Melanomul este o forma de cancer de piele cu punct de plecare in

melanocite, celule care produc pigmentul pielii, localizate adanc in

epiderm sau in alunitele de suprafata. Desi reprezinta mai putin de 5% din
toate cazurile de cancer de piele, melanomul este responsbil de majoritatea
deceselor datorate cancerului de piele. In 2013 s-au diagnosticat in Statele
Unite aproximativ 76,690 de cazuri noi de melanom. Daca nu este depistat
precoce si tratat, melanomul se poate intinde (metastaza) la ganglionii
limfatici si la organelor interne. Plamanii si ficatul sunt tinte frecvente.
Numarul cazurilor de melanom este in crestere de cel putin trei decenii.
Acest tip de cancer este de 20 de ori mai frecvent la oamenii albi,
comparativ cu afro-americanii. Per ansamblu, riscul de a face melanom
este de aproximativ 2% pentru albi (unul din 50), dar este mult mai mic
pentru persoanele cu pielea mai inchisa la culoare: de exemplu 0,1% pentru
negri si 0,5% pentru hispanici.
Riscul de a dezvolta melanom este mai mare daca ai:
 par roscat sau blond
 ochi verzi sau albastri
 piele deschisa la culoare
 daca ai stat mult la soare in trecut, mai ales in copilarie
 daca mama, tata, sora sau fratele tau au fost diagnosticati cu melanom;
daca una dintre aceste rude are melanom, sansele de a face melanom sunt
de opt ori mai mari
Caracteristici ale pistruilor sau alunitelor care cresc riscul de
melanom:
 o noua alunita care apare dupa varsta de 30 de ani
 o noua alunita care apare la orice varsta, daca se gaseste pe o zona foarte
rar expusa la soare
 aparitia unei schimbari la o alunita deja existenta
 una sau mai multe alunite atipice - alunite care arata ca un „ou in tigaie”
sau alunite care sunt mai inchise la culoare decat altele sau prezinta
margini sau forme neregulate
 20 sau mai multe alunite cu diametrul mai mare de 2 milimetri
 5 sau mai multe alunite mai mari de 5 milimetri (mai mari decat un bob de
mazare)
 pistrui cauzati de expunerea la soare
Simptomele melanomului
Fii atent la Regula ABCDE:
A de la asimetrie
B de la borduri (margini) neregulate
C de la culoare: diferite nuante de cafeniu, maro, albastru sau negru
D de la diametru: de marimea unui bob de mazare sau mai mare (poate fi
mai mica in stadiile incipiente)
E de la evolutie: o alunita care arata diferit fata de celelalte sau care se
schimba in timp
Melanomul are mai multe caracteristi distinctive pe care expertii le
numesc Regula ABCDE: o alunita sau excrescenta este considerata
suspecta in cazul in care este asimetrica, ceea ce inseamna ca fiecare
jumatate a formatiunii arata diferit fata de cealalta; daca marginile acesteia
sunt neregulate sau imprecise; in cazul in care culoarea acesteia este
neobisnuita; daca diametrul este mai mare de 6 milimetri, aproximativ de
marimea unui bob de mazare; sau in cazul in care aceasta a evoluat, s-a
extins sau s-a schimbat in orice fel. O alunita sau o formatiune care
prezinta oricare dintre aceste caracteristici ar trebui sa fie examinata de
medicul dermatolog.
Dermatologii folosesc de obicei dermatoscopia pentru diagnosticarea
cancerului de piele. Un dermatoscop este un mic microscop portabil, care
se plaseaza aproape de sau usor pe piele pentru a vedea modelul de
pigmentare al leziunii. Dermatoscopia permite medicilor sa vada detalii
suplimentare care nu se vad cu ochiul liber, ajutand la diferentierea
alunitelor suspecte de alte leziuni pigmentate.
Tratamentul melanomului malign
In cazul in care o formatiune sau o alunita arata ca un melanom, medicul
dermatolog va efectua o biopsie pentru a confirma diagnosticul. Acest
lucru presupune indepartarea fie a unui esantion din tesut, fie a intregii
formatiuni impreuna cu o portiune din pielea care o inconjoara si
examinarea tesutului la microscop pentru a determina daca este vorba de
cancer. In functie de cat de adanc este melanomul, este posibil sa fie
necesara inlaturarea de tesut suplimentar. In unele cazuri, este posibil sa fie
eliminati si ganglionii limfatici. O procedura numita biopsia ganglionului
limfatic santinela poate spune daca ganglionul limfatic cel mai apropiat de
tumora contine celule canceroase. In acest caz, indepartarea chirurgicala
imediata a ganglionilor limfatici din vecinatate poate creste sansele de
supravietuire.
In plus fata de interventia chirurgicala, tratamentul pentru melanom
include imunoterapia (care intareste sistemul imunitar impotriva
cancerului), chimioterapia si radioterapia. Tratamente mai noi, asa-
numitele tratamente tinta, includ medicamente care vizeaza modificari
genetice observate la oameni cu anumite forme de melanom. De exemplu,
aproape jumatate din cazurile de melanom prezinta modificari genetice
(mutatii) ale unei gene numita BRAF, care transmite semnale
melanocitelor sa creasca si sa se divida rapid. Medicamentele care inhiba
gena BRAF, cum ar fi vemurafenibul (Zelboraf) si dabrafenibul (Tafinlar)
si alte proteine inrudite sunt acum disponibile pe piata.
Aproximativ 84% din persoanele sunt diagnosticate cu melanom in stadiul
I sau melanom localizat, ceea ce inseamna ca boala nu s-a raspandit
dincolo de zona initiala. Pentru acestia, rata de supravietuire la cinci ani
este de aproximativ 98%. Insa, in cazul in care cancerul se extinde in
zonele din apropiere, rata de supravietuire scade intre 62% si 76%. Ca si in
cazul celorlalte forme de cancer, daca tumora s-a extins la organele
indepartate, gradul de supravietuire per ansambul este mai mic, de
aproximativ 16%.