GRILE EXAMEN ANUL VI

1. Funcţiile croşetelor turnate sunt:

A. menţinere indirectă;
B. stabilizare;
C. reciprocitatea;
D. pasivitatea;
E. niciun răspuns nu e corect.
ABCD(Ionescu pag.160)

2. Mărimea pintenului trebuie să fie:

A. dependentă de dintele pe care se aplică;
B. lungimea de ¼ din lăţimea mezio-distală;
C. lăţimea de 1/3 din lăţimea vestibulo-orală;
D. grosimea de 1,5 mm la unirea cu conectorul principal şi de 1 mm spre vârf;
E. doar varianta A e corectă.
ABCD(Ionescu pag.172)

3. Croşetul Ackers este format din:

A. corpul croşetului;
B. contracroşet;
C. braţ retentiv;
D. croşet continuu;
E. şa terminală.
ABC(Ionescu pag.187)

4. Insertia protezei scheletate se va face:

A. prin presiuni mari
B. cu degetele pe bratul retentiv al crosetelor
C. dupa ce tehnica este demonstrata de medic
D. muscand pe proteza in scopul asezarii ei pe campul protetic
E. cu degetele pe crosete la nivelul pintenilor
(7 ,pag. 572) C,E

5. Rolul croşetului continuu este:

A. rigidizarea barei linguale şi mărirea rezistenţei mecanice a protezei;
B. contribuie la sprijinul parodontal al protezei;
C. asigură menţinerea directă a protezelor totale;
D. stabilizează proteza în sens vestibulo-oral;
E. solidarizează dinţii restanţi.
ABE(Ionescu pag.143)

6. Relatii ocluzale incorecte se pot obtine din cauza:

A. rezistentei mici a mucoasei
B. consistentei neuniforme a valurilor de ceara
C. consistentei uniforme a valurilor de ceara
D. unui val de ocluzie din ceara, insuficient ramolit
E. nici un raspuns corect
(7 ,pag. 522) B,D

7. Precizaţi care dintre afirmaţii sunt false în legătură cu amprentarea cu alginate la

realizarea protezei scheletate:
A. după amprentarea cu alginate, modelul se poate realiza fără modificarea dimensiunilor din
partea;
amprentei în intervalul de timp de până la 24 ore;
B. amprenta este bine să fie ţinută în apă pentru a nu suferi modificări dimensionale;
C. în timpul amprentării este necesară realizarea unei presiuni continue asupra lingurii;
D. lăsarea amprentei în contact cu aerul duce la contracţia acesteia;
E. scoaterea amprentei din gură se face rapid, dintr-o dată şi în axul lung al dinţilor;
A,B,C (Ionescu pag.367)

8. Tipuri de amprenta in edentația parțiala sunt următoarele:

A. Amprenta documentara
B. Amprenta preliminara
C. Amprenta funcţionala
D. Amprenta finala
E. Toate de mai sus
E(Ionescu pag.345)

9. Caracteristicile conectorilor principali sunt:

A. Rigiditate
B. Pasivitate
C. Reciprocitate
D. Confortul pacientului
E. Rezistenta
A,D(Ionescu pag.138)

10. Conectorii principali mandibulari sunt:

A. Plăcuța mucozală cu lățime redusă
B. Bara linguala
C. Bara vestibulara
D. Plăcuța in forma de U
E. Conectorul principal dentar
B,C,E, (Ionescu pag.139)

11. Conectorii principali maxilari sunt:

A. Conectorul principal dentar
B. Plăcuța mucozală anterioară si posterioară
C. Plăcuța mucozală in formă de U
D. Bara vestibulară
E. Bara linguală
B,C(Ionescu pag.148)

12. Crosetul Bonwill:

A. Este utilizat in edentaţiile de clasa II si IV
B. Este biactiv
C. Are 4 braţe
D. Are 6 braţe
E. Este bidentar
A,B,D,E(Ionescu pag.192)

13. Croșetele divizate Roach:

A. Sunt in număr de 6
B. Sunt in număr de 7
C. Sunt mai puțin vizibile decât cele circulare
D. Brațul retentiv pleacă din șaua protezei
E. Brațul retentiv pleacă din corpul croșetului
B,C,D(Ionescu pag.193)

14. Sistemele speciale sunt:

A. Sistemele de culise
B. Sisteme de bare cu calareţi
C. Sisteme de capse
D. Sisteme combinate
E. Sisteme articulate
A,B,C,E(Ionescu pag.211)

15. Sistemele de culise:

A. Sunt sub diferite forme
B. Sunt alcătuite din matrice si patrice
C. Pot fi intra sau extracoronare
D. Au rol in succiunea protezei
E. Au rol in menținerea protezei
A,B,C,E(Ionescu pag.211)

16. Bara linguala trebuie sa îndeplinească următoarele condiții:

A. Procesul alveolar înalt de cel puțin 5 mm
B. Distanțarea de procesul alveolar de 0,3-2 mm
C. Procesul alveolar înalt de cel puțin 9 mm
D. Distanțarea de procesul alveolar de 4-5 mm
E. Profilul de forma semipiriforma
B,C,E(Ionescu pag.138)

17. Pentru a fi rezistent, croșetul continuu trebuie sa aibă:

A. O lățime de 4-5 mm
B. Grosime maxima de 1mm
C. Grosime minima de 1mm
D. Pe secțiune sa fie semioval
E. O lățime de 2-3 mm
B,D,E(Ionescu pag.144)

18. Plăcuta mucozală anterioara si posterioara (fenestrata):

A. Este indicata la pacienții cu putini dinți restanți
B. Este indicata la pacienții cu torus palatin
C. Este indicata la pacienții cu torus mandibular
D. Plăcuta anterioara are o lățime de 6-9 mm
E. Plăcuta posterioara are o lățime de 4-5 mm
B,D,E(Ionescu pag.152)

19. Plăcuţa in forma de U”:

A. Este indicata numai când exista un torus palatin mare
B. Este indicata numai când exista un torus mandibular mare
C. Trebuie sa aibă o grosime de min. 1 mm
D. Trebuie sa aibă o grosime de 0,6 mm
E. Trebuie distanţata de parodonţiul marginal la 0,4-0,5 mm
A,D(Ionescu pag.153)

20. Zonele protetice pozitive la maxilar sunt:

A. Dinții restanți
B. Tuberozitățile
C. Bolta palatina
D. Crestele alveolare
E. Parodonțiul marginal
A,B,C,D(Ionescu pag.107)

21. Amprenta funcţionala necompresiva este indicata in:

A. edentaţie cl. A III-a la maxilar;
B. edentaţie cl. I si a II-a la mandibula când sunt aplicate dispozitive ce realizează sprijin mixt
articular;
C. edentaţie cl. I si a II-a la mandibula, in aproape toate cazurile;
D. edentaţie cl. I si a II-a la maxilar, in aproape toate cazurile;
E. edentaţie cl. I si a II-a la maxilar când sunt aplicate dispozitive ce realizează sprijin mixt
articular.
(7 ,pag. 346) . B,D

22. Plăcuţa dento-mucozala mandibulara este indicata in:

A. atrofia mare a crestelor alveolare in clasa I si II Kennedy
B. când înălţimea procesului alveolar in zona frontala este de minimum 9 mm
C. când înălţimea procesului alveolar in zona frontala este de minimum 9 mm
D. când înălţimea procesului alveolar in zona frontala este de minimum 9 mm
E. edentaţii frontale neprotezate
(7 ,pag. 146) A,C,E
23. Cate crosete sunt necesare pentru ancorarea unei proteze?
A. depinde de numărul dinţilor stâlpi care limitează bresa
B. un croset in edentaţiile clasa I si II Kennedy fara brese suplimentare
C. doua crosete in edentaţiile subtotale cu doi dinţi restanţi
D. doua crosete in edentaţiile clasa IV Kennedy redusa tratata cu proteze scheletate
E. trei crosete in edentaţiile clasa III Kennedy complicate cu o bresa laterala
(7 ,pag. 116) A,C,D

24. Restabilirea planului de ocluzie in edentaţia parţiala se va asigura prin:

A. slefuire la nivelul cuspizilor;
B. devitalizări si amputări coronare, gingivectomii sau alveoloplastii si acoperirea cu
microproteze;
C. îndepărtarea lucrărilor fixe necorespunzătoare;
D. extracţia dintelui migrat;
E. protezarea acrilica tranzitorie.
(7 ,pag. 88) A,B,C,D

25. Realizarea de proteze parţiale cu 3 sau 4 sei este contraindicata:

A. Mai ales când sunt confecţionate proteze acrilice.
B. Mai ales in cazul protezelor scheletate.
C. Deoarece seile reprezentate de un singur dinte artificial sunt puţin rezistente si se pot fractura.
D. Deoarece seile reprezentate de un singur dinte artificial determina o atrofie rapida
E. Deoarece transmiterea presiunilor pe o suprafaţa mica poate duce la durere.
(7 ,pag. 105) A,C,D,E

26. Diminuarea basculării prin înfundare se poate face prin:

A. solidarizarea dinţilor stâlpi
B. amprente de compresiune, mai ales la mandibula
C. sei terminale minim extinse, fara acoperirea zonelor biostatice
D. captusirea seilor
E. rebazarea seilor
(7 ,pag. 136) . B,D,E

27. Funcţiile auxiliare ale elementelor contrabasculante sunt:

A. stabilizarea orizontala a protezei
B. favorizarea deplasării conectorului principal către mucoasa
C. împiedicarea deplasării conectorului principal către mucoasa
D. rigidizarea elementelor componente ale protezei
E. împiedicarea basculării prin înfundare a extremităţilor distale ale seilor.
(7 ,pag. 133) A,C,D

28. De obicei, locul de plasare al pintenilor este:

A. in edentaţiile laterale in fosetele marginale de langa edentaţie;
B. in edentaţiile laterale in foseta meziala a dintelui mezial;
C. in edentaţiile terminale in fosetele distale ale dinţilor stâlpi;
D. in edentaţiile terminale in fosetele meziale ale dinţilor stâlpi;
E. nu contează tipul de edentaţie, pintenii se pot plasa oriunde;
(7 ,pag. 95) A,D

29. Adaptarea lingurii individuale in cazul unei edentaţii de clasa l Kennedy pentru
amprentarea funcţionala va îndeplini următoarele etape:
A. lingura trebuie sa ajungă in zona vestibulara laterala la 2mm de linia de reflexie a mucoasei;
B. lingura va ajunge in zona vestibulara laterala la 1mm de linia de reflexie a mucoasei;
C. in regiunea distala, lingura se va opri la 1mm de ligamentul pterigo-mandibular;
D. in regiunea distala, marginea lingurii va acoperii ligamentul pterigo-mandibular;
E. in zona linguala laterala, daca nu se palpează linia milohioidiana, marginea lingurii se va opri
la 1mm de aceasta.
(7 ,pag. 364) B,C

30. Care dintre următorii timpi operatori aparţin metodei amprentării funcţionale pentru
realizarea protezei"echilibrate"?
A. realizarea scheletului metalic după o amprenta unica
B. confecţionarea peste seile metalice a doua portamprente din placa de baza
C. aplicarea de valuri de ocluzie din stents
D. amprentarea crestelor edentate cu silicon de consistenţa medie
E. utilizarea tehnicii modelului corijat.
(7 ,pag. 348). A,C,E

31. Zonele protetice negative la maxilar sunt:

A. tuberozităţile
B. torusul palatin
C. rugile palatine
D. dinţii restanţi
E. bolta palatina
B,C

32. Zonele protetice pozitive la mandibula sunt:

A. tuberculul piriform
B. ligamentul pterigomandibular
C. creasta milohidiana
D. dinţii restanţi
E. torusul mandibular
A,D

33. Durerea provocata de o proteza parţiala noua poate avea drept cauze:
A. Conectori principali rigizi
B. Margini ascuţite ale seilor
C. Contacte premature si interferente ocluzale
D. Mucoasa subţire si atrofica
E. Contur neregulat al crestelor
(7 ,pag. 547-548) B,C,D,E
34. Obiectivele echilibrării ocluzale a protezelor scheletate sunt:
A. crearea de contacte simultane pe toţi dinţii
B. crearea de contacte stabile pe dinţii naturali si artificiali
C. crearea de contacte stabile in RC
D. crearea de contacte stabile in IM
E. crearea de contacte pe cate doi dinţi
(7 ,pag. 541) . A,B,C,D

35. Seile protezelor scheletate:

A. acopera crestele alveolare edentate
B. sunt suportul de fixare a dintilor artificiali
C. intervin in stabilizarea protezei
D. intervin in mentinerea protezei
E. transmit presiunile suportului muco-osos in cazul protezelor cu sprijin dento-parodontal
(7 ,pag. 272) A,B,C,D

36. Localizările frecvente ale durerii după aplicarea protezei sunt:

A. la nivelul torusului mandibular
B. la nivelul comisurii bucale
C. la periferia câmpului protetic
D. la nivelul dintelui stâlp
E. la nivelul torusului maxilar
(7 ,pag. 547) . C,D

37. Mijloacele auxiliare pentru menţinerea protezelor parţiale sunt:

A. adeziunea;
B. retentivitatea tuberozităţilor;
C. tonicitatea musculara;
D. actele reflexe
E. succiunea
(7 ,pag. 120) A,B,C

38. Mezializarea protezelor scheletate este o tendinţa de deplasare care apare in:
A. edentaţii mandibulare terminale cu creste descendente spre distal
B. edentaţii mandibulare terminale cu creste ascendente spre distal
C. edentaţii maxilare terminale cu creste ascendente spre distal
D. edentaţii maxilare terminale cu creste descendente spre distal
E. contacte premature protruzive in R.C.
(7 ,pag. 119). B,D,E

39. Forţele funcţionale de masticaţie pot deveni nocive in următoarele situaţii:

A. au intensitate mare
B. acţionează continuu
C. DVO supraevaluata
D. DVO subevaluata
E. au componente predominant oblice si orizontale
(7 ,pag. 112) A,B,C,E

40. Deplasarea verticală a protezelor prin înfundare apare in:

A. deglutiţie
B. bruxism
C. presiuni exercitate cu limba
D. echilibrare incorecta a ocluziei
E. DVO micsorata
(7 ,pag. 117) A,B,D

41. Deplasarea verticală a protezei prin desprindere este favorizata de:

A. forţele ocluzale
B. musculatura coborâtoare
C. musculatura ridicătoare
D. supraextensia seilor
E. gravitaţia când la maxilar exista putini dinţi restanţi
(7 ,pag. 114) B,D,E

42. La o proteza scheletata elementele contrabasculante contribuie suplimentar la:

A. stabilizarea orizontala a protezei
B. imobilizarea dinţilor laterali si refacerea punctului de contact
C. stabilizarea verticala a protezei
D. transmiterea forţelor de masticaţie si pe dinţii stâlpi indirecţi
E. rigidizarea protezei
(7 ,pag. 130) A,D,E

43. Solidarizarea dinţilor stâlpi se indică în următoarele cazuri:

A. dinti stâlpi izolaţi cu mobilitate
B. dinti stalpi izolaţi fără mobilitate
C. când raportul coroană-rădăcină este în favoarea coroanei
D. când raportul coroană- rădăcină este ţn favoarea rădăcinii
E. rădăcini scurte, chiar dacă dinţii au implantare bună.
(7 ,pag. 101) A,B,D,E

44. Tratamentul edentatiei partiale cu ajutorul protezelor mobilizabile cuprinde:

A. Tratament preprotetic
B. Tratament proprotetic
C. Tratament protetic propriu-zis
D. Tratament nespecific si specific
E. Tratament ortopedic
(7 ,pag. 87) A,B,C,D

45. In cazul modificarii dimensiunii verticale se impun urmatoarele:

A. indepartarea obligatorie a lucrarilor protetice in cazul unei DVO micsorate
B. refacerea lucrarilor protetice in cazul unei DVO corecte sau marite, dar nu mai mult de 2 mm
C. . refacerea lucrarilor protetice in cazul unei DVO corecte sau marite, dar nu mai mult de 1 mm
D. redimensionarea DVO este necesara in cazul DVO micsorata cand pacientul o solicita
E. orice redimensionare DVO trebuie tatonata prin proteze provizorii
(7 ,pag. 81) C,D,E
46. In cazul protezelor scheletate amprenta functionala:
A. reda cu fidelitate forma si intinderea campului protetic
B. nu necesita confectionarea unei linguri individuale
C. impune folosirea unor linguri standard
D. precede tratamentele proprotetice
E. poseda caracteristici legate de tipul de sprijin al protezei
(7 ,pag. 344-345) A,E

47. Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la lingura standard sunt false:
A. acopera in intregime campul protetic
B. asigura o grosime de 1-2 mm materialului de amprenta
C. marginile sa fie cat mai aproape de linia de flexie a mucoasei
D. marginile sa deranjeze cat mai puţin miscarile funcţionale
E. nu este prevazuta cu mijloace de retentie pentru materialul de amprenta.
(7 ,pag. 354 . B, E

48. In ce situatii se ia amprenta functionala necompresiva:

A. edentatii clasa I-a si clasa II-a la maxilar
B. edentatii clasa I-a si clasa II-a la mandibula cand se aplica sprijinul mixt articulat
C. cand se utilizeaza linguri din acrilat cu elastomeri de sinteza de consistenta medie
D. in edentatii de clasa III-a
E. cand protezele vor avea sprijin mixt rigid, si vor fi captusite prin metoda directa, daca in prima
sedinta de aplicare se constata ca testul de rotatie este negative.
(7 ,pag. 346-347). A,B,C

49. Determinarea si inregistrarea relatiei intermaxilare in edentatia partiala tratata cu

proteze scheletate:
A. Este o faza de laborator
B. Este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului preprotetic la pacientii cu stopuri
ocluzale stabile
C. Este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului proprotetic
D. Este o faza clinica realizata dupa proba scheletului metalic
E. Are ca obiectiv transferul si pozitionarea modelelor functionale in ocluzor sau articulator
(7 ,pag. 515) D,E

50. Cand exista edentatie totala maxilara si edentatie termino-terminala mandibulara

determinarea si inregistrarea RIM comporta urmatorii timpi:
A. modelarea curburii vestibulare la sablonul superior
B. stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie frontal si lateral pe sablonul superior
C. determinarea DVO prin ramolirea sablonului de ocluzie maxilar in zona laterala
D. determinarea DVO prin ramolirea sablonului mandibular in zona laterala
E. inregistrarea RC si solidarizarea sabloanelor de ocluzie in zona laterala
(7 ,pag. 538) A,B,D,E