cazurile grave,
vaca ramane in decubit, in opistotonus, geme si moartea poate surveni in cateva zile. Frecvent
vindecare, dar cu o convalescenta lunga de cateva saptamani.
Prognostic : grav, atat vital cat si economic.
Diagnostic : pe baza semnelor locale asociate cu cele digestive si cu paraplegia;
bacteriologic destul de greu de pus in evidenta germenii responsabili.
Tratament :
local antibioterapie cu streptomicina sau tetraciclina
general streptociclina, teramicina, neomicina, enrofloxacina
antiseptice intestinale in formele cu diaree calciterapia in formele paraplegice.
Profilaxia : igiena, alimentatie + adapost si autovaccin

71.MAMITA STREPTOCOCICA VACA


produsa frecvent de S. Agalatiae care are o virulenta marcanta dar de de anti
streptococi: S. disgalatiae, S. uberis
evolueaza enzootic si se transmite de la animalul bolnav la celalate prin muls
mecanic sau manual si prin asternutul infectat.
Infectia se face de regula pe calea ascendenta prin canalul papilar.
Factori favorizanti :
mulsul brutal, incomplet, grajdurile murdare cu pavaj dur, rece si umed, aglomeratia
Simptome :
evolueaza subacut si cronic si rar sub forma acuta.
Forma acuta :
usoara congestie mamara mai ales la baza mamelonului, usoara hipertermie si
cateva flocoane in lapte
Forma cronica : debudeaza insidios. Se produce scaderea cantitatii de lapte, fara
tulburari locale, laptele aparand normal, apoi laptele coaguleaza la fiert. Treptat secretia se duce si
mai mult si apar alte modificari : laptele are aspect seros, apar mici flocoane de cazeina iar gustul
este amar sau sarat. Starea generala ramane in continuare nemodificata, la nivelul mamelei apar
treptat unele modificari : la baza mamelonului apare o tumefactie nodulara indurata ce se extinde
incet catre restul cartierului sub forma unor noduli fibrosi, ganglionii mamari sunt hipertrofiati si
usor sensibili. In 2-3 luni se produce scleroza cu atrofia compartimentului respectiv si incetarea
secretiei. Laptele din compartimentul afectat lasat in repaus sedimenteaza formand un depozit
gelatinos, gros, galben murdat, apoi secretia se modifica complet, devine o serozitate galbuie cu
mici coaguli sangvini si in final intr-un puroi galben cremos.
Diagnostic :
clinic dificil de pus in fazele incipiente
testele rapide de diagnostic si bacteriologice sunt concludente
Prognosticul : grav dpdv economic dar si pentru ca laptele infectat poate produce
gastroenterite la om
Tratament :
in formele incipiente : infuzii intramamare de penicilina repedate la 8-12 h
evacuarea prin muls dupa 6 ore apoi mulsul la fiecare ora pana la urmatorul
tratament
se poate folosi si eritromicina care este un antibiotic foarte bun in tratamentul
mamitelor cu S. agalatiae si are avantajul ca are o restrictie de numai 36h.
Profilaxia :
- inlaturarea factorilor favorizanti (muls defectuos, lipsa de igiena a grajudului si a
mulsuli
- vaccinari
- tratament in perioada de repaus mamar cu peniciline semisintetice
72.MAMITA CU CORYNEBACTERIUM PYOGENES
C. pyogenes determina al vaca o mamita ce se manifesta prin supuratie si induratie
progresiva a mamelei
este cunoscuta si sub numele de mamita piobacilara sau pigena, mamita de vara
Etiologie :
factorul determinant este agentul patogen care se dezvolta in laptele de ramana in
mamela dupa mulsul incomple.
Factori favorizanti : afectiuni existente metrite, enterite, pododermatite, asternutul
murdar, insecte, leziunile cutanate ale mamelonului. De regula evolueaza sporadic dar si sub forma
unor enzootii si sa persiste mai multi ani in unitatea respectiva.
Simptome : faza acuta trece neobservata si faza cronica : unul sau doua compartimente
sunt afectate formandu-se apcese, hipo si agalaxie, apoi secretia devine o serozitate citrina si in final
purulenta de culoarea galbena sau galben-verzuie cu mici cuaguli de sange. Afectiunea dureaza 3-4
saptamani timp in care se produc scleroza si atrofia compartimentului.
Diagnostic :
pe baza semnelor locale pe fatul ca boala apare la sfarsitul lactatiei si are o evolutie
cronica cu tendinta la supuratie si sleroza
examenul bacteriologic pune in evidenta agetul patogen
Prognostic : grav economic
Tratament :
antibioticele cale generala nu au rezultat
mulsul compet si frecvent + introducerea antibioticelor (teraminica, cloramfenicol)
dau unele rezultate

73.MAMITE SUBCLINICE LA VACA


flora bacteriana prezenta in mamela poate declansa in condtitii favorabile o mamita
clinica
pagubele economine produse de mamitele subclinice sunt foarte mari datorita
faptului ca au o frecventa mult mai mare de cat cele clinice, proximativ 50% din vacile lactante
fac mamita subclinica
pierderile economice se datoreaza scadetii productiei de lapte si modificarilor
calitative ale acestora : se produce o scadere a grasimii, cazeinii si lactozei,
Etiologie : streptococcus, stafylococcus, corynebacterium, gram +, gram - ,
actinomicete si levuri.
Simptomatologia : lipsa modificarolor locale sau alte secretiei mamare, prezenta
mamitei subclinice se suspicioneaza ori de cate ori se produce o scadere treptata a productiei de
lapte nejustificata prin alte cauze (alimentatie, schimbarea conditiilor de intretinere sau exploatatie).
Diagnostic : pe baza testelor rapide de diagnostic si pe determinarea celulelor somatice.
Exameunl bacteriologic este in totdeauna necesar pentru a cunoastea speciile bacteriene si
sensibilitatea lor fata de antibiotice.
Tratament :
infuzii mamare cu antibiotice sau alte chimioterapice in timpul lactatiei sau repausul
mamar
tratamentul mamitelor subclinice in perioada de lactatie va fi aplicat in cazul
efectivelor de vaci cu potential biologic ridicat si productii mari de lapte -- > pierderile rezultate
in urma tratamentului mai mici de cat cele prin scaderea productiei de lapte pe toate perioada de
lacatie
tratamentul in perioada de repaus mamar, da perioade buna
se recomanda : penicilinele semisintetice, streptomicina, se aplica cu cele mai bune
rezultate imediat dupa fatare in primele 10 zile de la intarcare si chiar dupa ultimul muls.

74.PROFILAXI MAMITELOR
exista programe ce trebuie sa ia in considerare toti factorii etiologici, consecintele si
fenomenele particulare ce decurg din aplicarea masurilor preconizare.
Voi fi incluse depistarea mamitelor subclinice, tratamenul formelor clinice si celor
subclinite, masuri de profilaxie si probleme referitoare la remamenta antibioticelor in lapte si
carne.
Principalul obiectiv este reducerea pierderilor economice cauzate de infectiile mamare.
Scop de baza : prevenirea aparitiilor noilor infectii in lactatie si eliminarea in perioada
de repaus mamar a celor subclinice. Se va pune accent deosebit pe factorii favorizanti ai aparitiilor
noilor infectii; reducerea substatiala a duratei infectiilor prin antibioterapie in afara lactatiei; o buna
folosirea a aparatelor de muls, masuri de igiena ce cuprind dezinfectia mamelonului dupa muls si
antibioterapia a mamitelor atat in lactatie cat si in repaus.
Se va acorda mare atentie a * ambientului :
paiele se asociaza cu un numar crescut de spreptococi din mediu
rumegusul sau surcelele favorizeaza mamitele acute cu coliformi
*adopostirii
o panta a pardoselii de 2-3% reduce acumularea urinei si a apei
ventilatia asigura mentinerea uscata a adapostului si a asternutului
se va evita aglomeratia
*referitor la cresterea rezistentei
sa se cerceteze ce anume favorizeaza penetrarea germenilor pe canalul papilar
alimentatia influenteaza rezistenta ( de ex : vit E influenteaza calitatea celulelor de a
omora germenii)
Imunizarea cu ajutorul vaccinurilor si foloseste cu succes limitat, antibiotice au actiune
limitata din cauza rezistentei si reziduurilor trecute in lapte.
Germenii pot da si relatii etiologice:
prezenta stafilococilor coagulazo pozitivi arata ca imersia mameloamelor nu s-a
executat corect
streptococi se asociaza cu un anturaj murdar.
Au fost constatate variatii sezoniere : varf - vara, declin primavara.

75.MAMITELE LA OAIE
La rumegatoarele mici se intalnesc 2 forme de mamita contagioasa:
mamita gangrenoasa (rasfugul negru) produsa de Micrococcus mastidis
gandrenosae ovis
agalaxia contagioasa (rasfugul alb) produsa de Mycoplasma agalactie
Se pot intalni aceleasi forme clinice de evolutie descrise la vaca : catarala, seroasa si
purulenta.
Cea mai frecventa este mamita purulenta produsa de C. pyogenes, S. piogen sau de
stafilococi.
Simptome :
afectiunea evolueaza subacut sau cronic. Unul sau ambele compartimente se maresc
in volum, capata aspect boselat datorita dezvoltarii abceselor; pe pielea mamelei se obsera
uneori cicatrici ale unor abcese drenate spontan. Starea generala se modifica, femela slabind
treptat.
Prognosticul : este grav, mamela fiind compromisa total.
Tratament : se face numai local, se deschid abcesele sau se face mamectomie.

75.MAMITELE LA CAPRA
evolueaza acut sau supraacum, apar in primele 7 zile postpartum
simptomatologie :
sensibilitate dureroasa mare, refuzul suptului de catre iezi
in formele supraacute stare generala modificata, fera 41-42 grade, inapetenta,
depresie si adinamie.
Tratament :
antibioterapi e pe cale generala si infuzii mamare + antihistaminice
frecvent se poate constata mamita tuberculoasa produsa de Mycobacterium bovis,
uneori de M. avium.
Profilaxie : imersia mameloanelor dupa muls intr-o solutie dezinfectanta -- > reducere a
frecventei mamitelor.

76.MAMITA COLIBACILARA LA SCROAFA


evolueaza acut , calea de infectie este descendenta(sangvina)
Etiologie :
infectii uterine alimentatia bogata (hiperazotata) in ultima treime a gestatiei,
chimbarile bruste ale conditiilor admosferice, ventilatia insuficienta, oboseala, transportul,
distocii.
Simptome :
debuteaza imediat dupa fata sau in urmatoarele 2-3 zile
scroafa adopta decubit sternoabdominal si nu lasa purceii sa suga
prezinte frisoane, temperatura 40-41 grade, inapetenta
mamela afectata este de culoare rosie violacee calda, dureroasa
secretia in mamela bonava este redusa, rosietica, iar celelate comportimente prezinta
agalaxie
purceii sunt flamanzi, slabesc si sunt hipoglicemici
Evolutia : frecvent, maladia se agraveaza si femele moare. In cazurile mai putin grave,
se formeaza apcese mamare care apcedeaza.
Diagnostic : pe baza simptomelor si a examenului bacteriologic.
Prognostic : grav pentru scroafa si purcei.
Tratament :
general : streptimicina, sulfamide sau alte antibiotice ce va fi completat cu ser
antibacilar.
Se recomanda folosirea unui cotail de clinica rehitratant si calmant (glucoza 30%
150 ml, calciu gluconic 20g si algocalmin 20 ml).

77.MAMITA ACTINOMICOTICA SCROAFA


Evolueaza cronic
produsa de Actino myces israeli careia i se asociaze streptococi, stafilococi si C.
pyogenes.
Mamita este cea mai frecventa localizare a actinomicozei la scroafa
Simptome : compartimentul mamar marint in volun, cu zone indurate. Apcesele se pot
deschide spontan eliminand un puroi cremos, granular, ganben murdar, cu miros respingator.
Evolitia fara apcedare da mai ales aspectul tumoral.
Diagnostic :
clinic+ laborator
Tratament :
mamectomia estea cea mai buna metoda de tratament evitandu-se astfel slabirea
pana la cahectizarea femelei. In plaga operatorie se pot injecta 5 ml tinctura de iod. Daca
apcesele sunt mici, se ca aplica o pomada iodurata iar pe cale generala, iodura de potasiu.

78.MAMITA CATARALA ACUTA LA IAPA


agentii etiologici determinanti sunt : streptococii, diplococii si stafilococii
factori favorizanti : frig, traumatisme si mai ales retentia laptelui in cazul mortii
manzului sau la intarcara brusca
Simptome :
una sau ambele jumatati apar marite in volum, edemul inflamator se poate extinde
pe fata inferioada a abdomenului
mamela este calda dureroasa cu o consistenta pastoasa
secretia este seroasa, cu flocoane galbui
starea generala modificata : abatere, inapetenta, hipertermie, jena in mers
uneori starea generala se imbunatateste dupa 2-3 zile iar procesul inflamator se
reduce si are tendinte spre vindecare. De cele mai multe ori, insa, secretia devine purulenta, se
formeaza abcese care se deschid spontan formand traiecte fistuloase.
Prognostic : rezervat pentru compartimentul afectat.
Tratament : pe cale generala antibiotice si sulfamide, manzul va fi oprit de la supt, iapa
va fi mult de multe ori pe zi, resorbtia cu ajutorul pomezilor cu camfor, ichtiol, iodurate sau acid
salicilic. Abcesele si fistulele vor fi drenate chirurgical.

79.MAMITA BOTRIOMICOTICA LA IAPA


inflamatie cu evoluie cronica, de tip productiv
este produsa de Botryomices
afectiunea debuteaza ca o mamita seroasa, agentul patogen va patrunde prin
leziunile cutanate.
Simptome: semnele locale apar tarziu dupa infectare, leziunile sunt de tip proliferativ,
glanda mamara apare neregulata, strabatute de organe fibroase ce proemina la suprafata; pe aceste
cordoane apar zone fructuante ce apcedeaza si elimina e scretie mucoasa cenusie. Tesuturile din
prufonzimea acestor abcese prolifereaza intens dandu-i aspect tumoral mamelei cu numeloare
traiecte fistuloase.
Diagnostic : pe baza semnelor clinice, a evolutiei si examenului microscopic.
Tratamentul : local sau general, cu diferite substante medicamentoase nu a dat rezultate.
Se recomanda mamectomia.

80.MAMITELE LA CARNIVORE
inflamatiile mamare sunt rare la carnivore si pot evolua acut si cronic
infectia se produce pe cale hematogena, dar mai ales pe cale ascendenta si limfatica
prin leziunile produse de pui in tipul suptului.
Mamita acuta :
apare de regula in puerperium
agentii etiologici cei mai frecventi stafilococii dar si trectococii si colibacilii
Simpomatologie : una sau mai multe mamele sunt hiperemiate, edematiate, sensibile;
secretia scare, este seroasa la inceput, apoi devine roz sau negricioasa.; semne generale :
hipertermie, prostratie, inapetenta, diaree.
Evolutie : spre gandrena mamara cu sfarsit letal in 3-5 zile; uneori evolutia este mai
putin grava cu formarea de abcese.
Mamita cronica:
este mai rara cu abcese si reactii proliferatie, uneori cu degenerare chistica a
parenchimului
se formeaza unu sau mai multe abcese care se deschid si elimina un puroi rosu-brun
inchis cu tesuturi necrozate.
Compartimentele sanatoase prezinta agalaxie
Prognosticul este grav in forma acuta si rezervat in forma cronica.
Diagnostic : prin ex clinic si bacteriologic.
Tratament : general antibiotice si sulfamide, se recomanda antibiograma; local:
pomezi cu antibiotice, antiinflamatoare; in formele cronice abcesele se dreneaza chirurgical si se
aplica unguente rezolitive. Se recomanda terapia cu anatoxina stafilococica, iar daca mamela este
profund modificata, se poate face mamectomia. In formele acute, terapia de rehidratare este
ogligatorie.
Mamitele subclinice la carnivore pot produce moartea septicemica a cateilor nou-
nascuti. Se recomanda masurile de igiena profilactica, examinarea bacteriologica a secretiei mamare
inainte de parturitie poate preveni moartea cateilor.

S-ar putea să vă placă și