TEMA 18.

ROLUL FACTORILOR FUNCTIONALI IN FORMAREA APARARULUI

DENTO-MAXILAR (3, pag.315-392, 405-41, 433-445!
1. Pasajul aerian nazo-fa ringian poate realiza adaptarea curentului de aer datorită: (pag.
318)
A. Arhitectonicii speciale
B. Structurii osului maxilar
C. Funciilor glandulare
D. !esutului "enos erectil
#. Poziiei mandi$ulare
%. &recerea coloanei de aer prin ca"itatea orală se soldează cu deficiene 'n ceea ce
pri"e(te: (pag. 321) A, ", C
A. )eglarea cantităii de aer
B. *mectarea (i sterilizarea aerului
C. )educerea glo$ală a de$itului de aer la ni"el pulmonar
+. Structura osului al"eolar
#. &ul$urări de erupie dentară
,. Aerul inspirat pe gură are ca efect: (pag. 323) A, ", C
A.  aciune directă asupra $olii palatine
B. ipsa de eficienă a $uzei superioare
/. )etroal"eolodonia superioară
+. cluzia ad0ncă acoperită
#. #fectul de tiraj asupra aerului aflat 'n ca"ităile nazale (i sinusale
. Alimentarea artificială a sugarului prezintă unele incon"eniente: (pag. 332) A, ", D
A. /opilul execută mi(cări de retropulsie
B. 2ngestia unei cantităi de aer 3aerofagie4
/. /re(terea secreiei sali"are
+. A$sena stimulilor funcionali de propulsie a mandi$ulei
#. Prezena deformaiei rahitice a maxilarelor
5. 2ntensitatea forelor masticatorii ca factori predispozani pentru producerea anomaliilor
dentomaxilare
A. 6usculaturainter"in prin mai
masticatorie multe căi:
(i oasele (pag. sunt
maxilare A, ", E mai puin
341) dez"oltate
B. A$raziunea fiziologică lipse(te sau este foarte redusă
/. Apariia ocluziei ad0nci acoperite
+. Apariia hipersecreiei sali"are
#. 6igrări "erticale (i orizontale ale dinilor cu apariia $locajelor 'n mi(cările mandi$ulei
7. Anomaliile dento-maxilare pot mic(ora eficiena masticatorie prin mai multe mecanisme:
A. )educerea suprafeei de contact ocluzal
B. A$sena sau dificultatea de efectuare a unor mi(cări masticatorii
C. imitarea mi(cărilor masticatorii prin $locaje
D. +inii pot leza direct mucoasa de pe maxilarul antagonist
#. Prezena ocluziei echili$rate
8. Prelungirea (i permanentizarea stadiului de deglutiie infantilă s-ar datora următoarelor
cauze: (pag. 360) A, ", E
A. 9nt0rzieri 'n maturizarea musculară (i ner"oasă
B. Prezena tul$urărilor rino-faringiene
/. *n potenial de cre(tere normal
1
+. Prezena echili$rului 'ntre musculatura extra-orală (i a lim$ii
#. $iceiul "icios de sugere a degetului
. +islalia parială poate 'm$răca forme "ariate: (pag. 3844 A, ", C
A. Sigmatismul
B. )otacismul
/. +islalia la$ialelor
+. )inolalia 'nchisă
#. +isritmiile

;. 6u(chiiprin
dinamică aparatului dento-maxilar
următoarele modalităi:au(pag.
o influenă complexă asupra oaselor maxilare 'n
405) A, C, E
A. Prin intermediul inseriilor osoase
B. Prin intermediul articulaiei temporo-mandi$ulare
/. Prin aplicarea directă a presiunilor musculare pe suprafeele osoase
+. Prin poziia de echili$ru a mandi$ulei
#. Prin aplicarea indirectă a forelor musculare prin intermediul sistemului dentar
1<. Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcionale sunt: (pag. 416) A, ", C
A. +eclan(ează 'n mod reflex contracii musculare
B. +escompune forele "erticale
/. /ontri$uie la normalizarea funciilor pertur$ate
+. Stimularea erupiei dentare
#. #xpansiunea acti"ă a maxilarelor
11. /onsecinele o$iceiului de sugere a policelui sunt: (pag. 439) A, ", D
A. &onusul la$ial scăzut
B. 6odificarea ariei de aciune 3incompetena la$ială4
/. )etrodenia superioară
+. &ip anormal de deglutiie 3sindrom protruzi" anterior4
#. Prognaia mandi$ulară funcională
1%. Pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin o$iceiuri "icioase tre$uie 'ntrunite
mai multe condiii: (pag. 444) A, ", D
A. 2ntensitatea (i durata cu care este practicat
B.
/. Factor
Poziia teren= plasticitatea
de echili$ru oaselor maxilare
a mandi$ulei
+. Bilanul forelor oro-faciale
#. 6odelarea funcională a articulaiei temporo-mandi$ulare
1,. Prezena "egetaiilor limfo-epiteliale ce 'mpiedică funcia respiratorie poate determina:
A.  deplasare 'nainte a mandi$ulei
B. 9nt0rziere 'n erupia dentară
/. Prezena tul$urărilor de fonaie
D.  extensie a capului
E.  deplasare distală a mandi$ulei

TEMA 19. DE#$OLTAREA OCLU#IEI DENTATE (4, PA%. 35-49!

1. Prin erupia molarilor de 7 ani se produc următoarele schim$ări dento-al"eolare (i
dentodentare importante: (pag. 48-49) A, ", D, E
A. )educerea spaiului primat>
B. 6odificarea lungimii arcadei>
/. A doua mezializare a ocluziei dentare>
2
+. 6odificarea formei arcadei>
#. A doua 'nălare a ocluziei dentare.
%. Prin erupia molarilor de 7 ani se produc următoarele schim$ări dento-al"eolare (i
dentodentare importante: (pag. 48) A, ", D
A. )educerea spaiului primat>
B. 6odificarea lungimii arcadei>
/. A doua mezializare a ocluziei dentare>
+. 6odificarea formei arcadei>
#. Prima 'nălare a ocluziei dentare.
,. 9n prima etapă a dentiiei mixte se instalează o ocluzie in"ersă frontală dacă există: A, ",
C, D
A.  malocluzie clasa a 222-a transmisa ereditar
B. *n comportament muscular anormal
/. +ecalaje mari 'ntre erupia grupului incisi" inferior (i superior
+.  ocluzie cap la cap
#.  ocluzie ad'ncă
 #rupia primilor molari permaneni poate produce: (pag. 48) ", C
A. A doua mezializare a mandi$ulei
B. A doua 'nălare a ocluziei dentare
/. )eglarea tridimensională a arcadei dento-al"eolare
+. +eglutiia de tip adult
#. )eglarea relaiei de postură
5. #rupia molarilor doi permaneni poate produce: (pag. 48) D, E
A. A doua mezializare a mandi$ulei
B. A doua 'nălare a ocluziei dentare
/. )eglarea tridimensională a arcadei dento-al"eolare
+. 9ncheierea fenomenelor dez"oltării dentiiei
#. A treia 'nălare a ocluziei dentare
7. A$sena spaiului pentru erupia molarilor trei permaneni poate produce: (pag. 53) A, "
A. 2ncongruenaocluziei
B. +eschiderea dento-al"eolară
frontale teriară
/. )eglarea tridimensională a arcadei dento-al"eolare
+. 9ncheierea fenomenelor dez"oltării dentiiei
#. A treia 'nălare a ocluziei dentare
8. A$sena spaiului pentru erupia molarilor trei permaneni poate produce: (pag. 53) A, "
A. Agra"area fenomenelor existente 'n interiorul arcadei dentare
B. +eschiderea ocluziei frontale
/. )eglarea tridimensională a arcadei dento-al"eolare
+. 9ncheierea fenomenelor dez"oltării dentiiei
#. A treia 'nălare a ocluziei dentare

. #"oluia relaiei ocluzale a molarilor primi permaneni depinde de următorii factori: A, D

A. /re(terea scheletală
B. +eschiderea ocluziei frontale
/. )eglarea tridimensională a arcadei dento-al"eolare
+. ?alorile dimensionale ale dinilor temporari (i permaneni
#. A treia 'nălare a ocluziei dentare
3
;. #"oluia relaiei ocluzale a molarilor primi permaneni depinde de următorii factori: ", E
A. Agra"area fenomenelor existente 'n interiorul arcadei dentare
B. Spaiul de deri"ă @ance
/. )eglarea tridimensională a arcadei dento-al"eolare
+. 9ncheierea fenomenelor dez"oltării dentiiei
#. /re(terea scheletală
1<. Spaiul de deri"ă sau de rezer"ă @ance rezultat din diferena diametrelor mezio-distale
ale dinilor (pag. 50) C
A. 1=8  % deciduali (i permaneni pe maxilar este de:
B. <=;  %
/. <=;  1=5
+. 1=8  
#. <=;  1=8
11. Spaiul de deri"ă sau de rezer"ă @ance rezultat din diferena diametrelor mezio-distale
ale dinilor deciduali (i permaneni pe mandi$ulă este de: (pag. 50) A
A. 1=8  %-
B. 1=8  %
/. <=;  1=5
+. 1=8  
#. <=;  1=8
1%. Prima perioadă a dentiiei mixte este 'n inter"alul de "0rstă: (pag. 44) D
A. 7 (i 1< ani
B. ; (i 11ani
/. 7 (i  ani
+. 7 (i ; ani
#.  (i 1< ani
1,. A doua perioadă a dentiiei mixte este 'n inter"alul de "0rstă: (pag. 44) "
A. 7 (i 1< ani
B. ; (i 11ani
/.
+. ;7 (i
(i 1% ani
; ani
#.  (i 1< ani
1. Planul postlacteal 'n treaptă mezializată oferă un raport molar: (pag. 44) A
A. /uspid 'n (antul intercuspidian
B. 6ezializat
/. +2stalizat
+. /uspid la cuspid
#. Psalidodont
15. Planul postlacteal 'n treaptă distalizată oferă un raport molar: (pag. 37) C
A. /uspid 'n (an(ul intercuspidian
B. 6ezializat
/. +istalizat
+. /uspid la cuspid
#. @eutral

4
TEMA 20. ETIOPATO%ENIA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE, FACTORI LOCALI (4,
pag.3-&!
1. Factorii locali incriminai 'n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A, C, E
A. )etenia prelungită a dinilor temporari
B. 6odificarea lungimii arcadei
/. /aria dinilor temporari
+. 6odificarea formei arcadei
#. Pierderea prematură a dinilor temporari
%. /aria dinilor temporari (i consecinele ei are ca efect pierderea funciei: (pag. 73) ", C
A. +e deglutiie
B. 6asticatorie
/. Fizionomice
+. Fonatorie
#. )espiratorie
,. /aria dinilor temporari (i consecinele ei are ca efect pierderea: (pag. 73) A, D
A. )elaiei tridimensionale a ocluziei dentare
B. Funciei respiratorii
/. Funciei de deglutiie
+. +imensiunii "erticale faciale
#. Funciei fonatorii
. 9nt0rzierea erupiei dinilor permaneni poate produce: (pag. 74) ", D, E
A. Bariere osoase
B. 6igrarea dinilor limitrofi
/. Bariere fi$roase
+. 6igrarea dinilor antagoni(ti
#. 2nterpoziii ale părilor moi
5. 9nt0rzierea erupiei dinilor permaneni poate produce: (pag. 74) A, ", D, E
A. Angrenaje in"erse
B. 6igrarea dinilor limitrofi
/.
+. cluzia
6igrareadistalizată
dinilor antagoni(ti
#. 2nterpoziii ale părilor moi
7. /aria aproximală din zona de sprijin lateral poate produce: (pag. 73) C
A. 2ncluzia dintelui permanent
B. +eschiderea ocluziei dentare
/. Pierderea spaiului de rezer"ă @ance
+. 2nstalarea disfunciei fonatorii
#. 2nstalarea ocluziei ad0nci
8. &raumatismele dinilor temporari pot produce: (pag. 73) C
A. Supraerupia antagoni(tilor
B. Scurtarea arcadei dentare
/. 6alpoziia dintelui permanent
+. +ezechili$ru 'n dinamica mandi$ulară
#. 2nstalarea ocluziei ad0nci
. Pertur$area timpului de exfoliere a dinilor temporari poate produce: (pag. 73-76) D
5
A. Supraerupia antagoni(tilor
B. Scurtarea arcadei dentare
/. 6alpoziia dintelui permanent
+. 2ncongruena dento-al"eolară
#. 2nstalarea ocluziei ad0nci

;. 2nseria frenului $uzei superioare pe creastă poate produce: (pag. 74) "
A. Supraerupia antagoni(tilor
B.
/. +isarmonia dento-al"eolară
6alpoziia dintelui permanentcu spatiere frontala
+. 2ncongruena dento-al"eolară
#. 2nstalarea ocluziei ad0nci
1<. 2ncisi"ul lateral superior 'n formă de cui poate produce: (pag.74) C
A. $stacole 'n dez"oltarea ocluziei dentare
B. 2ncongruena dento-al"eolară
/. +iastema interincisi"ă
+. 2ncluzie dintelui permanent
#. Supraerupia antagoni(tilor
TEMA 21. CLA'IFICAREA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE (4, pag. -83!
1. /are terminologie este corectă pentru caracterizarea profilului la$ialC (pag. 81) A, D
A. Procheilie
B. )etrognaie
/. ?eti$ulo-"ersie
+. )etrocheilie
#. #ndocheilie
% /are terminologie este corectă pentru caracterizarea profilului $azelor scheletaleC ", E
A. Progenie
B. )etrognaie
/. #xognatie
+. #ndoal"eolie
#. Prognatie
,. /are terminologie este corectă pentru caracterizarea profilului arcadelor al"eolareC ", E
A. Progenie
B. )etroal"eolie
/. #xognatie
+. #ndoal"eolie
#. Proal"eolie
. /are terminologie este corectă pentru caracterizarea $azelor scheletaleC (pag. 81) ", C, E
A. Progenie
B. )etrognaie
/. #xognatie
+. #ndoal"eolie
#. Prognatie
5. /are terminologie este corectă pentru caracterizarea mi(cărilor dentare 'n sens orizontalC
A. ?esti$ulo-"ersie
B. Suprapoziie
6
/. 6ezio-palato-rotaie
D. Palato-gresie
E. 6ezio-gresie

7. /are terminologie este corectă pentru caracterizarea ocluziei dentareC (pag. 81) ", C
A. ?esti$ulo-"ersie
B. +isto-ocluzie
/. 2nfra-ocluzie
+. Palato-gresie
#. #gresie
8. )elaia de ocluzie neutrală 3cheia lui Angle4 este definită prin: (pag. 78) D
A. Poziia "0rfului cuspidului mezio-"esti$ular al molarului prim permanent superior 'n dreptul
(anului molarului prim permanent inferior
B. Poziia "0rfului cuspidului disto-"esti$ular al molarului prim permanent superior 'n dreptul
primului (an "esti$ular al molarului prim permanent inferio
/. Poziia "0rfului cuspidului centro-"esti$ular al molarului prim permanent superior 'n dreptul
primului (an "esti$ular al molarului prim permanent inferior
+. Poziia "0rfului cuspidului mezio-"esti$ular al molarului prim permanent superior 'n dreptul
primului (an "esti$ular al molarului prim permanent inferior
#. Poziia "0rfului cuspidului mezio-"esti$ular al molarului prim permanent superior 'n dreptul
cuspicului "esti$ular al molarului prim permanent inferior
. /lasificarea anomaliilor dento-maxilare după (coala germană are la $ază criteriul: A
A. #tiologic
B. Funcional
/. )elaiei molare
+. )elaiei ocluzale
#. Planului sagital
;. /lasificarea anomaliilor dento-maxilare după Angle 'mparte anomaliile 'n: (pag. 77) A
A. /lase
B. Sindroame
/. False (i ade"ărate
+. @ormale (i anormale
#. Su$di"iziuni
1<. /lasa a 22-a a anomaliilor dento-maxilare după Angle este definită prin: (pag. 78) C
A. )aport neutral molar
B. )aport mezializat molar
/. )aport distalizat molar
+. )aport "esti$ularizat molar
#. )aport lingualizat molar
11.+i"iziunea 1 a clasei a 22-a a anomaliilor dento-maxilare după Angle este definită prin: C
A. )aport neutral molar (i ocluzie ad0ncă
B. )aport mezializat molar (i ocluzie in"ersă frontală
/. )aport distalizat molar (i ocluzie ad0ncă 'n acoperi(
+. )aport "esti$ularizat molar (i ocluzie ad0ncă 'n acoperi(
#. )aport lingualizat molar (i ocluzie ad0ncă acoperită
1%. +i"iziunea % a clasei a 22-a a anomaliilor dento-maxilare după Angle este definită prin: E
A. )aport neutral molar (i ocluzie ad0ncă
7
B. )aport mezializat molar (i ocluzie in"ersă frontală
/. )aport distalizat molar (i ocluzie ad0ncă 'n acoperi(
+. )aport "esti$ularizat molar (i ocluzie ad0ncă 'n capacde cutie
#. )aport distalizat molar (i ocluzie ad0ncă acoperită

TEMA 22. EXAMENUL RADIOLO%IC IN ORTODONTIE (4, pag. 143-19!

1. #xamenul radiologic 'n ortodonie se realizează prin: (pag. 149) A, ", D
A. )adiografie cu film retro-al"eolar
B.
/. rtopantomografie
)adiografie panoramică
+. &eleradiografie
#. )ezonană magnetică nucleară
%. Semnele care indică o rotaie de tip posterior pe teleradiografia de profil sunt: ", C, D, E
A. *nghi mandi$ular accentuat
B. /ondil 'ngust
/. /oroane dentare mărite
+. /anal dentar drept
#. #taj inferior mărit
,. rtopantomografia se efectuează 'n: (pag. 152) C
A. cluzie centrică
B. )elaie de postură
/. cluzie ha$ituală
+. cluzie terminală
#. Dură deschisă
. Punctul radiologic Dnathion este definit prin: (pag. 156) E
A. Punctul cel mai superior al simfizei mentoniere
B. Punctul cel mai superior al spinei nazale anterioare
/. Punctul cel mai superior al (eii turce(ti
+. Punctul cel mai inferior al condilului mandi$ular
#. Punctul cel mai inferior (i posterior al simfizei mentoniere
5. Punctul radiologic @asion este definit prin: (pag. 156) "
A. Punctul cel mai superior al suturii nazo-frontale
B. Punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale
/. Punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale
+. Punctul cel mai posteior al suturii nazo-frontale
#. Punctul cel mai inferior (i posterior al suturii nazo-frontale

TEMA 23. ANOMALIILE DENTO-MAXILARE DE CLA'A A II-A (4, pag. 39-391!

1. 6alocluzia de clasa a 221-a se caracterizează prin: (pag. 379-380) ", C, D
A. )educerea diametrelor mandi$ulare
B. )educerea diametrelor maxilare
/. )educerea diametrelor al"eolare
+. )educerea diametrelor dentare
#. )educerea diametrelor sagitale
%. 6alocluzia de clasa a 221-a se caracterizează prin: (pag. 381) A, ", C, E
A. Protruzia procesului dento-al"eolar
8
B. 2nocluzie sagitală
/. ocluzie distalizată
+. cluzie deschisă
#. )educerea diametrelor maxilare
,. 6alocluzia de clasa a 221-a se caracterizează prin: (pag. 381) A, ", C, E
A. Protruzia procesului dento-al"eolar
B. 2nocluzie sagitală
/. cluzie distalizată
+. cluziead0ncă
#. luzie deschisăin acoperis
. 6alocluzia de clasa a 221-a se caracterizează prin: (pag. 381) A, C, E
A. +isfuncie respiratorie
B. Profil conca"
/. &egumente palide
+. &ip mezoprosop
#. Fantă la$ială deschisă
5. 6alocluzia de clasa a 22%-a se caracterizează prin: (pag. 398) A, D, E
A. )etrodenie
B. )educerea diametrelor maxilare
/. )educerea diametrelor al"eolare
+. )educerea diametrelor dentare
#. 9nghesuire dentară
7. 6alocluzia de clasa a 221-a se caracterizează prin: (pag. 388) D
A. &ip euriprosop
B. &ip mezocephal
/. &ip normocephal
+. &ip dolicocephal
#. &ip hiperdolicocephal
8. 6alocluzia de clasa a 221-a se caracterizează prin: (pag. 388) D, E
A. &ip euriprosop
B. )espira0ie nazală
/. &ip normocephal
+. &ip dolicocephal
#. )espiraie orală
. 6alocluzia de clasa a 221-a se caracterizează prin: (pag. 387) C
A. *nghi S@A mic(orat
B. *nghi S@B mărit
/. *nghi S@A mărit
+. *nghi S@B normal
#. *nghi S@A normal

;. 6alocluzia de clasa a 22%-a se caracterizează prin: (pag. 387) "

A. Arcadă dento-al"eolară 'n omega
B. Arcadă dento-al"eolară 'n trapez
/. Arcadă dento-al"eolară 'n E
+. Arcadă dento-al"eolară 'n ?
#. Arcadă dento-al"eolară 'n 6
9
1<. +intre o$iceiurile "icioase implicate in etiopatogenia anomaliei de clasa a 22-a Angle=
su$di"iziunea 1 @* fac parte: (pag. 382) D, E
A. )espiratia orala
B. +eglutitia atipica
/. Sugerea degetului
+. )espiratia nazala
#. #reditatea

TEMA 24. MALOCLU#IA

1. 6alocluzia DE CLA'A
de clasa a 22%-a A II-A, DI$I#IUNEA
se caracterizează prin: (pag.2 396)
( 4, pag.
" 39&-399!
A. Arcadă dento-al"eolară 'n omega
B. Arcadă dento-al"eolară 'n trapez
/. Arcadă dento-al"eolară 'n E
+. Arcadă dento-al"eolară 'n ?
#. Arcadă dento-al"eolară 'n 6
%. 6alocluzia de clasa a 22%-a se caracterizează prin: (pag. 396) "
A. *nghi S@A mic(orat
B. A$razie palatinală a dinilor superiori
/. A$razie "esti$ulară a dinilor superiori
+. cluzie deschisă
#. /anini temporari neatriionai
,. +upa orGhaus= retrognatia mandi$ulara se poate datora: (pag. 326) ", C, E
A. Hiperextensiei capului
B. $iceiuri "icioase
/. *nor cauze congenitale
+. 2nocluziei la$iale
#. Alăptarii artificiale

TEMA 25. MALOCLU#IA DE CLA'A A III-A (4, pag. 405-408!

1. 6alocluzia de clasa a 222-a se caracterizează prin: (Pag 405) ", C, D
A. profil drept
B. facies aplatizat
/. profil conca"
+. $uză superioară 'nfundată
#. unghi mandi$ular 'nchis
%. 6alocluzia de clasa a 222-a se caracterizează prin: (Pag 405) ", D, E
A. ocluzie distalizată
B. ocluzie mezializată
/. ocluzie ad0ncă
+. ocluzie in"ersă frontală
#. ocluzie in"ersă totală

,. 6alocluzia de clasa a 222-a se caracterizează prin: (Pag 405) A, "

A. unghi S@A mic(orat
B. unghi S@B mărit
/. unghi S@A mărit
+. unghi S@B normal
#. unghi S@A normal
10
,.6alocluzia de clasa a 222-a se caracterizează prin: (Pag 405) ", C, D, E
A. profil drept
B. treaptă la$ială in"ersată
/. profil conca"
+. $uză superioară 'nfundată
#. aspect de lăire a feei
. 6alocluzia de clasa a 222-a se caracterizează prin: (Pag 405) A, ", E
A. unghi S@B
B. unghi 2F mărit
mărit
/. unghi S@A mărit
+. unghi &Ieed mic(orat
#. unghi S@A mic(orat

TEMA 2&. 'INDROMUL DE INOCLU#IE $ERTICALA(4, pag. 418-42&, 429-438!

1. Sindromul de inocluzie "erticală se caracterizează prin: (Pag 429) A, D, E
A. rahitism
B. facies aplatizat
/. profil conca"
+. deglutiie atipică
#. tul$urări fonetice
%. Sindromul de inocluzie "erticală se caracterizează prin: (Pag 435) C, D, E
A. unghi S@A mic(orat
B. unghi S@B mărit
/. unghi S@A mărit
+. unghi Do mărit
#. unghi dl mărit
,. Sindromul de inocluzie "erticală se caracterizează prin: (Pag 436) C, D
A. unghi 2F mărit
B. unghi S@B mărit
/.
+. unghi
unghi S@A mărit
&Ieed mărit
#. unghi &Ieed mic(orat
. Sindromul de inocluzie "erticală se caracterizează prin: (Pag 435) A, D
A. tip hiperleptoprosop
B. treaptă la$ială in"ersată
/. profil conca"
+. fantă la$ială deschisă
#. aspect de lăire a feei
5. Sindromul de inocluzie "erticală se caracterizează prin: (Pag 433) A, C, E
A. lipsa ghidajului anterior
B. treaptă la$ială in"ersată
/. afectarea periodontală
+. $uză superioară 'nfundată
#. afectarea A&6
7. Sindromul de inocluzie "erticală se caracterizează prin: (Pag 435) A, C, D
11
A. unghi S@A mărit
B. unghi S@B mărit
/. unghi Do mărit
+. unghi &Ieed mărit
#. unghi A@B mic(orat
8. Sindromul de inocluzie "erticală se caracterizează prin: (Pag 438) C
A. prezena ghidajului anterior
B. treaptă la$ială dreaptă
/.
+. sugerea policelui'nfundată
$uză superioară
#. angrenaje in"erse frontale
. Sindromul de inocluzie "erticală se caracterizează prin: (Pag 434) E
A. profil drept
B. facies aplatizat
/. profil conca"
+. $uză superioară 'nfundată
#. unghi mandi$ular deschis

TEMA 2. ANODONTIA (5, pag. 15-40!

1. /are terminologie este corectă pentru anodonie C (Pag 15-40) A, C, D
A. agenezie
B. retrognaie
/. hipodonia
+. oligodonia
#. prognaie
%. Factorii incriminai 'n producerea anodoniei totale sunt: (Pag 15-40) ", C
A. rahitism
B. sindromul angdon-+oIn
/. displazia ectodermală
+. deglutiie atipică
#. infecii cronice "irale
,. Factorii incriminai 'n producerea anodoniei redusă sunt: (Pag 15-40) A, D
A. reducerea filogenetică a dinilor terminali din serie
B. sindromul compresiunii de maxilar
/. displazia ectodermală
+. distrugerea germenului dentar prin infecii localizate
#. infecii cronice "irale
. Anodonia totală se caracterizează prin: (Pag 15-40) A, C, E
A. etajul inferior al feei mic(orat
B. sindromul compresiunii demaxilar
/. $uze 'nfundate
+. distrugerea germenului dentar prin infecii localizate
#. (anul la$io-mentonier accentuat
5. Anodonia totală se caracterizează prin: (Pag 15-40) ", C
A. dini a(ezai simetric
B. micrognatism
12
/. tul$urări masticatorii= fizionomice (i fonetice
+. distrugerea germenului dentar prin infecii localizate
#. (an la$io-mentonier (ters
7. Anodonia redusă este depistată prin: (Pag 15-40) C, D, E
A. control genetic
B. anamneză
/. examen radiografic
+. examen clinic
#. persistena dintelui temporar pe arcadă
8. Anodonia redusă se caracterizează prin: (Pag 15-40) ", C, D
A. dini a(ezai asimetric
B. persistena dintelui temporar pe arcadă
/. diastema interincisi"ă
+. tul$urări masticatorii= fizionomice sau fonatorii
#. (an la$io-mentonier (ters
. Anodonia 'ntinsă este depistată prin: (Pag 15-40) C, D
A. control genetic
B. anamneză
/. examen radiografic
+. examen clinic
#. persistena dintelui temporar pe arcadă
;. Anodontia poate fi expresia tendinței e"oluti"e= a"and astfel loc reducerea dintilor:
A. 6,
B. P6%
C. 2
+. /
#. P61

TEMA 28. DINTII 'UPRANUMERARI (5, pag. 3-94! (pag 73-96) A, ", E
1.
A. /are terminologie este corectă pentru dinii supranumerariC
dini suplimentari
B. pleiodonia
/. hipodonia
+. oligodonia
#. hiperdonia
%. /are terminologie este corectă pentru dinii supranumerari temporariC (pag 73-96) C, E
A. dini suplimentari
B. pleiodonia
/. paramolari
+. oligodonia
#. distomolari
,. /are terminologie este corectă pentru dinii supranumerari permaneni C (pag 73-96) A, "
A. meziodentes
B. meziodens
/. paramolari
+. oligodonia
13
#. distomolari
. Factorii incriminai 'n producerea dinilor supranumerari sunt: (pag 73-96) C, D
A. rahitismul
B. sindromul angdon-+oIn
/. necunoscui
+. teoria ata"ică
#. teoria proterogenetică

5.
A. Factorii incriminai a'ndinilor
teoria filogenetică producerea dinilor
terminali supranumerari sunt: (pag 73-96) ", D
din serie
B. teoria mugurilor adamantini multipli
/. displazia ectodermală
+. teoria e"aginării epiteliului adamantin
#. infeciile cronice "irale
7. Prezena dinilor supranumerari pe arcade produc: (pag 73-96) ", C, E
A. diastema interincisi"ă
B. 'nghesuirea dentară
/. incluzia dinilor pemaneni
+. distrugerea germenului dentar
#. rizalize patologice
8. 2ncluzia dinilor supranumerari produc: (pag 73-96) A, C
A. ne"ralgii
B. tul$urări de "or$ire
/. diastemă patologică
+. tul$urări de "edere
#. tul$urări de deglutiie
,1
TEMA 29. INCLU#IA DENTARA (5, pag.3-94!
1. /are terminologie este corectă pentru incluzia dentară C (pag 73-96) A, E
A. retenia primară dentară
B.
/. pleiodonia
hipodonia
+. incla"area
#. incluzia su$mucoasă
%. /are terminologie este corectă pentru incluzia dentară C (pag 73-96) A, C
A. incluzia "esti$ulară
B. pleiodonie
/. incluzia orizontală
+. oligodonia
#. incluzia parială
,. Factorii generali incriminai 'n producerea incluziei dentare sunt: (pag 73-96) A, ", E
A. rahitismul
B. sindromul angdon-+oIn
/. necunoscui
+. teoria ata"ică
#. despicăturile la$io-maxilo-palatine

14
. Factorii generali incriminai 'n producerea incluziei dentare sunt: (pag 73-96) A, C, D
A. osteoporoza
B. teoria mugurilor adamantini multipli
/. displazia ectodermală
+. disostoza cleido-craniană
#. infeciile cronice "irale
5. Factorii generali incriminai 'n producerea incluziei dentare sunt: (pag 73-96) ", C, D, E
A. osteopetroza
B.
/. nanismul hipofizar
displazia ectodermală
+. disostoza cleido-craniană
#. hipotiroidismul
7. Factorii locali incriminai 'n producerea incluziei dentare sunt: (pag 73-96) A, ", C, E
A. poziia foarte 'naltă de formare a germenului dentar
B. configuraia anatomică defa"ora$ilă
/. angulaia corono-radiculară
+. disostoza cleido-craniană
#. cur$ura accentuată a rădăcinii
8. Factorii locali incriminai 'n producerea incluziei dentare sunt: (pag 73-96) A, ", C, E
A. poziia foarte 'naltă de formare a germenului dentar
B. configuraia anatomică defa"ora$ilă
/. angulaia corono-radiculară
+. modificarea axului dintelui inclus
#. cur$ura accentuată a rădăcinii
. Factorii locali incriminai 'n producerea incluziei dentare sunt: (pag 73-96) A, ", C, E
A. macrodonia
B. compresiunea de maxilar
/. 'nghesuirea dentară
+. endoal"eolia
#. sec"enele de erupie nefa"ora$ile
;. 2ncluzia dentară produce: (pag 73-96) ", E
A. ne"ralgii
B. tul$urări de "or$ire
/. tul$urări de audiie
+. tul$urări de "edere
#. tul$urări fizionomice
1<. 2ncluzia dentară produce: (pag 73-96) A, "
A. rezor$ii radiculare ale dinilor "ecini
B. parestezii
/. ne"ralgii
+. tul$urări de "edere
#. tul$urări de deglutiie
11.)eferitor la metodele conser"atoare de o$tinere a spatiului necesar e"olutiei unui dinte
inclus sunt ade"arate urmatoarele: (pag 904 C
A. +aca spatiul necesar este mai mare de 5 mm se recomanda extractia
B. +escoperirea chirurgicala si ancorarea dintelui
15
/. 6arirea perimetrului arcadei prin intermediu tratamentului ortodontic
+. &ractionarea si alinierea dintelui pe arcada dupa inter"entia chirurgicala
#. 2n incluziile de canin in pozitie "erticala se recomanda extractia
1%. &ehnicile radiologice care pot indica prezenta si coordonatele unui dinte inclus sunt:
A. &eleradiografia
B. rtopantomograma
C. )adiografia cu film muscat
D. &omografia computerizata
#. 2ndex /arpal
1,. a examenul clinic= tul$urarile ce pot sugera prezenta unui dinte inclus sunt: A, ", D, E
A. Pericoronarite si gingi"o-stomatite
B. Semnul Juintero
/. 2n caz de canin superior inclus= incisi"ul lateral prezinta o mezio-inclinatie accentuata
+. &orsionari ale dintilor "ecini
#. Persistenta indelungata cu implantare $una a dintelui temporar
TEMA 30. REINCLU#IA DENTAR (5, pag. 10-118!
1. *n dinte reinclus se mai numeste (i: (pag. 107) A
A. +inte incla"at
B. +inte geminat
/. 6eziodens
+. +inte anastrofic
#. +inte neonatal
%. +intele cel mai frec"ent implicat in reincluzia dentara este: (pag. 108) E
A. 2ncisi"ul
B. /aninul
/. Premolarul
+. 6eziodensul
#. 6olarul
,. +iagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu: (pag. 116) A, C, D, E
A. #xtractia dentara
B.
/. prirea
Anodontiain eruptie a dintelui
+. 2ntruzia postraumatica totala
#. 2ncluzia dentara
. Printre consecintele reincluziei dentare se numara si: (pag. 117) A, ", C, E
A. +eni"elarea planului de ocluzie
B. 2ncluzia succesionalului permanent
/. &ul$urari de ocluzie
+. /arii de colet ale unor dinti situati la distanta de dintele reinclus
#. Hiperestezie si hipersensi$ilitate

TEMA 31. ECTOPIA DENTAR (5, pag. 121-130!

1. +intele cel mai frec"ent "izat de ectopie este: (pag 124) "
A. Premolarul 2 superior
B. /aninul superior
/. /aninul inferior
+. 2ncisi"ul central inferior
16
#. 6olarul 2 superior
%. #xtractiile dintilor permanenti atunci cand deficitul de spatiu este mare @* "izeaza: C
A. Premolarul 2
B. 2ncisi"ul lateral
/. 6olarul 22
+. Premolarul 22
#. 6olarul 2

,.
A. #xtractia Kdirijata
Are caracter K sau Kde pilotaj K 3Hotz4 se caracterizeaza prin: (pag 127) A, ", E
pre"enti"
B. #ste indicata de la inceputul permutarii dentare 37-8 ani4
/. *rmareste reducerea fiecarei arcade cu cate un premolar 22
+. Se desfasoara in 5 etape
#. 2ncepe cu extractia incisi"ului lateral temporar
. Pe incisi"i @* se aplicL: (pag. 142) A
A. 2nele de cauciuc
B. 2nele metalice
/. BracGet
+. /0rlig
#. &u$u(or
5. Alegeti "ariantele gresite Mcontenia la copil se realizeazLN: (pag. 142) A, ", C, D
A. Pe o perioadL de % sLptLm0ni
B. Pe o perioadL de , sLptLm0ni
/. Pe o perioadL de  sLptLm0ni
+. Pe o perioadL de 5 sLptLm0ni
#. Pe o perioadL de 7- sLptLm0ni
TEMA 32. DIA'TEMA (5, pag. 133, 142!
1. /are terminologie este corectă pentru diastemăC (pag. 133) A, E
A. +iastemă patologică
B. Pleiodonie
/.
+. Hipodonie
ligodonie
#. +iastema "era
%. Factorii incriminai 'n producerea diastemei interincisi"e sunt: (pag. 133-142) ", D, E
A. &eoria filogenetică a dinilor terminali din serie
B. Frenul lat sau cu inserie joasă
/. +isplazia ectodermală
+. 6icrodonia
#. Hipodonia incisi"ilor laterali
,. Factorii generali incriminai 'n producerea diastemei interincisi"e sunt: (pag. 133-142) A, D
A. 6eziodens-ul neerupt
B. Sindromul angdon-+oIn
/. @ecunoscui
+. dontomul
#. +espicăturile la$io-maxilo-palatine
. Factorii generali incriminai 'n producerea diastemei interincisi"e sunt: (pag. 133-142) ", D
17
A. steoporoza
B. )otaia congenitală a incisi"ilor centrali superiori
/. +isplazia ectodermală
+. Frenul lat cu inserie 'naltă
#. 2nfecii cronice "irale
5. Factorii generali incriminai 'n producerea diastemei interincisi"e sunt: (pag. 133-142) A, D
A. Frenul cu inserie joasă
B. @anismul hipofizar
/.
+. +isplazia ectodermală
2ncluzia orizontală a caninului superior
#. Hipotiroidismul
7. +iastema interincisi"ă superioară patologică apare 'n: (pag. 133-142) A, E
A. 6alocluzia clasa a 22-a di"iziunea 1
B. 9ngesuirea dentară
/. 2ncluzia dinilor pemaneni
+. +istrugerea germenului dentar
#. 6eziodens-ului inclus
8. +iastema interincisi"ă superioară patologică apare 'n: (pag. 133-142) ", D
A. @e"ralgii
B. 6icrodonie
/. &ul$urări de audiie
+. 6acroglosie
#. &ul$urări fizionomice
. +iastema interincisi"ă superioară patologică apare 'n: (pag 133-142) C, D
A. )ezor$ii radiculare ale dinilor "ecini
B. Parestezii
/. Prodenie
+. 6igrări dentare din parodontopatie
#. &ul$urări de deglutiie
;. +iastema interincisi"ă superioară patologică apare 'n: (pag 133-142) D, E
A. +ini a(ezai simetric
B. 6icrognatism
/. Persistena unui dinte temporar pe arcadă
+. 6igrări dentare postextracionale
#. /anini inclu(i 'n poziie orizontală
1<. inerii din cimenturi cu ionomeri de sticla prezinta urmatoarele a"antaje: (299) A, ", D, E
A. )ezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalti lineri
B. )educerea microinfiltratiei marginale
/. )ezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite
+. Adezi"itatea la dentina
#. Biocompati$ilitatea

11. Atitudinea fata de plaga dentinara in conceptia terapeutica contemporana: (290) A, ", D
A. $turatia de $aza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii termice a pulpei
dentare
B. $turatia de $aza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii chimice a pulpei
dentare

18
/. $turatia de $aza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii electrice a
pulpei dentare
+. sigilarea eficienta a plagii dentinare
#. $turatia de $aza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii mecanice a
pulpei dentare
1%. 6etodele recomandate de rganizatia 6ondiala a Sanatatii pentru pre"enirea cariei
dentare sunt urmatoarele: (pag. 70) A, ", D, E
A. Fluorizarea generala si locala
B.
/. Sigilarea santurilor
&ratamentul cariilorsidentare
fosetelor
+. 2giena alimentatiei
#. 2giena $uco-dentara
1,. +upa orGhaus= retrognatia mandi$ulara se poate datora: (pag. 326) ", C, E
A. Hiperextensiei capului
B. $iceiuri "icioase
/. *nor cauze congenitale
+. 2nocluziei la$iale
#. Alaptarii artificiale
1. /are din urmatoarele afirmatii NU este ade"arata: (Pag 40-42) C
A. #ruptia dentara se desfasoara intr-un inter"al ciclic cu media de 7 luni
B. 9n cursul primului an de "iata crestele al"eolare se latesc si se inalta datorita dez"oltarii
mugurilor dentari
/. 2ncisi"ii inferiori in momentul eruptiei executa o miscare catre lingual micsorand perimetrul
arcadei
+. Atritia dentara duce la a doua mezializare a mandi$ulei
#. 2ncisi"ii centrali inferiori erup in pozitie linguala fata de cei temporari
15./are din urmatoarele afirmatii sunt ade"arate: (Pag 46-47) ", C, D, E
A. 9n incongruenta zonei laterale cele mai mari consecinte le suporta P6 1 care erupe ultimul
B. #ruptia molarului % incheie fenomenele dez"oltarii dentitiei= in a$senta molarului ,
/. Piederea precoce a molarului % temporar conduce la mezializarea molarului 1 definiti"
+. a maxilar
erupe = sec"entele P61= P6%= / si P61= /= P6% sunt a"antajoase pentru ca P61
fara dificultate
#. P6% poate sa erupa cel mai adesea malpozitionat = in linguopozitie dar si in incluzie
17. +ez"oltarea relatiilor intermaxilare la nastere se caracterizeaza prin: (Pag 37) A, ", E
A. +iferenta dintre $olta palatina si crestele al"eolare este redusa
B. Frenul $uzei superioare se insera pe creasta
/. /reasta al"eolara superioara are forma *
+. /reasta al"eolara inferioara are forma de potcoa"a
#. Prognatismul nou-nascutului
18. Anodontia poate fi expresia tendintei e"oluti"e= a"and astfel loc reducerea dintilor: A, ",
C
A. 6,
B. P6%
/. 2
+. /
#. P61

19
1. *nghiul format de planul $azal mandi$ular cu orizontala de la FranGfurt este reprezentat
de: "
A. F62A
B. F6A 3&E##+4
/. 26PA
+. 26FA
#. A@B
1;. +intre o$iceiurile "icioase implicate in etiopatogenia anomaliei de clasa a 22-a Angle=
su$di"iziunea 1 @* fac parte: (Pag 382) D, E
A. )espiratia orala
B. +eglutitia atipica
/. Sugerea degetului
+. )espiratia nazala
#. #reditatea
%<. *n dinte reinclus se mai numeste si: (Pag 107) A
A. +inte incla"at
B. +inte geminat
/. 6eziodens
+. +inte anastrofic
#. +inte neonatal
%1. +intele cel mai frec"ent implicat in reincluzia dentara este: (pag. 108) E
A. 2ncisi"ul
B. /aninul
/. Premolarul
+. 6eziodensul
#. 6olarul
%%. +iagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu: (pag. 116) A, C, D, E
A. #xtractia dentara
B. prirea in eruptie a dintelui
/. Anodontia
+. 2ntruzia postraumatica totala
#. 2ncluzia dentara
%,. Printre consecintele reincluziei dentare se numara si: (pag. 117) A, ", C, E
A. +eni"elarea planului de ocluzie
B. 2ncluzia succesionalului permanent
/. &ul$urari de ocluzie
+. /arii de colet ale unor dinti situati la distanta de dintele reinclus
#. Hiperestezie si hipersensi$ilitate
%. +intele cel mai frec"ent "izat de ectopie este: (pag. 124) "
A. Premolarul 2 superior
B. /aninul superior
/. /aninul inferior
+. 2ncisi"ul central inferior
#. 6olarul 2 superior
%5. #xtractiile dintilor permanenti atunci cand deficitul de spatiu este mare NU "izeaza: C
A. Premolarul 2
B. 2ncisi"ul lateral
20
/. 6olarul 22
+. Premolarul 22
#. 6olarul 2
%7. #xtractia Kdirijata K sau Kde pilotaj K 3Hotz4 se caracterizeaza prin: (pag. 127) A, ", E
A. Are caracter pre"enti"
B. #ste indicata de la inceputul permutarii dentare 37-8 ani4
/. *rmareste reducerea fiecarei arcade cu cate un premolar 22
+. Se desfasoara in 5 etape
#. 2ncepe cu extractia incisi"ului lateral temporar
%8. Pe incisi"i @* se aplicL : (pag.142) A
A. 2nele de cauciuc
B. 2nele metalice
/. BracGet
+. /0rlig
#. &u$u(or
%. Alegeti "ariantele gresite Mcontenia la copil se realizeazLN: (pag. 142) A, ", C, D
A. Pe o perioadL de % sLptLm0ni
B. Pe o perioadL de , sLptLm0ni
/. Pe o perioadL de  sLptLm0ni
+. Pe o perioadL de 5 sLptLm0ni
#. Pe o perioadL de 7- sLptLm0ni
%;. 2n transpozitiile de la mandi$ula cel mai afectat dinte este: (pag. 150) C
A. 2ncisi"ul central
B. 6olarul 2
/. /aninul
+. Premolarul 2
#. Premolarul 22
,<. 2n transpozitia completa canin-premolar 2 o$iecti"ele terapeutice sunt: (p 153) ", C, D, E
A. Olefuiri modelante ale cuspidului caninului in sedinte succesi"e
B.
/. Olefuiri selecti"e
Pansamentul in sedinte
plagii repetate ale cuspidului palatinal al premolarului
pentru desensi$ilizare
+. )ealizarea morfologiei caninului ca premolar nu este necesara
#. Apar pro$leme functionale
,1. 2n contextul tratamentului anodonțiilor= prognosticul autotransplantului dentar este
semnificati" mai $un dacă: (pag. 39) C, E
A. Apexul dintelui transplantat este 'nchis
B. +intele are rădăcina complet formată
/. #ste formată %, din rădăcină
+. +intele este complet format (i cu o structură $iologică mai puțin densă
#. +intele este mai t0năr (i incomplet format

,%. *rmătoarele afirmatii sunt ade"arate: (pag. 67) A, C, D, E

A. #xtracia dintilor anastrofici este intotdeauna o$ligatorie>
B. Se indica extractia dintelui supranumerar atunci cand se asociaza cu microdontia dintilor
din seria normala>
/. 9n cazul dintilor supranumerari ce au $locat eruptia dintelui permanent este necesara
marirea perimetrului arcadei cu ajutorul aparatelor ortodontice>
21
+. #xtracia dintilor supranumerari este atitudinea terapeutica de electie>
#. 9n cazul dintilor supranumerari ce au $locat eruptia dintelui permanent este necesara
extractia lor.
,,. )eferitor la metodele conser"atoare de o$tinere a spatiului necesar e"olutiei unui dinte
inclus sunt ade"arate urmatoarele: (pag. 90) C
A. +aca spatiul necesar este mai mare de 5 mm se recomanda extractia>
B. +escoperirea chirurgicala si ancorarea dintelui>
/. 6arirea perimetrului arcadei prin intermediu tratamentului ortodontic>
+. &ractionarea
#. 2n incluziile desicanin
alinierea dintelui
in pozitie pe arcada
"erticala dupa inter"entia
se recomanda chirurgicala>
extractia.
,. &ehnicile radiologice care pot indica prezenta si coordonatele unui dinte inclus sunt:
A. &eleradiografia
B. rtopantomograma
C. )adiografia cu film muscat
D. &omografia computerizata
#. 2ndex /arpal
,5. a examenul clinic= tul$urarile ce pot sugera prezenta unui dinte inclus sunt: A, ", D, E
A. Pericoronarite si gingi"o-stomatite
B. Semnul Juintero
/. 2n caz de canin superior inclus= incisi"ul lateral prezinta o mezio-inclinatie accentuata
+. &orsionari ale dintilor "ecini
#. Persistenta indelungata cu implantare $una a dintelui temporar
,7. 6ajoritatea transpozitiilor sunt: (pag. 150) A, C
A. *nilaterale
B. Bilaterale
/. Partiale
+. &otale
#. Pe partea dreapta

TEMA 33. TRAN'PO#I)IA

1. 2n transpozitiile DENTAR
de la mandi$ula (5, afectat
cel mai pag. 149-154!
dinte este: (pag. 150) C
A. 2ncisi"ul central
B. 6olarul 2
/. /aninul
+. Premolarul 2
#. Premolarul 22
%. 2n transpozitia completa canin-premolar 2 o$iecti"ele terapeutice sunt: (p. 153) ", C, D, E
A. Olefuiri modelante ale cuspidului caninului in sedinte succesi"e
B. Olefuiri selecti"e in sedinte repetate ale cuspidului palatinal al premolarului
/. Pansamentul plagii pentru desensi$ilizare
+. )ealizarea morfologiei caninului ca premolar nu este necesara
#. Apar pro$leme functionale
,. 2n contextul tratamentului anodonțiilor= prognosticul autotransplantului dentar este
semnificati" mai $un dacă: (pag. 39) C, E
A. Apexul dintelui transplantat este 'nchis
B. +intele are rădăcina complet formată
22
/. #ste formată %, din rădăcină
+. +intele este complet format (i cu o structură $iologică mai puțin densă
#. +intele este mai t0năr (i incomplet format
. *rmătoarele afirmaii sunt ade"arate: (pag. 67) A, C, D, E
A. #xtractia dintilor anastrofici este intotdeauna o$ligatorie>
B. Se indica extractia dintelui supranumerar atunci cand se asociaza cu microdontia dintilor
din seria normala>
/. 9n cazul dintilor supranumerari ce au $locat eruptia dintelui permanent este necesara
marirea perimetrului
+. #xtractia arcadei cu ajutorul
dintilor supranumerari aparatelorterapeutica
este atitudinea ortodontice>de electie>
#. 9n cazul dintilor supranumerari ce au $locat eruptia dintelui permanent este necesara
extractia lor.
5. 6ajoritatea transpoziiilor sunt: (pag. 150) A, C
A. *nilaterale
B. Bilaterale
/. Partiale
+. &otale
#. Pe partea dreapta

23
 2ncluzia si reincluzia dentara
I*+/a *a
#ste o anomalie dentară de erupție caracterizată prin răm0nerea unui dinte complet format 'n
interiorul osului maxilar= mult după "0rsta sa normală de erupție.
Ca
- tul$urări 'n dez"oltarea maxilarului
- pierderea secundară a spa țiului prin migrări dentare
- factori
o$stacole 'n de
ce țin calea erup ției dintelui
dinte
- cauze generale
Ca +a ț/*  /*
 poziția foarte 'naltă a mugurelui dentar 3este incriminat factorul genetic4. Apare deo$icei la
canin
 dintele nu este normal conformat cu malforma ții coronare= cingulum foarte mare sau
dintele este cudat corono-radicular
 modificarea axului de erupție
 pierderea potențialului de erupție. Acesta se poate relua odată cu puseele de cre ștere
O67a+ * +aa p ț// /*/
 persistența dintelui temporar 3din cauza unui traumatism acesta se anchilozează și rizaliza
se oprește4
 existența dinților supranumerari
 existența unor forma țiuni tumorale 3odontoame= chisturi foliculare= chisturi hemoragice=
tumori ale procesului al"eolar4
'paț/ /*7:/+/*  pț/
 dintele este foarte mare și spațiul normal
 dintele este normal și spa țiul este mic șorat datorită : mezio-pozi țiilor generalizate=
nedez"oltării proceselor al"eolare distal= pierderii precoce a din ților temporari=
nedez"oltării maxilarelor
Ca g*a
- disfuncții endocrine: nanism hipofizar= hipotiroidism
- tul$urări meta$olice
- rahitismul
- malnutri ia ț
- disostoza cleidocraniană
- despicăturile la$io-maxilo-palatine
- a"itaminoze= 'n special a"itaminoza +
- cauze toxice: raze Q= intoxica ii țmedicamentoase
- sindroame genetice: sindrom +oIn= &urner= $oala Paget
- tul$urări neuropsihice
- ereditatea
+in punct de "edere ;/; poate fi:
- a (+<p!, atunci c0nd dintele inclus se află 'n 'ntregime intraosos
- paț/a (/*+<p!, c0nd coroana dintelui inclus nu este 'nconjurată 'n
totalitate
+upă ga de7;/a
os = apreciat pe radiografia panoramică și reprezentat de distan ța 'n
mm p0nă la planul de ocluzie= poate fi:
- șa= distanța mai mică de 1% mm
- </= distanța 'ntre 1% și 15 mm
- 7;= distanța mai mare de 15 mm
24
 I*+/a *a poate fi:
intraosoasă
intramucoasă
parțială
Poate să se producă la oricare tip dentar= iar numărul poate fi "aria$il= de la unul la mai mul ți
dinți.
/ei mai interesa ți din ți sunt: molarul , 3mai frec"ent cel inferior4= caninul superior= premolarii
% inferiori= incisi"ii centrali superiori.
Pa/+a/ț/ /*+ // +a*/*/ :
- incluzia / superior este mai frec"entă dec0t la mandi$ulă
- incluziile unilaterale sunt mai des 'nt0lnite dec0t cele $ilateral
- incluziile unilaterale sunt mai frec"ente pe partea st0ngă
- majoritatea incluziilor se află 'n pozi ieț orală
- predomină la sexul feminin
D/ag*7/+ p//;:
- lipsa pe arcadă a dintelui permanent= de iș termenul de erup ie
ț este cu mult
depășit
- persisten a ț 'ndelungată a dintelui temporar= uneori cu o implantare foarte
$ună
- reducerea spa iului
ț pe arcadă sau chiar 'nchiderea completă a acestuia
- existen aț unui dinte supranumerar erupt care ocupă spa țiul dintelui din seria
normală
- existen a țunei $om$ări "esti$ulare isauș orale
- uneori existen aț unui spa iuț de edenta ieț
- deplasări prin 'nclinare spre $re ăș a din ilor
ț "ecini
- torsionări ișmortificări ale din ilor
ț "ecini 3'n incluziile se"ere4
- dureri cu caracter ne"ralgiform fără o cauză precisă
- procese inflamatorii ale mucoasei 3pericoronarite=gingi"o-stomatite4
- prezen aț de fistule cronice= fără răspuns terapeutic
D/ag*7/+  +//* este pus pe examenul radiologic.
Ra/ga:/a a;a oferă date despre:
- existen a dintelui
ț

pozi iaț acestuia

-- e"entuale 'n sau
'nclinări profunzimea
rota ii ț maxilarelor
- aspectul morfologiei coronare isau ș radiculare
- rela iațcu din ii "ecini
ț
- gradul mineralizării
- gradul resor$ ieiț radiculare a predecesorilor temporari
Ra/ga:/a a;a NU oferă informații pri"ind localizarea "esti$ulară sau orală a
dintelui inclus.
/u ajutorul ei se poate pune diagnosticul cert de incluzie.
Pentru precizarea pozi ției "esti$ulare sau orale a dintelui inclus se folosesc:
- radiografia excentrică
- radiografia cu film mu catș
Opa*<ga<a oferă posi$ilitatea o$ținerii de informa ții cu pri"ire la:
- existen aa$senț ț
a dintelui
- pozi ia dintelui 'n os= profunzimea i șdirec iaț axului său
ț
- forma coroanei ișa rădăcinii dintelui inclus
- gradul de dez"oltare ișde e"olu ieț a din ilor ț
- o$stacole 'n calea erup ieiț
- raportul cu din ii ț"ecini i șforma iunile
ț anatomice 'n"ecinate
25
 - prezen a țde chisturi foliculare= odontoame= adantinoame= focare osteitice
Ta/ga:/a permite:
- aprecierea direc ției de cre ștere a elementelor A+6= a structurilor acestor elemente
- aprecierea tul$urărilor de dez"oltare cantitati"e= de ritm= pozi ie=
ț direc
ț șie
ț i rota ie a
acestora
- analiza prognosticului de cre ștere: posi$ilită
ț ișde
ș cre tere i dez"oltare 'n raport cu
"0rsta și sexul
/u ajutorul a/ga:// 7/a, la acela și pacient= se poate aprecia eficien aț
metodelor terapeutice folosite.
I<ag/*a a/g/+ /g/a  a/;//ga:/a și pa*<ga<a +<p/a 
prezintă multiple a"antaje fa ță de tehnicile clasice= oferind detalii grafice de excep ie ț și
posi$ilități de mărire a zonelor de interes.
T<ga:/a +<p/a a=/a prezintă aspecte anatomice de excep ție ale oaselor=
dinților și structurilor de "ecinătate.
T<ga:/a +<p/a //<*7/*a adaugă informa ții care nu sunt dispo ni$ile pe
celelalte examene radiologice.
/u ajutorul unui softIare de analiză "olumetrică= folosind computerul din ca$in etul de
medicină dentară= se poate determina localizarea exactă a din ților inclu și.
D/ag*7/+ /:*ț/a
/*+/a  proces de 'nfundare 'n os a unui dinte care a erupt complet pe arcadă= de către
forțe de presiune din regiune
/*+a;aa  'ntrerupere a fenomenului de erupție a dintelui
Taa<* este condiționat de:
starea de sănătate generală și orală
pozi iaț dintelui
gradul de dez"oltare al dintelui
rela țiile cu elementele anatomice din zonă
"0rsta pacientului la momentul diagnosticării
starea echili$rului ocluzal
Taa<* */+ a /* ț/ /*+ ș/ cuprinde , etape:
- o$ținerea spațiului necesar e"olu ției dintelui inclus
- descoperirea chirurgicală și ancorarea dintelui
-1.O
trac ț și alinierea dintelui pe arcadă
6ționarea
/*a 7pa ț// *+7a ; ț//  /*/ /*+ 7 se poate realiza prin:
- metode conser"atoare
- metode radicale
M +*7;aa
- mărirea perimetrului arcadei
- distalizarea zonelor laterale 'n cazul meziopozi iilor ț generalizate
- com$ina ii ale ț acestora
9n timpul tratamentului ortodontic de mărire a perimetrului arcadei= uneori din ții inclu și ' și reiau
spontan e"oluția= nemai fiind necesară inter"en ția chirurgicală.
M a/+a R extracția altorț din i pentru ț ț a o$ ine spaț ț iu necesar
ș erup iei din ilor inclu i.
E=a+ț/a * 7+p ap/+ este indicată 'n
- macrodon ie ț
ț necesar alinierii este complet 'nchis
- 'n toate cazurile 'n care spa iul
Atunci c0nd pe arcadă este ne"oie pentru alinierea din ților de un spa țiu mai mare de 5 mm=
aceasta impune extrac ția 3@ance4.
9n situațiile 'n care poziția intraosoasă a dintelui inclus este total nefa"ora$ilă deplasării și
aducerii sale 'n cur$ura normală a arcadei se ia 'n discuție extracția dintelui inclus.
Și 'n incluziile de canin este indicată ț extrac
ș țșia= c0nd ace tia sunt inclu i 'n pozi ie orizontală.
26
 2. D7+p/a +>/g/+a ș/ a*+aa /*/
Pentru din ții situa ți 'n incluzie su$mucoasă este suficientă o decapu șonare largă.
9n cazul incluziilor intraosoase sunt necesare inter"en ții chirurgicale mai ample.
Se "a realiza un tunel osos pentru e"olu ția ulterioară a dintelui.
6en ținerea tunelului
ț de erup
ș ie se realizează cu me ț e iodoformate= care stimulează erup ia
dintelui inclus.
A*+aa /*/ nu este o etapă necesară 'n toate situațiile de incluzie.
Pentru situa țiile care reclamă ancorarea aceasta se poate realiza astfel:
- ancorare peritisulară R presupune ligaturarea dintelui 'n jurul coletului său
- ancorare intratisulară R realizarea unei ca"ită i țretenti"e 'n coroana dintelui=
aproximal sau palatinal= 'n care se cimentează un c0rlig
- ancorare transtisulară R realizarea unui tunel transcoronar situat la  distan eiț
dintre marginea incizală și ta"anul camerei pulpare
- ancorare prin colarea unor accesorii: $racGet= $utoni
3. Ta+ț/*aa ș/ a/* /a / */ p a+a 'ncepe la -15 zil e de la inter"en iaț
chirurgicală se realizează cu for țe moderate care să stimuleze erup ția
C*/a ap/+
9n cazurile 'n care p/ț/a /*/ 7 :a;a6/ și =/7 * p* ț/a  p ț/ :
- tratament chirurgical de descoperire și degajare a dintelui
- tratament ortodontic pentru dirijarea e"olu ției dintelui cu aliniere pe arcadă și intrarea 'n
funcționalitate
9n = dar c0nd poziția este fa"ora$ilă aducerii dintelui pe arcadă:
/*+//
- tratament<// 7a *a
chirurgical de descoperire a dintelui
- tratament ortodontic riguros controlat de aducere a dintelui pe arcadă și asigurarea
participării lui la func ția ocluzală
9n /*+// p:* + <ap/ ț// ga; se impune odontectomia= datorită insuccesului
tratamentelor= precum și riscului complicațiilor.
R/*+/a *a
)eprezintă tendin ța la re'ntoarcere sau re'ntoarcerea progresi"ă 'n profunzimea osului a unui
dinte care a erupt= ating0nd planul de ocluzie= și care și-a 'ndeplinit pentru o perioadă de timp
funcțiile sale.
Poate fi:
- par ialăț sau totală
Se regăse- șprecoce sau tardi"ă
te la am$ele denti ții= predominant la cea temporară.
9n dentiția temporară cel mai frec"ent apare la molarul 22= mai ales inferior= mai rar la molarul 2
temporar.
9n dentiția permanentă este foarte rară= cu frec"ență mai mare la molarul de 7 ani șisau
molarul de 1% ani.
6omentul depistării reincluziei este mai ales 'n perioada dentiției mixte.
R/*+/a paț/a *a
Se caracterizează prin faptul că o parte din coroana dentară este "izi$ilă.
+intele reinclus se află 'n infrapozi ție.
+in ții "ecini sunt 'nclina ți spre dintele reinclus.
9n unele situa ț ții ș
din ii antagoni ti corespunzători
ț pot fi egresa i.
ț ș
#xamenul clinic e"iden iază o u oară depresiune la ni"elul procesului al"eolar.
a percuția cu un instrument $ont tonul dat de dintele anchilotic este mai "i$rant= mai sonor=
mai intens.
Se poate 'nt0lni la acela și su$iect la unul sau mai mul iț din i.ț
#xamenul radiologic 3rio= opg4 se face seriat și are mare importan ță.

27
 R/*+/a *a a
Se caracterizează prin a$sen ța dintelui de pe arcadă= fără să fi fost extras. a ni"elul crestei
al"eolare se o$ser"ă o deni"elare.
9n dreptul dintelui reinclus total există un orificiu prin care se poate palpa 'n profunzime fa ța
ocluzală a dintelui reinclus.
+intele poate fi acoperit doar de fi$romucoasă sau de țesut osos și fi$romucoasă.
D/ag*7/+ /:*ț/a 'n cazul /*+// pa ț/a se face cu:
- oprirea 'n erup ie aț dintelui
- intruzia ț
)eincluzia totală se /:posttraumatică
*ț/a de: par ială
- incluzia dentară
- anodon ia ț
- extrac ia ț
- intruzii posttraumatice totale
+in punct de "edere ;/;= este o anomalie dentară progresi"ă.
#"olu ția este dependentă de momentulșținstalării
ș i de poten ialul de cre tere.
 reincluzie instalată precoce "a a"ea o e"olu ieț mai rapidă iș consecin eț mai gra"e=
comparati" cu una instalată tardi".
C*7+/*ț /*+//:
- deni"elarea planului de ocluzie
- tul$urări de ocluzie
- apari ția unor
ț for e anormale
ț ț la ni"elul din ilor
ț 'nclina i= care 'i solicită nefunc ional
- incluzia succesionalului permanent sau ectopia acestuia
- carii de colet și radiculare ale din ilor
ț "ecini
- hiperestezie ișhipersensi$ilitate
- parodontopatie marginală cronică
C*/a ap/+
6ajoritatea autorilor recomandă ca solu ție terapeutică extrac ția dentară.
@u 'ntotdeauna reincluzia impune extrac ie. ț
9n /*+/a MII <pa +a a 7++7/*a se recomandă extracția imediată pentru a
permite P6 să erupă.
@u este indicată ancorarea dintelui definiti".
Se preferă asigurarea unui tunel de erup ție.
9n /*+/a p
recomandată ++ția pentru
extrac ș/ ap/ a MII <pa + a** /a
asigurarea migrării meziale a 61. ț 7++7/*a/ este
9n /*+/a a/; ș/ :ț p*ț /a  ; ț/ <a+a + a ** /a 7++7/*a/ =
se pot reface contactele proximale și ocluzale pentru a aduce dintele temporar 'n limite
anatomo-funcționale.
9n /*+/a p++ a /*/ p<a**, * p/* p/a  + ș se poate
'ncerca luxarea acestuia.
+acă nu se o$ser"ă 'm$unătă țiri ale ț situa iei= se recomandă
ț ș extrac ia dintelui i 'nchiderea
ortodontică a spa țiului sau refacerea ulterioară a arcadei prin implanturi șisau lucrări
protetice.
9n reincluzia tardi"ă a dintelui permanent se poate reface morfofunc ionalitatea
ț coronară a
dintelui.
+acă procesul reincluziei continuă= indica ția terapeutică R extrac ție.

28
A*<a// *-<a=/a

A*<a// *-<a=/a  *<a 7/ p/

C<p7/a  <a=/a 7/ gpa pg*a// <a*/6a
Anomaliile dento-maxilare 3An.+.6.4 sunt tul$urari ale procesului de dez"oltare care se
instaleaza insidios= au o e"olutie lenta= iar unele manifestari aparute $rusc  in special legate
de fenomenologia
An.+.6.= e"olutiei
de cele mai multedentitiei
ori= sunt rezultatul
sunt= de fapt= consecinta actiunii
intrepatrunderii unor pertur$ari anterioare.
unor factori etiologici
generali 3ereditari= neuro-endocrini= dismeta$olici etc4 si locali 3pertur$ari in exercitarea
functiilor= particularitati ale comportamentului muscular= o$iceiuri "icioase= modificari ale
sistemului dentar etc4. 6odificari de conformatie si rapoarte la ni"elul diferitelor parti
componente ale Ap.+.6. cu consecinte asupra desfasurarii functiilor se gasesc si in afara
anomaliilor dento-maxilare 3exceptand deformarile inflamatorii si tumorale4 si anume in:
malformatiile congenitale 3cu cea mai mare frec"enta se intalnesc despicaturile la$io-maxilo-
palatine4= care sunt tul$urari ale perioadei de organogeneza= precum si unele sechele
rezultate dupa traumatisme sau afectiuni inflamatorii.
A*<a// *a  *<a sunt reprezentate de dintii supranumerari si anodontii.
Dintii supranumerari reprezinta o anomalie caracterizata prin existenta unui numar mai mare
de dinti 3erupti sau situati intraosos4 fata de numarul normal de dinti dintr-un anumit sector al
arcadei. Se utilizeaza si alti termeni ca: dinti suplimentari= pleiodontie sau meziodens  dinte
supranumerar situat pe sau langa linia mediana.
Se intalnesc mai rar in dentitia temporara si mult mai frec"ent in cea definiti"a. Pe sectoare
de arcade= este interesata in primul rand regiunea incisi"a superioara. +intii supranumerari
se pot dez"olta ca formatiuni total independente sau in legatura cu un dinte din seria normal
ori cu alt dinte supranumerar. /and sunt sudati doi sau mai multi dinti= se foloseste termenul
de dentes conusi= cand elementele dentare sunt de conformatii si dimensiuni diferite= si
de dentes germinati= cand sunt uniti % dinti de dimensiuni si forma asemanatoare. *neori=
formatiunile supranumerare se dez"olta in interiorul altui dinte 3 dens in dente4.
Bra$ant a denumit termenul de dinti anastroici pentru dinti supranumerari inclusi= ce pot fi
orientati cu radacina spre planul de ocluzie si cu coroana spre $aza maxilarului. 6odificarile
numerice ale dintilor sunt tul$urari ce apartin perioadei de organogeneza.

+intii supranumerari nu opresc neaparat eruptia unui dinte permanent= insa pot pro"oca
incluzia 3retentia4 unor dinti din seria normal.
!nodontii"ereprezinta a$senta unor dinti 3pana la numarul total4 ca rezultat al neformarii
mugurilor dentari sau distructiei lor in stadiile incipiente de dez"oltare.
/and lipsesc toti dintii dintr-o dentitie de pe un maxilar se numeste anodontie tota"a. /and
lipseste un numar limitat de dinti= anodontia este partia"a= care= la randul ei= poate
fi redusa 3a$senta a 1-% dinti de pe o hemiarcada4 sau intinsa.
Se mai utilizeaza termenul de agene#ie pentru a desemna a$senta dintilor pentru care nu au
existat niciodata muguri dentari.

29
Anodontia apare ca o manifestare a unei maladii de sistem  disp"a#ia ectoderma"a .
2n anodontii"e su$tota"e= dintii existenti sunt= de regula= simetrici= uneori redusi de "olum si
atipici ca forma. &ul$urarile functionale sunt se"ere si se manifesta in special la ni"el
masticator si fizionomic.
!nodontia partia" intinsa intereseaza frec"ent am$ele arcade= cu o topografie de o$icei
simetrica.
!nodontia partia" redusa este= de o$icei= unidentara 3in raport cu o hemiarcada4 si
intereseaza mai ales incisi"ii laterali superiori= incisi"ii centrali inferiori si premolarii 22.
A*<a// *a  p/ sunt rotatia dentara= transpozitia dentara= incluzia dentara=
reincluzia dentara= ectopia de canin si diastema interincisi"a.
%otatia dentara este definita de rotatiile dentare accentuate= cu rasucirea dintelui la ;< grade
sau aproape de ;< grade. )otatia intereseaza dintele in totalitate 3coroana si radacina4= spre
deose$ire de torsiune= in care rasucirea este numai coronara. )otatia se poate datora unor
tul$urari ce dateaza din perioada de formare a dintelui= dar cel mai adesea este produsa de o
cauza mecanica 3prezenta unui dinte supranumerar= cicatrici= a$senta spatiului sau
persistenta unui dinte temporar4.

&ranspo#itia dentara este o anomalie caracterizata prin in"ersarea locului pe arcada de catre
% dinti "ecini. +intele cel mai interesat de transpozitie este caninul= care isi in"erseaza locul
fie cu incisi"ul lateral= fie cu premolarul 2. #ste o anomalie care intereseaza= de regula= dintii
permanenti. 2n producerea acestei anomalii inter"in factori ca: pozitia 3profunzimea4 de
formare a diferitilor germeni dentari= cronologia eruptiei si modificari ale sistemului dentar
temporar. &ranspozitia poate fi comp"eta= cand fiecare dinte se gaseste aliniat total pe arcada
in locul "ecinului sau= sau incomp"eta= cand= cel mai adesea= cei % dinti sunt situati unul in
dreptul celuilalt= sau poate interesa numai coroanele ori radacinile dentare.
'nc"u#ia dentara se manifesta prin ramanerea unor dinti in profunzimea osului= dupa ce
termenul lor de eruptie a trecut= fara a a"ea tendinta sau posi$ilitatea sa erupa.

%einc"u#ia dentara sau retentia dentara secundara este reintoarcerea sau tendinta la
reintoarcere in profunzimea osului al"eolar a unui dinte care a fost initial partial sau total
erupt. Fenomenul intereseaza in special molarul 22 temporar si mai rar molarul 2 temporar si
molarii permanenti.
ctopia de canin. &ermenul de ectopie dentara se refera la anomalia caracterizata prin
pozitia unui dinte 3complet sau partial erupt4 in afara sau inauntrul liniei arcadei dentare
3ectopie "esti$ulara= respecti"= ectopie palatinala= lingual4. Se mai foloseste si termenul
de distopie= prin care se defineste anomalia in general. +aca pozitia dintelui distopic
este esti$u"arafata de linia arcadei= se numeste ectopie= iar cand este orala se
numeste entopie. +atorita cronologiei eruptiei dintilor permanenti= ectopia intereseaza in
marea majoritate a cazurilor caninul superior.
Diastema interincisiamai este cunoscuta si su$ denumiri ca: diastema era sau
strungareata= cum spune o "or$a din popor. #ste caracterizata prin existenta unui spatiu=
uneori de dimensiuni foarte mari= intre cei doi incisi"i centrali superiori= in unele cazuri= intre
cei doi centrali inferiori. Principalul factor incriminant este frenul $uzei superioare= care este

30
mai dez"oltat si inserat mai jos= fiind un o$stacol in calea mezializarii fiziologice a incisi"ilor
centrali.
C<p7/a  <a=/a
Spre deose$ire de anomaliile dentare de numar si eruptie= in compresia de maxilar se pun in
e"identa modificari morfofunctionale care denota o pertur$are complexa in dez"oltarea
Ap.+.6.

6odificarea comuna tuturor cazurilor incadrate aici o constituie dez"oltarea insuficienta= in

sens trans"ersal= a arcadelor dentare 3mono- sau $imaxilar4= alaturi de care se asociaza
modificari faciale si ale oaselor maxilare= pertur$ari ale rapoartelor intermaxilare sau $locari
ale ocluzoarticularii= deficite si pertur$ari functionale.
Se disting doua forme clinice principale: cu protruzie  prodentie si cu inghesuire dentara.

/ompresia de maxilar este anomalia dento-maxilara care se intalneste cu cea mai mare
frec"enta la pacientii din )omania. S-au facut studii pe un lot de copii de 8-1 ani si s-a gasit
o proportie de ,1=T a acestei afectiuni. Anomalia poate fi e"identiata in toate cele trei
perioade ale dentitiei 3temporara= mixta= definiti"a4.

/ompresia de maxilar se exteriorizeaza prin semne multiple faciale si orale= precum si prin
modificari functionale.
*aniestari"e acia"e sunt mai marcate pentru forma clinica cu prodentie:

 fata ingusta si prelunga in majoritatea cazurilor>

 fanta la$iala este deschisa in repaos= iar in formele accentuate dintii sunt mai distantati
intre ei si au axele di"ergente>
 $uza inferioara se insinueaza in spatele incisi"ilor superiori si contri$uie la pertur$area
aspectului fizionomic si agra"area anomaliei>
 la forma clinica cu inghesuire= tonusul $uzei superioare poate fi normal sau usor crescut>
 semnul lui Dudin poziti"  hipotonia aripilor nazale>
 etajul inferior al fetei este micsorat fata de cel superior>
 mentonul ocupa o pozitie retrasa= ce determina un profil facial cu aspect con"ex accentuat.
+emne"e ora"e sunt dominate de modificari pri"ind dez"oltarea= conformarea arcadelor si
alinierea dentara= la care se asociaza modificari ale $oltii palatine si modificari de ocluzie.

'ngustarea arcadei este

reduse. 2ngustarea dentare. !rcade"e
rezultatul unei dentare sunt
dez"oltari ingustate=a au
insuficiente dimensiuni
arcadei trans"ersale
dentare= dar este
posi$ila si o deformare secundara su$ actiunea factorilor etiopatogenici. 2n limitele dez"oltarii
normale= dimensiunile trans"ersale ale arcadelor dentare sunt "aria$ile de la indi"id la
indi"id= de aceea= pentru o$iecti"area modificarilor= s-a recurs la metoda indicilor= care

31
compara largimea arcadei fata de alte elemente ale su$iectului luate drept criteriu de
apreciere.
de arcada se remarca atunci cand o hemiarcada schiteaza o anumita forma= iar
!simetrii"e
hemiarcada opusa alta forma. #le pot fi trans"ersale si sagitale.
&u"$urari"e de eruptie si ma"po#itii"e dentare se remarca prin "esti$ulo- sau oropozitiile si
rotatiile dentare= apoi meziopozitiile si= mai rar= distopozitiile unor dinti anteriori.

Prodentia este inclinarea "esti$ulara a dintilor frontali si se intalneste frec"ent la arcada

superioara. #ste consecinta ingustarii arcadei dentare in regiunile laterale si poate fi
rezultatul unor presiuni directe asupra dintilor in timpul practicarii unor o$iceiuri "icioase.
Poate fi de trei feluri:
 cu aliniere dentara 3inclinarea spre inainte a dintilor a permis alinierea acestora unul langa
altul4>
 cu inghesuire 3spatiul insuficient determina rotatii ale dintilor si meziopozitii partiale 
incalecare dentara4. Baza apicala la ni"elul foselor canine este micsorata. Bolta palatinala
este ingustata si foarte adanca. )apoartele de ocluzie sunt modificate: ocluzia distalizata ce
poate fi insotita de inocluzie sagitala= ocluzia adanca acoperita= ocluzia in"ersa laterala
3incrucisata4= ocluzia lingualizata.
 cu diasteme 3inclinarea "esti$ulara a dintilor este accentuata= axele dintilor sunt di"ergente
si apar spatii interdentare4. #ste forma cea mai se"era.
&ul$urarile functionale determinate de compresia de maxilar sunt remarcate in respiratie=
masticatie= deglutitie= fonatie si in tonusul muscular.
%pa pg*a// <a*/6a
2n aceasta grupa sunt incadrate anomalii dento-maxilare care prezinta intre ele unele
similitudini din punct de "edere al manifestarilor clinice.

+emne acia"e
6odificarile caracteristice se intalnesc in:
prognatia mandi$u"ara cu macrognatie= unde mentonul proemina mult anterior= depasind
chiar planul nazo-frontal cu punctul gnathion= dand intregului profil facial un aspect conca".
Santul la$io-mentonier este sters= $uza inferioara proemina anterior= regiunea $uzei
superioare apare infundata= treapta $uzelor este in"ersata= in cazuri accentuate $uza
superioara se afla in spatele incisi"ilor inferiori= etajul inferior al fetei este marit= unghiul
mandi$ular este larg deschis= putand ajunge pana la 1<-15 grade.
pseudoprognatia mandi$u"ara 3pseudoprogenia= retrognatia superioara4= prin lipsa de
dez"oltare a maxilarului superior= se o$ser"a profilul conca" si o in"ersare a treptei $uzelor.
oc"u#ii"e inerse ronta"e= unde profilul este drept sau usor conca"= mentonul are o pozitie
anterioara= treapta $uzelor este in"ersata= unghiul mandi$ular nu este modificat= regiunea
$uzei
angrena,u" iners= superioare nu modificari usoare
unde se pot o$ser"a uneori este ale raportuluiinfundata.
interla$ial=
cand $uza inferioara este impinsa de "esti$ulopozitia unor incisi"i inferiori.
+emne ora"e

32
6odificari de arcada si de e"olutie dentara ce semnifica un exces de dez"oltare mandi$ulara:

 existenta unor diasteme foarte mari in perioada dentitiei temporare>

 precocitate in eruptia dintilor permanenti si disocierea ritmului de eruptie intre dintii
superiori si inferiori>
 existenta pe radiografie a unor distante mari intre germenii dintilor succesionali la arcada
inferioara>
 eruptia dintilor permanenti inferiori din sectoarele laterale ale arcadelor cu spatii intre ei>
 mariri sagitale si trans"ersale ale arcadei inferioare.

+ez"oltarea insuficienta a maxilarului si arcadei superioare= ocluzii frontale in"erse de

conducere articulara= angrenajele in"erse= parodontiul interesat precoce in angrenajul in"ers=
modificarile lim$ii 3"olum= tonicitate4= modificarile ocluzale in plan sagital sunt= de asemenea=
semne orale ale prognatiilor mandi$ulare.

33