Medicina Legala

Tanatologie medico-legala

= disciplina medicala si medico-legala care se ocupa cu studiul morii;

- denumirea de tanatologie provine din greaca - Thanatos= zeu al morii; logos = tiina
Etapele morii:
1. Strile terminale:
a. Preagonia = o etapa facultativa (poate s lipseasc) care poate sa fie reversibila;
are ca si caracteristic principal prezena anumitor manifestri psihice, apariia acestora
depinznd de nite factori:
vrsta pacientului un pacient in vrsta accepta mai uor moartea, ca pe
un sfrit al unei oboseli prelungite;
felul morii:
o in caz de traumatism sunt revzute intr-un interval scurt de timp
toate etapele importante din viaa;
o in caz de moarte prin inghet apare o stare de euforie;
o in caz de moarte prin spnzurare apare o stare de bine;
o in caz de moarte prin asfixie mecanica (nec) apare o stare de
amoreala, apoi de euforie si in final de indiferen;
structura psihica a pacientului;
concepiile religioase ale pacientului.
b. Agonia = o etapa ireversibila, care este considerata etapa de trecere dintre viaa si
moarte; in aceasta etapa, procesele biologice normale ale organismului uman sunt nlocuite cu
procese tanatologice:
apare o diminuare treptata a principalelor funcii ale organismului: circulaie,
respiraie, viaa de relaie (contactul cu mediul nconjurtor);
funciile psihice sunt primele care dispar; se pierde astfel contactul cu
realitatea nconjurtoare;
dispar apoi funciile motorii si in final dispar simurile (primul care dispare
este vederea iar ultimul simt care dispare este auzul);
se produce disfuncia si dispariia principalelor aparate si sisteme;
se instaleaz treptat cianoza, hipotermia;
persoana va avea un facies hipocratic (cu ochii nfundai in orbite, pielea mai
zbrcita si de culoare teroasa si aspect uscat, nas ascuit - in mod deosebit la cei care mor mai
ncet dar sigur);
Agonia poate sa fie de 3 feluri (n funcie de afectarea contientei):
- lucida contiina nu este grav afectata;
- deliranta / cu delir contiina este afectata, persoana respectiva putnd sa
comit anumite acte de violenta; o astfel de agonie apare in caz de intoxicaii, la pacienii cu boli
febrile, la pacienii cu meningoencefalita;
- alternanta alterneaz perioade de luciditate cu perioade de delir;
Agonia se clasifica dup durata astfel:
 - absenta in caz de traumatism cranio-cerebral cu leziuni grave de trunchi
cerebral, in caz de decapitare;
- de scurta durata in caz de asfixie mecanica, in caz de hemoragie mare, in caz
de intoxicaii;
- de lunga durata in caz de boala cronica (cancer);

Probleme medico-legale caracteristice strilor terminale:

1. Problema validitii unor acte ncheiate in acest interval de timp (casatorie, adopie,
contract de vnzare-cumprare, contract de ntreinere, de donaie, testament);
2. Problema eutanasiei (pasiva/activa);
2. Moartea clinic = starea in care sunt abolite marile funcii ale organismului (circulaie,
respiraie, activitatea creierului); pe EEG apare linie izoelectrica; aceasta etapa poate sa fie
reversibila in condiii de resuscitare cardio-respiratorie dar nu mai mult de 3-5 min;
3. Moartea cerebrala = moartea neuronilor corticali; este etapa in care se decide efectuarea
transplantului de organe (comisie formata din medic specialist ATI, medic specialist
neurochirurg, medic legist). Se face obligatoriu cu acordul scris al aparintorilor dac persoana
donatoare nu a lsat un testament n acest sens;
4. Coma depita (coma de gradul V) = situaia in care funciile vegetative ale
organismului persista iar funciile vitale (respiraie, circulaie) sunt meninute prin diverse tehnici
de terapie intensiva dei s-a declarat moartea creierului;
5. Moartea reala (propriu-zisa) s-au oprit toate funciile si aparatele organismului uman;
ncep sa se instaleze treptat fenomenele tanatologice;

Fenomenele cadaverice se clasifica in 2 grupe:

1. Semne negative de viaa apar imediat dup moarte; au o valoare diagnostica
orientativa i doar cnd sunt luate in asociere (minim 3-4 trebuie sa fie prezente pentru a putea
declara decesul):
Poziia si aspectul general al cadavrului.
Oprirea respiraiei si circulaiei.
Dispariia reflexelor dispare reflexul cornean si reflexul la stimuli dureroi.
Absenta activitii cerebrale pe EEG apare linie izoelectrica.
Mandibula czuta.
Musculatura flasca.
Pleoape ntredeschise cu apariia unor modificri oculare.
2. Semnele morii reale se mpart in:
a. Semne precoce de moarte reala in nr. de 4:
Rcirea cadavrului se face in medie cu 1 grad Celsius/ora, pana cnd
temperatura corpului cadavrului ajunge la temperatura mediului ambiant; scderea temperaturii
cadavrului se masoara cu un termometru introdus intrarectal; este importanta pt. a stabili ora
morii; temperatura corpului cadavrului scade mai repede de 1grad Celsius/or in anotimpul rece
si scade mai puin cnd temperatura mediului ambiant este crescuta;
Deshidratarea se observa prima data la nivelul mucoaselor, la nivelul
ochiului in mod deosebit unde conjunctiva oculara prin deshidratare capt o culoare cenuie si
un aspect mai tulbure. Prin deshidratare in unghiul intern al ochiului apare o pata de culoare
cenuie numita pata Liarche, care se vede foarte bine daca persoana a decedat cu ochii deschii;
- la nivelul tegumentului deshidratarea se observa acolo unde pielea este mai subire (ex. la
nivelul organelor genitale externe acestea prin deshidratare se pergamenteaz, capt o culoare
castanie si un aspect mai dur; acest aspect trebuie difereniat de o leziune posttraumatica - printr-
o incizie a regiunii respective;
- deshidratarea apare mai rapid i n zonele unde n timpul vieii a existat o leziune
posttraumatic (exemplu: un placard excoriat prin deshidratare se va pegamenta post mortem)
!!! Lividitatile cadaverice apar sub forma unor pete de culoare
roietic-albstruie, situate in prile declive ale corpului cadavrului (partea cea mai de jos a
corpului cadavrului, n funcie de poziia pe care o are cadavrul dup moarte); se formeaz in
aceste regiuni ale corpului sub influenta gravitaiei (sngele care nu mai este mpins in corp pt.
ca activitatea cardiac s-a oprit se va scurge sub influenta gravitaiei in vasele cele mai de jos ale
corpului cadavrului); n formarea lor lividitile trec prin 3 stadii:
- stadiul de hipostaza ncepe la 3-6 h dup deces si ine pana la 12-16
h de la deces; Caracteristicile lividitilor n acest interval de timp: lividitile sunt sub forma
unor pete roietice-albstrui dispuse dispersat pe prile dorsale ale corpului cadavrului; spre
sfritul perioadei de hipostaza lividitile cadaverice devin confluente; la compresiune digitala
lividitile cadaverice dispar si reapar dup ncetarea presiunii; daca se schimba poziia corpului
cadavrului n acest interval de timp lividitile cadaverice dispar din zona unde au fost iniial
formate i se formeaz n noua poziie decliv a corpului cadavrului;
- stadiul de difuziune apare dup 14 h de la deces; Caracteristicile
lividitilor: lividitile au culoare roietica-violacee, fiind prezente sub forma unei pete mari in
partea decliv a corpului cadavrului; ele nu mai dispar la digitopresiune i nici la schimbarea
poziiei (ntoarcerea) corpului cadavrului, dar dac cadavrul este ntors ele se vor forma si in
noua poriune decliv;
- stadiul de imbibiie apare dup 24 h de la deces odat cu nceputul
putrefaciei; aspectul general al lividitilor cadaverice este acelai cu stadiul anterior dar daca se
modifica poziia corpului cadavrului lividitile nu dispar din poziia iniial decliva (rmn
formate n aceast poziie) i nu se mai formeaz in noua poziie decliva;
Indiferent de faza in care se afl lividitile, in poziia decliva n care se formeaz vor fi
absente in poriunile acestei poziii care sunt presate de planul dur pe care sta cadavrul!!! (ex.
regiunea omoplailor, a feselor cnd cadavrul este gsit situat cu faa n sus);
n anumite situaii, n funcie de cauza decesului, lividitile cadaverice pot avea aspect
diferit. Ex:
- culoare roie-aprins in caz de deces prin intoxicaie cu CO sau cu cianuri;
- lividitati foarte slab formate in caz de anemie mare;
- lividitati violaceu-nchise - in asfixii mecanice;
Este important sa facem diagnosticul diferenial al lividitilor cadaverice cu leziuni de
violenta (echimoze) produse posttraumatic. Diferenierea se face printr-o incizie a zonei
suspecte:
o daca din zona respectiva se scurge putin snge iar esutul rmas este albicios,
neinfiltrat cu snge lividitati cadaverice;
o daca la incizie se scurge snge iar esutul ramane infiltrat cu snge echimoza;
Rigiditate cadaverica = o retracie postmortem a musculaturii (o ntrire
a musculaturii si a articulaiilor) secundar unor modificri biochimice de la nivelul ATP-ului;
ncepe sa se instaleze la 2-6 h de la deces, se generalizeaz la ntreg corpul cadavrului in primele
24 h de la deces, dup care in urmtoarele 24 h ncepe sa dispar treptat in ordinea in care s-a
instalat. Se instaleaz la nceput la nivelul maxilarului superior si apoi la mandibul, care devin
rigide, ulterior la muchii cefei, la muchii membrelor superioare, la muchii trunchiului si in
final la muchii membrelor inferioare;
- se instaleaz mai repede de 2-6 h in cazul unui traumatism cranio-
cerebral, in caz de tetanos sau in caz de intoxicaie cu stricnina (otrava pt obolani);
- se instaleaz mai trziu si dureaz mai mult in caz de hipotermie (deces
prin frig);
- nu avem rigiditate sau este slab exprimata in caz de caexie sau in caz
de anemie severa;
Autoliza este un proces de alterare celular i tisular care apare sub
influena propriilor enzime, fr participare microbian. n ordine cronologic esuturile care se
autolizeaz sunt: sngele, glanda suprarenal, pancreasul, splina, celelalte esuturi.
b. Semne tardive de moarte reala:
Putrefacia cea mai importanta modificare;
- apare ca un proces distructiv, de natura microbiana prin care substanele
organice (proteinele) sunt transformate in substane anorganice;
- ncepe sa apra dup 24 h de la deces;
- se poate observa cel mai bine la cca 2-3 zile dup moarte, fiind ns influenat
de condiiile de mediu (ex: la un cadavru necat ct el st n ap putrefacia nu apare dar dup ce
este scos din ap modificrile apar foarte repede). Temperatura crescut favorizeaz instalarea
putrefaciei iar cea sczut ntrzie apariia acesteia;
- prima data putrefacia se observa la nivelul fosei iliace drepte sub forma unei
pete de culoare verde, pata ce se extinde apoi la ntreg abdomenul, la torace si pe urm la ntreg
corpul (aceast modificare de culoare apare datorit urmtorului fenomen: la nivelul fosei iliace
drt. cecului este foarte aproape de peretele abdominal si este foarte populat cu microbi; in aceste
condiii microbii si in mod deosebit H2S (rezultat din modificrile aminoacizilor sub influenta
microbilor) trec prin peretele cecului care dup moarte devine foarte permeabil (datorita
autolizei) si ajunge in vasele de snge din regiunea respectiva; in vasele de snge hidrogenul
sulfurat se combina cu Hb rezultata din degradarea hematiilor post-mortem, din aceasta
combinare formndu-se sulfhemoglobina si sulfmethemoglobina ce au culoare verde; din
degradarea hematiilor se elibereaz fier care se va transforma in hematina si care mpreuna cu
H2S formeaz sulfura de Fier care are o culoare cenuiu-verzuie). Culoarea rezultat va impregna
tegumentul situat n vecintatea cecului;
- de-a lungul vaselor de snge din tegument apar nite dungi cafenii-violacei care
poarta denumirea de circulaie postuma (o accentuare a desenului vascular normal aprut
datorit degradrii hemoglobinei din vase sub influena modificrilor specifice putrefaciei);
n evoluie putrefacia trece prin dou faze:
I. Faza gazoasa
- apar gazele de putrefacie datorita fermentaiei glucidelor din corp tot sub influenta
microbilor; aceste gaz face ca stomacul si intestinele sa se destind, abdomenul se umfla,
mpinge in sus toate organele din torace se scurge prin gura, narine un lichid de culoare
roietica ceea ce uneori induce in eroare cum ca ar fi fost o moarte violenta;
- cresc in volum organele genitale externe masculine;
- apar flictene pe corpul cadavrului care conin lichid si bule de gaz si care trebuie
difereniate de flictenele din arsuri (care conin lichid cu proteine);
 - treptat ntreg corpul cadavrului se degradeaz de la o culoare verzuie la o culoare
cenuie si apoi negricioasa;
- fata unui astfel de cadavru are aspect i se numete facies de negru;
II. Faza de lichefiere - toate organele interne ncep sa se deterioreze si se transforma in
magma negricioasa;
Alte semne de moarte tardiv:
Mumificarea cadavrului apare in anumite condiii de mediu (ex. un
pod al unei case cu cldura mare si bine ventilat) cnd cadavrul se usuc,
se deshidrateaz, apare un aspect cenuiu, pergamentat al tegumentului si
o uscare a musculaturiinu mai apare faza gazoasa;
Adipocera - grsimea din corpul cadavrului se saponifica devenind cu
miros rnced; apare la cei inhumati in soluri argiloase;
Lignificarea = tbcire a cadavrului;
Modificri cadaverice conservatoare:
- ngheul mpiedica apariia putrefaciei;
- Formolizarea ne ajuta sa pstram cadavrul a la
long;

Traumatologie medico-legala

Clasificarea agentilor traumatici:

I. Agenti traumatici mecanici: corpuri contondente pot produce leziuni de violenta prin
lovire activa (corpul respectiv loveste corpul uman) sau prin lovire pasiva (organismul omului in
miscare se loveste de un corp dur: ex. caderea);
II. Agenti traumatici fizici:
a. Variatii de temperatura:
o temperatura inalta - produce arsuri care pot sa fie de diferite grade si de extensie
diferitapot duce la deces.
o temperatura joasa - produce degeraturi pana la deces prin hipotermie.
b. Actiunea curentului electric (casnic, industrial, atmosferic)
c. Actiunea presiunii atmosferice
d. Actiunea energiei radioactive
III. Agenti traumatici chimici: intoxicatii cu diverse substane, inclusiv cu medicamente;
IV. Agenti traumatici biologici: intoxicatia cu ciuperci si veninuri prin muscatura de sarpe;

I. Agentii traumatici mecanici se impart in 4 mari grupe:

1. Corpuri contondente cu suprafata mica - pana la 16 cm2 si care pot avea diferite forme:
Neregulata piatra, pumn.
Regulata corpuri cu aspect de corp geometric:
o Sferica.
o Cilindrica bul, parul.
- aceste obiecte i imprima forma pe suprafata corpului uman, mai putin cele cu forma
neregulata;
 2. Corpuri contondente cu suprafata mare:
Plana:
Scandura.
Sol (plan regulat).
Neregulata:
Componente de la masina.
Scarile.
Sol cu suprafata neregulata.
3.Obiecte cu varfuri/lame ascutite:
Corpuri taietoare: lama, cioburi de sticla, briciul.
Corpuri taietoare intepatoare: cutit, briceag.
Corpuri intepatoare: ace, varf de furca, pila.
Corpuri taietoare - despicatoare: topor, sapa, satr.
4.Proiectilele
Leziunile traumatice primare depind de 4 factori:
1. Natura agentului traumatic: forma, dimensiuni, consistenta;
2. Intensitatea loviturii;
3. Particularitati anatomice ale regiunii corporale unde s-a aplicat lovitura;
4. Reactivitatea organismului
- pot sa fie produse prin 2 moduri:
1. lovire activa
2. lovire pasiva
3. comprimare intre 2 planuri: calcarea.

Reguli generale de descriere a unei leziuni traumatice:

1. Localizarea leziunii traumatice pe segmente anatomice folosind anatomia topografica si
innd cont de anumite repere anatomice bine stabilite;
2. Forma leziunii ca sa putem identifica cat mai exact agentul traumatic;
3. Dimensiunile exacte ale leziunii respective (la echimoze se noteaza L si l, la plagi
lungimea, aspectul unghiurilor si aproximativ profunzimea lor);
4. Marginile si unghiurile plagilor;
5. Culoarea leziunilor foarte importanta la echimoze pt ca in functie de culoare stabilim
vechimea traumatismului;
6. Tipul de leziune;

Obiectivele expertizei medico-legale in caz de traumatologie:

1. Stabilirea existentei leziunilor traumatice si a felului acestora;
2. Stabilirea tipului de obiect vulnerant sau al instrumentului cu care s-au produs leziunile si
a modului cum acesta a actionat (mecanismul de producere al leziunii);
3. Stabilirea vechimii leziunii;
4. Aprecierea timpului de ingrijiri medicale pt vindecarea leziunilor (nu include concediu
medical) se da pt incadrarea juridica a faptei; se da in functie de leziunea cea mai grava, dupa
un barem pt fiecare tip de leziune; include cat de grava este leziunea si cat timp aceasta necesita
efectiv tratament;
5. Posibilitatea ca in evolutia leziunilor traumatice sa survina complicatii;
Leziunile traumatice primare se clasifica in 2 grupe:
1. Leziuni traumatice primare fara solutie de continuitate a tegumentului:
a. Eritem cutanat (iritatia cutanata)
b. Echimoza
c. Hematom
d. Contuzia/ruptura musculara
2. Leziuni traumatice primare cu solutie de continuitate a tegumentului:
a. Excoriatia (julitura)
b. Plagile - numite in functie de agentul vulnerant se clasific n:
plaga contuza produsa prin lovire cu un corp contondent, dur care
actioneaza asupra tegumentului situat peste un plan dur: un os, o aponevroza, o articulatie; Plaga
contuz poate sa fie de 3 feluri:
o Plesnita (seamn cu plaga taiata; este localizata la nivelul
scalpului)
o Sfiata
o Muscata
o Scalparea
plaga intepata
plaga taiata
plaga intepata-taiata
plaga taiata despicata
plaga impuscata
3. Leziuni traumatice sistemice:
a. Leziuni ale vaselor de sange: venoase, arteriale;
b. Leziuni nervoase: leziuni meningocerebrale, leziuni medulare, leziuni ale nervilor periferici;
c. Leziuni osteoarticulare: entorse, luxatii, rupturi ale ligamentelor, fracturi;
d. Leziuni ale organelor gatului;
e. Leziuni ale toracelui
f. Leziuni ale abdomenului
g. Alte tipuri de leziuni: smulgerea parului si leziuni dentare;

I. Leziunile fara solutie de continuitate a tegumentului:

a. Eritemul cutanat (iritatia cutanata) - se poate produce printr-o lovire usoara sau prin
comprimare (cu degete/mana);
- initial se produce o ischemie usoara a regiunii respective urmata apoi de vasodilatatie; aceste
modificari sunt date de iritarea terminatiilor nervoase; in zona respectiva apare senzatia de durere
si usturime si se produce o inrosire a tegumentului ce dispare in cateva minute pana la 1-2 h;
- nu necesita tratament;
b. Echimoza leziunea cea mai frecvent intalnita in practica medico-legala;
- se produce prin lovire cu sau de un corp contondent ce actioneaza pe o regiune a corpului ce
prezinta dedesubt un plan dur, osos, aponevrotic sau o fascie;
- prin actiunea corpului contondent se produce o rupere a unor vase mici de sange dermo-
epidermice din regiunea respectiva; sangele se extravazeaza astfel in teritoriul din jur, pe care il
infiltreaza;
- este o leziune care se produce doar in timpul vietii;
- locul unde apare echimoza este de regula locul unde a actionat agentul contondent dar
infiltratul sanguin poate sa difuzeze din locul respectiv si la distanta de impact, de-a lungul
fasciilor musculare si aponevrozelor;
- marimea echimozei depinde de forta cu care s-a produs lovirea dar si de caracteristicile
morfologice ale zonei traumatizate (in mod deosebit de nr. de vase de sange care s-au rupt);
- forma echimozei poate sa reproduca uneori forma agentului traumatizant (un bat, o curea,
unghii);
- uneori prin forma echimozei si mai ales prin localizarea acesteia putem aprecia un anumit act
de violenta: un omor, un viol;
Exemple:
pt viol pledeaz: echimoze in jurul gurii, pe gat, la nivelul snilor, pe fetele interne ale
coapselor
pt accident de circulatie: echimoze cu aspect particular ce reproduc amprenta anvelopelor
de la masina;
echimozele palpebrale sunt patognomonice pt. lovire activa cu o exceptie: ele pot sa
apara in caz de fractura de baza de craniu cu interesarea planseului orbitar;
echimoze ovalare coafate la polul superior al lor de excoriatii semilunare caracteristice
pt. comprimare cu degetele si zgariere cu unghiile;
- evolutia in timp a echimozelor este foarte importanta in practica medico-legal si se refera la
modificarile de culoare ale acestora;
- echimozele isi schimba in timp culoarea, fapt ce se datoreaz metabolizarii hemoglobinei:
in primele ore dupa producerea echimozei acestea au culoare rosie datorita sangelui
extravazat din vase, bogat in oxigen si datorita iritarii tesutului respectiv;
dupa cateva ore hemoglobina pierde oxigenul si echimoza devine albastruie, apoi
albastruie violacee, culoare care persista timp de 2-3 zile;
dupa 2-3 zile hemoglobina se scindeaza in globina si hematina care prin pierderea de
fier se transforma in bilirubina astfel inct echimoza devine cafenie (intre ziua a 3-a si a 7-a de
evolutie);
dupa ziua a 8-a prin oxidarea bilirubinei aceasta se transforma in biliverdina ce va da
culoarea verde, proces ce incepe la periferia echimozei;
pigmentii sangvini se resorb sub actiunea fermentilor si a fagocitelor si zona respectiva
capata n timp culoare galbuie;
in final tegumentul isi recapata culoarea sau zona ramane hiperpigmentata;
- evolutia totala a unei echimoze spre vindecare este de 20-25 zile, cu mici modificri in functie
de intensitatea loviturii si vascularizatia regiunii respective;
- echimozele trebuie diferentiate la cadavru de lividitatile cadaverice (semne de moarte) dar si de
hemoragii cutanate (zone de fuzare de sange care apar in asfixii mecanice de lunga durata, la
cadavru);
- pt echimoze nu se acorda in general zile de ingrijiri medicale dect atunci cnd ele sunt pe
suprafete mari sau cand impiedica functionarea unor structuri anatomice sau organe (5-8 zile de
ingrijiri medicale);
c. Hematomul = acumulare de sange in tesuturile mai profunde ce apare prin lezarea unor vase
de calibru mai mare, atunci cand forta de impact este mai mare decat in cazul echimozei;
- poate sa produca tulburari functionale locale sau generale pana la aparitia chiar a socului
hemoragic;
- se pot complica in evolutie cu insuficienta renala acuta prin resorbtia de hemoglobina si de
mioglobina;
- evolutia spre vindecare a hematoamelor se face atunci cand acestea sunt mici; cele mai multe
necesita insa pt. vindecare incizie chirurgicala;
- hematoamele se pot complica cu suprainfectia lor pe cale hematogena;
- evolutia in timp a hematoamelor este la fel ca si culoare cu a echimozelor doar ca necesita mai
mult timp;
- fiind o leziune mai grava decat echimoza necesita in general zile de ingrijire medicala; se
acord minim 8-9 zile sau mai mult;
- cand dimensiunile hematomului sunt mari, cand necesita interventie chirurgicala sau cand se
complica prin suprainfectie se depaseste de obicei 20 zile de ingrijiri medicale;
- in cazuri grave, cand sunt multe si pe suprafete mari se pune chiar problema de punere in
primejdie a vietii victimei;
d. Rupturi musculare pot sa fie complete/incomplete;
- apar de regula in accidente rutiere sau in accidente sportive;
- clinic, se constata durere locala urmata de impotenta functionala;
- cele 2 capete musculare care s-au rupt se indeparteaza intre ele si in regiunea respectiva se
palpeaza o depresiune;
- tratamentul este chirurgical iar restabilirea functionalitatii muschiului poate sa fie totala sau
doar partiala;
- necesita >20 zile de ingrijiri medicale;

II. Leziuni traumatice cu solutie de continuitate a tegumentului

a. Excoriatia (julitura, zgariere) = o leziune superficiala a epidermului cu sau far

interesarea dermului;
Mecanisme de producere:
1. mecanism de frecare a tegumentului / lovire tangentiala cu sau de un corp dur cu
suprafata rugoasa (ex: lovitura tangenial cu o bt cu suprafata neregulata);
2. mecanism de cadere pe un plan dur cu suprafata rugoasa (ex: pmnt, nisip);
excoriaia sau placardul excoriat reprezint leziunea tipica pt. cadere atunci cnd apare pe zone
proeminente ale corpului: menton, genunchi, coate;
3. mecanism de tarare, proiectare, cadere in cadrul unui accident de circulatie - in
situatii de trre sau proiectare apar ca i caracteristice placarde excoriate cu aspect de sariaj
(se formeaza un placard excoriat din mai multe excoriatii paralele intre ele, ce au o direcie in
functie de directia pe care a fost trta persoana);
Evolutie:
in primele ore de la producere excoriatia este umeda, apoi se va acoperi de o crusta ce va
fi:
o seroasa - in situatia in care a fost interesat doar epidermul;
o sero-hematica - in situatia in care a fost interesat si dermul.
crusta dureaza 3-4 zile dupa care incepe sa cada, iniial la periferia excoriatiei;
 dupa 7-8 zile in zona respectiva rmne o pata de culoare albicioasa sau alb-rozata ce se
vindeca fara sa rmn cicatrice;
Excoriatiile pot fi prezente sub forma de:
excoriatii simple:
o liniare
o semilunare date de unghii,
o neregulate - produse de un obiect cu varful ascutit sau cu muchie.
placarde excoriate apar in:
o cadere - mai ales in accident de circulatie;
o lovire cu un corp rugos cu suprafata mare.
Importanta medico-legala a excoriatiilor: prezenta si aspectul lor pot s indice un anume
mecanism de producere ex: excoriatii semilunare - sunt produse de unghii iar prezenta lor:
in zona gurii, a nasului, pe gat, indica o tentativa de sufocare sau de sugrumare
(strangulare cu mana) a victimei;
pe fata interna a coapselor si la nivelul snilor indica viol sau tentativa de viol;
la genunchi, la coate, pe fetele dorsale ale minilor indica proiectari sau caderi;
Nr de zile de ingrijiri medicale: 03-4 zile (in caz de accident de moped, motocicleta,
cnd placardele excoriate sunt pe suprafee mari i mai profunde);
b. Plagile:
1. Plaga contuza = o solutie de continuitate a tegumentului si a tesutului de sub
tegument;
Mecanisme de producere:
1. lovire cu sau de un corp contondent;
2. lovire de un plan dur sau neregulat;
3. comprimare puternica a tesuturilor cu invingerea rezistentei acestora.
Caracteristicile unei plgi contuze:
margini neregulate cu aspect zdrentuit, infiltrate cu snge;
prezinta in jurul marginilor excoriatii sau echimoze;
baza plagii este neregulata, sfacelata, infiltrata cu snge;
adancimea plagii depinde de obiectul cu care plaga a fost produsa si forta cu care
acest obiect a actionat.
Diagnostic diferential: cu plaga taiata;
Plagi contuze cu aspect particular:
Plaga plesnita apare atunci cnd lovitura se produce asupra unor zone care au sub
tegument un plan dur, respectiv osul;
- cel mai frecvent apare in loviturile de la nivelul capului;
- caracteristici sunt marginile mai fin zdrentuite, care seamn cu ale unei plagi taiate doar ca la
plaga plesnita spre deosebire de cea taiata avem in jur o tumefiere, o echimoza, o excoriatie sau
un placard excoriat;
Plaga contuza cu lambou tegumentar se produce prin actiunea tangenta a corpului
contondent;
Evolutia plagilor contuze poate fi spre:
Spre vindecare - se face in 7-10 zile, in zona respectiva rmnnd o cicatrice fina;
suprainfectie a plagii - vindecarea se face in timp mai indelungat, in zona respectiva
ramanand cicatrice urate, cu aspect cheloid, care pot sa pun problema de infirmitate sau
invaliditate;
 2. Plaga mucat produsa prin muscatura de om sau animal;
Aspect:
- se prezinta sub forma a 2 plgi ce au forma unor arcuri de semicerc ce se privesc in oglinda si
care reprezinta amprenta arcurilor dentare;
- cand muscatura este mai puternica aceste plagi sunt cu lipsa de substanta;
- prin prepararea de mulaje se poate identifica persoana care a produs plaga;
3. Plaga intepata produsa de obiecte cu forma alungita, cu aspect cilindric, conic,
triunghiular care se termina cu un varf (ex: ac, furca, pila);
Mecanism de actiune - toate obiectele enumerate actioneaza prin impingerea tegumentului
de la centru spre periferie ca o pana. Cnd grosimea obiectului intepator este:
mica (ex: ac) - dupa extragerea obiectului respectiv buzele plagii se apropie si in zona
ramane doar un punct acoperit de crusta hematica;
mai mare (ex: furca) - marginile plagii raman indepartate, ambele unghiuri ale acesteia
sunt ascutite, plaga avand aspect de butoniera;
Complicatii: aceste plgi pot sa fie transfixiante (prezinta orificiu de intrare si de iesire);
Diagnostic diferential: cu plaga impuscata in situatia in care se trage cu arma de la
distanta mare in afara zonei de actiune a factorilor suplimentari ai tragerii; in caz de mpucare
ns, in jurul plagii impuscate, apare totusi un inel de contuzie de culoare bruna iar central o lipsa
de substanta ce fac diferenta fata de plaga intepata;
- dpdv medico-legal plagile intepate sunt autoprovocate cele mai multe dintre ele si foarte rar
sunt produse in scop de omor, situatie in care le gasim in regiuni importante ale corpului: ex.
precordial;
Nr de zile de ingrijiri medicale: 7-9 zile daca nu survin complicatii si dac plaga nu este
transfixianta;
4. Plaga taiata poate sa fie produsa prin orice instrument ce prezinta o muchie taietoare
(ex: lama, brici, bisturiu, cutit, ciob de sticla, bucata de tabla);
Mecanism de producere: obiectul respectiv este in acelasi timp apasat si tractionat cu
partea lui taioasa pe tegument;
Caracteristici: margini netede cu aspect liniar, fara lipsa de substanta in partea centrala, la
extremitatile plagii sunt prezente 2 unghiuri care, ambele sunt ascutite dintre care ns unghiul de
pornire este mai profund si mai ascutit iar unghiul unde se termina plaga este mai superficial, tot
ascutit, mai lung i uneori se termin cu o codita tip excoriatie;
Gravitatea plagii taiate depinde de:
- lungime,
- profunzime,
- localizarea plgii.
- dpdv medico-legal poate sa fie produsa in scop de suicid, in mod accidental, in scop de
omucidere, in scop de simulare sau de disimulare;
5. Plaga intepata-taiata se produce prin instrumente cu varf ascutit si o lama cu cel putin
o muchie ascutita, tioas (ex: cutit);
- cand lama obiectului respectiv are o muchie taioasa (cutit) plaga are un unghi ascutit si un
unghi rotunjit, marginile sunt netede, liniare;
- cand obiectul are ambele lame taioase (i) ambele unghiuri ale plagii sunt ascutite;
Elemente caracteristice:
- 2 margini netede, fine care se termina la cele 2 extremitati cu 2 unghiuri;
- 2 unghiuri;
- un canal al plagii care poate sa fie:
penetrant (plaga a intrat intr-o cavitate a corpului si a lezat organe din cavitatea respectiv:
torace, abdomen). Plaga penetrant poate fi:
o transfixianta (sa fie intepat corpul antero-posterior, sau stanga-dreapta)
o transfixianta printr-un organ parenchimatos (ex: ficat, splina, rinichi, plaman)
nepenetrant (plaga superficiala)
Gravitatea plagii intepate-taiate depinde de:
- profunzime;
- zona anatomica interesata.
Nr de zile de ingrijiri medicale: 7-9 zile n caz de evoluie fr complicatii;
6. Plaga taiata despicata produsa prin lovire cu corpuri grele ce au o parte taioasa (topor,
sapa);
- la nivelul tegumentului se realizeaza o plaga taiata cu marginile usor neregulate, contuzionate
datorita greutatii obiectului taietor-despicator;
- in profunzime poate sa fie interesat osul in care se poate imprima forma lamei despicatoare;
- sunt de obicei mortale;