Sunteți pe pagina 1din 23

Aparatul genital mascul in serie

animala
Aparatul genital la armasar
• Bursele testiculare scurte şi voluminoase, aşezate în
regiunea inghinală cu scrotumul pigmentat si cu un rafeu
median evident.
• Testiculele ovoide, uşor turtite lateral, cu marele ax
longitudinal. Albugineea şi septumurile interlobulare conţin
fibre musculare netede şi formează un mediastinum testis
puţin evident.
• Epididimul prezintă un corp foarte dezvoltat şi un cap mai
redus. Coada epididimului este evident detaşată depăşind
polul caudal testicular.
• Canalul deferent prezintă ampula deferenţială foarte
dezvoltată. Între foiţele ligamentului interdeferenţial se
găseşte utriculul prostatic (lipseşte la unii masculi) de forma
unei pungi, uneori bifurcată caudal.
Aparatul genital la armasar


Fig.: Aparatul genital la armăsar
1. Vezicule seminale; 2. Ampulă; 3. Canal deferent; 4. Gland; 5. • Canalul ejaculator se
prezintă ca o ampulă
Testicul;
• 6. Epididim; 7. Glande bulbouretrale;
• 8. Prostată; 9. Vezică urinară.
adâncă, în care se deschid
canalele deferente, şi în
afara şi puţin în sus,
canalele veziculelor
seminale.
• Glandele seminale au
aspectul unor pungi
piriforme si sunt situate
dorsal, de o parte şi de alta
a gâtului vezicii urinare.
Gâtul glandei dispus caudal
participă la formarea
canalului ejaculator.
.
Aparatul genital la armasar
• Prostata dezvoltată la armăsar, este reprezentată numai de
corpul prostatei (nu prezintă porţiunea diseminată), de culoare
galben-cenuşie şi formează 2 lobi laterali voluminoşi. Este
situată pe faţa dorsală a originii uretrei pelvine acoperind şi
extremitatea posterioară a canalelor deferente şi veziculelor
seminale ; fiecare lob prostatic îşi varsă conţinutul în uretră
prin 10-20 de canale excretoare, care se deschid în vârful
unei mici papile de pe mucoasa uretrală dorsală.
• Glandele bulbo-uretrale se găsesc la nivelul arcadei
ischiatice, de o parte şi de alta a uretrei, înaintea bulbului
uretral. Au formă ovală, sunt acoperite de un muşchi
compresor (m. bulboglandular) şi se deschid în uretră prin 6-8
canale excretoare.
Aparatul genital la armasar
• Penisul este de tip musculo-cavernos, are formă cilindrică, cu
o lungime variabilă (50-60 cm în repaus şi 80-90 cm în
erecţie). Porţiunea liberă este acoperită de un tegument
subţire de culoare neagră sau marmorată care la baza
cavităţii furoului formează un pliu circular - inelul prepuţial.
Glandul este separat de restul porţiunii libere printr-un gât
evident şi prezintă circular o margine proeminentă - coroana
glandului.
Pe faţa anterioară se găseşte o adâncitură - fosa glandului -
în care este situată porţiunea terminală a uretrei (procesul
uretral), iar în vârful acesteia, meatul urinar.
Corpul cavernos se inseră pe ischium prin două rădăcini bine
detaşate, acoperite de un muşchi ischio-cavernos, relativ bine
dezvoltat.
• Prepuţul este lung, cu tegument subţire, acoperit cu păr
fin şi prezintă un rafeu median redus. Tegumentul intern este
bogat în glande sebacee care secretă o smegmă negricioasă.
Aparatul genital la taur
• Bursele testiculare voluminoase şi alungite vertical, situate
în regiunea inghinală. Scrotumul este de culoare roz, prezintă
un rafeu evident, iar în partea anterioară 2-4 mameloane
rudimentare.
• Testiculul este voluminos, elipsoidal, cu diametrul mare
vertical. Pe secţiune, parenchimul este de culoare galbenă
sau gălbui-roşcată cu mediastinum testis foarte bine
dezvoltat. Albugineea este subţire şi lipsită de fibre
musculare.
• Epididimul prezintă un cap foarte dezvoltat care acoperă
aproape complet extremitatea superioară (dorsală) a
testiculului. Corpul epididimului este subţire şi este aşezat pe
marginea mediană a testiculului. Coada epididimului, în formă
de U, aderentă la extremitatea inferioară, formează un
apendice rotunjit, care se detaşează de testicul.
Aparatul genital la taur
• Canalul deferent în zona
• Fig.: Aparatul genital la taur testiculară este flexuos şi se
• 1. Glanda prostată; 2. Vezicule seminale; 3.
Canal deferent; 4. Vezica urinară; 5. Penis; 6.
găseşte pe faţa mediană a
Glandul; testiculului şi caudală a corpului
• 7. Testicul; 8. Coada epididimului; 9. Scrot; 10.
Capul epididimar; 11. Flexura sigmoidă; 12. M. epididimului pe care-l urmăreşte
retractor al penisului; 13. Glanda Cowper; 14.
Rect.
până la polul dorsal, unde se
ataşează marginii mediale a
cordonului vascular. Canalul
ejaculator este foarte scurt.
• Glanda seminală este o
formaţiune pară, foarte boselată,
de culoare cenuşie, iar pe
secţiune de culoare gălbuie.
Structura ei este de tip tubulo-
alveolar, ramificat şi foarte
dezvoltată.
Aparatul genital la taur
• Prostata formată dintr-un corp foarte redus şi o porţiune
bogat diseminată în submucoasa uretrei pelvine, înconjurată
sub forma unui manşon de muşchiul uretral. Porţiunea
diseminată se găseşte pe toată lungimea uretrei pelvine.
• Glanda bulbo-uretrală, aproximativ de mărimea unei nuci
este netedă la suprafaţă şi complet acoperită de muşchiul
compresor (bulboglandular). Are un singur canal de excreţie
care se deschide în uretră, caudal faţă de bulbii spongioşi,
sub o plică uretrală ischiatică.
• Penisul are aspect cilindric, uşor turtit lateral la bază, se
inseră prin cele două rădăcini, acoperite complet de un
muşchi ischio-cavernos foarte dezvoltat.
Aparatul genital la taur
• Înainte de a se angaja între bursele testiculare formează o
dublă inflexiune - S-ul penian sau curbura sigmoidă. În timpul
erecţiei S-ul se şterge şi penisul se măreşte în lungime,
depăşind orificiul prepuţial. Pe curbura inferioară a S-ului se
ataşează cei doi muşchi netezi retractori ai penisului, fibrele
lor însă se prelungesc pe părţile laterale, până aproape de
vârful penisului. Porţiunea liberă a penisului este de formă
conică alungită, puţin încurbată în sus şi uşor turtită dorso-
ventral. Vârful penisului este acoperit parţial şi asimetric de un
gland redus. Asimetric se deschide şi meatul urinar, prin
intermediul unui proces uretral redus. Tegumentul penian este
de culoare roz cu numeroase papile mici.
• Penisul este de tip fibro-elastic, având o lungime de 100-130
cm.
Aparatul genital la taur
• Corpul cavernos relativ redus este îmbrăcat la exterior de o
albuginee foarte groasă şi inextensibilă. Glandul şi ţesutul
spongios uretral sunt slab dezvoltate.
• Prepuţul este lung, strâmt şi cu un orificiu redus, care este
prevăzut cu un smoc de fire lungi de păr. Tegumentul intern
formează la locul trecerii pe penis un burelet circular, bogat în
foliculi limfoizi.
• Muşchii prepuţiali sunt foarte bine dezvoltaţi la această
specie; 2 muşchi protractori sub formă de bandelete
aplatizate merg de la nivelul ostiumului prepuţial, între tunica
abdominală şi piele asigurând, după erecţie şi intromisiune,
revenirea prepuţului în poziţia de repaus. Cei doi retractori
pornesc din zona orificiului furoului, se dirijează înapoi şi trec
pe deasupra burselor, în tunica dartoică. Prin contracţia lor
sincronă cu erecţia se descoperă porţiunea liberă a penisului.
Aparatul genital la berbec si tap
• Bursele testiculare ceva mai coborâte decât la taur datorită
alungirii pronunţate a tecii vaginale; scrotumul este acoperit
cu lână şi prezintă cranial două mameloane mici.
• Testiculul berbecului este ovoid, aşezat vertical între coapse.
Testiculul la ţap este ceva mai mic, cu coada epididimului mai
dezvoltată
• Epididimul este bine dezvoltat acoperind extremităţile şi
marginea posterioară a testiculului.
• Canalul deferent este asemănător cu cel de la taur; utricula
prostatică se găseşte numai la unii berbeci.
• Glandele anexe seamănă cu cele de la taur, cu excepţia
prostatei. La berbec şi ţap lipseşte corpul prostatei, glanda
fiind reprezentată exclusiv prin tubulo-acinii diseminaţi în
peretele uretrei între mucoasă şi muşchiul uretral.
Aparatul genital la berbec si tap
• Penisul şi prepuţul nu prezintă
diferenţe semnificative faţă de
taur, cu excepţia porţiunii libere.
Glandul este bine dezvoltat,
asimetric şi prezintă la nivelul
gâtului 2 tuberculi. Uretra se
prelungeşte depăşind glandul,
formând un apendice vermiform
(în cazul însămânţării naturale,
prin erecţie, apendicele vermiform
pătrunde în ostiumul vaginal al
cervixului).
• Glandul la ţap prezintă numai un 1. Prepuţ; 2. Porţiunea liberă a penisului; 3. Colul
tubercul pe partea stângă, iar glandului; 4. Gland; 5. Proces uretral; 6. Tubercul
spongios; 7. Tubercul al glandului; 8. Rafeu
apendicele vermiform este mai median.
E. Testicul de berbec - vedere latero-caudală;
scurt. F şi G - ramificaţii ale arterei testiculare:
a. Testicul; b. Capul epididimului; c. Corpul
epididimului; d. Coada epididimului; e. Artera
testiculară; f. Venele testiculare; g. Cordonul
testicular.
Aparatul genital la vier
• Pungile testiculare sunt aşezate subanal şi sunt puţin
detaşate. Scrotul nu prezintă gât, pielea este încreţită, de
culoare roz, cu peri rari şi rafeu median foarte evident.
• Testiculul este foarte dezvoltat (350-800 g), cu axul mare
dispus oblic în jos şi înainte. Albugineea este groasă,
mediastinul testicular apare ca un cordon axial, iar glanda
interstiţială este foarte bine dezvoltată.
• Epididimul foarte dezvoltat, acoperă extremităţile şi marginea
superioară a testiculului.
• Canalul deferent este subţire, lipsit de dilataţia ampulară;
utricula prostatică este un canal unic sau bifurcat cranial.
• Glanda seminală, este cea mai voluminoasă glandă şi apare
ca o formaţiune boselată, de formă conică, turtită, cu vârful
dirijat caudal, iar cu baza deasupra gâtului vezicii urinare care
acoperă complet gâtul vezicii urinare, originea uretrei şi
prostata . Fiecare glandă are un canal excretor în partea
anterioara care pătrunde sub prostată şi participă la formarea
unui canal ejaculator scurt şi larg
• Fig.: Aparatul genital la vier • Fig: Glandele genitale accesorii la vierul matur (vedere dorsală)
• 1. Vezicule seminale; 2. Vezica urinară; - după Gh. Constantinescu, 1991
• 3. Flexura sigmoidă; 4. Glanda prepuţială; • 1. Pubis; 2. Ischium; 3. M. bulbospongios; 4. Gl. bulbouretrală;
• 5. Gland; 6. Epididim; 7. Testicul; 8. Canal deferent; 9. 5. M. uretrei; 6. Prostata 7. Gl. seminală; 8. Ilium (coxal); 9.
Glandele bulbouretrale; Vezica urinară.
• 10. Prostata
Aparatul genital la vier
• Prostata prezintă un corp prostatic foarte mic (2-3 cm) şi o
porţiune diseminată foarte dezvoltată
• Glanda bulbo-uretrală este foarte dezvoltată. Are formă
conică, turtită dorso-ventral şi se întinde de la bulbul uretral
(arcada ischiatică) până la vârful glandelor seminale. Cele
două glande sunt unite transversal de o redusă punte
musculară care îi dă aspectul literei H. Sunt acoperite în
regiunea caudală de muşchiul compresor. Canalele excretorii,
unul de fiecare parte, se deschid pe plafonul uretrei prin două
orificii acoperite de o valvulă ischiatică. În ţesutul conjunctiv
interlobular se găsesc numeroase fibre musculare netede.
• Penisul este de tip fibro-elastic, lung, de forma cilindrică.
Formează un S penien înaintea burselor testiculare. Porţiunea
liberă este uşor ascuţită şi răsucită către stânga, cu aspect de
tirbuşon; această structură favorizează pătrunderea penisului
printre papilele cervicale în timpul actului coital, ejacularea
realizându-se intrauterin. Meatul urinar are aspectul unei fante
laterale la vârful penisului.
Aparatul genital la vier
• Furoul este reprezentat de un canal îngust, adânc care se
deschide printr-un orificiu strâmt, prevăzut cu un smoc bogat
de păr. Aproximativ la jumătate, prezintă o strictură care
împarte prepuţul în două compartimente. Compartimentul
posterior are formă cilindrică, în el găsindu-se în mod obişnuit
porţiunea liberă a penisului. Compartimentul anterior se
prezintă ca o cavitate mai largă, pe al cărui plafon se găseşte
un orificiu strâmt care comunică cu două diverticule largi care
se întind înapoi sub peretele abdominal şi a căror mucoasă
are capacitate secretorie. Acestea sunt bursele prepuţiale
care secretă o substanţă onctuoasă, cu miros puternic,
specific, datorită feromonilor, cu rol în manifestarea atracţiei
sexuale.
Aparatul genital la caine
• Pungile testiculare sunt situate topografic în regiunea
subanală. Tunica scroto-dartoică formează un gât scurt şi un
rafeu evident.
• Testiculul este oval, globulos; axul longitudinal este oblic în
jos şi înapoi. Pe secţiune, are culoare cenuşie, mediastinum
testis este evident, iar parenchimul divizat în lobuli evidenţi.
• Epididimul este foarte dezvoltat, acoperă extremităţile
gonadei şi marginea posterioară; prezintă o albuginee fină
prin care se văd flexiunile canalului epididimar.
• Canalul deferent relativ gros, formează o ampulă
deferenţială redusă.
• Glandele anexe sunt reprezentate numai de prostată
(glandele seminale şi bulbo-uretrale lipsesc). Prostata este
foarte dezvoltată, cu aspect globulos şi îmbracă complet
uretra la originea ei vezicală. Are culoare gălbuie şi aspect
bilobat datorită unui sept median. Adventicea este fibroasă şi
trimite numeroase septumuri care împart glanda în lobi şi
lobuli.
Aparatul genital la caine

• Penisul are o lungime de 15-20 cm.
Corpul cavernos are formă conică
Fig.: Aparatul genital la câine
• 1. Vezica urinară; 2. Glanda prostată; 3. Cordon spermatic;
• 4. Testicul; 5. Scrot; 6. Uretră;
• 7. Bulbul glandului; 8. Penis;

cu o depresiune ventrală în care se


• 9. Prepuţ.

găseşte uretra. La nivelul porţiunii


libere, corpul cavernos este înlocuit
de osul penian care are formă
conică, prezintă un jgheab
longitudinal ventral pentru uretră şi
se termină anterior printr-un cordon
fibros ce ajunge până la vârful
penisului. Osul penian este acoperit
în totalitate de expansiunea
ţesutului erectil al uretrei, care
formează un gland foarte dezvoltat.
Glandul este uşor gâtuit la
jumătatea sa, formând astfel o parte
anterioară (partea alungită a
glandului) şi o parte posterioară
(bulbii glandului).
Aparatul genital la caine
• Bulbii glandului sunt foarte dezvoltaţi, iar intrarea acestora în
erecţie asigură, alături de contracţia musculaturii vestibulului
vaginal al femelei, prelungirea actului coital.Vârful glandului
este ascuţit, dirijat în jos, sub el deschizându-se uretra
• Prepuţul (furoul) este ataşat de peretele abdominal printr-un
pliu al pielii. Este foarte lung şi îngust, cu orificiul prepuţial
strâmt.
• Furoul prezintă 2 muşchi protractori subţiri, care se detaşează
sub cartilajul xifoidian al sternului, se situează superficial de o
parte şi de alta a liniei albe şi se termină la faţa internă a
prepuţului în formă de inel.
Aparatul genital la cotoi
Testiculul şi bursele testiculare la cotoi sunt situate în
regiunea subanală, acoperite cu păr abundent. Testiculul este
relativ mic, ovoid sau sferoidal, aşezat oblic în burse.
• Epididimul este foarte dezvoltat cu extremităţile aplatizate,
acoperind 3/4 din circumferinţa testiculului.
• Canalul deferent nu prezintă dilataţie ampulară în zona
terminală. Înainte de a se deschide la nivel uretral înconjoară
uretra dinafară înăuntru sub forma unei chingi.
• Glandele anexe sunt reprezentate de glandele bulbo-uretrale
şi prostata (lipsesc veziculele seminale). Prostata este bine
dezvoltată şi înconjoară parţial uretra (nu cuprinde şi faţa
ventrală a uretrei), formând doi lobi distincţi. Porţiunea
diseminată este plasată mai caudal, mai slab dezvoltată,
numai în porţiunea superioară a uretrei.
Aparatul genital la cotoi
• Penisul este aşezat în
• Fig.: Aparatul genital la motan
• 1. Prostata; 2. Glandele bulbouretrale; 3. Vezica urinară;
• 4. Canal deferent; 5. Os penian;
• 6. Testicul; 7. Epididim. apropierea testiculelor şi
este dirijat caudal în repaus;
în timpul erecţiei el se
dirijează cranial.
Extremitatea liberă este
lipsită de gland, dar prezintă
un redus os penian, iar
tegumentul ce o acoperă
formează o serie de papile
cornificate cu vârful orientat
spre rădăcina penisului.
• Furoul prezintă o cavitate
scurtă şi largă.
Aparatul genital la iepure

• Bursele testiculare situate în regiunea inghinală sunt puţin


detaşate. Teaca vaginală este lipsită de gât, dar inelul inghinal
este foarte larg, permiţând retragerea testiculului în cavitatea
abdominală. La această specie testiculul este alternativ
exorhid-enorhid.
• Testiculul este voluminos, elipsoidal, cu extremitatea
inferioară mai îngustă. Epididimul este strâns pe testicul, pe
care-l acoperă parţial. Coada epididimului este detaşată sub
forma unui apendice şi aderă la fundul tecii vaginale, ceea ce
face ca, în perioada de enorhidie, punga să fie redusă.
• Canalul deferent este bine detaşat în cordonul testicular
formând o dilataţie ampulară evidentă şi se deschide în uretră
separat la nivelul unei papile (nu are canal ejaculator).
Aparatul genital la iepure
• Glandele anexe sunt reprezentate de glandele seminale,
prostată şi glandele bulbouretrale. Glandele seminale sunt
relativ reduse şi situate pe partea dorso-laterală a gâtului
vezicii urinare: în plan median aderă la "uterul masculin", fapt
pentru care au fost confundate de multe ori cu acesta.
Prostata este formată din corpul prostatei şi porţiunea
diseminată. Corpul prostatei are aspect bilobat, dezvoltat în
sens transversal. Dimensiunea prostatei variază în funcţie de
vârstă şi de perioada de rut. Porţiunea diseminată este
redusă. Glanda bulbouretrală este redusă, prezentând doi lobi
ovoizi, de culoare galben-lutoasă, acoperiţi complet de
muşchiul bulboglandular.
• Penisul este deosebit de cel de la motan prin lipsa osului
penian şi a papilelor cornificate la nivelul extremităţii libere.
• Prepuţul prezintă două aglomerări glandulare masive care îşi
varsă produsul prin câte un canal propriu, de o parte şi de alta
a penisului (glanda prepuţială).