Extremitate asuperioară 8.

Spaţiul subpectoral profund este limitat de:

a) fascia pectorală
b) m. pectoral mare
Regiunea infraclaviculară c) fascia clavipectorală
d)! m. pectoral mic
1. Limitele regiunii infraclaviculare sunt: e) ! lamela profundă a fasciei clavipectorale
a) marginea inferioară a m. pectoral mare
b)! marginea sternului 9. Purulenţele din spaţiul subpectoral superficial se
c)! marginea anterioară a muşchiului deltoid răspindesc in cavitatea axilară pe traiectul:
d) ! сlavicula a) ligamentului coracohumeral
e) ! coasta a III-a b) ligamentului suspensor axilar
c)! venei cefalice
2. Care fascie formează capsula glandei mamare? d)! arterei toracoacromiale şi nervilor toracici
a) fascia pectorală anteriori
b) fascia clavipectorală e) toate răspunsurile corecte
c)! fascia superficială
d) fascia transversală 10. Fascia clavipectorală se inseră pe:
e) fascia endotoracica a)! claviculă
b)! procesul coracoid
3. Care din afirmaţiile de mai jos sint corecte? c) stern
a) teaca m. pectoral mare este fascia superficială d)! coasta I – V
b)! teaca m. pectoral mare este fascia proprie e) m. pectoral
c) m. pectoral mare nu are teacă
d)! m. pectoral mare formează peretele anterior al 11. Glanda mamară este inervată de:
spaţiului subpectoral superficial a)! ramuri ale nn. intercostali II – VII
e) m. pectoral mare este inconjurat de fascia b)! ramurile plexului cervical
clavipectorală c)! ramurile toracale anterioare a plexului brahial
d) nn. frenici
4. Foiţa profundă a fasciei pectorale se numeşte: e) nn. vagi
a) fascia superficială
b) fascia pectorlă
c) fascia endocervicală Regiunea scapulară
d)! fascia clavipectorală
e) fascia axilară
1. Fascia proprie a regiunii scapulare formează teacă
pentru următorii muşchi:
5. Următoarele afirmaţii sunt corecte:
a) m. supraspinatus
a)! trigonul deltoidopectoral este limitat de:
b) m. infraspinatus
claviculă, m. deltoid şi m. pectoral mare
c) m. teres minor
b)! in trigonul deltoidopectoral este situată vena
d) ! m. latissimus dorsi
cefalica
e) ! m. trapezius
c)! in stratul subcutanat infraclavicular sunt situaţi
nn. supraclaviculari
2. Grupul de muşchi superficiali ai regiunii scapulare
d)! fascia superficială formează ligamentul
sint:
suspensor al glandei mamare
a) teres major
e) vena cefalica se varsă in vena bazilică
b) teres minor
c) ! latissimus dorsi
6. Teaca cărui muşchi este formată de fascia
d) supraspinatus
clavipectorală?
e) ! trapesius
a) m. pectoral mare
b)! m. pectoral mic
3. Tecile osteofibroase scapulare sint ocupate de:
c) m. dinţat anterior
a) m. trapetius
d) m. deltoid
b) ! m. supraspinatus
e) mm. intercostali
c) m. latissimus dorsi
d) ! m. infraspinatus
7. Spaţiul subpectoral superficial se află:
e) ! mm. teres minor et major
a)! posterior de m. pectoral mare
b)! anterior de m. pectoral mic şi fascia
clavipectorală
c) posterior de fascia superficială
d) anterior de fascia proprie
e) in ţesutul celuloadipos subcutanat
4. Arterele principale care participă la formarea 2.Peretele posterior al cavităţi axilare este constituitde:
anastomozei arteriale scapulare: a)! m. subscapularis
a) ! a. suprascapularis b)! mm. teres major et minor
b) a. axilaris c)! m. latissimus dorsi
c) a. toracoacromialis d) caput longus m. triceps brahii
d) ! a. circumflexa scapulae e) mm. pectorali major et minor
e) ! r. descendens a. transversae colli
3. Prin orificiul patrulater al peretelui posterior al
5. Regiunea scapulară este inervată de următorii nervi: cavităţii axilare trec:
a) ! n. suprascapular a) a. axilară
b) n. infrascapular b) n. subscapular
c) ! n. subscapular c) a. circumflexă scapulară
d) n. toracic lateral d)! n. axilar
e) ! n. dorsal al scapulei e)! a. circumflexă humerală posterioară

4. Prin orificiul trilater al peretelui posterior al cavităţii

Regiunea deltoideană axilare trece:
a) a. subscapulară
1. N. axilar poate fi lezar in regiunea deltoidiană:
b) n. subscapular
a) la nivelul apofizei acromiale
c)! a. circumflexă scapulară
b)! pe marginea posterioară a m. deltoid
d) a circumflexa humeris posterior şi n. axilar
c) pe marginea anterioară a m. deltoid
e) a. toracodorsală
d) la limita inferioară a m. deltoid
e) la limita superioară a m. deltoid
5. Peretele anterior al cavităţii axilare este format din:
a)! m. pectoralis minor cu fascia clavipectoralis
2. Ce vase şi nervi sint situate in spaţiul subdeltoidian?
b) fascia axilaris
a)! a. circumflexă humerală anterioară
c) spaţiul subpectoral profund
b)! a. circumflexă humerală posterioară
d)! m. pectoral mare
c) n. dorsal scapular
e) m. dinţat anterior
d)! n. axilar
6. Peretele lateral al cavităţii axilare este:
e) a. subscapulară
a)! m. coracobrahial şi capul scurt al m. biceps
brahial
3. Plagă pe marginea posterioară a m. deltoid. Este
b) m. triceps brahial
dereglată abducţia braţului. Probabil este lezat:
c)! osul humeral
a) plexul brahial
d) fascia proprie
b) n. suprascapular
e) m. brahioradial
c)! n. axilar
d) n. musculocutanat
7. Peretele medial al cavităţii axilare este:
e) n. radial
a) fascia clavipectorală
b)! peretele toracic
4. La fracturarea colului chirurgical a osului humeral
c)! m. dinţat anterior
se pot trauma:
d) m. pectoral mic
a) tendonul lung al m. biceps brachial
e) m. pectoral mare
b)! a. circumflexa humeris posterior
c)! n. axilar
8. Linia de proiecţie a a. axilare este linia trasată intre:
d) n. radial
a)! treimea anterioară şi medie a fosei axilare
e)! a. circumflexa humeri anterior
b) pe marginea inferioară a muşchiului pectoral
mare
Regiunea axilară c) treimea medie şi posterioară a fosei axilare
d) pe mijlocul distanţei intre m. pectoral mare şi
1. Care din limitele fosei axilare sint numite corect? m. lat al spatelui
a)! marginea inferioară a m. pectoral mare e) apofiza coracoidă şi epicondilul medial al
b) marginea inferioară a pectoralului mic humerusului
c)! marginea inferioară a m. latissimus dorsi
d)! liniile convenţionale ce unesc pectoralul mare 9. Orificiul patrulater este delimitat de:
şi latissimus dorsi lateral şi medial a)! m. rotund mare
e) marginea inferioară a m. subscapular b) m. coracobrahial
c)! m. rotund mic şi subscapular
d)! osul humeral
e)! capul lung al m. triceps brahii
10. Orificiul trilater este delimitat de: Articulaţia umărului
a)! m. rotund mare
b) m. coracobrahial 1. Care porţiune a articulaţiei humerale nu este intărită
c) ! m. rotund mic şi subscapular de muşchi?
d) osul humeral a) anterioară
e)! capul lung al m. triceps brahial b) posterioară
c) exterioară
11. Apexul cavităţii axilare este situat intre: d)! medială
a) elementele articulaţiei umărului e) este intărită din toate părţile de muşchi
b)! coasta I
c)! claviculă 2. La luxarea umărului in direcţie antero-inferioară ce
d) m. pectoral mic nerv poate fi lezat?
e) m. deltoid a) n. median
b) n. radial
12. Sintopia pachetului vasculonervos axilar la nivelul c) n. ulnar
triunghiului clavipectoral in raport cu a. axilară este: d)! n. axilar
a) ! medial – vena axilară e) poate fi lezat orice nerv
b) ! lateral – plexul brahial
c) medial – fascicolul medial al plexului brahial 3. Luxaţiile humerusului se intilnesc mai frecvent in
d) lateral – fascicolul nervos lateral cazul lipsei sau subdezvoltării ligamentului?
e) medial – v.cefalică a) coracohumeral
b) coracoacromial
13. In triunghiul pectoral de la a. axilară pornesc c) tendonului capului lung al m. biceps brahii
următoarele ramuri: d)! glenohumeral mediu
a) a. toracică supremă e) glenohumeral superior
b) a. toracoacromială şi a. toracică laterală
c) a. toracică laterală, a. circumflexa humeris
posterior şi a. circumflexa scapulară
Regiunea brahială
d)! a. toracică laterală
1. Proiecţia a. brahiale şi a n. median pe braţ este linia
e) toate răspunsurile sunt eronate
dintre?
a)! treimea anterioară şi medie a fosei axilare
14. In triunghiul subpectoral de la a. axilară pornesc
b) treimea posterioară a fosei axilare
următoarele ramuri:
c)! mijlocul plicii cubitale
a) a. toracoacromială
d) epicondilul medial
b) ! a. circumflexa humeri posterior
e) epicondilul lateral
c) a. circumflexa scapulă
d) ! a. subscapulară
2. Linia de proiecţie a n. ulnar pe braţ in treimea
e) ! a. circumflexa humeri anterior
inferioră, uneşte următoarele puncte:
a)! hotarul treimii medii şi inferioare a şanţului
15. Circuitul sangvin colateral va fi mai benefic in
bicipital medial
cazul ligaturării a. axilare?
b)! epicondilul medial
a) proximal de a. toracică internă
c) epicondilul lateral
b) distal de a. circumflexa humeri posterior
d) mijlocul plicii cubitale
c)! proximal de a. subscapulară
e) şanţul bicipital lateral
d) distal de a. subscapulară
3. Nervul radial in regiunea anterioară a braţului
e) proximal de a. toracoacromială
corespunde:
a)! treimea inferioară a şanţului bicipital lateral
16. In triunghiul subpectoral artera axilară este
b) treimea inferioară a şanţului bicipital medial
inconjurată de:
c) coincide cu şanţul bicipital medial
a)! n. median
d) coincide cu proiecţia nervului ulnar
b)! n. musculocutanat
e) nu se proiectează in regiunea anterioară a
c)! n. ulnar, cutanat medial al braţului şi
braţului
antebraţului
4. In ţesutul subcutanat al regiunii anterioare a braţului
d)! n. radial, n. axilar
se situiază:
e) n. suprascapular
a)! v. cefalică
b)! v. bazilică
c) n. median
d)! n. cutanat medial al braţului şi antebraţului
e) n. radial
5. La nivelul treimei proximale a braţului loja 12. Identificaţi formaţiunile anatomice localizate in
anterioară conţine: loja posterioară in treimea medie a braţului?
a) m. triceps brahial, n. radial a)! m. triceps brahial
b)! m. coracobrahial, m. biceps brahial, m. brahial b)! n. radial
c) ! a. şi v. brahială, n. median, n. c)! a. profundă brahială
musculocutanat d) n. musculocutanat
d)! n. ulnar e) a. colaterală ulnară superioară
e) m. rotund mic
13. Proiecţia n. radial pe braţ este linia ce uneşte?
6. In treimea distală a braţului loja anterioară conţine: a)! marginea posterioară a m. deltoidian
a) m. coracobrahial, n. radial, v. basilică b)! treimea inferioară a şanţului bicipital lateral
b) capul lung al m. biceps brahial, n. cutanat c) tuberculul mare al osului humeral
brahial lateral d) epicondilul lateral al humerusului
c)! m. biceps brahial, m. brahial , a. şi v. brahială, e) treimea inferioară a şanţului bicipital medial
a. colaterală ulnară inferioară
d)! n. median, n. musculocutanat 14. Prin canalul humeromuscular trec următoarele
e) n. cutanat antebrahial medial, n. cutanat formaţiuni anatomice?
brahial medial a) n. axilar
b) a. circumflexă humerală posterioară
7. Componenţa pachetului neurovascular principal al c) n. musculocutanat
braţului in treimea inferioară: d)! n. radial
a) n. ulnar, n. median, v. brahială, a. brahială e) ! a. şi v. profundă brahială
b)! n. median, v. brahială, a. brahială
c) v. brahială, n. radial, a. brahială 15. In canalul format de epicondilul medial al
d) n. ulnar, n. musculocutanat, v. brahială humerusului şi olecranon se localizează:
e) a. brahială, n. cutaneus antebrahii medialis, v. a)! n. ulnar
basilica b) a. colaterală ulnară superioară
c) a. colaterală ulnară inferioară
8. N. ulnar in treimea superioară a braţului este d) a. recurentă ulnară anterioară
localizat? e) a. profundă a braţului
a)! medial şi posterior de n. median
b) lateral de a. brahială 16. Canalul humeromuscular este situat?
c)! medial de a. brahială a)! in loja posterioară a braţului
d)! lateral de v. basilica b) in loja anterioară a braţului
e) medial de v. basilica c)! intre humerus şi m. triceps
d) intre humerus şi m. brahial
9. N. ulnar in treimea inferioară a braţului este e) acest canal este situat in altă regiune
localizat?
a) anterior şi medial de a. brahială 17. Ramurile terminale ale a. profundă a braţului sint:
b) intre epicondilul medial al osului humeral şi a)! a. colaterală radială
olecranon b)! a. colaterală medie
c)! in loja m.triceps brahial c) a. colaterală ulnară superioară
d) localizat intre m. brahial şi biceps brahial d) a. colaterală ulnară inferioară
e) in loja muşchiului biceps brahial e) nici un răspuns nu este corect

10. Segmentul critic al trunchiului arterial pe membrul 18. Determinaţi care din afirmaţii sunt corecte?
superior este localizat intre: a)! la fracturarea osului humeral in treimea medie
a)! a. profunda brahii poate fi lezat n. radial
b) a. circumfexa humeri anterior b)! n. radial trece prin canalul humeromuscular
c) a. circumflexa scapulă c) ligaturarea a. brahiale este mai bine de efectuat
d) a. circumflexa humeri posterior proximal de a. profundă a braţului
e)! a. subscapulară d)! n. ulnar in treimea inferioară a braţului se
11. N. musculocutanat in treimea medie a braţului este localizează in loja posterioară
localizat intre: e) n. radial se ramifică in treimea medie a
a) m. coracobrahial antebraţului.
b)! m. brahial
c) m. brahioradial
d) m. triceps
e)! m. biceps brahial
19. La fracturarea osului humeral proximal de inserţia 6. Care din afirmaţii sint corecte?
m. deltoidian fragmentele osoase se deplasează? a)! in fosa cubitală ramura superficială a n. radial
a) fragmentul proximal este rotat extern sub este situată intre mm. brahioradial şi supinator
acţiunea mm. infraspinatus şi teres minor b)! ramura profundă n. radialis intră in canalul
b) fragmentul proximal este deplasat anterior supinator
lateral sub acţiunea mm. supraspinatus şi m. c) n. radial are numai o singură ramură
deltoid d)! ramura superficială a n. radial este insoţită de
c)! fragmentul proximal este deplasat medial sub a. radială
acţiunea mm. teres şi pectoral mare e) ramura profundă a n. radial este insoţită de a.
d)! fragmentul distal este deplasat lateral şi radială
superior sub acţiunea m. deltoid
e) fragmentul distal este deplasat posterior sub 7. Despre a. radială se poate spune:
acţiunea m. biceps brahial a)! se situiază intre m. pronator teres şi m.
brahioradial
Regiunea cubitală b) se situiază sub m. palmaris longus
c) este insoţită de n. median
1. In ţesutul subcutanat al regiunii cubitale anterioare d)! este insoţită de r. superficială a n. radial
sint situate? e) este insoţită de n. ulnar
a)! vv. bazilică şi cefalică
b)! nn. cutanaţi ai antebraţului mediali şi laterali 8. Despre a. ulnară se poate spune:
c) ! v. mediana cubiti a)! este situată intre mm. flexori digital superficial
d) a. brahială şi profund
e) n. median b) este insoţită de ramura profundă a n. radial
c)! de la a. ulnară porneşte a. recurentă ulnară
2. In fosa cubitală a. brahială este: d) este situată superficial deasupra m. pronator
a) ! mai medial de tendonul m. biceps brahii teres
b) mai lateral de tendonul m. biţeps e) se situiază pe membrana interosoasă
c) ! insoţită de n. median
d) insoţită de n. musculocutanat 9. Reţeaua arterială a regiunii cubitale este formată de
e) mai superficial de fascia proprie următoarele anastomoze arteriale:
a) a. circumflexa humeri posterior şi a. recurentă
3. Ce muşchi se află in loja laterală a fosei cubitale? interosea
a)! m. brahioradialis b) a. colaterală ulnară superioară şi a. profunda
b) m. biceps brahialis brachii
c) m. brahialis c)! a. colaterală ulnară superioară şi a. recurentă
d) ! m. supinator ulnară posterioară
e) m. pronator teres d)! a. colaterală radială şi a. recurentă radială
e) ! a. colaterală ulnară inferioară şi a. recurentă
4. Ce muşchi se află in loja medială a fosei cubitale? ulnară anterioară
a) ! m. pronator teres
b) ! m. palmaris longus 10. Canalul osteofibros prin care trece n. ulnar la
c) ! mm. flexori degetelor nivelul regiunii cubitale este format din:
d) m. supinator a)! epicondilul medial al humerusului
e) toate răspunsurile sint corecte b) epicondilul lateral al humerusului,
c)! olecranon
5. In fosa cubitală n. radial se află? d)! fascia proprie şi ţesuturile superficiale
a) ! in septul intermuscular lateral, intre m. e) capul osului radial
brahioradial şi m. brahial
b) in septul intermuscular lateral, intre m. brahial 11. Prin canalul n. ulnar din regiunea cubitală trece:
şi m. biceps a)! n. ulnar
c) in septul intermuscular medial b) n. radial
d) aderă la capsula articulară c) n. median
e) in grosimea m. pronator teres d)! a. colaterală ulnară superioară
e) a. colaterală ulnară inferioară
 Regiunea antebraţului 7. N. median in treimea medie pe antebraţ este
1. Proiecţia pachetului neurovascular ulnar pe antebraţ localizat intre:
este linia ce uneşte: a)! m. flexor superficial al degetelor
a) tendonul m. biceps brahial b)! m. flexor profund al degetelor
b) apofiza stiloidă a ulnei c) m. palmar lung
c)! epicondilul medial al humerusului d) m. flexor carpi ulnar
d)! osul pisiform e) m. flexor carpi radial
e) olecranonul
8. Spaţiului celuloadipos Paron-Pirogov pe antebraţ
2. Proiecţia pachetului vasculonervos radial pe antebraţ este delimitat de:
este linia ce uneşte? a)! m. flexor profund al degetelor
a) tendonul m. biceps brahial b)! m. flexor lung al policelui
b)! mijlocul fosei cubutale c) m. flexor superficial al degetelor
c)! apofiza stiloidă a radiusului d)! membrana interosea
d) epicondilul lateral al osului brahial e)! m. pronator patrat
e) osul scafoid
9. Fasciculul neurovascular lateral al antebraţului este
3. Linia de proiecţie a nervului median pe antebraţ format din:
uneşte? a)! a. şi v. radiale
a) tendoanele m. biceps brahial b) n. radial
b)! mijlocul fosei cubitale c) n. median
c)! mijlocul dintre apofizele stiloide a radiusului şi d)! r. superficială a n. radial
ulnei e) r. profundă a n. radial
d) epicondilul medial al osului brahial
e) este mijlocul dintre tendonul m. flexor carpi 10. Fasciculul neurovascular medial al antebraţului
radial şi m. palmar lung este format din:
a) a. radială
4. In ţesutul subcutanat al regiunii anterioare a b)! a. şi v. ulnară
antebraţului sint situate următoarele formaţiuni: c) n. radial
a)! vv. cefalica şi bazilica d) n. median
b)! nn. cutanaţi ai antebraţului mediali şi laterali e)! n. ulnar
c) aa. radială şi ulnară
d) n. median 11. Nervul median este insoţit pe antebraţ de:
e) a. mediană a) a. comitans
b)! a. mediană
5. Care din afirmaţii sint corecte? c) a. ulnară
a)! de la fascia proprie in regiunea antebraţului d) a. radială
pornesc două septuri e) nici un răspuns nu este corect
b) in partea anterioară a antebraţului muşchii sint
dispuşi in trei straturi 12. In treimea medie a antebraţului n. median se află:
c)! stratul patru este reprezentat de m. pronator a) sub fascia proprie
quadratus b) intre mm. carpi radialis şi palmaris longus
d) fasciculele neurovasculare principale ale c) intre mm. brahioradialis şi flexor carpi radialis
antebraţului sint situate in stratul subcutanat d) intre mm. flexor digitorum superficialis şi
e)! spaţiul Paron-Pirogov este situat intre straturile flexor carpi ulnaris
3 şi 4 de muşchi flexori e)! intre mm. digitorum superficialis şi digitorum
profundus
6. Indicaţi intre care muşchi este localizată a. radială in
treimea medie a antebraţului? 13. Şanţul radial al antebraţului in treimea medie şi
a)! m. brahioradial inferioară este limitat de:
b) m. pronator rotund a)! m. brahioradial
c)! m. flexor carpi radial b)! m. flexor carpi radialis
d) m. flexor superficial al degetelor c) m. pronator teres
e) m. supinator d) m. palmaris longus
e) m. pronator quadratus
14. Şanţul ulnar al antebraţului este limitat de: 21. Şanţul median este situat intre:
a)! m. flexor carpi ulnaris a)! m. flexor carpi radialis
b)! m. flexor digitorum superficialis b) m. flexor carpi ulnaris
c) m. brahioradial c)! m. flexor digitorum superficialis
d) m. palmaris longus d) m. flexor digitorum profundus
e) m. pronator teres e) m. pronator teres

15. Prin canalul supinator trec: 22. Fasciculul neurovascular interosos anterior din
a) n. radial regiunea antebraţului reprezintă ramuri a:
b) r. profundă a n. radial şi a. colaterală radială a)! n. median
c)! r. profundă a n. radial b) n. ulnar
d) r. posterioară a n. interosos c)! a şi v. ulnare
e) a. radială d) a. şi v. radiale
e) n. radial
16. Canalul supinator este delimitat de:
a) lig. anular radial 23. Stratul trei de muşchi din regiunea anterioară a
b)! m. supinator antebraţului este format din:
c) m. brahioradial a)! m. flexor pollicis longus
d) mijlocul diafizei osului radial b)! m. flexor digitorum profundus
e)! colul osului radial c) m. flexor digitorum superficialis
d) m. pronator teres
17. Prin ce se poate manifesta evoluarea sindromului e) m. pronator quadratus
canalului supinator?
a) scăderea sensibilităţii pielii regiunii antero- Regiunea mainii
laterale a antebraţului
b) scăderea sensibilităţii pielii regiunii posterioare 1. In ţesutul subcutanat al regiunii carpiene sint situate
a antebraţului următoarele formaţiuni:
c)! diminuarea forţei de extensie a mainii şi a)! v. cefalica şi bazilica
degetelor b) v. intermedia
d) lipsa flexiei mainii şi degetelor c)! n. cutaneus antebrahii medialis
e) ischemia ţesuturilor regiunii posterioare a d) n. radialis
antebraţului e)! n. cutaneus antebrahii lateralis
18. Pachetul vasculonervos al regiunii posterioare a 2. Canalul carpal conţine următoarele formaţiuni
antebraţului este format de: anatomice:
a) n. posterior al antebraţului a) n. ulnar
b)! ramura terminală a r. profunde a n. radial b) ramura superficială a n. radial
c)! a. interosoasă posterioară şi două vene c)! tendoanele mm. flexor superficial şi profund al
omonime degetelor
d) a. radială d)! tendonul m. flexor lung al policelui
e) a. posterioară a antebraţului e)! n. median
19. Stratul celular din regiunea posterioară a 3. Canalul carpiulnar (Guyon) conţine următoarele
antebraţului comunică cu spaţiul Paron-Pirogov: formaţiuni anatomice:
a)! pe traectul ţesutului perivascular al arterelor a) tendonul m. flexor carpi ulnar
interosoase b)! artera, vena ulnară
b) prin canalul supinator c)! nervul ulnar
c)! prin orificiile in membrana interosoasă d) tendonul m. flexor al degetului mic
d) prin şanţul ulnar e) tendonul m. palmar lung
e) prin şanţul radial
20. Spaţiul celular adipos din regiunea posterioară a
antebraţului se află: 4. Sintopia elementelor anatomice in canalul carpiulnar
a)! intre stratul superficial şi profund de muşchi (Guyon) este următoarea:
b) intre stratul profund de muşchi şi membrana a) artera este situată medial de nerv
interosoasă b) nervul este situat superficial
c) deasupra stratului superficial c)! artera este situată superficial şi lateral
d) intre muşchii superficiali d)! nervul este situat medial şi profund de arteră
e) in această regiune spaţiu celular adipos e) vena este situată medial de nerv
intermuscular nu există
5. Canalul carpiradial conţine următoarele formaţiuni 12. In loja mezotenară sunt localizate următoarele
anatomice: formaţiuni anatomice:
a) artera şi vena radială a)! tendoanele mm. flexori superficial şi profund
b) nervul radial al degetelor
c)! tendonul m. flexor carpi radial b)! nn. digitali palmari comuni, arcada palmară
d) nervul median arterială superficială
e) ramura superficială a n. radial c) tendonul m flexor policis longus
d)! spaţiul celular subaponeurotic şi spaţiul celular
6. Sindromul de compresie a n. median in regiunea subtendinos
carpiană este determinat de: e)! mm. lumbricali
a)! localizarea nervului intre structuri fibroase
dense care au un grad scăzut de elasticitate 13. Indicaţi căile posibile de răspandire a puroiului din
b) localizarea a. comitans a n. median spaţiul subaponeurotic a lojei mezotenare a miinii:
c) localizarea limitrofă a osului pisiform a)! pe traiectul pachetelor neurovasale digitale in
d) ingroşarea lig. carpal volar ţesutul subcutanat palmar
e) grosimea n. median b) pe traiectul rr. profunde a n. ulnar şi a. ulnare
din spaţiul celular subtendinos
7. In ţesutul subcutanat al regiunii posterioare carpiene c)! prin canalul carpal pe antebraţ in spaţiul
sint situate următoarele formaţiuni: Paron-Pirogov
a)! v. cefalica şi v. bazilica d)! pe traiectul mm. lumricali in regiunea dorsală a
b) tendoanele extensorilor degetelor
c) n. cutaneus antebrahii lateralis şi medialis e) pe traiectul arcadei palmare profunde in
d)! n. cutaneus antebrahii posterior regiunea dorsală a mainii
e)! r. superficialis n. radialis, r. dorsalis n. ulnaris
14. Bursa sinovială ulnară include in sine tendoanele
8. Articulaţia radiocarpiană este formată din: următorilor muşchi:
a)! osul radial a)! flexor superficial al degetelor
b) osul trapezoid b) flexor carpi radial
c)! osul ulnar cu discul articular c)! flexor profund al degetelor
d)! oasele carpului, randul proximal (os d) flexor lung al policelui
navicularis,os semilunaris,os triquetrum) e) flexor carpi ulnar
e) osul pisiform
15. Ramura motorie a nervului median inervează
9. Aponeuroza palmară este reprezentată de: următorii muşchi a eminenţii tenare:
a) prelungirea tendonului m. palmaris brevis a) m. adductor policis
b)! prelungirea tendonului m. palmaris longus b) m. flexor policis brevis (capul profund)
c) fascia superficială c)! m. abductor policis brevis
d) tendoanele flexorilor d)! m. oponens policis
e)! o placă triunghiulară de ţesut conjunctiv dens, e)! m. flexor policis brevis (capul superficial)
groasă şi solidă
16. Ramura profundă a nervului ulnar inervează
10. Arcada palmară superficială se proiectează: următorii muşchi:
a)! pe plica palmără transversală proximală a)! m. palmaris brevis
b)! in mijlocul oaselor metacarpiene b)! mm. interossei
c) plica palmară transversală distală c)! m. adductor policis
d) plica metacarpofalangiană d)! m. flexor policis brevis (capul profund)
e) plica palmară longitudinală e) m. flexor policis brevis (capul superficial)

11. Arcada palmară profundă: 17. Ce ramuri inervează partea palmară a degetelor?
a)! este situată mai proximal de cea superficială a)! n. ulnaris, ramus superficialis – degetul 5 şi 4
b) este situată mai distal de cea superficială partea ulnară
c) la acelaşi nivel ce cea superficială b)! n. median degetele – 1, 2, 3 şi 4, partea radială
d)! in loja mezotenară c) n. radial – degetele 1, 2, 3 şi 4 partea radială
e)! este situată in loja mezotenară d) n. radial – degetul 1, median – 2,3,4 şi ulnar -5
e) toate răspunsurile sint greşite
18. Partea dorsală a degetelor este inervată in felul 25. Picioruşele tendonului m. flexor superficial al
următor: degetelor se inseră pe:
a)! r. superficialis n. radialis – 2,5 degete din a) baza falangei medii
partea radială b) baza falangei distale
b) n. median, degetele 1, 2, 3 şi 4 din partea c) tuberozitatea falangei distale
radială d)! mijlocul falangei medii
c)! r. dorsalis n. ulnaris – 2,5 degete din partea e) nici un răspuns nu este corect
ulnară
d) n. radialis degetul 5 şi 4 din partea radială 26. Tecile sinoviale a flexorilor pe degete sint formate
e) n. median degetul 3, 4 din următoarele componente:
a) canalul fibros
19. Arcada palmară superficială este formată de: b)! peritenon
a) a. radială şi ramura profundă a a. ulnare c) periostul falangelor
b) a. ulnară şi ramura profundă a a. radiale d)! epitenon
c) aa. metacarpiene e)! mezotenon
d) aa. digitale
e)! anastomoza dintre a. ulnară şi r. superficială a 27. Interlinia articulară a articulaţiei
a. radiale metacarpofalangiene se proiectează la distanţa de ciţi
mm distal de proeminenţa capului osului metacarpian?
20. Limitele lojei mezotenare sint: a) 10 – 12 mm
a) ligamentele flexorilor b)! 8 – 10 mm
b)! aponeuroza palmară c) 6 – 8 mm
c)! septurile intermusculare lateral şi medial d) 4 – 6 mm
d) spaţiul subligamentar e) 2 – 4 mm
e)! fascia profundă interosoasă
28. Interlinia articulară a articulaţiei interfalangee
21. Procesele purulente ale burselor sinoviale din proximale se proiectează la distanţa de ciţi mm distal
regiunea palmară se pot propaga: de eminenţa capului falangei proximale?
a)! dintr-o bursă in alta a) 10 – 12 mm
b) loja hipotenară b) 8 – 10 mm
c)! spaţiile celulare ale mezotenarului c) ! 6 – 8 mm
d)! spaţiul Paron-Pirogov d) 4 – 6 mm
e)! articulaţia radiocarpiană e) 2 – 4 mm

22. Panariţiile periunghial si subunghial ale degetelor 29. Interlinia articulară a articulaţiei interfalangee
mainii se referă la panariţiile: distale se proiectează la distanţa de ciţi mm distal de
a) cutanate eminenţa capului falangei medii?
b)! subcutanate a) ! 2 – 4 mm
c) unghiale b) 4 – 6 mm
d) pandactilită c) 6 – 8 mm
e) tendineale d) 8 – 10 mm
e) 10 – 12 mm
23. Canalele osteofibroase pe degete sint formate din:
a)! periostul falangelor 30. La medic se adresează un pacient după un
b)! fascia palmară a degetelor traumatism al mainii drepte. In timpul examinării se
c) foiţa parietală a tecii sinoviale determină edem şi dureri la palpaţie in tabachiera
d) foiţa viscerală a teci sinoviale anatomică. Se presupune fractura unui os. Care poate fi
e) ligamentele flexorilor el?
a) osul trapez
24. Tendonul m. flexor profund al degetelor se inseră b) ! osul scafoid
pe: c) osul trapezoid
a) baza falandei medii d) osul semilunar
b)! baza falangei distale e) osul pisiform
c) tuberozitatea falangei distale
d) mijlocul falangei medii
e) de marginea proximală a unghiei
31. La un pacient cu tendosinovită a degetului II, la a 36. Pe desen este reprezentat panariţiul:
4-a zi de la inceputul bolii este apreciată necroza
tendonului m. flexor profund al degetelor.
Care este cauza posibilă a necrosei tendonului?
a) comprimarea arterelor digitale
b) ! comprimarea mezotenonului de către lichidul a) cutanat
acumulat in teaca sinovială b) periunghial
c) comprimarea tendonului c) subcutanat
d) comprimarea muşchilor digitali d)! subunghial
e) comprimarea nervilor digitali e) tendineal

32. Puroiul din teaca sinovială in tendosinovita 37. Pe desen este reprezentat panariţiul:
degetului V a mainii se poate răspindi in:
a) spaţiul celular subcutanat falanga distală
b) ! spaţiul celular Paron-Pirogov din loja
mezotenară prin canalul carpal
c) ! loja mezotenară
d) ! regiunea dorsală a minii pe traiectul muşchilor a) subcutanat
lumbricali b)! pandactilită
e) regiunea dorsală a antebraţului c) osos
d) subunghial
33. Pe desen este reprezentat panariţiul: e) tendineal

38. Pe desen este reprezentat panariţiul:

a) ! subcutanat
b) periunghial
c) osos a) cutanat
d) subunghial b)! periunghial
e) tendineal c) osos
d) subunghial
34. Pe desen este reprezentat panariţiul: e) tendineal

39. Pe desen este reprezentat panariţiul:

a) cutanat
b) articular
c) subepidermic a) cutanat
d) ! tendineal b) periunghial
e) subcutanat c)! osos
d) subunghial
35. Pe desen este reprezentat panariţiul: e) subcutanat

40. Pe desen este reprezentat panariţiul:

a) ! cutano-subcutanat in butonieră
b) periunghial
c) tendineal a)! cutanat
d) subunghial b) periunghial
e) subcutanat c) subcutanat
d) subunghial
e) tendineal
41. Pe desen este reprezentat panariţiul: 6. Spaţiul celular de sub m. fesier mare comunică cu:
a)! cavitatea bazinului mic
b)! fosa ischiorectală
c) ! loja posterioară a coapsei
d) partea anterioară a coapsei
e) regiunea lombară
a) subperiostal
b)! articular 7. Spaţiul celular din regiunea fesieră comunică cu
c) osos cavitatea bazinului mic prin intermediul:
d) subunghial
a) orificiului sciatic minor
e) subcutanat b)! orificiului suprapiriform
c) partea proximală a ligamentului m. fesier mare
Extremitatea inferioară d)! orificiului infrapiriform
e) toate răspunsurile sint corecte
Regiunea fesieră
8. Prin orificiul suprapiriform trec următoarele
1. Proiecţia a. glutea superior este: formaţiuni:
a) cadranul superior al regiunii fesiere a) ! a şi v. glutea superior
b) mijlocul regiunii fesiere b)! n. gluteu superior
c)! pe linia ce uneşte spina iliacă posterior- c) n. isciaticus
superior cu trohanterul mare, punctul dintre d) a. glutea inferior
treimea superioară şi medie e) n. pudent extern
d) mijlocul liniei ce uneşte spina iliacă posterior-
superior cu tuberozitatea isciatică 9. Prin orificiul infrapiriform trec următoarele
e) nici un răspuns nu este corect formaţiuni anatomice:
a) ! a., v., n. gluteu inferior
2. Proiecţia a. glutea inferior este: b)! n. sciatic, n. cutanat femural posterior
a) pe linia ce uneşte spina iliacă posterior- c) n. cutanat femural lateral
superior cu trohanterul mare, punctul dintre d)! a., v. pudenda interna, n. pudend
treimea superioară şi medie e) a., v., n. pudend externi
b)! mai inferior şi mai extern de mijlocul liniei ce
uneşte spina iliacă posterior superior cu 10. Orificiul sciatic mare este delimitat de:
tuberozitatea isciatică a) lig. sacrotuberal
c) regiunea tuberozităţii isciatice b)! lig. sacrospinal
d) linia externă a sacrului c) incizura ischiadică mică
e) cadranul superior-interior d)! incizura ischiadică mare
e) ! sacrul
3. Proiecţia nervului isciatic este o linie care uneşte:
a)! punctul ce se află la mijlocul distanţei dintre 11. Orificiul ishiadic mic este delimitat de:
tuberozitatea ischiadică şi apexul trohanterului a) incisura ischiadica mare
mare b)! lig. sacrospinal
b)! mijlocul fosei poplitea c)! lig. sacrotuberal
c) tuberozitatea ischiadică d)! incizura ischiadică mică
d) plica fesieră e)! sacrul
e) orificiul suprapiriform
12. N. gluteu superior iese din pelvis prin:
4. Ce muşchi nu face parte din stratul mediu al regiunii a) foramenul ischiadic mare
fesiere? b) foramenul ischiadic mic
a) m. fesier mediu c) foramenul obturator
b) m. piriform d)! foramenul suprapiriform
c) m. obturator intern e) f oramenul infrapiriform
d)! m. obturator extern
e) m. pătrat al femurului 13. Canalul Alcock conţine?
5. Ce muşchi fac parte din stratul profund al regiunii a) a. v. n. obturator
fesiere? b) a. v. n. pudend
a) mm. gemeni c)! a., v. pudendă internă
b) m. obturator intern d)! n. pudend
c)! m. obturator extern e) a., v., n. glutee inferioare
d)! m. fesier mic
e) m. piriform
14. Care muşchi din cei enumăraţi mai jos se inseră pe 3. Colecţia purulentă din articulaţia coxofemurală se
trohanterul mare a osului femural? poate propaga anterior prin ligamentele pubofemural şi
a)! m. piriform iliofemural in următoarele direcţii?
b) m. gluteu mare a)! teaca fascială a m. iliopsoas
c) ! m. gluteu mic b) ! bursa iliopectineală
d) m. patrat femural c)! regiunea fesieră
e) m. iliopsoas d)! regiunea medială a coapsei
e) regiunea antero-laterală a abdomenului
15. M. piriform işi are originea de la următoarea
formaţiune? 4. Vascularizarea articulaţiei coxofemurale este
a) spina iliacă superioară posterioară asigurată de următoarele artere?
b) aripa osului iliac a) a. pudendă internă
c) osul coccis b)! r. ascendentă a a. circumlexe laterală a
d)! faţa anterioară a osului sacru femurului
e) spina iliacă anterioară superioară c)! r. acetabulară a a. obturatorii
d)! a. glutee inferioară
16. Care este sintopia nervului sciatic in orificiul e) ! a. circumfelxă medială a femurului
infrapiriform?
a)! mai lateral de toate formaţiunile 5. Reţeaua arterială (colateralele arteriale) a regiunii
b) mai medial de toate formaţiunile, articulaţiei şoldului este formată de următoarele
c) intre pachetul neurovacular pudent şi fesier anastomoze arteriale:
inferior, a)! a. fesieră superioară cu r. ascendentă a a.
d) mai medial de a. glutea inferior, circumflexe femurală laterală
e) in general trece prin orificiul suprapiriform. b)! a. fesieră inferioară cu r. ascendentă a.
circumflexă femurală laterală
17. Unde ajunge a.,v. pudentă internă şi n. pudent din c) a. fesieră superioară cu a. obturatorie
regiunea fesieră? d) a. obturatorie cu a. circumflexă femurală
a) spaţiul parietal al pelvisului laterală
b) loja posterioară a femurului e)! a. obturatoria cu a. circumflexă femurală
c)! fosa ischiorectală medială
d) partea anterioară a femurului
e) spaţiul retrorectal al pelvisului Regiunea antero-medială a coapsei
1. Prin lacuna musculară trece:
a) ramura femurală a nervului genitofemural
Articulaţia coxofemurală b) a. v. femurală
c)! m. iliopsoas
1. Care sint ligamentele interne ale articulaţiei d)! n. femural
femurale? e) ! n. cutanat lateral al coapsei
a) lig. iliofemoral
b) lig. pubofemoral 2. Prin lacuna vasculară trece:
c) lig. ischiofemoral a) n. cutanat lateral al coapsei
d)! lig. capitis femoris b) m. iliopsoas
e) zona orbiculară c) n. femural
d)! a. şi v. femurală
2. Care sunt locurile slabe ale capsulei articulaţiei e)! ramura femurală a nervului genitofemural
coxofemurale?
a) capsula articulaţiei coxofemurale nu are locuri 3. Inelul femoral profund se proiectează:
slabe a)! in treimea medială a ligamentului inghinal
b) colecţiile purulente se pot propaga prin orice b) in treimea externă a ligamentului inghinal
zonă a capsulei articulare c) in mijlocul ligamentului inghinal
c) ! anterior intre ligamentele pubofemural şi d) lateral de vena femurală
iliofemural e)! medial de vena femurală
d)! posteroinferior sub marginea inferioară a
ligamentului ischiofemural 4. Proiecţia a. femurale este linia ce uneşte:
e) partea laterală a)! mijlocul ligamentului inghinal
b)! epicondilul medial al osului femural
c) extremitatea proximală a rotulei
d) spina iliacă anterioară-superioară
e) extremitatea distală a rotulei
5. Nervul femural se proiectează: 13. Care din afirmaţiile de mai jos este corectă?
a)! lateral de artera femurală cu 1 – 2cm a) marginea falciformă este situată deasupra m.
b) interior de artera femurală sartorius
c) posterior de artera femurală b) marginea falciformă este situată deasupra
d) anterior de artera femurală nervului femural
e) intre artera femurală şi vena femurală c)! fascia cribroasă este situată deasupra venei
femurale
6. Limitele triunghiului femural (Scarpe) sunt: d) fascia cribroasă este situată sub artera femurală
a)! ligamentul inghinal e)! marginea falciformă şi fascia cribroasă sunt o
b)! m. adductor lung porţiune a foiţei superficiale a fasciei lata
c) m. vast lateral
d)! m. croitor 14. Spaţiul celular din triunghiul femural (Scarp)
e) m. gracilis comunică cu:
a)! spaţiul retroperitoneal şi subperitoneal prin
7. Planşeul triunghiului femural este o reprezentat de: lacuna vasorum şi musculorum
a)! m. iliopsoas b)! ţesutul subcutanat adipos al femurului prin
b) m. vast lateral lamina cribrosa
c) m. adductor lung c)! canalul adductor pe parcursul fascicolului
d)! m. pectineu neurovascular femural
e) m. gracillis d) loja fascială anterioară a regiunii femurale pe
parcursul n. femural
8. Ramurile superficiale ale a. femurale sunt: e) canalul femural pe parcursul v. femurale
a) a. pudendă internă
b) a. epigastrica inferioară 15. Limitele inelului femural profund:
c)! a. pudendă externă a)! ligamentul inghinal
d)! a circumflexă iliacă superficială b)! ligamentul pectineal
e)! a. epigastrică superficială c)! ligamentul lacunar
d) arcul iliopectineal
9. In ţesutul subcutanat a regiunii femurale sint e)! vena femurală
următorii nervi:
a)! n. genitofemural 16. Limitele inelului femural superficial:
b)! n. cutanat femural lateral a) margina medial a m. sartorius
c)! n. femural, rr. cutanate anterioare b)! margina falciformă, cornul superior şi inferior
d)! n. obturator, rr. cutanate c) nervul femural
e) n. pudent d) a. femurală
e) nici un răspuns nu este corect
10. In treimea proximală a coapsei loja anterioară
conţine următoarele formaţiuni anatomice: 17. Canalul femural are următoarele laturi:
a)! m. croitor a)! lamela superficială a fasciei lata, cornul
b)! a.,v., n. femural, m. tensor fascia lată superior – anterior
c) m. adductor lung b) artera femurală
d)! m. cvadriceps femural c) ! vena femurală – lateral
e)! m. articulaţiei genunchiului d)! foiţa profundă a fasciei lata – posterior
e) fascia transversa
11. Identificaţi formaţiunile anatomice localizate in
loja medială a coapsei: 18. Prin canalul femural trec următoarele formaţiuni
a)! m. adductor scurt, m. pectineu anatomice:
b)! m. adductor lung a) artera femurală
c)! m. adductor mare b)! herniile femurale
d)! m. gracilis c) n. femural
e) m. sartorius d) vena femurală
12. Care afirmaţii sint corecte? e) n. safen
a)! fascia lata formează tractus iliotibialis
b)! fascia lata formează septul intermuscular 19. Conţinutul canalului femural este:
lateral şi medial a) v. femurală
c) ! are 2 foiţe in triunghiul femural b) v. safena mare
d) vasele femurale sunt situate sub foiţa profundă c)! sacul hernial
a fasciei lata d) ţesut conjunctiv lax
e)! lamina cribrosa este partea componentă a e) ganglioni limfatici
fasciei lata
20. Vasul principal ce constitue "corona mortis" este: 26. In fractura de col femural membrul pelvian este in
a) a. pudendă externă următoarea poziţie:
b) v. femurală a) rotat intern
c)! a. obturatorie din a. epigastrică inferioară b)! rotat extern
d) a. epigastrică inferior c) semiflectat in articulaţia şoldului şi
e) a. obturatorie din a. iliaca interna genunchiului
d) in abducţie
21. Canalul adductor se situiază intre: e) nu are o poziţie determinată
a)! m. adductor magnus
b) m. adductor longus 27. N. femural in treimea superioara a coapsei se
c)! vastus medialis localizează intre:
d) m. gracilis a) m. iliac
e)! lamina vastoadductoria b)! m. iliopsoas
c) v. femurală
22. Citiţi atent şi observaţi greşală: d)! a. femurală
a) prin orificiul superior al canalului Hunter trec e) m. croitor
vasele femurale şi n. safen
b) prin orificiul anterior al canalului Hunter trec Regiunea posterioară a coapsei
n. safen şi a. şi v. genus descendens
c)! prin orificiul inferior al canalului Hunter trec 1. Proiecţia n. sciatic corespunde liniei ce uneşte:
vasele sangvine femurale şi n. femural a) tuberozitatea ischiadicului
d) prin orificiul inferior al canalului Hunter b)! mijlocul fosei poplitee
vasele sangvine femurale trec in fosa poplitea c)! mijlocul distanţei intre trohanterul mare şi
e)! prin orificiul superior al canalului Hunter trec tuberozitatea ischiadicului
vasele sangvine femurale şi n. femural d) marginea medială a capului fibulei
e) marginea laterală a capului fibulei
23. Determinaţi care din afirmaţiile de mai jos este
corectă? 2. Identificaţi formaţiunile anatomice localizate la
a)! lacuna musculară este delimitată de cea nivelul treimei medii a regiunii posterioarăe a coapsei:
vasculară prin arcul iliopectineu a) m. gracilis
b)! margina falciformă delimitează hiatul safen b)! m. semimembranos, m. semitendinos
c) a. epigastrică superficială participă la formarea c)! m. biceps femural
“corona morţii” d)! n. sciatic, aa. perforante, r. descendentă a.
d)! n. safen iese prin orificiul anterior al canalului circumflexă femorală laterală
Hunter e) mm. pectineu, adductor mare
e)! vena safena mare confluiază in vena femurală
3. N. sciatic in loja posterioară a coapsei se află:
24. Prin canalul adductor (Hunter) trec următoarele a)! la nivelul plicii glutea – sub fascia lata
formaţiuni anatomice: b)! in treimea superioară – acoperit de capul lung
a)! artera femurală a m. biceps femoris
b) sacul herniar in herniile femurale c)! in treimea medie – posterior de adducror
c) n. femural magnus
d)! vena femurală d)! treimea inferioară intre biceps femoris şi
e)! n. safen semimembranos
e) treimea inferioară intre mm.semimembranos şi
25. La fracturarea osului femural in treimea distală semitentinos
(epicondiloidală) fragmentul distal de obicei se 4. Spaţiul celular din regiunea posterioară a coapsei
deplasează: comunică direct cu:
a) medial a)! regiunea fesieră
b) lateral b) partea anterio-medială a membrului
c)! posterior, sub acţiunea m. gastrocnemius c) ! fosa poplitea
d) medial şi anterior sub acţiunea m. qvadriceps d) regiunea laterală a femurului
al femurului şi m. croitor e) toate răspunsurile sint corecte
e) lateral şi anterior 5. Rotaţia externă a gambei este determinată de către:
a)! m. biceps al femurului
b) mm. semimembranos, semitendinos, gracilis,
croitor, popliteu
c) m. vast medial
d) porţiunea medială a ligamentului rotulian
e) m. vast lateral
6. Rotaţia internă a gambei este determinată de către: 6. Ce formaţiuni se găsesc in stratul subcutanat al fosei
a) m. biceps al femurului popliteea?
b)! mm. semimembranos, semitendinos, gracilis, a)! vv. safena magna et parva
croitor, popliteu b)! n. safenus, n cutaneus femoris posterior
c) m. vast medial c) n. tibial
d) porţiunea medială a ligamentului rotulian d) a. poplitea
e) m. vast lateral e) n. peroneu comun

Regiunea genunchiului 7. Sintopia fasciculului neurovascular popliteal din

posterior spre anterior:
1. Bursele regiunii anterioare a genunchiului sunt a)! n. tibial , v. poplitea, a. poplitea
următoarele: b) a. poplitea, n. sciatic, v. poplitea
a)! bursa prepatellaris subcutanea, subfascialis şi c) n. sciatic, a. poplitea, v. poplitea
subtendinea d) v. poplitea, n. sciatic, a. poplitea
b)! bursa infrapatelaris superficialis e) nici un răspuns corect
c)! bursa infrapatelaris profundă
d)! bursa suprapatallaris 8. Care din afirmaţiile de mai jos este corectă?
e) bursa poplitea a) a. poplitee este situată lateral de v. poplitee
b) v. poplitea este situată lateral de n. tibial
2. Ce formaţiuni consolidează fascia proprie a regiunii c)! a. poplitea este situată medial şi mai profund
anterioare a genunchiului? de v. poplitea şi n. tibial
a)! retinaculum patellae mediale d) a. poplitea este situată lateral de n. peronier
b) retinaculum patellae anterior comun
c)! retinaculum patellae laterale e) toate sunt incorecte
d) ligamentul popliteu oblic
e)! lig. patellae proprium 9. N. sural este?
a) prelungire a n. safen
3. Care artere nu participă la formarea reţelei articulare b) prelungire a n. femural
patelare? c)! prelungire a n. cutanat surae lateralis
a) a. genus descendens d)! prelungire a n. cutanat surae medialis
b) a. popliteea cu ramurile sale e) toate răspunsurile sint corecte
c) a. recurrens tibialis anterior
d) r. circumflexus fibulae 10. Ramurile a. popliteea in fosa popliteea sint:
e)! a. peronea a) a. tibialis anterior
b) a. tibialis posterior
4. Limitele fosei popliteea sint: c)! aa. genus superiores lateralis şi medialis
a)! tendonul m. biceps femural d)! a. genus media
b)! mm. semimembranos şi semitendinos e) ! aa. genus inferiores mediales şi laterales
c) m. adductor magnus
d)! m. gastrocnemius 11. Abordul chirurgical asupra a. poplitee este mai
e) m. gracilis convenabil de efectuat prin acces:
a) posterior poplitean
5. Care sint liniile de proiecţie a formaţiunilor din b)! medial, prin fosa Jobert
regiunea fosei popliteea? c) lateral
a)! vasele poplitea şi n. tibial – unghiul superior al d) transarticular
fosei popliteea prin mijlocul ei e) transligamentar
b) vasele popliteea şi n. tibial – marginea medială
a tendonului bicepsului femural 12. Fosa Jober este delimitată de:
c)! n. peroneu comun – marginea medială a a)! condilul medial al femurului şi capul medial al
tendonului bicepsului femural m. gastrocnemian
d) n. peroneu comun – marginea laterală a b) m. gracilis
bicepsului femural c)! tendoanele mm. aductor mare, semimembranos
e) n. peroneu comun – marginea medială a m. şi semitendinos
semimembranos d)! m. croitor
e) m. popliteu
13. Căile de răspindire a colecţiilor purulente din Regiunea gambei
spaţiul celular al fosei popliteea:
a) canalul inghinal 1. Proiecţia a. tibiale anterioare şi n. peroneu profund
b) canalul femural este linia ce uneşte:
c) canalul obturator a)! mijlocul distanţei intre capul fibulei şi
d)! regiunea posterioară a coapsei tuberozitatea tibiei
e)! regiunea posterioară şi anterioară a gambei b)! mijlocul distanţei bimaleolare
c) maleola medială
Articulaţia genunchiului d) tuberozitatea tibiei
e) capul fibulei
1. Articulaţia genunchiului este formată din?
a)! femur 2. Proiecţia a. tibiale posterioare şi n. tibial corespunde
b) fibulă liniei ce uneşte:
c)! tibie a) mijlocul distanţei dintre capul fibulei şi
d)! rotulă tuberozitatea tibiei
e) toate răspunsurile sint corecte b) marginea medială a tibiei
c)! mijlocul distanţei intre tendonul Ahile şi
2. Care din următoarele ligamente din regiunea maleola medială
articulaţiei genunchiului sint extraarticulare? d)! 1cm posterior de marginea medială a tibiei
a) lig. cruciat anterior e) maleola medială
b)! lig. colateral fibular
c)! lig. colateral tibial 3. In stratul subcutanat al gambei sunt situate
d)! lig. popliteu oblic următoarele formaţiuni:
e) lig. cruciat posterior a)! v. safena parva
b)! n. cutanaţi surali
3. Care ligamente fortifică porţiunea anterioară a c) v. tibială anterioară
articulaţiei genunchiului? d)! v. safena magna şi n. safenus
a)! lig. patelar e) a. tibială anterior
b) lig. colateral tibial
c) lig. colateral fibular 4. La nivelul treimei proximale a gambei loja
d) lig. cruciform anterior şi posterior anterioară conţine următoarele formaţiuni anatomice:
e)! retinaculul patelar medial şi lateral a)! a., v. tibială anterioară şi n. peronier profund
b) m. peronier scurt şi lung
4. O relaxare maximă a ligamentelor articulaţiei c)! m. tibial anterior
genunchiului se obţine in: d)! m. extensor lung al degetelor
a) flexia maximală a articulaţiei e) n. peronier comun
b) extensia maximală a articulaţiei
c)! semiflexie 5. Canalul musculoperonier superior este format din:
d) rotaţie internă A)! m. peroneu lung
e) imposibil de obţinut o relaxare concomitentă a b)! colul fibulei
ligamentelor c) m. peroneu scurt
d) m. tibial anterior
5. Ligamentele intraarticulare ale articulaţiei e) m. extensor halucis longus
genunchiului sint:
a)! lig. cruciform anterior 6. Identificaţi formaţiunile anatomice localizate in
b)! lig. meniscofemoral posterior treimea medie a lojei laterale a gambei
c) lig. popliteu arcuat a)! m. peronier lung
d)! lig. cruciform posterior b)! n. peronier superficial
e) lig. transversum genus c)! m. peronier scurt
d) a., v. peroniere
6. Ligamentul popliteu oblic este prelungirea e) n. peronier profund
tendonului muşchiului:
a)! semimembranos 7. Nervul peroneu profund are următoarea poziţie faţă
b) semitentinos de a. tibială anterioară:
c) sartorius a)! in treimea superioară – lateral
d) gracilis b) in treimea superioară – medial
e) m. adductor magnus c)! in treimea medie – anterior
d) in treimea medie – posterior
e)! treimea inferioară – medial
8. Sintopia pachetului vasculonervos al regiunii 14. Limitele canalului cruropopliteu (Gruber):
anterioare a gambei este: a) membrana interosoasă
a)! in treimea superioară – intre m. tibialis anterior b)! m. tibial posterior din anterior
şi m. extensor digitorum longus c)! m. soleu din posterior
b) in treimea superioară – intre m. extensor d)! m. flexor halucis longus din lateral, m. flexor
digitorum longus şi m. extensor hallucis digitorum longus din medial
longus e) m. plantar din posterior
c)! in treimea inferioară – intre m. tibialis anterior
şi m. extensor hallucis longus 15. In canalul cruropopliteu (Gruber) sint situate
d) in treimea inferioară – intre m. extensor următoarele formaţiuni:
digitorum longus şi m. extensor hallucis a)! a. şi v. tibială posterioară
longus b) a. şi v. tibială anterioară
e) posterior de toţi muşchii c)! n. tibial
d) n. peroneu comun
9. Intre care muşchi se localizează n. peroneu profund e) vasele peroneale
in treimea inferioară a gambei?
a) membrana interosee 16. Limitele canalului musculoperonier inferior:
b)! m. tibial anterior a) m. peroneu lung
c)! m. extensor lung al halucelui b) m. peroneu scurt
d) m. exterior lung al degetelor c) m. tibial posterior
e) m. peroneu lung d)! m. flexor hallucis longus
e)! fibulă
10. Traiectul n. peroneu superficial este: 17. In canalul musculoperonier inferior este situat:
a)! in treimea superioară şi medie trece printe a) n. peroneu comun
fibrele m. peroneu lung, paralel cu septul b) n. tibial
intermuscular anterior c) a. tibială posterioară
b) in limita treimei superioare şi medii trece d)! a ţi v. peronea
printre fibrele m. peroneu scurt e) m. peroneu scurt
c) in treimea inferioară paralel cu septul
intermuscular posterior 18. Identificaţi formaţiunile anatomice localizate la
d) printre fibrele m. tibial anterior nivelul treimei medii a gambei in loja posterioară:
e)! in treimea inferioară se află in ţesutul a) m. peronier lung
subcutanat b)! m. soleu, m. gastrocnemian
c)! m. flexor lung al degetelor, m. flexor lung al
11. Care sint muşchii lojei superficiale din regiunea halucelui, a. v. tibială posterioară şi n. tibial
posterioară a gambei? d)! m. tibial posterior, m. plantar lung, a., v.
a)! m. gastrocnemius peronieră
b) m. tibial posterior e) m. anconeu
c)! m. soleus 19. Care din afirmaţiile enumărate mai jos sunt
d) m. flexor digitorum longus corecte?
e)! m. plantaris a)! canalul musculoperonier superior este format
de colul fibulei şi m. peronier lung
12. Muşchii lojei profunde din regiunea posterioară a b) canalul musculoperonier inferior este format
gambei sint: de fibulă şi m. peronier scurt
a)! m. flexor digitorum longus c) canalul musculoperonier inferior conţine a. v.
b)! m. flexor halucis longus şi n. peronier
c) m. soleus d)! canalul musculoperonier superior conţine n.
d) m. plantaris peronier comun
e)! m. tibialis posterior e)! canalul musculoperonier inferior este format
de fibulă şi m. peronier lung
13. Tendonul calcanean Achilles se formează la unirea 20. Identificaţi afirmaţiile greşite:
căror formaţiuni? a) trunchiurile arteriale pot fi comprimate in
a)! tendonul m. soleu treimea proximală a coapsei
b) tendonul m. tibial posterior b) pseudoartrozele treimea distală a tibiei sunt
c)! tendonul m. gastrocnemian determinate de vascularizarea insuficientă
d)! tendonul m. plantar c) sistemul venos profund şi superficial al gambei
e) tendonul m. flexor hallucis longus comunică prin venele comunicante
d)! vena safenă mică confluiază cu v. femurală in
treimea distală a coapsei
e) n. sural este un nerv motor
21. A. tibială posterioară si n. tibial in treimea medie a 5. Sintopia formaţiunilor anatomice din canalul
gambei sunt localizate intre muşchii: maleolar medial incepind cu m. tibial posterior este:
a)! soleu a)! tendonul m. flexor digitorum longus
b) gastrocnemian b)! cel mai posterior se află tendonul m. flexor
c)! tibial posterior halucis longus
d) flexorul lung al halucelui c)! fasciculul neurovascular se găseşte intre
e) tibial anterior tendoanele mm. flexor digitorum şi halucis
longus
22. Direcţia de fuzare a puroiului din canalul d) pachetul neurovascular se găseşte imidiat
cruropopliteu: posterior de maleola medială
a)! fosa poplitea e) posterior de tendonul m. tibial posterior se află
b)! canalul maleolar medial tendonul m. flexor halucis longus
c)! loja anterioară a gambei
d) canalul maleolar lateral 6. Notaţi răspunsurile corecte:
e) regiunea anerioară a genunchiului a)! sub retinaculum peroneorum superius mm.
peronei sint situaţi in teacă osteofibroasă
23. Afectarea nervului tibial compromite: comună
a) flexia dorsală a piciorului şi extensia degetelor b)! la nivelul retinaculum peroneorum inferius
b) flexia plantară a piciorului mm.peronei au teacă osteofibroasă separată
c) flexia degetelor c) mm. peronei pe tot traiectul au teacă
d)! flexia dorsală a piciorului şi flexia degetelor osteofibroasă separată
e) vascularizarea gambei d) mm. peronei pe tot traiectul au teacă
ostofibroasă comună
Regiunea articulaţiei talocrurale e) nu există retinaculum peroneorum superior şi
inferior, doar unul singur
1. Ce structuri formează articulaţia gleznei?
a)! tibia 7. In stratul subcutanat al regiunei maleolare laterale se
b)! fibula găseşte:
c)! astragalul (talus) a)! v. safena parva
d) calcaneul b)! n. sural
e) navicularul c) v. safena magna
d) n. peroneu profund
2. Ce formaţiuni sint situate intre fascia superficială şi e) n. tibial
proprie in regiunea articulaţiei talocrurale?
a)! v. safena magna şi n. safenus, anterior de 8. Ligamentele articulaţiei talocrurale sunt?
maleola medială a)! lig. medial deltoid
b)! v. safena parva şi n. suralis, posterior de b)! lig. calacaneofibular
maleola laterală c) tendonul Ahile
c) v. safena magna şi n. safenus, posterior de d)! lig. talofibular anterior
maleola laterală e)! lig. talofibular posterior
d)! n. peroneu superficial in partea anterioară a
articulaţiei Regiunea piciorului
e) v. safena parva şi n. suralis, anterior de
maleola madială 1. Proiecţia pachetului neurovascular dorsal al
piciorului propriu-zis este linia trasată intre:
3. Canalul maleolar medial este format din: a) capul osului metatarsian I
a)! retinaculum mm. flexorum b) capul osului metatarsian II
b)! partea medială a osului calcaneu c) spaţiul interdigital II
c) retinaculum mm. extensorum superius d)! mijlocul distanţei bimaleolare
d) partea laterală a osului calcaneu e)! spaţiul interdigital I
e) retinaculum mm. extensorum inferius
2. In ţesutul subcutanat al regiunii dorsale a piciorului
4. Canalul maleolar medial conţine următoarele se găsesc:
formaţiuni anatomice: a)! reţeaua venoasă dorsală
a)! tendonul muşchilui tibial posterior b) a. dorsală a piciorului
b)! m. flexor lung al degetelor, m. flexor lung al c)! n. peroneu superficial
halucelui d)! n. sural şi safen
c) tendonul achile e) a. peronea
d)! a., v. tibiale posterioare şi n. tibial
e) tendonul muşchiului soleu
3. Sub fascia proprie a regiunii dorsale a piciorului sint 11. Conţinutul canalului plantar este:
următoarele formaţiuni: a)! m. quadratus plantae
a) ! m. extensor digitorum brevis b) m. flexor halucis brevis
b)! m. extensor halucis brevis c)! tendoanele flexorilor lungi a halucelui şi
c)! a. dorsală a piciorului şi n. peroneu profund degetelor
d) m. tibial anterior d)! pachetele neurovasculare lateral şi medial
e) n. peroneu superficial e) m. flexor digitorum brevis

4. Ramurile a. dorsalis pedis sint: 12. Limitele canalului calcaneu:

a)! a. arcuata a)! osul calcaneu
b)! ramus plantaris profundus b)! m. abductor halucis
c)! a. tarsea medialis et lateralis c) m. adductor halucis
d) a. plantaris lateralis d) m. quadratus plantae
e) a. plantaris medialis e) m. flexor halucis brevis

5. Intre care două formaţiuni este localizată a. dorsală a 13 In canalul calcaneu este situat:
piciorului? a)! fasciculul neurovascular medial
a) tendonul m. tibial anterior b)! tendonul m. flexor digitorum longus
b)! tendonul m. extensor lung al halucelui c) tendonul m. peroneu lung
c) m. extensor scurt al halucelui d)! tendonul m. flexor halucis longus
d)! m. extensor lung al degetelor e) tendonul m. tibial posterior
e) m. extensor scurt al degetelor 14. Nervul plantar medial inervează următoarele
formaţiuni:
6. Nervul peroneu profund inervează: a)! mm. degetului I şi flexor digitorum brevis
a) pielea spaţiului interdigital IV b) m. adductor halucis
b)! pielea spaţiului interdigital I c)! 2 m. lumbricali mediali
c) pielea regiunii maleolei mediale d) 2 m. lumbricali laterali
d)! m. extensor digitorum brevis e)! pielea degetelor I, II, III şi IV, partea internă
e) mm. flexori
15. Formaţiunile inervate de nervul plantar lateral:
7. Ce muşchi sint situaţi in loja medie a plantei? a)! mm. degetului 5, quadratus plantae
a)! m. flexor digitorum brevis b)! m. adductor halucis
b)! m. quadratus plantae c)! 2 mm. lumbricali laterali şi mm. interosoşi
c)! m. adductor halucis d)! pielea degetelui 5 şi 4, partea externă
d) m. abductor halucis e) m. flexor dgitorum brevis
e)! mm. lumbricali
16. Pe partea dorsală a degetelor tendoanele
8. Ce formaţiuni anatomice sunt situate in loja medială extensorilor lungi se inseră in următorul mod:
a plantei? a)! porţiunele laterale la bazele falangelor distale
a)! m. flexor halucis brevis b)! porţiunile medie la bazele falangelor medii
b)! m. abductor halucis c) porţiunele laterale la bazele falangelor proximale
c)! tendonul m. flexor halucis longus d) porţiunele medii la bazele flangelor distale
d) tendonul m. flexor digitorum longus e) se inseră toate părţile la baza falangei distale
e) tendonul m. tibial posterior
17. Notaţi afirmaţiile corecte:
9. In loja laterală a plantei sint: a)! tendoanele flexorilor din regiunea degetelor
a)! m. abductor digiti minimi piciorului sunt inglobate in canale osteofiboase
b) m. flexor digitorum brevis b)! tendoanele flexorilor posedă teci sinoviale
c)! m. flexor digiti minimi c)! tecile sinoviale ale flexorilor se incep la
d) m. quadratus plantae nivelul oaselor metatarsiene
e) mm. lumbricali d) tecile sinoviale se incep la nivelul osului calcaneu
e)! tecile sinoviale ale flexorilor se termină la
10. Pereţii canalului plantar sunt: nivelul bazei falangei distale
a)! septurile intermusculare medial şi lateral
b)! liamentul plantare longum 18 Articulaţia Chopart este formată de:
c)! fascia profundă a plantei a) capul oaselor metatarsiene
d) fascia superficială a plantei b) baza falangelor proximale
e) m. quadratus plantae c)! osul cuboid
d)! astragal (talus) şi calcaneu
e)! navicular
19. Articulaţia tarsometatarsiană Lisfranc este formată 7. Ce trece prin fisura orbitală superioară?
de: a) n. maxilar
a) capul oaselor metatarsiene b) ! nn. oculomotor şi oftalmic
b) baza falangelor proximale c)! nn. trohlear şi n. abducens
c)! cuboid şi cele trei oase cuneiforme d)! vena oftalmică superioară
d)! bazele oaselor metatarsiene e) n. zigomatic
e) astragalul (talus) şi calcaneul
8. Ce trece prin orificiul oval?
a) n. maxilar
b)! r. meningială accesorie a arterei meningea
medie
Regiunea capului c)! n. mandibular
d) n. accesor
1. Cu ce scop inciziile pe faţă se exercită in direcţie e) n. zigomatic
radială?
a) să obţinem un abord mai larg 9. Unde se efectuiază drenajul venos din sinusul
b) să nu traumăm ramurile nervului trigemen cavernos?
c) să nu lezăm muşchii mimici a)! in sinusul petros superior
d) să nu afectăm ramurile arterei şi venei faciale b) in sinusul transvers
e)! să evităm leziunea ramurilor n. facial c) ! in sinusul petros inferior
d) in plexul venos al canalului carotid
2. Ce hematom se formează in cazul lezării arterei e) in sinusul sigmoid
meningeale medii?
a)! epidural 10. Unde se varsă vena cerebrală mare?
b) subdural a) in sinusul sagital
c) subarahnoidal b) in sinusurile bazei craniene
d) subpial c)! in sinusul rect
e) intracerebral d) in sinusul transversal
e) in sinusul occipital
3. Care vase sau ţesuturi mai frecvent sangerează in
caz de plagă craniană penetrantă? 11. Ce este situat, conform schemei Kronlein-Briosova
a)! vasele meningelui encefalului in locul intersecţiei liniei anterioare verticale şi
b)! sinusurile durei mater inferioare orizontale?
c) ţesutul creerului a) sulcus centralis cerebri Rolando
d)! ţesuturile epicraniene b)! trunchiul a. meningea medie
e)! venele diploice c) a. cerebrală anterioară
d) a. carotidă internă
4. Ramura cărui nerv este nervul auricular posterior? e) sulcus lateralis cerebri Sylvii
a) n. trigemen.
b)! n. facial. 12. De unde işi ia originea a. facială?
c) n. trohlear. a)! din a. carotidă externă
d) n. oculomotor. b) din a. carotidă internă
e) n. zigomatic. c) din a. bazilară
d) din a. carotidă comună
5. Laturile trigonului de trepanaţie Chipaut? e) din a. maxilară
a)! linia trasată de la spina suprameatum la virful
mastoidului. 13. Cu ce anastomozează a. angulară?
b) canalului facial. a) ! cu a. oftalmică
c) ! linia care continua arcul zigomatic pe mastoid. b) cu a.dorsală a nasului
d) sinusul sigmoidian. c) cu ramurile parotidiene
e) ! marginea anterioară a crestei mastoidiene. d) cu a. auriculară posterioară
e) cu a. temporală superficială
14. Ce trece prin canalul mandibular?
6. Unde confluiază venele oftalmice superioară şi a) a. mentală
inferioară? b)! a. şi v. alveolare inferioare
a) sinusul sagital superior c) a. alveolară superioară
b) ! sinusul cavernos d) a. labeală inferioară
c) sinusul sagital inferior e)! n. alveolar inferior
d) sinusul petros superior
e) sinusul transvers
15. Inervaţia senzitivă a pielii feţei se realizează de: 23. Unde este localizat n. lingual?
a) n. facial a)! in spaţiul interpterigoidian
b)! ramurile n. trigemen b) in spaţiul temporopterigoidian
c) n. glosofaringian c)! in spaţiul submucos al planşeului cavităţii
d)! ramura anterioară a n. auricular mare bucale
e) n. petros mare d)! in triunghiul submandibular
e) sub mucoasa fraului limbii
16. Prin ce formaţiuni trece nervul facial?
a) orificiul rotund 24. Prin ce formaţiune orbita comunică cu cavitatea
b) orificiul spinos craniană?
c) canalul carotic a)! fisura orbitală superioară
d)! canalul facial Falloppio b) fisura orbitală inferioară
e)! orificiul stilomastoidian c)! canalul optic
d) prin sinusul sfenoidal
17. Numiţi ramurile terminale ale n. facial după ieşire e) prin orificiile etmoidale anterioare şi
din foramen stilomastoideus. posterioare
a) ! rr. temporale
b)! rr. zigomatice şi bucale 25. Unde confluiază v. oftalmică superioară?
c)! rr. marginală a mandibulei şi colli a) in plexul venos pterigoidian
d) rr. faringiene b) in vena jugulară internă
e) n. auricularis posterior c)! in sinusul cavernos
d) in sinusul sagital superior
18. Unde este localizat ganglionul n. trigemen? e) in sinusul petros superior
a) pe suprafaţa posterioară a piramidei osului
temporal 26. Unde se varsă limfa din regiunea buzelor?
b) in canalul carotid al piramidei osului temporal a)! in ganglionii submandibulari
c) in regiunea aripilor mici ale osului sfenoid b)! in ganglionii buccinatori
d) in regiunea aripelor mari ale osului sfenoid c) in ganglionii retroauriculari
e)! pe suprafaţa superioară a piramidei osului d)! in ganglionii submentonieri
temporal (cavum Meckeli) e) in ganglionii supraclaviculari

19. Ce regiuni sunt inervate de n. maxilar? 27. Care muşchi constituie diafragma cavităţii bucale?
a) temporală a) m. genioglos
b)! suprafaţa laterală a nasului şi a obrazului b) m. hioglos
c)! buza superioară c)! m. milohioideu
d) mucoasa septului nazal d) m. geniohioideu
e)! mucoasa sinusului frontal şi maxilar e) m. palatoglos

20. Care ramuri incep de la n. maxilar in fosa 28. Vascularizarea limbii este realizată de:
pterigopalatină? a)! a. linguală
a)! n. zigomatic b) a. palatină descendentă
b) n. lacrimal c) a. palatină ascendentă
c)! rr. alveolare superioare posterioare d) a. faringiană ascendentă
d)! n. infraorbital e) a. sfenopalatină
e) n. petros profund
29. Unde este drenată limfa de la limbă?
21. Care formaţiuni sunt inervate de n. mandibular? a) ganglionii submentonieri
a)! m. milohioidian b)! ganglionii submandibulari
b)! m. maseter c)! ganglionii retrofaringieni
c) venterul posterior al m. digastric d) ganglionii mastoidieni
d)! venterul anterior al m. digastric e)! ganglionii cervicali profunzi
e) m. digastric in intregime

22. De care formaţiuni este insoţit n. auriculotemporal? 30. Numiţi nervii motori pentru muşchii limbii:
a) a. meningee medie a) n. mandibular
b) meatul acustic intern b)! n. hipoglos
c)! v. temporală superficială c) n. glosofaringian
d)! a. temporală superficială d) n. intermedius
e) m. pterigoidian lateral e) n. laringeu superior
31. Hotarul intre cap şi gat este? 36. Galea aponeurotica uneşte următorii muşchi:
a) linia orizontală imaginară care trece prin osul a)! frontal
hioid b) temporal
b) linia imaginară care uneşte marginea c)! occipital
superioară a cartilajului tiroid cu linia nuchae d) nucal
superior e) trapez
c)! linia ce trece pe marginea inferioară a
mandibulei 37. In regiunea temporală deosebim următoarele
d)! apexul procesului mastoid straturi celuloadipoase:
e)! linia nuchae superior şi protuberanţa a)! subcutanat
occipitalis externa b)! interaponeurotic
c)! subaponeurotic
32. Hotarul intre craniu visceral şi craniu cerebral trece d) intermuscular
prin: e) subperiostal
a)! marginea superioară a orbitei, osul şi arcul
zigomatic, pană la orificiul acustic extern 38. Care sunt particularităţile de vascularizare a
b) margina infraorbitală, arcul zigomatic, apexul ţesuturilor epicraniene?
mastoidului, protuberanţa occipitală externă a)! vasele sunt amplasate deasupra aponeurozei
c) atlantul, apexul mastoidului,arcada zigomatică, b)! vasele sunt fixate de septuri fibroase
marginea infraorbitală c) ! au traiect radial
d) atlantul, apexul mastoidului,arcada zigomatică, d)! răman biante la leziune
marginea supraorbitală e) arterele fac anastomoze prin orificiile emisare
e) atlantul, apexul stiloidului,arcada zigomatică, cu a. meningea media
marginea supraorbitală
39. Care răspuns menţionează etajele venoase a
33. Hotarul intre baza şi bolta craniului trece prin: porţiunii carebrale?
a) protuberanţa occipitală externă, linia nuchae a)! vene subcutane, vv. diploice, sinusurile durei
inferior, apexul mastoidului, crista mater
infratemporalis b) vene intradermale, vene periostale, vene
b)! protuberanţa occipitală externă, linia nuchae cerebrale
superior, baza procesului mastoid, crista c) vene subcutane, vene perforante, sinusurile
infratemporalis durei mater
c) protuberanţa occipitală internă, linia d) vene diploice, vene emisare, vene cerebrale
temporalis inferior, apexul mastoidului, crista e) vene diploice, vene emisare, vene perforante
infratemporalis
d) protuberanţa occipitală internă, linia 40. Ce emisarii stabile cunoaşteţi?
temporalis superior, baza mastoidului, crista a)! vv. emisarium parietale
infratemporalis b)! vv. emisarium mastoideum
e) protuberanţa occipitală internă, linia nuchae c) vv. emisarium orbitalis
inferior, apexul mastoidului, crista d) vv. emisarium frontalis
infratemporalis e) vv. emisarium temporalis

34. In limitele calvariei craniene deosebim următoarele 41. Venele emisarii mastoide se deschid in:
regiuni: a) sinus transversus
a)! regio frontoparietoccipitalis b)! sinus sigmoideus
b) regio frontotemporomastoideus c) sinus sagitalis superior
c)! regio temporalis d) sinus petrosus superior
d)! regio mastoidea e) vena cerebri magna
e) regio occipitotemporalis
42. Venele emisarii parietale confluează in:
a) sinus sagitalis inferior
b)! sinus sagitalis superior
35. Ce straturi celuloadipoase includ ţesuturile c) sinus sigmoideus
epicraniene? d) sinus rectus
a)! subcutan, subaponeurotic, subperiostal e) sinus occipitalis
b) intradermal, subcutan, subaponeurotic,
subperiostal
c) intradermal, paravazal, subperiostal
d) intradermal, subcutan, subaponeurotic
e) subcutan, paravazal, subaponeurotic
43. In traumatisme craniocerebrale mai frecvent se 51. Găsiţi afirmaţia corectă:
fracturează pe o arie mai extinsă: a)! a. meningeia media este sursa de vascularizare
a)! lamela vitrea a durei mater, incepe de la a. maxilaris, trece
b) diploe prin foramen spinosum, in craniu cedează două
c) lamela externă ramuri
d) periostul b) a. meningeia media este sursa de vascularizare
e) procesul mastoid a arahnoideii, incepe de la a. maxilaris, trece
prin foramen lacerum, in craniu cedează două
44. Traiectul fasciculelor neurovasculare in regiunea ramuri
capului este: c) a. meningeia media este sursa de vascularizare
a)! radial a pia mater, incepe de la a. maxilaris, trece prin
b) paralel foramen ovale, in craniu cedează trei ramuri
c) oblic d) a. meningeia media este sursa de vascularizare
d) perpendicular a arahnoideii, incepe de la a. carotis interna,
e) şerpuitor trece prin foramen lacerum, in craniu cedează
două ramuri
45. Ramurile terminale ale a. ophthalmice sunt: e) a. meningeia media este sursa de vascularizare
a)! a. frontalis a orbitei, incepe de la a. carotis interna, trece
b)! a. supraorbitalis prin foramen rotundum, in craniu cedează
c) a. temporalis superficialis două ramuri
d) a. transversa faciei
e) a. angularis 52. Ce muşchi se inseră pe procesul mastoid?
a)! m. logisimus capitis şi splenius
46. Găsiţi afirmaţiile corecte. b)! m. sternocleidomastoideus
a)! a. frontalis trece la 2cm de linia mediană prin c)! venterul posterior al m. digastricus
incizura frontalis d) m. omohioid
b)! a. supraorbitalis trece la 2,5cm de linia e) m. pterigoid lateral
mediană prin incizura supraorbitalis
c) a. frontalis trece prin incizura supraorbitalis la 53. Comunicarea intre cavum tympani şi celule
2cm de linia mediană mastoidiene este asigurată prin:
d) a. supraorbitalis trece la 5cm de linia mediană a)! aditus ad antrum
e) a. supraorbitalis trece prin incizura frontalis b) recessus epitimpanicus
c) tegmen tympani
47. Vasele limfatice din regiunea d) sinus sigmoideus
frontoparietooccipitală se varsă in: e) trompa Eustache
a)! nodi limphatici auricularis anteriores
b)! nodi limphatici auricularis posteriores 54. Oscioarele auditive sunt situate in:
c) ! nodi limphatici occipitalis a)! recessus epitimpanicus
d) nodi limphatici frontalis b) cavum tympani
e) nodi limphatici buccalis c) antrum tympanicum
d) antrum mastoideum
48. Sinus sagitalis inferior se varsă in: e) celullae mastoidea
a)! sinus rectus
b) sinus petrosus superior 55. Pe care latură a triunghiului de trepanaţie se
c) confluens sinus proiectează sinus sigmoideus?
d) sinus sigmoideus a)! latura posterioară
e) vena cerebri magna b) latura superioară
49. Din cate lamele este formată fascia temporalis? c) latura anterioară
a) una d) latura anterioară şi superioară
b) ! două e) nu are tangenţă laturilor triunghiului
c) trei
d) patru 56. La ce adincime şi pe care latură a triunghiului de
e) nu are lamele, este o aponeuroză trepanaţie poate fi lezat n. facial?
50. Cate straturi celuloadipoase sunt in regiunea a)! latura anterioară, la adincimea de 1,5 – 2 cm
temporală? b) superior de porus acusticus externum, la 1cm
a) unul c) posterior de spina suprameatum, subperiostal
b) două d) latura anterioară, la 0,5 cm
c)! trei e) n. facial nu se proectează in această regiune
d) patru
e) cinci
57. Cate formaţiuni pot fi lezate la trepanaţia 65. Ce este situat intre lamelele aponeurozei temporale
procesului mastoid? a) a. temporalis superficialis
a) una b)! ţesut cluloadipos interaponeurotic
b) două c) aa. temporalis profundae
c) trei d) m. temporalis
d)! patru e) n. auriculotemporal
e) cinci
66. Nerespectarea cărei laturi in trepanaţie a
58. Ce orificii se găsesc in fosa craniană anterioră? triunghiului Chipaut se poate nimeri in fossa craniană
a)! foramen caecum medie?
b)! orificii ale laminei cribrosa a)! superioară – linia ce constitue prelungirea
c) foramen rotundum arcadei zigomatice pe apofiza mastoidiană
d) fisura orbitalis superior b) anterioară – linia ce trece posterior de porus
e) foramen opticum acusticus externus
c) in aditus ad antrum
59. Ce trece prin orificiile din fossa craniană anterioră? d) posterioră – la marginea anterioară a
a)! filea olfactoria tuberosităţii mastoidiene
b)! a. ethmoidalis anterior e) nici un răspuns nu este corect
c) a. ethmoidalis posterior
d) a. ethmoidalis media 67. Ce formaţiuni trec prin osul etmoid?
e) a. meningeia media a) v. ophtalmica superior
b)! fila olfactoria
60. Prin sinusul cavernos trece: c)! n. ethmoidalis anterior
a)! a. carotis interna d)! n. ethmoidalis posterior
b)! n. abducens e) v. emissariae
c) n. trochlearis
d) plexul pterigoideus 68. Ce trece prin foramen rotundum?
e) n. oculomotorius a)! n. maxilaris
b) n. petrosus minor
61. Prin peretele extern al sinusului cavernos trec c) vv. emissariae
următoarele formaţiuni: d) n. vagus
a)! n. oculomotor e) ramus meningeus n. mandibularis
b)! n. trochlearis
c)! n. ophtalmicus 69. Unde dura mater intim concreşte cu oasele
d) a. carotis interna craniului?
e) n. abducens a) la bolta craniului
b)! pe os sfenoidal, circular de şaua turcească
62. Prin fisura ophtalmică superioră trece: c)! lamela cribroasă a etmoidului
a)! n. ophtalmic d)! piramida temporalului
b)! n. trochlearis e) partea scvamoasă a temporalului
c)! n. abducens
d) n. facial 70. In ce structură anatomică confluează sinus
e)! n. oculomotor sagittalis inferior?
a) sinus sagitalis superior
63. Care formaţiuni sunt situate intre lamela externă şi b)! sinus rectus
internă a oaselor craniului? c) sinus sigmoideus
a) lamina vitrea d) sinus transversus
b)! ţesut osos spongios e) sinus occipitalis
c)! vene diploice
d) vene epidurale 71. Ce arteră se formează la confluenţa aa. vertebralis
e) artera meningea medie dextra et sinistrsa?
64. Ramură a cărui nerv este n. frontalis? a) a. communicantes posterior
a) n. infraorbitalis b) a. communicantes anterior
b) n. supratrochlearis c)! a. bazilaris
c) n. trochlearis d) a. cerebri media
d)! n. ophthalmicus e) a. carotis interna
e) n. supraorbitalis
72. Care nerv inervează musculatura mimică? 80. Prin care orificiu părăseşte cavitatea craniului n.
a) n. trigemenus mandibularis?
b)! n. facialis a)! foramen ovale
c) n. oculomotorius b) foramen spinosum
d) n. accessorius c) foramen rotundum
e) n. trochlearis d) foramen stylomastoideum
e) nici un răspuns corect
73. In ce se bifurcă a. temporalis superficialis la
nivelul marginei superioare a orbitei? 81. Proecţia sinusului transvers corespunde:
a)! r. parietalis a) liniei temporale inferioar
b) rr. parotidei b)! liniei nuchae superior
c) a. auriculares posterior c) liniei nuchae inferior
d) rr. auriculares anterior d) linia ce uneşte lambda cu asterion
e)! r. frontalis e) arcadei zigomatice

74. Ce arteră se află in spaţiul temporopterigoid? 82. Prin porul acustic intern trec următoarele
a) a. meningeia media formaţiuni:
b) a. alveolaris inferior a)! a. auditiva interna
c)! a. maxilaris b)! n. facialis
d) a. auricularis profunda c)! n. vestibulochohlearis
e) a. tympanica anterior d) n. petros maior
e) n. petros minor
75. Prin care orificiu pătrunde a. meningeia media in
cavitatea craniului? 1. Prin foramen jugulare trec următoarele formaţiuni:
a) foramen rotundum a) ! n. glossopharyngeus
b)! foramen spinosum b) ! n. vagus
c) foramen ovale c) ! n. accesorius
d) foramen magnum d) ! v. jugulară internă
e) foramen stilomastoideum e) n. hypoglossus

76. Cu care vene comunică plexul venos pterigoidian? 2. Porţiunea intercraniană a n. facial este amplasată în
a)! cu v. facialis prin v. faciei profunda grosimea osului:
b)! cu v. retromandibularis prin v. maxillares a) ! temporal
c) cu sinusul sigmoidian b) parietal
d)! cu sinusul cavernos prin venele emisarie din c) sphenoidal
foramena spinosum, ovale, lacerum d) occipital
e) cu sinusul rect e) frontal

77. Care nerv inervează muşchii masticatori? 3. Cisternele se formează în spaţiul:

a) n. trochlearis a) ! subarahnoidean
b) n. facialis b) subdural
c) n. glossopharyngeus c) epidural
d) n. accesorius d) în ventriculele cerebrale
e)! n. trigemenus e) nici un răspuns corect
78. Ce nervi incep de la ganglionul semilunar
4. În ce spaţiu e localizat circulus arteriosus Willissii?
(Gasser)? a) ! subarahnoidian
a)! n. opthalmicus b) subdural
b) n. auricularis posterior c) epidural
c) n. zigomaticus d) subperiostal
d)! n. maxillaris
e) Extracranian
e)! n. mandibularis

79. Ce structuri se află in fosa sfenopalatină?

a) n. auriculotemporal 5. Compartimentul lateral a feţei include următoarele
b)! n. zigomaticus regiuni?
c)! rr. ganglionares a n. maxilar a) bucală (oralis)
d)! ganglion pterigopalatinum b) ! parotidomasseterică
e) ganglion ciliare c) ! f acială profundă
d) ! geniană
e) regio nazolabialis
6. Ganglionul n. trigemen este localizat: 12. Care muşchi inervează ramura III a n. trigemen?
a) ! pe impressio trigemeni a piramidei în a) ! m. masseter
duplicatura durei mater (cavum Meckeli) b) ! m. temporalis
b) subdural pe impressio trigemeni a piramidei c) ! mm. pterygoidei medial şi lateral
c) epidural pe impressio trigemeni a piramidei d) ! m. mylohyoideus şi venterul anterior a m.
d) pe impressio trigemeni a piramidei în dygastrycus
duplicatura pia mater e) m. frontal
e) nici un răspuns corect
13.Unde se deschide sinusul sfenoidal?
7. Ce limitează aponeurosis pharyngopraevetebralis? a) ! deasupra cornetului nasal superior
a)! spatium retropharyngeale de spatium b) în meatul nazal mediu
parapharyngeale c) în meatul nazal inferior
b) spatium parapharyngeale anterior de spatium d) în mesofaringe
parapharyngeale posterior e) în sinusul maxilar
c) spatium retropharyngeale de spatium
pterygomandibulare
d) spatium retropharyngeale de spatium cervicale 14.Sinusul maxilar se deschide în:
prevertebrale a) ! meatul nazal mediu
e) spatium cervicale previscerale de spatium b) meatul nazal inferior
neurovasculare cervicale c) meatul nazal superior
d) bulla ethmoidalis
e) nazofaringe
8. Limitele regiunii parotideomaseterica:
a) ! anterior – marginea anterioară a m.
15.Canalul nazolacrimal se deschide în:
masseter
b) ! posterior – marginea anterioară a m. a) meatul nazal mediu
sternocleidomastoidean, porus acusticus b) ! meatul nazal inferior
externus şi procesul mastoidian c) meatul nazal superior
c) anterior – marginea anterioară a glandei d) nazofaringe
e) cavitatea bucală
parotide
d) ! inferior – marginea mandibulei
e) ! superior – arcul zigomatic 16. Care muşchi împlineşte arcul mandibulei şi
contribuie la formarea diafragmei bucale?
9. Câte locuri slabe are capsula glandei parotide? a) ! m. mylohyoideus
a) unul b) mm. digastrici
b)! două c) m. geniohyoidei
c) trei d) m. genioglossus
d) patru e) m. hyoglossus
17. Care muşchi formează palatul moale?
e) nici unul
a) ! m. uvulae
b) ! m. levator veli palatini
10. Spaţiul celuloadipos al glandei sublinguale este c) ! m. tensor veli palatini
limitat de: d) m. pterigoideu lateral
a) ! superior – mucoasa cavităţii bucale e) m. pterigoideu medial
b) ! lateral – mandibula 18. Marginea posterioară a palatului moale trece în
c) ! medial – muşchii geniogloşi şi geniohioidei peretele lateral al faringelui prin două plici care
d) ! inferior – m. mylohyoideus şi m. hyoglosus conţin următorii muşchi:
e) inferior – m. platisma a) ! m. palatoglossus
b) ! m. palatopharyngeus
c) m. uvulae
d) m. levator veli palatini
e) m. tensor veli palatini
11. Care muşchi inervează n. facial?
a) ! mm. mimici 19. Limitele regiunii geniene:
b) ! mm. frontal şi occipital a) ! superior – maginea inferioară a orbitei
c) ! m. stylohyoideus şi venterul posterior al m. b) ! inferior – margina mandibulii
digastricus c) ! posterior – marginea anterioară a m.
d) ! m. platisma masseter
e) m. mylohyoideus d) ! anterior – plica nazolabială şi nazobucală
e) posterior – ramura mandibulii
20. Unde e localizat corpus adiposum buccae Bichat?
a)! pe m. bucal, anterior de m. maseter
b) sub m. bucal
c) sub osul zigomatic
d) pe glanda parotidă
e) sub fascia bucofaringiană

21. Cu care formaţiuni sunt în tangenţă directă cu

locurile slabe ale glandei parotide?
a) ! parafaringele
b) ! partea cartilaginoasă a porului acustic
extern
c) canalul n. facial
d) retrofaringele
e) capsula glandei submandibulare

22. Unde se bifurcă în ramuri terminale a. carotidă

externă?
a)! în grosimea glandei parotide
b) posterior de glanda parotidă
c) la întrare în glanda parotidă
d) de asupra arcului zigomatic
e) intre muşchii pterigoizi

23. Care sunt ramurile terminale ale a. carotide

externe?
a) ! a. temporalis superficialis
b) ! a. maxilaris
c) a. facialis
d) a. temporalis profunda
e) a. meningeia madia

24. Numiţi ramurile n. facial ce deviază de la plexul

parotidean:
a) ! temporală şi zigomatică
b) ! bucală
c) ! marginală a mandibulei
d) ! cervicală
e) auriculotemporală
 Regiunea gâtului 6. Care din formaţiunile anatomice limitează
triunghiul submandibular?
a) ! marginea inferioară a mandibulei
1. Alegeţi răspunsul corect a limitei dintre gât şi cap:
b) marginea anterioară a muşchiului
a)! marginea inferioară a mandibulei, vârful
sternocleidomastoidian
apofizei mastoidiene, linia nuchală
c) venterul superior a muşchiului omohioid
superioară, protuberanţa occipitală externă
d)! ambii venteri ai muşchiului digastricus
b) planul orizontal care trece prin marginea
e) marginea liberă a muşchiului milohioid
inferioară a mandibulei
c) planul frontal ce trece prin apofizele
transversale a vertebrelor cervicale 7. Care formaţiuni anatomice delimitează triunghiul
d) planul orizontal care trece la nivelul C7 şi carotidian?
incisura sternală a) ! venterul posteroior al muşchiului digastric
e) planul orizontal care trece prin incisura sternală
şi marginea superioară a claviculei b) ! marginea anterioară a muşchiului
sternocleidomastoidian
2. Limitele triunghiului medial al gâtului sunt: c) marginea posterioară a muşchiului
a)! marginea mandibulei, marginea anterioară sternocleidomastoidian
a muşchiul sternocleidomastoidian, linia d) marginea inferioară a mandibulei
mediană a gâtului e)! venterul superior al muşchiului omohioid
b) venterul posterior al muşchiului digastric,
muşchiul sternocleidomastoidian, linia
mediană a gâtului 8. Care structuri anatomice delimitează triunghiul
c) marginea mandibulei, muşchiul omotrapezoid?
sternocleidomastoidian, venterul superior al a) clavicula
muşchiului omohioid b) ! muşchiul trapez
d) venterul posterior a muşchiului digastric, c) ! venterul inferior al muşchiului omohioid
muşchiul sternocleidomastoidian, venterul d) ! muşchiul sternocleidomastoidian
inferior al muşchiului omohioid e) venterul posteroior al muşchiului digastric
e) linia orizontală ce traversează osul hioid, linia
albă a gâtului, muşchiul trapez 9. Care formaţiuni sunt situate în spaţiul
interaponevrotic suprasternal?
3. Limitele triunghiului lateral al gâtului sunt: a) venele jugulare externe
a) marginea inferioară a mandibulei, marginea b)! ganglionii limfatici
posterioară a m. sternocleidomastoidian, m. c) venele jugulare anterioare
trapez d) ! arcul venos jugular
b) venterul posterior al m. digastric, m. e) nn. supraclaviculari anteriori
sternocleidomastoidian, m. trapez
c) marginea inferioară a mandibulei, m. 10. Indicaţi limitele spaţiului previsceral:
sternocleidomastoidian, m. omohioid a) de la marginea mandibulei până la incisura
d)! clavicula, marginea posterioară a m. sternului şi claviculei
sternocleidomastoidian, m. trapez b) de la marginea mandibulei până la osul hioid
e) linia orizontală trasată pe osul hioid, m. c)! de la osul hioid până la marginea superioară
sternocleidomastoidian, m. trapez a sternului
d) de la marginea superioară a cartilajului tiroid
4. Indicaţi elementele pachetului vasculonervos medial până la incisura sternului şi a claviculei
al gâtului. e) de la marginea mandibulei până la marginea
a) ! artera carotidă comună superioară a cartilajului tiroid
b) ! nervul vag
c) ! vena jugulară internă 11. Care spaţii celulare ale gâtului comunică cu
d) nervii supraclaviculari mediali mediastinul anterior?
e) nervii supraclaviculari anteriori a) spaţiul interaponevrotic suprasternal
b)! spaţiul previsceral
5. Indicaţi elementele pachetului vasulonervos lateral c) spaţiul retrovisceral
al gâtului. d) spaţiul retrofaringian
a) ! artera subclaviculară e)! spaţiul paravazal al fasciculului
b) artera carotidă externă neurovascular principal al gâtului
c) ! vena subclaviculară
d) ! plexul neural brahial
e) ramurile plexului cervical
12. Limitele regiunii infrahioidiene: d) ! comprimarea a. carotide externe în plagă,
a) ! osul hioid şi venterul posteroior al stopează pulsaţia a. temporale superficiale,
muşchiului digastric palpatoare pe arcul zigomatic
b) ! marginea anterioară a muşchiului e) de la a. carotidă internă îşi are originea a.
sternocleidomastoidian tiroidă superioară
c) linia orizontală trasată la nivelul cartilajului
tiroid 19. Unde este situată zona reflexogenă carotidiană?
d) marginea inferioară a mandibulei a) la nivelul osului hioid
e)! sternul şi clavicula b) la nivelul marginii superioare a glandei tiroide
c) în regiunea manumbriului sternal
13. Sintopia porţiunii cervicale a traheei: d) în regiunea cartilajului cricoid
a) ! anterior – istmul glandei tiroide e)! în regiunea bifurcaţiei arterei carotid
b) ! anterior şi bilateral – lobii glandei tiroide comune
c) ! posterior – esofagul
d) ! la nivelul incisurii jugulare – arterele 20. Indicaţi limitele spaţiului interscalen:
carotide comune a) muşchiul sternotiroid
e) arterele carotide interne b)! muşchiul scalen anterior
c) muşchiul scalen posterior
14. Indicaţi arterele ce vascularizează glanda tiroidă: d) muşchiul omohioid
a) ! arterele tiroidiene superioare e)! muşchiul scalen mediu
b) ! arterele tiroidiene inferioare
c) arterele tiroidiene medii 21. Care structuri anatomice participă la formarea
d) artera recurentă tiroidiană unghiului venos jugular Pirogov?
e) ! artera tiroidiană ima a) ! vena subclaviculară
b) ! vena jugulară internă
15. Care formaţiuni formează inelul limfoepitelial c) vena jugulară anterioară
faringian: d) vena jugulară externă
a) ! tonsila faringiană e) vena brahiocefalică
b) ! tonsila palatină
c) ! tonsila tubară 22. Care structuri anatomice se află în triunghiul
d) tonsila submandibulară scalenovertebral:
e) ! tonsila lingvală a) ! artera subclaviculară, trunchiul
tiriocervical, a. vertebrală
16.Inervaţia porţiunii cervicale a esofagului: b) ! ductul toracic (limfatic)
a) ! nervul vag c) vena jugulară internă
b) nervul accesor d) ! ganglionul cervical mediu al trunchiului
c) ! ganglionii cervicali ai trunchiului simpatic simpatic
d) nervul hypoglos e! ganglionul cervical inferior al trunchiului
e) ! nervii recurenţi simpatic

17. Indicaţi trei niveluri posibile a bifurcaţiei arterei 23.Care ramuri deviază de la a. subclaviculare:
carotide comune: a)! artera vertebrală
b) artera transversală a gâtului
a) ! marginea superioară C5
c) artera subscapulară
b) marginea superioară C6 d) ! trunchiul tireocervical
c) ! marginea superioară a cartilajului tiroid e) ! artera toracică internă
d) la nivelul cartilajului cricoid
e) ! marginea inferioară C4 24. Unde se varsă ductul toracic (limfatic)?
a) în artera subclaviculară dreaptă
b) în vena brahiocefalică dreaptă
18. Indicaţi semnele distinctive dintre aa. carotidă c) în vena jugulară internă dreaptă
externă şi internă pe gât: d) în vena jugulară externă stângă
a) ! artera carotidă externă este situată anterior e) ! în unghiul venos jugular stâng
şi medial de artera carotidă internă
b) ! artera carotidă externă se ramifică, carotidă
internă nu se ramifică pe gât
c) ! artera carotidă internă se începe cu o
dilataţie – sinus caroticus
25. Din spaţiile celuloadipoase a gâtului puroiul se 32.Ce vas itersectează din exterior m.
poate propaga: sternocleidomastoidian:
a)! în mediastinul posterior a) ! v. jugulară externă
b) în cavitatea peritoneală b) v. jugulară internă
c) în spaţiul retroperitoneal c) v. jugulară anterioară
d)! în mediastinul anterior d) arcul venos jugular
e) în cavitatea pleurală e) vena thiroideia ima

26. În limitele cărui triunghi se ligaturează artera 33. Coardele vocale se proiectează:
lingvală? a)! la nivelul marginei inferiorere cartilajului
a)! lingval (Pirogov) tiroid
b) mentonier b) la nivelul osului hioid
c) submandibular c) la nivelul mebranei cricotiroide
d) lateral al gâtului d) la nivelul unghiul mandibulei
e) în limita triunghiului medial al gâtului e) la nivelul carticajului cricoid

27. Laturile triunghiului omoclavicular: 34. Apexul cupolei pleurale se proiectează:

a) venterul superior al m. omohioidian a)! în fosa supraclaviculară
b) ! m. sternocleidomastoidian b) în fosa infraclaviculară
c) ! clavicula c) incizura jugulară
d) ! venterul inferior al muchiului omohioidian d) nu iese din limitele toracelui
e) linia mediană a gâtului e) în fosa deltopectorală

28. Care este sintopia ganglionului stelat? 35.Potrivit lui V. N. Şevkunenko câte fascii cervicale
a) ! inferior – cupola pleurei deosebim?
b) ! anterior – artera vertebrală şi artera a) una
subclaviculară b) două
c) ! de la ganglion originează nervul vertebral c) Trei
d) medial – nervul frenic d) patru
e)! posterior – muşchiul lung al gâtului e) ! cinci

29.Alegeţi formaţiunile pentru care formează teacă 36.Care fascii limitează spaţiul interaponeurotic
prima fascie a gâtului: suprasternal?
a) muşchiul sternocleidomastoidian a) fascia superficialis colli şi lamina superficialis
b) glanda submandibulară fasciae colli propriae
c) glanda parotidă b)! lamina superficială şi profundă a fasciei colli
d) ! muşchiul platisma proprie
e) venterul posterior al muşchiului digastric c) aponeurosis omoclavicularis şi fascia
endocervicalis
30.Unde se proiectează tuberculul carotic pe gât? d) fascia endocervicalis şi fascia prevertebralis
a) ! la mijlocul margini anterioare a m. e) foiţa parietală şi foiţa viscerală a fasciei
sternocleidomastoideus endocervicale
b) capul rotit lateral la mijlocul m.
sternocleidomastoideus 37. Aria de extindere pentru spaţiul cervical
c) la nivelul cartilajului cricoid retrovisceral este cuprinsă între:
d) capul în extensie maximă la mijlocul m. a)! baza craniului şi diafragmul
sternocleidomastoideus b) baza craniului şi os hioid
e) nici un răspuns corect c) baza craniului şi incizura jugulară
d) baza craniului şi Th5
31. Ce se palpează sub marjinea inferioară a e) baza craniului şi Th1
mandibulei?
a) ! glanda submandibulară 38. Spatiul prevertebral este limitat de:
b) ! ganglioni limfatici a)! vertebrele cervicale şi fascia prevertebrală
c) artera carotidă b) mm. longus capitis şi fascia prevertebrală
d) artera lingvală c) mm. longus colli şi fascia prevertebrală
e) osul hioid d) lamina superficialis fasciae colli propriae şi
fascia prevertebră
e) fasciile parietală şi prevertebră
39. Spatiul prevertebral conţine: 46. Planşeul triungiului lingual (Pirogov) îl formează:
a) ! mm. longus capitis a)! m. hyoglossus
b) ! mm. longus colli b) m. mylohyoideus
c) ! lanţul simpatic c) m. digastric
d) n vag d) lamela profundă a fasciei II
e) mm. splenius capitis e) m. stylohyoideus
47. A câta ramură este a. linguală la originea ei din a.

40.Vena jugulară externă se formează la confluenţa carotidă externă?

căror vene? a) prima
a) ! v. retromandibulară b)! a doua
b) ! v. auriculară posterioară c) a treia
c) v. facială d) a patra
d) v. facială profundă e) nu este originară din a. carotidă externă
48. Care fascii participă la formarea linea alba colli?
e) v. angulară
a) fascia I
b) ! fascia II
41. Nervii cutanaţi ai gâtului apar în straturile c) ! fascia III
superficiale la: d) fascia VI
a)! mijlocul marginii posterioare a m. e) fascia V
sternocleidumastoidian 49. Pentru care muşchi formează teacă aponeuroza
b) mijlocul marginii anterioare a m. omoclaviculară?
sternocleidumastoidian a)! pretraheali
c) unghiul mandibulei b) prevertebrali
d) nivelul osului hioid c) suprahioizi
e) nivelul C3 d) scaleni
e) submandubulari
42.Vasele şi nervii subcutanaţi ai gâtului sunt
localizaţi: 50. De care nervi sunt inervaţi muşchii pretraheali?
a) subcutanat a)! ansa cervicală
b)! între fascia I şi II b) n. vagus
c) între fascia II şi III c) n. phrenicus
d) între fascia I şi III d) n. recurrens dexte
e) nici un răspuns corect e) ganglion stellatum

43.Care fascie cervicală formează capsulă pentru 51. Care este sintopia elementelor fasciculului
glanda submandibulară? neurovascular principal al gâtului?
a) fascia I a)! medial – a. carotis communis, lateral – v.
b)! fascia II jugularis interna, între venă şi arteră, şi
c) fascia III posterior – n. vagus
d) fascia VI b) lateral – a. carotis communis, medial – v.
e) fascia V jugularis interna, între vase – n. vagus
c) medial – a. carotis communis, între arteră şi
44. Unde se fixează lamelele fasciei cervicale II ce nerv – v. jugularis interna, lateral – n. vagus
formează capsulă pentru glanda submandibulară? d) între v. jugulară interna şi n. vagus – a. carotis
a) ! marginea inferioară a mandibulei communis, medial – n. vagus
b) ! linea mylohyoidea e) lateral – a. carotis communis, între arteră şi
c) maginea superioară a mandibulei nerv – v. jugularis interna
d) corpul osului hioid
e) ductului submandibular 52. Originea arterelor subclaviculare este:
a)! dreapta – din trunchiul arterios brahiocefalic,
45. Care sunt limitele triungiului ligual (Pirogov)? stânga – din arcul aortei
a) ! superior – n. hypoglossus b) stânga – din trunchiul arterios brahiocefalic,
b) ! inferior – tendonul intermediar al m. dreapta – din arcul aortei
digastric c) stânga – din trunchiul brahiocefalic, dreapta -
c) ! medial – marginea liberă a m. mylohyoideus trunchiul arterios brahiocefalic
d) superior – n. lingual d) stânga – din arcul aortei, dreapta – din arcul
e) anterior – marginea liberă a m. hyoglossus aortei
e) nici un răspuns correct
 Regiunea Toracelui 8. Lamela profundă a fasciei pectorale se numeşte:
1. Cavitatea toracică este delimitată de: a) fascia superficială
a) coaste, stern şi coloana vertebrală b) fascia pectorlă
b) stern, coloana vertebrală şi coaste c) fascia endocervicală
c)! coaste, stern, coloana vertebrală şi d)! fascia clavipectorală
diafragmul e) fascia axilară
d) cavitatea delimitată de cutia toracică şi
diafragmul 9. Teaca cărui muşchi este formată de fascia
e) spaţiul între apertura toracelui superioară şi clavipectorală?
inferioară a) m. pectoral mare
b)! m. pectoral mic
2. Ce reprezintă cavitatea pleurală? c) m. dinţat anterior
a)! spaţiu dintre pleura viscerală şi parietală d) m. deltoid
b) spaţiul între pulmoni şi mediastin e) mm. intercostali
c) cavitatea între pulmoni, diafragmul şi mediastin
d) cavitatea delimitată de foiţele pleurei parietale 10. Spaţiul subpectoral superficial se află:
e) o porţiune a cavităţii toracice unde trec vasele a) ! posterior de m. pectoral mare
magistrale b) ! anterior de m. pectoral mic şi fascia
clavipectorală
3. Care din afirmaţii sunt corecte considerând refluxul c) posterior de fascia superficială
limfatic de la glanda mamară: d) anterior de fascia proprie
a)! există reflux limfatic superficial şi profund e) în ţesutul celuloadipos subcutanat
b) ganflionii limfatici parasternali primesc limfa
de la ganglionii limfatici axilari 11.Spaţiul subpectoral profund se află:
c)! ganglionul limfatic de I etapă (Sorghius) a) anterior de m. pectoral mare
d) din cadranul superior-intern limfa nimereşte în b) posterior de m. pectoral mare
ganglionii epigastrali c) anterior de m. pectoral mic
e)! colectorul limfatic de bază sunt ganglionii d)! posterior de m. pectoral mic
limfatici axilari e) anterior de fascia clavipectorală

4. Sistemul venos al glandei mamare este constituit 12. Care sinus pleural este cel mai profund?
din: a)! sinusul costodiafragmatic
a) ! reţeaua venoasă superficială b) sinusul costomediastinal
b) ! Reţeaua venoasă profundă c) sinusul diafragmomediastinal
c) venele intercostale d) sinusul costal
d) vena sublaviculară e) sinusul mediastinal
e) vena axilară

5. Ce fascie formează capsula glandei mamare la 13. Spaţiul între porţiunea sternală şi porţiunea costală
femei? ale diafragmului pe dreapta se numeşte?
a) fascia pectorală a) triunghiul Pirogov
b) fascia clavipectorală b) triunghiul Larey
c)! fascia superficială c) ! triunghiul Morgani
d) fascia transfersală d) triunghiul Bohdalec
e) fascia endocervicală e) triunghiul Hesselbah
14. Spaţiul între porţiunea sternală şi porţiunea costală
6. Ce artere vascularizează glanda mamară? ale diafragmului pe stânga se numeşte?
a) ! artera toracică internă a) triunghiul Pirogov
b) ! artera toracică laterală b)! triunghiul Larey
c) ! arterele intercostale c) triunghiul Morgani
d) artera epigastrică inferioară d) triunghiul Bohdalec
e) artera subclaviculară e) triunghiul Hesellbach
15. Diafragmul este vascularizat de:
a) ! artera musculofrenică
7. Glanda mamară este inervată de: b) ! arterele intercostale
a) ! ramurile ale nn. intercostali II – VII c) ! artera frenică superioară
b) ! ramurile plexului cervical d) ! artera frenică inferioară
c) ! ramurile anterioare a plexului brahial e) artera epigastrica superioară
d) nn. frenici
e) nn.vagi
16.Muşchiul respirator principal este: 23. La nivelul cărei coaste se află marginea inferioară
a) m. drept al abdomenului a pulmonului drept?
b) m. oblic extern a) pe linia medioclaviculară – la nivelul coastei a
c) m. oblic intern V
d) mm. intercostali b) pe linia axilară anterioară – la nivelul coastei a
e) ! diafragmul X
c) pe linia scapulară – la nivelul coastei a X
17. Către anomaliile congenitale ale cordului se referă d)! pe linia paravertebrală – la nivelul coastei a
tot, în afară de: XI
a) persistenţa ductului Botallo e) pe linia mediana – la nivelul coastei a IX
b) neconcreşterea septului interatrial
c) dextrapoziţia cordului 24. Vena cava inferioară se varsă în:
d) ! stenoză mitrală dobândită a) ventriculul drept
e) neconcreşterea septului interventricular b) ventriculul stâng
c)! atriul drept
d) atriul stâng
18. În vena azigos se varsă: e) răspunsul corect este C şi D
a)! v. hemiazigos
b) vv. intercostale stângi
c) vv. esofagiene 25.Sintopia elementelor pediculului pulmonar drept
d) ! vv. bronhiale posterioare din superior în inferior:
e) ! vv. mediastinale a) artera, bronhul, vena
b) bronhul, vena, artera
c) vena, artera, bronhul
19. Cărei coaste corespunde unghiul sternal (Ludovic):
d)! bronhul, artera, vena
a) I
e) artera,vena, bronhul
b)! II
c) III
d) IV 26. Ce se intersectează cu bronhul stâng?
e) V a) ! aorta descendentă
b) ! nervul vag stâng
c) nervul frenic stâng
20. În fisura intercostală se găsesc:
d) vena hemiazigos
a) muşchii intercostali superficiali şi profunzi
e) vena pulmonară stângă
b) ! arterele intercostale
c) ! venele intercostale
d) ! nervii intercostali 27.Ce ramuri mari încep de la arcul aortei (de la
e) fascia endotoracică dreapta spre stânga)?
a) a. carotidă comună dreaptă, a. subclaviculară
dreaptă
21. Sintopia fascicolului neurovascular intercostal:
b) a. carotidă comună stângă, a. subclaviculară
a) superior – a. intercostală, inferioir – nervul şi
stângă
mai inferior – vena
c) ! trunchiul brahiocefalic arterial, a. carotidă
b) superior – nervul, inferior – vena şi mai inferior
comună stângă, a. sublaviculară stângă
– a. intercostală
d) a. subclaviculară stângă, a. carotidă comună
c) superior – vena, inferior – a. intercostală şi mai
stângă, a. ima
inferior – nervul
e) a. carotidă comună dreaptă, a. carotidă comună
d) nervul se află medial, vasele – lateral
stângă, a. sublaviculară stângă
e) lateral se află nervul, medial – vasele

22. Ce reprezintă ligamentul pulmonar?

a) ligamentul ce uneşte pulmonul drept cu cel 28. Ce nerv traversează peretele anterior al arcului
stâng aortei?
b) ligamentul între artera şi vena pulmonară a) n. frenic drept
c) duplicatura pleurei viscerale, ce trece de pe b) n. vag drept
hilul pulmonar spre diafragm c) n. frenic stâng
d) duplicatura pleurei parietale, în care se află d) n. splanhnic stâng
vasele pulmonului e)! n. vag stâng
e) ligamentul între arcul aortei şi artera pulmonară
29. Unde este localizat canalul arterial Botallo? 36.Mediastinul posterior conţine tot în afară de:
a) între aortă şi v. cava superioară a) esofag
b) între v. cava inferioară şi aortă b) aorta descendentă
c)! între a. pulmonară şi arcul aortei c) ductul limfatic toracic
d) între auriculul drept şi v. cava superioară d)! hilul pulmonar, bifurcaţia traheei, arcul aortei
e) între a. carotidă comună stângă şi a. e) vv. azigos şi hemiazigos
subclaviculară
37. Mediastinul posterior conţine:
30. Originea nervilor laringieni recurenţi drept şi stâng a)! v. azigos şi trunchiul simpatic
este următoarea: b) ! ductul toracic, aorta toracică, v. hemiazigos,
a)! drept – la nivelul a. subclaviculare drepte vasele intercostale
b) stâng – la nivelul trunchiului brahiocefalic c) ! esofagul, nn. Vagi
stâng d) arteriile şi venele pulmonare
c)! stâng – la nivelul arcului aortal e) v. cava inferioră şi v. portă
d) drept – la nivelul bifurcaţiei traheei
e) drept şi stâng – la nivelul vertebrei cervicale IV 38. La nivelul vertebrei toracice V, esofagul deviază:
a) în stânga
31. Pe unde traversează n. frenic drept mediastinul b)! în dreapta
anterior mai sus de hilul pulmonar? c) posterior
a) între aortă şi v. cava superioară d) anterior
b) între v. cava superioară şi a. carotidă comună e) localizat strict pe linia mediană, anterior de
dreaptă coloana vertebrală
c)! între v. cava superioară şi pleura
mediastinală 39. La nivelul cărei vertebre esofagul intersectează
d) între trunchiul brahiocefalic şi v. cava aorta din anterior?
superioară a) Th3
e) anterior de arcul aortei b) Th5
32. Anterior de trahee la nivelul manubriului sternal se
c) Th6
află:
d) Th7
a) v. cava superuioară
e)! Th8
b) a. subclaviculară stângă
c) trunchiul simpatic
d) n. laringian recurent 40. Refluxul venos din treimea inferioară a esofagului
e) ! arcul aortei cu trunchiul brahiocefalic, a. se realizează în:
carotidă comună stângă, vena brachiocefalică a) v. cava inferior
stângă b) v. cava superior
33. Ce trece imediat posterior de bronhul drept? c)! vv. azigos şi hemiazigos
a)! n. vag drept şi v. azigos d) ! v. gastrică stângă
b) a. pulmonară dreaptă e) v. portă
c) v. pulmonară dreaptă
d) trunchiul simpatic 41.Prin care orificiu al diafragmului trece ductul
e) v. cava inferioară limfatic toracic ?
a) prin hiatul esofagian a diafragmului
34. Ce criterii corespund arterelor pulmonare? b)! prin hiatul aortic al diafragmului
c) prin triunghiul costo-lombar
a) duc sângele oxigenat spre cord
d) prin hiatul v. cava inferioare
b) duc sângele oxigenat spre ţesutul pulmonar
e) prin hiatul v. azigos
c) ! duc sângele neoxigenat de la inimă spre
plămâni
d) ! sunt paralele cu bronhiile
e) vascularizează parenchimul pulmonar până la
sacii alveolari
42.Lezarea cărui organ este criteriu pentru stabilirea
35.Mediastinul anterior conţine tot, în afară de: traumatismului toracoabdominal?
a) timus a) pulmonului
b) aorta ascendentă, arcul aortei b) ficatului
c) vasele magistrale c) splinei
d)! ductul limfatic toracic d)! diafragmului
e) traheia e) cordului şi pericardului
43. Care nerv poate fi lezat la ligaturarea ductului 50.Sintopia pedicolului pulmonar stâng de sus în jos
Bottalo? este următoarea:
a) n. diafragmal a) ! ABV
b) n. vag b) BVA
c) n. intercostal c) BAV
d) n. trunchiul simpatic d) VAB
e)! n. laringeu recurent stâng e) VBA

44.Care ţesuturi sunt lezate în caz de traumă 51. Sintopia pedicolului pulmonar drept şi stâng din
penetrantă a toracelui anterior în posterior:
a) pielea şi muşchii a) ! stânga – VAB
b) tegumentele şi fractura unei coaste b) ! drept – VAB
c) plămânul cu ruptură de bronh c) stâng – AVB
d)! tegumentele şi pleura parietală d) drept – VBA
e) artera intercostală cu hemoragie externă e) drept – AVB

45. Care nervi inervează diafragma? 52. Care sunt sinusurile pericardiace?
a) ! nn. frenici a) ! transversal
b) ! ramuri de la nn. vagi şi simpatici b) vertical
c) ! 6 perechi de nn. intercostali inferiori c) ! oblic
d) ramurile plexului lombar d) !antero-inferior (apical)e) anterior
e) nn. infraclaviculari
46. Care sunt ramurile arterei toracice interne?
53.Artera toracică internă se localizează între
a) ! a. pericardiacofrenică
următoarele straturi ale peretelui toracic:
b) ! a. epigastrică superioară
a) ! fascia endotoracică
c) ! a. musculofrenică
b) pleura parietală
d) ! . mediastinale
c) m. toracic transversal
e) aa. diafragmatice superioare
d) ! faţa internă a coastelor şi a mm. intercostali
47. Care din următoarele afirmaţii referitor la trunchiul
interni
toracoacromial sunt corecte:
e) ţesutul parapleural
a) tr. arterial toracoacromial porneşte de la artera
subclaviculară
b) ! tr. toracoacromial este o ramură a. arterei 54. Care din următoarele afirmaţii referitor la
axilare topografia nn. frenici în mediastinul anterior sunt
c) ! tr. toracoacromial penetrează fascia corecte:
coracoclavipectorală a) ! pătrund în mediastinul anterior între artera
d) ! pătrunde în spaţiul de ţesut celular adipos şi vena subclaviculare
subpectoral superficial b) ! n. frenic drept iniţial este situat între
e) ! dă ramuri pectorale, acromiale şi deltoidiene peretele lateral al venei cave superioare şi
pleura mediastinală
c) ! trec anterior de hilul pulmonar
48. Care din următoarele afirmaţii ce se referă la
sinusul costodiafragmatic sunt greşite: d) trec posterior de hilul pulmonar
a) are o înălţime de 5 – 7 cm e) cel stâng trece pe suprafaţa anterioară a
b) se întinde de la coasta VII până la X esofagului, iar cel drept pe cea posterioară
c) ! în normă plămânul la un inspir profund
pătrunde în acest sinus 55.Vena azigos se varsă în:
d) se formează în rezultatul trecerii pleurei costale a) vena cavă inferioară
în cea diafragmatică b) vena brahiocefalică dreaptă
e) ! in caz de hidrotorax, hemotorax, chilotorax c) ! vena cavă superioară
şi piotorax în acest sinus nu se acumulează d) vena toracică internă
lichid e) vena hemiazigos
49. Sintopia pedicolului pulmonar drept de sus în jos
este următoarea: 56. Locurile slabe ale diafragmului sunt:
a) ABV a) ! hiatul esofagian
b) BVA b) ! hiatul aortic
c) ! BAV c) centrul tendinos
d) VAB d) ! triunghiurile sterno-costale
e) VBA e) ! triunghiurile lumbo-costale
 Regiunea abdomenului 8. Ce formaţiune alcătuieşte peretele anterior al
canalului inghinal la purtători de hernii?
Peretele anterior a) fascia superficială
1. În hernia inghinală directă este scăzută rezistenţa b) aponeuroza m. oblic abdominal extern
peretelui canalului inghinal: c) aponeuroza m. transvers abdominal
a)! posterior d)! aponeuroza m. oblic abdominal extern
b) anterior e) ligamentul inghinal
c) superior
d) inferior 9. Ce formaţiune alcătuieşte peretele posterior al
e) toţi pereţii canalului inghinal?
a)! fascia transversală
2. Hernia inghinală congenitală este: b) marginea interioară a m. oblic extern
a) prin alunecare c) ligamentul lacunar
b) directă d) ligamentul inghinal
c) strangulată e) marginea osului iliac
d)! oblică
e) prin alunecare şi directă 10.Ce formaţiune alcătuieşte peretele inferior al
canalului inghinal?
3. Care este cauza apariţiei herniei inghinale a) fascia transversală
congenitale: b) marginea interioară a m. oblic extern
a) încordarea muşchilor presului abdominal c) ligamentul lacunar
b) creşterea presiunii intraabdominale d)! ligamentul inghinal
c)! persistenţa procesului peritoneo-vaginal e) marginea osului iliac
d) criptorhidia
e) dilatarea spaţiului inghinal 11. Ce formaţiune delimitează foseta laterală de cea
medială, localizate pe faţa posterioară a peretelui
4. Care nervi asigură inervarea regiunii inghinale? abdominal?
a) ! n. iliohipogastric a) plica ombilicală mediană
b) ! n. ilioinghinal b) plica ombilicală medială
c) n. genitofemural c)! plica ombilicală laterală
d) n. subcostal d) a. ombilicală
e) toate sunt corecte e) plica peritoneală transversă
12. Care fosetă inghinală este implicată în coborârea
testiculului?
5. Care formaţiuni alcătuiesc orificiul extern al a) medială
canalului inghinal? b)! laterală
a) muşchiul oblic extern abdominal şi simfiza c) supravezicală
pubiană d) laterală şi medială
b) muşchiul oblic intern abdominal şi tuberculul e) triunghiul lombar (Petit)
pubian
c) ! fisura aponeurozei muşchiului oblic extern
d) ! ligamentul reflex de la ligamentul inghinal 13. Prin orificiul extern al canalului inghinal ies
e) fascia superficială şi tuberculul pubian următorii nervi:
a) n. iliohipogastric
b) n. ilioinghinal şi genitofemural
6. Ce vas formează "corona mortis"? c)! n. ilioinghinal şi ramura genitală a n.
a) a. obturatorie genitafemural
b) a. epigastrica inferior d) n. obturator şi n. spermatic extern
c) ! r. obturatorie a a. epigastrice inferioare e) nn. ilioinghinal şi spermatic extern
d) v. femorală
e) v. obturatorie
14.Care sunt laturile triunghiului inghinal?
a)! inferior-lateral – ligamentul inghinal
7. Care fosetă de pe suprafaţa internă a peretelui b) medial – ligamentul pectineal
abdominal corespunde orificiului intern al canalului c) medial – marginea laterală a m. drept
inghinal? abdominal
a) foseta inghinală medială d) superior – linia ce uneşte ombilicul cu spina
b) foseta supravezicală ileacă anterioară-superioară
c) ! foseta inghinală laterală e) ! superior – linia ce uneşte punctul dintre treimea
d) foseta femorală laterală şi cea medie a ligamentului inghinal
e) foseta ombilicală
15.Ce reprezintă spaţiul inghinal? 21.Ce formaţiuni anatomice consolidează planşeul
a) spaţiul dinre peretele anterior şi cel posterior al spaţiului inghinal (fascia trasversală)?
canalului inghinal a) ! falx aponeurotica inguinalis
b)! spaţiul dintre peretele superior şi cel inferior b) falx aponeurotica femoralis
al canalului inghinal c) fibrele m. cremaster
c) spaţiul dintre peretele anterior şi cel superior al d)! lig. interfoveolare
canalului inghinal e) fibrele m. transvers abdominal
d) spaţiul dintre peretele posterior şi cel inferior al
canalului inghinal 22. Tunica vaginală comună a testicolului şi a
e) spaţiul dintre ligamentul inghinal şi cel funicolului spermatic se formează în rezultatul:
pectineal a) penetrării funicolului spermatic prin fascia
transversală
16. Elementele funiculului spermatic sunt, cu excepţia: b) ! descendării testicolui
a) artera testiculară c) ! prolabării infundibulare a fasciei
b) plexul pampiniform transversale de către funiculului spermatic
c) ductul deferent d) prolabării peritoneului parietal
d) artera ductului deferent e) toate răspunsurile sunt corecte
e)! ramura genitală a nervului genitofemural
23.Ce constituie limita laterală a peretelui antero-
17. Care din următoarele afirmaţii referitor la lateral al abdomenului?
procesul de descendare a testicolului sunt corecte? a) o linie ce reprezintă continuarea liniei axilare
a) ! testicolul începe să coboare în jos sub anterioare în jos
acţiunea gubernaculum testis, începând cu b) o linie ce uneşte mijlocul coastei XII cu spina
luna a 4 de dezvoltare intrauterină ileacă anterioară superioară
b) ! în luna 7-a, testicolul se află la nivelul c) ! o continuare a liniei axilare medii în jos –
viitorului orificiu inghinal intern linia Lesgaft
c) ! iniţial se află în regiunea lombară lângă d) liniile paravertebrale dreaptă ţi stângă
rinichiul primar e) o linie ce reprezintă continuarea liniei axilare
d) ! în luna 9-a coboară în scrot posterioare în jos
e) în luna 7-a coboară în scrot
18. Pereţii canalului inghinal la purtători de hernii sunt:
24. Ce formaţiuni delimitează din inferior şi superior
a) ! anterior – aponeuroza m. oblic abdominal regiunea peretelui anterolateral al abdomenului?
extern a)! o linie ce trece prin marginea superioară a
b) ! superior – marginile libere ale mm. oblic pubisului, ligamentul inguinal şi creasta ileacă
abdominal intern şi transvers abdominal b) o linie ce uneşte spina ileacă anterioară şi
c) ! inferior – ligamentul inghinal ombilicul
d) posterior – aponeuroza m. oblic abdominal • o linie trasată perpendicular de la spina
intern ileacă anterioară superioară spre
e) ! posterior – fascia transversală marginea laterală a m. drept abdominal
d)! o linie ce trece prin apofiza xifoidă şi
19. Care din următoarele afirmaţii sunt greşite? rebordul costal
a) canalul inghinal este un loc slab al peretelui antero- e) o linie ce trece prin coasta XI
lateral al abdomenului
b) ! hernia inghinală directă prolabează prin foseta 25. Ce nervi sunt antrenaţi în inervaţia pielii din
laterală regiunea hipogastrică a peretelui anterolateral al
c) sacul hernial în hernia inghinală oblică se află abdomenului?
în componenţa funiculului spermatic a) n. intercostal V-VIII
d) sacul hernial în hernia inghinală directă poate b) n. intercostal IX – XI
coborî în scrot (hernie inghinoscrotală) c) ! n. intercostal XII (n. subcostalis)
e) hernia inghinală congenitală este oblică d) ! n. ileohipogastric
e) ! n. ileoinghinal
20.Din ce este constituit peretele anterior al canalului
inghinal la nepurtători de hernii (la sănătoşi)? 26. Ce nervi sunt antrenaţi în inervaţia pielii din
a) aponeuroza m. oblic abdominal intern regiunea mezogastrică?
b) ! aponeuroza m. oblic abdominal extern a)! n. intercostal X – XI
c) fibrele m. transvers abdominal b) n. intercostal IX
d) fibrele m. cremaster c) n. intercostal XII (n. subcostalis)
e) ! fibrele m. oblic abdominal intern d) n. ileohipogastric
e) n. ileoinghinal
27.Ce nervi sunt antrenaţi în inervaţia pielii din 33. Unde este localizată a. epigastrică inferioară în
regiunea epigastrică? limitele hipogastrului?
a) n. iliohipogastric a) între muşchiul oblic intern şi transvers
b) n. intercostal X – XI abdominal
c) n. intercostal XII (n. subcostalis) b) între muşchiul transvers şi peritoneu
d) ! nn. intercostali VI – IX c) ! între fascia transversală şi peritoneul
e) n. ileoinghinal parietal (în ţesutul preperitoneal)
d) între aponeurozele muşchiului oblic extern şi
28. Ce vene subcutanate participă la formarea intern
anastomozei cavo-cavale în jurul ombilicului? e) în ţesutul adipos subcutan
a)! vena toracoepigastrică
b) venele paraombilicale 34.În grosimea cărei plici ombilicale este dispusă
c) vena epigastrică inferioară artera epigastrică inferioară?
d)! vena epigastrică superficială a) plica ombilicală medială
e) vena epigastrică superioară b) plica ombilicală mediană
c) plica vezicală transversală
29. Ce vene subcutanate participă la formarea d) ! plica ombilicală laterală
anastomozei porto-cave în jurul ombilicului? e) plica epigastrică inferioară
a) ! vena epigastrică superficială
b) ! venele paraombilicale 35. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte?
c) vena epigastrică inferioară a)! lamela profundă a fasciei superficiale a
d) ! vena toracoepigastrică peretelui anterolateral al abdomenului în
e) vena epigastrică superioară limitele hipogastrului se numeşte – fascia
Tomson
b) lamela superficială a fasciei superficiale a
30. Ce formaţiuni anatomice delimitează orificiul peretelui anterolateral al abdomenului în
femural intern? limitele hipogastrului se numeşte – fascia
a)! medial – ligamentul lacunar (Gimbernati) Tomson
b) lateral – artera femurală c) ! în sindromul hipertensiunii portale se dilată
c) ! lateral – teaca venei femurale reţeaua venoasă superficială din jurul
d) ! anterior şi superior – ligamentul inghinal ombilicului, numindu-se în clinică „capul
(Poupart) meduzei”
e) ! posterior şi inferior – ligamentul pectineal d) ! în rezultatul obliterării venei ombilicale în
(Cooperi) perioada postnatală apare ligamentul rotund
al ficatului
31. Enumeraţi straturile la nivelul inelului ombilical? e) ! mai frecvent herniile ombilicale prolabează
prin semicercumferinţa superioară a
a) ! pielea canalului ombilical
b) ţesut adipos subcutanat
c) ! ţesut cicatricial
d) ! fascia ombilicală 36.În tratamentul chirurgical al cărei tip de hernie
e) ! peritoneul parietal poate fi lezată "corona mortis"?
a) hernie inghinală oblică
b) hernie inghinală directă strangulată
32. Unde sunt localizate trunchiurile principale ale c) ! hernie femorală strangulată
arterelor intercostale pe peretele abdominal antero- d) hernie obturatorie
lateral? e) hernie inghinală oblică strangulată
a) ! între muşchii oblic intern şi transvers
abdominal
b) între muşchii oblic extern şi intern abdominali 37. Conexiunea între v. portă şi venele peretelui
c) între foiţele aponeurotice ale muşchilor oblic abdominal este asigurată de:
intern şi extern a)! vv. paraombilicale
d) între ţesutul subcutanat adipos şi muşchiul oblic b) v. testiculară
extern abdominal c) v. epigastrică inferioară
e) în teaca mm. drepţi abdominali d) v. epigastrică superioară
e) v. intercostală
38. Ce muşchi alcătuiesc peretele abdominal 45. Peretele anterior al tecii m. drept abdominal mai
anterolateral? jos de linia arcuată Duglas este format din:
a) ! mm. recţi abdominali şi piramidal a) ! aponeuroza m. transvers abdominal
b) ! mm. transverşi abdominali b) ! aponeuroza m. oblic abdominal extern
c) ! mm. oblici externi c) fascia transversală
d) ! mm. oblici interni d) lamela anterioară a aponeurozei m. oblic
e) m. iliopsoas abdominal intern
e) e) ! aponeuroza m. oblic abdominal intern
39.De la ce arteră îşi ia originea a. epigastrica 46. Peretele posterior al tecii m. drept abdomenal mai
superficială? sus de linia arcută Duglas este format din:
a) ! a. femurală a)! aponeuroza m. transvers abdominal
b) a. iliacă externă b) aponeuroza m. oblic abdomenal extern
c) a. iliacă internă c) fascia transversală
d) a. profundă a femurului d)! lamela posterioară a aponeurozei m. oblic
e) a. obturatorie abdominal intern
e) aponeuroza m. oblic abdominal intern
40. Vascularizaţia peretelui anterolateral abdominal
este asigurată de: 47. Ce reprezintă linia arcuată Duglas?
a) ! a. epigastrică superficială, a. epigastrică a) limita de trecere din anterior în posterior a
inferioară aponeurozei m. oblic abdominal extern
b) ! a. epigastrică superioară, aa. intercostale b) limita de trecere din anterior în posterior a
c) a. gastrică stângă, a. pudendă externă aponeurozei m. transvers abdominal
d) a. pudendă internă, a. iliacă externă c) ! limita de trecere din posterior în anterior a
e) ! aa. Lumbale aponeurozei m. transvers abdominal
d) ! limita de trecere din posterior în anterior a
41.A. epigastrică inferioară porneşte de la: lamelei posterioare a aponeurozei m. oblic
a) a. femurală abdominal intern
b) a. iliacă internă e) limita de trecere din posterior în anterior a
c) ! a. iliacă externă fasciei transversale
d) a. obturatorie
e) a. femurală profundă
48. Artera epigastrică superioară şi cea inferioară sunt
localizate:
42. Ţesutul celular preperitoneal comunică imidiat cu: a) între muşchiul oblic abdominal intern şi cel
a) ţesutul parametral extern
b)! ţesutul prevezical b) în ţesutul subcutanat adipos
c) ţesutul paranefral c) ! posterior de m. drept abdominal
d)! retroperitoneal d) ! în teaca m. drept abdominal
e) pararectal e) între mm. oblic abdominal intern şi cel
transversal
43.Ce formaţiune acoperă din posterior m. drept
abdominal mai jos de linia arcuată Duglas?
a) peritoneul parietal 49. Arterele superficiale în regiunea hipogastrului:
b) peritoneul parietal şi aponeuroza m. transvers a)! artera epigastrică superficială
c) ! fascia transversală b) artera epigastrică superioară
d) fascia pelviană parietală c) ! artera circumflexă ileacă superficială
e) aponeuroza m. transvers d) artera epigastrica inferioară
e) arterele pudende externe
44. Teaca anterioară a m. drept abdominal mai sus de
linia arcuată Duglas este formată din: 50.Ce reprezintă linia semilunaris Spigel?
a) aponeuroza m. transvers abdomenal a) limita de trecere a m. oblic abdominal intern în
b) ! aponeuroza m. oblic abdominal extern aponeuroza sa
c) fascia transversală b) limita de trecere a m. oblic abdominal extern în
d) ! lamela anterioară a aponeurozei m. oblic aponeuroza sa
abdominal intern c) limita de trecere a regiunii mezogastrice în
e) aponeuroza m. oblic abdominal intern regiunea hipogastrică
d) o linie ce se află cu 2 – 3cm mai jos de ombilic
e) ! limita de trecere a m. transvers abdominal
în aponeuroza sa
 51. Care din următoarele afirmaţii referitor la inelul 6. De unde începe lig. hepatoduodenal?
ombilical sunt corecte? a) de la lobul stâng hepatic
a) ! este un loc slab al peretelui antero-lateral al b) de la lobul drept hepatic
abdomenului c) de la lobul pătrat al ficatului
b) ! în perioada intrauterină prin jumătatea d)! de la hilul hepatic
inferioară a inelului trece urahusul şi două e) de la lobul caudat al ficatului
artere ombilicale
c) ! este o regiune unde lipseşte ţesutul adipos 7. Ce formaţiuni conţine lig. hepatoduodenal?
subcutanat şi ţesutul preperitoneal a) a. hepatică comună, ductul coledoc, a. lienală
d) ! în perioada intrauterină prin jumătatea b)! ductul coledoc, v. portă, a. hepatică proprie
superioară a inelului trece artera ombilicală c) a. gastrică stîngă, vv. hepatice, ductul coledoc
e) în stratigrafie are 6 straturi d) a. hepatică comună, a. gastrică dreaptă, a.
52. În câte regiuni antomo-topografice este divizat
lienală
peretele antero-lateral al abdomenului? e) v. portă, a. lienală, ductul coledoc
a) 6
b) 8
c) ! 9 8. Ce formaţiuni contribuie la formarea lig.
d) 4 hepatoduodenal?
e) 10 a) fascia abdominală şi transversă
b) peritoneul parietal
Cavitatea peritoneală c)! 2 foiţe ale peritoneului visceral din
1. Ce vene alcătuiesc v. portă? componenţa omentului mic
a) vv. gastrică stângă şi mezenterică superioară d) fascia transversă şi aponeuroza m. transvers
b) vv. mezenterică inferioară şi renală e) fascia transversă şi peritoneul visceral
c) vv. mezenterică inferioară şi testiculară 9. Lig. hepatoduodenal delimitează orificiul epiploic
(ovarică) stângă din partea:
d) ! vv. mezenterice superioară, inferioară şi a)! anterioară
lienală b) posterioară
e) vv. renale şi mezenterică superioară c) superioară
2. Unde este situată v. portă? d) inferioară
a) în cavitatea bursei omentale e) medială
b) ! iniţial în spaţiul retroperitoneal, posterior de 10. Epiploonul (omentul) mic este vascularizat de:
capul pancreasului a) a. hepatica proprie, a. lienală, a. gastrică stângă
c) anterior de capul pancreasului b) a. lienală, aa. gastrice scurte
d)! între foiţele ligamentului hepatoduodenal c) a. hepatică proprie, a. colică medie
e) posterior de stomac d) a. hepatică proprie, a. gastroduodenală
e)! a. gastrică stângă, a. gastrică dreaptă, a.
3. Vena portă trece posterior de care parte a hepatică proprie
11. De unde începe a. gastrică stângă?
duodenului?
a) ! superioară a) a. mezenterică superioară
b) descendentă b) a. mezenterică inferioară
c) inferioară orizontală c)! trunchiul celiac
d) ascendentă d) a. lienală
e) nu trece posterior de duoden e) a. hepatică

4. Ductul biliar comun (coledocul) este situat faţă de 12. De unde îşi are originea a. gastrică dreaptă?
v. portă: a) trunchiul celiac
a) anterior b)! a. hepatică comună
b) posterior c) a. hepatică proprie
c)! din dreapta d) a. lienală
d) din stânga e) aorta abdominală
e) deasupra
13. Unde este localizat trunchiul principal al a. gastrice
5. Spre stânga de v. portae trece: stângi?
a) a. gastroepiploică dreaptă a) lig. hepatogastric
b) a. gastroepiploică stângă b) lig. frenicocolic
c) a. gastrică stângă c)! lig. frenicogastric
d)! a. hepatică proprie d) lig. gastrocolic
e) a. hepatică comună e) lig. Hepatoduodenal
14. Epiploonul (omentul) mic este format din 21.A. gastroepiploică dreaptă porneşte de la:
ligamentele: a) a. lienală
a) gastrocolic, hepatogastric, gastrolienal b) a. mezenterică superioară
b) gastrolienal, inghinal, lacunar c) ! a. gastroduodenală
c) ! hepatoduodenal, hepatogastric, frenicogastric d) a. mezenterică inferioară
d) hepatogastric, gastropancreatic e) a. gastrică stângă
e) gastrolienal, pectinal
22.Care este raportul stomacului cu peritoneul?
15.Ligamentul hepatoduodenal porneşte către: a) retroperitoneal
a) partea descendentă a duodenului b) ! intraperitoneal
b) partea ascendentă a duodenului c) mezoperitoneal
c) ! partea superioară a duodenului d) peretele posterior este retroperitoneal
d) curbura mică a stomacului e) peretele anterior este mezoperitoneal
e) bursa omentală
23. Porţiunea abdominală a esofagului poate fi situată:
16.Ligamentul hepatoduodenal este parte componentă a) retroperitoneal
a: b) ! intraperitoneal
a) omentului mare c) ! mezoperitoneal
b)! omentului mic d) în mediastinul posterior
c) lig. gastropancreatic e) în mediastinul anterior
d) lig. duodenorenal
e) lig. hepatogastric 24.Vena portă se găseşte în componenţa ligamentului:
a) hepatogastric
17. Care structuri delimitează orificiul bursei b) gastropancreatic
omentale? c) ! hepatoduodenal
a) ! inferior – duodenul d) gastrocolic
b) ! superior – lobul caudat hepatic e) gastrolienal
c) ! anterior – ligamentul hepatoduodenal
d) ! posterior – peritoneul parietal ce acoperă 25. Ce ducturi sunt localizate în lig. hepatoduodenal:
vena cavă inferioară a) ! hepatic drept şi stâng
e) lateral – stomacul b) ! ductul cistic
c) ! coledoc
18. Între foiţele ligamentului hepatogastric se află d) pancreatic
următoarele formaţiuni: e) accesor pancreatic
a) ! artera gastrică stângă
b) artera hepatică proprie 26 Sângele din ficat este drenat în:
c) ! artera gastrică dreaptă a) ! v. cavă inferioară
d) ! v. coronaria ventriculi b) v. cavă superioară
e) vena lienală c) v. lienală
d) v. mezenterică superioară
19.Peretele posterior al bursei omentale este format e) v. gastrică dreaptă
de:
a) splină 27. Care este raportul vezicii biliare faţă de peritoneu?
b) lobul stâng hepatic a) intraperitoneal
c) ! peritoneul parietal ce acoperă pancreasul, b) retroperitoneal
aorta, vena cavă inferioară, rinichiul stâng c)! mezoperitoneal
d) peritoneul visceral d) în cavitatea peritoneală
e) lobul caudat hepatic e) posterior de peritoneu

20. Ce structuri formează peretele superior al bursei 28. Venele esofagului se varsă în:
omentale: a) v. portă
a) ! diafragma b) ! v. azigos, v. hemiazigos
b) ! suprafaţa inferioară a lobului caudat c) ! v. gastrica sinistra
c) peretele posterior al stomacului d) c. cava inferior
d)! partea posterioară a lobului stâng hepatic e) v. mezenterică superioară
e) partea inferioară a duodenului
29.Unde este amplasat n. Latarget (ramura 36. Ductul biliar comun (coledocul) se formează prin
pilorică/motorie a n. vag)? unirea:
a) în apropierea curburii mari gastrice a)! d. cistic şi hepatic comun
b)! în componenţa epiplonului (omentului) mic b) d. cistic şi hepatic drept
paralel pe curbura mică gastrică c) d. hepatic drept şi stâng
c) în apropierea fundului gastric d) d. hepatic stâng şi coledoc
d) de-a lungul duodenului e) d. coledoc şi d. pancreatic
e) de-a lungul lig. gastrolienal
37.Vezica biliară este situată pe suprafaţa hepatică:
30. A. gastroepiploică stângă îşi ia originea de la: a) posterioară
a) a. gastrică stângă b) anterioară
b) a. gastrică dreaptă c) diafragmală
c)! a. lienală d)! viscerală
d) a. mezenterica superioară e) medială
e) a. hepatică proprie
38.A. cistica deviază de la?
31. Vascularizarea curburii mari a stomacului este a) a. hepatică comună
asigurată de: b) a. hepatică proprie
a) a. mezenterică superioară c) a. lienală
b)! a. gastroepiploică dreaptă d)! a. hepatică dreaptă
c) a. lienală e) a. gastrică stângă
d) ! a. gastroepiploică stângă
e) ! aa. gastrice scurte 39.Etajul superior al cavităţii abdominale e delimitat
de cel inferior prin:
32.De care nervi este însoţită porţiunea abdominală a a) omentul mic
esofagului: b) omentul mare
a) n. splanhnici c) colonul transvers
b) n. diafragmali d)! mezoul colonului transvers
c) n. laringieni recurenţi e) intestinul subţire
d)! trunchiurile vagale anterior şi posterior
e) nervii intercostali inferiori 40. Sunt situate retroperitoneal următoarele porţiunii
ale duodenului:
33. Ce formează peretele anterior al bursei omentale? a) partea superioară
a) epiploonul mic şi splina b) ! partea descendentă
b) epiploonul mic şi splina, stomacul, lobul caudat c) ! inferioară orizontală
hepatic d) ascendentă
c) lig. hepatogastric, peretele anterior gastric e) tot duodenul
d) lobul drept hepatic, epiploonul mic
e)! epiplonul mic, peretele posterior gastric, lig. 41. Ductul biliar se varsă în:
gastrocolic a) intestinul subţire
b) ! ampula hepatopancreatică
34. Orificiul omental formează o comunicare între: c) ! în duodenul descendent
a) etajul superior şi inferior al cavităţii d) colonul transvers
abdominale e) partea superioară a duodenului
b) cavitatea abdominală şi spaţiul retroperitoneal
c)! recesul subhepatic şi bursa omentală 42. Raportul splinei cu peritoneul:
d) cavitatea abdominală şi cavitatea bazinului mic a) retroperitoneal
e) cavitatea abdominală şi mediastinul posterior b)! intraperitoneal
c) hilul lienal nu e acoperit cu peritoneu
35. Ductul hepatic comun se formează prin contopirea: d) mezoperitoneal
a) d. cistic şi hepatic stâng e) parţial acoperită cu peritoneul
b) d. cistic şi hepatic drept
c)! d. hepatic drept şi stâng 43.Pancreasul este localizat:
d) d. hepatic stâng şi coledoc a) în bursa hepatică
e) d. coledoc şi d. pancreatic b) în etajul inferior al cavităţii peritoneale
c) ! retroperitoneal
d) în recesul duodenojejunal
e) în cavitatea bursei omentale
 44. Ductul pancreatic se deschide în: 51. Coledocul are următoarele porţiuni:
a) porţiunea orizontală inferioară a duodenului a) hilară
b)! porţiunea descendentă a duodenului b) ! supraduodenală
c) papila duodenului mare c)! retroduodenală
d)! ampula hepatopancreatică d) ! pancreatică
e) bursa omentală e) ! intramurală

45.Ampula hepatopancreatică se deschide în: 52. In caz de cancer de cap pancreatic mai intai se
a) porţiunea orizontală inferioară a duodenului compresează următoarea porţiune a coledohului:
b)! duodenul descendent a) hilară
c) în duodenul orizontal supeior b) supraduodenală
d) ductul pancreatic c) retroduodenală
e) bursa omentală d) ! pancreatică
e) intramurală
46. Bursa hepatică este delimitată de: 53. Enumeraţi ligamentele superficiale ale stomacului:
a)! din posterior – lig. coronar drept a)! lig. hepatogastric
b) din dreapta – lig. falciform b) lig. gastropancreatic
c) ! din stânga – lig. falciform c)! lig. frenicogastric
d) ! superior – diafragmul d) ! lig. gastrocolic
e) ! inferior – lobul drept al ficatului e) ! lig. gastrolienal

47. Ce reprezintă spaţiul subdiafragmatic drept? 54. Enumeraţi ligamentele profunde ale stomacului:
a) cel mai declin loc al recesului subhepatic a) lig. hepatogastric
b) ! cel mai declin loc al bursei hepatice b) lig. gastrocolic
c) ! se află posterior de suprafaţa superioară a c)! lig. gastropancreatic stang
lobului drept al ficatului d) lig. gastrolienal
d) ! poate servi ca loc de acumulare a lichidelor e) ! lig. gastropancreatic drept
patologice
e) nu prezintă nici o importanţă practică 55. Ce vene sunt antrenate in formarea anastomozei
porto-cavale la nivelul esofagului abdominal?
48. Limitele bursei pregastrice: a) vena diafragmatică inferioară
a) ! posterior – de omentul mic şi peretele b) vena diafragmatică medie
anterior al stomacului c) ! vena gastrică stangă
b) ! superior – diafragma d) vena gastrică dreaptă
c) ! anterior – peretele antero-lateral abdominal e) ! venele esofagiene
d) superior – de hilul hepatic
e) ! inferior comunică liber cu spaţiul 56. Care sunt ramurile trunchiului celiac?
preepiploic a) ! artera gastrică stangă
b) artera gastrică dreaptă
49. Care din următoarele afirmaţii referitor la bursa c) ! artera hepatică comună
omentală sunt corecte? d) artera hepatică proprie
a) ! se află posterior de stomac şi omentul mic e)! artera lienală
b)! serveşte ca o cale de acces spre pancreas
c) ! serveşte loc de acumulare a exudatului in 57. Care din următoarele afirmaţii referitor la n.
pancreatite sau a conţinutului gastric in Latarje sunt corecte:
perforaţii gastrice a) ! este o ramură lungă a nervului vag
d) ! are trei recesuri – inferior, superior şi stang b) este o ramură ce inervează porţiunea cardială a
e) nici un răspuns nu este corect stomacului
c) ! este o ramură ce inervează porţiunea antrală şi
50. Care sunt limitele triunghiului Callot? pilorică a stomacului
a) din stanga – artera hepatică proprie d) ! trece pe curbura mică a stomacului intre foiţele
b) din dreapta – ductul hepatic biliar comun ligamentului hepatogastric
c) ! din stanga – ductul hepatic biliar comun e) trece intre foiţele ligamentului
d) inferior-lateral – ductul cistic frenicogastricum
e) ! la bază – a. cistică sau a. hepatică dreaptă
58. De la a. lienală pornesc următoarele vase: 66. Calea predilectă de răspandire a puroiului in
a) a. gastrică st. apendicita perforativă este:
b) a. gastrică dr. a) bursa omentală
c) ! a. gastroepiploică stangă b) recesul duodenojejunal Treiţ
d) ! aa. gastrice scurte c) ! spaţiul subdiafragmal
e) hepatică şi gastroepiploică dreaptă d) bursa pregastrică
e)! bazinul mic
59. Traseul a. lienale este:
a) de-a lungul marginii posterioare a pancreasului 67. Ce vene unesc v. portă cu v. cavă inferioră:
b) de-a lungul marginii inferioare a pancreasului a) v. gastrică stangă, vv. esofagiene, vv. azigos şi
c) ! de-a lungul marginii superioare a pancreasului hemiazogos
d) prin parenchimul pancreatic b)! v. rectală superioară, vv. medie rectală, v.
e) nu are legătură cu pancreasul iliacă internă
c) ! vv. paraombilicale, v. epigastrică inferioară, v.
60. Sinusul mezenteric drept este delimitat de: iliacă externă
a) mezoul colonului sigmoid d) v. epigastrica superioară, v. toracică internă
b) ! superior – colonul transvers şi mezocolonul lui e) toate răspunsurile sunt incorecte
c) ! din dreapta – colonul ascendent
d) medial – colonul descendent 68. Artera apendiculară trece:
e) din stanga şi inferior – mezeoul intestinului a) retroperitoneal
subţire b) prin mezoul intestinului subţire
c) ! prin mezoul apendicelui
61. Care porţiuni ale intestinului gros sunt situate d) pe suprafaţa posterioară a cecului
intraperitoneal? e) posterior de ilion
a) cecul
b) colonul ascendent 69. Artera apendiculară este o ramură a:
c) ! apendicele, colonul transvers şi sigmoid, a) a. colice drepte
porţiunea supraampulară a rectului b)! a. ileocolice
d) colonul descendent c) a. colice medii
e) porţiunea ampulară a rectului d) a. ileale
e) a. ileace externe
62. Care porţiuni ale intestinului gros sunt situate
mezoperitoneal? 70. Care nervi constituie plexul celiac?
a) ! cecul a)! nn. splanhici mic şi mare
b) ! colonul ascendent b)! nn. vagi şi frenic drept
c) apendicele, colonul transvers şi sigmoid c) plexul hepatic
d) ! colonul descendent d) plexul lombar
e) ! porţiunea ampulară a rectului e) nn. intercostal şi subcostal

64. Care din următoarele afirmaţii referitor la intestinul 71. Care din următoarele afirmaţii referitor la canalul
subţire sunt greşite? lateral drept sunt corecte?
a) ! este situat mezoperitoneal a) ! din dreapta este delimitat de peretele antero-
b) este situat intraperitoneal lateral al abdomenului
c) este vascularizat din bazinul a. mezenterice b) ! din stanga este delimitat de colonul ascendent
superioare c) ! superior comunică cu bursa subhepatică şi
d) ! este vascularizat din bazinul a. mezenterice bursa hepatică dreaptă
inferioare d) ! inferior comunică cu fosa ileacă dreaptă şi
e) aa. ileale şi aa. jejunale pornesc de la cavitatea bazinului mic
semicercumferinţa stangă a arterei mezenterice e) este situat mai medial de colonul ascendent
superioare
72. Care din următoarele afirmaţii se referă la
65. Porţiunea dreaptă a intestinului gros este topografia canalului lateral stang?
vascularizată de ramurile: a) ! din stanga este delimitat de peretele antero-
a) a. lienale lateral al abdomenului
b) aa. gastroepiploice b) ! din dreapta de colonul descendent şi colonul
c) a. mezenterică inferioară sigmoid
d)! a. mezenterice superioare c) ! superior de lig. frenicocolic
e) a. apendiculare d) ! inferior comunică cu cavitatea bazinului mic
e) inferior nu comunică cu cavitatea bazinului
mic
73. Care din următoarele recese sunt localizate in 3. Consecutivitatea corectă a tunicelor măduvii spinării
unghiul ileocecal al intestinului? de la exterior spre interior:
a) subhepatic a) pia mater, arahnoida, dura mater
b)! ileocecal superior b) ! dura mater, arahnoida, pia mater
c) ! ileocecal inferior c) arahnoida, dura mater, pia mater
d) retroapendicular d) arahnoida, pia mater, dura mater
e) retrocecal e) dura mater, pia mater, arahnoida
74. Ramurile cărei artere vascularizează jumătatea
stangă a colonului? 4. Determinaţi care din definiţiile enumerate reprezintă
a) a. mezenterică superioară cifoză:
b)! a. mezenterică inferioară a)! curbura segmentului coloanei vertebrale cu
c) tr. celiac convexitatea in posterior
d) aa. lombare b) curbura segmentului coloanei vertebrale cu
e) aa. renale convexitatea in anterior
c) curbura segmentului coloanei vertebrale cu
75. Arcada Riolani se formează in rezultatul convexitatea in lateral
anastomozării nemijlocite a următoarelor artere: d) curbura segmentului coloanei vertebrale cu
a) a. colică medie şi a. colică dreaptă convexitatea in medial
b) a. ileocolică şi a. colică dreaptă e) coloana vertebrală este fără curburi
c) ! a. colică medie şi a. colică stangă
d) a. colică stangă şi aa. sigmoidiene 5. Determinaţi care din definiţiile enumerate reprezintă
e) a. colică medie şi a. ileocolică scolioză:
a) curbura segmentului coloanei vertebrale cu c
76. Segmenetele critice in vasculartizarea colonului onvexitatea in posterior
sunt: b) curbura segmentului coloanei vertebrale cu
a) porţiunea incipienta a jejunului convexitatea in anterior
b) ! ileonul terminal şi unghiul iliocecal (Trave) c) ! curbura segmentului coloanei vertebrale cu
c)! flexura lienală a colonului (Griffiths) convexitatea in lateral
d) unghiul hepatic al colonului d) curbura segmentului coloanei vertebrale cu
e) ! porţiunea rectosigmoidă a colonului (Zudeck) convexitatea in medial
e) coloana vertebrală este fără curburi
77. Enumeraţi ramurile a. mezenterice superioare:
a) ! a. ileocolică 6. Determinaţi care din definiţiile enumerate reprezintă
b) a. colică dreaptă lordoză:
c) a. colică stangă a) curbura segmentului coloanei vertebrale cu
d) aa. sigmoidiene convexitatea in posterior
e) ! a. colică medie b) ! curbura segmentului coloanei vertebrale cu
convexitatea in anterior
Regiunea rahidiană, lombară şi spaţiul c) curbura segmentului coloanei vertebrale cu
convexitatea in lateral
retroperitoneal Regiunea rahidiană d) curbura segmentului coloanei vertebrale cu
convexitatea in medial
1. Apreciaţi curburile fiziologice ale coloanei
e) coloana vertebrală fără curbură
vertebrale orientate anterior in plan sagital:
a)! curbura cervicală – lordoză
7. Apreciaţi denumirea incorectă ale curburilor
b) curbura toracică – lordoză
fiziologice ale coloanei vertebrale:
c) curbura lombară – cifoză
a) curbura cervicală cu convexitatea in anterior –
d) curbura sacrală – cifoză
lordoză
e)! curbura lombară – lordoză
b) curbura toracică cu convexitatea in posterior –
cifoză
2. Care ligamente se situează pe corpurile vertebrelor
c) ! curbura lombară cu convexitatea in anterior –
pe parcursul coloanei vertebrale?
cifoză
a) ligamentele interspinale ale vertebrelor
d)! curbura sacrală cu convexitatea in posterior –
b)! ligamentul longitudinal anterior
lordoză
c) ! ligamentul longitudinal posterior
e)! curbura lombară cu convexitatea in anterior –
d) ligamentele galbene
lordoză
e) ligamentele trasnversale
8. Care arterii participă la vascularizarea vertebrelor 16. Cate perechi de nervi spinali cu originea in măduva
cervicale? spinării distingem?
a)! aa. vertebrale a) C – 7, Th – 12, L – 5, S – 5, Co – 1 = 30 de
b)! aa. cervicale ascendente perechi
c) ! aa. cervicale profunde b) ! C – 8, Th – 12, L – 5, S – 5, Co – 1 = 31 de
d) aa. carotide externe perechi
e) aa. caratide interne c) C – 8, Th – 12, L – 5, S – 5, Co – 2 = 32 de
perechi
9. Care arterii participă la vascularizarea vertebrelor d) C – 9, Th – 13, L – 6, S – 4, Co – 1 = 33 de
toracale? perechi
a) aa. epigastrală inferioare e) C – 10, Th – 12, L – 5, S – 5, Co – 3 = 35 de
b)! aa. intercostales suprema perechi
c)! aa. intercostale
d) aa. transversale ale gatului Regiunea lombară
e) aa. cervicale superficiale
1. Limitele regiunii lombare:
10. Care arterii participă la vascularizarea vertebrelor
a) superior – coasta XII
lombare şi sacrale?
b) inferior – crestele iliace şi osul sacral
a)! aa. lombare
c) medial – linia paravertebrală
b)! aa. sacrale laterale
d) ! medial – linia verticala trasată pe apofizele
c) ! a. sacrală mediană
spinoase ale vertebrelor lombare
d) a. rectală superioară
e) ! lateral – linia medie axilară trasată pană la
e) a. rectală inferioară
creasta iliacă
11. Puncţia lombară la adulţi se recomandă:
2. Care muşchi sunt situaţi in porţiunea medială a
a) intre apofizile spinoase ale vertebrelor Th1112
regiunii lombare?
b) intre apofizele spinoase ale vertebrelorTh12–
a)! m. psoas
L1
b) ! m. erector spinae
c) intre apofizile spinoase ale vertebrelor L1 – 2
c) ! m. patrat lombar
d) intre apofizile spinoase ale vertebrelor L2-3
d) m. abdominal oblic intern
e) ! intre apofizile spinoase ale vertebrelor L3 – 4
e) m. abdominal oblic extern
sau L4 – 5
12. Puncţia lombară la copii se recomandă:
3. Care muşchi se află in porţiunea laterală a regiunii
a) intre apofizele spinoase ale vertabrelorTh12
lombare?
–L1
a)! m. transvers abdominal
b) intre apofizile spinoase ale vertebrelor L1 – 2
b)! m. abdominal oblic intern
c) intre apofizile spinoase ale vertebrelor L2 – 3
c) ! m. abdominal oblic extern
d) intre apofizile spinoase ale vertebrelor L3 – 4
d) m. psoas
e)! intre apofizile spinoase ale vertebrelor L4 5
e) m. patrat lombar
13. Unde se află spaţiul epidural spinal?
4. Dedublarea aponevrozei cărui muşchi face teacă
a) intre dura mater şi arahnoidă
pentru m. erector spinae?
b) ! intre periostul canalului vertebral (endorahis)
a)! fascia thoracolumbalis
şi dura mater
b) m. abdominal oblic extern
c) intre arahonidă şi pia mater
c) m. abdominal oblic intern
d) sub dura mater
d) m. abdominal transvers
e) sub pia mater
e) m. trapezius
14. Unde se află spaţiul subdural?
a) sub pia mater
5. Laturile triunghiului lombar Petit:
b) sub arahnoidă
a! margina m. abdominal oblic extern
c) ! intre dura mater şi arahnoidă
c) margina m. abdominal oblic intern
d) intre dura mater şi periostul canalului vertebral
d) ! creasta iliacă
e) intre arahnoidă şi pia mater
e) m. abdominal transvers
15. Unde se află spaţiul subarahnoidean?
6. Planşeul triunghiului lombar Petit:
a) sub pia mater
a) m. latissimus dorsi
b) sub arahnoidă
b) m. abdominal oblic extern
c) intre dura mater şi arahnoidă
c) ! m. abdominal oblic intern
d) intre dura mater şi periostul canalului vertebral
d) creasta iliacă
e) ! intre arahnoidă şi pia mater
e) m. abdominal transvers
7. Printre limitele şi planşeul triunghiului lombar Petit 2. In spaţiul retroperitoneal deosebim următorele
trece: fascii:
a) a. lombară a)! fascia retroperitonealis
b) fasciculul neurovascular subcostal b)! fascia prerenalis
c) n. iliohipogastric c)! fascia retrorenalis
d) n. ilioinghinal d)! fascia retrocolica (Toldti)
e)! nici vase, nici nervi e)! fascia endoretroperitonealis

8. Laturile spaţiului lombar Lesghaft-Grynfelt: 3. Stratul celuloadipos retroperitoneal propriu zis este
a)! m. serratus posterior inferior delimitat de:
b)! coasta XII a) ! fascia endoabdominalis (transversa)
c)! m. abdominal oblic intern b) ! fascia retrorenalis
d)! m. erector spinae c) fascia prerenalis
e) aponevroza m. trasversus abdominis d) fascia retroperitonealis
e) peritoneul parietal
9. Planşeul spaţiului lombar Lesghaft-Grynfelt e
constituit de: 4. Stratul celuloadipos paranefral este delimitat de:
a) m. serratus posterior inferior a) fascia endoabdominalis
b) coasta 12 b) ! fascia retrorenalis
c) m. abdominal oblic intern c)! fascia prerenalis
d) m. erector spinae d) fascia retroperitonealis
e)! aponeuroza m. trasversus abdominis e) peritoneul parietal

10. Spaţiului lombar Lesghaft-Grynfelt este localizat 5. Stratul celuloadipos paracolon este delimitat de:
sub: a) fascia endoabdominalis
a) m. serratus posterior inferior b) fascia retrorenalis
b) m. trapetius c)! fascia prerenalis
c) m. abdominal oblic intern d) fascia retroperitonealis
d) m. erector spinae e)! fascia retrocolica (Toldti) şi peritoneul parietal
e) ! m. latissimus dorsi
6. In stratul celuloadipos retroperitoneal propriu zis
11. Planşeul spaţiului lombar Lesghaft-Grynfelt este sunt situate :
străpuns de: a) ! ramurile plexului lombar
a) ! fascicolul neurovascular subcostal b)! trunchiul neural simpatic
b) coasta 12 c)! ganglioni limfatici
c) n. iliohipogastric d) plexul celiac
d) a. lombară e) plexul mesenterial superior
e) m. psoas minor
7. In stratul celuloadipos paranefral sunt situate:
12. Triunghiul lombar Petit şi spaţiul lombar Lesghaft- a)! rinichii şi pedicolii renali
Grynfelt prezintă interes deoarece: b)! glanda suprarenală
a) ! sunt locuri slabe şi aici pot apărea hernii c)! aorta abdominală
lombare d)! vena cava inferioară
b)! pot servi cale de acces miniinvaziv e) vena porta
(endoscopic)
c)! loc pentru ieşirea purulenţelor din spaţiul 8. In stratul celuloadipos paracolon sunt situate:
retroperitoneal a) ureterul
d) servesc ca puncte de reper extern b)! duodenul, porţiunea descendentă şi orizontală
e) se evedenţiază bine antomic, dar nu au valoare inferioară
clinică c)! pancreasul
d) glanda suprarenală
Spaţiul retroperitoneal e) aorta şi v. cava inferior

1. Spaţiul retroperitopneal este delimitat: 9. Teacă pentru glanda suprarenală face:

a)! posterior – de fascia endoabdominală a) fascia endoabdominalis
b) posterior – de fascia retroperitoneală b) fascia retrorenalis
c) anterior – de fascia retroperitoneală c) ! fascia prerenalis
d)! anterior – lamela posterioară a peritoneului d) fascia retroperitonealis
parietal e) fascia retrocolică
e) anterior – de fascia prerenală
10. Răspandirea primară a purulenţilor din stratul 16. Artera renală aberantă:
celuluadipos retroperitoneal propriu zis are loc: a) ! poate cauza hidronefroză
a) in stratul celuloadipos paranefral b) ! işi ia originea din a. renală sau aortă
b) in stratul celuloadipos paracolic c) ! majoritatea arterelor aberante vascularizează
c)! in spaţiul parapleural prin locurile slabe ale polul inferior
diafragmului d)! ignorarea acestei artere provoacă hemoragii
d)! in regiunea infrainghinală prin lacuna abundente sau necroza polului inferior al
musculară rinichiului
e) in spaţiul paraureteral e) nu prezintă interes clinic

11. Răspandirea primară a purulenţilor din stratul 17. Ureterul in spaţiul retroperitoneal intersectează:
celuluadipos paranefral are loc: a) ! din stanga – a. iliaca communis
a) in stratul celuloadipos retroperitoneal propriu b)! din dreapta – a. iliaca externa
zis c) din stanga – a. iliaca externa
b) in stratul celuloadipos paracolic d) din dreapta – a. iliaca communis
c)! nu e posibilă răspandirea primară, deoarece e) din stanga şi din dreapta – a. iliaca communis
purulenţa se delimitează de septuri fasciale
indurate 18. Proiecţia rinichilor pe peretele abdominal
d) in spaţiul celuloadipos parietal al pelvisului anterolateral:
e) in spaţiul paraureteral a)! in epigastrium şi hipocondrele drept şi stang
b) in zona mezogastrică şi regiunile abdominale
12. Răspandirea primară a purulenţilor din stratul laterale
celuluadipos paracolic are loc: c) in zonele epigastrică şi mezogastrică
a) in spaţiul subdiafragmal extraperitoneal şi d) in zona hipogastrică
parapleural e) in zona ombilicală
b) in stratul celuloadipos retroperitoneal propriu 19. Proiecţia hilului renal pe peretele abdominal
zis anterior:
c) in spaţiul parapleural a)! la intersecţia m. drept abdominal cu arcul
d)! in spaţiul celuloadipos parietal al pelvisului costal
e) in spaţiul paraureteral b) cu 10 cm mai inferior de intersecţia m.drept
abdominal cu arcul costal
13. Raportul ureterului cu structurile spaţiului c) la nivelul arcului costal şi apendicile xifoid
retroperitoneal sunt: d) la nivelul ombilicului
a) posterior de arterele şi venele lombare e) la nivelul apexului apendicelui xifoid
b)! posterior de vasele testiculare (ovariene)
c) ! anterior de nervul genitofemorali 20. Proiecţia hilului renal pe peretele abdominal
d)! ataşat de peritoneul parietal la nivelul liniei posterior:
terminale a)! la intersecţia marginii laterale a m. erector
e) lateral de m. patrat lombar spine cu coasta XII
b) cu 10 cm mai inferior de marginea laterală a
14. N. femoral este situat intre? m. erector spine cu coasta XII
a) mm. psoas mare şi patrat lombar c) la intersecţia m. erector spine cu coasta XI
b)! mm. iliac şi psoas mare d) la intersecţia m. erector spine cu coasta X
c) mm. psoas mare şi mic e) la intersecţia m. erector spine cu coasta IX
d) mm. patrat lombar şi fascia lui
e) mm. psoas ţi vasele iliace comune 21. Raportul formaţiunilor anatomice ale hilului renal
din anterior spre posterior:
15. Unde este situat n. genitofemoral? a) artera, vena, ureterul
a)! perforează fascia psoată şi trece pe faţa b)! vena, artera, ureterul
anterioară a m. psoas mare c) artera, ureterul, vena
b) pe faţa posterioară a m. psoas mare d) ureterul, artera, vena
c) intre mm. psoas mare şi lombar patrat e) vena, ureterul, artera
d) intre mm. psoas mare şi iliac 22. Raportul rinichiului drept cu organele limitrofe, din
e) intre fascia tranversa şi peritoneul parietal anterior sunt situate:
a)! lobul drepr al ficatul
b)! porţiunea descendentă a duodenului
c)! porţiunea superioară a colonului ascendent şi
ansele intestinului subţire
d) aorta
e) stomacul
23. Raportul rinichiului stang cu organele limitrofe, 30. Care formaţiuni anatomice intersectează vena cavă
din anterior sunt situate: inferioară din posterior?
a)! coada pancreasului şi splina a)! artera renală dreaptă
b)! porţiunea superioară a colonului descendent b) artera renală stangă
c) ! ansele intestinului subţire c) ! arterele lombare din dreapta
d)! peretele posterior a bursei omentală d) artera testiculară dreaptă (ovarică dreaptă)
e) colonul sigmoid e) artera frenică superioră

24. Raportul glandei suprarenale din dreapta cu 31. Care sunt afluienţii viscerali ai venei cave
formaţiunile anatomice limitrofe: inferioare?
a) ! lobul drept al ficatului din anterior a) venele lombare
b)! diafragmul din posterior b)! venele hepatice
c) aorta abdominală c) vena mezenterică superioară şi inferioară
d) ! vena cavă inferioară d) ! vena testiculară (ovarică) dreptă
e) ! ganglionii plexului celiac e) ! venele renale şi suprarenale

25. Raportul glandei suprarenale din stanga cu 32. Care sunt afluienţii parietali ai venei cave
organele limitrofe: inferioare?
a) ! corpul pancreasul a)! venele frenice inferioare
b)! perete posterior al bursei omentale b) venele testiculare (ovarice)
c) vena cavă inferioară c) venele renale
d)! aorta abdominală et plexus coeliacus d)! vena sacrală medie
e)! diafragmul din posterior e)! venele lombare

26. Proiecţia ureterelor pe peretele abdominal 33. Cate ingustări are ureterul?
anterolateral: a) una
a)! pe marginea laterală a mm. drepţi abdominali b) două
b) pe marginea medială a mm. drepţi abdominali c)! trei
c) cu 6 cm mai lateral de marginea mm. drepţi d) patru
abdominali e) cinci
d) cu 6 cm mai medial de marginea medială a
mm. drepţi abdominali 34. Cate porţiuni aproape egale ale ureterului sunt
e) pe linia albă a abdomenului considerate?
a) nici una
27. Proiecţia ureterelor pe peretele posterior al b)! două
abdomenului: c) trei
a) paralel apofizelor spinoase ale vertebrelor d) patru
lombare e) cinci
b)! linia ce uneşte apofizelor transversale ale
vertebrelor lombare 35. Anterior de aorta abdominală sunt situate:
c) corespund liniilor scapulare a)! pancreasul
d) corespund liniilor axilare posterioare b)! porţiunea ascendentă a duodenului
e) corespund liniilor axilare mediale c) ! rădăcina mezoului intestinului subţire
d) ! v. renalis sinistra
28. Ramurile viscerale ale aortei abdominale? e) v. testicularis (ovaris) sinistra
a) ! trunchiul celiac
b)! arterele testiculare (ovarice) 36. Ureterul, proximal de vasele iliace, este situat
c) ! arterele mesenterice, superioră şi inferioară posterior de:
d)! arterele renale şi suprarenale medie a) ! portiunea terminala a ilionului – din dreapta
e) arterele frenice inferioare b) intestinul cec – din dreapta
c)! rădăcina mezoului sigmoid – din stanga
29. Ramurile parietale ale aortei abdominale? d) colonul descendent – din stanga
a)! arterele frenice inferioare e)! porţiunea rectosigmoidă a colonului – din
b)! arterele lombare stanga
c) ! artera sacrală mediană
d) arterele testiculare (ovarice)
e) arterele suprarenale medie
 Regiunea pelvisului 9. Muşchii viscerali ai pelvisului sunt:
1. Linia terminală la intrarea in bazin este trasată pe: a) m. sfincter anal extern
a)! ramurile superioare a oaselor pubiene b) m. obturator intern
b) ! marginea superioară a simfizei pubiene c)! m. sfincter anal intern
c) ligamentele sacro-spinale, sacro-tuberale şi d)! m. levator ani
osul sacral e) m. piriform
d) marginea inferioară a simfizei pubiene, oasele
ishiadice şi coccisul 10. Fascia pelvină este o prelungire a fasciei:
e)! promontoriul sacral a) late a coapsei
b) obturatorie
2. Oasele bazinului din interior sunt tapetate de c) aponeurozei m. transvers abdominal
următorii muşchi: d)! endoabdominale
a) m. obturator extern e) retroperitoneale
b)! m. piriform
c) m. gemeni 11. In compartimentul anterior al spaţiului
d) m. gluteu mic şi m. iliopsoas subperitoneal al pelvisului la bărbaţi se află:
e) ! m. obturator intern a) ! vezica urinară şi porţiunile pelvine ale
ureterelor
3. Ieşirea din bazin se incheie cu: b)! prostata
a) mm. gluteu mare şi mijlociu c) ! veziculele seminale
b)! m. transvers perineal profund (diafragmul d) rectul
urogenital) e) ! ampulele canalelor deferente
c) mm. ischiocavernos şi bulbocavernos
d)! m. levator ani (diafragmul anal) 12. In porţiunea anterioară a spaţiului subperitoneal al
e) m. transvers perineal superficial pelvisului la femei se află:
a)! colul uterului
4. Orificiul sciatic mare este delimitat de: b) glandele vestibulare mari Bartholin
a) lig. sacrotuberal c) porţiunea ampulară a rectului
b) ! lig. sacrospinal d) ! porţiunea extraperitoneală a vezicii urinare
c) lig. inghinal e) ! porţiunea incipientă a vaginului
d)! incizura ischiadică mare
e) ! osul sacral 13. Сe se află posterior de aponevroza peritoneo-
perineală Denonvillier la femei?
5. Orificiul sciatic mic este delimitat de: a) vaginul
a) lig. inghinal b) fornixul posterior al vaginei
b)! lig. sacrospinal c)! intestinul rect
c) ! lig. sacrotuberal d) a. iliaca internă
d)! incizura ischiadică mică e) plexul lombar
e)! osul sacral
14. Arcul tendinos al fasciei endopelviene este intins
6. M. piriform işi are originea de la următoarea dintre:
formaţiune: a) tuberculul sciatic
a) spina iliacă posterioară superioară b)! marginea inferioară a simfizei pubiene
b) aripa osului iliac c) marginea superioară a simfizei pubiene şi
c) os coccis tuberculul ischiadic
d)! faţa anterioară a osului sacral d) marginea inferioară a simfizei pubiene şi osul
e) spina iliacă anterioară superioară sacru
7. M. levator al anusului işi are originea de la: e) ! spina sciatică
a) linia terminală a bazinului
b) aripile osului iliac 15. Organele sistemului urogenital in pelvis sunt
c) ! arcul tendinos al fasciei pelviene separate de intestinul rect prin:
d) oasele ischiatice a) capsula prostatei Retzius-Pirogov
e)! ligamentul sacrospinal b) capsula rectului Ammussat
c) fascia obturatorie
8. N. gluteu superior părăseşte pelvisul prin: d) fascia endopelvina
a) orificiul sciatic mic e) ! aponeuroza peritoneo-perineală
b) canalul obturator Denonvillier
c) canalul pudendal
d)! orificiul suprapiriform
e) orificiul infrapiriform
16. Colecţiile purulente din spaţiul celular lateral al 23. Indicaţi pliurile şi deprisiunile peritoneului in etajul
pelvisului se pot răspandi in regiunea fesieră prin: peritoneal al pelvisului la femei:
a) ! orificiul suprapiriform a)! pliul vezical transvers
b)! orificiul infrapiriform b) pliurile vezicouterine
c) prin canalul pudendal Alcock c) pliurile vezicorectale
d) prin canalul obturator d)! pliurile sacrouterine, excavatia rectouterină
e) pe traiectul ligamentului rotund al uterului e)! excavaţia vezicouterină

17. Colecţiile purulente din spaţiul celular lateral al 24. Indicaţi pliurile şi deprisiunile peritoneului in etajul
pelvisului se pot răspindi in loja medială a coapsei peritoneal al pelvisului la bărbaţi:
prin: a) ! pliul vezical transvers
a) pe traiectul ramurei femurale a n. b) pliurile vezicorectale
genitalfemural c) pliurile sacrorectale
b) pe traiectul n. cutanat femural lateral d) pliurile umbilicale laterale
c) prin canalul Alcock e) ! excavaţia vezicorectală
d)! prin canalul obturator
e) pe traiectul ligamentului rotund al uterului 25. Etajul subperitoneal al pelvisului este localizat
intre:
18. Spaţiul celular parametral este localizat: a) aripile oaselor iliace
a) ! intre foiţele ligamentului lat al uterului b)! fascia ce acoperă m. levator al anusului
b) ! circular faţă de colul uterin c) fascia Denovillier
c) pe m. transvers profund al perineului d)! fundul sacului peritonial
d) in depresiunea recto-uterină e) reprezintă porţiunea organelor pelviene
e) nici un răspuns corect acoperite de peritoneu

19. Colecţiile purulente din spaţiul celular parametral 26. Etajul subcutanat al pelvisului este localizat intre:
se pot răspandi in: a) aripile oaselor iliace
a) regiunea anterioară a coapsei pe traiectul b)! piele şi diafragma pelvisului
ramurei femurale a n. genitalfemural c) piele şi fascia superficială
b) ! regiunea fesieră d) mm. perineali transvers superficial şi profund
c) ! spaţiul celular retroperitoneal e) peritoneul şi m. levator ani
d) spaţiul celular retrorectal
e) ! spaţiul celular lateral al pelvisului 27. Limitele fosei ischiorectale:
a) aripa osului iliac
20. In spaţiul celular parametral se localizeză: b) intestinul rect
a) ! arterele uterine şi ureterele c) piele
b) plexul nervos sacral d)! m. levator ani
c) ! plexurile venos şi nervos uterine e) ! tuberul osului ischiatic şi m. obturator intern
d)! ligamentul cardinal al uterului Mackenrodt 28. Raportul venei iliace interne faţă de artera iliacă
e) ovarele internă?
a)! medial
21. Cate etaje deosebim in pelvis: b) lateral
a) unul c)! posterior
b) două d) superior
c)! trei e) anterior
d) patru
e) nu este separat in etaje 29. Anastomozele portocave in pelvis se formează
intre venele:
22. Etajul peritoneal al pelvisului reprezintă: a) ! vv. rectale superioare şi vv. rectale medii
a) spaţiul intre aripile oaselor iliace b)! vv. rectale inferioare şi rectale superioare
b) diafragma pelvină şi peritoneu c) vv. rectale medii şi rectale inferioare
c) spaţiul intre peritoneu şi fascia Denonvillier d) in pelvis nu sunt anastomoze portocave
d) diafragma urogenitală şi peritoneul e) plexului venos vesical
e) ! porţiunea organelor pelviene acoperite de
peritoneu 30. Unde se localizează plexul sacral?
a) pe m. obturator intern
b) pe m. obturator extern
c) pe m. gemeni
d) ! pe m. piriform
e) pe faţa anterioară a osului sacru
31. Unde este localizat trunchiul simpatic in bazin? 39. Ce formaţiune anatomică este localizată imediat
a) pe m. obturator intern anterior de intestinul rect la bărbaţi?
b) ! medial de orificiile sacrale anterioare a)! aponeuroza peritoneo-perineală
c) pe m. gemeni Denonvillier
d) pe m. piriform b) ureterul
e) lateral de orificiile sacrale anterioare c) uretra
d) ducturile deferente
32. Limfa de la organele genitale externe se scurge in e) prostata, veziculele seminale
ganglionii limfatici localizaţi pe traiectul:
a) ! aa. iliace comune 40. Rectul in plan sagital formează următoarele
b) a. iliacă internă curburi:
c) suprafaţa anterioară a sacrului a) una (sacrală)
d) ! aa. iliace externe b) ! două (superioară sacrală şi inferioară
e) aa. obturatorii perineală)
c) una (perineală)
33. Canalul pudendal (Alcock) este delimitat de: d) trei (superioară sacrală, medie coccigiană şi
a) tuberozitatea ischiatică şi membrana inferioară perineală)
obturatorie e) nu formează curburi
b) ! dedublarea fasciei a m. obturator intern
c) membrana obturatorie şi m. obturator intern 41. Indicaţi sfincterele intestinului rect?
d) tuberozitatea ischiatică şi m. obturator intern a) ! extern
e) lig. sacrospinal şi m. obturator intern b)! intern
c) ! terţian
34. Canalul Alcock conţine: d) longitudinal
a) a.,v., n. obturator e) intermediar
b) ! n. pudend
c) ! a., v. pudendă internă 42. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?
d) a.,v., n. glutee inferioare a) !peritoneul acoperă fundul şi corpul uterului,
e) a., v. pudendă externe suprafaţa posterioară al colului uterin şi o
porţiune a peretelui posterior al vaginului
35. Ce se localizează imediat anterior de intestinul rect b)! axa longitudinală a uterului este inclinată
la femei? anterior (anteversio)
a)! aponeuroza peritoneo-perineală Denonvillier c) ! corpul uterului in raport cu colul este in
b) trompele uterine anteflexie (anteflexio)
c) colul uterin d) pe suprafaţa vezicală a uterului peritoneul
d) fornixul posterior al vaginului ajunge pană la fornixul anterior al vaginului
e) ! uterul e)! uterul este lipsit de mezou

36. Сate artere vascularizează intestinul rect? 43. In care formaţiune anatomică se localizează
a) una mezourile tubului uterin şi a ovarului?
b) două a) lig. rotund al uterului
c) trei b) lig. cardinal
d) patru c) lig. pubosacral
e)! cinci d)! lig. lat al uterului
e) spaţiul celular parietal
37. Cate porţiuni ale intestinului rect deosebim?
a) una 44. Tubul uterin este localizat:
b) două a) in ligamentul rotund al uterului
c)! trei b) longitudinal pe lig. cardinal
d) patru c) pe marginea inferioară a lig. pubosacrale
e) cinci d)! pe marginea superioară in lig. lat al uterului
e) in spaţiul celular parietal
38. Cea mai largă porţiune a rectului este: 45. Ce formaţiuni anatomice fixează colul uterin?
a) ! ampula a) lig. rotund al uterului
b) porţiunea rectosigmoidiană b) lig. infundibulopelvic
c) canalul anal c) ! lig. sacrouterin
d) sigma d) lig. lat al uterului
e) colonul transvers e) ! lig. cardinal al uterului Mackenrodt
46. Trompa uterină include următoarele segmente: 54. Proiecţia centrului tendinos al perineului pe piele?
a) ! segmentul uterin a) pe linia trasată de la simfiza pubiană spre osul
b)! istmul sacral
c) segmentul intermediar b)! mijlocul liniei ce uneşte tuberculii ischiatici
d)! ampula şi pavilionul trompei c) intre ureter şi vagin
e) segmentul ovarian d) posterior de intestinul rect
e) mijlocul liniei terminale
47. Cate ligamente de bază are ovarul?
a) unul 55. Diafragma urogenitală este constituită din:
b)! două a) m. levator al anusului
c) trei b) m. transvers al perineului superficial şi fascia
d) patru superficială
e) nu are ligamente c) m. transvers perineal profund şi m. transvers
perineal superficial
48. Numiţi ligamentele de bază ale ovarului. d)! m. transvers perineal profund şi fasciile care il
a)! lig. suspensor al ovarului acoperă
b) ! lig. propriu al ovarului e) m. bulbocavernos
c) lig. rotund
d) lig. cardinal 56. Prin diafragma urogenitală la femei trec:
e) lig. lat al ureterului a) ducturile glandelor Bartholin
b) ramura genitală a n. genitofemural
49. Cate ligamente proprii are ovarul? c)! uretra
a) ! unul d)! vaginul
b) două e) lig. rotund al uterului
c) trei
d) patru 57. Prin diafragma urogenitală la bărbaţi trec:
e) nu are ligamente a) ducturile seminale
b) ramura genitală a n. genitofemural
50. Ovarul in pelvis se localizează: c)! uretra
a) pe lig. lat al uterului d) a. obturatorie in cazul cand nu formează
b) intre foiţele lig. lat al uterului “coroana morţii”
c) pe ampula tubului uterin e) funiculul spermatic
d)! pe foiţa posterioară a lig. lat al uterului
e) pe foiţa anterioară a lig. lat al uterului 58. Inervaţia cutanată a perineului la femeie este
asigurată de următorii nervi:
51. Ce formaţiuni conţine ligamentul suspensor al a)! n. genitofemural
ovarului? b) n. ilioinghinal
a) lig. cardinal c) n. iliohypogastric
b)! v. ovariană d) ! n. pudend
c)! a. ovariană e) n. cutanat posterior al femurului
d) a., v. ubară
e) a., v. uterină 59. Intre ce formaţiuni este plasată a. dorsală a
penisului?
52. Traiectul ligamentului cardinal al uterului este: a) capul spongios
a) ! pe traiectul vaselor uterine b) pielea
b) prin mezoul tubar c) ! tunica albuginee
c) prin mezoul ovarian d) intre corpurile cavernoase
d) pe traiectul a. ovariene e)! fascia proprie
e) pe peretele posterior al vaginului
60. Cate segmente evidenţiem in uretră la bărbaţi?
53. Сe compartimente include fornixul vaginului? a) unul
a) ! anterior b) două
b) ! posterior c) ! trei
c) ! stang d) patru
d) ! drept e) cinci
e) nu sunt compartimente
61. Сe segmente evidenţiem in uretră la băraţi. 68. Unde ureterul formează prima incrucişare cu a.
a) ! partea membranoasă uterină?
b) ! partea spongioasă a)! in locul pornirii ei de la a. iliacă internă,
c) partea terminală aflandu-se anterior de ea
d) partea vezicală b) in locul pornirii ei de la a. iliacă internă,
e)! partea prostatică aflandu-se mai posterior de ea
62. Cate segmente evidenţiem in uretră la femei? c) in apropierea uterului, la nivelul colului uterin,
a)! unul fiind localizat posterior de a. uterină
b) două d) in apropierea uterului, la nivelul colului uterin,
c) trei fiind localizat anterior de a. uterină
d) patru e) la nivelul liniei terminale, la intrarea in pelvis,
e) cinci localizandu-se lateral de a. uterină

63. Cu ce contactează direct peretele inferior al vezicii 69. Unde ureterul formează a doua incrucişare cu a.
urinare la bărbaţi: uterină?
a)! prostata a) in locul pornirii ei de la a. iliacă internă,
b)! veziculele seminale şi ampulele ale ducturilor aflandu-se anterior de ea
deferente b) in locul pornirii ei de la a. iliacă internă,
c) peretele posterior al intestinului rect aflandu-se mai posterior de ea
d) uretra c)! la nivelul colului uterin, fiind localizat
e)! ureterele posterior de a. uterină
d) in apropierea uterului, la nivelul colului uterin,
64. Cu ce contactează direct peretele lateral al vezicii fiind localizat anterior de a. uterină
urinare la bărbaţi: e) la nivelul liniei terminale, la intrarea in pelvis,
a) prostata localizandu-se lateral de a. uterină
b)! ducturile deferente
c) peretele posterior al intestinului rect 70. Care din afirmaţiile numite pot fi atribuite
d) uretra descrierii prostatei?
e) ureterele a) ! este un organ musculoglandular, care are
forma unui castan
65. Sfincterul involuntar al vezici urinare este b)! in glandă se determină apexul, baza,
localizat: suprafeţele anterioară, posterioară şi
a) porţiunea terminală, intramurală a ureterelor inferiolaterală
b) porţiunea membranoasă a uretrei c) ! este inconjurată de o foiţă fascială densă
c)! porţiunea incipientă a uretrei (capsula Retzius-Pirogov)
d) porţiunea spongioasă d) glanda este separată de vezica urinară printr-un
e) toate sfincterele vezicii urinare sunt voluntare strat celulo-adipos
e) ! plexul venos al prostatei este localizat in afara
66. Sfincterul voluntar al vezici urinare este localizat: capsulei fibroase a prostatei
a) porţiunea terminală, intramurală a ureterelor
b)! porţiunea membranoasă a uretrei 71. Care din afirmaţiile de mai jos caracterizează
c) porţiunea incipientă a uretrei corect localizarea vesiculelor seminale?
d) porţiunea spongioasă a) este un organ glandular, care are forma unui
e) toate sfincterele vezicii urinare sunt voluntare castan
b) ! sunt situate in pelvis mai sus de prostată
67. Care din afirmaţii sunt corecte? c) ! aderă la peretele posterior al vezici urinare
a)! lungimea porţiunii pelviene a ureterului este d)! se află intre două formaţiuni: ductul deferent –
de 15 – 16 cm medial, ureterul – lateral
b) porţiunea pelviană a ureterului se devide in cea e) ! aderă de aponeuroza peritoneo-perineală
rectală şi cea viscerală Denonvillier
c) ! la nivelul liniei terminale pe stanga ureterul
intersectează a. iliacă comună stangă 72. Care din muşchii enumăraţi mai jos se inseră pe
d) ! la nivelul liniei terminale pe dreapta ureterul centru tendinos (corp perineal) al perineului la femei?
intersectează a. iliacă externă dreaptă a) ! bulbospongios
e) ! anterior de ureter pe dreapta se proiectează b) sfincterul anal extern, doi levatori ai anusului
ileonul, pe stanga – mezoul colonului sigmoid c) sfincterul anal intern
d) ! doi muşchi transversali superficiali şi doi
transversali profunzi
e) ischiocavernoşi
73. Ligamentele rotunde ale uterului se termină in: 80. Fascia cremasterica este o prelungire a:
a) labiile mici a) fasciei superficiale a peretelui abdominal
b) simfiza pubiană b)! fasciei proprii a peretelui abdominal
c) peretele anterior al vaginului c) fasciei transversale
d) ! labiile mari d) peritoneului
e) aponeuroza m. oblic abdominal extern e) nici un raspuns corect

81. Tunica vaginala a testiculului este o prelungire a:

74. Care sunt regiunile perineului? a) fasciei superficiale abdominale
a)! regiunea anală b) aponeurozei m. oblic abdominal extern
b) regiunea perianală c) fasciei transversale
c) regiunea genitală d)! peritoneului
d) regiunea urinară e) fasciei pelviene
e)! regiunea urogenitală
82. Embriogeneza testiculului are loc in:
75. Care din afirmaţii este corectă? a) cavitatea peritoneală
a) perineul constituie peretele superior al cavităţii b) cavitatea bazinului mic
pelviene c)! spaţiul retroperitoneal
b)! perineul constituie peretele inferior al cavităţii d) scrot
pelviene d) nici un răspuns corect
c) perineul constituie peretele anterior al cavităţii
pelviene 83. Elementele funiculului spermatic:
d) perineul constituie peretele posterior al a) ! ductul deferent, a. şi v. ductului deferent
cavităţii pelviene b) ! a. şi v. testiculară
e) nici un răspuns corect c)! a. şi v. cremasterică
d) ! procesul vaginal peritoneal
76. Punctele de reper pentru determinarea limitelor e) a. pudenda externa
perineului sunt:
a)! anterior – marginea inferioară a simfizei 84. Artera testiculară este ramură a arterei:
pubiene a) pudenda internă
b)! posterior – coccisul b) perineala
c) posterior-lateral – ligamentele ischio-sacrale c) pudenda externă
d)! lateral – tuberculii ischiadici d)! aorta abdominală
e) nici un răspuns corect e) mezenterică inferioară

77. In ţesutul subcutanat adipos al regiunii anale trec:

a)! nn. perineali 85. Ce formează venele testiculare?:
b)! ramurile perineale a n. cutaneus femoris a) plexul prostatic
posterior b)! plexul pampiniform
c) ! ramurile cutanate ale a. şi v. glutea inferior c) plexul perineal
d) ramurile a. şi v. rectale inferioare d) plexul sacral
e) nn. clunium superior e) plexul scrotal

78. Fascia externă a cordonului spermatic este o 86. Care din răspunsuri sunt corecte:
prelungire a: a) ambele vene testiculare se varsă in vena cava
a) ! fasciei superficiale a peretelui abdominal inferioară
b) aponeurozei m. oblic abdominal extern b)! vena testiculară dreaptă se varsă sub unghi
c) fasciei transversale ascuţit in vena cava inferioară
d) peritoneului c) ! vena testiculară stangă se varsă sub unghi drept
e) fasciei proprie a peretelui abdominal in vena renală stangă
d) vena testiculară dreaptă se varsă sub unghi
79. Fascia internă a cordonului spermatic este drept in vena renală dreaptă
prelungire a: e) ambele vene se varsă in venele renale
a) fasciei superficiale a peretelui abdominal
b) aponeurozei m. oblic abdominal extern
c) ! fasciei transversale
d) peritoneului
e) fasciei proprie a peretelui abdominal
87. Care din răspunsuri sunt corecte:
a)! vena testiculară dreaptă se varsă sub unghi
ascuţit in vena cava inferioară
b) vena testiculară stangă se varsă sub unghi
ascuţit in vena cavă inferioară
c) vena testiculară stangă se varsă sub unghi drept
in vena cava inferioară
d) ambele vene se varsă in venele renale
e) ambele vene testiculare se varsă in vena cava
inferioară

88. Lungimea uretrei prostatice este de:

a) 2cm
b)! 4cm
c) 8 cm
d) 12cm
e) 15cm

89.Lungimeauretrei in porţiunea memebranoasăestede:

a)! 2cm
b) 4cm
c) 8cm
d) 12cm
e) 15cm
90. Lungimea uretrei in porţiunea spongioasă este de:
a) 2cm
b) 4cm
c) 8cm
d) 12cm
e) ! 15cm
91. Glandele vestibulare mari (Bartholin) sunt situate?
a) pe faţa mediala a labiilor mici
b) pe partea posterioara a bazei labiilor mari
c) in vestibulul vaginului
d)! in grosimea m. bulbocavernos
e) in fosa ischiorectală
92. Unde se deschid orificiile glandelor vestibulare
mari (Bartholin)?
a) ! intre labiile mici şi himen
b) la baza labiilor mari
c) intre labiile mici şi mari
d) pe clitoris
e) ! in meatul uretra