Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CHESTIONAR
1. Pentru intervenţii chirurgicale pe pleoapa superioară se poate face anestezie
tronculară:
a) N. infratroclear.
b) N. etmoidal
c) N. frontal.
d) N. zigomatic.
e) N. maxilar.
2. Pentru intervenţii pe pleoapa inferioară se face anestezia tronculară
a) N. facial.
b) N. oftalmic şi n. infratroclear.
c) N. frontal şi n. oftalmic.
d) N. etmoidal.
e) N. alveolar.
3. În plăgile pleoapelor se recomandă:
a) Vivifierea cu excizie conservatoare a marginilor sclerale şi sutură.
b) Vivifierea şi sutura în bursă.
c) Excizie cu lambou conjunctival.
d) Cantotomie şi sutura limbului sclero-cornean.
e) Regularizarea marginilor plăgii cu excizie conservatoare.
4. Sutura plăgilor pleoapelor se poate face:
a) Monoplan sau bietajat tip Blendinger.
b) Bietajat cu agrafe. metalice
c) Monoplan cu agrafe Shädel.
d) Monoplan sau bietajat în puncte separate.
e) Sutura monoplană cu agrafe.
5. La plăgile pleoapelor se poate face autoplastie:
a) Este interzisă autoplastia.
b) Se face autoplastie cutanată imediată sau secundară.
c) Nu se poate realiza.
d) Se pot realiza autogrefe.
e) Se aplică proteze metalice.
6. Sutura in plagile complete ale pleoapelor se face:
a) Primul punct de sutură se aplică pe marginea liberă a pleoapei.
b) Se sutureaza marginea liberă a plăgii.
c) După extirparea m. orbicular şi a glandei lacrimale.
d) După rezecţia nervului infratroclear.
e) Evitând formarea nodurilor spre exterior.
7. La sutura plăgilor palpebrale Vl. Căpăţână recomandă:
a) Sutura trietajata.
b) Sutura tarsului şi a mucoasei conjunctivale cu catgut.
c) Scoaterea firelor după 7-8 zile.
d) Sutura pielii în fir continuu.
e) Sutura pielii în puncte separate.
8. Coloboma palpebrală dobândită este:
a) Consecinţa imperecherilor inrudite.
1
b) Complicaţia unei plagi labiale.
c) Ischemia carunculului lacrimal.
d) Cantotomia.
e) Consecinta unei plagi cicatrizate vicios.
9. Ankiloblefaronul se manifesta prin :
a) Spasmul permanent al m. orbicular.
b) Sudarea pleoapelor la globul ocular.
c) Imposibilitatea deslipirii pleoapelor.
d) Pareza pleoapei superioare.
e) Aderenţa pleoapelor la cornee.
10. Cum se numeşte aderenţa conjunctivei palpebrale la conjunctiva bulbară:
a) Blefarofimoza.
b) Blefarospam.
c) Anchiloblefaron.
d) Simblefaron.
e) Encantis.
11. Ce este entropionul:
a) Răsfrângerea marginii libere a pleoapei spre globul ocular.
b) Iritaţia corneii.
c) Hipersecreţia lacrimală.
d) Răsfrângerea marginii libere a pleoapei spre exterior.
e) Hipertrofia pleoapei a treia.
12. După operaţia de entropion:
a) Pleoapa nu mai păstrează contactul cu globul ocular.
b) Pleoapa păstrează contactul cu globul ocular.
c) Apare compresiunea pe cornee şi erodarea acesteia.
d) Se micşorează fanta palpebrală.
e) Se produce xeroza.
13. La miei entropionul pleoapei inferioare se poate remedia prin:
a) Formarea unui pliu cutanat la pleoapa inferioară şi menţinerea lui prin sutură
în U sau cu agrafe Michel.
b) Lambou conjunctival secundar.
c) Autoplastie cutanată cu lambou pediculat.
d) Excizia unui lambou în "felie de pepene" şi sutura cu catgut in puncte separate.
e) Excizia unui lambou în formă de semilună sau felie de pepene si sutura in bursa.
14. Excizia unor lambouri cutanate în "felie de pepene" sau "semilună", asimetrice atât
din pleoapa inferioară, cât şi din cea superioară la 5-6 mm de marginea tarsală,
proporţional cu intensitatea afecţiunii se poate face în:
a) Ectropion parţial.
b) Ectropion total.
c) Entropion total..
d) Cataractă.
e) Amauroză.
15. Operaţia în entropion total se poate face prin metoda Schleich cu următorii timpi
operatori:
a) Excizia unui lambou cutanat de forma vârfului de săgeată la unghiul nazal al
ochiului urmat de sutură.
b) Excizia unui lambou triunghiular la unghiul temporal al ochiului,
2
urmat de sutură în puncte separate.
c) Excizia unui lambou în formă de vârf de săgeată, urmată de sutură la unghiul
temporal al ochiului.
d) Rezecţia bilaterală a tarsului proportionala cu intensitatea afectiunii.
e) Cantotomie urmata de aplicarea unor fire tractoare pe ambele pleoape.
16. Metoda Müller constă în excizia a trei lambouri cutanate în formă de felie de
pepene: unul la pleoapa inferioară, unul la pleoapa superioară şi al treilea în
direcţie verticală în apropierea unghiului temporal, fără a se uni între ele. Se
recomandă în:
a) Entropion total.
b) Ectropion total.
c) Tarsorafie.
d) Encantis.
e) Blefarofimoza.
17. În ectropionul moderat se face o incizie cutanată în formă de "V" în a cărui
deschidere este cuprinsă toată porţiunea afectată a pleoapei, urmată de:
a) Sutura plăgii în puncte separate.
b) Excizia unui lambou triunghiular şi sutura cutanată.
c) Decolarea pielii şi sutura plăgii în formă de "Y".
d) Excizie cutanata in forma de “ Y “ si sutura in puncte separate.
e) Sutura în puncte separate.
18. În ectropionul total se practică metoda Diefenbach care constă în excizia unui
lambou de formă triunghiulară la unghiul temporal al ochiului urmată de:
a) Se îndepărtează pielea din interiorul triunghiului format.
b) Se mobilizează pielea sub triunghiul denudat şi se tracţionează
realizând o autoplastie cutanată prin alunecare.
c) Sutura cutanata în puncte separate începând cu unghiul superior.
d) Se suturează pielea începând cu unghiul inferior.
e) Se suturează pielea începând cu părţile laterale.
19. Extirparea pleoapei a treia este indicată în:
a) Hipertrofia marginii superioare.
b) Ectropion.
c) Scopuri estetice.
d) Blefarospasm.
e) Lagoftalmie.
20. Extirparea pleoapei a treia se face:
a) În jumătatea superioară.
b) Fara paniculul adipos.
c) Împreună cu carunculul lacrimal.
d) De la bază ..
e) Împreună cu sacul lacrimal.
21. Hemostaza în extirparea pleoapei a treia se realizează prin:
a) Sutură.
b) Torsiune vasculară.
c) Cauterizare chimică.
d) Tamponament.
e) Ligatură.
22. Excizia incompletă a pleoapei a treia este urmată de:
3
a) Supuraţie abundentă.
b) Ptoza palpebrală.
c) Recidivă.
d) Hipersecreţie lacrimală.
e) Epiforă.
23. În lipsa unui tratament postoperator corect după extirparea pleoapei a treia, se pot
produce complicaţii
a) Supuraţie.
b) Entropion.
c) Ectropion.
d) Encantis.
e) Glaucom.
24. Tarsorafia este închiderea prin sutură a fantei palpebrale şi poate să fie:
a) Congenitala.
b) Cicatriciala.
c) Permanentă.
d) Profunda.
e) Recidivantă.
25. Tarsorafia provizorie se realizează prin:
a) Excizia marginilor tarsale şi sutura în "U".
b) Excizia marginilor tarsale şi sutura în puncte separate.
c) Puncte de sutură în "U", extramucoase .
d) Se aplică puncte de sutură în "U" cu cilii spre interior.
e) Sutura de înfundare tip Cushing.
26. Tarsorafia permanentă este indicată după enucleerea globului ocular cu anexele sale
şi se realizează prin:
a) Excizia marginilor palpebrale şi sutura.
b) Sutura în puncte separate a marginilor tarsale puse în contact.
c) Marginile plăgii se cauterizează.
d) Sutura în puncte separate a fiecărei pleoape.
e) Sutura bietajată.
27. Extirparea carunculului lacrimal este recomandată în:
a) Hipertrofia carunculului determinată de procese inflamatorii.
b) Hipertrofia determinată de procese neoplazice maligne.
c) Obstrucţia conductului lacrimo-nazal.
d) Prolapsul pleoapei a treia.
e) Glaucom.
28. Extirparea carunculului lacrimal se face:
a) Prin excizie.
b) Cu polipotomul .
c) Prin cauterizare chimică.
d) Prin dilacerare.
e) Prin avulsie.
29. Hemostaza în operaţia de encantis se asigură prin:
a) Forcipresură.
b) Ligatură transfixică.
c) Ligatură mediată.
d) Tamponament sau torsiune.
e) Electrocoagulare.
4
30. Dermoidul corneean este o formaţiune piloasă:
a) Congenitală.
b) Dobândită.
c) Localizată pe conjunctiva bulbară şi scleră.
d) Localizată in camera anterioara.
e) Cu localizare in camera posterioara.
31. Tratamentul în dermoid este:
a) Chirurgical şi medicamentos.
b) Medicamentos.
c) Numai chirurgical.
d) Prin iradiere.
e) Cu citostatice şi chirurgical.
32. Extirparea dermoidului se face prin:
a) Dilacerare.
b) Excizie.
c) Cauterizare.
d) Avulsie.
e) Torsiune.
33. Extirparea globului ocular se recomandă în:
a) Panoftalmie, avulsie.
b) Plăgi corneene.
c) Nistagmus.
d) Amauroză.
e) Cataractă diabetică.
34. Pentru extirparea globului ocular se face anestezie:
a) Generală şi retrobulbară.
b) Tranchilizare.
c) Cu miorelaxante.
d) Prin infiltraţie subconjunctivală.
e) Crioanalgezie.
35. Extirparea globului ocular se poate face prin următoarele procedee:
a) Cu ankiloblefaron.
b) Fără pastrarea bureletului.
c) Cu lambou conjunctival.
d) Prin facoemulsificare .
e) Prin metoda endoscopică.
36. Prin enucleerea globului ocular fără ankiloblefaron, pleoapele se fixează:
a) Împreună cu două fire tractoare.
b) Împreună prin sutură în surjet simplu.
c) Separat prin câte două fire tractoare.
d) Împreună prin sutură în puncte separate.
e) Separat, cu pense hemostatice.
37. Pentru enucleerea globului ocular fără ankiloblefaron mucoasa conjunctivală se
incizează:
a) La 0,5 cm de marginea tarsală.
b) La nivelul limbului sclerocorneean.
c) În sacul conjunctival.
d) Nu se incizează conjunctiva
e) In forma de „ V „.
5
38. Pentru enucleerea globului ocular fără ankiloblefaron, se vor secţiona muşchii:
a) Se torsioneaza.
b) Intrinseci, cu foarfeca oculara.
c) La inserţia lor pe globul ocular.
d) La mică distanţă de inserţie pe capsula lui Tenon.
e) Se dilacerează.
39. Secţionarea muşchiului drept posterior, a nervului optic şi a vaselor de sânge pentru
enucleerea globului ocular fără ankiloblefaron se face:
a) Prin torsiune limitată.
b) Prin torsiune nelimitată.
c) Prin ligatură elastică.
d) Ligatură transfixică.
e) Cu foarfeca chirurgicală curbă.
40. După enucleerea globului ocular fără ankiloblefaron hemoragia se opreşte cu:
a) Pense hemostatice şi torsiune.
b) Ligatură mediată.
c) Meşe de tifon care se ţin până la vindecare.
d) Tampon compresiv din meşe de tifon care se ţin 48 de ore.
e) Bureţi de colagen şi trombină.
41. Pentru enucleerea globului ocular cu ankiloblefaron se trec 2-3 fire de sutură, prin
marginile ambelor pleoape care vor fi tracţionate de catre un ajutor şi apoi:
a) Se incizează pleoapele la 0,5 cm de margine interesând pielea, tarsul şi
mucoasa conjunctivă.
b) Se incizează pleoapele la 0,5 cm de margine interesând pielea şi tarsul până la
mucoasa conjunctivală.
c) Se incizează mucoasa conjunctivală la 0,5 cm la marginea tarsală.
d) Nu se incizează pleoapele.
e) Se incizează numai mucoasa conjunctivală la nivelul limbului sclero-corneean.
42. Pentru enucleerea globului ocular cu ankiloblefaron, mucoasa conjunctivală se
desprinde astfel:
a) Se decolorează conjunctiva bulbară cu o spatulă.
b) Se decolează conjunctiva palpebrală.
c) Se dilacerează.
d) Se păstrează raporturile anatomice.
e) Se rezecă 30%.
43. Pentru enucleerea globului ocular cu ankiloblefaron operator, acesta se detaşează
prin:
a) Secţionare cu foarfeca chirurgicală a muşchiului drept posterior, a nervului
optic şi vaselor de sânge.
b) Torsiune nelimitată cu o pensă hemostatică curba.
c) Torsiune limitată.
d) Avulsie.
e) Strivire lineară.
44. Cum se întrerupe funcţia glandei lacrimale după extirparea globului ocular cu
ankiloblefaron?
6
a) Glanda lacrimală se menajează.
b) Se sclerozează cu mijloace chimice.
c) Se atrofiază prin inactivitate.
d) Se extirpă.
e) Se tumefiază.
45. După extirparea globului ocular prin metoda cu ankiloblefaron operator marginile
pleoapelor:
a) Se suturează în puncte separate.
b) Se sutureaza in puncte separate, cu cilii orientati spre exterior.
c) Se suturează cu catgut în puncte separate.
d) Se suturează cu catgut în fir continuu.
e) Nu se suturează.
46. Pentru extirparea globului ocular prin metoda Ormrod se face sutura pleoapelor în
fir continuu, se mobilizează globul ocular ca în metoda clasică, iar pentru detaşarea
lui din cavitatea orbitară se foloseşte:
a) O pensă hemostatică Kocher aplicată retrobulbar.
b) O foarfecă chirurgicală dreaptă.
c) O foarfecă chirurgicală curbă.
d) O pensă hemostatică aplicată pe porţiunea suturată a celor două pleoape.
e) O meşă de tifon lungă, plisată pentru hemostază.
47. Ce este evisceraţia cavităţii orbitare?
a) Îndepărtarea globului ocular.
b) Îndepărtarea globului ocular împreună cu anexele sale.
c) Se indeparteaza continutul globului ocular in totalitate.
d) Revărsarea conţinutului globului ocular în urma unor plăgi penetrante.
e) Ruperea legăturilor musculare şi deşirarea nervului optic.
48. În ce afecţiuni se recomandă evisceraţia cavităţii orbitare?
a) Tumori maligne oculare.
b) Panoftalmie.
c) Conjunctivită purulentă.
d) Irido-ciclo-coroidita.
e) Cataractă bilaterală hipermatură.
49. Ce este cantotomia?
a) Incizia pleoapei superioare.
b) Sectionarea ciocului.
c) Incizia ambelor pleoape.
d) Incizia în locul de unire a celor două pleoape.
e) Deschiderea sacului herniar
50. Ce este extracţia intracapsulară a cristalinului?
a) Extracţia cristalinului împreună cu membrana cristaloidă.
b) Extracţia cristalinului fără membrana cristaloidă.
c) Luxatia cristalinului în camera anterioară.
d) Luxatia cristalinului în camera posterioară.
e) Extirparea cristalinului împreună cu capsula lui Tenon.
51. Ce este extracţia extracapsulară a cristalinului?
a) Extirparea cristalinului împreună cu membrana cristaloidă daca aceasta este
afectată.
b) Extirparea cristalinului împreună cu membrana cristaloidă daca aceasta nu este
7
afectata.
c) Extirparea cristalinului fără membrana cristaloidă.
d) Luxatia cristalinului în camera anterioară.
e) Dispersarea cristalinului în camera posterioară.
8
1. Prevenirea creşterii coarnelor se poate face:
a) În primele şase luni de viaţă.
b) În primele 4-5 săptămâni de viaţă.
c) Numai în prima săptămână.
d) După înţărcare.
e) Odată cu vaccinarea.
2. Prin ce metode se previne creşterea coarnelor la viţei?
a) Cauterizare.
b) Cu clestele Hodge.
c) Cu fierăstrăul Gigli.
d) Prin autoplastie cutanata.
e) Excizie cu foarfeca.
3. Ce substanţe chimice se folosesc pentru cauterizarea mugurelui cornual?
a) Baze caustice: hidroxid de sodiu, hidroxid de potasiu.
b) Acizi: acid cromic, acid arsenios, acid ascorbic, acid tricloracetic, acid salicilic.
c) Săruri: salicilat de sodiu, nitrat de argint.
d) Pomada caustică Peugnet: triclorură de antimoniu 28%, acid salicilic 7%,alcool
65%.
e) Pomada caustică Vladutiu: acid salicilic 7%, hidroxid de sodiu 4%, acid
tricloracetic 5%.
4. Cum se prezinta hidroxidul de sodiu folosit pentru distrugerea mugurelui cornual la
viţei?
a) Soluţie apoasă 2%.
b) Soluţie uleioasă 25%.
c) Cristale dizolvate in eter.
d) Batoane.
e) Benzi adezive sterile.
5. Ce anestezie se foloseşte pentru ecornare la viţei prin cauterizare chimică?
a) Infiltraţie subcutanată cu ketamina
b) Infiltraţie subcutanată cu lidocaină 2%.
c) Infiltraţie subcutanată cu acepromazină 1%.
d) Blocaj troncular cu xilazină 2%.
e) Tranchilizare cu combelen.
6. După scarificarea tegumentului în dreptul mugurelui cornual, pentru ecornare se
fricţionează cu batonul de sodă caustică:
a) 20 minute.
b) 15 minute.
c) Până când apare un exudat cu striuri de sânge.
d) Până la distrugerea membranei cheratogene.
e) 1-2 secunde.
7. Pentru prevenirea scurgerii substanţei caustice spre globul ocular după ecornare:
a) Se va tunde părul din jur.
b) Se badijonează cu tinctură de iod.
c) Se aplică un pansament sicativ.
d) Se va aplica un strat de vaselină în jurul porţiunii cauterizate.
e) Se administrează antibiotice şi antiinflamatoare.
9
8. Ce efecte are cauterizarea prea intensă a mugurelui cornual cu sodă caustică?
a) Deschiderea sinusului cornual.
b) Deschiderea sinusului maxilar superior.
c) Necroze profunde ale osului frontal.
d) Catar auricular pe partea respectivă.
e) Cresterea unor rudimente de corn.
9. Ce efecte are cauterizarea insuficientă a mugurelui cornual?
a) Întârzierea cicatrizării.
b) Creşterea unor rudimente de corn.
c) Sinuzită.
d) Entropion.
e) Cicatrice vicioasa.
10. Cauterizarea mugurelui cornual cu acid tricloracetic se poate face:
a) Dupa excizie cu bisturiul.
b) Numai în prima săptămână de viaţă.
c) După înţărcare.
d) Prin pensulaţii zilnice.
e) Lavaje la 12 ore.
11. Unguentele caustice pentru ecornare se aplică:
a) Direct, fără scarificare.
b) După excizia mugurelui cornual.
c) După intarcare.
d) După cauterizare termică.
e) Impreuna cu antiflogistice.
12. Decornarea viţeilor prin cauterizare termică se face cu:
a) Termocauterul simplu.
b) Electrocauterul sau fierastraul electric.
c) Laserul terapeutic.
d) Decornatorul Barnes.
e) Inele de cauciuc.
13. Cum se face anestezia pentru decornarea viţeilor prin cauterizare termică?
a) Nu se face din cauza riscurilor.
b) Nu este necesară.
c) Este obligatorie infiltraţia circulară şi în unele cazuri este necesară
tranchilizarea.
d) Se recomandă narcoza pe cale parenterală.
e) Este necesară narcoza pe cale inhalatorie.
14. Cum se face ecornarea prin cauterizare termică?
a) Cauterul încălzit se aplică o singură dată pe fiecare mugure cornual.
b) Cauterul se aplică de mai multe ori câte 3-4 secunde.
c) Se va realiza o cauterizare uniformă in jurul zonei de proiecţie a mugurelui cornual.
d) Se menţine cauterul până la arderea completă a mugurelui cornual.
e) Periostul se cauterizează parţial.
15. Cum se face ecornarea prin cauterizare termică dacă s-a format pelicula cornoasă?
a) Cauterizarea se face mai uşor.
b) Cauterizarea completă se face în doi timpi.
c) Se desprinde pelicula cornoasă cu decornatorul şi apoi se cauterizeaza membrana
cheratogena.
d) După formarea crustei se revine cu o nouă cauterizare pentru membrana
10
cheratogenă.
e) Mugurele cornual se desprinde chirurgical, iar hemostaza se face prin cauterizare.
16. Decornarea viţeilor prin excizia mugurilor cornuali se poate face până la vârsta de:
a) 1-3 luni înaintea formării axului osos.
b) 1-3 luni după formarea axului osos.
c) 4-6 luni în funcţie de rasă.
d) 5-7 luni , dupa formarea sinusului cornual.
e) 4-7 luni înaintea formării sinusului cornual.
17. Cu ce se poate face excizia mugurilor cornuali la viţei?
a) Cu inele de cauciuc.
b) Cu decornatorul Roberts.
c) Cu fierastraul electric.
d) Cu costotomul.
e) Cu cleştele Hodge.
18. După excizia mugurelui cornual la viţei:
a) Plaga se suturează în puncte separate.
b) Plaga se suturează cu fir neresorbabil.
c) Plaga se cicatrizează fără sutură.
d) Hemoragia este abundentă şi greu de controlat.
e) Se administreaza ser antitetanic.
19. Amputarea coarnelor la tineretul taurin se face la vârsta de:
a) 1-3 săptămâni.
b) 3-6 luni.
c) 18 luni.
d) Înainte de apariţia suportului osos.
e) După formarea sinusului cornual.
20. Pentru amputarea coarnelor la tineretul taurin:
a) Inelul de cauciuc este aplicat cu un dispozitiv special ( elastrator ) . .
b) Se deschide sinusul cornual.
c) Se poate folosi clestele pentru ajustat copita.
d) Sinusul frontal nu s-a format.
e) Se îndepărtează numai ţesutul cornos .
21. Amputarea coarnelor la tineretul taurin se poate face cu:
a) Costotomul.
b) Elastratorul.
c) Bisturiul şi foarfeca.
d) Termocauterul.
e) Ecrasorul.
22. Pentru amputarea coarnelor la tineretul taurin, cleştele de amputaţie se aplică:
a) La 1-2 cm deasupra bureletului.
b) La 0,5 cm deasupra bureletului.
c) La orice nivel.
d) Sub burelet.
e) La jumătatea cornului.
23. După detaşarea cornului, la tineretul taurin suprafaţa rămasă trebuie regularizată
uniform, iar hemostaza se asigură:
a) Prin ligatură.
b) Prin sutură hemostatică.
11
c) Prin angiorafie.
d) Mai întâi prin tamponament şi apoi prin torsiune cu vârful bisturiului
e) Cu pansament în "8".
24. La ce nivel se poate face amputarea simpla a coarnelor la taurinele adulte?
a) Sub burelet.
b) La 1 cm deasupra bureletului.
c) La bază cu excizia bureletului.
d) Cu autoplastie cutanatat.
e) La bază, deasupra sinusului cornual.
25. Ce anestezie se face pentru amputarea coarnelor la 1/3 de la vârf la taurinele adulte?
a) Tranchilizare şi anestezie locală.
b) Este suficientă anestezia locală prin infiltraţie.
c) Nu este necesară.
d) N.L.A.
e) Narcoza.
26. În ce scop se face amputarea coarnelor la taurinele adulte?
a) De diagnostic.
b) Economic.
c) Preventiv.
d) Chirurgical.
e) Zootehnic.
27. Ce anestezie se face pentru amputarea simplă a coarnelor de la bază, la taurinele
adulte?
a) Numai anestezie loco-regională.
b) Blocajul nervului cornual şi a nervului recurent.
c) Tranchilizare şi anestezie loco-regională.
d) N.L.A si blocaj troncular cu xilazina.
e) Narcoză cu stresnil + infiltraţie circulară la baza cornului.
28. Cum se închide sinusul cornual după amputarea simplă a coarnelor de la bază fără
excizia bureletului?
a) Prin autoplastie cutanată.
b) Prin ţesut cicatricial în 3-4 săptămâni.
c) Prin ţesut cicatricial în 3-4 zile.
d) Prin cauterizare.
e) Prin avulsia cornului.
29. Cum se regenerează cornul după amputare de la bază cu excizia bureletului?
a) Nu se regenerează.
b) Continuă să crească, mai ales la animalele tinere şi uneori necesită o nouă
intervenţie după câţiva ani.
c) Continuă să crească mai ales la animalele tinere şi necesită o nouă
intervenţie după 3-4 săptămâni.
d) Plaga se acoperă cu păr în 2-3 săptămâni.
e) Se regenerează numai membrana cheratogenă, fără corn.
30. Ce complicaţii pot să apară după amputarea simplă a coarnelor de la bază la
taurinele adulte?
a) Nu se produc complicaţii.
12
b) Sinuzite şi miaze.
c) Sinuzite şi hemostază.
d) Sinuzite şi tromboflebite.
e) Hemoragie abundentă şi cauterizare.
31. Ce avantaje prezintă amputarea coarnelor la taurine cu excizia bureletului?
a) Nu mai creşte un rudiment de corn.
b) Este mai rapidă.
c) Este mai laborioasă.
d) Asigură creşterea cornului.
e) Nu prezintă avantaje.
32. Pentru amputarea coarnelor cu excizia bureletului la taurine pielea se incizează:
a) Circular în jurul bazei cornului la 0,5 cm de acesta.
b) Circular în jurul bazei cornului la 2,5 cm.
c) Nu se incizează.
d) Este secţionată cu ecrasorul, pentru hemostază.
e) În formă de semilună sau paralel cu bureletul .
33. Ce avantaje prezintă amputarea coarnelor cu autoplastie cutanată?
a) Este metoda cea mai laborioasă.
b) Inchide complet sinusul cornual.
c) Acoperă complet sinusul frontal.
d) Păstrează integritatea cornului.
e) Se poate realiza în condiţii de teren şi nu necesită anestezie generală.
34. Cum se face detaşarea cornului pentru amputare cu autoplastie cutanată
a) Cu ferăstrăul sub burelet.
b) Cu ferăstrăul deasupra bureletului.
c) Cu ferăstrăul de sârmă la jumătate.
d) Cu atenţie pentru a nu atinge osul.
e) Cu electrocauterul pentru a preveni hemoragia.
35. Pentru amputarea coarnelor la taurine prin metoda cu autoplastie cutanată, pielea
se decolează împreună cu ţesutul conjunctiv subcutanat descoperind baza cornului:
a) După desprinderea cornului.
b) Cu lingura Volkman.
c) Cu dificultate, pielea fiind aderenta la periost.
d) Foarte uşor, pielea fiind aderentă la periost.
e) Nu este necesară decolarea pielii.
36. După amputarea cornului cu autoplastie cutanată, marginile plăgii:
a) Se indeparteaza din cauza fibrelor elastice.
b) Se suturează în puncte separate.
c) Se cauterizează.
d) Se lasă nesuturate pentru drenaj.
e) Se excizează până la baza cornului.
37. Ce avantaje prezintă decornarea prin constricţie elastică?
a) Este o metodă simplă şi asigură închiderea sinusului cornual.
b) Sângerarea este foarte redusă.
c) Nu necesită anestezie.
d) Este o metodă nesângeroasă.
e) Nu este dureroasă.
13
38. Ce dezavantaje prezintă amputarea coarnelor prin constricţie elastică?
a) Opreşte procesele biologice în corn.
b) Determină reacţie locală care asigură închiderea sinusului cornual.
c) Produce durere de lungă durată şi disconfort.
d) Nu afecteaza productia.
e) Pot să rămână bonturi de corn cu tendinţă de creştere vicioasă.
39. Ce anestezie se face pentru decornare prin constricţie elastică?
a) Trebuie asigurată analgezia si miorelaxarea mai ales în prima săptămână dupa
amputarea coarnelor.
b) Tranchilizare şi blocaj troncular cu anestezice de lungă durată.
c) Epidurala inalta..
d) Narcoza asociată cu infiltraţia locală.
e) Nu necesită anestezie.
40. Când se scot inelele folosite pentru decornare prin constricţie elastică?
a) Se desprind odată cu cornul după 1-2 săptămâni.
b) Cad odată cu cornul după 35-40 de zile.
c) Cad singure după 10-12 zile.
d) Se inlocuiesc saptamanal.
e) Se recuperează la abator.
41. Ce anestezie se face pentru amputarea coarnelor la oi şi capre?
a) Este recomandabilă anestezia generală (N.L.A.).
b) Nu este necesară anestezia.
c) Narcoză şi blocaj troncular.
d) Numai tranchilizare cu Domosedan.
e) Se administrează sedative şi analgezice.
42. Cum se asigură hemostaza în amputarea coarnelor prin metode sângeroase la oi şi
capre?
a) Nu necesită hemostază
b) Tamponament şi garotaj la baza cornului.
c) Ligatură sau cauterizare ..
d) Forcipresura.
e) Prin dilacerare.
43. Cum se previn sinuzitele după amputarea coarnelor la oi şi capre prin metode
sângeroase?
a) Nu necesită îngrijiri speciale, deoarece nu se deschide sinusul cornual.
b) Oile şi caprele nu prezintă sinus cornual.
c) Este obligatorie menţinerea pansamentului până la vindecare completă (2-4
săptămâni).
d) Hemostaza preventiva.
e) Se asigură drenajul, se aspiră secreţiile din plagă şi se îndepărtează ţesuturile
necrozate.
14
3.CHESTIONAR
1. Ce este trepanaţia sinusurilor paranazale?
a) Deschiderea accidentală a sinusurilor.
b) Deschiderea chirurgicală a cavităţii nazale.
c) Deschiderea cutiei craniene în operaţia de cenuroză.
d) Deschiderea chirurgicală a sinusurilor paranazale.
e) Desprinderea ţesuturilor moi de pe os.
2. În ce scop se face trepanaţia sinusurilor paranazale?
a) În scop preventiv.
b) Cenuroza.
c) Pentru extracţia prin respingere a molarilor.
d) Pentru extracţia prin avulsie a molarilor.
e) În sinuzite alergice.
3. Locul de elecţie în trepanaţia sinusului frontal la cabaline pentru compartimentul
superior este:
a) Pe linia care uneşte marginea superioară a arcadelor orbitare.
b) Pe linia mediană a capului.
c) Înapoia arcadei orbitare.
d) Înaintea fosei temporale.
e) La mijlocul distanţei dintre unghiul intern al ochiului şi baza arcadei orbitare.
4. Care este locul de elecţie pentru trepanaţia sinusului frontal la cabaline?
a) Pe linia mediană a capului deasupra unghiului nazal al ochiului.
b) Jumătatea distanţei dintre unghiul nazal al ochiului şi linia mediană.
c) La 2-3 cm de planul median pe o linie care uneşte marginea superioară a
arcadelor orbitare.
d) La 2 cm sub arcada orbitară.
e) Deasupra fosei temporale.
5. Unde se găseşte locul de elecţie pentru trepanaţia sinusului frontal la carnivore?
a) Deasupra arcadei zigomatice.
b) La marginea apofizei orbitare.
c) Între rudimentul de apofiză orbitară şi linia mediană.
d) La marginea caudala a fosei temporale .
e) La baza spinei maxilare.
6. Unde se poate face trepanaţia sinusului frontal la taurine?
a). La jumătatea arcadei zigomatice.
b) La jumătatea distanţei dintre baza arcadei orbitare şi baza urechii.
c) În oricare punct, pe jumătatea corespunzătoare a regiunii frontale
d) La baza arcadei zigomatice.
e) Pe o linie care uneşte cele două spine orbitare.
7. Care este locul de elecţie pentru trepanaţia sinusului maxilar superior la cabaline?
a) Mijlocul triunghiului format de pleoapa inferioară, unghiul nazal al ochiului
şi linia mediană.
b) Linia care uneşte spina maxilară cu creasta zigomatică.
c) Mijlocul triunghiului format de pleoapa inferioară, creasta zigomatică şi linia
care uneşte unghiul intern al ochiului cu vârful crestei zigomatice.
d) Vârful spinei maxilare.
e) Apofiza bazilară.
8. La bovine, sinusul maxilar prezintă un singur compartiment şi poate fi trepanat:
15
a) La mijlocul crestei zigomatice.
b) La nivelul tuberculului maxilar.
c) În dreptul incizurii labiale.
d) La 3 cm de baza cornului.
e) La 0,5 cm sub creasta zigomatică.
9. Instrumentarul pentru trepanaţia sinusurilor cuprinde şi:
a) Traheotom Thompson.
b) Lingura Volkmann.
c) Trusa de ortopedica.
d) Ansa Weber.
e) Comprese sterile.
10. Cum se închide plaga după trepanaţie?
a) După evacuarea colecţiilor purulente, plaga se sutureaza
b) Dacă nu au fost procese septice, plaga se suturează, aducând şi periostul în
poziţie anatomică.
c) După rezecţia periostului, plaga se suturează în puncte separate.
d) Este interzisă închiderea prin sutură.
e) Se recuperează rondela osoasă care se fixează cu agrafe metalice.
11. Care este locul de elecţie în trepanaţia cavităţilor nazale?
a) La 2-3 cm de planul median, pe o linie care uneşte mijlocul crestelor
zigomatice.
b) Pe linia mediană dorsală a nasului.
c) Pe linia care uneşte unghiul nazal al ochiului cu spina maxilara.
d) Pe linia care uneşte vârful spinei maxilare cu diverticulul nazal.
e) La 2 cm de unghiul nazal al ochiului.
12. Cum se asigură hemostaza în intervenţii pe corneţii nazali?
a) Nu sunt necesare măsuri suplimentare de hemostază.
b) Sunt necesare măsuri suplimentare de hemostază medicală şi
chirurgicală.
c) Nu se pot aplica metodele de hemostază chirurgicală.
d) Hemostaza medicală este suficienta.
e) Se face traheotomie de urgenţă
13. Cum se previne aspiraţia pulmonară în operaţia de trepanaţie a cavităţiilor nazale?
a). Prin lavaje cu soluţii astringente.
b) Asigurând un drenaj permanent.
c) Prin traheotomie sau intubaţie traheală.
d) Cu ajutorul laringoscopului.
e) Prin scurtarea duratei operaţiei.
14. Selectaţi timpii operatori care se regăsesc la trepanaţia cavităţilor nazale:
a. Se îndepărtează periostul cu dalta
b) Se fac 2-3 trepanaţii bilaterale.
c) Se face o incizie de 6-8 cm, paralelă cu linia mediană a nasului şi se
decolează periostul.
d) Se asigură hemostaza şi se răsuceşte cu 1800 .
e) Se suturează mucoasa nazală în puncte separate cu catgut.
15. La cal, deschiderea cavităţii nazale se poate face şi la nivelul diverticulului nazal. În
acest caz, locul de elecţie este:
a) La 2 cm inaintea septului nazal.
b) La 2 cm inapoia narinei.
16
c) La comisura inferioară a narinei.
d) Prin septul nazal.
e) La varful cornetului nazal.
16. Cum se poate introduce inelul nazal la taur?
a) Cu acul Reverdin
b) Cu ajutorul cleştelui Hodge.
c) Cu ajutorul cleştelui Flessa.
d) Are sistem propriu de fixare.
e) Prin apasare cu mana.
17. Cum se asigură hemostaza după aplicarea inelului nazal la taur?
a). Ligatură şi cauterizare.
b) Tamponament şi forcipresură.
c) Hemoragia este redusă şi nu necesită îngrijiri speciale
d) Pansament compresiv.
e) Prin strângerea inelului nazal.
18. Vezicula parazitară în cenuroza cerebrală se dezvoltă expansiv producând
compresiunea şi dislocarea structurilor nervoase, determinând manifestări clinice
care permit localizarea acesteia:
a) Lobul frontal: ataxie gravă cu pierderea echilibrului
b) Lobul frontal: dromomanie, mers în manej sprijin cu regiunea frontală şi
retropulsie.
c) Lobul occipital: midriază, amauroză, imobilitate pupilară.
d) Cerebel: Dromomanie, retropulsie şi amauroză.
e) Emisferele cerebrale: Mers in manej, cu capul deviat spre partea afectată,
timpanism.
19. Vezicula de Coenurus poate să determine ramolismentul compactei osoase care se
deformează şi devine moale la palpare:
a). În localizările frontale.
b) Numai la ovine în stadiul incipient al bolii.
c) În localizările superficiale mai ales în zona parietală
d) Veziculele multiple localizate profund.
e) Localizarea în lobii temporali.
20. Selectaţi timpii operatori care se regăsesc la operaţia în cenuroză la oaie:
a) Trepanaţia sclerei.
b) Se incizează fascia epicraniana antero-posterior sau în cruce.
c) Se explorează masa ţesutului nervos cu o sondă butonată în
localizările profunde.
d) In localizarile profunde, se explorează masa ţesutului nervos cu un ac de seringă
e) Se aspiră parţial lichidul cefalo-rahidian.
21. Pentru extragerea veziculei de coenurus, se succed următoarele manopere după
reperarea acesteia cu un ac de seringă care se ţine pe loc ca reper:
a) Se introduce pe lângă ac o sonda canelata pentru crearea unei căi de acces în
masa creerului.
b) Se prinde vezicula într-o pensă anatomica şi se fac tracţiuni moderate cu altă pensă.
c) Se desprinde vezicula de ţesutul nervos prin dilacerare.
d) Se fragmentează vezicula pentru a fi extrasă mai uşor.
e) Se extrage vezicula în totalitate prin tracţiuni moderate, deoarece este fragilă si se
17
fixeaza la duramater.
22. Ruperea veziculei de coenurus şi revărsarea lichidului cu porţiuni din perete şi
scolecşi în interiorul creerului poate să aibă următoarele consecinţe:
a). Supuraţie
b) Focare metastatice.
c) Recidiva.
d) Nu are consecinţe.
e) Se produc complicaţii neuronale.
23. Operaţia în cenuroză prin decalotare prezintă următoarele avantaje:
a) Necesită o dotare specială.
b) Este mai laborioasă.
c. Metoda este mai uşor de realizat în condiţii de teren
d) Se păstrează calota osoasă care se fixează în poziţie anatomică cu fire de
sârmă V2A.
e) Permite un acces mai lejer spre veziculă şi explorarea emisferelor
cerebrale
4.CHESTIONAR
19
respingere?
a) Incizia pielii şi a ţesuturilor subiacente si a osului
b) Decolarea periostului şi trepanaţia în zona de proiecţie a rădăcinii
dintelui.
c) Extragerea dintelui prin mişcări de rotaţie şi avulsie.
d) Extragerea dintelui în cavitatea bucală cu o pensa dreapta.
e) Extracţia dintelui prin orificiul rămas după trepanaţie.
14. Prevenirea ticului suptului se poate face şi prin următoarele mijloace nechirurgicale:
a) Identificarea animalelor care prezintă ticul suptului.
b) Evitarea aglomeraţiilor de animale în adăposturi şi legarea la jgheab,
administrarea unor raţii echilibrate.
c) Igiena corespunzătoare in adapost.
d) Apexectomia parţială.
e) Apexectomia totală.
15. Metodele chirurgicale de tratament în ticul suptului produc următoarele efecte:
a) Reduc mobilitatea limbii, afectand prehensiunea.
b) Împiedică formarea jgheabului mandibular.
c) Împiedică formarea vidului necesar suptului.
d) Împiedică deglutiţia laptelui.
e) Provoacă durere în timpul suptului.
16. Ce metode chirurgicale s-au experimentat pentru combaterea ticului suptului?
a) Apexectomia perpendiculara.
b) Extirparea unui lambou transversal pe partea dorsală a limbii.
c) Extirparea unui lambou în felie de pepene pe faţa ventrală a limbii.
d) Aplicarea unor puncte de foc penetrante pe faţa dorsala a limbii.
e) Aplatizarea limbii cu clupe.
17. Ce metode de anestezie se pot folosi pentru operaţia de apexectomie în ticul suptului
la vacă?
a). Nu este necesară anestezia.
b) Narcoza.
c) Tranchilizare şi anestezie epidurala.
d) Tranchilizare şi blocaj troncular al nervilor lingual şi hipoglos
e) Se face imobilizarea limbii si anestezie de contact.
18. Care sunt timpii operatori aplicaţi pentru apexectomia parţială metoda Berthet?
a) Se face sutură monoplana cu Dexon.
b) Se excizează un lambou în felie de pepene pe faţa ventrală a limbii.
c) Se excizează două lambouri în formă de "L" întors.
d) Se excizeaza varful limbii in forma de V.
e) Se excizează jumătate din vârful limbii printr-o incizie în formă de "L" întors
19. Apexectomia parţială a limbii prin metoda Swenson se realizează prin :
a). Se excizeaza un lambou in forma de L.
b) Sutură hemostatică.
c) Extirparea vîrfului limbii în formă de "V".
d) Extirparea oblica a varfului limbii..
20
e) Sutură aplicata în porţiunea cea mai groasă a limbii.
20. Apexectomia totală a limbii recomandată de Tadmor şi Ayalon se realizează prin :
a) Incizie oblică pornind de la 2-3 cm în partea stângă până la 10-12 cm în partea
dreaptă.
b) Se excizează o porţiune din vârful limbii printr-o sectiune transversala.
c) Se face o sutură monoplană în puncte separate cu catgut.
d) Sectionare transversala cu pensa Burdizzo.
e) Se face o sutură bietajată cu fir sintetic resorbabil.
21. Reducerea tensiunii pe firele de sutură după apexectomie totală se poate realiza
prin:
a). Nu se suturează
b) Se excizează 1 cm din grosimea limbii.
c) Se folosesc fire de sutură mai groase.
d) Se face sutură de rezistenţă.
e) Incizia oblică dorso-ventral până la jumătatea grosimii limbii şi apoi se
continuă incizia vertical .
22. Radomir a experimentat extirparea a două lambouri paralele cu rafeul median după
următoarea tehnică:
a) Extirparea a două lambouri din mucoasa şi submucoasa limbii.
b) Extirparea a două lambouri din stratul muscular al limbii cu grosimea de 1 cm şi
lungimea de 5 cm
c) Extirparea a doua lambouri transversale pe partea ventrală a limbii.
d) Sutura bietajată cu catgut în puncte separate.
e) Sutura monoplană în puncte separate.
23. După intervenţia operatoare în ticul suptului pot să apară următoarele complicaţii:
a) Hemoragie.
b) Glosită, gangrenă umedă.
c) Hipersalivaţie şi gangrenă uscată.
d) Reducerea mobilităţii limbii.
e) Scăderea producţiei de lapte şi mamite.
24. La ce vârstă se face amputarea ciocului (debecarea) la pui?
a) Inainte de ecloziune.
b) La 8-12 săptămâni, concomitent cu alte acţiuni sanitar-veterinare sau
zootehnice.
c) Imediat după înţărcare.
d) La vârsta de 165-170 de zile.
e) Înainte de sacrificare.
25. În ce scop se face debecarea la păsări?
a). Afonizare
b) Prevenirea şi combaterea stresului.
c) Prevenirea şi combaterea canibalismului.
d) Pentru creşterea gradului de utilizare a hranei.
e) Se prelungeste sezonul de ouat.
26. În funcţie de tehnologia de creştere, mijloacele folosite şi vârsta păsării, debecarea
poate fi:
a) Uşoară - se îndepărtează numai valva superioară în totalitate.
21
b) Uşoară - se îndepărtează 1/3 din valva inferioara.
c) Severa- se îndepărtează 1/3 din valva superioară şi 2/3 din valva inferioară.
d) Moderată - se îndepărtează 2/3 din valva superioară şi 1/3 din cea
inferioară.
e) Severă - amputarea interesează 3/3 din ambele valve ale ciocului.
27. Prin ce mijloace se asigură hemostaza în operaţia de debecare?
a) Angiotripsie.
b) Cauterizare termica.
c) Prin forcipresura.
d) Compresiune digitală la baza ciocului.
e) Hemostaza spontană.
28. Cum se asigură furajarea păsărilor în următoarele 10 zile după debecare?
a) Se administrează furaje semilichide.
b) Se hrănesc individual.
c) Se suprimă apa deoarece mobilizează cheagul.
d) Se asigură o dimensiune corespunzătoare a granulelor.
e) Se asigură un strat mai gros al furajelor în jgheabul de alimentare.
29. Chistul salivar sublingual cunoscut sub denumirea populară de "ranulă" sau
"broscuţă" are evoluţie rapidă şi dramatică, dislocând limba care este propulsată
între tablele dentare. Ce canale glandulare sunt afectate?
a) Ale glandelor salivare monostomatice Rivinius, Bartholin.
b) Canalul Stenon.
c) Canalul glandei submandibulare.
d) Canalul Wharton.
e) Mandibulare.
30. Cum se face extirparea chistului salivar submandibular ?
a) Excizie longitudinală .
b) Incizie longitudinală .
c) Se face disecţia chistului cu atenţie pentru a nu se sparge peretele care este foarte
fragil.
d) Se enucleează chistul şi se asigură hemostaza.
e) se aspiră conţinutul cu un ac gros şi se aseptizează.
31. Unde se formează chistul glandei submandibulare?
a) La varful procesului stiloid
b) În jgheabul esofagian
c) In cavitatea bucala
d) Pe traiectul canalului Wharton
e) Pe aria de proiecţie a articulaţiei temporo-mandibulare
32.La ce specie se intalneste mai frecvent chistul glandei submandibulare?
a) La cabalinele tinere.
b) La cabalinele de tractiune.
c) La carnivore.
d) La pisica.
e) La porcine
33. După extirparea chistului glandei submandibulare, aceasta se atrofiază dar pentru
evitarea recidivelor şi chiar a fistulei salivare, se recomandă:
a) Ligatură dublă pe canalul Wharton.
22
b) Extirparea glandei salivare corespunzătoare.
c) Refacerea canalului Wharton prin sutură.
d) Deblocarea capătului aboral al canalului Wharton.
e) Deschiderea canalului Wharton în faringe.
34. Fistula canalului Stenon se întâlneşte la cal şi la câine, având următoarele localizări
mai frecvente:
a) Jgheabul mandibular la ambele specii.
b) Incizura mandibulară la cal si faciala la caine.
c) Regiunea parotidiana la cal si faciala la caine.
d) Înapoia ramurii recurbate a mandibulei la ambele specii.
e) Cavitatea bucală în dreptul celui de-al treilea premolar.
35. Metoda terapeutică în fistula canalului parotidian se alege în funcţie de poziţia
acesteia. Ce posibilităţi există?
a) Dacă fistula este situată în dreptul vestibulului lateral al cavităţii
bucale se transformă fistula externă într-o fistulă bucală.
b) La nivelul incizurii vasculare a mandibulei sau în jgheabul mandibular se
deschide la baza limbii în cavitatea bucală.
c) Dacă fistula este localizată la nivelul incizurii vasculare a mandibulei, pe traiectul
canalului Stenon, se extirpa si glanda submadibulara.
d) Se încearcă scoaterea din funcţie a glandei cu substante antisialagoge.
e) Se extirpă glanda parotidă şi canalul Stenon.
36. Pentru crearea unei fistule bucale a canalului Stenon se aseptizează orificiul fistulei
faciale şi se perforează regiunea maseterină sau buccinatorie cu trocarul la nivelul
acesteia. Ce se introduce prin orificiul canulei?
a) Soluţie de sulfatiazol sau Lügol zilnic pana la cicatrizare.
b) Se lasă canula pe loc până la epitelizare.
c) Stiletul trocarului.
d) O meşă de tifon îmbibată în soluţie de sulfatiazol sau Lügol, care se trece
prin cavitatea bucală formând un inel prin legarea capetelor.
e) Un tub de dren.
37. Pentru crearea unei fistule bucale a canalului Stenon la cal, după izolarea capătului
canalului salivar, urmează:
a). Extirparea acestuia
b) Se introduce capătul canalului Stenon într-un tub subţire de material plastic
care va conduce saliva spre exterior.
c) Se suturează pielea şi fascia în puncte separate.
d) Se ligaturează canalul şi se sclerozează glanda.
e) Introducerea acestuia într-un tub subţire de material plastic care va
conduce saliva spre cavitatea bucală
38. Dupa ligatura canalului Stenon în fistula salivară, Grigorescu recomanda :
a) Izolarea canalului şi introducerea unui ac bont în lumenul acestuia.
b) Izolarea canalului şi introducerea unei sonde butonate în lumenul
acestuia.
c) Trecerea unui fir de sutură în jurul canalului şi ligatura transfixica
pentru fixarea sondei butonate.
23
d) Atropinizare.
e) Se injectează retrograd o soluţie iritantă.
5.CHESTIONAR
25
e) Se strânge un fir de Nylon în formă de "U" plasat în poziţie orizontală la baza
urechii.
14. Care este scopul operaţiei de rezecţie a peretelui lateral al conductului auditiv
extern?
a). Creşterea acuităţii auditive.
b) Îndepărtarea secreţiilor purulente.
c) Îndepărtarea unor corpi străini pătrunşi accidental.
d) Crearea unei căi de acces şi aerarea conductului auditiv extern
e) Drenarea hematomului auricular.
15. Rezecţia peretelui lateral al conductului auditiv extern se poate realiza prin una din
următoarele metode:
a) Hinzer.
b) Olivkov.
c) Szeligowski.
d) Salvisberg.
e) Grigorescu.
16. Care este principiul metodei Hinz?
a) Deschiderea conductului auditiv,asigurarea hemostazei şi sutura planurilor
anatomice.
b) Rezecţia unui lambou de formă dreptunghiulară din conductul auditiv extern.
c) Rezecţia unui lambou triunghiular din tegumentul extern, cu vârful orientat în jos.
d) Rezecţia unui lambou de formă triunghiulară din peretele lateral al
conductului auditiv extern .
e) Asigurarea unui drenaj corespunzător.
17. Care din următorii timpi operatori se regăsesc la extirparea peretelui lateral al
conductului auditiv extern prin metoda Hinz?
a) Se face o excizie verticală in conductul auditiv extern.
b) Se face o incizie în formă de "V" care interesează toate straturile
conductului auditiv extern până la bază.
c) Se excizează formatiunile rezultate, cu ajutorul penselor hemostatice.
d) Se trec fire de aţă chirurgicală pe sub pense prin toate straturile, paralel, la distanţă
de 3-4 mm pentru a fi strânse după scoaterea pensei pe fiecare parte.
e) Se aplică pulberi cu antiseptice sub pansament protector care se schimbă
cât mai des, apoi se lasă liber pentru aerare.
18. Ce dezavantaj prezintă metoda Hinz şi cum se previne acesta?
a) Nu se pot îndepărta proliferările verucoase şi ulceraţiile
b) Ţesutul cicatricial care se formează în partea de jos are tendinţa să
formeze un buzunar în care se acumulează secreţii
c) Se face o degajare cât mai largă în partea de jos
d) Se fac cauterizări repetate până la vindecare
e) Necesita ingrijiri postoperatorii
19. Care este principiul operator în metoda Zepp?
a) Se excizează un lambou triunghiular din peretele lateral care se suturează în puncte
separate.
b) Se excizează un lambou de formă dreptunghiulară din piele având în mijloc
proiecţia orificiului porţiunii orizontale, iar cartilajul se răsfrânge spre exterior unde
se suturează.
26
c) Se excizează pielea şi cartilajul de formă dreptunghiulară, iar tegumentul intern se
răsfrânge spre exterior unde se suturează.
d) Se îndepărtează pielea, cartilajul şi tegumentul intern în formă
dreptunghiulară şi se suturează marginea plăgii în puncte separate.
e) Se excizează un lambou cutanat de formă dreptunghiulară până la nivelul porţiunii
orizontale a conductului auditiv, iar cartilajul se răsfrânge spre exterior unde se
suturează.
20. Care sunt avantajele metodei Zepp faţă de metoda Hinz?
a) Este mai rapidă.
b) Este mai estetica.
c) Asigură o deschidere mai largă în dreptul conductului auditiv extern.
d) Înlătură riscul formării unui ţesut cicatricial care să acopere porţiunea orizontală a
conductului auditiv extern.
e) Nu prezintă avantaje semnificative.
21. Ce dezavantaje prezintă metoda Zepp?
a). Tegumentul intern se necrozează, nefiind vascularizat.
b) Este o metodă sigură, nu se produc complicaţii.
c) Lamboul cartilaginos care se răsfrânge spre exterior se menţine greu, firele de
sutură cedează şi apar complicaţii locale
d) Nu se poate asigura hemostaza.
e) Prezinta riscul formării unui ţesut cicatricial.
22. La metoda Zepp se regăsesc următorii timpi operatori:
a) Se excizează pielea din interiorul triunghiului şi se asigură hemostaza.
b) Se fac două incizii paralele de sus în jos, care interesează cartilajul şi tegumentul
intern, până la baza porţiunii verticale.
c) Se răsfrânge lamboul în afară şi se fixează în 1-2 puncte cu catgut.
d) Se suturează marginile inciziilor verticale şi apoi ale lamboului
dreptunghiular, peste zona denudată de piele.
e) În noua poziţie, cu tegumentul intern spre exterior, lamboul se menţine
greu.
23. Prin ce se deosebeşte metoda Szeligowski faţă de metoda Zepp?
a) Face excizia pielii şi a cartilajului peretelui lateral.
b) Se indeparteaza toate straturile peretelui lateral.
c) Creează un orificiu la baza conductului auditiv pentru drenaj.
d) Face pansament compresiv pentru hemostază.
e) Reduce lamboul care se răsfrânge spre exterior la jumătate.
24. Cum modifică Wynn-Jones metoda Zepp?
a) Face sutura cu fir sintetic, resorbabil.
b) Face sutura cu catgut.
c) Reduce lamboul care se răsfrânge spre exterior la jumătate, asigurând o mai bună
rezistenţă după sutură.
d) Asigură o hemostază perfectă prin ligaturi şi cauterizare.
e) Excizează tot cartilajul inelar.
25. În funcţie de circumstanţe, în othematom se poate opta pentru una din următoarele
variante de tratament chirurgical:
a) În hematoamele mici, se decupează o rondelă circulară de 3-4 mm în diametru sau
se deschide cu un cauter în punctul cel mai decliv pentru asigurarea drenajului.
b) Hematoamele mici, stabilizate necesită incizia largă, dreaptă sau în "S" pe
partea internă a conchiei, evacuarea conţinutului şi sutura tuturor straturilor în puncte
27
separate, aşezate ca tabla de şah pentru menţinerea suprafeţelor în contact.
c) Incizia dreaptă sau în "S" care interesează pielea ţesutul conjunctiv si tegumentul
intern, evacuarea cheagului şi sutura în puncte separate în "U", pe toată suprafaţa de
proiecţie a hematomului, pentru a preveni recidiva.
d) Se face pansament compresiv care se menţine până la vindecare.
e) Hematoamele mari stabilizate se pot vindeca şi fără tratament, dacă se asigură
îndepărtarea cauzei.
6. CHESTIONAR
1. În ce scop se poate face amputarea cozii?
a) Explorator.
b) Economic.
c) Facultativ.
d) Fiziologic.
e) Zootehnic.
2. La ce varsta se face amputarea cozii la miei şi la purcei ?
a) Prin compresiune elastică urmată de gangrenă uscată.
b) Cu inele elastice.
c) In prima saptamana de viata.
d) Dupa intarcare.
e) Dupa constituirea loturilor, in functie de scopul urmarit .
3. La câini, codotomia se practică în scop estetic, în primele 2-3 săptămâni după naştere
prin următoarele metode :
a) Chirurgical, formând două lambouri, unul dorsal şi altul ventral.
b) Ligatura elastica la baza cozii.
c) Dezarticulare intervertebrală cu codotomul.
d) Cauterizare.
e) Se face anestezie locala sau blocaj troncular.
4. În caz de gangrenă sau osteomielită, locul de elecţie pentru codotomie este:
a) La baza cozii, indiferent de specie.
b) La nivelul locului afectat.
c) Se îndepărtaeză şi 1-2 vertebre sănătoase pentru siguranţă.
d) În caz de cangrenă umeda, porţiunea afectată se detaşează singură.
e) Locul se alege astfel încât să permita aplicarea pansamentului.
5. Ce anestezie este necesară pentru operaţia de hernie de disc?
a) Tranchilizare şi anestezie locală.
b) Anestezie epidurală înaltă.
c) Narcoză inhalatorie cu relaxare musculară.
d) Nu se face anestezie, deoarece animalul este paralizat.
e) Blocaj troncular.
6. Cum se face contenţia pentru operaţia de hernie de disc?
a) Decubit sterno-abdominal pe masa de operaţie.
28
b) Decubit dorsal.
c) În staţiune patrupodală.
d) Travaliu.
e) Decubit dorso-lombar cu extensia forţată a coloanei vertebrale.
7. Care este scopul operaţiei în hernia de disc?
a) Reducerea compresiunii medulare
b) Reducerea durerii prin eliberarea coarnelor ventrale ale măduvei.
c) Reducerea paraliziei prin deblocarea coarnelor dorsale.
d) Descoperirea măduvei spinării pentru refacerea continuităţii acesteia e)
Descoperirea corpului vertebral pentru osteosinteză.
8. Care este locul de elecţie în operaţia de hernie de disc?
a) Se alege o direcţie care să asigure drenajul şi protecţia antibacteriană.
b) Pe linia mediană dorsală, pe o lungime care să depăşească nivelul celor două
corpuri vertebrale adiacente şi a discurilor .
c) La nivelul proceselor articulare care se rezecă până la corpul vertebral.
d) Regiunea dorsală sau lombară după localizare foarte exactă prin
radiografie, tomografie sau mielografie.
e) La nivelul arcului neural posterior.
7.CHESTIONAR
1. Când este considerată esofagotomia o urgenţă chirurgicală?
a) Timpanism ruminal acut.
b) În procese tumorale mediastinale.
c) În ulceraţii şi diverticuli esofagieni.
d) Tromboflebită hemoragică.
e) La rumegătoare, din cauza întreruperii eructaţiei
2. Care este locul de elecţie în esofagotomie?
a) Jgheabul jugular stang, deasupra venei jugulare.
b) La animalele mici, este recomandat accesul paramedian ventral pe sub muşchiul
sternomandibular stâng.
c) Înapoia ultimei coaste, paramedian stâng.
d) Jgheabul mandibular.
e) Perpendicular pe jgheabul jugular pentru a asigura drenajul.
3. Ce anestezie se face pentru operaţia de esofagotomie?
a) La animalele mici, narcoza cu Xilazina
b) La animalele mari, tranchilizare cu Barbiturice.
c) Nu este necesară anestezie, deoarece esofagul nu are inervaţie senzitivă.
d) La animalele mici. narcoză sau N.L.A.
e) Anestezie epidurala.
4. Ce sutură se face la nivelul esofagului în operaţia de esofagotomie?
a) Monoplana.
b) Mucoasa se suturează cu fir neresorbabil sau sintetic resorbabil, iar musculoasa şi
seroasa, cu fir resorbabil.
c) Mucoasa se suturează cu fir neresorbabil sau sintetic resorbabil, iar musculoasa cu
fir resorbabil.
d) Trietajata in puncte separate
e) Sutura trietajată la animalele mari şi monoplană la animalele mici.
5. Ce riscuri prezinta o incizie prea mica în operaţia de esofagotomie?
a). Complicatii septice severe
29
b) Aspiraţia salivei şi a secreţiilor.
c) Nu se poate face xtragerea corpului străin din esofag .
d) Sutura esofagului se face cu dificultate.
e) Desirarea peretelui esofagian.
6. Ce indicaţii are ingluviotomia?
a). Fistula
b) Ulcer acut al guşii.
c) Indigestia ingluvială cronică.
d) Plăgi penetrante ale guşii.
e) Inflamaţia catarală a guşii.
7. Ce sutură se face în operaţia de ingluviotomie?
a) Sutura monoplană a peretelui guşii cu fir neresorbabil
b) Sutură de afrontare tip surjet cu catgut.
c) Sutura bietajată la nivelul guşii, iar pielea se suturează în puncte separate cu
catgut.
d) Sutura monoplană la piele
e) Sutură de rezistenţă bietajată.
8. Traheotomia poate sa fie :
a) De necesitate.
b) Obligatorie.
c) Permanentă.
d) Relativă.
e) La libera alegere.
9. Traheotomia de urgenţă are urmatoarele indicatii :
a) Ablatia laringelui
b) Pneumotorax de acomodare
c) Obstructia cailor respiratorii anterioare.
d) Rezecţia eliptică a două semiinele traheale.
e) Rezecţia dreptunghiulară a două semiinele traheale.
10. Care este locul de elecţie în traheotomia de urgenţă?
a). La nivelul intr cartilajul tiroid si aritenoid
b) La limita dintre treimea mijlocie şi inferioară a gâtului.
c) În treimea inferioara a gâtului.
d) Între primele două semiinele traheale.
e) În plan median ventral, la limita dintre treimea superioară şi mijlocie a gâtului.
11. În ce scop se face traheotomia de urgenţă?
a) Obstrucţia căilor respiratorii anterioare
b) Narcoză pe cale inhalatorie
c) Esofagotomie de urgenţă
d) Bronhopneumonie ab ingestis
e) Intervenţii chirurgicale pe căile respiratorii anterioare
12. În ce scop se face traheotomia provizorie?
a) Intervenţii chirurgicale pe căile respiratorii.
b) Cancer laringian.
c) Edem glotic.
d) Obstrucţii ale căilor respiratorii profunde.
e) Bronhopneumonie ab ingestis.
13. Cum se face traheotomia de urgenta?
a) La animalele mari se face rezectia a doua semiinele traheale
b) La animalele mijlocii sau mici, se face rezectia eliptica a doua inele .
30
c) Sectionarea ligamentului interinelar.
d) Prin introducerea unei canule traheale.
e) Se introduce traheotomul Thompson pe cale endoscopica.
14. Care este timpul operator cel mai important al operaţiei de traheotomie provizorie?
a). Secţionarea ligamentului interinelar
b) Stabilirea corectă a locului de elecţie.
c) Asigurarea hemostazei.
d) Deschiderea traheii.,.,
e) Menţinerea deschiderii traheale.
15. Cum se poate face deschiderea traheii în traheotomia provizorie?
a) Cu traheotomul Thompson.
b) Rezecţia parţială a două semiinele traheale realizând un orificiu de
formă eliptică.
c) Incizia ligamentului interinelar.
d) Cu ajutorul canulei bivalve.
e) Cu ajutorul unui tub de cauciuc.
16. După depăşirea timpului necesar intervenţiei care a impus efectuarea traheotomiei
provizorii, canula se scoate şi se face toaleta plăgii. Cum se închide plaga?
a) Se lasă deschisă urmând să se cicatrizeze prin înmugurire.
b) Se suturează numai pielea în puncte separate.
c) Se suturează mucoasa traheală cu fir sintetic resorbabil şi pielea cu fir neresorbabil.
d) Se aplică un pansament compresiv în jurul gâtului.
e) Se face o sutură în bloc.
17. Ce avantaj prezintă canula bivalvă faţă de alte canule traheale?
a). Nu se acoperă cu secreţii.
b) Se poate face un orificiu mai mic.
c) Se fixează singură, nu necesită fixarea cu alte mijloace
d) Asigură şi hemostaza prin compresiunea exercitată în lumenul traheii.
e) Permite evacuarea secreţiilor din interior.
18. În ce afecţiuni este indicată traheotomia permanentă?
a) Cornaj laringian.
b) Ablatia laringelui.
c) Când nu se poate păstra mucoasa traheală.
d) În operaţia de afonizare la câine.
e) Corpi străini în trahee.
19. Cum se mai numeşte traheotomia permanentă?
a). Traheotomie de urgenţă
b) Traheosondă.
c) Traheotub.
d) Traheostomă.
e) Traheita.
20. Prin ce se deosebeşte traheostoma de traheotomia provizorie?
a). Nu sunt deosebiri esenţiale.
b) Se menţine sonda de intubaţie mai mult timp.
c) Necesită ventilaţie pulmonară.
d) Se păstrează mucoasa traheală care se suturează la piele
e) Permite pătrunderea aerului de la exterior, direct în căile respiratorii.
21. Prin ce se deosebeşte metoda Voskresenski de traheostoma clasică?
a). Se menţine toată viaţa animalului
31
b) Nu mai este necesară canula traheală.
c) Se păstrează ligamentul interinelar
d) Nu necesită îngrijiri postoperatorii.
e) Hemostaza este mai sigură.
22. Cum se asigură menţinerea orificiului în traheotomia permanentă?
a). Prin pastrarea mucoasei traheale
b) Se introduce o canulă traheală care se schimbă la 2-3 zile cu una
sterilă.
c) Prin rezecţia semiinelelor traheale.
d) Prin crearea unui orificiu mai larg.
e) Prin obliterarea capătului traheal după ablaţia laringelui.
23. Ce complicaţii pot să apară în traheotomia permanentă?
a) Hemoragie.
b) Patrunderea sangelui in caile respiratorii.
c) Necroza inelelor traheale.
d) Laringita cronica.
e) Bronhopneumonie ab ingestis.
24. În ce scop se face operaţia de afonizare la câine?
a). Emfizem pulmonar
b) Paralizia nervilor laringieni
c) Obstrucţii ale laringelui prin corpi străini.
d) Suprimarea lătratului.
e) Dispnee cronică.
25. Prin ce metode se poate face afonizarea la câine?
a) Rezecţia nervilor laringieni caudali.
b) Cordectomia prin acces bucal.
c) Cordotomia prin acces endoscopic.
d) Prin traheotomie.
e) Prin acces parietal.
26. La ce vârstă se poate face operaţia de afonizare la câine?
a). La cererea proprietarului
b) Numai la adulţi.
c) La 2-3 săptămâni.
d) La orice vârstă.
e) În funcţie de scopul urmărit.
27.Cum se face vizualizarea corzilor vocale in operaţia de afonizare la caine?
a) Translaringian.
b) Prin colpotomie.
c) Prin cordectomie.
d) Prin afonizare.
e) Prin suprimarea tranzitului laringian
28. Care este locul de elecţie pentru afonizare prin rezecţia nervilor laringieni craniali?
a) Marginea ventrală a laringelui pe o distanţă de 5-6 cm.
b) Pe aria de proiecţie a laringelui.
c) În funcţie de vârsta câinelui, pe o linie care uneşte baza urechii şi
aripa atlasului.
d) Marginea dorsală a laringelui pe o distanţă de 5-6 cm.
e) Regiunea parotidiană şi retromandibulară începând de la marginea ventrală a
parotidei până deasupra laringelui
32
29. Câţi nervi laringieni cranieni sunt rezecaţi pentru afonizare la câine?
a) Doi nervi laringieni: anterior şi posterior.
b) Nervii laringieni craniali.
c) Toţi cei patru nervi laringieni craniali.
d) Numai cei posteriori
e) Oricare din nervii laringieni pentru afonizare de scurtă durată.
30. Cum se face vizualizarea corzilor vocale pentru rezecţia lor?
a). Prin cordectomie
b) Prin fanta epiglotica.
c) Prin fanta glotică.
d) Prin traheotomie.
e) Cu ajutorul laserului.
31. Cu ce instrument se poate realiza rezecţia corzilor vocale?
a). Cu bisturiul Graefe
b) Foarfeca chirurgicală ascuţită la vârf.
c) Cu un forceps special.
d) Cleştele priboi sau aligator.
e) Cu polipotomul.
32. Cum se realizează hemostaza după rezecţia corzilor vocale?
a) Prin tramponament cu o soluţie astringentă sau vasoconstrictoare.
b) Prin compresiune manuală de la exterior.
c) Nu este necesară hemostaza.
d) Ligatură vasculară cu catgut fin.
e) Cu anticoagulante.
33. Cum se vizualizează corzile vocale pentru rezecţie prin procedeul translaringian?
a) Prin deschiderea laringelui.
b) Cu ajutorul endoscopului.
c) Cu un laringoscop special.
d) Prin fanta glotică.
e) Printr-o canulă traheală.
34. Care este locul de elecţie pentru cordectomie prin procedeul translaringian?
a). Prin traversul glotei.
b) Linia mediană ventrală prin ligamentul crico-tiroidian
c) Partea laterală a laringelui prin ligamentul crico-tiroidian
d) Primele două semiinele traheale.
e) Ligamentul interinelar.
35. Cum se face excizia corzilor vocale prin procedeul translaringian?
a) Se incizează transversal.
b) Pe cale endoscopică.
c) Cu ajutorul laringoscopului.
d) Se chiuretează şi se aplică pansament compresiv.
e) Se excizează direct, la vedere, asigurând hemostaza.
36. În ce afecţiuni se recomandă ligatura venei jugulare?
a) Plăgi intepate.
b) Tromboflebită hemoragică.
c) Flebocenteză.
d) Tromboflebită supurativă.
e) Plăgi înţepate penetrante.
37. În ce fel de plăgi ale venei jugulare se poate aplica ligatura laterală?
33
a) Plăgile perforante.
b) Plăgile nepenetrante.
c) Plăgile transversale.
d) Plăgile tăiate longitudinale.
e) Tromboflebita hemoragica.
38. Ce consecinţe imediate are ligatura venei jugulare?
a). Ischemie cerebrala
b) Abatere profundă, pierderea echilibrului.
c) Împiedică masticaţia şi deglutiţia.
d) Complicaţii septice locale şi generale.
e) Edemul de stază.
39. Care este locul de elecţie pentru operaţia de ligatură a venei jugulare?
a). Înaintea confluentului jugular.
b) Treimea mijlocie a gâtului.
c)Treimea inferioară a gâtului.
d) Jgheabul jugular la nivelul plăgii
e) Pe aria de proiecţie a muşchiului omohioidian.
40. Cum se ligatureaza capatul periferic venei jugulare secţionate accidental?
a) Se aplica două ligaturi mediate.
b) O ligatură mediată cu fir gros pe capătul central al venei.
c) Ligaturi mediate duble şi se secţionează între ele.
d) Ligaturi transfixice pe ambele capete.
e) Sutură hemostatică.
41. În ce afecţiuni se recomandă rezecţia venei jugulare?
a) Tromboflebită supurativă,.
b) Tromboflebită supurativă, tromboflebită adezivă.
c) Tromboflebită hemoragică.
d) Plăgi înţepate.
e) Plagă cumpletă transversală.
42. În tromboflebita supurativă, tratamentul chirurgical este:
a) Recomandat pentru refacerea venei.
b) Contraindicat deoarece sectorul respectiv de venă este alterat
ireversibil, iar circulaţia venoasă este întreruptă la acest nivel.
c)Recomandat deoarece peretele alterat al venei este fragil şi se poate rupe,
transformându-se în tromboflebită hemoragică.
d) Contraindicat deoarece se pot produce embolii şi chiar focare
metastatice prin desprinderea şi pătrunderea în torentul circulator al
fragmentelor de trobus infectate.
e) Este costisitor.
43. Ce anestezie se recomandă pentru operaţia de rezecţie a venei jugulare?
a). Anestezie locoregională
b) Tranchilizare şi infiltraţie locală.
c) Blocaj troncular.
d) Generală.
e) Nu este necesară anestezia, dar se asigură drenajul.
44. Ce contenţie se foloseşte pentru rezecţia venei jugulare?
a) În travaliu
b) Decubit lateral cu capul şi gâtul în extensie forţată.
c) Decubit dorsal.
34
d) Decubit lateral cu capul şi gâtul flexate.
e) Decubit sterno-abdominal.
45. Pentru rezecţia jugularei, înaintea disecţiei venei se aplică ligaturi duble pe porţiuni
sănătoase. Care este scopul acestor ligaturi?
a) Evită accidentele şi previne diseminarea infecţiei prin desprinderea
trombuşilor.
b) Favorizează resorbţia cheagurilor.
c) Orientează drenajul.
d) Pentru siguranţă.
e) Se poate renunţa la ligaturi, deoarece vena este fibrozată în porţiunea afectată.
46. Pentru rezecţia venei jugulare, ligaturile duble sunt distanţate la 3 cm, vena
secţionându-se între ele. Ce se întâmplă cu ligaturile?
a). Se resorb în câteva zile prin hidroliză enzimatică
b) Cad singure după vindecare.
c) Se scot după asigurarea hemostazei.
d) Ligaturile care vor rămâne pe venă, în porţiunea sănătoasă, vor fi ancorate la
ţesutul perivenos, iar celelalte se vor îndepărta împreună cu vena trombozată.
e) Se resorb prin proteoliză enzimatică în 2-3 săptămâni.
47. Prin ce se deosebeşte metoda Cebotarev de rezecţie a venei jugulare?
a). Recomandă sutura de rezistenţă şi drenaj.
b) Recomandă asigurarea drenajului.
c) Recomandă păstrarea continuităţii cutanate din loc în loc
d) Vena este rezecată din loc în loc.
e) Vena este izolată prin tunelizare, fără incizie cutanată.
48. Sunt necesare îngrijiri postoperatorii suplimentare după rezecţia venei jugulare faţă
de ligatura venei jugulare?
a) Animalul nu se mai foloseste la tractiune
b) Se asigură drenaj şi antibioticoterapie.
c) Nu se administrează furaje fibroase.
d) Animalul se ţine în repaus.
e) Se hrăneşte numai cu furaje de buna calitate.
49. La ce animale se întâlneşte bătătura de jug?
a) La taurinele folosite la tracţiune.
b) La catâri cu harnaşamente neajustate.
c) La caii de samar.
d) În îngrăşătorii, când frontul de furajare este prea mic.
e) La boii de muncă foarte bătrâni, cahectici.
50. Care este scopul operaţiei în edemul cefei?
a) Drenarea colecţiei care infiltrează spaţiile conjunctive.
b) Asanarea focarului purulent.
c) Întreruperea circulaţiei limfatice.
d) Prevenirea complicaţiilor septice.
e) Îndepărtarea tumefacţiei şi a formaţiunilor edematoase.
51. Ce sutură se recomandă după intervenţia chirurgicală în edemul cefei?
a). Sutură cu agrafe la piele şi catgut în profunzime
b) Sutură în puncte separate.
c) Sutură în "U", asigurând drenajul.
d) Sutură bietajată.
e) Nu se suturează.
35
52. Ce anestezie se face pentru operaţia de flegmon al cefei?
a) Narcoza.
b) Tranchilizare şi infiltratie locala.
c) Infiltraţie locală.
d) Nu este necesară anestezie, fiind ţesuturi necrozate.
e) Anestezie de contact.
53. Cum se procedează cu ţesuturile necrozate în flegmonul cefei?
a) Se elimină prin supuraţie.
b) Se asigură drenajul şi se aşteaptă eliminarea lor pe cale naturală.
c) Se aerează şi se plombează cu antibiotice.
d) Se excizează în totalitate..
e) Se resorb în urma afluxului leucocitar
8.CHESTIONAR
1. Care sunt spaţiile conjunctive afectate în flegmonul greabănului la cal, din care poate
să difuzeze infecţia?
a) Scapular, subromboidal, dinţato-spinal
b).Subscapular, toracal, rahidian
c) Prescapular, dintato-spinal.
d) Prepectoral, prescapular, subromboidal.
e) Rahidian, subscapular.
2. Prin ce metode se asigură hemostaza definitivă în operaţia de flegmon al
greabănului?
a) Astringente, angiotripsie
b) Cauterizare, torsiune vasculară, forcipresură.
c) Compresiune, torsiune, pansament compresiv.
d) Coagulante, sutură hemostatică.
e) Cauterizare, coagulare, ligatură..
3. Ce tip de cicatrizare se realizează după operaţia de flegmon al greabănului?
a). Sub crustă
b) Adeziune.
c) Per primam.
d) Înmugurire.
e) Mixtă.
4. În ce scop se face toracocenteza?
a) Evacuator: pneumotorax, hidrotorax, hemotorax, piotorax.
b) Explorator, pentru acomodare
c) Terapeutic, pentru precizarea diagnosticului.
d) Ventilaţie pulmonară artificială.
e) Ventilaţie pulmonară multisistem.
5. Care este locul de elecţie pentru toracocenteză la bovine?
a) Partea inferioară a spaţiului intercostal 6-7 pe dreapta şi 7-8 pe stânga, deasupra
venei toracice externe.
b) Numai pe stânga în spaţiul intercostal 3-6 sub vena toracica.
c) Se poate face pe dreapta în spaţiul 6-7 si pe stanga in spatiul 5-6 intercostal.
d) Lângă apendicele xifoid, sub rebordul costal.
e) La 2 cm de apendicele tranşelian, in spatiul intercostal 6-7.
36
6. Care este locul de elecţie pentru toracocenteză la cabaline?
a) Spaţiul intercostal 7- 8 pe partea stângă sau 6-7 pe partea dreapta.
b) Spaţiul intercostal 6-7 pe partea dreaptă sub vena pintenului.
c) Spaţiul costal 3-4 pe stânga şi 6-7 pe dreapta.
d) Se poate face numai pe partea dreaptă, deoarece mediastinul nu separă complet
cele două spaţii pleurale.
e) Lângă apendicele xifoid, pe partea stanga sau dreapta.
7. Care este locul de elecţie pentru pericardocenteză la cal ?
a) Spaţiul intercostal 7-8 pe partea dreaptă.
b) La bovine, spaţiul 5 intercostal stâng.
c) La bovine, pentru accesul paraxifoidian, bisectoarea unghiului format de linia
albă şi hipocondrul stâng.
d) Spaţiul intercostal 5 sau 6 pe partea stânga.
e) Spatiul intercostal 7-9 pe partea stanga.
8. Cum se închide plaga cutanată după pericardocenteză?
a) Se închide spontan.
b) Se suturează.
c) Se menţine deschisă pentru evacuarea completă a colecţiei.
d) Se aplică un tub de dren până la pericard care se menţine câteva zile.
e) Se cauterizează.
9. În pericardocenteză, pe lângă spălăturile pericardice zilnice, tratamentul
postoperator mai include:
a) Antibioticoterapia generală şi locală.
b) Tonice, diuretice si repaus absolut.
c) Analgezice centrale şi miorelaxante.
d) Antihemoragice şi antitrombotice.
e) Antipiretice şi cortizonice.
10. Care este locul de elecţie pentru cardocenteză la bovine, ovine si porcine?
a) La cal, spaţiul intercostal 5 sau 6, la 3-4 cm deasupra venei pintenului, pe partea
stângă.
b) Deasupra sternului, în spaţiul 4 intercostal stâng.
c) La câine şi pisică, în spaţiul intercostal 3, deasupra sternului .
d) Pe lângă manubriul sternal, la 2-3 cm de acesta.
e) La cal, spaţiul intercostal 8-10, unde se percep contracţiile cardiace,
deplasând membrul stâng anterior înaintea liniei de aplomb.
11. În ce direcţie se pătrunde cu acul de venisecţie pentru cardocenteză?
a). Oblic de jos în sus
b) Oblic de sus în jos.
c) Perpendicular spre cord.
d) Oblic, la marginea cranială a coastei.
e) În contact cu marginea caudală a coastei.
12. Prin ce semne este marcată pătrunderea muşchiului cardiac cu acul de venisecţie?
a) Se percepe zgomotul caracteristic de aspiratie.
b) Apare un jet sacadat de sânge.
c) Animalul prezintă convulsii din cauza durerii.
d) Animalul este speriat.
e) Soluţia pătrunde uşor, nu întâmpină rezistenţă.
13. Ce anestezie se recomandă pentru operaţia de toracotomie la taurine?
a) Pentru animale mici, narcoză, asigurând ventilaţia pulmonară.
37
b) Tranchilizare şi anestezia nervilor intercostali.
c) Narcoza inhalatorie.
d) Narcoza cu cloral hidrat
e) Electronarcoza.
14. La animalele mici, toracotomia se face fără rezecţie de coastă, în spaţiile 4, 5, 6 sau 7
intercostale. Ce sutură se face la terminarea operaţiei?
a) Trietajată.
b) Se suturează numaipleura cu fascia endotoracică
c) Surjet sau puncte separate cu fir resorbabil.
d) Puncte separate tip Hartman.
e) Sutură monoplană cu fir sintetic resorbabil.
15. În toracotomie la animalele mici, ţinând cont de asigurarea ventilaţiei pulmonare
artificiale, ce precauţii recomandaţi pentru reducerea pneumotoraxului la sfârşitul
intervenţiei?
a) Fascia endotoracică şi pleura se incizează în timpul unei expiraţii
pentru a nu leza pulmonul.
b) Ultimul punct de sutură pentru închiderea plăgii pleurale se strânge în timpul unei
inspiraţii forţate.
c) Se folosesc depărtătoare adecvate.
d) Se aspiră secreţiile şi cheagurile de sânge.
e) Se face sutură etanşă şi se asigură drenajul.
16. Care din următorii timpi operatori se regăsesc în operaţia de pericardotomie la
bovine?
a) Pericardopexia şi omentopexia.
b) Rezectia de coastei a 9-a pe partea stanga.
c) Rezecţia coastei a 5-a pe partea stângă.
d) Explorarea cavităţii abdominale şi pericardocenteza.
e) Pericardocenteza.
17. Cum se poate evita pneumotoraxul în operaţia de pericardotomie la bovine?
a) Da, dacă se asigură narcoză pe cale inhalatorie.
b) Nu se poate evita, spaţiul fiind prea mare.
c) Se poate evita dacă se asigură evacuarea colecţiilor prin aspiraţie.
d) Prin ventilaţie pulmonară artificială.
e) Se face pericardopexia înaintea inciziei fasciei endotoracice.
18. Ce avantaje prezintă pericardotomia fără pneumotorax la bovine?
a) Vindecarea este mai rapida.
b) Riscul unor complicaţii se reduce.
c) Se asigură un drenaj mai eficient.
d) Metoda este mai simplă,.
e) Plaga se închide spontan fără sutură.
38
9.CHESTIONAR
11. CHESTIONAR
1. În ce afecţiuni este indicată rumenotomia la bovine?
a) Reticulită şi reticuloperitonită traumatică.
b) Indigestie spumoasă, corpi străini.
c) Supraîncărcarea rumenului.
d) Indigestie gazoasă.
e) Deplasarea abomasului în stânga.
2. Ce instrumente sunt necesare pentru efectuarea operaţiei de rumenotomie la bovine?
a) Pentru diereză, hemostază şi sutură.
b) Pense ovale sau în "T", depărtătoare, manşon de cauciuc.
c) Dispozitiv pentru fixarea buzelor plăgii ruminale, Weingart sau Kulczinski, agrafe
pentru câmpuri.
d) Pense cu gheare, pense forceps, ecrasor Cassaignac.
e) Comprese sterile, câmpuri de operaţie, dezinfectante.
3. Ce anestezie este necesară pentru efectuarea operaţiei de rumenotomie la bovine?
a) Tranchilizare şi anestezie locală prin infiltraţie.
b) Tranchilizare şi blocaj troncular al nervilor flancului.
c) N.L.A.
d) Narcoză.
e) Electronarcoză.
4. Care este locul de elecţie în operaţia de rumenotomie?
a) Flancul stâng, la 3-4 cm înapoia ultimei coaste, pe o lungime de 20-25 cm începând
de la 4-5 cm sub procesele transverse lombare.
b) Flancul stâng sau drept la 3-4 cm înapoia ultimei coaste, pe o lungime de 20-25 cm
începând de la 4-5 cm sub procesele transverse lombare
c) Teşitura flancului stâng la 3-4 cm deasupra venei mamare.
d) Golul flancului stâng sau drept, pe o lungime suficient de mare pentru introducerea
lejeră a mâinii în cavitatea abdominală.
e) Pentru laparatomie ventrolaterală.
5. Este necesară dieta alimentară înaintea operaţiei de rumenotomie?
a) Se recomandă dietă alimentară de 12-24 de ore.
b) În timpanism ruminal, urgenţa intervenţiei nu permite efectuarea dietei
preoperatorii.
c) Nu este necesară dieta, deoarece conţinutul ruminal se evacuează
intraoperator.
d) Dieta micşorează rezistenţa organismului.
e) Se face numai dietă hidrică şi se administrează purgative.
6. Pentru ce este necesară explorarea cavităţii abdominale înainte de deschiderea
rumenului?
a) Pentru a depista eventuale aderenţe, abcese etc., care ar face inutilă
continuarea operaţiei.
b) Pentru precizarea diagnosticului.
c) Pentru poziţionarea corectă a sacului ruminal dorsal.
d) Pentru identificarea corpului străin.
e) Pentru evacuarea colecţiilor de la acest nivel.
7. Ce porţiune a rumenului se exteriorizează depăşind nivelul plăgii abdominale
formând un diverticul spre exterior?
a) O porţiune din peretele sacului dorsal.
b) O porţiune din sacul ventral.
c) Se alege o porţiune mijlocie, mai puţin vascularizată.
d) Paralel cu inserţia epiploonului.
e) Cât mai aproape de reţea.
8. Ce este rumenopexia?
a) Fixarea porţiunii exteriorizate a rumenului prin sutură la marginile plăgii
abdominale.
b) Fixarea porţiunii exteriorizate a rumenuui la marginile plăgii abdominale cu
ajutorul unor cârlige speciale.
c) Fixarea plăgii ruminale la piele cu ajutorul penselor în "T".
d) Fixarea plăgii ruminale pe plaga abdominală cu ajutorul unui manşon de cauciuc.
e) Fixarea rumenului la peretele abdominal pentru a preveni recidivele.
9. Cum se realizează rumenopexia?
a) Firele de sutură se trec prin seroasa şi musculoasa peretelui ruminal şi prin
marginile plăgii abdominale în surjet sau puncte separate cât mai etanş.
b) După efectuarea inciziei ruminale, se face toaleta, se asigură hemostaza şi apoi se
suturează marginile plăgii la piele, cât mai etanş.
c) Se prind marginile plăgii ruminale cu pense în "T" care se fixează la piele.
d) Se fixează marginile plăgii ruminale cu dispozitivul Weingart sau Kulczinski.
e) După terminarea operaţiei se scot firele utilizate pentru fixarea rumenului.
10. Pentru ce se recomandă ruminopexia în operaţia de ruminotomie?
a) Pentru a împiedica revărsarea conţinutului ruminal în cavitatea abdominală.
b) Pentru a evita traumatizarea plăgii ruminale.
c) Pentru a preveni deşirarea plăgii ruminale.
d) Pentru a împiedica deplasarea rumenului după evacuarea conţinutului.
e) Pentru a menţine plaga ruminală deschisă pe toată durata operaţiei.
11. Care sunt timpii septici în operaţia de rumenotomie?
a) Incizia rumenului.
b) Fixarea marginilor.
c) Rumenopexia.
d) Evacuarea parţială a conţinutului ruminal.
e) Explorarea cavităţii ruminale şi a reţelei, extragerea corpilor străini, sutura de
afrontare a plăgii ruminale.
12. Cum se asigură hemostaza plăgii ruminale?
a) Cu ajutorul penselor hemostatice ovale sau în "T".
b) Prin rumenopexie.
c) Cu ajutorul manşonului de cauciuc.
d) Ligaturi vasculare şi cauterizare.
e) Cu astringente, compresiuni şi tamponament.
13. În ce scop se introduce un manşon de pânză cauciucată în deschiderea plăgii
ruminale?
a) Este o măsură de protecţie a peretelui ruminal la locul de trecere a mâinii pentru
extragerea conţinutului ruminal şi al reţelei.
b) Pentru a împiedica revărsarea conţinutului ruminal în cavitatea abdominală.
c) Pentru a menţine contactul rumenului cu peretele abdominal.
d) Asigură hemostaza provizorie.
e) Previne hemoragia secundară.
14. Pentru ce este necesară evacuarea parţială a conţinutului ruminal în operaţia de
rumenotomie?
a) În indigestia prin supraîncărcare ruminală reprezintă scopul operaţiei.
b) Pentru uşurarea pătrunderii mâinii spre reţea.
c) Conţinutul ruminal este toxic şi poate compromite operaţia.
d) Pentru micşorarea presiunii asupra plăgii ruminale după sutură.
e) Se previne revărsarea acestuia în cavitatea abdominală.
15. Cum se pregăteşte mâna pentru explorarea cavităţii rumenale şi a reţelei în operaţia
de ruminotomie?
a) Se acoperă mâna cu o mănuşă obstetricală.
b) Se aplică un strat uniform de vaselină până la umăr.
c) Se spală insistent cu apă caldă şi săpun.
d) Se taie unghiile scurt şi se dezinfectează.
e) Se spală cu săpun şi se dezinfectează cu alcool.
16. Cum se drenează eventualele abcese descoperite în peretele reţelei?
a) După extragerea corpilor străini, abcesele din peretele reţelei se drenează
cu bisturiul în lumenul acesteia.
b) Se deschid cu bisturiul şi se drenează la exterior.
c) Se drenează printr-o altă laparatomie.
d) După extragerea corpilor străini, abcesele se fibrozează.
e) Dacă se descoperă abcese, animalul se trimite la abator.
17. Care este ultimul timp septic în operaţia de rumenotomie?
a) Sutura de afrontare a plăgii ruminale.
b) Toaleta plăgii ruminale.
c) Toaleta plăgii abdominale.
d) Ruminorafia.
e) Extragerea corpilor străini din reţea.
18. Ce tip de sutură recomandaţi pentru ruminorafie?
a) Sutură bietajată.
b) Sutura totală de afrontare tip Schmieden sau surjet se face cu fir natural sau sintetic
neresorbabil.
c) Sutura de înfundare tip Lembert sau Blendinger cu catgur nr. 1
d) Sutura monoplană eversată.
e) Sutura monoplană extramucoasă.
19. După efectuarea suturii ruminale pexia se păstrează?
a) Se îndepărtează pexia ruminală cu atenţie pentru a nu deşira peretele ruminal.
b) Se menţine pexia pentru a proteja sutura peretelui ruminal.
c) Se îndepărtează parţial pentru a iniţia o peritonită localizată.
d) Firele de sutură cad singure după două săptămâni.
e) Se folosesc fire resorbabile care nu necesită extragerea lor.
20. Ce tip de sutură se poate aplica la peretele abdominal în operaţia de rumenotomie?
a) Monoplan, bietajat sau trietajat.
b) Sutură tip Schmieden cu fir neresorbabil.
c) Sutura tip Moser cu catgut nr. 0.
d) Sutura tip Lecène cu catgut nr. 0.
e) Sutură de înfundare tip Lembert.
21. Cum se realizează sutura bietajată a peretelui abdominal după ruminotomie?
a) Se suturează straturile profunde în puncte separate cu catgut Dexon, Vicryl, aţă
chirurgicală sau Nylon. Se poate aplica sutura tip Moser la acest nivel (Moser
modificat).
b) Pielea se suturază în puncte separate simple sau în "U".
c) Se face sutură de afrontare cu aţă chirurgicală şi sutură de înfundare cu catgut.
d) Sutură cu agrafe a straturilor profunde şi cu Nylon la piele în puncte separate
de rezistenţă.
e) Se face sutură parţială şi se asigură drenajul.
22. Ce avantaje prezintă sutura trietajată a peretelui abdominal după ruminotomie?
a) Este mai laborioasă.
b) Este sigură şi realizează o cicatrice suplă fără aderenţe.
c) Asigură o bună închidere a peretelui abdominal.
d) Previne supuraţia şi peritonita.
e) Asigură mobilitatea peretelui abdominal şi previne eventraţia.
23. Ce straturi anatomice sunt interesate în sutura trietajată a peretelui abdominal
după ruminotomie?
a) Primul strat de sutură interesează peritoneul cu fascia transversă.
b) Stratul al doilea cuprinde musculatura cu fasciile şi aponevroza.
c) Pielea reprezintă stratul al treilea de sutură.
d) Primul strat este reprezentat de peritoneu şi muşchi, apoi se suturează tunica
abdominală, iar la sfârşit pielea împreună cu muşchiul pielos.
e) Prima sutură o reprezintă rumenopexia, apoi musculatura cu aponevroza şi la
sfârşit pielea în puncte separate.
24. Ce tip de sutură se aplică fiecărui strat al peretelui abdominal în sutura trietajată
după ruminotomie?
a) Primul strat se suturează cu catgut nr. 1 sau 0 în fir continuu.
b) Stratul al doilea se suturează în puncte separate simple cu fir resorbabil.
c) Pielea se suturează în puncte separate cu fir gros neresorbabil.
d) Primul şi al doilea strat se suturează cu fir natural neresorbabil tip surjet întretăiat.
e) Pielea se suturează totdeauna în puncte separate tip Lecène sau Moser.
25. Ce tratament postoperator indicaţi în operaţia de ruminotomie la bovine?
a) Tratament general cu antibiotice 5-6 zile şi toaleta zilnică a plăgii abdominale.
b) Dietă absolută în prima zi şi apoi alimente semilichide.
c) Se revine treptat la regimul normal după 5-6 zile.
d) Animalul se hrăneşte pe cale parenterală în prima săptămână şi apoi se revine
treptat la regimul normal.
e) Se asigură un aport nutritiv sporit cu furaje concentrate şi suculente imediat după
operaţie.
26. Ce avantaje prezintă reticulotomia faţă de ruminotomie?
a) Explorare mai eficientă a reţelei şi a organelor învecinate.
b) Evaluarea corectă a gravităţii leziunilor existente.
c) Se poate efectua pe animalul contenţionat în poziţie patrupodală.
d) Nu prezintă avantaje şi nu a intrat în practică.
e) Sutura este mai sigură, deoarece reţeaua are perete mai gros decât rumenul şi se
poate face drenaj direct.
27. Ce contenţie se recomandă pentru operaţia de reticulotomie?
a) În travaliu sau lângă un perete.
b) În mod excepţional se poate face operaţia pe animalul contenţionat în decubit
lateral drept.
c) Decubit dorsal, pe masa de operaţie.
d) Decubit lateral cu trenul anterior mai coborât.
e) Decubit costo-abdominal pe partea stângă.
28. Ce anestezie se recomandă pentru operaţia de reticulotomie?
a) Tranchilizare completată cu blocaj troncular al nervilor intercostali 8, 9 şi 10,
infiltraţie subcutanată în dreptul coastei a noua şi a nervului toracal ventral.
b) Narcoză sau N.L.A.
c) Electronarcoză.
d) Narcoză inhalatorie.
e) Narcoză cu toxicitate dispersată sau balansată.
29. Care este locul de elecţie pentru operaţia de reticulotomie?
a) Treimea inferioară a coastei a noua, la 10 cm de articulaţia condrocostală, pe partea
stângă, pe o lungime de 15-20 cm.
b) Treimea inferioară a hipocondrului stâng până la apendicele xifoidian
c) Linia mediană ventrală preombilical.
d) Paramedian ventral, preombilical, pe partea stângă.
e) Pentru laparotomie transversă pe sub hipocondrul drept.
30. Ce timpi operatori recunoaşteţi pentru operaţia de reticulotomie?
a) Rezecţia coastei a noua.
b) Toracotomia cu rezecţie de coastă.
c) Laparotomia transcostală.
d) Incizia epiploonului şi explorarea cavităţii abdominale.
e) Reticulopexia.
31. Ce suturi provizorii se practică în operaţia de reticulotomie?
a) Sutura epiploonului în surjet cu catgut.
b) Sutura mucoasei reţelei în puncte separate, cu nodurile inversate spre lumen, cu fir
neresorbabil.
c) Sutura mucoasei reţelei în puncte separate, cu nodurile inversate spre lumen, cu
fir resorbabil.
d) Reticulopexia.
e) Sutura trietajată a peretelui abdominal.
32. Ce straturi interesează sutura peretelui abdominal în operaţia de reticulotomie?
a) Sutura peritoneului împreună cu diafragma si muschiul drept abdominal.
b) Sutura muşchilor intercostali, cu fascia, reducând cît mai mult spaţiul rămas prin
rezecţia de coastă .
c) Sutura cutanată tip surjet cu aţă chirurgicală.
d) Sutura monoplană tip Moser sau Lecène.
e) Sutura trietajată cu catgut în puncte separate.
33. Ce indicaţii are operaţia de gastrotomie la carnivore?
a) Corpi străini în stomac , volvulus, torsbiune gastrica.
b) Ulcer gastric, stenoză sau în scop chirurgical.
c) Indigestie acută, intoxicatii, afectiuni tumorale.
d) Corpi straini in portiunea intratoracica a esofagului.
e) Gastrită sau invaginaţie intestinală.
34. Care este locul de elecţie în gastrotomie la carnivore?
a) Pentru laparatomie retrocostală stângă.
b) Paramedian stânga între ombilic şi pubis pe o distanţă de 10-15 cm proporţional
cu talia animalului.
c) Laparotomie mediana ventrala, preombilicala
d) Pentru laparatomie, lateral, dreapta.
e) Pentru laparatomie în flancul stâng.
35. Ce anestezie se recomandă pentru operaţia de gastrotomie la carnivore?
a Blocaj troncular şi anestezie de contact.
b) Tranchilizare şi blocaj troncular.
c) Anestezie locală prin infiltraţie.
d) ) N.L.A. sau narcoză.
e) Analgezie loco-regională.
36. Ce contenţie este necesară pentru operaţia de gastrotomie?
a) Decubit lateral pe partea stângă.
b) Decubit dorsal cu membrele fixate în bipede laterale.
c) Decubit lateral pe partea dreaptă.
d) Decubit dorsal, pe masa de operaţie.
e) Poziţia animalului se stabileşte în funcţie de scopul operaţiei.
37. Care este locul unde se face incizia stomacului în operaţia de gastrotomie la
carnivore?
a) Paralel cu vasele mezenterice
b) Perpendicular pe marea curbură .
c) Pe marea curbură a stomacului într-o zonă mai puţin vascularizată.
d) Pe mica curbură a stomacului între vasele gastrosplenice.
e) În apropierea orificiului cardia pentru acces mai lejer spre esofag.
38. Care sunt timpii septici în operaţia de gastrotomie?
a) Izolarea stomacului cu al doilea câmp operator.
b) Aducerea corpului străin într-o zonă mai puţin vascularizată.
c) Incizia stomacului şi extragerea corpului străin.
d) Sutura bietajată a stomacului.
e) Sutura de infundare a plăgii stomacale.
39. Cum se stabileşte lungimea inciziei stomacale?
a) Incizia este proporţională cu talia animalului.
b) Cât mai mare, atât cât permite stomacul.
c) Incizia va fi cît mai mică pentru a nu risca fenomene de necroză marginală.
d) In funcţie de mărimea corpului străin.
e) Mărimea inciziei nu contează deoarece corpul străin se poate diviza.
40. Cum se previne revărsarea conţinutului stomacal în plagă şi cavitatea abdominală în
operaţia de gastrotomie?
a) Se aplică pense de baraj.
b) Prin izolare cu mâna de către un ajutor.
c) Se asigură dietă preoperatorie de 12-24 de ore.
d) Se provoacă voma sau se face tubaj gastric.
e) Se administrează purgative saline.
41. Ce rol are aplicarea celui de al doilea câmp operator în operaţia de gastrotomie?
a) Împiedică alunecarea stomacului.
b) Previne revărsarea conţinutului gastric.
c) Împiedică deplasarea viscerelor in cavitatea abdominală.
d) Previne contaminarea celorlalte viscere şi a cavităţii abdominale.
e) Se poate schimba mai uşor dacă se murdăreşte.
42. Cum se apreciază o sutură corectă, de afrontare a peretelui stomacal în operaţia de
gastrotomie?
a) Să nu se folosească material de sutură în exces.
b) Ascunde in totalitate firul de sutura .
c) Se folosesc materiale rezistente şi maleabile.
d) Ascunde în totalitate mucoasa.
e) Nodurile sunt plasate spre lumenul organului.
43. Care este primul timp operator care marchează revenirea la timpii aseptici în
operaţia de gastrotomie?
a) Sutura de înfundare.
b) Sutura de afrontare, care se realizează cu fir neresorbabil steril.
c) Sutura stomacului care se poate face monoplan, bietajat sau trietajat.
d) Sutura peretelui abdominal.
e) Toaleta şi aseptizarea marginilor plăgii.
44. În ce afectiuni nu se poate asigura dieta preoperatorie pentru operaţia de
gastrotomie?
a) Ingerarea unor corpuri nealimentare.
b) Dilataţie gastrică, indigestie, torsiune.
c) Operaţii experimentale.
d) Dacă animalul este slăbit.
e) La animalele parazitate sau obeze.
45. Ce tratament postoperator se recomandă în operaţia de gastrotomie la carnivore?
a) Plimbarea zilnică a animalului pentru prevenirea constipatiei.
b) Antibioticoterapie, dieta absoluta 5-6 zile şi protejarea plăgii cu pansament.
c) Dietă hidrică şi alimentară cu revenirea la regimul normal în 5-6 zile.
d) Stimularea imunităţii specifice şi nespecifice, protejarea plagii stomacale cu
pansament.
e) Prevenirea vomei şi a hemoragiei
46. În ce afecţiuni este recomandată abomasotomia la ovine?
a) Spasm piloric, invaginatie.
b) Parazitisme şi ocluzii intestinale.
c) Gastro-enterită necrozantă.
d) Indigestia prin supraîncărcare
e) Obstrucţie esofagiană în porţiunea intratoracică, volvulus.
47. Ce anestezie se face pentru operaţia de abomasotomie la ovine?
a) Anestezie epidurală.
b) Tranchilizare cu rompun sau cu ketamină.
c) Anestezie locală prin infiltraţie.
d) Narco-miorelaxare.
e) N.L.A. sau narcoză.
48. Care este locul de elecţie pentru incizia abomasului la ovine?
a) În apropierea jgheabului esofagian.
b) Pe mica curbură, nefiind vase gastro-splenice.
c) Pe marea curbură, paralel cu vasele de sange.
d) Pe marea curbură sau paralel cu aceasta într-o zonă mai puţin vascularizată.
e) Între foios şi jgheabul esofagian, pe linia mediană.
49. Care este scopul operaţiei în dislocarea abomasului?
a) Evacuarea gazelor si readucerea abomasului în poziţie anatomică.
b) Fixarea abomasului la peretele stomacal pentru prevenirea recidivelor.
c) Evacuarea gazelor si fixarea abomasului la epiploon pentru prevenirea recidivelor.
d) Evacuarea conţinutului stomacal şi oprirea fermentaţiilor.
e) Asigurarea eructaţiei şi a tranzitului intestinal.
50. Care este locul de elecţie pentru operaţie în dislocarea abomasului în stânga?
a) Pentru laparatomie paramediană dreapta sau pentru laparatomie în flancul stâng.
b) Pentru laparatomie mediană ventrală preombilicală.
c) Pentru laparatomie în flancul stâng sau drept.
d) Pentru laparatomie în flancul drept.
e) Pentru laparatomie paramediană ventrală pe partea stângă.
51. Ce anestezie se recomandă pentru operaţie în dislocarea abomasului?
a) Anestezie locală prin infiltraţie.
b) Narcoză inhalatorie.
c) Narcoză cu miorelaxare.
d) Tranchilizare şi anestezie loco-regională.
e) Anestezie epidurală.
52. Ce contenţie este necesară pentru operaţie în dislocarea abomasului?
a) Decubit lateral stâng cu trenul posterior mai ridicat.
b) Decubit dorsal sau dorsolateral stâng pentru acces prin flanc.
c) Decubit lateral stang cu trenul anterior mai ridicat.
d) Patrupodală pentru accesul prin flancul stâng.
e) Decubit sternoabdominal.
53. Recunoaşteţi timpii operatori care aparţin operaţiei prin flancul stâng în dislocarea
abomasului în stânga:
a) Deschiderea cavităţii abdominale la 4-5 cm înapoia ultimei coaste în treimea
mijlocie a flancului drept pe o lungime de 12-15 cm.
b) Evacuarea continutului abomasului.
c) Reducerea torsiunii abomasului.
d) Toaleta plăgii ruminale.
e) Abomasopexia.
54. Cum se face evacuarea gazelor acumulate la nivelul abomasului în dislocaţia
acestuia?
a) Se face puncţia acestuia cu un trocar
b) Se face puncţia cu un ac de seringă prelungit spre exterior cu un tub de plastic (ex.
acul si tubul de perfuzor).
c) Se face puncţia cu un bisturiu.
d) Evacuarea gazelor se face după abomasopexie.
e) Evacuarea gazelor se face după omentopexie.
55. Cum se face închiderea orificiului punctiform după evacuarea gazelor şi retragerea
acului în dislocarea abomasului?
a) Se face o sutură în bursă în jurul acului prin seromusculoasă cu catgut
b) Sutură bietajată de infundare
c) Se suturează orificiul odată cu abomasopexia.
d) Orificiul este punctiform şi nu se poate face sutură.
e) Nu este necesară sutura.
56. Cum se previn recidivele după operaţia în dislocarea abomasului?
a) Se face abomasotomie.
b) Se face omentopexie.
c) Se scurtează epiploonul.
d) Se schimbă dieta alimentară.
e) Se interzic furajele concentrate.
57. Cum se fixează abomasul la peretele abdominal în operaţia de dislocare cu acces
prin flanc?
a) Se suturează la plaga abdominală cu fir resorbabil.
b) Se suturează în puncte separate la peretele abdominal ventral, prin plaga existentă.
c) După ce se trece firul prin peretele abomasului sau prin epiploon, capetele acestuia
se scot la exterior prin peretele abdominal şi se leagă între ele.
d) Se aplică sutura cu fir neresorbabil în puncte separate care se scot după şapte zile.
e) Se îndepărtează peritoneul la locul de contact pentru formarea aderenţelor.
58. Care sunt timpii operatori în operaţia din dislocarea abomasului, prin laparatomie
ventrală?
a) Laparatomie paramediană in flanc.
b) Explorarea cavităţii abdominale şi aducerea abomasului şi a epiploonului în poziţie
anatomică.
c) Abomasotomia într-o porţiune mai puţin vascularizată.
d) Omentorafia.
e) Sutura peretelui stomacal.
59. Cum se previn recidivele în operaţia de dislocare a abomasului prin laparatomie
paramediană ventrală?
a) Se face sutură bietajată.
b) Epiploonul se prinde în sutura peritoneului împreună cu fascia . transversă
c) Este suficientă sutura de înfundare.
d) Se face sutură în bursă cu fir neresorbabil.
e) Se face scarificarea peritoneului şi a seroasei abomasului la locul de contact.
60. De ce are evoluţie mai gravă dislocarea abomasului în dreapta?
a ) Apare insuficienţa respiratorie din cauza gazelor acumulate.
b) Necesită evacuarea gazelor cu un trocar mai gros.
c) Pe lângă acumularea de gaze, se evacuează şi lichidele din abomas.
d) Pe lângă deplasarea laterală, abomasul se răsuceşte şi în jurul axei longitudinale cu
180-3600.
e) Se produc hemoragii şi comă.
61. Cum este stimulată reluarea motricităţii cheagului hipoton după operaţia în
dislocarea acestuia pe dreapta cu torsiune?
a) Se administrează doze mici de parasimpaticomimetice.
b) Se face atropinizare.
c) Se fac masaje.
d) Se face proba viabilităţii cu clorură de sodiu.
e) Se urmăreşte evacuarea gazelor prin eructaţie.
62. Care este locul de elecţie pentru enterotomie la cal ?
a) Linia albă sau paramedian ventral.
b) Flancul drept pentru rumegătoare.
c) Sub coarda flancului stâng pentru ansele 2 şi 3 ale colonului descendent
d) Flancul drept pentru ansele 1-4 ale colonului ascendent şi cecum
e) Flancul stang la rumegătoare.
63. Ce anestezie este recomandata pentru operaţia de enterotomie la bovine?
a) N.L.A. sau narcoză.
b) Tranchilizare cu rompun şi anestezia flancului prin blocaj troncular.
c) Anestezie locală prin infiltraţie.
d) Anestezie cu cloral hidrat.
e) Anestezie cu relaxante musculare.
64. Ce contenţie este necesară pentru operaţia de enterotomie la bovine?
a) Decubitală dorsală la carnivore.
b) Sterno-abdominală.
c) In travaliu.
d) La cabaline se recomandă decubit lateral
e) La porcine se face contenţia pe o scară.
65. Cum se face oprirea tranzitului intestinal în operaţia
de enterotomie la cal?
a) Se îndepărtează prin taxis conţinutul intestinal din vecinătatea corpului obstruant
şi se aplică pense hemostatice mari pe intestin.
b) Se îndepărtează prin taxis conţinutul intestinal din vecinătatea corpului obstruant şi
se aplică pensele de baraj.
c) Este recomandabilă compresiunea digitală la animalele mici.
d) Se evacuează conţinutul intestinal prin clismă.
e) Se aplică ligaturi bilaterale care se îndepărtează odată cu ansa rezecată.
66. Care este locul de elecţie pentru incizia intestinului?
a) Pe mica curbură, incizia se face longitudinal având ca suport corpul străin
obstruant.
b) Dacă lumenul intestinal este mare, se poate face o incizie transversală, pe o distanţă
mai mică decât jumătatea circumferinţei şi fără să atingă mica curbură.
c) Valvula ileocecală, în direcţie longitudinală depăşind cu 1-2 cm diametrul
corpului obstruant.
d) Pe mica curbură, ocolind vasele de sânge.
e) Paralel cu bandeletele longitudinale pentru intestinul subţire.
67. Care sunt timpii septici în operaţia de enterotomie?
a) Izolarea cavităţii abdominale cu alte câmpuri sterile.
b) Oprirea tranzitului intestinal.
c) Incizia intestinului şi extragerea corpului străin obstruant.
d) Ligatura vaselor mezenterice
e) Enterorafia.
68. Ce tip de sutură recomandăm pentru enterorafie la animalele mari?
a) Sutura bietajată in puncte separate cu catgut ..
b) Sutura bietajată sau trietajată.
c) Sutura monoplană cu catgut la animalele mici.
d) Sutură eversată la animalele mici.
e) Sutura bietajata, eversata , obliteranta .
69. Ce materiale de sutură se pot folosi pentru eterorafie?
a) Sutura bietajată se realizează printr-o sutură totală de afrontare tip Schmieden sau
surjet
b) Pentru sutura bietajată ambele suturi se pot realiza cu fir sintetic resorbabil diferit
pentru fiecare.
c) Pentru sutura trietajată se face sutură mucomucoasă cu catgut.
d) Musculo-musculoasa şi sero-seroasa se suturează cu fir neresorbabil.
e) Musculo-musculoasa şi sero-seroasa în sutura bietajata se suturează cu fir
resorbabil.
70. Ce indicaţii are enterectomia?
a). Coprostaza.
b) Perforaţii externe sau interne, fara necroze.
c) Hernie inguinoscrotala cronica .
d) Megacolon, hernie perianală.
e) Infarctizare sau necroză determinată de hernie strangulată, evisceraţie,
invaginaţie, volvulus
71. Ce obiective se urmăresc în operaţia de enterectomie?
a) Indepartarea porţiunii de intestin afectate.
b) Refacerea continuităţii intestinale prin sutura trietajata.
c) Prevenirea recidivelor.
d) Intreruperea tranzitului intestinal în porţiunea afectată.
e) Respectarea timpilor septici.
72. Cum se asigură hemostaza pe vasele mezenterice în operaţia de enterectomie?
a) Forcipresură.
b) Compresiune digitală şi apoi sutură hemostatică.
c) Se aplică ligaturi vasculare
d) Torsiune limitată şi nelimitată.
e) Angiorafie.
73. Porţiunea de intestin care urmează a fi rezecată este delimitată prin câte două pense
de baraj distanţate la 3 cm una de alta aşezate într-o zonă lipsită de procese
inflamatorii sau necrotice. Ce rol au aceste pense?
a) Nu au rol important putând fi înlocuite cu pense hemostatice
b) Pensele mai apropiate, de fiecare parte, opresc tranzitul intestinal.
c) Delimitează manoperele septice de cele aseptice.
d) Asigură hemostaza provizorie.
e) Pensele mai apropiate de porţiunea necrozată se ridică împreună cu aceasta
având rolul de a opri revărsarea conţinutului.
74. Ce este enteroanastomoza?
a) Reluarea tranzitului intestinal.
b) Restabilirea comunicării între cele două capete intestinale
c) Instalarea circulaţiei sanguine în porţiunea infarctizată.
d) Închiderea prin sutură a porţiunii de intestin afectată.
e) Îndepărtarea porţiunilor necrozate de intestin.
75. Ce metode de enteroanastomoză se folosesc mai frecvent la cal ?
a). Termino-laterală.
b) Latero-laterală.
c) Termino-terminală
d) În "rachetă".
e) Prin telescopare.
76. Când este preferată enteroanastomoza termino-terminală?
a) Este obligatorie cand nu sunt diferenţe ale circumferinţelor secţionate.
b) La animalele mici, deoarece intestinul subţire este foarte mobil
c) Când spaţiul de lucru este redus şi nu se pot aplica alte metode mai laborioase.
d) La intestinele cu diametru mare, fiind metoda cea mai simplă, anatomică şi
expeditivă.
e) Numai atunci când una dintre ansele secţionate are calibru foarte redus.
77. Cum se face sutura intestinală în enteroanastomoza termino-terminală?
a) Sutură bietajată începând de la mica curbură .
b) Se recomandă sutura tip Schmieden sau în puncte separate cu nodurile inversate,
pentru infundare.
c) Sutura de înfundare tip Hrtman ..
d) Ambele suturi se pot face cu fir sintetic resorbabil ţinând cont de faptul că prima
sutură este un timp septic, iar sutura de înfundare se face cu alt fir, eventual mai
subţire.
e) Se poate face sutură bietajată cu acelaşi fir sintetic resorbabil şi un singur nod
terminal la mica curbură.
78. Dacă spaţiul nu permite întoarcerea lejeră a anselor pe ambele părţi, se poate
recurge la următoarea tehnică de entero-anastomoză. Capetele intestinului
secţionat se apropie unul de altul cu ajutorul penselor de baraj cu deschiderile
orientate în aceeaşi direcţie. În această poziţie se suturează cu catgut începând de la
mica curbură cei doi pereţi care se ating, trecând firul prin seroasă şi musculoasă,
până la marea curbură unde se lasă liber. Care este urmatorul timp operator?
a) Se asigura hemostaza .
b) Se continua sutura de înfundare pe semicircumferinţa rămasă
c) Se face sutura marginilor inciziei mezenterice în surjet sau în puncte separate cu
catgut.
d) Se închide plaga abdominală prin sutură bietajată sau trietajată. e) Sutura de
afrontare .
79. Care sunt timpii septici în enteroanastomoza termino-terminală?
a) Indepartarea continutului intestinal prin taxis.
b) Sutura de afrontare.
c) Sutura mezenterului.
d) Sutura de înfundare.
e) Schimbarea câmpurilor operatorii contaminate.
80. Ce trebuie să se verifice după terminarea suturii intestinale în enteroanastomoză?
a) Închiderea completă a breşei mezenterice.
b) Grosimea firelor de sutura.
c) Poziţionarea corectă a anselor intestinale.
d) Permeabilitatea intestinală (reluarea tranzitului).
e) Viabilitatea porţiunii intestinale rămase.
81. Ce este enteroanastomoza latero-laterală?
a) Capetele intestinale rezecate se consolidează prin suturi laterale.
b) Capetele intestinale rezecate comunica prin partile laterale.
c) Se asigură comunicarea largă a celor două capete intestinale detaşate.
d) Refacerea continuităţii tranzitului intestinal se realizează prin
deschideri laterale în apropierea capetelor rămase după rezecţie.
e) Se suturează mezenterul astfel încât să închidă complet breşele laterale.
82. Ce avantaje prezintă enteroanastomoza latero-laterală faţă de cea termino-
terminală?
a) Asigură comunicare mai largă
b) Este mai rezistentă.
c) Se intercalează mai mulţi timpi septici cu timpi aseptici.
d) Capetele intestinale rămase nu se mai suturează între ele şi se închide fiecare prin
sutură ca un deget de mănuşă.
e) Se poate realiza o sutură mai etanşă.
83. Cum se poate face închiderea capetelor intestinale secţionate pentru
enteroanastomoză latero-laterală?
a) Sutură în bursă prin seromusculoasă cu întoarcerea marginilor spre
lumenul intestinal, urmată de sutură de înfundare tip Cushing.
b) Sutura tip Schmieden a marginilor aplatizate prin aplicarea pensei de baraj şi
apoi sutura de înfundare.
c) Sutura tip Cushing pe sub braţele pensei de baraj.
d) Sutura trietajată a peretelui intestinal, urmată de înfundarea capetelor.
e) Capetele intestinale se suturează în bloc cu acelaşi fir, formând un
singur nod terminal.
84. Cum se aşază ansele intestinale în poziţie izoperistaltică după înfundarea capetelor
ca degetul de mănuşă?
a) Se aşază capetele intestinale în aceeasi direcţie apropiindu-se între ele, observând
să nu fie torsionate.
b) Capetele intestinale se apropie la acelaşi nivel, astfel încât mezenterul să nu se
suprapună.
c) Ansele intestinale se apropie într-o zonă mai puţin vascularizată (pe marea
curbură).
d) Ansele intestinale orientate in directii opuse, se apropie prin părţile laterale .
e) Capetele intestinului păstrează unda peristaltică dacă sutura nu este
stenozantă.
85. Ce timpi operatori recunoaşteţi pentru enteroanastomoza latero-laterală?
a) La locul de atingere a celor două capete intestinale se face o sutură care menţine
ansele apropiate pe o distanţă de 8-10 cm, iar capătul firului se prinde într-o pensă
fără nod terminal.
b) Sutura de afrontare se face pe toată circumferinţa anselor pe capetele apropiate.
c) Incizia celor două capete se face la mică distanţă, paralel cu sutura. Cele două
incizii sunt simetrice realizand inchiderea completa.
d) Sutura de afrontare a marginilor începe din acelasi loc şi se continuă pana la capat.
e) Se reia sutura de înfundare prin toate straturile realizând o comunicare largă între
cele două capete.
86. Când se recomandă enteroanastomoza latero-terminală?
a) După rezecţii intestinale la animale mici.
b) În rezecţiile de colon la animalele mari.
c) În cazul existenţei unei diferenţe mari de calibru între ansele care urmează a fi
anastomozate
d) Numai dacă poziţia anselor rezecate permite această comunicare.
e) Dacă nu s-au făcut rezecţii largi şi ansele rămase au asigurată vascularizaţia
corespunzătoare.
87. Cum se realizează enteroanastomoza latero-terminală?
a) Capătul intestinal cu diametru mai mare se anastomozează în poziţie terminală.
b) Capătul intestinal cu diametru mai mic se anastomozează in pozitie terminala
12.CHESTIONAR
1. Care sunt anomaliile congenitale întâlnite în regiunea anală şi rectală?
a) Împerforarea anusului.
b) Hernia perianală.
c) Prolapsul rectal.
d) Fistula uretrala.
e) Fistula perianala.
2. Cum se face intervenţia în imperforarea anusului?
a) Este situaţia cea mai favorabilă în care orificiul anal este prezent, dar persistă
membrana fibroasă care opreşte comunicarea la exterior.
b) Membrana se găseşte aproape de orificiul anal.
c) Se perforează membrana cu o pensă hemostatică sau cu o sondă.
d) Se decupează o rondelă circulară cu foarfeca în locul unde se apreciază că
există amprenta anală.
e) Se face o incizie în cruce şi apoi se excizează lambourile rezultate, formând un
orificiu anal artificial.
3. Ce este atrezia anală?
a) Persistenţa unui cordon fibros în locul anusului.
b) Lipsa de comunicare a rectului cu exteriorul.
c) Lipsa congenitală a anusului.
d) Obstrucţia parţială a rectului şi anusului.
e) Micşorarea sau dispariţia anusului ca urmare a unor tulburări circulatorii sau
cicatrici.
4. Ce este atrezia anală şi rectală?
a) Este o anomalie congenitală în care anusul şi rectul lipsesc şi sunt înlocuite cu un
cordon fibros.
b) Este o anomalie congenitală gravă în care anusul şi rectul sunt deplasate având alte
repere topografice.
c) Reprezintă înlocuirea totală sau parţială a anusului şi rectului pe cale chirurgicala .
d) Se mai numeste fistula stercorala
e) Este o anomalie congenitală gravă care constă în atrofia parţială sau totală a
anusului şi rectului determinată de tulburări trofice la acest nivel.
5. Recunoaşteţi timpii operatori care se regăsesc în operaţia de atrezie anală:
a) Se decupează o rondelă circulară cu bisturiul sau cu foarfeca în dreptul amprentei
rectale.
b) Se observă capătul rectului neperforat care se prinde cu o pensă, se exteriorizează
prin tracţiune moderată şi se excizează cu foarfeca.
c) Se suturează rectul la piele în puncte separate cu fir resorbabil.
d) Se retrage capătul rectului în cavitatea abdominală.
e) Se prinde o porţiune a rectului şi se exteriorizează în plaga abdominală unde se
formează o fistulă stercorală.
6. Recunoaşteţi timpii operatori din operaţia de atrezie anală şi rectală veche (după
prima săptămână de viaţă)?
a) Laparatomie mediană in flancul stang.
b) Evidenţierea unei porţiuni de rect în plagă, din partea cea mai declivă a acestuia.
c) Colotaxia în surjet cu fir sintetic resorbabil trecut prin toată grosimea plăgii
abdominale.
d) Rezecţia unui lambou eliptic din peretele colonului şi sutura marginii deschiderii
intestinale la piele în puncte separate.
e) Sutura trietajată a plăgii abdominale.
7. În ce afecţiuni se recomandă operaţia de extirpare a glandelor perianale la câine?
a) Pentru prevenirea complicaţiilor septice.
b) Hernie perianala.
c) În scop estetic.
d) Supuraţii cronice fistulizate, tumori perianale.
e) În caz de prolaps rectal.
8. Ce anestezie se face pentru operaţia de extirpare a glandelor perianale la câine?
a) Narcoză cu toxicitate dispersată sau balansată.
b) Narcoză cu miorelaxare.
c) Narcoză pe cale digestivă.
d) Tranchilizare şi anestezie epidurală joasă.
e) Infiltraţie locală.
9. Care este locul de elecţie pentru operaţia de extirpare a glandelor perianale la câine?
a) Între baza cozii şi orificiul anal.
b) Jumătatea fosei ischio-caudale.
c) La 2 cm în jurul anusului pe o direcţie semicirculară.
d) Regiunea perianală, ventro-lateral
e) Regiunea perianală şi perineală.
10. Cum se face contenţia pentru operaţia de extirpare a glandelor perianale la câine?
a) Decubit lateral pe masa de operaţie.
b) Decubit sterno-abdominal pe masa de operaţie
c) Decubit dorso-lateral
d) Staţiune patrupodală.
e) Decubit dorsal pe masa de operaţie cu trenul posterior mai coborât
11. Cum se face disecţia glandei perianale la câine?
a) Se face o incizie cutanată pe direcţia sondei butonate care se menţine pe loc
după explorarea glandei.
b) Se prinde într-o pensă fundul glandei şi se disecă cu o foarfecă bine ascuţită la vârf,
asigurând hemostaza prin coagulare, torsiune sau ligatură.
c) Canalul glandei în lungime de 3-4 mm nu se disecă
d) Se videază şi se aseptizează glanda perianală.
e) Se face sutură hemostatică la piele.
12. La ce specii se întâlneşte mai frecvent prolapsul rectal?
a) La păsări, galinacee şi palmipede.
b) La taurine, ovine şi porcine.
c) La porcine, carnivore şi cabaline.
d) La animale sălbatice ţinute în captivitate.
e) La animale foarte tinere.
13. De câte feluri poate să fie prolapsul rectal?
a) Total când mucoasa rectală se angajează la exterior prin anus şi suferă modificări
structurale.
b) Total când se exteriorizează prin anus întregul perete rectal.
c) Complet când se exteriorizează prin anus tot rectul care pierde contactul
cu cavitatea pelvină.
d) Sfacelat când mucoasa rectală este necrozată, iar procesul se extinde la stratul
muscular.
e) Gangrenat dacă necroza afectează toate straturile peretelui rectal.
14. Ce anestezie se recomandă pentru operaţia de prolaps rectal la cal ?
a) N.L.A. sau narcoză la carnivore.
b) Neuroplegie şi anestezie epidurală joasă.
c) Narcoză cu miorelaxare.
d) În formele necomplicate nu este necesară anestezia.
e) Anestezie de contact pe masa prolabată.
15. Care este tratamentul conservator în prolapsul rectal ?
a) Se recomanda in formele recente fără sfacelări sau gangrene.
b) Chirurgical în formele complicate.
c) Amputarea rectului.
d) Repunerea prin taxis şi sutura în bursă.
e) Amputarea rectului şi sutura în bursă.
16. Cum se asigură tratamentul în prolapsul rectal total, nereductibil?
a) Se repune prin taxis porţiunea prolabată şi se face o sutură în bursă în jurul
anusului.
b) Amputare.
c) Se fac incizii longitudinale pentru reducerea edemului şi apoi se repune prin taxis.
d) Se înfăşoară toată formaţiunea prolabată într-o bandă elastică şi apoi se împinge
uşor în cavitatea pelvină.
e) Se repune prin taxis şi se ţine animalul cu trenul posterior mai ridicat pentru a
preveni recidivele.
17. Ce sutura se face în jurul anusului după repunerea ansei prolabate?
a) Strângerea firului se face moderat lăsând loc pentru defecare.
b) Nodul se strânge moderat, lateral sau dorsal .
c) Sutura în bursă cu aţă chirurgicală groasă.
d) Sutura dubla cu fir gros .
e) Prof. Grigorescu recomanda sutura bietajata
18. Când este indicată operaţia în prolapsul rectal parţial?
a) Prolaps rectal consecutiv herniei perianale.
b) Prolaps rectal parţial, nereductibil.
c) Prolaps rectal asociat cu invaginaţie.
d) Daca exista leziuni necrotice şi sfacelări
e) După recidivă.
19. Recunoaşteţi timpii operatori din operaţia de prolaps rectal parţial:
a) Amputarea rectului şi asigurarea hemostazei rezultând o plagă circulară sau în
"felie de pepene".
b) Sutura în puncte separate a plăgii rămase după amputare.
c) Porţiunea suturată, precum şi restul de mucoasă rectală prolabată se introduc prin
taxis după ce s-a aplicat o pomadă cu antibiotice sau sulfamide.
d) Tratament postoperator cu antibiotice, antispastice şi supozitoare
e) Dietă alimentară şi se previn tulburările digestive.
20. Când este indicată operaţia în prolapsul rectal total?
a) Tumori ano-rectale localizate, maligne.
b) Prezinta sfacelări sau necroze.
c) Ectazii venoase inoperabile
d) Invaginaţie intestinală în porţiunea terminală a intestinului.
e) Hernie perineală şi coprostază.
21. Care este scopul operaţiei în prolapsul rectal total?
a) Amputarea porţiunii rectale necrozate sau sfacelate.
b) Prevenirea complicaţiilor septice ascendente.
c) Reluarea tranzitului intestinal.
d) Readucerea rectului în cavitatea pelvină.
e) Prevenirea automutilării şi canibalismului.
22. Recunoaşteţi timpii operatori din metoda Bayer-Müller-Frick de amputare a
rectului:
a) Se trec două fire tractoare groase "în cruce" la 1 cm înapoia anusului, în acelaşi
plan transversal prin seroasa si musculoasa rectului . b) Secţionarea
transversală a rectului la 1 cm înaintea firelor.
c) Se prinde mijlocul firelor în interiorul rectului cu o pensă şi se exteriorizează,
continuand sutura bietajata .
d) Secţionarea firelor tractoare la mijloc rezultând patru fire care se leagă formând
patru puncte de sutură. Se completează sutura cu fire neresorbabile care se trec prin
toate straturile, tot în puncte separate.
e) Se scot firele tractoare, se asigură hemostaza şi se completează sutura.
23. În operaţia de amputare a rectului, firele tractoare pot fi înlocuite cu două ace lungi
drepte având acelaşi rol, dar care se scot după efectuarea suturii. Cum se face
sutura?
a) După amputare, se asigură hemostaza provizorie prin forcipresură şi apoi se
face sutura în bloc, urmărind ca aceasta să fie şi hemostatică.
b) Se face sutură bietajată respectând timpii septici.
c) Se suturează numai mucoasa cu fir neresorbabil.
d) Bontul circular suturat se introduce în cavitatea pelvină după ce se curăţă din nou şi
se aplică o pomadă cu antibiotic.
e) Firele se scot după 8-10 zile exteriorizându-se pe rând.
13.CHESTIONAR
1. Ce cauze pot să producă omfaloragia?
a) Persistenta canalului urac.
b) Tulburări de coagulare a sângelui.
c) Naşterea prematură.
d) Monta naturală.
e) Distociile de origine fetala.
2. Care este tratamentul chirurgical în omfaloragie?
a) Se dezinfectează cordonul ombilical şi pielea din jurul acestuia cu tinctură de
iod.
b) Cauterizare sau sutură în bursă în jurul ombilicului.
c) Se incizează bursa ombilicală şi se identifică vasele .
d) Perfuzii cu soluţii electrolitice sau maternohemotransfuzie.
e) În caz de hemofilie, se sacrifică animalul.
3. Ce este omfaluria?
a). Inflamaţia ombilicului determinată de aşternutul îmbibat în urină.
b) Este o fistulă uretrală congenitală.
c) Incontinenţă urinară observată imediat după naştere.
d) Persistenţa canalului urac
e) Incontinenţă urinară determinată de omfaloflebite.
4. Care este scopul operaţiei în omfalurie?
a) Întreruperea incontinenţei urinare pe cale chirurgicală.
b) Permeabilizarea uretrei prin cateterism sau pe cale chirurgicală.
c) Combaterea uremiei şi asigurarea unei diureze corespunzătoare.
d) Dacă omfaluria este diagnosticată imediat după naştere, iar uretra este permeabilă,
se poate face ligatura cordonului ombilical la bază în condiţii de asepsie şi cateterism
uretral.
e) Extirparea canalului urac,după asigurarea permeabilităţii uretrale.
5. Ce anestezie se recomandă pentru operaţie în omfalurie?
a) Anestezie locală prin infiltraţie.
b) Anestezie regională.
c) Narcoză sau N.L.A.
d) Anestezie cu toxicitate dispersată sau balansată.
e) Narcomiorelaxare.
6. Care este locul de elecţie pentru operaţie în omfalurie?
a) Proiecţia inelului inguinal la masculi şi linia albă la femele.
b) Regiunea ombilicală.
c) Regiunea perineală.
d) Linia albă între ombilic şi pubis.
e) Arcada ischiatică şi pubisul.
7. Recunoaşteţi timpii operatori care aparţin operaţiei în omfalurie.
a) Laparotomie ombilicala.
b) Deschiderea cavităţii abdominale pe linia albă sau paramedian până în apropierea
pubisului.
c) Rezecţia uretrei afectate.
d) Uretrostoma ischiatică.
e) Castrarea animalului .
14. CHESTIONAR
1. În ce scop se practică ovariectomia?
a) În scop economic la animalele de sport.
b) În scop terapeutic la boii de munca
c) Pentru reducerea suprapopulaţiei la unele specii
d) La animalele destinate pentru tracţiune în scopul creşterii forţei musculare.
e) În distocii de origine maternala.
2. La ce vârstă se castrează scrofiţele supuse îngrăşării?
a) Cu 30 de zile înainte de sacrificare .
b) Scroafele reformate se castrează la orice vârstă.
c) La vârsta de 4-6 luni.
d) Odată cu înţărcarea şi formarea loturilor pentru îngrăşătorie.
e) La animalele sălbatice, imediat după sacrificare.
3. Ce efect produce castrarea la scrofiţele supuse îngrăşării?
a) Liniştirea animalelor.
b) Intreruperea caldurilor.
c) Eliminarea mirosului specific.
d) Îmbunătăţira calităţii cărnii .
e) Scoaterea de la reproducţie a animalelor care nu corespund standardului
rasei.
4. În ce scop se face ovariectomia la iapă?
a) La animalele de tracţiune pentru a creşte forţa musculară.
b) La animalele de sport şi pentru dresaj.
c) Nimfomanie, retivitate, tumori ovariene.
d) Pentru a scoate de la reproducţie animalele cu defecte de conformaţie.
e) Pentru modificarea unor tulburări de comportament.
5. Care este locul de elecţie pentru operaţia de ovariectomie la iapă?
a) Între pliul iei şi vena mamară anterioara.
b) Golul flancului stâng.
c) Golul flancului drept.
d) Coarda flancului bilateral.
e) Teşitura flancului bilateral sau fundul de sac dorsal al vaginului.
6. Ce anestezie se recomandă pentru ovariectomie la iapă?
a) Anestezie locoregională.
b) N.L.A
c) Narcoză pe cale parenterală.
d) Narco-miorelaxare.
e) Anestezie epidurala inalta.
7. Care timpi operatori se regasesc in ovariectomie la iapă prin flanc?
a) Laparatomie retrocostală.
b) Laparotomie în teşitura flancului.
c) Exteriorizarea ovarului in plaga abdominala .
d) Extirparea ovarului prin torsiune limitata
e) Închiderea peretelui vaginal prin 2-3 puncte de sutură cu catgut.
8. Care este locul de elecţie pentru ovariectomie pe cale vaginală la iapă?
a) Fundul de sac dorsal al vaginului.
b) Fundul de sac ventral al vaginului.
c) Baza coarnelor uterine pentru fiecare ovar.
d) Vârful coarnelor uterine pentru fiecare ovar.
e) Peretele lateral al vaginului, bilateral.
9. Care sunt manoperele realizate pentru colpotomie în operaţia de ovariectomie la
iapă?
a) Aseptizarea vaginului prin lavaj cu soluţii anestezice.
b) Se deschide fundul de sac ventral al vaginului în plan median .
c) Prinderea ovarului în regiunea sublombară şi aducerea lui cât mai aproape de
plaga vaginală.
d) Extirparea ovarului prin ligatura
e) Aşezarea animalului pe un plan înclinat cu trenul posterior mai ridicat pentru a
preveni evisceraţia.
10. Cum se identifică ovarele în cavitatea abdominală pentru ovariectomie la iapă?
a) Sunt localizate în regiunea pelvina, au suprafaţa netedă şi se poate
identifica prin palpare, fosa de ovulaţie.
b) Ovarele sunt flotante în cavitatea abdominală şi suspendate, cu
ligamentele ovariene de 10-15 cm.
c) Ligamentele ovariene nu permit aducerea ovarelor la nivelul plăgii vaginale.
d) Se palpeaza ligamentul ovarian in apropierea inelului inguinal .
e) Se urmăreşte traiectul coarnelor uterine şi bursa ovariană.
11. În ce afecţiuni este recomandată castrarea la vacă?
a) La animalele folosite pentru tracţiune.
b) Pentru scoaterea de la reproducţie a animalelor reformate.
c) Pentru realizarea unui randament superior la sacrificare.
d) Tumori ovariene .
e) Pentru reducerea agresivităţii şi a altor tulburări de comportament.
12. Care este locul de elecţie pentru ovariectomie la vacă prin colpotomie?
a) Flancul drept sau stâng pentru acces abdominal.
b) Fundurile de sac dorsal sau ventral ale vaginului.
c) Laparotomie ventro-laterală.
d) Baza coarnelor uterine .
e) Fosa ischio-caudala.
13. Ce anestezie se poate face pentru ovariectomie prin colpotomie la vacă?
a) N.L.A sau narcoza
b) Anestezie epidurală joasă.
c) Anestezie loco-regionala.
d) Tranchilizare si anestezie de contact.
e) Anestezie locală prin infiltraţie.
14. Care este locul de electie pentru extirparea ambelor ovare la vacă printr-o singura
laparotomie?
a) Colpotomie .
b) Laparotomie în golul flancului
c) Laparotomie în flancul drept
d) Ovarul stâng se extirpă cu ecrasorul în interiorul cavităţii abdominale.
e) În lipsa ecrasorului, ovarul stâng se extirpă printr-o nouă intervenţie peste 3-4
săptămâni în flancul stâng.
15. Unde se extirpa ovarele in ovariectomia prin colpotomie la vacă?
a) In cavitatea abdominala.
b) In cavitatea pelvina.
c) In cavitatea vaginală.
d) In cavitatea uterina.
e) Asemănător cu cel de la iapă .
16. Ce indicaţii are castrarea la scroafă?
a) Tumori ovariene.
b) În scop economic la scrofiţe de 4-6 luni sau la scroafele reformate imediat după
înţărcare.
c) Piometru.
d) Abcese sau necroze ovariene.
e) În scop zootehnic pentru eliminarea de la reproducţie a animalelor cu defecte de
conformaţie sau care nu corespund standardului rasei.
17. Ce contraindicaţii are castrarea la scroafe?
a) Intarcarea.
b) Gestatie.
c) Proestru.
d) Anestru.
e) Primăvara şi vara.
18. Care este locul de elecţie pentru ovariectomie la scrofite?
a) Laparotomie în flanc, bilateral, corespunzător fiecărui ovar
b) Flancul stâng sau drept înapoia ultimei coaste.
c) Linia albă, la 5 cm inaintea pubisului.
d) La scroafele adulte, incizia peretelui abdominal se face cu 2-3 cm mai inainte si
mai jos .
e) Flancul stâng sau drept, la 4-5 cm sub unghiul extern al iliumului.
19. Ce anestezie se poate face pentru ovariectomie la scroafă?
a) N.L.A.
b) Tranchilizare.
c) În general, nu se face anestezie la porc din cauza riscurilor şi a costului
ridicat.
d) Anestezie de contact.
e) Anestezia epidurala direct pe scara.
20. Cum se patrunde in cavitatea abdominala pentru castrare la scroafă?
a) Decolare .
b) Dilacerare.
c) Debridare.
d) Cu sonda canelata .
e) Cu sonda butonata.
21. Ce contenţie recomandaţi pentru ovariectomie la scroafă?
a) Decubit lateral pe un plan înclinat cu trenul posterior mai ridicat.
b) Decubit dorsal pe masa de operaţie.
c) Într-un jgheab, cu trenul posterior mai ridicat.
d) Pe un pat improvizat de paie, acoperit cu o prelată.
e) Decubit dorsal, cu membrele posterioare în extensie pentru a descoperi linia
albă.
22. Cum se identifică ovarele în cavitatea abdominală la scroafă, pentru ovariectomie?
a) Se caută ovarul în regiunea sublombară în dreptul paletei iliace .
b) Este de mărimea unei migdale, cu suprafaţa neregulată .
c) Consistenta crescuta, de marimea unei migdale si culoare uniforma
d) Consistenţa elastică şi suprafata neteda.
e) Se exteriorizează ambele ovare în plagă şi apoi se face extirparea.
23. Cum se exteriorizează ovarele pentru ovariectomie la scroafă?
a) Dacă s-a prins ovarul, acesta se aduce prin alunecare fără a-l traumatiza şi
se extirpa împreună cu pediculul ovarian .
b) Se aduce mai întâi ovarul de pe partea inciziei abdominale, care se identifică
primul, direct sau prin depănarea cornului uterin spre vârf.
c) Al doilea ovar se poate prinde direct la scrofiţe sau se aduce prin depănarea
coarnelor uterine pana la bifurcatie .
d) Este recomandabil să se păstreze în plagă o porţiune cât mai mare din cornul uterin
în timpul căutării celui de-al doilea ovar.
e) Pe măsură ce se exteriorizează o porţiune din cornul uterin, cealaltă parte se
fixeaza pe un camp operator.
24. Ce consecinţe poate să aibă spargerea unui folicul ovarian în timpul operaţiei de
ovariectomie la scroafă?
a) Hemoragie internă care poate să ducă la colaps circulator sau şoc
traumatic.
b) Poate să determine formarea unor chişti prin grefarea celulelor foliculare
desprinse.
c) Hematoame urmate de aderenţe peritoneale.
d) Hemoragia este redusă şi nu are urmări locale sau generale.
e) Durerea este mai mare, viscerele nefiind anesteziate.
25. Cum se deosebeşte cornul uterin faţă de o ansă intestinală în timpul explorării
cavităţii abdominale pentru ovariectomie la scroafă?
a) Este uniform calibrat şi congestionat
b) Consistenţa este mai crescută şi se subţiază spre vârf.
c) Prezintă mişcări peristaltice la atingerea cu vârful degetelor.
d) Se poate exterioriza numai prin tracţiune în timp ce ansele intestinale forţează
singure breşa abdominală.
e) Ansele intestinale sunt mai lungi şi se găsesc mai uşor, ocupând mai mult
loc în cavitatea abdominală.
26. Prin ce mijloace se poate asigura hemostaza pediculului ovarian în ovariectomie la
scroafă?
a) Fotocoagulare.
b) Torsiune limitată.
c) Sutura hemostatica.
d) Forcipresura.
e) Forcipresură şi compresiune.
27. Cum se verifică introducerea completă a uterului în cavitatea abdominală după
extirparea celui de-al doilea ovar în castrare la scroafă?
a) Se retrag singure după castrare.
b) Se face o incizie mai largă, favorabilă pătrunderii lejere a coarnelor uterine.
c). Se face o mişcare de rotaţie cu degetul arătător în contact cu peritoneul
d) Se evită dilacerarea straturilor musculare şi crearea spaţiilor în timpul laparatomiei.
e) Forma conică a coarnelor uterine favorizează alunecarea lor în cavitatea
abdominală.
28. Cum se face închiderea peretelui abdominal în operaţia de ovariectomie la scroafă
daca s-au incizat straturile musculare?
a) Dacă s-a pătruns prin dilacerarea straturilor musculare şi plaga este mică, se
aplică numai 3-4 puncte de sutură cu aţă chirurgicală la piele.
b) Se suturează planurile profunde cu fir resorbabil, iar pielea se suturează în
puncte separate cu aţă chirurgicală.
c) Se aplică sutură monoplană cu fir neresorbabil.
d) Firele de sutură se scot după 8-10 zile.
e) Firele de sutură cad singure după 10-14 zile.
29. Ce recomandări faceţi în cadrul tratamentului post-operator după ovariectomie la
scroafă?
a) Dietă absolută în prima săptămână.
b) Nu se introduc animale castrate în boxe cu animale neoperate
c) Animalele operate se introduc în boxe individuale.
d) Miscare zilnica .
e) Antibioticoterapie 5-6 zile postoperator.
30. În ce scop se face castrarea la căţea şi la pisică?
a) La cererea proprietarilor pentru înlăturarea mirosului neplăcut .
b) În scop economic.
c) Controlul natalităţii şi reducerea incidenţei tumorilor mamare.
d) În canise pentru prevenirea transmiterii unor boli veneriene.
e) La femelele bătrâne.
31. Care este locul de elecţie pentru castrare la căţea şi pisică?
a) Pentru laparotomie transcostală
b) Pentru laparotomie mediană ventrală preombilicală.
c) Regiunea inguinală, bilateral.
d) Linia albă înapoia ombilicului sau ambele flancuri în funcţie de metoda aleasă
pentru operaţie..
e) Laparotomie transversa.
32. Ce anestezie se face pentru ovariectomie la căţea şi pisică?
a) Anestezie locoregională.
b) Anestezie locală prin infiltraţie.
c) N.L.A. sau narcoză.
d) Narcomiorelaxare.
e) Narcoză cu toxicitate dispersată sau balansată.
33. Cum se identifică ovarele la pisică pentru ovariectomie?
a) Ovarul nu se poate palpa direct fiind acoperit în întregime de bursa ovariană,
dar se exteriorizează prin tracţiuni pe mezou şi se observă fanta de ovulaţie.
b) Se poate palpa direct şi se vizualizează uşor, putându-se exterioriza.
c) Se exteriorizează mai întâi coarnele uterine în totalitate şi apoi ovarele.
d) Ovarele au consistenţă elastică şi se contractă la atingere.
e) Se palpează mezourile şi apoi pediculul ovarian.
34. Cum se deschide cavitatea abdominala pentru castrare la căţea şi la pisică prin
laparatomie în flanc?
a) Incizia cutanată în golul flancului pe o lungime de 2-3 cm înapoia ultimei coaste,
oblic de sus în jos şi dinainte înapoi.
b) Prin colpotomie.
c) Prin dilacerare cu o pensă hemostatică.
d) Laparotomie transcostala
e) Laparotomie ventro-laterala.
35. Care sunt avantajele ovariectomiei la căţea prin laparotomie mediană ventrală?
a) Se previne eventraţia şi evisceraţia.
b) Evită tracţiunile de mezouri.
c) Operaţia este mai rapidă şi sigură.
d) Se pot observa eventuale modificări uterine
e) Consumul de materiale este mai redus.
36. Care sunt avantajele ovariectomiei prin laparotomie în flanc la căţea?
a) Operaţia este simpla dar mai putin sigură.
b) Evită tracţiunile pe mezouri.
c) Evită riscul complicatiilor.
d) Se pot observa eventuale modificări uterine.
e) Necesită laparatomie bilaterală care se efectuează rapid, cu aceeaşi anestezie.
37. Ce accidente se pot produce în operaţia de castrare la femele?
a). Evisceraţia, peritonita
b) Ruperea coarnelor uterine, supuratia plagii.
c) Hemoragia internă, perforarea intestinului,.
d) Prolaps rectal, ocluzie intestinală, eventraţie.
e) Chişti foliculari, tetanos, gangrena gazoasă, erizipel.
38. Ce complicaţii pot să apară după operaţia de castrare la femele?
a) Perforarea intestinului, torsiunea uterină, volvulus.
b) Decolarea peritoneului, chiştii foliculari, tetanosul.
c) Hemoraţia internă, deşirarea mezourilor, şocul.
d)Tromboza vaselor mezenterice, limfangite, funiculite.
e) Eventraţia, evisceraţia, peritonita
39. Ce este histerotomia?
a) Operaţia se efectueaza numai după epuizarea celorlalte mijloace nechirurgicale.
b) Este operaţia prin care se salvează fetusul in distocii.
c) Operaţia mai este cunoscută sub denumirea de cezariană.
d) În medicina veterinară, operaţia se face numai în scop economic, chiar şi fără
motivaţie medicală.
e) Este intervenţia prin care se extrage fetusul din uter pe cale chirurgicală.
40. Care este scopul operaţiei în cezariană la vacă?
a) Operaţia se practică în cazul distociilor.
b) Salvarea femelei şi a fetusului.
c) Salvarea femelei şi prevenirea complicaţiilor septice.
d) Salvarea femelei, dacă s-au produs rupturi uterine, cu hemoragie internă şi
desmorexie.
e) Extragerea fetusului din uter în cazul distociilor prin monstruozităţi fetale.
41. Ce anestezie se poate folosi pentru histerotomie la vacă?
a) Sunt preferate preparatele morfinice care nu traversează bariera placentară
b) Numai anestezie loco-regională în flanc.
c) Anestezie intravasculara.
d) Narcoză, N.L.A. sau tranchilizare asociată cu analgezie loco-regională..
e) Narco-mio-relaxarea asociată cu infiltraţia pe linia de incizie.
42. Cum se aleg metodele de anestezie şi substanţele anestezice în operaţia cezariană la
vacă?
a) Sunt acceptate metodele de anestezie folosite şi pentru alte intervenţii chirurgicale.
b) Nu se folosesc substanţe anestezice care traversează bariera hemato-encefalică.
c) Sunt interzise substanţele anestezice care nu trec bariera placentară şi produc
dificultăţi respiratorii la făt.
d) Nu există substanţe anestezice interzise în mod explicit la rumegătoare.
e) Metodele de anestezie, substanţele anestezice şi dozele se stabilesc în funcţie de
tehnica chirurgicală în concordanţă cu metoda de contenţie, sincronizate, astfel încât
să nu producă tulburări cardio-pulmonare la făt dacă acesta este viabil.
43. Care este locul de elecţie pentru histerotomie prin laparatomie ventro-laterală la
vacă?
a) La un lat de palmă deasupra pliului iei, paralel cu vena mamară anterioară.
b) Teşitura flancului pe o direcţie oblică dorso-ventral, cranio-caudal.
c) Teşitura flancului, pe o direcţie oblică dorso-ventral, caudo-cranial.
d) Sub pliul iei, la un lat de palmă de vena mamară anterioară.
e) Locul de elecţie este proporţional cu talia animalului, pe partea stângă asigurând
declivitate pentru drenaj.
44. După deschiderea cavităţii abdominale pentru histerotomie la vacă prin laparotomie
ventro-laterală se evidenţiază epiploonul. Cum se procedează cu acesta?
a) Se incizează pe o lungime corespunzătoare plăgii abdominale.
b) Se ridică deasupra plăgii abdominale.
c) Se prinde marginea cranială a epiploonului şi se împinge până când
depăşeşte comisura posterioară a plăgii abdominale.
d) Se prinde marginea lui caudală şi se trage înainte depăşind marginea cranială a
plăgii abdominale.
e) Se deşiră manual, hemoragia fiind mai redusă.
45. În ce scop se face explorarea cavităţii abdominale înainte de exteriorizarea uterului
şi continuarea histerotomiei la vacă?
a) Pentru a observa eventuale modificări ale colului uterin.
b) Pentru a observa eventuale cheaguri de sânge sau lichide fetale. c) Pentru a stabili
poziţia viţelului în uter.
d) Pentru a determina numărul fetuşilor.
e) Pentru a stabili viabilitatea fetusului în uter.
46. Ce porţiune a cornului uterin gestant se exteriorizează pentru histerotomie la vacă
prin laparotomie ventro-laterală?
a) Se evidenţiază porţiunea cea mai apropiată de plaga abdominală.
b) Mijlocul cornului uterin gestant pentru a avea un acces mai lejer.
c) Baza cornului uterin gestant.
d) Vârful cornului uterin gestant.
e) O porţiune în care placentoamele sunt mai rare pentru a nu fi
secţionate.
47. Cum se incizează uterul în operaţia cezariană la vacă prin laparotomie ventro-
laterală?
a). Învelitorile fetale se incizează cu foarfeca.
b) Dacă a fost secţionat un caruncul uterin, hemoragia este importantă şi se aplică
imediat o ligatură la baza acestuia.
c) Marginile plăgii uterine se prind în pense hemostatice (ovale sau
în T) şi se ţin de către un ajutor în afara plăgii abdominale.
d) Longitudinal, pe marea curbură, evitând secţionarea placentoamelor
e) Se urmăreşte scurgerea lichidelor fetale în afara cavităţii abdominale.
48. Cum se face extragerea fetusului din cavitatea uterină în operaţia cezariană prin
laparatomie ventro-laterală?
a) Se prinde un onglon în podul palmei, se flexează membrul respectiv şi apoi se
exteriorizează. Se procedează la fel şi cu membrul opus.
b) În prezentările posterioare se exteriorizează imediat şi capul viţelului şi apoi se
extrage tracţionându-l de membre.
c) Membrele prezentate în plagă se leagă cu frângiuţe şi se tracţionează.
d) Se rupe cordonul ombilical, se ligaturează şi se înlătură mucozităţile nazale
ale viţelului.
e) Viţelul se extrage fără a deşira peretele uterin.
49. Cum se face sutura peretelui uterin în operaţia cezariană la vacă?
a) Dacă fetusul este mort şi conţinutul uterin este septic se face sutură
trietajată, cu fir neresorbabil.
b) Anexele fetale se elimină pe cale vaginală, deoarece desprinderea placentoamelor
necesită mult timp şi nu conferă avantaje manoperelor care urmează.
c) Dacă fetusul a fost mort şi conţinutul uterin este septic se va îndepărta şi placenta
împreună cu lichidele rămase.
d) Cavitatea uterină se aseptizează prin lavaje abundente cu ser fiziologic călduţ şi
soluţii antiseptice.
e) Bietajat, cu fir resorbabil extramucos.
50. Cum se face sutura peretelui abdominal în operaţia de cezariană la vacă prin
laparotomie ventro-laterală?
a) Se aplică sutură monoplană Moser sau Lecène.
b) Trietajat cu fir rezistent.
c) Peritoneul împreună cu fascia transversă si pielea se suturează în fir continuu
simplu sau întretăiat.
d) Stratul musculo-aponevrotic se suturează în puncte separate simple sau de
rezistenţă cu burdoneti.
e) Pielea se suturează cu aţă chirurgicală groasă în "U" tip Cuneo.
51. În ce scop se face histerotomia la rumegătoarele mici?
a) În scop terapeutic (timpanism).
b) În scop economic pentru obţinerea unor hibrizi de mare productivitate.
c) În scop zootehnic pentru îmbunătăţirea standardului rasei.
d) În scop economic
e) În scop experimental ( Transfer de embrioni ).
52. Ce indicaţii are histerotomia la scroafă?
a) Primipare, exces de volum, animale prea grase.
b) Pentru obţinerea de produşi S.P.F: în laboratoare sau ferme speciale.
c) Necroze uterine,
d) Hernii intraabdominale.
e) La animale bătrâne, epuizate.
53. Care este locul de elecţie pentru histerotomie la scroafă?
a) Linia albă.
b) Jumătatea superioară a flancului stâng.
c) Jumătatea inferioară a flancului stâng.
d) Sub pliul iei, paralel cu lanţul mamar.
e) Golul flancului drept.
54. Recunoaşteţi timpii operatori din operaţia cezariană la scroafă:
a) Laparotomie în golul flancului stâng.
b) Exteriorizarea varfului cornului uterin
c) Incizia cornului uterin stâng, în apropierea bifurcaţiei, pe o lungime de 10-15 cm.
d) Incizia placentelor pentru extragerea fetusilor.
e) Incizia cornului uterin congener şi extragerea fetuşilor împreună cu anexele
fetale.
55. Care este locul de elecţie pentru operaţia cezariană la căţea şi la pisică?
a) Linia albă înapoia ombilicului.
b) Linia albă preombilical.
c) Jumătatea superioară a flancului stâng.
d) Jumătatea inferioară a flancului drept.
e) Flancul drept.
56. Cum se face extragerea fetuşilor din cavitatea uterină în operaţia cezariană la căţea
şi la pisică?
a) Fetuşii se prind cu o pensă forceps şi se extrag pe rând, fără anexele fetale.
b) Se extrag fara anexele fetale fiind aduşi în dreptul plăgii uterine prin compresiuni
manuale prin traversul peretelui uterin.
c) Lichidele fetale se revarsă în afara cavităţii abdominale.
d) În ordinea aşezării lor in uter
e) Se aseptizează cavitatea uterină, se permeabilizează cervixul şi apoi se suturează
plaga.
57. Ce indicaţii are histerotomia la iapă?
a) Fătări gemelare.
b) Distocii prin atonie uterina .
c) Torsiune uterină, prezentare transversală, moartea fetusului.
d) Scurgerea prematură a lichidelor fetale.
e) Gestaţie toxică.
58. Care este locul de elecţie pentru operaţia cezariană la iapă?
a) Jumătatea superioară a flancului drept.
b) Jumătatea inferioară a flancului drept.
c) Teşitura flancului stâng.
d) Linia albă.
e) Golul flancului drept sau stâng.
59. Ce anestezie se face pentru operaţia cezariană la iapă?
a) Anestezie epidurală lombară.
b) Tranchilizare şi anestezie loco-regională.
c) Narcoză sau N.L.A.
d) Blocaj troncular.
e) Anestezie epidurală înaltă.
60. Cum se indeparteaza placenta în operaţia cezariană la iapa?
a) Pe cale naturala.
b) Prin dilacerare.
c) Desprindere manuala.
d) Se introduc bujiuri spumante.
e) Lavaje uterine cu substante antiseptice.
61. Care sunt cauzele complicaţiilor uterine după histerotomie?
a) Acumularea secreţiilor puerperale.
b) Materiale şi instrumente sterile.
c) Lipsa de supraveghere şi tratamentul post-operator necorespunzător.
d) Tehnica operatorie defectuoasă, manevre brutale.
e) Dieta preoperatorie.
62. Cum se asigură hemostaza în ovariectomie la căţea şi pisică?
a) Toessiune nelimitata.
b) Torsiune limitată.
c) Forcipresură şi sutură hemostatică.
d) Tamponament şi preparate hemostatice.
e) Prin ligatură .
63. Ce este histerectomia?
a) Deschiderea uterului pentru extragerea conţinutului (fetuşi, formaţiuni tumorale,
secreţii purulente).
b) Deschiderea uterului pentru introducerea unor produse biologice, transfer de
embrioni etc.
c) Extirparea uterului.
d) Scoaterea din funcţie a aparatului genital femel.
e) Suprimarea activităţii uterine.
64. După calea de acces operator histerectomia poate sa fie :
a) In flanc.
b) Vaginală.
c) Prin ligatura elastica.
d) Mediana ventrala.
e) Paramediană ventrală.
65. Cum se numeşte histerectomia când exprimă şi mărimea porţiunii de uter extirpată?
a) Totală - se îndepărtează ambele coarne uterine.
b) Subtotală - se îndepărtează numai coarnele uterine.
c) Parţială - interesează numai uterul, fara anexe.
d) Ovariohisterectomie - se extirpă şi ovarele.
e) Histerectomie totală lărgită – se extirpa si ovarele.
66. Ce indicaţii are histerectomia abdominală la carnivore?
a) Prevenirea tumorilor mamare.
b) Prolaps uterin nereductibil, metrite hemoragice.
c) Nimfomanie, tumori vaginale.
d) Piometru.
e) Pentru evitarea sângerărilor în călduri la animalele de apartament.
67. Care este locul de elecţie pentru histerectomia abdominală la carnivore?
a). Mijlocul flancului drept.
b) Traiectul inguinal.
c) Mijlocul flancului stâng.
d) Linia albă
e) Fosa ischio-caudală.
68. Ce anestezie este necesară pentru operaţia de histerectomie abdominală la
carnivore?
a) Blocaj troncular.
b) Narcoză cu miorelaxante.
c) Anestezie loco-regională.
d) N.L.A. sau Narcoză
e) Tranchilizare asociată cu anestezie locală.
69. Ce contenţie este necesară pentru operaţia de histerectomie abdominală la scroafa?
a) Decubit dorsal pe masa de operaţie.
b) Decubit dorsal pe o scara .
c) Decubit lateral.
d) Decubit sterno-abdominal.
e) Statiune patrupodala cu trenul posterior mai ridicat.
70. Cum se realizează ligatura oviductului şi a vaselor de sânge ovariene pentru
histerectomie pe cale abdominală la căţea şi pisică?
a) Se ligaturează mai întâi pediculul ovarian cu fir sintetic resorbabil şi apoi
vârful cornului uterin.
b) Se aplică o pensă hemostatică la vârful cornului uterin şi apoi o ligatură cu
fir sintetic resorbabil la 1 cm spre ovar, cuprinzând şi vasele sanguine provenite
din artera uterină medie şi venele satelite.
c) Se ligaturează fiecare vas de sânge, inclusiv anastomozele utero- ovariene.
d) Se poate face sutură hemostatică la vârful cornului uterin.
e) Se ligaturează numai artera uterină medie.
71. Cum se asigură hemostaza vaselor uterine în histerectomia abdominală la căţea?
a) Se aplică o singură ligatură la baza cornului uterin.
b) Se aplică pense hemostatice pentru hemostază preventivă şi apoi
sutură de înfundare pe bontul rămas.
c) Se face ligatură mediată a vaselor uterine cu fir resorbabil pe fiecare parte .
d) Se aplică ligaturi duble pe pedicul şi la vârful cornului uterin după care se face
secţionarea între ligaturi.
e) Se folosesc pense hemostatice mari, care se menţin pe toată durata operaţiei.
72.Cum se detaşează uterul în operaţia de histerectomie abdominală la carnivore?
a) Se aplică ligaturi duble la 3 cm una de alta şi se face o secţiune cu bisturiul la baza.
b) Se face sutura hemostatică tip Keller şi apoi se secţionează cu bisturiul
deasupra ligaturilor.
c) Se aplică două pense hemostatice la distanţă de 3 cm una de alta pe uter, după ce s-
a golit de conţinut prin taxis porţiunea respectivă, apoi se face secţionarea între ele.
d) După asigurarea hemostazei, prin compresiune se îndepărtează uterul prin excizie
cu foarfeca chirurgicală.
e) Se aplică o ligatură transfixică la nivelul cervixului, iar bontul rămas se
înfundă printr-o sutură în bursă.
73. Ce importanţă are sutura de înfundare a bontului restant după extirparea uterului
prin laparotomie la căţea sau pisică?
a) .Împiedică împerecherile nedorite după operaţie.
b) Permite comunicarea cavităţii abdominale cu exteriorul
c) Previne hemoragia secundară.
d) Are importanţă deosebită mai ales în infecţii uterine, fiind una din cauzele
peritonitei septice, cu evoluţie gravă când nu se realizează corect
e) Asigură o vindecare mai rapidă.
74. Cum se realizează înfundarea bontului restant după detaşarea uterului în
histerectomia pe cale abdominală daca nu au fost procese septice?
a) Deasupra pensei se face o sutură bietajată extramucoasă, ex. sutura Cushing, peste
care se mai aplică o sutură de înfundare.
b) Pentru siguranţă, înainte de sutură se chiuretează mucoasa uterină rămasă deasupra
ligaturii, se pensulează cu tinctură de iod şi apoi se închide complet.
c) Se face o ligatură transfixică dublă, urmată de înfundarea marginilor cu unul din
capetele firului trecut de câteva ori prin grosimea lor .
d) În mod obişnuit se aplică o ligatură transfixică dublă la distanţă de 3cm pentru
siguranţă.
e) Dacă au fost procese septice, se suplimentează doza de antibiotic şi se asigură
drenajul pe cale vaginală până la vindecare completă.
75. La căţea, recomandăm şi extirparea ovarelor împreună cu uterul
(ovariohisterectomie). Cum se motivează aceasta?
a) Prezenţa ovarelor după histerectomie determină reacţii peritoneale
b) Ovarele restante sunt funcţionale, animalul intră în călduri, manifestă sângerări
vaginale, se împerechează .
c) Operaţia se simplifică, fiind necesare mai puţine ligaturi.
d) Evoluţia postoperatorie este mai favorabilă în lipsa estrogenilor.
e) Nu sunt avantaje, în absenţa estrogenilor se manifestă tulburări de comportament.
76. Ce indicaţii are histerectomia pe cale vaginală?
a) Prolaps vaginal total .
b) La animalele bătrâne cu atonie uterină şi vaginală .
c) Prolaps uterin total, nereductibil
d) La cererea proprietarului, neavând indicaţii speciale.
e) Este mai simplă, evitându-se deschiderea cavităţii abdominale.
77. La ce nivel se face sectionarea uterului pentru histerectomie pe cale vaginală?
a) Intre cervix si bifurcatia uterina .
b) La animalele mari, se extirpa numai cervixul si mucoasa uterina necrozata .
c) Intre cervix si meatul urinar.
d) Inapoia ovarelor .
e) La 3 cm inaintea ligaturii .
78. Ce procedee cunoaşteţi pentru histerectomie pe cale vaginală?
a) Histerectomie cu clupe.
b) Ovariohisterectomie unilaterală.
c) Histerectomie inguinală.
d) Histerectomie prin ligatură elastică.
e) Histerectomie totala.
79. Ce se face cu bontul restant dupa extirparea uterului ?
a) Se introduce un cateter până în vezica urinară.
b) Se aplică un garou care se strânge puternic în 3-4 ture.
c) Se face o incizie circulară a mucoasei vaginale între cervix şi meatul urinar
d) Se face amputarea uterului la 5 cm de ligatură la vacă şi la 3 cm la speciile mici şi
mijlocii.
e) Sutura şi înfundarea acestuia în cavitatea pelvină.
80. Cum se face detasarea uterului in histerectomia prin sutura?
a) Se aplatizeaza cu o pensă.
b) Se face o sutură dublă tip curelar (Keller), ischemiantă, dar şi hemostatică, cu fir
gros.
c) Printr-o secţiune transversală la 2 cm înapoia suturii.
d) Se face o sectiune transversala la 2 cm inaintea suturii
e) Se detaseaza spontan prin necrobioza .
81. Ce indicaţii are histerectomia inguinală?
a) Hernie inguinala.
b) Prolaps uterin total, nereductibil.
c) Piometru cu cervix deschis. d) La căţea şi pisică, dacă nu sunt modificări
uterine.
e) Nu se recomanda.
15. CHESTIONAR
17.CHESTIONAR
18. CHESTIONAR
1. Ce indicatii are operaţia în fistula de lapte la femelele lactante?
a) Se introduce o sondă butonată prin canalul papilar şi se explorează până la
parenchimul glandular.
b) Se introduce o sondă mamară prin canalul papilar şi se fixează.
c) Se vivifiază marginile fistulei formând o plagă de formă alungită.
d) Se recomanda asteptarea perioadei de repaus mamar.
e) Se opereaza imediat pentru a nu risca infectii ascendente.
2. Cum se face sutura în fistula de lapte prin procedeul Wolf?
a) Se realizează o sutură bietajată în "U".
b) Sutura profundă în "U"iar la piele se face sutura monoplana .
c) Afrontarea plăgii cutanate se face printr-o sutură în "U" cu firele trecute la
distanţă mai mare de marginea plagii .
d) Se face o sutură în "U" care afrontează planurile profunde şi în puncte separate
simple pentru piele.
e) Se face sutură monoplană în puncte separate în "U".
3. Cum se face sutura în fistula de lapte prin procedeul Moussu?
a) Sutura în bursă cu catgut subţire a ţesutului musculoerectil si in puncte separate la
piele.
b) Sutura în bursa, cu nylon la piele.
c) Sutura monoplana cu fir resorbabil.
d) Sutura trietajata in puncte separate.
e) Sutura in bursa a planurilor profunde si cu agrafe la piele.
19.CHESTIONAR