TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE TOTALE AMOVIBILE

1. Dintii din acrilat -avantaje:

A. stabilitate cromatica excelenta
B. rezistenta mecanica deosebita
C. au structura poroasa
D. nu se abrazeaza
E. pret de cost scazut
F. pot fi ajustati ocluzal
G. pot fi slefuiti pentru ajustarea dimensiunilor
H. retentie chimica la proteza
I. retentie chimica si mecanica la proteza
J. au rezilienta mai mare decat a celor ceramici

2. Dintii din acrilat -dezavantaje:

A. produc un zgomot caracteristic la contactul cu antagonistii
B. nu pot fi ajustati prin frezare
C. Modificarea culorii in timp
D. structura poroasa
E. se pot sparge
F. rezistență mica la uzura
G. au retentie mecanica la proteza
H. rezistenta mecanica mica
I. modificarea structurii in timp
J. sunt duri si casanti

3. O portamprenta individuală poate fi facută din:

A. rășini termopolimerizabile
B. plăci de bază (shellac)
C. răsini autopolimerizabile
D. plastic
E. folie de ceară roz
F. răsini fotopolimerizabile prin tehnica 3D printing
G. hidrocoloizi ireversibili
H. plăci din material fotopolimerizabil
I. siliconi de duplicare
J. masa de ambalat

4. Portamprenta individuală:
A. este folosită pentru amprenta preliminară
B. se face pe modelul functional
C. are doi butoni de presiune
D. are un mâner paralelipipedic pe linia mediană
E. are un buton de presiune în creastă de cocos
F. poate avea mânerul pe bolta palatină
G. poate fi facută din alginate sau siliconi
H. are o bază rigidă, nedeformabilă
I. necesită elemente de întarire dacă e din shellac
J. uneori poate avea și arcadă artificială

5. Avantajele dintilor semi-anatomici:

A. reduc riscul de apariţie a forţelor orizontale
B. produc mai puţine deplasări laterale ale protezei decât cei anatomici
C. oferă toate avantajele dinţilor cuspidaţi
D. eficienţă masticatorie mai mică decât a celor anatomici
E. au estetica buna
F. uşor de montat şi echilibrat
G. pot cauza resorbţia crestei alveolare
H. sunt utilizaţi foarte rar dacă antagoniştii sunt naturali
I. mai puţin estetici decât cei anatomici (cuspizii V sunt mai scurţi)
J. dificil de obţinut ocluzia cu balans general

6. Avantajele dintilor neanatomici:

A. estetică deficitară
B. pot cauza resorbţia crestei alveolare
C. greu de montat
D. indicati la pacientii cu creste alveolare atrofiate şi coordonare musculară slabă
E. datorită absenţei pantelor înclinate, crestele sunt supuse doar la presiuni verticale
(presiune orizontală minimă)
F. produc mai puţine interferenţe antero-posterioare
G. sunt uşor de montat
H. eficienţă masticatorie redusă, mai ales în cazul alimentelor fibroase şi dure
I. indicati la pacientii cu ocluzie cl.a-IIa şi cl. a-IIIa
J. dificil de obţinut ocluzia cu balans general

7. Dinții neanatomici:
A. eficienţă masticatorie redusă, mai ales în cazul alimentelor fibroase şi dure
B. se mai numesc necuspidati
C. sunt mai indicaţi pentru protezele parţiale decât pentru cele totale.
D. mai puţin estetici decât cei anatomici (cuspizii V sunt mai scurţi)
E. dificil de obţinut ocluzia cu balans general
F. oferă toate avantajele dinţilor cuspidaţi
G. sunt doar din ceramică
H. asigură obţinerea ocluziei cu balans general şi în poziţii excentrice ale mandibulei
I. au faţa ocluzală plană, fără elemente de relief
J. produc mai puţine interferenţe antero-posterioare

8. Dintii artificiali din ceramică- avantaje:

A. nu pot fi șlefuiți
B. abrazează antagoniștii
C. fragili
D. rezistnță buna la uzură
E. Transluciditate care oferă un aspect estetic deosebit
F. retnția la șeile protezei este doar mecanică
G. produc un zgomot caracteristic la contactul cu antagonistii
H. Stabilitate cromatică
I. aspect natural deosebit
J. Structură compactă (ne-poroasă)

9. Dintii artificiali din ceramică- dezavantaje:

A. preț mai ridicat
B. nu au solubilitate în solvenți
C. retentia la proteză este doar mecanică, prin gaurile diatorice și crampoane
D. sunt casanți
E. stabilitate cromatică ridicată
F. structură compactă, neporoasă
G. rezistență mare la abrazie
H. duritate mare (nu se zgârie ușor)
I. abrazează dinții antagonisti
J. au greutate mai mare

10. Dinții artificiali acrilici - dezavantaje:

A. pot fi slefuiți pentru modificarea formei și dimensiunilor
B. aspect estetic deficitar
C. preț scâzut
D. rezistență mecanică redusă
E. produc zgomot specific
F. pot fi individualizati cromatic
G. modificări cromatice în mediul oral
H. rezistență mică la abrazie
I. structură poroasă
J. retenție chimică la rășina protezei

1. Dinții artificiali din ceramică – dezavantaje: (pg 94-99)

A. au rezistență mecanică foarte bună

B. structură poroasă
C. abrazează dinții antagoniști
D. nu pot fi ajustați prin șlefuire
E. sunt casanți
F. instabilitate cromatică
G. retentie chimică la proteză
H. sunt mai scumpi
I. retenția la baza protezei este doar mecanică
J. nu abrazează antagoniștii
2. Dinții artificiali din rășini compozite: (pg.95)

A. au o structură polistratificată
B. nu pot fi ajustați prin șlefuire
C. sunt casanți
D. sunt mai duri decât cei din acrilat
E. nu se leagă doar chimic de rășina protezei
F. au rezistența mai mare la uzură (scrie abrazie in carte)
G. au o estetică deoosebită
H. retenția la proteză este asigurată prin crampoane metalice
I. au structură poroasă
J. au instabilitate cromatică

3. Retenția este: (pg 135)

A. asigurată de elementele supraecuatoriale (cred ca se referă la sprijin)

B. asigurată de componenta metalica a seilor
C. asigurată de versanții șeilor
D. asigurată de baza protezei maxilare prin adeziune
E. asigurată de segmentele dentare ale croșetelor de sârmă
F. împiedicarea desprinderii protezei de pe câmpul protetic
G. este similară cu reciprocitatea
H. asigurată de brețele retentive ale croșetelor turnate
I. asigurată la nivelul marginilor protezei prin succiune
J. impiedicarea miscărilor protezei în sens orizontal

4. Menținerea protezei:

A. reprezintă împiedicarea desprinderii protezei de pe câmpul protetic

B. reprezintă împiedicarea deplasării protezei în sesn orizontal
C. este asigrată si prin fenomenul de adeziune
D. asigurată de pintenii ocluzali
E. este asigurată prin fenomenul de succiune
F. este asigurată de bara linguală si vestibulară
G. asigurată de portiune flexibilă a bratelor croșetelor turnate
H. este sigurată de brațele retentive ale croșetelor
I. reprezintă împiedicarea înfundării protezei
J. este asigurată și de conectorii secundari

5. Stabilitatea protezei este: (carte de epi pg 376.

A. asigurată de elementele rigide ale croșetelor

B. asigurată de contracroșet
C. asigurată de bratele plasate sub ecuatorul protetic
D. asigurată de elementele protezei plasate în zona de sprijin
E. asigurată de brațul reciproc
F. împiedicarea miscărilor verticale de înfundare a protezei
G. împiedicarea deplasării orizontale a protezei
H. asigurată de brațele plasate în zona cervicală
I. împiedicarea desprinderii protezei de pe câmpul protetic
J. asigurată de fenomenul de succiune

6. Sprijinul protezei:

A. este asigurat de brațele subecuatoriale ale croșetelor

B. inseamnă împiedicarea deplasărilor orizontale ale protezei
C. inseamnă împiedicarea desprinderii verticale a protezei
D. este asigurat de conectorii secundari
E. este îndeplinit de elementele care împiedică înfundarea protezei
F. este asigurat de placuțele dento-mucozale
G. este asigurat de pintenii ocluzali
H. este asigurat de gheruțele incizale
I. este asigurat prin fenomenul de adeziune la nivelul bolții palatine
J. este asigurat de către șeile protezei

7. După ambalarea machetei protezei: (pg 139)

A. urmează obținerea tiparului prin eliminarea cerii

B. chiuveta se introduce într-o presă hidraulică
C. macheta se degresează cu solventi organici
D. urmează etapa de introducere si polimerizare a rășinii
E. chiuveta va fi introdusă într-o baie de apă fierbinte pt eliminarea cerii
F. prin tehnica directa modelul funcțional, croșetele și dinții artificiali rămân în prima
jumătate
G. în prima jumătate a chiuvetei se nivelează suprafața liberă a gipsului și se izolează ???
H. trebuie îndepărtate cu grijă orice urme de ceară de pe dinții artificiali
I. modelul functional trebuie hidratat in apă timp de 5 minute
J. urmează etapa de dezambalare

8. După ambalarea machetei protezei:

A. chiuveta va fi imersată într-o baie de apă fierbinte pt eliminarea cerii

B. modelul functional rămâne în prima jumatate, iar croșetele si dintii artificiali în a doua
C. urmează etapa de realizare si izolare a tiparului
D. prin tehnica directă modelul funcțional și croșetele rămân in prima jumătate a chiuvetei, iar dintii
artificiali în cea de-a doua
E. prin tehnica directa modelul funcțional, croșetele și dinții artificiali rămân în prima
jumătate
F. modelul, crosetele si dintii artificiali ramân in a doua jumatate a chiuvetei
G. urmează etapa de dezambalare
H. prin tehnica indirectă modelul funcțional și croșetele rămân in prima jumătate a chiuvetei, iar
dintii artificiali în cea de-a doua
I. ceara trebuie plastifiată și îndepărtată
J. prin tehnica indirecta modelul funcțional, croșetele și dinții artificiali rămân în prima jumătate

9. Îndiguirea: (pg. 49)

A. are ca scop obținerea unui model funcțional de mare fidelitate la nivelul zonei de închidere
marginală
B. amprentei mandibulare impune si aplcarea unei placuțe de ceară în zona planseului bucal
C. are ca scop obținerea unui model duplicat
D. este o etapă de pregătire a amprentei funcționale
E. se face cu o bandă de ceară lată de 15-20mm
F. se face pentru protejarea unor zone sensibilede pe modelul functional
G. are ca scop conservarea pe modelul funcțional a formei și dimensiunii fundurilor de sac
H. este o etapa din cadrul turnarii modelului preliminar
I. constă în aplicarea unui rulou de ceară cu grosimea de 3-4mm la 3-4mm de marginea
amprentei
J. are ca scop obținerea unui soclu gata finisat, cu înălțimea de 15mm

10. Cofrarea :

A. constă în fixarea unei benzi de ceară tangent la ruloul cu care s-a facut îndiguirea
B. se realizează pe amprenta preliminară, înainte de turnarea modelului
C. are ca scop conservarea pe modelul duplicat a formei și dimensiunii fundurilor de sac
D. constă în aplicarea unui rulou de ceară cu grosimea de 3-4mm la 3-4mm de marginea amprentei
E. se face ca pregătire a amprentei funcționale in vederea turnării modelului funcțional
F. este o etapă pregătitoare pentru turnarea modelului preliminar
G. se face după etapa de îndiguire
H. are ca scop conservarea pe modelul funcțional a formei și dimensiunii fundurilor de sac
I. se face cu o bandă de ceară lată de 15-20mm
J. are ca scop obținerea unui soclu gata finisat, cu înălțimea de 15mm??

11. Dezambalarea protezei: (pg 173)

A. are ca scop eliminarea cerii machetei

B. se face prin spargerea gipsului cu un ciocan
C. se face inainte de introducerea rășinii in tipar
D. are loc imediat după ambalare
E. are ca scop recuperarea protezei din masa de ambalat
F. se poate face cu un cutit special pentru gips sau foarfeci speciali
G. are loc imediat după etapa de polimerizare (după răcire, nu imediat)
H. se face prin desprinderea masei de ambalat cu atentie, pentru a nu deteriora proteza si
modelul functional
I. este urmată de planare si netezire
J. se face cu grijă pentru a nu deteriora modelul preliminar si proteza

12. Dezambalarea protezei:

A. se face prin secționarea masei de ambalat cu clești speciali
B. este urmată de planare, netezire si lustruire
C. se face prin desprindere protezei din masa de ambalat
D. are ca scop indepărtarea cerii machetei
E. se face prin desprinderea masei de ambalat cu atentie, pentru a nu deteriora proteza
F. se face prin desprinderea masei de ambalat cu atentie, pentru a nu deteriora modelul
funcțional
G. se face prin spargerea masei de ambalat cu un ciocan
H. se face prin imersia chiuvetei într-o baie cu apă fierbinte
I. se face după ambalare
J. este urmată de sablare

13. Gipsul dur: (pg 48)

A. se folosește ca masă de ambalat

B. se folosește pentru turnarea modelelor preliminare
C. are o rezistență mecanică de zece ori mai mică decât gipsul alabastru
D. se folosește pentru turnarea modelelor duplicate (gipsul dur este masă de ambalat)
E. are o rezistență mecanică de zece ori mai mare decât gipsul alabastru
F. se foloseste la montarea în simulator
G. Indicat pentru turnarea modelelor funcționale
H. nu se folosește pentru turnarea modelelor preliminare
I. are o structură poroasă
J. nu se folosește pentru turnarea modelelor duplicate

14. Definitivarea machetei protezei:

A. nu necesită perfectarea obiectivului mentinerii și stabilității

B. nu necesită perfectarea obiectivului fizionomic
C. zona anterioară a palatului poate fi complet netedă sau poate avea rugi palatine
D. constă în modelarea boselor si foselor în scop fizionomic
E. nu necesită perfectarea obiectivului fonetic
F. constă in redarea unor proeminente pe versantul vestibular numite bose radiculare
G. versantul vestibular al machetei mandibulare poate fi complet neted sau poate avea niste
proeminente numite rugi palatine în portiunea anterioară.
H. grosimea machetei trebuie sa fie uniformă peste tot
I. in acestă etapă se poate face armarea intrinseca cu fibre de sticlă sau carbon
J. constă în modelarea contururilor gingivale și mucoase naturale pe suprafața externă a
protezei

15. Definitivarea machetei protezei:

A. Bosele canine sunt foarte importante pentru obiectivul fizionomic deoarece sustin comisurile
bucale
B. se face pentru perfectarea urmatoarelor obiectiveȘ fizionomic, rezistenței mecanice,
fonetic, igienico-profilactic și al menținerii si stabilității
C. Versantul lingual al protezei mandibulare poate fi ușor concav sau convex
D. Armarea extrinsecă a protezei se face în acestă etapă cu scopul perfectării obiectivului
rezistenței mecanice
E. Redarea reliefurilor mucoase din treimea anterioară a palatului este o cerință a obiectivului
rezistenței mecanice
F. versantul lingual al protezei mandibulare se modelelază usor concav in scop fonetic
G. constă în redarea contururilor gingivale și mucoase naturale pe suprafața externă a
protezei
H. Versantul lingual poate fi complet neted sau avea rugi palatine în treimea anterioară
I. In modelarea festonului gingival se poate opta pentru una din cele trei clase disponibile
J. versantul lingual al protezei mandibulare se modelelază usor concav in scopul menținerii și
stabilității

16. Definitivarea machetei protezei: (pg 127)

A. versantul vestibular al protezei maxilare trebuie să aibă grosimea optimă pentru a atinge
același nivel cu al proceselor alveolare ale dinților restanți, pentru a asigura suportul
pentru buza superioară. (nu stiu sigur)
B. Bosele radiculare și fosele interradiculare de pe versantul lingual sunt mai putin proeminente
C. Redarea reliefurilor mucoase din treimea anterioară a palatului este o cerință a obiectivului
fizionomic
D. urmareste obtinerea unei grosimi uniforme si de minim 2mm pentru a asigura rezistența
protezei
E. Constă în modelarea adecvată a versanților vestibulariin scopul perfectării obiectivului igienico-
profilactic
F. constă în simularea contururilor gingivale și mucoase naturale pe suprafața externă a
protezei
G. Rafeul median se modelează ușor mai proeminent decât rugile palatine pentru a avea un efect
semnificativ asupra articulării fonetice
H. Bosele radiculare ale incisivilor centrali maxilari sunt mai proeminente decât la canini
I. Constă în modelarea adecvată a versanților vestibular și lingual in scopul perfectării
stabilității protezei
J. Armarea intrinsecă a protezei se face în acestă etapă cu scopul perfectării obiectivului
rezistenței mecanice

17. Eliminarea cerii machetei: (pg 146)

A. se face cu spatula ( scrie manual in carte) și cu apă fierbinte curată

B. este făcută cu ușurință dacă ambalarea machetei a fost realizată prin metoda indirectă
C. are ca urmare apariția cavității tiparului
D. este etapa numita dezambalare
E. se face prin imersia chiuvetei in apă fierbinte timp de 30-40 minute pentru plastifierea cerii
F. se face cu becul de gaz
G. se face după dezambalare
H. se face prin imersia chiuvetei in apă fierbinte timp de 5-6 minute pentru plastifierea cerii
I. este urmată de izolarea tiparului
J. este dificilă dacă ambalarea machetei a fost realizată prin metoda indirectă

18. Prelucrarea mecanică a protezei: (pg 175)

A. nu trebuie să producă modificări ale reliefurilor mucoase de pe versantul vestibular

B. are ca scop îndepărtarea masei de ambalat aderente
C. are ca scop obținerea unor suprafețe interne si externe perfect lucioase
D. lustruirea finală se face doar pe suprafață externă
E. se face prin sablare
F. este efectuată cu micromotorul și freze cu ranulație din ce în ce mai fină
G. este facută de către dentist în etapa de verificare intraorală
H. este urmată de dezambalarea protezei
I. Planarea constă în indepărtarea excesului de rășină de la nivelul marginilor
J. nu trebuie să producă modificări ale marginilor protezei

19. Ambalarea machetei protezei:

A. se face după dezambalare

B. este urmată de dezambalare
C. se face cu gipsuri extradure sau materiale refractare rezistente
D. se poate face prin metoda directă (fără val) sau indirectă (cu val)
E. se face cu gipsuri dure și extradure (pg 140)
F. este operația de învelire a machetei în masă de ambalat
G. nu se face cu masă de ambalat specifică
H. se poate face prin metoda directă (cu val) sau indirectă (fără val)
I. are ca scop obținerea tiparului
J. are ca etapă pregatitoare secționarea dinților artificiali oblic, dinspre vestibular spre oral

20. Folierea modelului:

A. se face la nivelul torusului mandibular

B. se face la nivelul papilei bunoide
C. se face la nivelul rafeului palatin fibros
D. maxilar se face cu una sau două folii calibrate de ceară albastră
E. se face la nivelul liniei oblice interne dacă este ascuțită
F. mandibular se face la nivelul torusului mandibular, apofizele genii, creasta milohioidiană si
rafeul median fibros
G. se face atât pe modelul preliminar cât și pe cel funcțional
H. are ca scop eliminarea presiunilor nedorite în zone sensibile ale zonei de sprijin
I. maxilar se face la nivelul papilei bunoide, rafeului median si torusului mandibular
J. mandibular se face cu o folie de ceară roz de 2mm

21. Gravarea la linia Ah a modelului maxilar:

A. are ca efect o ușoară compresiune pe zona de mucoasă mobilă a vălului palatin
B. poate fi făcută de către medic (gravare functionala)
C. poate fi facuta de catre tehnician (gravare arbitrară)
D. Asigură retenția protezei prin perfectarea închiderii marginale distale(in carte scrie
mentinerea da cred ca e ok)
E. poate fi făcută de către medic (gravare arbitrară)
F. poate fi facuta de catre tehnician (gravare functionala)
G. Împiedică pătrunderea alimentelor sub proteză?
H. dimensiunea sanțului gravat depinde de adâncimea boltii palatine?
I. se face atât pe modelul preliminar cât și pe cel funcțional
J. Constă în trasarea unui șanț de-a lungul liniei Ah cu adâncimea de 1-1,5 mm -2mm în
functie de rezilienta mucoasei OK

22. Introducerea rășinii in tipar:

A. se poate face prin turnarea pastei in tiparul de gips OK
B. se face când aceasta atinge starea plastică OK
C. se face după izolarea tiparului OK
D. se poate face prin presare, turnare sau injectare OK
E. se poate face prin injectare cu seringa
F. pentru o proteza de dimensiunii medii sunt necesare 30 gr polimer și 30 cc monomer
G. se face introducând intâi pulberea si apoi cantitatea de monomer indicată de producator nu
H. se face după amestecarea pulberii cu lichidul intr-un vas de sticlă sau portelan (am gasit asta,
dar la realizarea portamprentei din acrilat pg 31)
I. se face in faza filantă, nelipicioasă nu
J. se poate face în faza de zahăr umezit nu

23. Introducerea rășinii acrilice:

A. se face inainte de izolarea tiparului
B. se poate face prin injectare în tipar OK
C. are loc dupa etapa de dezambalare
D. în tipar se face in usor excess
E. este urmată de presarea chiuvetelor pentru eliminarea excesului de pastă
F. este mai ușoară dacă ambalarea s-a facut prin tehnica cu val
G. se face în faza de zahar pudră umezit nu
H. se face in faza filantă (nici macar nu gasesc cuvantu asta prin carte)
I. are loc în faza plastica (nelipicioasă) sub forma unui rulou OK
J. se poate face prin turnare in tipar de silicon

24. Transformarea machetei in proteză finită:

A. inseamnă următoarea succesiune de etape: Ambalarea, obținerea tiparului, Introducerea rasinii,
Polimerizarea, Lustruirea finală?
B. are ca scop obținerea protezei finale
C. se realizează prin tehnici diferite, în funcție de materialul din care se face proteza
D. necesită chiuvete metalice, gips dur, complexul model functional-machetă, rășină acrilică
E. inseamnă următoarea succesiune de etape: Ambalarea, Dezambalarea, obținerea tiparului,
Introducerea rasinii, Polimerizarea, Prelucrarea mecanică.nu
F. necesită cuțit sau foarfece pentru secționat gipsul, freze, sablatorr?
G. inseamnă următoarea succesiune de etape: Ambalarea, Eliminarea cerii și obținerea
tiparului, Introducerea rasinii, Polimerizarea, Dezambalarea, Prelucrarea mecanică.?
H. inseamnă următoarea succesiune de etape: Ambalarea, Eliminarea cerii și obținerea tiparului,
Preîncălzirea si incalzirea, Introducerea rasinii, Polimerizarea, Dezambalarea, Prelucrarea
mecanică.?
I. inseamnă următoarea succesiune de etape: Eliminarea cerii și obținerea tiparului, Dezambalarea,
Introducerea rasinii, Polimerizarea, Prelucrarea mecanică. nu
J. croșetele din sârmă si dinții artificiali rămân aceiași, doar ceara roz a machetei va fi
înlocuită de rășina acrilica

25. Lustruirea protezei:

A. se face inainte de planare si netezire nu
B. nu se face pe fața internă a protezei
C. se face cu pastă de lustruit si perii montate la motorul orizontal
D. se poate face si in baie galvanica nu
E. se face pe ambele fețe ale protezei nu
F. se face cu freze pentru acrilat cu granulație mare si mică
G. se face doar la nivelul suprafeței externe
H. nu se face pe suprafețele concave
I. are scop profilactic și igienic
J. se face pentru a impiedica acumularea de floră bacteriană pe proteză

26. Modelul funcțional:

A. este folosit pentru remontarea in simulator după dezambalarea protezei finite?
B. poate fi folosit ca document medico-legal nu
C. poate fi turnat din gipsuri extradure sau din masă de ambalat specifică
D. este turnat în amprenta preliminară nu
E. va fi parte componenta a tiparului ok
F. este folosit pentru obținerea modelului duplicat?
G. este folosit pentru realizarea componentei acrilice a seilor
H. redă cu fidelitatea zona de prijin a câmpului protetic și cu aproximație pe cea de succiune nu
I. este analizat la paralelograf de catre tehnician?
J. este folosit pentru ambalarea cu val a machetei scheletului metalic

27. Rolurile modelului funcțional:

A. realizarea machetei de ocluzie ok
B. pentru montarea in articulator
C. indiguirea si cofrarea
D. montarea în ocluzor
E. realizarea machetei protezei
F. ambalarea machetei
G. realizarea portamprentei individuale nu
H. realizarea machetei scheletului metalic
I. pregatirea pentru ambalare a machetei scheletului metalic
J. stabilirea planului de tratament nu
28. Modelul preliminar:
A. va fi parte componentă a tiparului nu
B. este utilizat pentru montarea in simulator
C. este realizat din gips alabastru
D. este utilizat pentru realizarea portamprentei individuale
E. este utilizat pentru realizarea machetei protezei
F. este utilizat ca document medico-legal
G. este util pentru completarea examenului clinic
H. este utilizat pentru realizarea machetei de ocluzie
I. este util pentru stabilirea planului de tratament
J. este utilizat pentru realizarea croșetelor din sârmă

29. Eliminarea cerii machetei protezei: (pg 149)

A. se face prin incalzire in cuptorul de calcinare
B. se face prin imersia chiuvetei in apă fierbinte 30 minute nu
C. se face după izolarea tiparului nu
D. se face prin imersia chiuvetei in apă fierbinte 5-10 minute (in carte zice 5-6 min, dar asta ar
parea prin eliminare)
E. are ca scop obținerea unui tipar
F. se face printr-un orificiu aflat intre cele două jumătăți ale chiuvetei
G. se face prin incalzire la becul de gaz
H. necesită apă firbinte curată (nu scrie dar cred ca asta e)
I. se face cu spatula si apoi cu apă fierbinte (in carte zice ca se indeparteaza manual, apoi cu jet
de apa fierbinte)
J. se face prin deschiderea chivetei si spălare cu apă fierbinte

30. Pentru realizarea portmprentei individuale din rășini fotopolimerizabile este nevoie de: 6
raspunsuri?
A. model preliminar
B. material fotopolimerizabil
C. pompita de aer
D. ceara calibrata roz (nu scrie roz pg 35)
E. soclator
F. bec de gaz
G. foarfece
H. marker
I. spatula
J. incintă cu halogen

31. Câmpul protetic maxilar:

A. contine crestele alveolare si bolta palatina

B. are ca limita posterioara linia Ah
C. este format din totalitatea tesuturilor cu care va veni in contact proteza maxilara
D. este format din totalitatea tesuturilor cu care va veni in contact proteza mandibulara
E. contine crestele oblice externe si torusul palatin
F. asigura mentinerea protezei prin fenomenul de adeziune
G. contine crestele milohioidiene
H. contine tuberozitatile si santurile retrotuberozitare
I. contine crestele alveolare si tuberculii mandibulari
J. este delimitat de mucoasa neutra din fundurile de sac vestibulare si linguale

32. Câmpul protetic mandibular:

A. asigura mentinerea protezei prin fenomenul de adeziune

B. contine crestele alveolare si bolta palatina
C. contine un suport mucos format din mucoasa fixa, mucoasa netra si mucoasa mobila
D. contine tuberozitatile si santurile retrotuberozitare
E. poate conține torus mandibular ???
F. este format din totalitatea tesuturilor cu care va veni in contact proteza maxilara
G. conține crestele oblice interne si externe
H. conține tuberculii mandibulari
I. este format din creste alveolare si tuberculi mandibulari
J. are ca limita posterioara linia Ah

33. Baza Protezei: curs1

A. asigură sprijinul protezei (era la sei)

B. nu necesită armare pentru cresterea rezistenței
C. are niste proeminente numite rugi palatine plasate pe versantii vestibulari
D. trebuie sa aibă o grosime de cel mult 2mm pentru refacerea functiei fonetice si a rezistentei
mecanice
E. asigura menținerea protezei
F. are limita posterioară sectionată oblic la 45 de grade
G. asigura rigiditatea protezei
H. are rol important in functia fonetica
I. are o suprafață internă nelustruita si una externa lustruită
J. are contact cu dintii restanti

34. Baza Protezei:

A. nu trebuie sa aibă contact cu dinții restanți

B. mandibulare se oprește întotdeauna la nivelul liniei Ah
C. mandibulare este accentuat convexă
D. poate avea formă de rețea
E. poate fi din rășini fotopolimerizabile
F. poate fi armata cu fibre de sticlă
G. nu are rol in fonație
H. poate fi din rasini acetalice
I. poate fi din rasini Epoxy ???
J. poate fi din rasini acrilice

35. Baza Protezei:

A. asigură retentia protezei prin fenomenul de adeziune

B. poate fi armată cu plase metalice
C. poate fi armată cu fibre de sticlă
D. are niste reliefuri mucoase numite rugi palatine situate pe versantul lingual
E. nu are contact cu dintii restanți
F. are limita posterioară intotdeauna la nivelul liniei Ah
G. poate fi realizată din rașini pe bază de Nylon
H. trebuie sa ai o grosime mai mare de 2mm pentru a asigura rezistența mecanica si functia fonetica
I. poate fi realizată din folie de ceară roz cu grosimea de 2mm
J. asigura sprijinul protezei ???

36. Șeile Protezei:

A. au contact cu dinții restanți subecuatorial

B. au marginile rotunjite, perfect adaptate la sulcusul vestibular și lingual
C. nu au rol in sprijinul protezei
D. oferă suport pentru buze si obraji
E. au doi versanti si două fețe
F. au rol in fonatie prin rugile palatine
G. nu au rol in stabilitatea protezei
H. asigura sprijinul muco-osos al protezei
I. asigura suport pentru arcada artificială
J. se modeleaza convex la mandibulă

37. Șeile Protezei:

A. sunt realizate din folie de ceară roz

B. asigura suport penru arcada artificială
C. nu asigura spijinul protezei
D. au doi versanti
E. asigura sprijinul protzei
F. au forma de retea cu ochiuri rotunde sau patrate
G. asigura stabilitatea protezei
H. acoperă crestele alveolare
I. nu asigura stabilitatea protezei
J. mandibulare au rol in retentia protezei prin fenomenul de adeziune
38. Modelul Preliminar:

A. este folosit pentru realizarea machetelor de ocluzie

B. este necesar pentru realizarea crosetelor din sarmă
C. va fi parte componenta a tiparului
D. poate fi util ca document medico-legal
E. se obtine pe baza amprentei preliminare
F. este turnat din gips alabastru
G. este utilizat in etapa de montare in simulator
H. este utilizat pentru stabilirea diagnosticului si a planului terapeutic
I. este necesar pentru realizarea portamprentei individuale
J. este analizat la paralelograf de catre tehnicianul dentar

39. Portamprenta individuala:

A. poate avea borduri de ocluzie la cererea medicului

B. este o portamprenta realizata dupa particularitatile fiecarui camp protetic
C. este formata din bază si elemente accesorii
D. mandibulara are o baza, un maner si doi butoni de presiune
E. din rășini termopolimerizabile necesita elemente de intarire
F. are un maner care poate avea formă trapezoidală sau semipiriformă
G. din rășini fotopolimerizabile necesita elemente de intarire
H. are elemente de intarire din fibre de carbon sau polietilena
I. are un maner care asigura exercitarea de presiuni echilibrate pe ambele hemiarcade
J. din placă de bază necesită elemente de intarire

40. O portamprenta individuală:

A. se realizeaza pe modelul preliminar

B. se realizeaza pe modelul functional
C. trebuie sa aiba marginile rotunjite si ingrosate ???
D. poate avea borduri de ocluzie pentru cresterea rezistentei
E. poate avea elemente de intarire sub forma de fibre de carbon sau sticla
F. are un maner in forma de creasta de cocos pe bolta palatina
G. are butoni de presiune numai la mandibulă
H. trebuie indiguita si cofrata inainte de inregistrarea amprentei
I. poate avea elemente de intarire in cazul in care este realizata din rasini fotopolimerizabile
J. este suportul pentru materialul de amprenta functionala

41. Câmpul protetic maxilar:

A. contine crestele alveolare si bolta palatina
B. are ca limita posterioara linia Ah
C. este format din totalitatea tesuturilor cu care va veni in contact proteza maxilara
D. este format din totalitatea tesuturilor cu care va veni in contact proteza mandibulara
E. contine crestele oblice externe si torusul palatin
F. asigura mentinerea protezei prin fenomenul de adeziune
G. contine crestele milohioidiene
H. contine tuberozitatile si santurile retrotuberozitare
I. contine crestele alveolare si tuberculii mandibulari
J. este delimitat de mucoasa neutra din fundurile de sac vestibulare si linguale

42. Câmpul protetic mandibular:

A. asigura mentinerea protezei prin fenomenul de adeziune

B. contine crestele alveolare si bolta palatina
C. contine un suport mucos format din mucoasa fixa, mucoasa netra si mucoasa mobila
D. contine tuberozitatile si santurile retrotuberozitare
E. poate conține torus mandibular ???
F. este format din totalitatea tesuturilor cu care va veni in contact proteza maxilara
G. conține crestele oblice interne si externe
H. conține tuberculii mandibulari
I. este format din creste alveolare si tuberculi mandibulari
J. are ca limita posterioara linia Ah

43. Baza Protezei: curs1

A. asigură sprijinul protezei (era la sei)

B. nu necesită armare pentru cresterea rezistenței
C. are niste proeminente numite rugi palatine plasate pe versantii vestibulari
D. trebuie sa aibă o grosime de cel mult 2mm pentru refacerea functiei fonetice si a rezistentei
mecanice
E. asigura menținerea protezei
F. are limita posterioară sectionată oblic la 45 de grade
G. asigura rigiditatea protezei
H. are rol important in functia fonetica
I. are o suprafață internă nelustruita si una externa lustruită
J. are contact cu dintii restanti

44. Baza Protezei:

A. nu trebuie sa aibă contact cu dinții restanți

B. mandibulare se oprește întotdeauna la nivelul liniei Ah
C. mandibulare este accentuat convexă
D. poate avea formă de rețea
E. poate fi din rășini fotopolimerizabile
F. poate fi armata cu fibre de sticlă
G. nu are rol in fonație
H. poate fi din rasini acetalice
I. poate fi din rasini Epoxy ???
J. poate fi din rasini acrilice

45. Baza Protezei:

A. asigură retentia protezei prin fenomenul de adeziune

B. poate fi armată cu plase metalice
C. poate fi armată cu fibre de sticlă
D. are niste reliefuri mucoase numite rugi palatine situate pe versantul lingual
E. nu are contact cu dintii restanți
F. are limita posterioară intotdeauna la nivelul liniei Ah
G. poate fi realizată din rașini pe bază de Nylon
H. trebuie sa ai o grosime mai mare de 2mm pentru a asigura rezistența mecanica si functia fonetica
I. poate fi realizată din folie de ceară roz cu grosimea de 2mm
J. asigura sprijinul protezei ???

46. Șeile Protezei:

A. au contact cu dinții restanți subecuatorial

B. au marginile rotunjite, perfect adaptate la sulcusul vestibular și lingual
C. nu au rol in sprijinul protezei
D. oferă suport pentru buze si obraji
E. au doi versanti si două fețe
F. au rol in fonatie prin rugile palatine
G. nu au rol in stabilitatea protezei
H. asigura sprijinul muco-osos al protezei
I. asigura suport pentru arcada artificială
J. se modeleaza convex la mandibulă

47. Șeile Protezei:

A. sunt realizate din folie de ceară roz

B. asigura suport penru arcada artificială
C. nu asigura spijinul protezei
D. au doi versanti
E. asigura sprijinul protzei
F. au forma de retea cu ochiuri rotunde sau patrate
G. asigura stabilitatea protezei
H. acoperă crestele alveolare
I. nu asigura stabilitatea protezei
J. mandibulare au rol in retentia protezei prin fenomenul de adeziune

48. Modelul Preliminar:

A. este folosit pentru realizarea machetelor de ocluzie

B. este necesar pentru realizarea crosetelor din sarmă
C. va fi parte componenta a tiparului
D. poate fi util ca document medico-legal
E. se obtine pe baza amprentei preliminare
F. este turnat din gips alabastru
G. este utilizat in etapa de montare in simulator
H. este utilizat pentru stabilirea diagnosticului si a planului terapeutic
I. este necesar pentru realizarea portamprentei individuale
J. este analizat la paralelograf de catre tehnicianul dentar

49. Portamprenta individuala:

A. poate avea borduri de ocluzie la cererea medicului

B. este o portamprenta realizata dupa particularitatile fiecarui camp protetic
C. este formata din bază si elemente accesorii
D. mandibulara are o baza, un maner si doi butoni de presiune
E. din rășini termopolimerizabile necesita elemente de intarire
F. are un maner care poate avea formă trapezoidală sau semipiriformă
G. din rășini fotopolimerizabile necesita elemente de intarire
H. are elemente de intarire din fibre de carbon sau polietilena
I. are un maner care asigura exercitarea de presiuni echilibrate pe ambele hemiarcade
J. din placă de bază necesită elemente de intarire

50. O portamprenta individuală:

A. se realizeaza pe modelul preliminar

B. se realizeaza pe modelul functional
C. trebuie sa aiba marginile rotunjite si ingrosate ???
D. poate avea borduri de ocluzie pentru cresterea rezistentei
E. poate avea elemente de intarire sub forma de fibre de carbon sau sticla
F. are un maner in forma de creasta de cocos pe bolta palatina
G. are butoni de presiune numai la mandibulă
H. trebuie indiguita si cofrata inainte de inregistrarea amprentei
I. poate avea elemente de intarire in cazul in care este realizata din rasini fotopolimerizabile
J. este suportul pentru materialul de amprenta functionala

51. O portamprenta individuala poate fi realizata din: pg 22

A. Rasini fotopolimerizabile
B. Rasini autopolimerizabile
C. Aliaje nenobile si titan
D. Zirconia
E. Aliaje dentare nobile
F. hidrocoloizi reversibili
G. Placi de baza
H. Shelac
I. Siliconi
J. Rasini termopolimerizabile (rar)

52. Portamprenta individuală din placă de bază: pg 23

A. are avantajul unui timp de lucru nelimitat
B. are rezistență mecanică mică
C. este foarte rezistenta
D. trebuie protejata de lumina
E. este casanta si se poate fractura foarte usor
F. este indicată in special pentru maxilar
G. necesita un cuptor special pentru polimerizare
H. are pret de cost redus
I. este usor de realizat
J. nu conditioneza materialul de amprenta am pus de la mine nu scrie

53. Etapele pentru reaizarea unei portamprente individuale sunt:pg24

A. indiguirea si cofrarea
B. prelucrarea mecanica a marginilor
C. adaptarea materialului pe amprenta preliminară
D. adaptarea materialului pe modelul functional
E. adaptarea materialului pe modelul preliminar
F. soclarea modelului
G. Trasarea periferiei pe modelul preliminar
H. sablarea si lustruirea
I. plastifierea placii de bază
J. realizarea manerului si a butonilor depresiune

54. Modelul functional: pg48 6 rasp

A. este folosit pentru realizarea machetei scheletului metalic al protezei
B. se poate turna din gips tip I si tip II
C. este parte componenta a tiparului
D. se realizeaza după indiguirea si cofrarea amprentei functionale si asta se poate
E. este folosit pentru completarea examenului clinic
F. se realizeaza dupa indiguirea si cofrarea amprentei preliminare
G. este necesar pentru realizarea machetei protezei
H. este folosit pentru realizarea portamprentei individuale
I. este necesar pentru realizarea machetei de ocluzie
J. se obtine din gips tip III turnat in amprenta functionala
55. Retentia este: tp 1 de pe platforma
A. impiedicarea desprinderii protezei in sens vertical dinspre campul protetic
B. este asigurată prin succiune
C. impiedicarea deplasarilor protezei in sens orizontal
D. impiedicarea deplasarii protezeispre mucoasa, in sens vertical
E. este asigurată de aceleași elemente ca si mentinerea
F. este asigurată prin fenomenul de adeziune
G. asigurată de crestele alveolare
H. este asigurata de marginile protezei care realizeaza inchiderea marginala perfecta
I. asigurata de aceleasi elemente care asigură si stabilitatea
J. asigurată de versanții șeilor

56. Stabilitatea este: pus din cap , nu gasesc nicaieri

A. similară cu menținerea
B. este asigurata de versanții seilor
C. dependentă de inălțimea crestelor alveolare
D. influențată negativ de resorbția crestelor
E. asigurata de aceleasi elemente care asigură si sprijinul
F. asigurata de aceleasi elemente care asigură si retenția
G. impiedicarea infundarii protezei
H. impiedicarea desprinderii protezei de pe câmp in sens vertical
I. impiedicarea deplasarii protezei în sens orizontal
J. este asigurata de crestele alveolare

57. Reparaţia fracturilor cominutive: pg 207

A. zona de reparaţie nu se prelucrează mecanic
B. Pentru reparaţia fracturilor cominutive pot fi utilizate şi fibre de sticlă preimpregnate
C. fracturile cominutive se mai numesc si fracturi complexe
D. după acest tip de reparaţie proteza va fi căptuşită obligatoriu
E. daca se utilizează fibre pentru armare, ele se aplică perpendicular pe fiecare linie de fractură
F. dacă fragmentele sunt multe şi mici, se amprentează întâi câmpul protetic şi apoi se toarnă
un model pe care se vor asambla fragmentele protezei fracturate
G. dacă fragmentele fracturate nu se pot repoziţiona corect, medicul ia o amprentă peste
fragmentele aplicate pe câmpul protetic, apoi se toarnă un model
H. Medicul înregistrează o amprentă parţială a câmpului protetic (doar zona corespunzătoare
porţiunii fracturate a protezei), pe care o trimite în laborator
I. în aceste situaţii este necesară prezenţa pacientului şi intervenţia medicului
J. dacă se utilizează acrilat polimerizabil “la rece”, polimerizarea se face într-o incintă la 55-60°C,
5 bari, 60 minute

58. REPARAŢII ALE DINŢILOR ARTIFICIALI: pg 211

A. dinţii laterali din ceramică se pot desprinde dacă crampoanele metalice nu au fost inclavate
suficient în acrilat
B. reparațiile dinților artificiali pot fi de trei tipuri: fixarea unui dinte desprins, înlocuirea
unui dinte artificial pierdut și înlocuirea unui dinte artificial fracturat
C. Desprinderea unui dinte artificial din baza protezei poate fi cauzată de insuficienta inclavare a
crampoanelor dinților din ceramică în pasta de acrilat
D. polimerizarea rășinii cu care se face reparația are loc în incinta de termopolimerizare, la 60°C,
presiunea 2,2 atm, timp de 30 minute
E. Desprinderea unui dinte artificial din baza protezei poate fi cauzată de lipsa retenţiilor
mecanice în dintele artificial în cazul protezelor realizate din alte materiale decât PMMA
F. Desprinderea unui dinte artificial din baza protezei este un accident foarte rar
G. Desprinderea unui dinte artificial din baza protezei poate fi cauzată de aplicarea din
greşeală a soluţiei izolatoare pe faţa mucozală a dintelui în etapa de izolare a tiparului
H. dinţii frontali din ceramică se pot desprinde dacă găurile diatorice nu au fost inclavate suficient
în acrilat
I. Desprinderea unui dinte artificial din baza protezei poate fi cauzată de aplicarea din greşeală a
soluţiei izolatoare pe faţa mucozală a dintelui în etapa de realizare a tiparului
J. Desprinderea unui dinte artificial din baza protezei poate fi cauzată de lipsa unei legături
chimice puternice între dintele acrilic şi materialul din care este realizată baza protezei

59. REPARAŢII ALE DINŢILOR ARTIFICIALI: pg 211

A. dinţii frontali din ceramică se pot desprinde dacă găurile diatorice nu au fost inclavate
suficient în acrilat cred ca asta e
B. zona de reparaţie nu se prelucrează mecanic
C. se face cu acrilat autopolimerizabil la temperatura de 60°C, presiunea de 2,2 atm, timp de 30
minute
D. dinţii frontali din ceramică se pot desprinde dacă retenţiile mecanice nu au fost inclavate
suficient în acrilat
E. Desprinderea unui dinte artificial din baza protezei poate fi cauzată de scăparea protezei
de către pacient în chiuvetă în timpul igienizării
F. dacă se utilizează acrilat polimerizabil “la rece”, polimerizarea se face într-o incintă la 55-60°C,
5 bari, 60 minute
G. Desprinderea unui dinte artificial din baza protezei poate fi cauzată de scăparea protezei
din mână pe o suprafaţă dură
H. Desprinderea unui dinte artificial din baza protezei poate fi cauzată de contacte ocluzale
traumatizante care solicită dintele excesiv
I. Desprinderea unui dinte artificial din baza protezei este un accident foarte rar
J. dintele desprins din proteză se poate lipi la loc cu ori tip de adeziv disponibil în comerț

60. CĂPTUŞIREA: pg 192

A. Indicaţii - proteze foarte vechi, cu acrilatul „îmbătrânit”
B. Căptuşirea constă în adăugarea unui strat nou de material pe suprafaţa mucozală a
protezei după o perioadă de utilizare a acesteia.
C. căptuşire poate avea caracter de durată (3-8 zile) sau temporar (maxim doi ani)
D. căptuşirea poate fi făcută cu rășini autopolimerizabile, termopolimerizabile și
fotopolimerizabile
E. Indicaţii - proteze cu reparaţii multiple în antecedente
F. Indicaţii- când instabilitatea protezei este cauzată de relaţii intermaxilare înregistrate incorect
G. Scopul căptușirii este refacerea paralelismului dintre câmpul protetic şi proteză, pierdut în
urma proceselor de resorbţie şi atrofie a crestelor edentate.
H. Indicaţii – in resorbţii şi atrofii accelerate ale câmpului protetic
I. Indicaţii - când marginile protezei sunt supradimensionate
în urma modificării câmpului protetic pot apărea nepotriviri între zona de sprijin şi
suprafaţa internă a protezei, ceea ce afectează menţinerea şi stabilitatea ei nu am gasit ,
luata prin eliminare

61. Material și instrumentar pentru turnarea modelului preliminar:

K. Conformator pentru soclu
L. folie de ceară roz
M. chiuvetă metalică
N. vacuum malaxor
O. Bol de cauciuc si spatulă lată
P. Gips alb clasa aII-a (este alabastru dar in paranteza in carte scrie alb pag.10)
Q. un simulator
R. Masuță vibratoare
S. Amprenta Preliminară
T. gips alabastru tip III

62.Folierea modelului funcțional:

U. se poate realiza si pe modelul duplicat
V. se poate realiza si pe modelul preliminar
W. la maxilar se face la nivelul papilei retroincisive si a rugilor palatine
X. la maxilar se face la nivelul papilei bunoide si a rafeului median fibros
Y. la mandibulă se face la nivelul torusului mandibular, crestelor oblice interne
Z. se face la nivelul fețelor proximale dinspre edentație
AA. se face cu folii de staniu sau aluminiu cu grosime de 0,2mm
BB. se realizează la nivelul zonelor sensibile si a dinților restanți
CC. se face in scopul perfectării inchiderii marginale
DD. se face cu folii calibrate de ceară albastră

63.Pregatirea pentru montarea in articulator:

EE.se plasează modelul mandibular pe platoul ocluzal
FF. modelele preliminare se hidratează în apă aproximativ 10-15 minute
GG. modelele trebuie hidratate 3-4 minute pentru a preveni priza instantanee a
gipsului
HH. in zonele laterale ale bordurilor de ocluzie se realizează niste repere pentru
repozitionarea ulterioară a modelelor
II. se fixează macheta de ocluzie mandibulară pe platoul articulatorului cu ceară fierbinte
JJ. se desolidarizează cele două borduri de ocluzie
KK. se marchează linia labială a surâsului
LL. pe baza soclurilor se realizează șanturi pentru retenția gipsului
MM. se trasează planul mediosagital pe baza soclului modelului maxilar
NN. se fac santuri de retentie pe machetele de ocluzie pentru retentia gipsului

64.Portamprenta individuală:
OO. are o bază rigidă
PP. poate fi realizată din siliconi sau hidrocoloizi reversibili
QQ. are butoni de presiune la maxilar
RR. are un mâner pe linia mediană sau pe bolta palatină
SS. are elemente de întărire
TT.are două mânere paralelipipedice în zona corespunzătoare premolarilor
UU. are butoni de presiune la mandibulă
VV. este realizată pe modelul functional
WW. are uneori, la cererea medicului, si arcade artificiale
XX. poate fi făcută din rășini fotopolimerizabile

65. Avantajele dintilor artificiali din răsini acrilice:

a. Se leagă chimic de șeile acrilice
b. Au rezistență mecanică relativ redusă
c. Pot fi ajustați oclusal pentru asigurarea realtiilor optime cu antagonistii
d. Suferă modificari cromatice în timp
e. Pot fi modificati prin șlefuire cu freze
f. Au o reziliență mai bună decât dintii din ceramică
g. Au rezistență redusă la abrazie
h. Au structura poroasă
i. Se leagă mecanic de șeile acrilice
j. Preț scazut

66. Dintii Semi-anatomici – avantaje:

a. Indicati in special pentru protezele totale (se refera la indicatii)
b. Reduc fortele de masticatie verticale (asta nu prea este in carte dar merge)
c. Ofera toate avantajele dintilor cuspidati
d. Au cuspizii vestibulari mai scurti
e. Au eficienta masticatorie mai redusa
f. Dificil de echilibrat
g. Mai putin estetici decat cei anatomici
h. Reduc riscul de apatitie a fortelor orizontale
i. Mai usor de echilibrat ocluzal
j. Mai usor de montat

67. Planul de ocluzie:

a. prezintă o curbură sagitală
b. este ușor înclinat spre posterior
c. prezintă o curbură transversală
d. este un plan imaginar tangent la fețele vestibulare ale dinților
e. prezintă o curbură orizontală
f. este un plan imaginar tangent la fețele active ale dinților
g. prezintă o curbură incizală
h. este ușor înclinat spre anterior
i. prezintă o curbură verticală
j. este un plan imaginar tangent la fețele orale ale dinților

68. Curbura de ocluzie sagitală:

a. este convexă, cu convexitatea spre planul de ocluzie, la arcada maxilară
b. are o adâncime cuprinsă între 1 și 3 mm
c. mai este numită și curba lui Spee
d. este concavă, cu concavitatea în sus, spre planul de ocluzie, la arcada maxilară
e. facilitează mișcările de lateralitate ale mandibulei
f. mai este numită și curba lui wilson
g. este convexă, cu convexitatea în jos, spre planul de ocluzie, la arcada mandibulară
h. facilitează mișcările de propulsie ale mandibulei
i. este concavă, cu concavitatea în sus, spre planul de ocluzie, la arcada mandibulară
j. are o adâncime cuprinsă între 1 și 3 cm

69. Curba de ocluzie transversală:

a. rezultă din înclinarea fețelor ocluzale ale dinților laterali în sens vestibulo-oral
b. se mai numește și curba lui Wilson și Monson
c. este convexă, cu convexitatea orientate către arcada maxilară
d. asigură libertate mandibulei în mișcările de lateralitate
e. asigură libertate mandibulei în mișcările de propulsie
f. este convexă, cu convexitatea orientate către arcada mandibulară
g. asigură libertate mandibulei în mișcările verticale de închidere și deschidere a gurii
h. facilitează transmiterea presiunilor masticatorii în axul dinților
i. se mai numește și curba lui Spee
j. rezultă din înclinarea fețelor ocluzale ale dinților laterali în sens mezio-distal

70. Modelul preliminar:

a. este document medico-legal
b. are rol în realizarea machetei protezei
c. are rol în realizarea portamprentei standard
d. are rol în realizarea machetei de ocluzie
e. are rol completarea examenului clinic
f. se realizează cu ajutorul amprentei preliminare
g. este important pentru montarea în ocluzor
h. se realizează în general din gips cu duritate mai mică
i. are rol în obţinerea tiparului
j. are rol în realizarea portamprentei individuale

71. Erori posibile la verificarea amprentei preliminare: (pg.11)

a. portamprenta susține la nivelul marginilor materialul de amprentă
b. deformarea țesuturilor la periferia câmpului protetic
c. porțiuni de material de amprentă nesusținute de portamprentă
d. portamprenta transpare prin materialul de amprentă
e. materialul de amprentă acoperă incomplet suprafața de sprijin
f. decontaminarea incompletă
g. portamprenta este complet acoperită de materialul de amprentă
h. materialul de amprentă acoperă incomplet zona periferică a câmpului protetic
i. redarea incomplete a detaliilor de la suprafața câmpului protetic
j. redarea incompletă a detaliilor de la periferia câmpului protetic

72. Erori posibile la verificarea amprentei preliminare:

a. grosimea neuniformă a materialului de amprentă
b. înregistrarea insuficientă a porțiunii destinate soclului modelului (?)
c. bule de aer în materialul de amprentă
d. deformarea materialului de amprentă
e. distorsionarea amprentei
f. desprinderea materialului de pe portamprentă
g. material de amprentă fixat pe portamprentă
h. grosimea uniformă a materialului de amprentă
i. prezența de retenții la nivelul portamprentei
j. bule de aer la nivelul modelului

73. Portamprenta individuală:

a. are ca elemente componente mânerul, butonii de presiune şi elementele de întărire (?)
b. este confecționată din diverse materiale, în funcție de particularitățile câmpului protetic
c. se realizează numai din metal
d. se realizează din alginate sau siliconi
e. este disponibilă într-o gamă largă de dimensiuni
f. corespunde particularităţilor fiecărui câmp protetic
g. este suportul rigid pentru materialul de amprentă preliminară
h. se realizează din diferite materiale
i. are ca elemente componente baza, mânerul, butonii de presiune şi elementele de întărire
j. este suportul rigid pentru materialul de amprentă funcţională

74. Baza portamprentei individuale:

a. este rigidă, nedeformabilă
b. are grosime de 1,5-2 mm
c. este intim adaptată pe zona de sprijin
d. are margini care ocolesc formaţiunile mobile
e. se realizează la 2 cm de zona de sprijin
f. este elastică
g. este realizată în limitele câmpului protetic
h. acoperă zona de sprijin
i. se realizează la 1,5-2 cm de zona periferică, de succiune
j. are retenții pe fața mucozală

75. Butonii de presiune ai portamprentei individuale:

a. se aplică pe mijlocul crestei, în zona premolară
b. se realizează în zona frontală
c. sunt plasați pe linia mediană
d. se realizează în zona corespunzătoare premolarilor
e. permit aplicarea echilibrată a presiunilor în amprentarea funcțională a câmpului protetic
mandibular
f. permit centrarea portamprentei pe câmpul protetic
g. se realizează la portamprenta individuală mandibulară
h. se realizează la portamprenta individuală maxilară
i. au dimensiunile corelate cu cele ale mânerului
j. au formă paralelipipedică şi dimensiunile corelate cu cele ale crestelor alveolare

76. Îndiguirea: (pg.49)

a. presupune plasareala nivelul portamprentei mandibulare, corespunzător planşeului, a unei
plăcuţe de ceară
b. presupune aplicarea unui rulou de ceară cu diametrul de 3-4 mm la 3-4 mm de marginile
amprentei funcţionale
c. presupune aplicarea unui rulou de ceară cu diametrul de 3-4 cm la 3-4 cm de marginile
amprentei funcţionale
d. presupune fixarea în zona posterioară, pe suprafaţa externă a portamprentei, a unei
plăcuţe de ceară cu lăţime de 10-15 mm
e. presupune plasarea la nivelul portamprentei mandibulare, corespunzător planşeului, a unui rulou
de ceară
f. presupune plasarea la nivelul portamprentei mandibulare a unei plăcuțe, care se plasează
vestibular și lingual
g. presupune la amprenta maxilară plasarea unui rulou, vestibular, de la o tuberozitate la alta,
ocolind plicile şi frenurile și depăşind distal amprenta cu 5-10 cm
h. presupune plasarea la nivelul portamprentei mandibulare a unui rulou, care se plasează
vestibular și lingual
i. presupune la amprenta maxilară plasarea unui rulou, vestibular, de la o tuberozitate la
alta, ocolind plicile şi frenurile și depăşind distal amprenta cu 5-10 mm
j. presupune fixarea în zona posterioară, pe suprafaţa externă a portamprentei, a unei
plăcuţede ceară cu lăţime de 10-15 mm

77. Îndiguirea:
a. are rol în conservarea pe modelul funcţional a formeifundurilor de sac
b. permite obţinerea unor proteze cu rezistență mecanică mare
c. are rol în conservarea pe modelul funcţional a dimensiunilorzonei de sprijin
d. are rol în conservarea pe modelul funcţional a tuberozităților
e. permite reproducerea pe modelul funcțional a zonei periferice a câmpului protetic
f. permite obţinerea unor proteze cu grosime uniformă
g. permite obţinerea unor proteze care să realizeze o închidere marginală optimă
h. permite reproducerea pe modelul funcțional a zonei de srijin a câmpului protetic
i. are rol în conservarea pe modelul funcţional a dimensiunilor fundurilor de sac
j. permite obţinerea unor proteze cu margini groase şi rotunjite

78. Prepararea pastei de gips la vacuum-malaxor: (nu găsesc în cartea ei)

a. evită apariția microporozitățolor la nivelul modelului
b. asigură obținerea unui amestec omogen
c. nu este indicate pentru realizarea modelului9 funcțional
d. oferă modelului funcțional o rezistență superioară
e. permite obţinerea unui model cu un soclu de o grosime uniformă
f. elimină etapa de soclare
g. permite obţinerea unui model cu un soclu șicu o formă corespunzătoare
h. permite realizarea unor modele cu o suprafață netedă, și duritate mare
i. se realizează în vid
j. se realizează sub presiune

79. Machetele de ocluzie:

a. sunt alcătuite din bază și șei
b. sunt piese proteticeutile pentru realizarea modelelor funcționale
c. sunt piese protetice intermediare
d. au bordurile de ocluzie din materiale rigide
e. sunt alcătuite din bază și borduri de ocluzie
f. au baza realizată din ceară
g. sunt piese protetice, care, prin volum şi formă, prefigurează viitoarele aparate gnatoprotetice
h. au bordurile de ocluzie realizate din ceară
i. au baza realizată din diferite materiale
j. sunt piese protetice temporare

80. Machetele de ocluzie:

a. au o bază care vine în contact cu suprafaţa câmpului protetic
b. sunt necesare în cabinet pentru a realiza anumite determinări
c. sunt utile în laborator pentru obținerea machete protezei
d. au o bază care reprezintă suportul pentru bordurile de ocluzie
e. sunt necesare în cabinet pentru a realiza o amprentă funcțională corectă
f. au o bază care reprezintă suportul pentru arcadele dentare artificiale
g. au o bază care vine în contact cu zona de sprijin
h. sunt utile în laborator pentru montarea în simulator (?)
i. au baza realizată din placă de bază, acrilate termopolimerizabile, acrilate
autopolimerizabile, acrilate fotopolimerizabile sau mase termoplastice
j. au baza realizată din placă material elastic

81.Baza machetelor de ocluzie:

A. este elastică
B. are margini netede rotunjite, care ocolesc formaţiunile mobile
 C. are o bună menținere și stabilitate, atât pe model cât și în cavitatea
bucală
D. prezintă mai multe orificii, realizate de medic în cabinet
E. are marginile plasate la nivelul mucoasei fixe
F. este rigidă, nedeformabilă
G. trebuie să fie perfect adaptată pe suprafaţa modelului
H. prezintă mai multe orificii, realizate de technician în laborator
I. nu trebuie să basculeze
J. Nu are contact cu suprafața modelului

82.Bordurile de ocluzie:
A. au în zona frontală înălțimea de 6 mm și lățimea 10 mm
B. au în zona laterală înălțimea de 8-10 mm și lățimea de 6 mm
C. au aceleași elemente ca și portamprenta individuală
D. au în zona frontală înălțimea de 1 cm și lățimea 6 mm
E. au limita posterioară la nivelul feței distale a primului premolar
F. au limita posterioară la nivelul feței distale a molarului prim
G. prefigurează, prin formă și dimensiuni, viitoarele proteze
H. au limitele distale secţionate la 90°
I. au limitele distale secţionate la 45°
J. au în zona laterală înălțimea de 6-8 mm și lățimea de 8-10 mm

83.Bordurile de ocluzie:
A. refac curbura în zona frontal
B. au fața ocluzală rotunjită
C. nu trebuie să basculeze
D. sunt rigide, nedeformabile
E. au faţa ocluzală perfect plană
F. sunt modelate simetric faţă de linia mediana
G. se realizează din diferite material, în funcție de particularitățile câmpului protetic
H. nu trebuie să aibă puncte de contact premature în timpul înregistrării
relațiilor intermaxilare
I. au formă cilindrică
J. au o formă paralelipipedică

84.Bordurile de ocluzie:
A. au rol în trasarea unor repere utile tehnicianului la montarea dinților
artificiali
B. au rol în determinarea nivelului și orientării planului de ocluzie
C. au rol în determinarea, înregistrarea și transpunerea în laborator a rapoartelor
interarcadice
 D. au rol în determinarea unghiului bennett
E. au rol în determinarea, înregistrarea și transpunerea în laborator a
dimensiunii verticale
F. au rol în refacerea funcției fonetice
G. au rol în refacerea funcției masticatorii
H. au rol în determinarea, înregistrarea și transpunerea în laborator a relației
de postură
I. au rol determinarea pantei corecte de ghidaj
J. au rol în determinarea, înregistrarea și transpunerea în laborator a relației
centrice

85. Elementele de întărire ale portamprentei individuale:

A. se aplică mai frecvent la portamprenta individual din placă de bază
B. se aplică mai frecvent la portamprenta individuală mandibulară
C. pot fi plăcuțe metalice aplicate la nivelul versantului lingual
D. sunt utile pentru exercitarea unor presiuni uniforme și echilibrate în timpul
amprentării
E. se aplică obligatoriu pe linia mediană
F. se aplică în zona corespunzătoare premolarilor
G. se aplică în etapa de realizare a tiparului
H. pot fi plăcuțe anse de sârmă aplicate la nivelul versantului lingual
I. asigură o rezistenâă optimă portamprentei în timpul manevrelor de
amprentare
J. se aplică la tpoate tipurile de portamprente, indiferent de material

86. Atrofia osoasă:

A. se realizează centripet pentru maxilar
B. are intensitate variabilă de la un pacient la altul
C. se realizează centrifug la mandibulă
D. se realizează centrifug pentru mandibulă
E. se realizează centripet pentru mandibulă și maxilar
F. apare ca urmare a pierderii dinților
G. apare ca urmare a presiunilor exercitate în timp de proteza totală
H. se realizează concentric pentru mandibulă
I. se realizează centripet pentru mandibulă,
J. se realizează centrifug la maxilar

87. La montarea modelelor în ocluzor:

A. se montează mai întâi modelul inferior și apoi cel superior
 B. distanţa dintre axul balama şi punctul interincisiv trebuie să fie 9-10 mm
C. planul medio-sagital al complexului modele-machete de ocluzie să se
suprapună pe planul medio-sagital al ocluzorului
D. planul de orientare ocluzală trebuie să fie perpendicular pe planul mesei
E. se montează mai întâi modelul superiorși apoi cel inferior
F. planul medio-sagital al complexului modele-machete de ocluzie să se suprapună
peste axa balama a ocluzorului
G. se montează mai întâi modelul inferior
H. se montează mai întâi modelul superior
I. planul de orientare ocluzală trebuie să fie paralel cu planul mesei
J. distanţa dintre axul balama şi punctul interincisiv trebuie să fie 9-10 cm

88.Ocluzorul:
A. are un braț superior fix
B. este cel mai simplu simulator
C. are un braț inferior mobil
D. are un brat superior mobil
E. permite doar miscări în plan vertical
F. este un simulator complex
G. permite doar mișcări de închidere, deschidere și propulsie
H. are un brat inferior fix
I. permite doar mișcări de nchidere și deschidere
J. permite doar mișcări în plan vertical și orizontal

89.Reperele trasate pe bordurile de ocluzie sunt:

A. liniile caninilor, care reprezintă punctele unde vor fi amplasate vârfurile
cuspizilor caninilor superiori
B. linia labială a surâsului, care reprezintă nivelul până la care se ridică buza
superioară în timpul surâsului
C. linia surâsului, care reprezintă locul de montare a marginilor incizale dinților
frontali superiori
D. linia labiala a surâsului, care reprezintă locul de montare a coletelor dinților
frontali superiori
E. liniile caninilor, care sunt două linii verticale ce corespund comisurilor
F. linia mediană, care va permite tehnicianului dentarsă monteze dentare
artificiale în ocluzie
G. linia mediană, care va permite tehnicianului dentarsă monteze hemiarcadele
dentare artificiale
H. liniile caninilor, care sunt două linii verticale ce corespund liniei bipupilare
I. liniile caninilor, care reprezintă punctele unde vor fi amplasate fețele distale ale
cuspizilor caninilor superiori
 J. linia surâsului, care reprezintă nivelul până la care se ridică buza superioară în
timpul fonației

90.Ocluzorul: pag 70
A. are un braț superior care reprezintă schematic maxilarul
B. nu permite reglarea nici unui parametru al ocluziei dinamice
C. are două brațe, care sunt fixe
D. permite reglarea parametrilor ocluziei dinamice
E. are un braț inferior care reprezintă schematic mandibula
F. presupune o tehnică de montare a modelelor foarte facilă
G. are două brațe, care sunt fixate printr-o balama
H. are un braț superior care reprezintă schematic mandibula
I. are un braț inferior care reprezintă schematic maxilarul
J. presupune o tehnică de montare a modelelor ce necesită un arc facial

91. Articulatatoarele:

A. sunt simulatoare complexe

B. nu permit reglarea nici unui parametru al ocluziei dinamice
C. presupun o tehnică de montare a modelelor foarte facilă
D. au două brațe, care sunt fixate printr-o balama
E. permit stabilirea unor relații intermaxilare mai corecte, în ocluzie statică și
în ocluzie dinamică
F. au un braț inferior care reprezintă schematic mandibula
G. sunt simulatoare care pot reproduce mișcări verticale, de deschidere-închidere și,
mai mult sau mai puțin, mișcări de propulsie și lateralitate
H. necesită pentru transferal datelor în laborator un arc facial
I. au un braț superior care reprezintă schematic maxilarul
J. pot reproduce, într-o măsură mai mare sau mai mică, parametrii ocluziei dinamice

92. Articulatoarele:

A. au o tijă verticală, care menține dimensiunea verticală de ocluzie, conservând

aceeași distanță între cele două brațe
B. au o placuță incizală, pe care glisează extremitatea inferioară a tijei verticale
C. au o plăcuță din metal, cu ajutorul căreia se poate materializa axa bicondiliană
D. au o placuță incizală, pe care glisează dinții frontali superiori
E. au între cele două brațe un sistem de articulare foarte mobil
F. au un braț superior fix și un braț inferior mobil
G. au o tijă verticală, care menține poziția corectă a dinților frontali
H. au un braț superior și un braț inferior
 I. au între cele două brațe un sistem de articulare rigid
J. au o plăcuță din metal, cu ajutorul căreia se poate materializa planul de orientare
protetica

93. Obiectivele articulatoarelor:

A. înregistrarea mișcărilor de închidere și deschidere

B. realizarea transferului poziţiei modelului maxilar în relaţie corectă cupuncte şi
planuri de referinţă preluate de la nivel facial
C. reproducerea amplitudinii mișcărilorn de lateralitate
D. transcrierea şi preluarea distanței bipupilare
E. reproducerea înclinării pantei incisive, pentru mişcările depropulsie şi lateralitate
F. înregistrarea dimensiunii vertical depostură
G. transcrierea şi preluarea distanței intercondiliene
H. reproducerea traiectoriilor condiliene
I. înregistrarea dimensiunii verticale de ocluzie
J. reproducerea detaliilor de la nivelul câmpului protetic

94. Articulatoarele de tip nonarcon:

A. condilii aparțin brațului superior

B. menținerea modelelor în relație centrică este facilă
C. au pantele de ghidaj la nivelul braţelor inferioare
D. sunt structurate diferit față de ATM
E. menținerea modelelor în relație centrică este dificilă
F. au sensul mișcărilor simulare invers față de sensul real de mișcare a mandibulei
G. condilii aparțin brațului inferior
H. au sensul mișcărilor simulare identic cu față real de mișcare a mandibulei
I. au pantele de ghidaj la nivelul braţelorsuperioare
J. sunt structurate asemănător cu ATM

95. Articulatoarele neprogramabile:

A. au un singurul reper reglabil și anume panta tuberculului articular , prin intermediul unui
platou cu înclinare variabilă
B. permit reglarea unghiului bennett;
C. este cel mai simplu tip de articulator
D. montarea modeleloreste dificilă
E. au un singurul reper reglabil și anume ghidajul incisiv, prin intermediul unui platou
cu înclinare variabilă
F. prezintă o înclinare a pantei, medie, de aproximativ 90º
G. nu permit reglarea unghiului bennett
 H. este cel mai complex tip de articulator
I. prezintă o înclinare a pantei, medie, de aproximativ 30º
J. permit montarea facilă a modelelor, axa bicondiliană fiind reprezentată de o tijă
orizontală, iar rotaţia făcându-se pe panta fixă de 30º

96. Articulatoarele parțial programabile:

A. nu permit adaptarea la forma pantelor articulare

B. nu permit stabilirea distanţei de la punctul interincisiv la axa şarnieră
C. permit reglarea pantei retroincisive.
D. permit stabilirea distanţei de la punctul interincisiv la axa şarnieră
E. nu permit reglarea unghiul lui bennett.
F. permit reglarea unghiul lui bennett.
G. nu permit reglarea pantei tuberculului articular
H. nu permit reglarea pantei retroincisive.
I. permit adaptarea la forma pantelorarticulare
J. permit reglarea pantei tuberculului articular

97. Pregătirea pentru montare în simulator constă în:

A. izolarea modelelor prin introducere în apă

B. desolidarizarea mmachetelor și separarea acestora în vederea montării modelelor
C. realizarea, pe suprafaţa bazei modelelor, a mai multor şanţuri longitudinale şi
transversale, cu adâncime de 3-4 mm, în scopul măririi suprafaţei de aderare a
gipsului utilizat pentru fixare în ocluzor;
D. realizarea, pe suprafaţa bazei modelelor, a mai multor proeminențe piramidale, cu
înălțime de 3-4 mm, în scopul măririi suprafaţei de aderare a gipsului utilizat pentru
fixare în ocluzor;
E. izolarea modelelor cu substanțe izolatoare
F. reducerea dimensiunilor soclului
G. aplicarea pastei de gips prin vibrare
H. solidarizarea modelelor între ele, la nivelul soclurilor, cu ajutorul a trei tije, fixate în
trei zone diferite, frontal şi lateral - stânga - dreapta.
I. introducerea modelelor în apă, timp de 2-3 minute, pentru ca pasta de gipsare să nu
facă priză într-un interval de timp prea scurt
J. verificarea simulatorului

98. Arcurile faciale:

A. sunt în formă de u deschis posterior

B. sunt piese accesorii articulatoarelor
C. trebuie să fie flexibile
 D. servesc la transferul datelor din claborator în cabinet
E. trebuie să fie rigide și uşor de manipulat
F. trebuie să păstreze datele înregistrate și să lereproducă fidel
G. servesc la transferul datelor din cabinet în laborator
H. sunt în formă de u deschis anterior
I. trebuie să reproducă fidel toate detaliile câmpului protetic
J. sunt piese accesorii ocluzoarelor

99. Macheta protezei totale:

A. este utilă pentru verificarea refacerii morfo-funcţionale

B. este imaginea pozitivă, din ceară a viitoarei arcade dentare
C. nu se ambalează împreună cu modelul funcțional
D. se aseamănă cu piesa protetică finită, dar este diferită morfologic
E. este imaginea pozitivă, din ceară a viitoarei construcţii protetice
F. are rol în obţinerea tiparului
G. este constituită din macheta bazei, machete șeilor şi arcadele dentare artificiale
H. este constituită din macheta bazeişi arcadele dentare artificiale
I. are aceleași caracteristici ca și piesa protetică finită
J. este utilă pentru stabilirea relației centrice

100. Alegerea dinților artificiali se face în funcție de:

A. forma dinţilor frontali superiori, care se apreciază în funcţie de vârsta pacientului

B. culoare, care este în funcţie de tipul constituțional
C. forma dinţilor frontali superiori, care este în funcţie de preferințele pacientului
D. culoare, care este în funcţie de vârsta, culoarea ochilor, părului şi sexul pacientului
E. relief, care este în funcţie de tipul de alimente preferate de pacient
F. forma dinţilor frontali superiori, care este în funcţie de forma feţei
G. forma dinţilor frontali superiori, care se apreciază în funcţie de tipul constituţional
H. relief, care este în funcţie de stereotipul dinamic de masticaţie şi de rapoartele de
ocluzie din zona frontală
I. dimensiune, care este corelată materialul din care sunt arcadele dentare artificiale
J. dimensiune, care este corelată cu dimensiunile crestelor alveolare

101. Dinții artificiali din rășini acrilice pe bază de polimetil metacrilat:( pag 92)

A. au rezistenţă mare la abrazie

B. au transparenţă apropiată de a dinţilor naturali
C. nu abrazează dinţii naturali antagonişti
D. au stabilitate cromatică foarte bună
E. transmit mai puţin forţele masticatorii la creasta subiacentă
F. pot fi prelucraţi cu instrumentar rotativ şi se pot adapta în spaţii reduse
G. au transluciditate apropiată de a dinţilor naturali
H. transmit forţele masticatorii la creasta subiacentă, accentuând resorbția și atrofia osoasă
I. retenţionează chimic la baza protezei
J. nu sunt casanţi şi se pot individualiza prin aplicarea unor pigmenţi coloraţi
fotopolimerizabili

102. Dinții artificiali din rășini acrilice pe bază de polimetil metacrilat: (pag94)

A. sunt indicați în cazul unor resorbţii accentuate a crestelor alveolare

B. sunt casanți
C. sunt indicați în situații în care antagoniştii sunt naturali sau tot acrilici
D. pot determina scăderea în timp a dimensiunii verticale de ocluzie ca urmare a
abraziei
E. nu se indică în cazul unor resorbţii accentuate a crestelor alveolare
F. au rezistenţă mică la abrazie
G. sunt indicați atunci când antagoniștii sunt din ceramică
H. îşi modifică în timp proprietăţile
I. nu îşi modifică în timp proprietăţile
J. au rezistenţă mare la abrazie

103. Dinţi artificiali din răşini compozite cu nanoumplutură:- pag95

A. pot determina scăderea în timp a dimensiunii vertical de ocluzie ca urmare a abraziei

B. au o rezistență mai bună la abrazie comparativ cu dinții din acrilat
C. au o stabilitate chimică mai bună comparativ cu dinții din acrilat
D. au o transparență și o transluciditate similar cu dinții naturali
E. au o suprafață foarte netedă, care împiedică aderarea plăcii bacteriene, facilitând
menținerea unei igiene orale corecte
F. sunt casanți
G. îşi modifică în timp proprietăţile
H. au o stabilitate cromatică mai bună comparativ cu dinții din acrilat
I. nu se folosesc la realizarea protezei totale convenționale
J. au rezistenţă mică la abrazie

104. Dinții artificiali din mase ceramice ( pag99 )

A. au stabilitate chimică
B. au rezistenţă mică la abrazie
C. au stabilitate cromatică
D. pot fi individualizaţi prin aplicarea unor pigmenți de colorare
E. îşi modifică în timp proprietăţile
F. au duritate mica??? ( scrie ca sunt casanti si se pot fractura)
G. au aspect fizionomic deosebit
H. sunt rezistenţi la abrazie, nu îşi modifică dimensiunile în timp
I. sunt indicați în cazul unor resorbţii accentuate a crestelor alveolare
J. sunt mai ușori decât dinții din material organice

105. Dinții artificiali din mase ceramice:

A. își modifică în timp culoarea

B. abrazează antagoniştii naturali sau acrilici
C. sunt indicați la pacienţi cu creste alveolare atrofiate
D. transmit în mai mica măsură presiuni crestelor edentate
E. nu sunt casanţi, fiind rezistenți lafractură
F. sunt indicați la pacienţi cu creste alveolare bine reprezentate sau în situația în care
antagoniştii sunt tot din ceramică
G. sunt casanţi, se pot fractura
H. îşi modifică dimensiunile în timp
I. sunt duri şi transmit presiunile crestelor edentate
J. nu îşi modifică dimensiunile în timp ce creste alveolare se atrofiază

106. La alegerea dinților artificial tehnicianul analizează:( pag100 )

A. lăţimea crestei alveolare, pentru stabilirea diametrului înălțimii dinţilor laterali

B. pentru montarea grupului lateral a distanţa de la faţa distală a caninului la
tuberozitate/tubercul piriform,
C. distanţa dintre crestele alveolare laterali pentru stabilirea lățimi dinţilor laterali
D. ca diametrul mezio-distal al dinţilor frontali superiori să fie ales în funcţie de
distanţa dintre liniile caninilor
E. ca diametrul vestibulo-oral al dinţilor frontali superiori să fie ales în funcţie de distanţa
dintre liniile caninilor
F. lăţimea crestei alveolare, pentru stabilirea diametrului vestibulo-oral dinţilor
laterali
G. ca diametrul mezio-distal al dinţilor frontali superiori să fie ales în funcţie de distanţa
dintre linia surâsului şi planul de ocluzie
H. pentru montarea grupului lateral ca distanţa de la faţa distală a caninului să fie la
un punct situat la 6 mm de tuberozitate/tubercul piriform,
I. distanţa dintre crestele alveolare laterali pentru stabilirea înălţimii dinţilor
J. ca diametrul cervico-incizal al dinţilor frontali superiori să fie ales în funcţie de
distanţa dintre linia surâsului şi planul de ocluzie
107. Dinții artificiali din rășini acrilice reticulate:

A. au o estetică mai bună față de dinții din acrilat

B. au o rezistență mecanică superioară dinților din acrilat
C. sunt realizați din mai multe straturi, ceea ce le conferă caracteristici mecanice
foarte bune
D. porțiunea incizală, mai puțin reticulată , are o rezistență mai bscăzută și oopacitate mai
accentuată
E. au o rezistență mecanică redusă, comparative cu dinții din acrilat
F. au o estetică mai inferioară comparative cu dinții din acrilat
G. au porțiunea incizală, mai reticulată, ceea ce le confera o rezistență mai bună și o
transparență mai mare
H. au zona cervicală mai puțin reticulată, asigurând o retenție foarte bună la nivelul
șeilor
I. au zona cervicală este mai reticulată, asigurând o retenție foarte bună la nivelul șeilor
J. sunt realizați din mai multe straturi, ceea ce le scade rezistența

108. La alegerea dinților artificiali se urmărește:

A. ca, în funcție de aspectul feței, să se aleagă incisivi centrali cu forma feței vestibulare
trapezoidală, dreptunghiulară, triunghiulară sau ovalară
B. ca la un profil convex să se aleagă dințicu o convexitate mai atenuată
C. forma profilului, care este corelată cu gradul de convexitatea al feței feței
vestibulare
D. ca la un profil mai puțin convex, să se aleagă dinți cu o convexitate mai accentuată
E. ca la un profil mai puțin convex, să se aleagă dinți cu o convexitate mai atenuată
F. ca la un profil convex să se aleagă dinți cu o convexitate mai accentuată
G. conturul incisivului central superior, care trebuie este similar conturului feței
H. conturul incisivului central superior, care trebuie să țină cont de tipul constituțional
I. ca, în funcție de aspectul feței, să se aleagă incisivilor centrali cu forma feței vestibulare
paralelipipedică, cilindrică sau piramidală
J. forma feței, care este corelată cu gradul de convexitatea al feței vestibulare

109. La alegerea dinților artificiali se urmărește ca:

A. distanța dintre liniile caninilor să fie egală cu suma diametrelor mezio-distale ale celor
patru incisivi
B. lățimea dinților frontali superiori să fie corelată cu distanța bipupilară
C. dintii artificiali laterali să fie plasați în poligonul de susținere asigurat de creasta
alveolara
D. lățimea dinților frontali superiori să fie corelată cu distanța dintre suprafețele
externe ale celor două aripi ale nasului
E. distanța dintre liniile caninilor să fie egală cu suma diametrelor mezio-distale ale
celor patru incisivi, la care se adaugă dimensiunea treimii meziale a caninilor
F. distanța dintre suprafețele externe ale celor două aripi ale nasului să fie egală cu distanța
dintre fețele distale ale canini superiori
G. distanța dintre suprafețele externe ale celor două aripi ale nasului să fie egală cu
distanța dintre vârfurile cuspizilor celor doi canini superiori
H. dimensiunea vestibulo-orală a dinților laterali să fie aleasă în funcție de lățimea
crestei alveolare
I. dimensiunea vestibulo-orală a dinților laterali să fie aleasă în funcție de înălțimea crestei
alveolare
J. dintii artificiali laterali să fie plasați în poligonul de susținere asigurat de vesrsantul
vestibular al creastei alveolare

110. La alegerea dinților artificiali laterali se urmărește ca:

A. dimensiunea dinților este corelată cu gradul de resorbție și atrofie a crestelor

B. dinții posteriori cu o față ocluzală mai mare să fie aleși pentru creste alveolare mai
înguste
C. dintii posteriori cu o suprafata ocluzala mai mare să fie destinați unei creste
alveolare cu lățime mai mare
D. dintii posteriori cu o suprafață ocluzală mai mică să fie destinați unei creste alveolare cu
lățime mai mare
E. dimensiunea dinților este corelată cu gradul de atrofie al mucoasei mobile
F. lățimea vestibulo-orală a dinților artificiali laterali să fie mai mică decât cea a dinților
naturali care urmează a fi înlocuiți, pentru a mări spațiul destinat limbii limbii
G. diametrul vestibulo-oral să fie proporțional cu lățimea crestei alveolare
H. diametrul vestibulo-oral să fie proporțional cu înălțimea crestei alveolare
I. lățimea vestibulo-orală a dinților artificiali laterali să fie mai mare decât cea a dinților
naturali care urmează a fi înlocuiți, pentru o eficiență masticatorie optimă
J. dinții posteriori cu o față ocluzală mai mica să fie aleși pentru creste alveolare mai
înguste

111. La alegerea culorii dinților artificiali se va ține cont de următoarele criterii:

A.starea de sănătate parodontală
B.tipul constituțional al pacientului
C.stereotipul de masticație
 D.aspectul tegumentelor- pentru pielea deschisă dinții se vor alege cu o culoare
mai deschisă, iar pentru pielea închisă și dintii vor avea o nuanță mai
închisă
E.starea generală a pacientului
F.vârsta pacientului- la pacienții mai în vârstă dinții vor fi mai închiși la
culoare
G.sexul pacientului- pentru femei se vor alege dinți mai deschiși la culoare
H.vârsta pacientului-la pacienții mai tineri nuanța va fi mai deschisa, cu
marginea incizală relativ transparentă
I.sexul pacientului- pentru femei se vor alege dinți mai închișila culoare
J.tipul de alimente preferate

112. La alegerea dinților artificiali trebuie să se tină cont de mai mulți factori:
A.absența unui spațiu suficient permite renunțarea la premolarul doi
B.reliefului ocluzal trebuie ales în funcție de stereotipul dinamic de masticație
C.alegerea unor dinți cuspidați, cu înclinarea pantelor cuspidelor între 20 și 33º este
indicate în situația unor crestele alveolare foarte resorbite
D.dinții fără relief ocluzal, cu pante de 0º se vor alege pentru crestele alveolare
foarte resorbite
E.dinții fără relief ocluzal, cu pante de 0º se vor alege pentru crestele alveolare cu
un grad redus de atrofie
F.în cazul unor atrofii exagerate se poate realiza o montare inversă
G.alegerea unor dinți cuspidați, cu înclinarea pantelor cuspidelor între 20 și 33º
trebuie corelată cu gradul de atrofie a crestelor alveolar
H.absența unui spațiu suficient permite renunțarea la molarul doi
I.în cazul unor atrofii exagerate se poate realiza o montare după repere
antropometrice
J.reliefului ocluzal trebuie ales în funcție tonusul mușchilor masticatori

113. Reguli individuale de montarea dinţilor artificiali după Gysi:

A.incisivii laterali superiori se montează în contact cu faţa distală a incisivilor
centrali superiori, sunt mai înclinați decât aceștia în sens vestibulo-oral și
mezio-distal și nu ating planul de ocluzie
B.premolarii doi superiori se montează pe mijlocul crestei, mai puțin îclinați în sens
vestibulo-oral și mezio-distal comparative cu premolarul unu
C.caninii superiori vin în contact cu faţa distală a incisivilor laterali superiori,
sunt foarte înclinați, în ambele sensuri și ating planul de ocluzie cu vârful
cuspidului
D.incisivul central superior se montează cu feţele meziale în contact cu linia
mediană, înclinat în sens vestibulo-oral și mezio-distal și nu ating planul de
ocluzie cu marginea incizală
E.premolarii unu superiori se monteză pe mijlocul crestei, accentuat înclinați în sens
vestibulo-oral și mezio-distal
 F.incisivul central superior se montează cu feţele meziale în contact cu linia
mediană, înclinat în sens vestibulo-oral și mezio-distal și ating planul de
ocluzie cu marginea incizală
G.premolarii doi superiori se montează pe mijlocul crestei, perpendicular pe
planul de ocluzie
H.incisivii laterali superiori se montează în contact cu faţa distală a incisivilori
centrali superiori, sunt mai puțin înclinați decât aceștia în sens vestibulo-oral și
mezio-distal și ating planul de ocluzie cu marginea incizală
I.premolarii unu superiori se monteză pe mijlocul crestei, perpendicular pe
planul de ocluzie
J.caninii superiori vin în contact cu faţa distală a incisivilor laterali superiori, sunt
foarte puțin înclinați, în ambele sensuri și ating planul de ocluzie cu vârful
cuspidului
114. La montarea premolarilor superiori se urmărește ca:
A.linia care uneşte cuspizii primului premolar să intersecteze linia mediană în drepul
acestui dinte
B.linia care uneşte cuspizii premolarului doi să intersecteze linia mediană înapoia
acestuia
C.tangenta între convexitatea maximă a caninului şi convexitatea maximă a
cuspidului mezio-vestibular al molarului unu inferiorsă delimiteze vestibular
plasarea molarilor
D.premolarul doi superior să atingă planul de ocluzie cu cuspidul vestibular
E.tangenta între convexitatea maximă a caninului şi convexitatea maximă a
cuspidului mezio-vestibular al molarului unu superior să delimiteze
vestibular plasarea premolarilor superiori
F.linia care uneşte cuspizii primului premolar să intersecteze linia mediană
înapoia acestui dinte
G.linia care uneşte cuspizii premolarului doi să intersecteze ă linia mediană în
dreptul acestuia
H.premolarul doi superior să atingă planil de ocluzie cu ambii cuspizi
I.premolarul unu superior să atingă planul de ocluzie cu vârful cuspidului
vestibular
J.premolarul unu superior să nu atingă planul de ocluzie

115. La montarea premoarilor superiori se urmărește ca:

A.molarul doi să nu atingă planul de ocluzie cu nici un cuspid
B.molarii și premolarii superiori să fie plasați la distanță de planul de ocluzie
C.molarul doi superior să se monteze pe mijlocul crestei, mai înclinat decât
molarul unu superior
D.molarii superiori să refacă în plan sagital curba frontală
E.molarul doi superior să se monteze pe mijlocul crestei, mai puțin înclinat decât
molarul unu superior
F.molarii și premolarii superiori să fie plasați în armonie cu restul arcadei şi să
respecte coridorului bucal
 G.molarul unu superior să se monteze pe mijlocul crestei, uşor înclinat, iar cuspidul
mezio-vestibular să atingă planul de ocluzie
H.molarii superiori să refacă în plan sagital curba lui Spee
I.molarul doi să atingă planul de ocluzie cu cuspizii palatinali
J.molarul unu superior să se monteze pe mijlocul crestei, uşor înclinat, iar
cuspidul mezio-palatinal să atingă planul de ocluzie

116. Montarea dinților inferiori:

A.se face în următoarea succesiune:a. incisiv central, incisiv lateral, canin, premolar
unu, premolar doi, molar unu, molar doi
B.Se realizează astfel încât cuspidul mezio-vestibular al molarului unu superior
se articulează între cuspizii mezio-vestibular şi centro-vestibular ai
molarului unu inferior
C.Se realizează astfel încât cuspidul mezio-vestibular al molarului unu superior se
articulează între cuspizii mezio-vestibular şi disto-vestibular ai molarului unu
inferior
D.Urmărește fixarea molarilor unu conform regulilor lui Pound
E.Trebuie să refacă rapoartele de ocluzie corespunzătoare relațiilor de postură
înregistrate în cabinet
F.se face în următoarea succesiune:molar unu, canin, incisiv central, incisiv
lateral, premolar unu, premolar doi, molar doi
G.Urmărește fixarea caninilor inferiori, aproape vertical, coletul fiind distalizat
şi marginea incizală lingualizată
H.Trebuie să refacă rapoartele de ocluzie corespunzătoare relațiilor
mandibulo-craniene înregistrate în cabinet
I.Urmărește fixarea molarilor unu conform cheii Angle
J.Urmărește fixarea caninilor inferiori, aproape accentuat lingualizat, coletul fiind
mezializatşi marginea incizală vestibularizată

117. Montarea dinților inferiori:

A.urmărește ca incisivul lateral inferior să se monteze cu fața mezială în raport
cu fața distală a incisivului central inferior, dar cu marginea incizală cu 0,5-
1 mm mai sus
B.urmărește ca incisivul central inferior, în sens vertical,să fie acoperit de incisivul
central superior cu aproximativ 2 cm, iar în sens sagital se creează un spațiu de
inocluzie de 1-2 cm
C.se realizează fixând caninul inferior cu versanul distal al marginii incizale în
raport cu 1/3 mezială a feței palatinale a incisivului lateral superior, în timp ce ce
versantul mezial are raport cu versantul distal al caninului superior
D.se realizează fixând incisivul central inferior cu fața mezială în raport cu
linia mediană, marginea sa incizală plasându-se în spatele feței palatinale a
incisivului central superior, cu care are contact în 2/3 meziale ale acestuia
E.se realizează fixând caninul inferior cu versanul mezial al marginii incizale
în raport cu 1/3 distală a feței palatinale a incisivului lateral superior, în
 timp ce ce versantul distal are raport cu versantul mezial al caninului
superior
F.urmărește ca incisivul lateral inferior să contacteze antagoniștii la nivelul
fețelor palatinale ale acestora, având raport cu 1/3 distală a incisivului
central superior și cu 2/3 meziale ale incisivului lateral superior
G.urmărește ca incisivul lateral inferior isă se monteze cu fața distală în raport cu
fața mezială a incisivului central inferior, dar cu marginea incizală cu 0,5-1 mm
mai jos
H.urmărește ca incisivul central inferior, în sens vertical,să fie acoperit de
incisivul central superior cu aproximativ 2 mm, iar în sens sagital se
creează un spațiu de inocluzie de 1-2 mm
I.se realizează fixând ă incisivul central inferior cu fața distală în raport cu linia
mediană, marginea sa incizală plasându-se în spatele feței palatinale a incisivului
lateral superior, cu care are contact în 2/3 distale acestuia
J.urmărește ca incisivul lateral inferior să contacteze antagoniștii la nivelul fețelor
palatinale ale acestora, având raport cu 1/3mezială a incisivului central superior
și cu 2/3 distale ale incisivului lateral superior

118. Dinții artificiali neanatomici:

A.sunt indicați la pacienți cu creste alveolare fără atrofie
B.au pantele cuspidiene 0°
C.realizează rapoarte de ocluzie stabile la pacienți cu creste alveolare foarte
atrofiate
D.au pantele cuspidiene 20°
E.sunt indicați la pacienți cu creste alveolare foarte atrofiate și au eficiență
masticatorie redusă
F.realizează rapoarte de ocluzie instabile
G.au eficiență masticatorie
H.au eficiență masticatorie redusă
I.sunt indicați la pacienți cu creste alveolare fără și realizează rapoarte de ocluzie
stabile
J.sunt indicați la pacienți cu creste alveolare foarte atrofiate

119. Obiectivul fonetic urmărește:

A.ca grosimea bazei să fie uniformă, de minimum 2 mm
B.Ca versantul lingual să fie plan-convex
C.ca relieful feţelor palatinale ale dinţilor frontali superiori să fie apropiat de
cel al dinţilor naturali
D.versantul lingual să fie plan-concav
E.redarea zonei de articulare fonetică :planșeul bucal și limba
F.redarea zonei de articulare fonetică: papilă retroincisivă, rugi palatine, rafeu
median
G.ca relieful feţelor vestibulare ale dinţilor frontali superiori să fie apropiat de cel al
dinţilor naturali
H.modelarea simetrică a elementelor de pe suprafaţa orală a machetei
 I.modelarea asimetrică a elementelor de pe suprafaţa orală a machetei
J.ca grosimea bazei să fie uniformă, de maximum 2 mm

120. Modelarea papilelor interdentare:

A.la pacienții mai tineri se realizează mai atrofiate și mai puțin convexe
B.la pacienții de vârsta a treia se modelează mai atrofiate și mai puțin convexe
C.are un rol fizionomic important
D.trebuie realizată în corelație cu tipul constitutional al pacientului
E.la pacienții mai tineri se realizează cu o formă piramidală, convexe, reliefate,
F.are ca scop redarea zonelor de articulare fonetică
G.la pacienții de vârsta a treia se modelează mai puțin convexe
H.se realizează la nivelul ambrazurilor incizașle și ocluzale
I.trebuie realizată în corelație cu vârsta pacientului
J.se realizează la nivelul ambrazurilor cervicale

121. Modelarea festonului gingival:

YY. se poate face poziționând festonul gingival al incisivului central superior mai
ridicat cu 1,5-2 mm față de incisivul lateral și festonul gingival la nivelul caninilor cu 1,5-2 mm
mai apical față de incisivul central
ZZ. se realizează astfel încât să reproducă gingia marginală de la nivelul coletelor
dinților naturali
AAA. are un rol fizionomic important
BBB. se poate face poziționând marginea gingivală a caninului mai ridicată decât la
incisivul central și lateral
CCC. se poate face poziționând marginea gingivală a incisivului lateral mai
ridicată decât la incisivul central și la canin
DDD. se realizează astfel încât cei șase dinți frontali să aibă coletul plasat la o înălțime
diferită
EEE. se realizează astfel încât cei șase dinți frontali să aibă coletul plasat la aceeași
înălțime
FFF. are un rol fizionomic important
GGG. se poate face poziționând festonul gingival al incisivului central superior mai
ridicat cu 1,5-2 cm față de incisivul lateral și festonul gingival la nivelul caninilor cu 1,5-2 cm
mai apical față de incisivul central
HHH. se realizează astfel încât să reproducă papilele interdentare în cerelație cu
vârsta pacientului

122. Prepararea pastei de acrilat:

a. excesul de polimer scade rezistenţa mecanică a materialului
b. excesul de polimer scade plasticitatea pastei
c. excesul de monomer determină apariţia porozităţilor în structura materialului
d. excesul de monomer scade rezistenţa mecanică a materialului
e. excesul de monomer scade plasticitatea pastei
f. excesul de polimer apariţia porozităţilor în structura materialului
g. excesul de monomer nu are acţiune toxică (iritantă) pentru ţesuturi
h. excesul de monomer creşte coeficientul de contracţie al răşinii
i. excesul de polimer creşte coeficientul de contracţie al răşinii
j. excesul de polimer provoacă o culoare neuniformă a acrilatului

123. INTRODUCEREA PASTEI POLIMERICE ÎN TIPAR:

a. introducerea rășinii în tiparul de gips se poate face si prin turnare, dacă este fluidă
b. după introducerea pastei de acrilat în tipar presarea finală durează 3-6 minute
c. deasupra acrilatului se aplică o folie de polietilenă, se închide chiuveta şi se presează lent şi
progresiv, pentru ca pasta acrilică să pătrundă în toate detaliile tiparului
d. pentru tehnica prin presare pasta de acrilat ajunsă în fază filantă se modelează sub formă de rulou
e. pentru tehnica prin presare pasta de acrilat în fază de zahăr pudră umezit se modelează sub formă
de rulou
f. ruloul de acrilat se introduce în jumătatea de tipar în care se află croșetele și modelul
g. În funcţie de consistenţa pastei de acrilat, ea poate fi introdusă în tipar prin mai multe
procedee: presare, turnare, injectare
h. pentru tehnica prin presare pasta de acrilat ajunsă în fază plastică se modelează sub formă
de rulou
i. după introducerea pastei de acrilat în tipar presarea finală durează 30-60 minute
j. ruloul de acrilat se introduce în jumătatea de tipar în care se află dinţii artificiali

124. INTRODUCEREA PASTEI POLIMERICE ÎN TIPAR:

a. In etapa de introducere a răşinii în tipar pot fi realizate armările extrinseci
b. In etapa de introducere a răşinii în tipar pot fi realizate individualizări cromatice ale
gingiei artificiale
c. ruloul de acrilat se introduce în jumătatea de tipar în care se află croșetele și modelul
d. pentru tehnica prin presare pasta de acrilat ajunsă în fază filantă se modelează sub formă
de rulou
e. după introducerea pastei de acrilat în tipar presarea finală durează 3-6 minute
f. introducerea rășinii în tiparul de gips se poate face si prin turnare, dacă este fluidă
g. după presarea acrilatului, chiuveta se introduce într-un cadru metalic cu şurub, în care va
sta pe tot parcursul termopolimerizării
h. In etapa de introducere a răşinii în tipar pot fi introduse elemente de identificare ale
protezelor
i. pentru tehnica prin presare pasta de acrilat în fază de zahăr pudră umezit se modelează sub formă
de rulou
j. In etapa de introducere a răşinii în tipar pot fi realizate pigmentatii entice

125. INTRODUCEREA PASTEI POLIMERICE ÎN TIPAR:

a. In etapa de introducere a răşinii în tipar se face armarea extrinsecă cu inserturi metalice
b. In etapa de introducere a răşinii în tipar se face armarea extrinsecă a acrilatului prin
introducerea de fibre aramidice
c. pigmenții pentru individualizările cromatice pot fi utilizaţi în combinaţie doar cu răşinile
fotopolimerizabile
d. In etapa de introducere a răşinii în tipar se face armarea extrinsecă a acrilatului prin introducerea
de fibre de cuarţ
e. In etapa de introducere a răşinii în tipar se face armarea extrinsecă a acrilatului prin
introducerea de fibre de polietilenă
f. după introducerea pastei de acrilat în tipar presarea finală durează 3-6 minute
g. Pentru crearea unui aspect cât mai natural al gingiei artificiale trebuie să se ţină cont de
aspectele cromatice ale gingiei naturale.
h. Pigmenţii gingivali se pot aplica prin pensulare, după amestecarea prealabilă a polimerului
cu monomerul într-un godeu mic de cauciuc
i. pigmenții pentru individualizările cromatice sunt acrilate ce conţin cadmiu
j. Pigmenţii gingivali se aplică în tipar dinspre gingia ataşată spre vârfurile papilelor interdentare

126. INTRODUCEREA PASTEI POLIMERICE ÎN TIPAR:

a. pigmenții pentru individualizările cromatice pot fi utilizaţi în combinaţie doar cu răşinile
autobaropolimerizabile
b. pigmenții pentru individualizările cromatice sunt acrilate ce nu conţin cadmiu
c. pigmenții pentru individualizările cromatice sunt disponibili în nuanţe diverse: roz-pal,
roz, roşu aprins şi maroniu
d. pigmenții pentru individualizările cromatice sunt acrilate ce conţin cadmiu
e. pigmenții pentru individualizările cromatice pot fi utilizaţi în combinaţie doar cu răşinile
fotopolimerizabile
f. Pigmenţii gingivali se pot aplica sub formă de pulbere care se fixează cu câteva picături de
polimer lichid
g. după introducerea pastei de acrilat în tipar presarea finală durează 3-6 minute
h. pentru realizarea pigmentațiilor etnice se utilizează acrilate de diferite nuanţe („acrylic
stains”) care se introduc în tipar înaintea acrilatului pentru baza protezei.
i. In etapa de introducere a răşinii în tipar se face armarea extrinsecă a acrilatului prin
introducerea de fibre de carbon
j. In etapa de introducere a răşinii în tipar se face armarea extrinsecă a acrilatului prin
introducerea de fibre de sticlă

127. INTRODUCEREA PASTEI POLIMERICE ÎN TIPAR:

a. Polimerizarea pigmentului gingival are loc după polimerizarea pastei din care se realizează
proteza
b. Pigmenţii gingivali se pot aplica prin pensulare, după amestecarea prealabilă a pulberii cu
lichidul într-un godeu
c. pigmenții pentru individualizările cromatice pot fi utilizaţi în combinaţie doar cu răşinile
fotopolimerizabile
d. Polimerizarea pigmentului gingival are loc înaintea polimerizării pastei din care se realizează
proteza
e. Pigmenţii gingivali sunt fotopolimerizabili, se aplică în zona gingiei marginale și se
polimerizează înainte rășinii din care se face proteza
f. tot în etapa de introducere a pastei acrilice în tipar pot fi aplicate elemente pentru
identificarea cromatică
g. Polimerizarea pigmentului gingival are loc împreună cu pasta acrilică din care se
realizează proteza
h. Pigmenţii gingivali se pot aplica sub formă de pulbere care se fixează cu câteva picături de
monomer lichid
i. Pigmenţii gingivali se aplică în tipar dinspre vârfurile papilelor interdentare către gingia
marginală şi apoi spre cea ataşată.
j. Pigmenţii gingivali se pot aplica cu pensonul, după amestecarea prealabilă a polimerului cu
monomerul într-un godeu de porțelan

128. INTRODUCEREA PASTEI POLIMERICE ÎN TIPAR:

a. Pigmenţii gingivali se pot aplica prin pensulare, după amestecarea prealabilă a polimerului
cu monomerul într-un godeu
b. Pigmenţii gingivali se aplică în tipar dinspre vârfurile papilelor interdentare către gingia
marginală şi apoi spre cea ataşată.
c. acrilatele high impact au în compoziţie particule de cauciuc (50% din greutate) care au rolul de a
opri propagarea eventualelor fisuri apărute în masa acrilatului
d. Pigmenţii gingivali se pot aplica sub formă de pulbere care se fixează cu câteva picături de
monomer lichid
e. Creşterea rezistenţei la fractură a rășinii acrilice se poate face prin armarea extrisecă ce implică
introducerea în compoziţia acrilatului a unor particule de cauciuc (30% din greutate)
f. Pigmenţii gingivali se pot aplica prin pensulare, după amestecarea prealabilă a pulberii cu
lichidul într-un godeu
g. pigmenții pentru individualizările cromatice pot fi utilizaţi în combinaţie doar cu răşinile
fotopolimerizabile
h. respectarea cu stricteţe a regimului de polimerizare permite formarea unor lanţuri
macromoleculare cu catene cât mai lungi, deci un acrilat mai putin rezistent
i. în etapa de introducere a pastei acrilice în tipar poate fi realizată şi aplicarea unor
elemente pentru identificarea protezei
j. în cazul unei proteze mandibulare armate, plasa metalică este plasată de obicei în grosimea
versantului vestibular al șeilor

129. INTRODUCEREA PASTEI POLIMERICE ÎN TIPAR:

a. în cazul unei proteze mandibulare armate, plasa metalică este plasată de obicei în grosimea
versantului vestibular al șeilor
b. acrilatele high impact au în compoziţie particule de cauciuc (50% din greutate) care au rolul de a
opri propagarea eventualelor fisuri apărute în masa acrilatului
c. în această etapă pot fi introduse odată cu pasta de acrilat firișoare roşii de nylon care imită
vascularizaţia mucoasei
d. după introducerea pastei de acrilat în tipar presarea finală durează 3-6 minute
e. tot în etapa de introducere a pastei acrilice în tipar pot fi aplicate elemente pentru identificarea
cromatică
f. elemente pentru idenficarea protezei sunt utile pentru identificări în medicina legală
g. elemente pentru idenficarea protezei sunt utile pentru pacienţii instituţionalizaţi în azile
h. elemente pentru idenficarea protezei pot fi plăcuţe de celuloid pe care este inscripţionat
numele pacientului
i. elemente pentru idenficarea protezei pot fi plăcuţe de metal pe care este inscripţionat un
nume sau un număr.
j. Creşterea rezistenţei la fractură a rășinii acrilice se poate face prin armarea extrisecă ce implică
respectarea cu stricteţe a regimului de polimerizare

130. INTRODUCEREA PASTEI POLIMERICE ÎN TIPAR:

a. armarea intrinsecă constă în introducerea în grosimea acrilatului bazei a unor fibre de carbon
b. Plasa metalică pentru armare este introdusă în tipar în etapa de inserare a pastei acrilice,
fiind plasată între două straturi succesive de acrilat.
c. armarea intrinsecă constă în introducerea în grosimea acrilatului bazei a unor fibre de polietilenă
d. armarea intrinsecă constă în introducerea în grosimea acrilatului bazei a unor fibre aramidice
e. În cazul răşinilor care se introduc în tipar prin injecţie, pulberea şi lichidul sunt predozate
în capsule (20g pulbere/30 ml lichid)
f. În cazul răşinilor care se introduc în tipar prin injecţie, materialul poate fi tip
monocomponent–pastă ce nu mai necesită amestecare
g. armarea intrinsecă- constă în introducerea în grosimea acrilatului bazei a unor fibre de Kevlar
h. în cazul unei proteze mandibulare armate, plasa metalică este plasată de obicei în grosimea
versantului lingual al șeilor
i. armarea intrinsecă constă în introducerea în grosimea acrilatului bazei a unor fibre de sticlă
j. armare intrinsecă reprezintă obţinerea unor acrilate cu rezistenţă crescută, prin formarea
unor lanţuri macromoleculare cu catene cât mai lungi

131. INTRODUCEREA PASTEI POLIMERICE ÎN TIPAR:

a. În cazul răşinilor care se introduc în tipar prin injecţie pasta se obţine prin malaxare mecanică
timp de 10-15 minute.
b. armarea extrinsecă – constă în introducerea în grosimea acrilatului bazei a unor bare sau
plase metalice
c. armare intrinsecă –reprezintă obţinerea unor acrilate cu rezistenţă crescută prin
respectarea cu strictețe a regimului de polimerizare indicat de producător
d. În cazul răşinilor care se introduc în tipar prin injecţie granulele sunt predozate în capsule
iar pasta se obţine prin malaxare mecanică
e. plasa metalică se verifică pe model şi se adaptează la reliefurile şi dimensiunile câmpului
protetic
f. armarea extrinsecă – constă în introducerea în grosimea acrilatului bazei a unor fibre (de
carbon, de sticlă, de polietilenă)
g. respectarea cu stricteţe a regimului de polimerizare permite formarea unor lanţuri
macromoleculare cu catene cât mai lungi, deci un acrilat mai rezistent
h. răşina poliuretanică Microbase se prezintă sub formă de granule prepolimerizate, în capsule
metalice
i. in cazul rășinilor monocomponent–pastă, pasta se obţine prin malaxare mecanică 5 minute
j. armarea intrinsecă constă în introducerea în grosimea acrilatului bazei a unor fibre de polietilenă

132. INTRODUCEREA PASTEI POLIMERICE ÎN TIPAR prin injectare:

a. Dispozitivele de injectare a rășinii pot fi manuale si pneumatice
b. Pentru a compensa contracţia de polimerizare a rășinii, tehnica prin injectare asigură
introducerea ei continuă în tipar .
c. introducerea pastei în tipar prin injecţie se bazează pe principiul injectării sub presiune a unei
mase plastice în tipar, urmată de polimerizarea acesteia la temperaturi cuprinse între 50-100°C
d. la sistemele pneumatice de injectare a răşinilor autopolimerizabile injectarea se realizează
de jos în sus, sub o presiune de 4 atm şi o viteză de 8mm/s, (de sus in jos e correct- pag160)
e. la sistemele manuale de injectare a rășinii pistonul este deplasat prin rotirea unei manete
f. la sistemele pneumatice de injectare a răşinilor autopolimerizabile injectarea se realizează de jos
în sus, sub o presiune de 8 atm şi o viteză de 4mm/s,
g. acrilatul în fază lichidă este introdus direct în dispozitivul de injectare (corect- intai in cilindru
metallic) _
h. la sistemele manuale de injectare a rășinii maneta este rotită prin deplasarea unui piston
i. la sistemele manuale de injectare a rășinii maneta este deplasată prin rotirea unui piston
j. Sistemele manuale de injectare a rășinii funcţionează pe principiul transformării mişcării
de rotaţie în mişcare de translaţie lentă

133. INTRODUCEREA PASTEI POLIMERICE ÎN TIPAR prin injectare:

a. Sistemul de injectare SR-Ivocap utilizează o răşină poliuretanică monocomponent-pastă
predozată
b. Sistemul Microbase/DeTrey are avantajul că rășina nu conţine MMA, deci riscul de
apariţie a alergiilor este minim
c. Sistemul Microbase/DeTrey utilizează o răşină poliuretanică monocomponent-pastă
predozată în capsule de 56g
d. prin rotirea manetei, pistonul este deplasat în jos şi împinge răşina din cilindrul metalic
către tipar
e. la sistemele pneumatice de injectare a rășinii pistonul este deplasat prin rotirea unei manete
f. la sistemele manule de injectare a răşinilor autopolimerizabile injectarea se realizează de jos în
sus, sub o presiune de 8 atm şi o viteză de 4mm/s,
g. acrilatul în fază plastică sau lichidă este introdus într-un cilindru metalic, care apoi se
fixează în dispozitivul de injectare
h. sistemele manuale de injectare compensează contracţia la polimerizare a acrilatelor
termopolimerizabile prin injectarea continuă a materialului pe parcursul polimerizării
i. la sistemele manuale de injectare a rășinii maneta este rotită prin deplasarea unui piston
j. Sistemul SR-Ivocap/Ivoclar foloseste cartuse cu amestec pulbere/lichid predozat care se
malaxează mechanic

134. Sistemul Microbase/DeTrey :

a. foloseste cartuse cu amestec pulbere/lichid predozat care se malaxează mecanic
b. este un sistem pentru injectarea răşinilor cu polimerizare în mediu umed
c. Răşina va fi injectată în tipar timp de 5 minute, cu o presiune de 6 bari
d. foloseste o chiuveta formată din două jumătăţi tronconice, carei are trei braţe conice dispuse la
120° pe circumferinţa chiuvetei
e. ofera avantajul economiei de material şi de timp
f. nu conţine MMA, deci riscul de apariţie a alergiilor este minim
g. folosește răşini autopolimerizabile, asa numite cu polimerizare “la rece”, t <60°C
h. materialul are omogenitate optimă datorită faptului că este mono-component-pastă
i. utilizează o răşină poliuretanică monocomponent-pastă predozată în capsule de 56g (doză
unică),
j. rășina conţine 54% pulbere microfină de sticlă- SiO2- cu grad mare de dispersie şi pulbere
de polimer

135. POLIMERIZAREA PASTEI POLIMERICE:

a. Polimerizarea se desfăşoară în 3 etape: iniţierea, dezvoltarea stoparea
b. Polimerizare la rece se poate desfășura în mediu umed sau în mediu uscat (cuptor cu microunde)
c. Polimerizarea este reacţia chimică de unire a monomerului cu polimerul, în urma căreia se
formează lanţuri macromoleculare.
d. în etapa de iniţiere a polimerizării catalizatorul desface monomerul în radicali liberi
e. Prin polimerizare pasta acrilică trece din faza plastică în faza solidă.
f. în etapa de stopare a polimerizării se opreşte creşterea lanţului macromolecular prin
epuizarea radicalilor liberi
g. Prin polimerizare pasta acrilică trece din faza solidă în faza plastică
h. Polimerizare la cald şi presiune în mediu uscat (cuptor cu microunde) se face pentru rășinile
autoplaste
i. Polimerizarea se desfăşoară în 2 etape: iniţierea și stoparea
j. în etapa de dezvoltare a polimerizării catalizatorul desface monomerul în radicali liberi

136. POLIMERIZAREA PASTEI POLIMERICE:

a. în etapa de dezvoltare a polimerizării radicalii liberi se unesc formând lanţuri
macromoleculare
b. Autopolimerizarea este o reacţie de polimerizare exotermă declanşată la contactul dintre
pulbere (polimerul) şi lichid (monomerul).
c. Polimerizare la cald şi presiune în mediu uscat (cuptor cu microunde) se face pentru rășinile
autoplaste
d. Polimerizarea se desfăşoară în 2 etape: preîncălzirea și încălzirea
e. Viteza reacţiei de termopolimerizare este dependentă de raportul pulbere/lichid.
f. Polimerizare la rece se poate desfășura în mediu umed sau în mediu uscat (cuptor cu microunde)
g. Autopolimerizarea este o reacţie de polimerizare exotermă ce are loc fără ca materialul să
necesite un aport energetic extern pentru iniţierea ei,
h. Polimerizarea este reacţia chimică de unire a metacrilatului de metil cu polimetacrilatul de
metil, în urma căreia se formează lanţuri macromoleculare.
i. în etapa de iniţiere a polimerizării radicalii liberi se unesc formând lanţuri macromoleculare
j. pt răşinile autopolimerizabile “ la rece” polimerizarea are loc la temperaturi cuprinsă între
45°C - 55°C (maxim 60°C) şi presiunea de 2-3 atm, timp de 10-30 minute

137. Termopolimerizarea cu căldură umedă:

a. polimerizarea este o reacţie exotermă, cu eliberare de căldură (60– 65°C)
b. dacă temperatura ar depăşi 100,8°C, ar determina apariția porozităţilor în acrilat.
c. Viteza reacţiei de termopolimerizare este dependentă de raportul pulbere/lichid.
d. caldura eliberată din reactia exotermă nu influențează temperatura din baia de apă în care se află
tiparul.
e. se produce prin introducerea chiuvetei într-o baie de apă, a cărei temperatură se ridică la
maxim 100°C cu ajutorul unei surse de căldură, respectând regimul termic de polimerizare
indicat de firma producătoare a rășinii
f. nu se foloseste foarte des această metodă
g. temperatură la care monomerul fierbe şi se volatilizează este 100°C
h. nu necesită o dotare specială a laboratorului, iar temperaturile sunt mai uşor de controlat
i. Este cea mai utilizată metodă de termopolimerizare
j. Respectarea regimului de termopolimerizare se impune cu stricteţe, deoarece abaterea de
la el, mai ales la început duce la modificări în structura piesei protetice din acrilat.

138. Termopolimerizarea cu caldură umeda:

a. viteza reacţiei de termopolimerizare este dependentă de raportul pulbere/lichid.
b. temperatura de încălzire nu trebuie să depăşească brusc 60-65°C, deoarece adunată cu
căldura eliberată din reacţie ar depăşi 100,8°C, temperatură la care monomerul fierbe şi se
volatilizează, creând porozităţi în acrilat.
c. nu este o tehnică folosită prea des
d. polimerizarea este o reacţie exotermă, cu eliberare de căldură (60– 65°C)
e. caldura eliberată din reactia exotermă nu influențează temperatura din baia de apă în care se află
tiparul.
f. dacă nu se respectă regimul de termopolimerizare proteza va prezenta monomer rezidual
care este toxic şi alergen.
g. Polimerizarea este o reacţie exotermă, cu eliberare de căldură (30 – 40°C), care se
însumează la temperatura din baia de apă în care se află tiparul
h. dacă nu se respectă regimul de termopolimerizare creşte permeabilitatea la lichidul şi flora
microbiană din mediul oral
i. temperatură la care monomerul fierbe şi se volatilizează este 100°C
j. dacă nu se respectă regimul de termopolimerizare apar microporozităţi care determină
scăderea semnificativă a rezistenţei mecanice

139. Termopolimerizarea cu microunde:

a. se face in chiuvete speciale metalice armate cu fibre de sticlă, permeabile pentru microunde.
b. După injectarea răşinii în tipar, chiuveta este aşezată pe platoul cuptorului cu microunde
c. Răcirea se desfăşoară în aer, timp de o oră, apoi în apă rece timp de 30 minute.
d. Răcirea se desfăşoară în aer, timp de 48 ore
e. După turnarea răşinii în tipar, chiuveta este aşezată pe platoul cuptorului cu microunde
f. se face in chiuvete speciale, din mase plastice armate cu fibre de sticlă, permeabile pentru
microunde.
g. Durata polimerizării variază de la un sistem la altul, între 3 și 15 minute
h. Termopolimerizarea cu microunde se mai numeste la cald și presiune
i. Mecanismul de acţiune al microundelor se bazează pe creşterea energiei interne a
polimerului cauzată de creşterea agitaţiei moleculare, urmată de încălzirea consecutivă a
materialului
j. Răcirea se desfăşoară în aer, timp de 2 ore, apoi în apă rece timp de 10 minute.

140. Termobaropolimerizarea (la cald şi presiune):

a. se face cu termobaropolimerizatorul care asigură o încălzire uniformă şi exercitatea unei
presiuni asupra sistemului model–răşină–chiuvetă.
b. După injectarea materialului în tipar cu presiunea de 6 atm, timp de 5 minute, unitatea de
injectare este introdusă în baia de polimerizare, unde se menţine 35 minute la 95-98°C
c. nu se deosebeşte de termopolimerizarea clasică
d. asigură un randament ridicat de transformare a monomerului în polimer
e. aparatul utilizat asigură o încălzire uniformă dar nu și exercitatea unei presiuni asupra sistemului
model–răşină–chiuvetă, de aceea este necesar ringul metalic .
f. reduce semnificativ procentul de monomer rezidual şi în consecinţă se evită apariţia
incluziunilor de aer în material
g. Răcirea se face timp de 60 minute în apă rece, cu menţinerea presiunii de injectare constante în
primele 10 minute .
h. injectarea materialului în tipar are loc cu presiunea de 5 atm, timp de 6 minute
i. reduce semnificativ procentul de monomer rezidual dar nu poate evita apariţia incluziunilor de
aer în material
j. Monomerul rezidual şi incluziunile de aer reprezintă zone de concentrare a tensiunilor
mecanice în material şi potenţiale puncte de iniţiere a fracturii protezei.

141. Dezambalarea protezei finite: pg.170

III.scoaterea protezei se face prin secţionarea gipsului cu atenţie pentru a nu deteriora proteza
şi pentru a recupera modelul
JJJ. la dezambalarea nu trebuie spart modelul funcțional , deoarece va fi util în etapele de
verificare şi remontare a protezei
KKK. gipsul împreună cu proteza se îndepărtează din chiuvetă prin lovituri uşoare la baza
chiuvetei
LLL. pentru îndepărtarea urmelor de ghips aderente de pe suprafaţa protezei se folosesc diferite
freze
MMM.pentru îndepărtarea urmelor de ghips aderente de pe suprafaţa protezei se foloseste motorul
orizontal de laborator
NNN. la dezambalarea nu trebuie spart modelul preliminar, deoarece va fi util în etapele de
verificare şi remontare a protezei
OOO. imediat după polimerizare chiuveta se desface introducând două spatule între cele două
jumătăţi
PPP. dezambalarea este mai uşoară dacă pereţii interni ai chiuvetei au fost izolaţi cu o
substanţă grasă înainte de ambalare
QQQ. dezambalarea este mai uşoară dacă pereţii interni ai chiuvetei au fost izolaţi cu Pectizol
înainte de ambalare
RRR. Dezambalarea este operaţia de îndepărtare a protezei finite din masa de ambalat prin
spargerea acesteia.

142. PLANAREA protezei finite - material şi instrumentar necesar: pg.175

A. perii circulare
B. motor orizontal
C. instrumentar rotativ activ şi bine centrat
D. micromotor
E. pietre cu granulaţie mare
F. discuri din piele de bivol
G. benzi abrazive
H. puful de bumbac
I. freze pentru prelucrat acrilatul
J. conuri, filţuri de pâslă

143.Prelucrarea mecanică a protezei finite:

A. îndepărtarea urmelor de ghips aderente de pe suprafaţa protezei se face cu un jet de
vapori sub presiune
B. Plusurile mari de acrilat se pot îndepărta cu perii circulare de sârmă
C. pentru îndepărtarea urmelor de ghips aderente de pe suprafaţa se introduce proteza în
soluţie de citrat de sodiu 30% pentru câteva ore
D. Plusurile mari de acrilat de la nivelul suprafețelor externe se îndepărtează cu pietre abrazive
acţionate de motorul orizontal de laborator
E. Plusurile mari de acrilat se pot îndepărta cu filţuri de pâslă
F. Plusurile mari de acrilat se pot îndepărta cu paste foarte abrazive
G. În cazul protezelor realizate prin injecţie, în etapa de lustruire se îndepărtează şi excesul de
material polimerizat în canalul de injectare
H. proteza se spală cu o perie aspră, sub jet de apă
I. Prelucrarea mecanică a protezelor acrilice se realizează cu instrumentar rotativ şi
cuprinde trei etape: planare, netezire și lustruire
J. Planarea are ca scop îndepărtarea plusurilor mari de acrilat de la nivelul marginilor și
de pe suprafaţa externă a protezei

144. PLANAREA protezei finite:

A. Planarea are ca scop îndepărtarea plusurilor mari de acrilat de la nivelul marginilor și de pe
suprafaţa externă a protezei si se face cu un jet de vapori
B. Se detaşează întâi fragmentele mai mari de la nivelul marginilor, apoi se îndepărtează
asperităţile de pe suprafaţa externă a protezei.
C. Planarea are ca scop îndepărtarea plusurilor mari de acrilat de la nivelul marginilor și
de pe suprafaţa externă a protezei
D. în timpul planării nu trebuie exercitate presiuni pe suprafaţa protezei deoarece ar
determina deteriorarea („arderea”) acrilatului.
E. Plusurile mari de acrilat se pot îndepărta cu perii circulare de sârmă
F. se face cu instrumentar rotativ la 8000 de turaţii
G. îndepărtarea urmelor de ghips aderente de pe suprafaţa protezei se face cu un jet de nisip sub
presiune
H. Îndepărtarea plusurilor de acrilat de la nivelul marginilor protezei se face cu freze
pentru prelucrat acrilatul şi cu pietre abrazive acţionate de micromotor.
I. În cazul protezelor realizate prin injecţie, în etapa de planare se secţionează și canalele
de injectare
J. Plusurile mari de acrilat se pot îndepărta cu filţuri de pâslă
145. NETEZIREA protezei:
A. se realizează cu micromotor si instrumentar abraziv rotativ de diverse forme şi
dimensiuni (freze, pietre şi benzi abrazive)
B. se poate face cu conuri, filţuri de pâslă
C. Scop: prelucrarea mai fină a marginilor, a ambrazurilor, precum şi desăvârşirea
prelucrării suprafeţei externe
D. Scop: îndepărtarea defectelor mici, aciforme, de pe suprafaţa internă a protezei,
E. Plusurile mari de acrilat se pot îndepărta cu filţuri de pâslă
F. Plusurile mari de acrilat se pot îndepărta cu paste foarte abrazive
G. Scop: desăvârşirea prelucrării suprafeţei externe
H. se procedează din aproape în aproape cu frezele, pietrele şi benzile abrazive cu
granulaţii din ce in ce mai fine
I. Plusurile mari de acrilat se pot îndepărta cu perii circulare de sârmă
J. se poate face cu perii circulare

146.NETEZIREA protezei:
A. necesită freze diamantate cilindrice, sferice, în formă de pară, de flacară
B. se poate face cu motorul orizontal și discuri din piele
C. netezirea finală se face cu puful de bumbac
D. se face de-a lungul marginilor, întâi cu frezele pentru acrilat, apoi urmează netezirea
fină
E. Plusurile mari de acrilat se pot îndepărta cu perii circulare de sârmă
F. Scop: îndepărtarea defectelor mici, aciforme, de pe suprafaţa internă a protezei
G. Plusurile mari de acrilat se pot îndepărta cu paste foarte abrazive
H. Plusurile mari de acrilat se pot îndepărta cu filţuri de pâslă
I. marginile şi incizurile corespunzătoare frenurilor şi plicilor alveolo-jugale pot fi
netezite şi finisate optim cu ajutorul frezelor diamantate ce au un design special
conceput în acest scop
J. necesită o varietate extrem de bogată de instrumente abrazive, de diferite forme şi
dimensiuni

147.NETEZIREA protezei:
A. netezirea finală se poate realiza cu benzi abrazive montate la motorul orizontal
B. se poate face cu perii circulare
C. netezirea la nivelul papilelor interdentare este uşor de obţinut cu ajutorul frezelor
diamantate în formă de flacără,
D. se poate face cu perii circulare
E. plusurile mici de acrilat se pot îndepărta cu paste foarte abrazive
F. netezirea la nivelul ambrazurilor cervicale se face cu ajutorul frezelor diamantate în
formă de flacără
G. se poate face cu conuri de pâslă
H. se poate face cu filţuri de pâslă
I. netezirea finală se poate realiza cu gume abrazive montate la micromotor
J. netezirea versanţilor externi ai şeilor poate fi facută cu o freză diamantată universal
148.NETEZIREA protezei:
A. între faza de netezire şi cea de lustruire a protezei se pot realiza individualizări
cromatice ale protezei
B. netezirea la nivelul papilelor interdentare este uşor de obţinut cu ajutorul frezelor diamantate
montate la motorul orizontal
C. gingia liberă, papilele şi gingia ataşată rămân la culoarea de bază dacă nu se
intenționează și realizarea de pigmentări etnice
D. pentru individualizări cromatice se aplică monomer pe suprafaţa externă a protezei
care va fi pigmentată iar cu pensonul se aplică polimer roz-pal peste bosele radiculare
şi roşu peste mucoasa alveolară
E. pentru individualizări cromatice în acestă etapă se pot utiliza acrilate
autopolimerizabile
F. netezirea la nivelul ambrazurilor cervicale se face cu ajutorul frezelor diamantate universale
actionate de motorul orizontal
G. pentru individualizări cromatice în acestă etapă se pot utiliza rășini fotopolimerizabile
fără cadmiu
H. pentru individualizări cromatice în acestă etapă se pot utiliza rășini fotopolimerizabile cu
cadmiu
I. pentru individualizări cromatice în acestă etapă se pot utiliza acrilate termopolimerizabile
J. netezirea versanţilor externi ai şeilor poate fi facută cu discuri din piele de bivol

149.LUSTRUIREA protezei:
A. Este etapa finală a prelucrării mecanice
B. Este prima etapa a prelucrării mecanice
C. Aspectul igienic se referă la împiedicarea aderării şi stagnării alimentelor pe suprafaţa
protezei
D. se poate realiza cu gume abrazive montate la micromotor
E. Aspectul profilactic vizează alunecarea părţilor moi periprotetice și prevenirea lezării
mucoasei
F. urmăreşte obţinerea unor suprafeţe externe lucioase care să respecte principiul
igienico-profilactic
G. Aspectul igienic vizează alunecarea părţilor moi periprotetice și prevenirea lezării mucoasei
H. Aspectul profilactic se referă la împiedicarea aderării şi stagnării alimentelor pe suprafaţa
protezei
I. faţa mucozală a protezei nu se lustruieşte
J. urmăreşte obţinerea unor suprafeţe externe și interne lucioase care să respecte principiul
igienico-profilactic

150.LUSTRUIREA protezei - material şi instrumentar necesar:

A. benzi abrazive
B. puful de bumbac
C. paste abrazive pe bază de pulbere fină de piatră ponce sau cuarţ, oxid de siliciu sau de
oxid de aluminiu;
D. pompită de aer
E. pietre cu granulaţie mare
F. bec de gaz
G. perii circulare
H. freze pentru prelucrat acrilatul
I. conuri, cilindri şi filţuri de pâslă
J. discuri din piele de bivol

151.LUSTRUIREA protezei:
A. lustruirea se face din aproape în aproape, cu pauze, pentru a preveni modificarea
acrilatului din cauza căldurii produse prin frecare
B. luciul final se obţine cu puful circular montat la motorul orizontal, cu pastă de lustruit
C. se recomandă ca lustruirea să se realizeze cu proteza pe model pentru a evita
deformarea acesteia
D. se pot folosi perii de lustruit care conţin şi agenţi antimicrobieni cu efect antifungic, antiviral
şi antibacterial
E. urmăreşte obţinerea unor suprafeţe externe și interne lucioase care să respecte principiul
igienico-profilactic
F. unghiul de acţiune al periuţei trebuie mentinut constant pentru a pătrunde în toate spaţiile
interproximale şi a nu produce modificări la nivelul papilelor
G. pasta de lustruit este acţionată pe suprafaţa protezei de instrumentae rotativ acţionat
de motorul orizontal de laborator:
H. pentru lustruirea zonelor mai puţin accesibile (papile interdentare şi ambrazuri), se
recomandă periuţe mici, în formă de stea sau roată
I. luciul final se obţine cu discuri din piele, care realizează o lustruire „calduță” la viteze de
până la 1500 RPM
J. se face cu perii circulare din păr de capră, filţuri şi conuri din bumbac sau lână

152.REOPTIMIZARILE protezei:
A. Reoptimizarea unei protezei parțiale acrilice poate consta în captușire, reparatie,
rebazare
B. rebazare reprezintă înlocuirea totală a bazei protezei cu una nouă, utilizând şeile şi
arcada artificială de la proteza veche
C. Căptușirea este indicată când marginile protezei sunt supradimensionate
D. Protezele amovibile acrilice pot suferi fracturări ale bazei, marginilor sau dinţilor
artificiali,
E. căptuşirea înseamnă înlocuirea bazei protezei cu una nouă, utilizând şeile şi arcada artificială
de la proteza veche
F. rebazare reprezintă readaptarea protezei la câmpul protetic prin aplicarea unor materiale
reziliente sau dure pe faţa mucozală a acesteia
G. căptuşirea înseamnă readaptarea protezei la câmpul protetic prin aplicarea unor
materiale reziliente sau dure pe faţa mucozală a acesteia
H. reparaţie înseamnă refacerea funcţionalităţii unei proteze la care s-a fracturat baza sau
s-a desprins un dinte artificial sau un croșet
I. sunt necesare când apar modificări ale substratului osos (atrofii, resorbţii) ce au drept
consecinţă stabilizarea protezelor.
J. reparaţie înseamnă aplicarea unor materiale reziliente sau dure pe faţa mucozală a acesteia