Sunteți pe pagina 1din 234

682 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Tema nr. 34 Chisturile de maxilar

 

BIBLIOGRAFIE:

2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1334001. Chistul dentiger al molarului 3 mandibular evoluiaza

A. in condilul mandibular

B. in ramul ascendent mandibular si unghi

C. in apofiza coronoida

D. in procesul alveolar

E. Nici un raspuns

 

(pag. 716)

S1334002. Chistul radicular are initial forma:

 

A. Piriforma

B. Sferica

C. Neregulata

 

D. Bilobat

E. Policiclic

(pag. 722)

S1334003. Chistul rezidual are frecventa de:

 

A. 1-5%

B. 3-13%

C. 22%

D. 26%

E. 50%

(pag. 723)

S1334004. Membrana chistului dentiger se insera pe:

A. Apexul dintelui inclus

B. Suprafata radiculara a dintelui inclus

C. La coletul dintelui inclus

D. Pe osul adiacent

E. Pe fibromucoasa gingivala

 

(pag. 717)

S1434005. Chistul nazo-palatin se localizeaza:

A. in jurul coroanei unui canin superior inclus

B. lateral de radacina unui dinte vital, din resturi epiteliale parodontale

C. in locul unui dinte care nu a reusit sa se dezvolte

D. intre radacinile incisivilor centrali superiori

E. intre incisivii laterali si caninii superiori

 

(pag. 719)

S1434006. Chistul rezidual ia nastere din:

A.

chist radicular restant, dupa extractia dintelui

682 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

683 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

B. sacul folicular al unui dinte ramas in incluzie

C. lama adamantina a unui dinte supranumerar

D. resturi epiteliale ale proceselor embrionare maxilare

E. degenerescenta chistica a resturilor epiteliale parodontale

(pag. 723)

S1434007. Etiopatogenic, chisturile radiculare sunt urmarea:

A. unei infectii pulpare cronice extinse in tesutul periapical

B. unei pungi parodontale cu evolutie spre apexul radicular

C. unui chist folicular care inglobeaza si radacina dintelui

D. degenerescenţei chistice a resturilor epiteliale din parodonţiu

E. extinderii unui chist rezidual din vecinatate

(pag. 722)

S1434008. Examenul radiografic al chistului radicular arata:

A. imagine de radiotransparenta net delimitata in dreptul radacinii unuia sau mai multor dinti

B. imagine de radioopacitate net delimitata in dreptul radacinii unuia sau mai multor dinti

C. imagine de radiotransparenta in forma de"inima"cu varful situat intre cei doi incisivi centrali superiori

D. imagine de radiotransparenţa neregulata cu insule calcificare de os

E. imagine de radiotransparenta net circumscrisa multiloculara

(pag. 724)

S1434009. Prin cura radicala a chistului de maxilar se realizeaza:

A. evacuarea continutului chistic prin punctie

B. suprimarea unui perete al chistului pentru a-l transforma intr-o cavitate anexa orala

C. distrugerea membranei chistice prin introducerea de solutii antiseptice

D. extirparea chirurgicala a membranei chistice

E. extractia dintilor adiacenti

(pag. 727)

S1534010. Aparitia chisturilor de maxilar se datoreaza:

A. existentei epiteliilor in spongioasa osoasa;

B. prezentei dintilor;

C. consistentei osoase;

D. vascularizaţiei bogate;

E. drenajului limfatic incrucisat.

(pag. 713)

S1534011. Care este cea mai frecventa categorie de chisturi maxilare:

A. rezidual;

B. folicular;

C. radicular;

D. nazoalveolar;

E. globulomaxilar.

(pag. 721)

S1534012. Care este complicatia cea mai frecventa a chisturilor maxilare:

A. fractura"in os patologic";

B. infectarea ;

C. degenerarea maligna;

D. fistulizarea;

E. recidiva.

683 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

684 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

 

(pag. 725)

S1534013. Cristalele de colesterina din lichidul unui chist maxilar se datoreaza:

A. degenerarii grase a elementelor mezenchimale;

B. suprainfectarii chistului;

C. presiunii coloidosmotice;

D. fistulizarii spontane;

E. dezvoltarii embrionare.

 

(pag. 722)

S1534014. Cum se mai denumeste chistul folicular:

A. keratochist;

 

B. dentiger;

C. rezidual;

D. globulomaxilar;

 

E. de eruptie.

(pag. 714)

S1534015. Keratochistul odontogen se poate asocia cu unele sindroame generale ca:

A. keratita opaciforma;

B. nevomatoza bazocelulara;

C. boala Behcet;

D. sindromul Sjogreen;

E. mononucleoza infectioasa.

 

(pag. 715)

S1634016. Chistul calcificat odontogen:

A. apare mai frecvent pe partea anterioara a mandibulei

B. histologic este delimitat de membrane bazale nediferentiate

C. este o forma de chist foarte frecventa

D. este situat intraosos

E. celulele isi pastreaza conturul prezentand in interior o masa hialina.

 

(pag. 718)

S1634017. Chistul de eruptie:

A. Este o varietate de chist odontogen localizat superficial in jurul coroanei unui dinte, cel mai adesea temporar in eruptie

B. Este captusit cu un epiteliu cilindric ciliat

C. Localizarea la un dinte permanent in curs de eruptie este exceptionala

D. Mucoasa crestei alveolare care il acopera este ingrosata

E. Chistul are o coloratie alba.

 

(pag. 717)

S1634018. Chistul dentiger:

A. chistul dentiger al molarului 3 superior este cel mai frecvant

B. se dezvolta mai frecvent la copii si la adolescenti

C. chistul dentiger al caninului inferior este de dimensiuni mai reduse

D. deformarile maxilarelor se produc destul de precoce

E. provine din resturile Malassez

 

(pag. 716)

S1634019. Chistul nazolabial:

A.

este un chist extraosos care isi are originea in partea inferioara a canalului nazolacrimal

684 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

685 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

B. clinic, tumefierea intraosoasa accentueaza santul nazogenian

C. evolueaza frecvent spre fundul de sant vestibular superior

D. are o consistenta dura

E. radiografia standard este in incidenta de film muscat.

(pag. 720)

S1634020. Chistul nazopalatin

A. se dezvolta in portiunea mediana intre radacinile incisivilor centrali

B. cresterea in dimensiuni este foarte rapida

C. continutul chistului este un lichid seros

D. evolueaza la nivelul emergentei canalului nazopalatin la nivelul papilei incisive

E. sunt diagnosticate intre 20-40 ani

(pag. 719)

S1634021. Sindromul Gorlin consta in:

A. chisturi primordiale multiple situate pe mai multe cadrane asociate cu nevomatoza bazocelulara, cu modificari vertebrale, nervoase, oculare si psihice

B. keratochisturi asociate cu odontoame, leziuni gastrointestinale

C. keratochisturi multiple asociate cu hipertrofia bilaterala a gl. salivare, xerostomie

D. chisturi primordiale asociate cu pareza de facial, limba scrotala, edem labial intens

E. chisturi primordiale asociate cu eruptii veziculo-buloase pluriorificiale.

(pag. 715)

S2134022. Caracteristic chisturilor de maxilar este:

A. Semnul Valsalva

B. Semnul Dupuytren

C. Semnul Vincent d’Alger

D. Semnul Heryng

E. Semnul Virchow-Troisier

(pag. 724)

S2134023. Cea mai frecventă complicaţie a chisturilor maxilare este:

A. Degenerescenţa malignă

B. Deschiderea sinusului maxilar

C. Furunculul nazal

D. Infectarea chistului

E. Sindromul Frey

(pag. 725)

S2134024. Este considerat chist extraosos:

A. Chistul globulo-maxilar

B. Chistul radicular

C. Chistul folicular

D. Keratochistul

E. Chistul nazo-labial

(pag. 720)

S2134025. Imaginea radiologică caracteristică chisturilor mediane interincisive este:

A. baloane de săpun

B. “miez de pâine”

C. “inimă” cu vârful între incisivii centrali

D. “soare care răsare”

685 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

686 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E.

“os pătat”

(pag. 725)

S2134026. Sunt considerate odontogene următoarele chisturi, cu excepţia (clasificarea OMF, 1990):

A. Chistul dentiger (folicular)

B. Chistul periodontal lateral

C. Chistul globulo-maxilar

D. Chistul gingival al sugarului

E. Keratochistul odontogen primordial

 

(pag. 714)

S2234027. In categoria chisturilor de origine inflamatorie nu intra:

A. chistul periapical

B. chistul radicular

C. chistul dentiger

D. chistul lateral periodontal

E. chistul rezidual

 

(pag. 721-723)

S2234028. In etiopatogenia chistului radicular intervine:

A. o infectie pulpara cronica extinsa in tesuturile periapicale

B. o infectie pulpara acuta extinsa in tesuturile periapicale

C. predispozitia individului

D. presiunea osmotica a lichidului interstitial

E. vascularizatia deficitara in zona periapicala

 

(pag. 722)

S2234029. Urmatoarele caracteristici apartin chistului rezidual:

A. este situat la nivelul apexului unui dinte vital

B. este situat lateral de apexul unui dinte vital

C. este situat la nivelul apexului unui dinte devital

D. este situat lateral de apexul unui dinte devital

E. se dezvolta dupa extractia dintelui din granulomul care nu a fost chiuretat

 

(pag. 723)

S2234030. Nodulul Bonn este cunoscut si sub denumirea de:

A. chist calcifiat odontogen

B. chist globulo-maxilar

C. chist de eruptie

D. chist gingival al sugarului

E. chist anevrismal

 

(pag. 714)

S2234031. Chistul dentiger:

A. este cel mai frecvent chist de maxilar

B. se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzie in grosimea maxilarelor

C. se mai numeste si chist de eruptie

D. este de origine inflamatorie

E. este un chist neodontogen

 

(pag. 716)

S2234032. Chistul marginal posterior este:

686 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

687 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

A. Un chist periodontal lateral pe fata distala a molarului mandibular 3 partial inclus

B. chistul median palatin posterior

C. de origine inflamatorie

D. cel mai frecvent gasit la caninii maxilari

E. o urgenta chirurgicala

(pag. 718)

S2234033. Continutul chistic in cazul keratochisturilor este:

A. citrin

B. hemoragic

C. albicios

D. purulent

E. nu are continut

(pag. 724)

S2234034. Complicatiile chisturilor maxilare sunt urmatarele,cu exceptia:

A. degenerescenta maligna

B. ruperea peretelui chistic

C. avulsia spontana a dintilor

D. fractura spontana "in os patologic" a mandibulei

E. osteomielita

(pag. 725)

S2234035. Chistul nazo-labial este localizat in:

A. portiunea inferioara a canalului incisiv

B. portiunea inferioara a canalului nazo-lacrimal

C. portiunea inferioara a canalului infraorbitar

D. dreptul apexului incisivului central

E. portiunea superioara a canalului nazo-lacrimal

(pag. 720)

S2234036. In cazul perforarii punctiforme a mucoasei sinusale in cursul efectuarii chistectomiei:

A. se practica cura radicala sinusala

B. se lasa deschis sinusul pentru a asigura drenajul

C. se practica sutura atenta a plagii si se indica evitarea suflarii nasului

D. se asigura drenaj decliv la nivelul meatului inferior

E. se practica marsupializarea

(pag. 730-731)

S2234037. In etiologia lacunei esentiale a maxilarelor se deceleaza:

A. un traumatism

B. o boala de sistem

C. eruptia dentara

D. o incluziune dentara

E. un chist radicular infectat

(pag. 733)

S2234038. Simptomatologia lacunei esentiale a maxilarelor cuprinde:

A. tumefactii insotite de dureri si parestezii ale buzei inferioare

B. dureri de tip nevralgiform

C. deformarea importanta a contururilor osoase

D. mobilitate dentara

687 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

688 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E.

partile moi prezinta semne celsiene

(pag. 733)

S2234039. Urmatoarele caracteristici apartin keratochisturilor,cu exceptia:

A. au tendinta de crestere si liza osoasa

B. durerea apare devreme

C. recidiveaza in proportie de 20-40%

D. este un chist de dezvoltare

E. apare in zona in care un dinte nu a reusit sa se dezvolte

 

(pag. 715-716)

S2234040. Chistul nazo-labial si globulo-maxilar:

A. sunt de origine inflamatorie

B. sunt chisturi juxta-osoase

C. sunt chisturi neodontogene

D. au evolutie foarte rapida

E. pot fi confundate foarte usor

 

(pag. 720)

S2234041. Rolul esential in cresterea chistului il are:

A. rezorbtia osoasa

B. presiunea intrachistica

C. osteoclastele

D. continutul chistic

E. cristalele de colesterina

 

(pag. 722)

S2234042. Chistul primordial prezinta urmatoarele caracteristici:

A. este de origine inflamatorie

B. in interiorul chistului se gaseste keratina

C. nu are tendinta de crestere si liza osoasa

D. se dezvolta in jurul coroanei unui dinte inclus

E. nu are tratament

 

(pag. 715)

S2234043. Chistul dentiger:

A. provine din teaca Hertwig

B. apare numai la dintii temporari

C. exista posibilitatea transformarii maligne

D. apare extrem de rar

E. prezinta o simptomatologie zgomotoasa

 

(pag. 716-717)

S2234044. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la chistul radicular sunt false:

A. este cea mai frecventa categorie a chisturilor de maxilar

B. este un chist de dezvoltare

C. este foarte greu de diagnosticat

D. se poate infecta

E. initial are forma sferica

 

(pag. 721-722)

S2234045. Examenul radiografic al chistului nazo-palatin deceleaza:

688 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

689 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

A. o zona de radioopacitate sub forma de "inima "intre radacinile incisivilor centrali

B. o zona de radiotransparenta sub forma de "inima" intre radacinile incisivilor laterali

C. nu se poate decela radiografic

D. o zona de radiotransparenta sub forma de "inima" intre radacinile incisivilor centrali

E. o radiotransparenta fara contur net

(pag. 719)

S2234046. Chistul periodontal lateral de dezvoltare:

A. este cel mai frecvent dintre toate chisturile de maxilar

B. dispare odata cu aparitia dintelui pe arcada

C. se formeaza doar in raport cu dinti devitali

D. degenereaza malign in lipsa tratamentului

E. este un pseudochist

(pag. 718)

S2234047. Care din urmatoarele chisturi sunt inflamatorii:

A. chistul calcifiat odontogen

B. chistul nazo-palatin

C. chistul folicular

D. chistul gingival al sugarului

E. nici unul

(pag. 714)

S2234048. Imaginea radiologica a chistului calcifiat odontogen este:

A. o zona radiotransparenta fara margini precise

B. mici zone radioopace intr-o cavitate radiotransparenta

C. identica cu a ameloblastomului

D. nu se vede radiologic

E. o zona radioopaca

(pag. 719)

S2234049. Diagnosticul diferental al chistului nazo-labial se face cu:

A. cancerul de mezostructura

B. mucocelul

C. keratoacantomul

D. chistul sebaceu

E. nici unul din cele de mai sus

(pag. 720)

S2234050. Chistul rezidual:

A. este situat la apexul unui dinte devital

B. este un chist de dezvoltare

C. apare numai pe dintii temporari

D. ia nastere din chistul radicular care isi continua evolutia dupa extractia dintelui

E. apare preponderent la barbati

(pag. 723)

S2234051. Metoda rinologica de tratament a chisturilor de maxilar:

A. este cel mai frecvent utilizata metoda de tratament

B. consta in marsupializarea cavitatii ramase dupa extirparea chistului din sinusul maxilar sau din fosa nazala

C. este metoda de electie in chisturi mici

D. se foloseste numai la chisturile de dezvoltare

689 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

690 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E.

are dezavantajul ca restaurarea morfofunctionala a sinusului este mai rapida

(pag. 732)

S2334052. Cheratochisturile dau imagini radiografice radiotransparente:

A. Unice sau multiple zone de radiotransparenţă

B. Cu contur neregulat

C. În formă de pară

D. Cu resorbţii sau deplasări ale rădăcinilor dentare cu care vine în contact

E. Conţinând cantităţi variabile de material opac

 

(pag. 716)

S2334053. Chistul dentiger al molarului 3 mandibular evoluează

A. În condilul mandibular

B. În ramul ascendent mandibular şi unghi

C. În apofiza coronoidă

D. În procesul alveolar

E. in ramul orizontal

 

(pag. 716)

S2334054. Membrana chistului dentiger se inseră pe:

A. Apexul dintelui inclus

B. Suprafaţa radiculară a dintelui inclus

C. La coletul dintelui inclus

D. Pe osul adiacent

E. Pe fibromucoasa gingivală

 

(pag. 717)

S2334055. Chistul radicular are iniţial forma:

 

A. Piriformă

B. Sferică

C. Neregulată

 

D. Bilobat

E. Policiclic

(pag. 722)

S2334056. Chistul rezidual are frecvenţa de:

 

A. 1-5%

B. 3-13%

C. 22%

D. 26%

E. 50%

(pag. 723)

S2334057. Afectarea mandibulă-maxilar a keratochistului odontogen este într-un raport de:

A. 5-0

B. 1-6

C. 6-1

D. 0-5

E. 3-5

 

(pag. 715)

S2334058. Chistul calcificat odontogen este o formă de chist odontogen:

690 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

691 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

A. rară

B. frecventă

C. foarte frecventă

D. foarte rară

E. medie ca frecvenţă

(pag. 718)

S2534059. Examenul radiografic al chistului nazo-palatin evidenţiază:

A. două chisturi radiculare pe ambii incisivi centrali

B. chist dentiger al unui meziodens

C. deformarea peretelui infero-extern al fosei nazale

D. zonă radioopacă între incisivul lateral şi canin

E. radiotransparenţa în formă de *inimă* cu vărful în jos.

(pag. 719)

S2634060. Imobilizarea temporară a dinţilor parodontotici se realizează prin:

A. ligaturi metalice din sârmă

B. coroane acrilice reunite între ele

C. punţi stabilizatoare

D. coroane metalice totale sau parţiale reunite

E. coroane semifizionomice sau de substituţie reunite.

(pag. 296)

S2634061. Imobilizarea permanentă prin mijloace mobilizabile se realizează prin:

A. ligaturi metalice din sârmă de viplă, cupru, aur

B. gutiere din răşini acrilice auto- sau termopolimerizabile

C. atela Steiger

D. placa palatină Hawley

E. atelă acrilică şi ligatură de sârmă.

(pag. 313)

S2834062. Chistul folicular dentiger provine din:

A. Lama dentara a unui dinte normal

B. Organul adamantin din jurul unei coroane dentare

C. Degenerarea chistica a resturilor epiteliale din parodontiu

D. Celulele epiteliale din peretii canalelor incisive

E. Tesutul remanent de la nivelul canalului nazo-lacrimal

(pag. 716)

S2834063. Tratamentul de electie in cazul chistului calcificat odontogen consta in:

A. Marsupializare

B. Excizie

C. Enucleiere

D. Incizie

E. Rezectie segmentara

(pag. 718)

S2834064. Examenul radilogic caracteristic in chistul nazo-palatin este:

A. Zone de transparenta cu contur bine delimitat, fara sa fie in contact cu un dinte inclus sau erupt

B. Mici zone radioopace intr-o cavitate radiotransparenta

C. Zona de radiotransparenta in forma de inima, cu varful in jos,intre incisivii centrali

D. Deformare a peretelui infero-extern al fosei nazale, cu convexitate mediana

691 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

692 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E.

Zona radiotransparenta intre radacinile incisivului lateral si canin

(pag. 719)

S2934065. Chistul rezidual se dezvolta din:

A. resturile epiteliale ale lui Malassez;

B. celulele epiteliale ale periodontului;

C. granulom periapical care nu a fost chiuretat sau a unui chist radicular;

D. modificarea chistica a organului smaltului;

E. iritatie sau infectie cronica a unui canal dentinar aberant sau a unei cai false.

 

(pag. 722)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1234066. Caile de infectare a chisturilor pot fi:

A. de la focarul de gangrena dentara

B. printr-o plaga postextractionala

C. pe cale retrograda,de la o infectie sinusala

D. pe calea canalului mandibular

E. pe cale hematogena

 

(pag. 725)

S1234067. Chistul de eruptie este caracterizat prin:

A. localizare frecventa in jurul unui dinte permanent in curs de eruptie

B. are coloratie galben citrina, vizibila prin mucoasa crestei alveolare care il acopera

C. este foarte dureros spontan

D. este usor sensibil la presiune

E. poate fi confundat cu o tumora maligna

 

(pag. 718)

S1234068. Chistul globulo-maxilar nu prezinta urmatoarele caracteristici:

A. este de origine inflamatorie

B. este un chist neodontogen de dezvoltare

C. se dezvolta intre incisivii laterali si caninii superiori

D. exteriorizarea se produce oral

E. diagnosticul diferential se face cu chistul radicular

 

(pag. 721)

S1234069. Chistul nazolabial are urmatoarele caracteristici:

A. este un chist extraosos

B. este un chist inflamator

C. se face diagnostic diferential cu abcesele vestibulare

D. prezinta risc crescut de transformare maligna

E. prin crestere poate obstrua fosa nazala

 

(pag. 720)

S1234070. Chistul nazo-palatin:

A. se dezvolta in portiunea laterala a radacinilor incisivilor centrali

B. cresterea in dimensiuni este extrem de rapida, fiind diagnosticate intre luna a 3-a si a 7-a de viata

C. este un chist odontogen de dezvoltare

D. aspectul radiografic este caracteristic, o radiotransparenta in forma de inima cu varful in jos

E. se face diagnosticul diferential cu un chist dentiger al unui meziodens

692 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

693 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

 

(pag. 719-720)

S1234071. Chisturile de maxilar evolueaza in doua etape,si anume:

A. perioada de crestere rapida

B. suprainfectarea chistului

C. perioada de latenta

D. perioada de exteriorizare

E. recidivarea chistului

 

(pag. 723)

S1234072. Chisturile de maxilar evolueaza in doua perioade succesive, acestea fiind:

A. perioada de germinare rapida in viata intrauterina

B. perioada de dezvoltare rapida extraosoasa mai frecvent, mai rar intraosoasa

C. perioada de dezvoltare lenta intraosoasa mai frecvent, mai rar extraosoasa

D. perioda de interiorizare

E. perioada de exteriorizare

 

(pag. 723)

S1234073. Complicatiile chisturilor maxilare sunt:

A. degenerescenta maligna

B. ruperea peretelui chistic

C. avulsia spontana a dintilor

D. fractura spontana"in os patologic"a mandibulei

E. osteomielita

 

(pag. 725)

S1234074. Diagnosticul diferential al chistului globulo-maxilar se face cu:

A. tumora cu mieloplaxe

B. diverticuli sinusali

C. cancer de infrastructura

D. osteomielita maxilarului

E. ameloblastom

 

(pag. 721)

S1234075. In cadrul sindromului Gorlin, chisturile primordiale se asociaza cu:

A. nevomatoza bazocelulara

B. modificari oculare

C. displazii de smalt si dentina

D. poliartrita reumatoida

E. modificari vertebrale

 

(pag. 715)

S1234076. Indicatiile marsupializarii chisturilor sunt:

A. cand peretele chistului este singura bariera intre cavitatea chistica si mucoasa fosei nazale

B. in chisturile supurate,cand colectia este in tensiune

C. in chisturile mici,pentru a evita interventiile traumatizante

D. in chisturile din unghiul mandibulei

E. cand starea generala a pacientului nu permite cura radicala

 

(pag. 726)

S1234077. Lacuna esentiala a maxilarelor este:

A.

chist hemoragic cu extravazare

693 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

694 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

B. chist osos solitary

C. chist fisural

D. chist marginal posterior

E. chist extraosos

(pag. 732)

S1234078. Printre caracteristicile chistului de eruptie se enumera:

A. risc crescut de transformare maligna

B. are coloratie albastruie

C. recidiveaza frecvent

D. continutul chistic este citrin,usor hemoragic

E. este usor sensibil la presiune

(pag. 718)

S1334079. Accidentele intraoperatorii in tratamentul chisturilor maxilare sunt:

A. Sectionarea nervului facial

B. Perforarea sau sectionarea unui pachet vascular important

C. Lezarea trunchiurilor nervoase

D. Fracturarea mandibulei

E. Sectionarea canalului Stenon

(pag. 730)

S1334080. Chisturile epiteliale pot fi:

A. Chisturi odontogene de origine inflamatorie

B. Chisturi odontogene de dezvoltare

C. Chisturi epiteliale neodontogene

D. Chisturi osoase anevrismale

E. Chisturi osoase idiopatice

(pag. 714)

S1334081. Chisturile odontogene de origine inflamatorie sunt:

A. Chistul radicular

B. Chistul colateral inflamator

C. Chistul rezidual

D. Chistul globulo-maxilar

E. Chistul anevrismal

(pag. 714)

S1334082. Diagnosticul diferential clinic al chistului de maxilar se face cu:

A. Displazia fibroasa

B. Condromul

C. Chistul dermoid

D. Tumora cu mieloplaxe

E. Carcinomul adenoid chistic

(pag. 724)

S1334083. Peretele chistului radicular este alcatuit din tesut conjunctiv reprezentat la exterior printr-un plan de tesut:

A. Dens

B. Fibros

C. Subtire

D. Lax

694 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

695 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E.

Cu infiltratie cronica limfoplasmocitara

(pag. 722)

S1334084. Perioada de latenta in evolutia chisturilor de maxilar este:

 

A. Rapida

B. indelungata

C. Asimptomatica

 

D. Dureroasa

E. insotita de congestia partilor moi

 

(pag. 724)

S1334085. Tratamentul lacunei esentiale a maxilarului este.

A. Incizie, drenaj

B. Trepanarea lacunei coroanei

C. Chiuretarea si avivarea peretilor ososi

D. Plombarea cavitaţii cu grefe osoase

E. Marsupializarea

 

(pag. 733)

S1434086. Chisturile de maxilar se pot complica in evolutia lor cu:

A. osteomielita maxilarului

B. fractura spontana"in os patologic"

C. sinuzita maxilara

D. hemoragie prin erodarea vaselor sanguine

E. degenerescenta maligna

 

(pag. 725)

S1434087. Continutul chistului radicular poate fi:

A. lichid sero-citrin

B. lichid clar, ca"apa de stanca"

C. lichid de aspect laptos

D. lichid socolatiu

E. lichid purulent

 

(pag. 723)

S1434088. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu:

A. tumora cu mieloplaxe

B. chistul sebaceu

 

C. lipomul

D. condromul maxilarului

E. carcinomul maxilarului

 

(pag. 724)

S1434089. in perioada de exteriorizare a unui chist maxilar, la palpare se constata:

A. deformarea tablei osoase vestibulare

B. bombare osoasa cu senzatia de"minge de celuloid"

C. zona de fluctuenta delimitata de o margine osoasa dura

D. infiltrarea si aderenţa parţilor moi invecinate

E. cresterea in volum si consistenta a ganglionilor regionali

 

(pag. 724)

S1434090. in perioada de latenta a unui chist radicular, in zona lui de evolutie, examenul clinic

695 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

696 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

evidentiaza:

A. prezenta unui dinte cu necroza sau gangrena pulpara

B. absenta dintelui de pe arcada

C. persistenta unui dinte temporar

D. dureri cu caracter de parodontita apicala

E. deformarea reliefului osos

(pag. 724)

S1534091. Ce aspect poate avea lichidul unui chist radicular:

A. serocitrin;

B. pastos;

C. socolatiu;

D. purulent;

E. laptos.

(pag. 723)

S1534092. Ce caracteristici prezinta chistul nazo-labial:

A. este chist extraosos;

B. este chist intraosos;

C. sterge santul nazogenian;

D. sterge sanţul labiomentonier;

E. se poate suprainfecta.

(pag. 720)

S1534093. Ce caracterizeaza chistul nazopalatin:

A. inclina convergent incisivii centrali superiori;

B. poate da hipoestezia 1/3 anterioare a fibromucoasei palatine;

C. intotdeauna este centrat pe dinti vitali;

D. este chist odontogen;

E. are aspect radiografic de"inima".

(pag. 719)

S1534094. Ce complicatii pot apare in evolutia chisturilor de maxilar:

A. fractura"in os patologic";

B. osteoradionecroza;

C. infectarea;

D. degenerare maligna;

E. cicatrizare.

(pag. 725)

S1534095. Ce tipuri de incizie se folosesc in cazul curei radicale a unui chist de maxilar (Partsch II):

A. incizia Partsch;

B. incizia Pichler;

C. incizia"in romb";

D. incizia verticala;

E. incizia"in trapez".

(pag. 728)

S1534096. Diagnosticul diferential al chistului nazoalveolar se face cu:

A. abcesul vestibular;

B. abcesul palatin;

C. furunculul nazal;

696 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

697 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. abcesul mentonier;

E. chist salivar labial superior.

(pag. 720)

S1534097. in ce consta chistotomia (Partsch I):

A. incizie"in trapez";

B. suprimarea unui perete al cavitatii chistice;

C. deschiderea sinusului maxilar;

D. transformarea cavitaţii chistice intr-o anexa a cavitaţii orale;

E. sutura stransa a mucoasei orale.

(pag. 726)

S1534098. Indicatiile marsupializarii chisturilor dunt:

A. keratochistul;

B. chisturi supurate, in tensiune;

C. cand exista riscul dehiscentei;

D. in chisturi parasinusale;

E. chisturi voluminoase cu riscul producerii fracturii.

(pag. 726)

S1534099. Plombajul cavitatii ramase dupa extirparea unui chist se face cu:

A. biovitroceramica;

B. folii din titan;

C. spongie din creasta iliaca;

D. bureţi de fibrina;

E. ciment parodontal.

(pag. 730)

S1634100. Caracteristicile chistectomiei cheratochisturilor sunt:

A. au o membrana friabila, cu multiple zone de aderenta

B. se recomanda frezarea patului osos si irigarea cu ser fiziologic

C. Laskin preconizeaza cauterizarea cavitatii ramase cu solutie Carnoy ce contine acid tricloracetic

D. Se preconizeaza cauterizarea cavitatii cu solutie Protargol 1%

E. Se indeparteaza eventualele invazii microchistice

(pag. 728)

S1634101. Chistectomia:

A. operatia Partsch II

B. consta in suprimarea totala a membranei chistice

C. este indicata doar in chisturile maxilare odontogene

D. implica o atitudine terapeutica radicala fata de dintii implicati

E. este metoda de tratament de electie

(pag. 727)

S1634102. Chistul radicular microscopic este alcatuit din:

A. la exterior un strat de tesut conjunctiv dens si fibros, subtire dar destul de rezistent

B. intermediar – tesut conjunctiv lax bogat vascularizat

C. infiltrat inflamator limfoplasmocitar

D. strat intern – cu epiteliu pavimentos, uneori cu insule de celule cheratinizate

E. in interior lichid chistic de aspect mucoid

(pag. 722)

697 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

698 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S1634103. Clinic chistul median anterior al maxilarului se caracterizeaza prin:

A. apare ca o tumefactie palatinala la nivelul papilei incisive, sau vestibular median imediat sub insertia frenului buzei superioare

B. se poate scurge o secretie mucopurulenta bolnavii acuzand si senzatia de gust sarat

C. hipoestezie a fibromucoasei palatine in treimea anterioara

D. incisivii centrali prezinta o inclinare convergebnta a axei de implantare

E. examenul radiografic este caracteristic, reprezentand o zona de radioopacitate in forma de inima.

(pag. 719)

S1634104. Complicatiile chisturilor de maxilar:

A. infectarea chistului

B. fractura spontana in os patologic a mandibulei

C. hipoestezia permanenta in teritoriul n. mentonier

D. degenerescenta maligna

E. recidiva – pentru keratochist in proportie de 10-15%

(pag. 725)

S1634105. Lacuna esentiala a maxilarelor prezinta urmatoarele denumiri:

A. chist osos simplu

B. chist osos solitar

C. chist hemoragic de extravazare

D. chist primordial

E. chist marginal

(pag. 733)

S1634106. Marsupializarea:

A. metoda de tratament chirurgical denumita si chistostomie sau operatia Partsch I

B. consta in suprimarea unui perete al cavitatii chistice si transformarea intr-o cavitate anexa a cavitatii bucale

C. este indicata in chisturile supurate

D. este recomandata la pacienti cu stare generala alterata, care nu permite chistectomia

E. este o interventie chirurgicala ce consta in suprimarea totala a membranei chistice

(pag. 726)

S1634107. Tratamentul chistului osos solitar consta in:

A. chistectomie

B. trepanarea lacunei osoase cu chiuretarea peretilor ososi

C. plombarea cavitatii cu grefele osoase, fie cu ceramohidroxilapatita sau biovitroceramica

D. se recomanda injectarea intracavitara de metil-prednizon

E. injectarea intracavitara de acid tricloracetic

(pag. 733)

S1634108. Tratamentul chisturilor de maxilar are la baza urmatoarele principii:

A. crearea conditiilor pentru indepartarea completa a tuturor tesuturilor patologice

B. conservarea dintilor sanatosi erupti si a celor care pot erupe

C. conservarea structurilor anatomice invecinate ca manunchiuri vasculonervoase, sinus maxilar etc.

D. extractia dintilor sanatosi limitrofi

E. decomprimarea chistului prin punctie evacuatorie.

(pag. 726)

S2134109. Chisturile neepiteliale sunt următoarele, cu excepţia (clasificarea Shear, 1983):

A. Chistul median mandibular

B. Chistul osos anevrismal

698 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

699 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. Chistul osos simplu traumatic

D. Cavităţi osoase idiopatice

E. Keratochistul

(pag. 714)

S2134110. Complicaţiile chisturilor pot fi:

A. Degenerescenţa malignă

B. Infectarea chistului

C. Epistaxisul

D. Fractura spontană “în os patologic” a mandibulei

E. Deschiderea sinusului maxilar

(pag. 725)

S2134111. Cura radicală, ca metodă de tratament a chisturilor de maxilar:

A. Constituie metoda de elecţie

B. Constă în extirparea completă a membranei chistice

C. Se mai numeşte şi operaţia tip Partsch II

D. Se mai numeşte şi marsupializare

E. Este indicată când starea generală a pacientului este precară

(pag. 727)

S2134112. Diagnosticul diferenţial al chistului globulo-maxilar se face cu:

A. Ameloblastomul

B. Chistul periodontal lateral

C. Tumora cu mieloplaxe

D. Chistul folicular (dentiger)

E. Lacuna esenţială

(pag. 721)

S2134113. Diagnosticul diferenţial al chistului nazo-labial se face cu:

A. Abcesele vestibulare

B. Chistul salivar labial superior

C. Chistul gingival al sugarului

D. Chistul rezidual

E. Furunculul nazal

(pag. 720)

S2134114. Din categoria chisturilor odontogene de origine inflamatorie fac parte (clasificarea Shear,

1983):

A. Chistul radicular

B. Chistul paradentar

C. Chistul gingival al adultului

D. Chistul rezidual

E. Chistul globulo-maxilar

(pag. 714)

S2134115. Marsupializarea este indicată:

A. În chisturile supurate, când colecţia este în tensiune

B. La tineri

C. În chisturile de dimensiuni mici

D. În chisturile voluminoase ale mandibulei, când există risc de fractură în os patologic

E. Când starea generală a pacientului nu permite cura radicală

699 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

700 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

 

(pag. 726)

S2234116. Urmatoarele caracteristici apartin chistului radicular:

A. este mai frecvent intre 20-40 ani

B. se dezvolta mai ales in raport cu dintii temporari

C. are intotdeauna forma sferica

D. peretele chistului este in general usor decolabil de planul osos

E. peretele chistului este multistratificat

 

(pag. 721-722)

S2234117. Din punct de vedere microscopic,chistul radicular are urmatoarea sructura:

A. un strat extern fomat din tesut epitelial

B. un strat extern format din tesut conjunctiv dens

C. un strat intermediar

D. un strat intern format din tesut conjunctiv lax

E. un strat intern format din epiteliu de tip pavimentos

 

(pag. 722)

S2234118. Urmatoarele caracteristici nu apartin chistului radicular:

A. se dezvolta la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal intern

B. apare in special la dintii permanenti

C. marimea este variabila,de la 1 la 7-8 cm

D. se dezvolta lateral fata de apexul unui dinte devital

E. continutul chistic este un lichid sero-citrin,filant,continand cristale de colesterina

 

(pag. 722)

S2234119. Chistul lateral periodontal(inflamator):

A. se dezvolta la nivelul orificiului unui canal dentar aberant

B. se dezvolta la nivelul unei cai false

C. se dezvolta la nivelul unei fracturi radiculare

D. are structura diferita fata de a chistului periapical

E. apare lateral de apexul unui dinte vital

 

(pag. 723)

S2234120. Chisturile de maxilar evolueaza in doua etape,si anume:

A. perioada de crestere rapida

B. suprainfectarea chistului

C. perioada de dezvoltare latenta

D. perioada de exteriorizare

E. recidivarea chistului

 

(pag. 723)

S2234121. Chisturile de maxilar evolueaza in 2 perioade succesive,acestea fiind:

A. perioada de germinare rapida in viata intrauterina

B. perioada de dezvoltare apida,extraosoasa mai frecvent,mai rar intraosoasa

C. perioada de dezvoltare lenta,intraosoasa mai frecvent,mai rar extraosoasa

D. perioada de interiorizare

E. perioada de exteriorizare

 

(pag. 723)

S2234122. Perioada de latenta a evolutei chisturilor:

A.

prezinta o simptomatologie zgomotoasa

700 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

701 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

B. este de regula indelungata,asimptomatica

C. se asociaza uneori cu dureri nevralgiforme

D. este inconstanta

E. este perioada in care diagnosticul este evident

(pag. 724)

S2234123. Care din urmatoarele caracteristici apartin perioadei de exteriorizare a chisturilor:

A. deformarea conturului osos

B. semnul Dupuytren

C. mucoasa endobucala acoperitoare prezinta semne celsiene

D. partile moi sunt nemodificate,doar impinse de chistul subiacent

E. dintii adiacenti sunt expulzati din os

(pag. 724)

S2234124. Diagnosticul diferential al chisturilor maxilare se face cu:

A. ameloblastomul

B. osteodistrofiile maxilarelor

C. chistul dermoid

D. tumora cu mieloplaxe

E. carcinomul adenoid chistic

(pag. 724)

S2234125. In categoria chisturilor fisurale intra :

A. chistul folicular

B. chistul globulo-maxilar

C. chistul median palatin posterior

D. chistul paradentar

E. chistul osos anevrismal

(pag. 714)

S2234126. In clasificarea dupa OMS a chisturilor de maxilar,in categoria chisturilor de dezvoltare intra:

A. chistul gingival al sugarului

B. chistul globulo-maxilar

C. chistul lateral periodontal

D. chistul dermoid

E. chistul calcifiat odontogen

(pag. 714)

S2234127. Localizarile cele mai frecvente ale keratochistului odontogen sunt:

A. la mandibula in dreptul caninului

B. la maxilar in zona incisivo-canina

C. la mandibula in regiunea molara

D. la maxilar in regiunea molara

E. atat la mandibula cat si la maxilar in dreptul premolarilor

(pag. 715)

S2234128. In cadrul Sindromului Gorlin chisturile primordiale se asociaza cu:

A. nevomatoza bazocelulara

B. modificari oculare

C. displazii de smalt si dentina

D. poliartrita reumatoida

E. modificari vertebrale

701 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

702 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

 

(pag. 715)

S2234129. Printre caracteristicile keratochistului odontogen se numara:

A. apare in zona in care un dinte nu a reusit sa se dezvolte

B. apare mult mai frecvent la mandibula decat la maxilar

C. se mai numeste si chist de eruptie

D. evolueaza cu durere atroce

E. se malignizeaza in majoritatea cazurilor

 

(pag. 715-716)

S2234130. Chistul dentiger nu prezinta urmatoarele caracteristici:

A. este un chist primordial

B. apare in sindromul Gorlin

C. provine din organul adamantin

D. membrana chistica se insera la coletul dintelui inclus

E. uneori in cavitatea chistica se pot gasi mai multi dinti

 

(pag. 716-717)

S2234131. Printre caracteristicile chistului de eruptie se enumera:

A. risc crescut de transformare maligna

B. are coloratie albastruie

C. recidiveaza frecvent

D. continutul chistic este citrin,usor hemoragic

E. este usor sensibil la presiune

 

(pag. 718)

S2234132. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu urmatoarele afectiuni,cu exceptia:

 

A. condromul

B. goma sifilitica

C. carcinomul adenoid chistic

D. abcesul laterofaringian

E. tumora cu mieloplaxe

 

(pag. 724)

S2234133. Caile de infectare a chisturilor pot fi:

A. de la focarul de gangrena dentara

B. printr-o plaga postextractionala

C. pe cale retrograda,de la o infectie sinusala

D. pe calea canalului mandibular

E. pe cale hematogena

 

(pag. 725)

S2234134. Chisturile infectate prezinta urmatoarea simptomatologie:

A. mucoasa si tegumentul sunt congestionate

 

B. dureri vii

C. stare generala nealterata

D. stare febrila

E. nu prezinta nici un fel de simptomatologie

 

(pag. 725)

S2234135. Printre complicatiile posibile ale chisturilor de maxilar se numara:

A.

infectarea chistului pe cale hematogena

702 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

703 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

B. infectarea chistului printr-o punctie exploratorie

C. degenerescenta maligna

D. ruperea peretelui chistic

E. nevralgie trigeminala esentiala

(pag. 725)

S2234136. In urma ruperii peretelui chistic se produce:

A. deschiderea chistului in cavitatea bucala

B. fistule persistente

C. fractura "in os patologic"

D. degenerescenta maligna

E. osteomielita mandibulei

(pag. 725)

S2234137. Degenerescenta maligna a chisturilor:

A. apare foarte frecvent

B. se produce dupa extirpari incomplete

C. se produce dupa aplicari terapeutice de substante chimice cauterizante

D. apare exceptional

E. apare mai ales in cazul keratochisturilor

(pag. 725)

S2234138. Obiectivele tratamentului chisturilor de maxilar se bazeaza pe urmatoarele principii:

A. conservarea dintilor erupti sanatosi si a celor care pot erupe

B. conservarea structurilor invecinate

C. extractia tuturor dintilor implicati

D. pastrarea unei portiuni din membrana chistica

E. indepartarea completa a tesuturilor patologice

(pag. 726)

S2234139. Variantele de tratament al chisturilor de maxilar include:

A. punctia evacuatorie

B. extractia dintilor adiacenti chistului

C. tratamentul chirurgical

D. rezectia segmentara

E. rezectia apicala

(pag. 726)

S2234140. Variantele de trataent chirurgical al chisturilor de maxilar sunt:

A. marsupializarea

B. punctia evacuatorie

C. cura radicala

D. drenajul continutului chistic prin tub de polietilen

E. incizia si drenajul

(pag. 726)

S2234141. Chistul calcifiat odontogen prezinta urmatoarele caracteristici,cu exceptia:

A. este un chist intraosos

B. este situat juxtaosos

C. este dureros spontan si la palpare

D. tratamentul de electie este enucleerea

E. apare foarte frecvent

703 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

704 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

 

(pag. 718-719)

S2234142. Chisturile neodontogene sunt:

A. chisturi de dezvoltare evoluand in vecinatatea dintilor

B. cunoscute si sub denumirea de chisturi fisurale

C. chistul osos anevrismal si chistul rezidual

D. cu evolutie rapida spre malignizare

E. de origine inflamatorie

 

(pag. 719)

S2234143. Chistul nazopalatin:

A. se dezvolta in portiunea laterala a radacinilor incisivilor centrali

B. cresterea in dimensiuni este extrem de rapida,fiind diagnosticate intre luna a 3-a si a 7-a de viata

C. este un chist odontogen de dezvoltare

D. aspectul radiografic este caracteristic,o radiotransparenta sub forma de inima cu varful in jos

E. se face diagnosticul diferential cu un chist dentiger al unui meziodens

 

(pag. 719-720)

S2234144. Chistul nazo-palatin mai este cunoscut sub denumirea de:

A. chist median anterior al maxilarului

B. chist dermoid

C. chist mucoid

D. chistul canalului incisiv

E. chist osos idiopatic

 

(pag. 719)

S2234145. Printre caracteristicile chistului nazo-palatin nu se numara:

A. evolutia foarte rapida

B. apare ca o tumefactie palatina sau vestibulara mediana

C. este intalnit numai la varste tinere

D. incisivii centrali sunt intotdeauna vitali

E. poate evolua cu mobilitate dentara

 

(pag. 719)

S2234146. Chistul nazo-alveolar prezinta urmatoarele caracteristici:

A. este un chist cu evolutie endosinusala

B. se mai numeste si chist nazo-labial

C. este un chist extraosos

D. este de origine inflamatorie

E. este situat in grosimea buzei inferioare

 

(pag. 720)

S2234147. Chistul nazolabial prezinta urmatoarele caracteristici,cu exceptia:

A. este un chist extraosos

B. este de origine inflamatorie

C. se face diagnostic diferential cu abcese vestibulare

D. prezinta risc crescut de transfrmare maligna

E. prin crestere poate obstrua fosa nazala

 

(pag. 720)

S2234148. Diagnosticul diferential al chistului nazo-labial se face cu:

A.

abcesul palatinal

704 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

705 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

B. abcesul vestibular

C. furunculul nazal

D. chistul sebaceu

E. chistul salivar labial superior

(pag. 720)

S2234149. Diagnosticul diferential al chistului globulo-maxilar se face cu:

A. tumora cu mieloplaxe

B. diverticuli sinusali

C. cancer de infrastructura

D. osteomielita maxilarului

E. ameloblastom

(pag. 721)

S2234150. Chistul globulo-maxilar nu prezinta urmatoarele caracteristici:

A. este de origine inflamatorie

B. este un chist neodontogen de dezvoltare

C. se dezvolta intre incisivii laterali si caninii superiori

D. exteriorizarea se produce oral

E. diagnosticul diferential se face cu chistul radicular

(pag. 721)

S2234151. Indicatiile marsupializarii chisturilor sunt:

A. cand peretele chistului este singura bariera intre cavitatea chistica si fosa nazala

B. in chisturile supurate cand colectia este in tensiune

C. in chisturile mici,pentru a evita interventiile traumatizante

D. in chisturile din unghiul mandibulei

E. cand starea generala a pacientului nu permite cura radicala

(pag. 726)

S2234152. Inconvenientele marsupializarii chisturilor sunt:

A. pastrarea unei parti din membrana chistica

B. timpul scurt de vindecare

C. timp indelungat de vindecare si supraveghere

D. extirparea in totalitate a membranei chistice

E. este o metoda curativa

(pag. 726)

S2234153. Marsupializarea se indica in urmatoarele cazuri,cu exceptia:

A. in chisturi care au raport cu numerosi muguri dentari

B. in chisturi supurate

C. numai chisturi neodontogene

D. in chisturi voluminoase cand nu exista risc de fractura"in os patologic"

E. cand peretele chistului este singura bariera spre mediul exterior

(pag. 726)

S2234154. Operatia tip Partsch I este:

A. marsupializarea chistului

B. chistotomie

C. chistectomie

D. cura radicala

E. metoda de electie in tratamentul chisturilor

705 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

706 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

 

(pag. 726)

S2234155. Cura radicala a chistului:

A. se aplica numai in chisturile de dezvoltare odontogene

B. se aplica in chisturile inflamatorii

C. se aplica numai in chisturile de dezvoltare neodontogene

D. constituie metoda de electie

E. se aplica numai in chisturile inflamatorii

 

(pag. 727)

S2234156. Accidentele intraoperatorii aparute in chistectomii sunt:

A. perforarea mucoasei nazale

 

B. edem

C. perforarea mucoasei sinusale

D. tulburari de sensibilitate

E. lezarea trunchiurilor nervoase

 

(pag. 730-731)

S2234157. Pentru a evita lezarea trunchiurilor nervoase in cursul chistectomiei se practica:

A. protejarea cu un decolator a trunchiului nervos

B. exercitarea unei elongari exagerate

C. manopere blande de decolare

D. sectionarea nervului

E. tehnici de microchirurgie

 

(pag. 731)

S2234158. Printre complicatiile chistectomiei se numara:

A. edemul postoperator

B. durerile postoperatorii

C. hematomul intracavitar evolutiv

 

D. supuratia

E. perforarea sau sectionarea unui pachet vascular important

 

(pag. 731)

S2234159. Metoda rinologica de tratament al chisturilor de maxilar:

A. este metoda de electie

B. este marsupializarea cavitatii ramase dupa extirparea chistului din sinusul maxilar sau fosa nazala

C. are avantajul ca se pot proteja crestele alveolare

D. are avantajul ca vindecarea plagii bucale este mai sigura

E. este identica cu operatia tip Partsch II

 

(pag. 732)

S2234160. Lacuna esentiala a maxilarelor este:

A. chist hemoragic cu extravazare

B. chist osos solitar

C. chist fisural

D. chist marginal posterior

E. chist extraosos

 

(pag. 732)

S2234161. Continutul lacunei esentiale a maxilarelor poate fi:

A.

lichid hemoragic

706 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

707 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

B. lichid sero-citrin

C. aer

D. tesut moale

E. colesterina

(pag. 733)

S2234162. Localizarea cea mai frecventa a lacunei esentiale a maxilarelor este:

A. la nivelul ramurilor mandibulare

B. la nivelul simfizei mentoniere

C. la nivelul unghiului mandibular

D. la nivelul tuberozitatii maxilare

E. la nivelul maxilarului superior

(pag. 733)

S2234163. Diagnosticul diferential al lacunei esentiale a maxilarelor se face cu:

A. chisturile odontogene

B. displazia fibroasa

C. carcinomul adenoid chistic

D. tumora cu mieloplaxe

E. ameloblastomul

(pag. 733)

S2234164. Diagnosticul diferential al lacunei esentiale a maxilarelor nu se face cu:

A. chistul anevrismal

B. chistul mucoid

C. chistul dermoid

D. granulomul central cu celule gigante

E. cilindromul

(pag. 733)

S2234165. Epiteliul de origine neodontogena care constituie originea chisturilor maxilare provine din:

A. organul smaltului nedezvoltat

B. resturi ale canalului nazo-palatin

C. incluzii de epiteliu glandular salivar

D. resturile Malassez

E. resturi de epiteliu care acopera procesele embrionare

(pag. 713)

S2234166. Chisturile neepiteliale sunt:

A. pseudochisturi

B. chisturi inflamatorii

C. cavitati esentiale Stafne

D. chisturi de dezvoltare

E. chisturi mucoide

(pag. 713)

S2234167. In categoria chisturilor neepiteliale se incadreaza:

A. chistul osos hemoragic solitar

B. chistul osos anevrismal

C. chistul dermoid

D. chistul sebaceu

E. chistul radicular

707 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

708 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

 

(pag. 714)

S2234168. Urmatoarele caracteristici apartin chistului gingival al sugarului:

A. sunt leziuni situate pe arcada alveolara a sugarului

B. are forma unui nodul cu diametrul intre 1-3 mm

C. sunt foarte durerosi

D. necesita tratament de urgenta

E. sunt de culoare mai alba comparativ cu gingia inconjuratoare

 

(pag. 714)

S2234169. Keratochisturile se pot asocia cu unele sindroame generale cum ar fi:

A. anomalii vertebrale

B. anomalii costale

C. retard mental

D. malformatii cardiace

E. nevomatoza bazocelulara

 

(pag. 715)

S2234170. Keratochistul odontogen prezinta urmatoarele caracteristici:

A. se dezvolta intotdeauna la apexul unui dinte

B. se dezvolta in locul unui dinte

C. se mai numeste si chist primordial

D. este de origine inflamatoie

E. apare in proportie egala maxilar:mandibula

 

(pag. 715)

S2234171. Urmatoarele caracteristici apartin chistului dentiger:

A. chistul dentiger al molarului 3 mandibular evolueaza in unghi si ramul ascendent

B. provine din organul adamantin din jurul unei coroane dentare in formare

C. este un chist inflamator

D. se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzie

E. simptomatologia este foarte zgomotoasa

 

(pag. 716-717)

S2234172. chistul de eruptie nu prezinta urmatoarele caractere:

A. este localizat profund in os

B. dintele in jurul caruia se formeaza este inclus submucos

C. chistul are coloratie albastruie

D. este usor sensibil la presiune

E. continutul este laptos

 

(pag. 717-718)

S2234173. Chistul de eruptie:

A. are un continut citrin,usor hemoragic

B. apare mai frecvent legat de dintii temporari

C. se mai numeste si chist folicular

D. tratamentul de electie consta in extractia dintelui

E. este un chist juxtaosos

 

(pag. 717-718)

S2234174. Care din urmatoarele chisturi sunt extraosoase:

A.

chistul radicular

708 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

709 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

B. chistul nazo-labial

C. chistul periodontal lateral

D. chistul calcifiat odontogen

E. chistul globulo-maxilar

(pag. 718-720)

S2234175. Chistul nazo-palatin prezinta urmatoarele caracteristici:

A. continutul are un aspect mucoid

B. cresterea in dimensiuni este extrem de lenta

C. incisivii centrali sunt intotdeauna devitali

D. este dureros spontan si la palpare

E. are forma de inima

(pag. 719)

S2234176. chistul nazo-palatin poate evolua:

A. palatinal

B. vestibular

C. endosinusal

D. foarte rapid

E. foarte lent

(pag. 719)

S2234177. Chistul nazo-palatin poate fi confundat cu:

A. chist dentiger al unui meziodens

B. chistul globulo-maxilar

C. doua chisturi radiculare pe ambii incisivi centrali

D. chistul nazo-labial

E. cancer de infrastructura

(pag. 719-720)

S2234178. Chistul nazo-alveolar:

A. este un chist extraosos

B. se face diagnostic diferential cu chistul globulo-maxilar

C. este un chist neodontogen

D. este o varianta a chistului nazo-palatin

E. este situat in osul maxilar

(pag. 720)

S2234179. Chistul globulo-maxilar este situat:

A. intre radacinile incisivilor laterali si caninilor superiori

B. intre radacinile incisivilor laterali si caninilor inferiori

C. la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal intern

D. la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal extern

E. intre radacinile incisivilor centrali

(pag. 720-721)

S2234180. Diagnosticul diferential al chistului nazo-labial se face cu:

A. chistul salivar labial superior

B. chistul mucoid

C. chistul radicular cu punct de plecare caninul superior

D. chistul sebaceu

E. furunculul nazal

709 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

710 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

 

(pag. 720)

S2234181. Chistul radicular prezinta urmatoarele caracteristici:

A. este cea mai frecventa categorie a chisturilor de maxilare

B. localizarea la maxilar este mai frecventa decat la mandibula

C. este intalnit frecvent pana la varsta de 10 ani

D. peretele chistic este tristratificat

E. se face doar tratament conservativ

 

(pag. 721-722)

S2234182. Infectia chistului duce la:

A. ingrosarea peretelui chistic

B. aderenta la peretele osos

C. hiperplazia epiteliului

D. distructia epiteliului

E. rezorbtia chistului

 

(pag. 723)

S2234183. Continutul chistului radicular:

A. este un lichid sero-citrin

B. contine cristale de colesterina

C. are aspect murdar

D. devine purulent in cazul unei infectii supraadaugate

E. este de consistenta dura

 

(pag. 723)

S2234184. Chistul lateral periodontal de origine inflamatorie:

A. apare de regula in gingia fixa

B. are aceeasi structura morfologica cu a chistului periapical

C. dintele adiacent este vital

D. apare numai pe dintii temporari

E. apare la nivelul unei cai false

 

(pag. 723)

S2234185. La examenul obiectiv in perioada de latenta a chisturilor se poate decela:

A. prezenta unui dinte cu necroza sau gangrena pulpara

B. prezenta unui rest radicular pe arcada

C. persistenta unui dinte temporar

D. dureri violente

E. tablia osoasa deformata

 

(pag. 724)

S2234186. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu:

A. tumori maligne in stadiu avansat

B. tumori benigne

C. tumori maligne in stadiul de debut

D. tumori de parti moi

E. osteodistrofiile maxilarelor

 

(pag. 724)

S2234187. In perioada de exteriorizare a chisturilor:

A.

apare semnul Dupuytren

710 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

711 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

B. apare la palpare senzatia de "minge de celuloid"

C. mucoasa endobucala acoperitoare este lezata

D. durerile sunt insuportabile

E. stare generala alterata

(pag. 724)

S2234188. Plombajul cavitatii ramase dupa extirparea chistului se poate face cu:

A. bureti hemostatici rezorbabili de fibrina

B. hetero si homotransplante osoase

C. material autopolimerizabil

D. hidroxilapatita

E. biovitroceramica

(pag. 730)

S2234189. Diagnosticul diferential al chistului periodontal lateral se face cu:

A. chisturile foliculare

B. keratochistul

C. ameloblastomul

D. keratoacantomul

E. cilindromul

(pag. 718)

S2234190. Chistul calcifiat odontogen poate fi confundat cu:

A. ameloblastomul

B. chistul dermoid

C. un dinte inclus

D. odontomul

E. chistul globulo-maxilar

(pag. 719)

S2334191. Chisturile odontogene de origine inflamatorie sunt:

A. Chistul radicular

B. Chistul colateral inflamator

C. Chistul rezidual

D. Chistul globulo-maxilar

E. Chistul anevrismal

(pag. 714)

S2334192. Chisturile neodontogene sunt:

A. Cheratochisturi

B. Chistul globulo-maxilar

C. Chistul nazo- labial

D. Chistul nazopalatin

E. Chist osos esenţial

(pag. 719)

S2334193. Peretele chistului radicular este alcătuit din ţesut conjunctiv reprezentat la exterior printr-un plan de ţesut:

A. Dens

B. Fibros

C. Subţire

D. Lax

711 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

712 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E.

Cu infiltraţie cronică limfoplasmocitară

(pag. 722)

S2334194. Chisturile epiteliale pot fi:

A. Chisturi odontogene de origine inflamatorie

B. Chisturi odontogene de dezvoltare

C. Chisturi epiteliale neodontogene

D. Chisturi osoase anevrismale

E. Chisturi osoase idiopatice

 

(pag. 714)

S2334195. Diagnosticul diferenţial al chistului nazo-labial se face cu:

A. Abcesul vestibular

B. Adenomul pleomorf

C. Chistul radicular al caninului superior

D. Furunculul nazal

E. Chistul salivar labial superior

 

(pag. 720)

S2334196. Complicaţiile chisturilor pot fi:

A. Infectarea chistului

B. Degenerescenţă malignă

C. Fractura spontană în os patologic

D. Osteomielită

 

E. Diplopie

(pag. 725)

S2334197. Tratamentul lacunei esenţiale a maxilarului constă în:

A. Incizie, drenaj

B. Trepanarea lacunei osoase

C. Chiuretarea şi avivarea pereţilor osoşi

D. Plombarea cavităţii cu grefe osoase

E. Marsupializarea

 

(pag. 733)

S2334198. Accidentele intraoperatorii în tratamentul chisturilor maxilare sunt:

A. Secţionarea nervului facial

B. Perforarea sau secţionarea unui pachet vascular important

C. Lezarea trunchiurilor nervoase

D. Fracturarea mandibulei

E. Secţionarea canalului Stenon

 

(pag. 731)

S2334199. Perioada de latenţă în evoluţia chisturilor de maxilar este:

 

A. Rapidă

B. Îndelungată

C. Asimptomatică

 

D. Dureroasă

E. Însoţită de congestia părţilor moi

 

(pag. 724)

S2334200. Diagnosticul diferenţial clinic al chistului de maxilar se face cu:

712 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

713 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

A. Displazia fibroasă

B. Condromul

C. Chistul dermoid

D. Tumora cu mieloplaxe

E. Carcinomul adenoid chistic

(pag. 724)

S2334201. Chistul dentiger al caninului superior poate eroda:

A. podeaua fosei nazale

B. bolta palatină

C. incisivul lateral

D. sinusul maxilar

E. spina nazală anterioară

(pag. 716)

S2334202. Chistul de erupţie are următoarele caracteristici:

A. coloraţia albăstruie

B. elastic

C. fluctuent

D. uşor sensibil la presiune

E. dureros

(pag. 718)

S2334203. Perioadele succesive de dezvoltare ale chisturilor maxilare sunt:

A. o perioadă de exteriorizare

B. o perioadă de evoluţie rapidă

C. o perioadă de dezvoltare lentă

D. o perioadă de dezvoltare intraosoasă

E. o perioadă de dezvoltare în pusee succesive

(pag. 723)

S2534204. Chistul periodontal lateral:

A. este un chist mic cu perete subţire

B. se dezvoltă lateral în raport cu rădăcina unui dinte devital

C. poate fi găsit la orice grup de dinţi

D. poate fi găsit numai la nivelul molarilor

E. cel mai adesea se formează pe faţa distală a molarului 3 maxilar.

(pag. 718)

S2634205. Pentru a preveni sau a trata disfuncţia ocluzală la bolnavii parodontotici, se practică:

A. ajustarea prin şlefuire a suprafeţelor ocluzale

B. restaurări protetice

C. tratamentul proceselor carioase

D. tratamente ortodontice

E. imobilizări

(pag. 279)

S2634206. Sistemele de imobilizare se clasifică după următoarele criterii:

A. perioada de timp în care se menţine imobilizarea

B. în funcţie de gradul de mobilitate dentară

C. în funcţie de starea pulpei dentare

D. relaţia dintre sistemul de imobilizare şi dinţii angrenaţi

713 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

714 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E.

în funcţie de modalitatea de realizare.

(pag. 294)

S2634207. Imobilizarea permanentă prin mijloace fixe se realizează cu:

A. gutiere din răşini acrilice auto- sau termopolimerizabile

B. benzi metalice, ortodontice

C. coroane acrilice reunite între ele

D. punţi stabilizatoare

E. coroane semifizionomice sau de substituţie reunite.

 

(pag. 311)

S2634208. Şina Mamlock:

A. este folosită la imobilizarea dinţilor frontali vitali

B. este un mijloc de imobilizare temporară

C. are rigiditate deosebită

D. prezintă aspect fizionomic

E. are durabilitate mare.

 

(pag. 312)

S2634209. Imobilizarea intracoronaă a dinţilor laterali cu amalgam:

A. se realizează prin crearea unui simplu şanţ ocluzal

B. reprezintă un mijloc de imobilizare temporară

C. se realizează prin crearea unor cavităţi clasice de clasa a II-a

D. poate fi îmbunătăţită prin folosirea unor bare turnate din aliaj de Cr-Co

E. urmăreşte imobilizarea mai multor dinţi laterali mobili între ei.

 

(pag. 309)

S2634210. Ligaturile din sârmă de viplă, cupru, aur, folosite ca mijloace de imobilizare temporară, au următoarele dezavantaje:

A. constituie un factor de retenţie pentru detritusurile alimentare

B. necesită corectări periodice, activări, care sunt o sursă potenţială de rupere a sârmei

C. se pot aplica numai la dinţii laterali

D. executate incorect exercită traumatisme la nivelul părţilor moi: buze, obraji, limbă

E. pot aluneca spre cervical.

 

(pag. 299)

S2634211. Imobilizarea temporară:

A. este un procedeu terapeutic de solidarizare a dinţilor parodontotice

B. se poate realiza prin aplicarea unor coroane acrilice reunite între ele

C. se realizează prin ligaturi metalice din sârmă de viplă

D. se realizează cu aparate ortodontice

E. se realizează cu ajutorul gutierelor acrilice.

 

(pag. 295-296)

S2634212. Imobilizarea prin ligatură de sârmă în “8”:

A. este un mijloc de imobilizare permanentă

B. se face cu sârmă de viplă de 0,25 mm

C. se aplică pe dinţii laterali

D. executată incorect produce leziuni ale părţilor moi învecinate

E. constituie un factor de retenţie pentru resturile alimentare.

 

(pag. 299)

714 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

715 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2834213. Din grupa chisturilor inflamatorii fac parte:

A. chistul radicular

B. chistul de eruptie

C. chistul lateral periodontal

D. chistul rezidual

E. chistul dentiger

(pag. 714)

S2834214. Keratochistul odontogen are caracteristic:

A. apare mai frecvent la maxilar

B. este localizat mai frecvent la mandibula

C. localizarea in zona incisivo-canina este mai frecventa

D. evolueaza in unghiul mandibular

E. evolueaza catre ramul ascendent

(pag. 715)

S2834215. In cadrul chisturilor neodontogene se inscriu:

A. Chistul nazo-palatin

B. Chistul nazo-labial

C. Chistul periodontal lateral

D. Chistul globulo-maxilar

E. Chistul rezidual

(pag. 719)

S2834216. Diagnosticul diferential in chistul nazo-labial se face cu:

A. Abcesul vestibular

B. Chistul radicular al caninului superior

C. Chistul nazo-alvelar

D. Furunculul nazal

E. Chistul salivar labial superior

(pag. 720)

S2834217. Chistul lateral periodontal se dezvolta in relatie cu:

A. Apexul unui dinte devital

B. Un dinte vital

C. Un canal aberrant

D. O cale falsa

E. O fractura radiculara

(pag. 723)

S2834218. Chistul residual se dezvolta din:

A. Un granulom apical

B. Chist radicular care nu a fost chiuretat