1.

Dintii din acrilat -avantaje:

A. nu se abrazeaza
B. au rezilienta mai mare decat a celor ceramici
C. retentie chimica si mecanica la proteza
D. retentie chimica la proteza
E. pret de cost scazut
F. stabilitate cromatica excelenta
G. rezistenta mecanica deosebita
H. pot fi slefuiti pentru ajustarea dimensiunilor
I. pot fi ajustati ocluzal
J. au structura poroasa
2. Dintii din acrilat -dezavantaje:
A. Modificarea culorii in timp
B. se pot sparge
C. produc un zgomot caracteristic la contactul cu antagonistii
D. structura poroasa
E. nu pot fi ajustati prin frezare
F. sunt duri si casanti
G. rezistenta mecanica mica
H. rezistență mica la uzura
I. au retentie mecanica la proteza
J. modificarea structurii in timp
3. Crosetul Bonwill:
A. este format din doua crosete Akers
B. nu asigura functia de sprijin
C. are un conector secundar proximal
D. are patru brate retentive
E. nu are brate retentive
F. are doi conectori secundari proximali, unul mezial si unul distal
G. are doi pinteni ocluzali
H. are două brate retentive si doua opozante
I. are un pinten ocluzal
J. are un conector secundar interdentar
4. O portamprenta individuală poate fi facută din:
A. rășini termopolimerizabile
B. masa de ambalat
C. folie de ceară roz
D. răsini autopolimerizabile
E. plăci din material fotopolimerizabil
F. plăci de bază (shellac)
G. hidrocoloizi ireversibili
H. plastic
I. răsini fotopolimerizabile prin tehnica 3D printing
J. siliconi de duplicare
5. Portamprenta individuală:
A. poate fi facută din alginate sau siliconi
B. are un buton de presiune în creastă de cocos
C. poate avea mânerul pe bolta palatină
D. are doi butoni de presiune
E. este folosită pentru amprenta preliminară
F. necesită elemente de întarire dacă e din shellac
G. uneori poate avea și arcadă artificială
H. are o bază rigidă, nedeformabilă
I. se face pe modelul functional
J. are un mâner paralelipipedic pe linia mediană
6. Plăcuța palatină completă:
A. se foloseste in edentaii intercalate clasa IIIa Kennedy
B. este ndicată- numai când există puţini dinţi restanţi şi creasta este atrofiată
C. este cea mai groasa din toate tipurile de placută (0.6 mm)
D. are limita posterioară distal de linia Ah
E. datorită suprafeţei mari, asigură menţinerea protezei şi prin adeziune.
F. din cauza suprafeţei mari pot apare inflamații și hiperplazii ale mucoasei la pacienții cu
igienă orală precară
G. nu are rigiditate suficienta
H. asigură cea mai mare rigiditate datorita suprafetei mari
I. are grosimea de doar 0.4 mm
J. nu are contact cu dinții restanți
7. Paralelograful este utilizat:
A. sa masoare dimensiunile dintilor restanți
B. să identifice zonele retentive
C. sa traseze ecuatorul protetic
D. sa masoare migrarile dinților restanți
E. de medic pentru analiza modelului duplicat
F. in alegerea dintilor
G. in etapa de inregistrare a relatiilor intermaxilare
H. să determine axa de insertie
I. să determine axa de dezinsertie
J. să masoare retentivitatea dintilor
8. Paralelograful este un instrument care:
A. are un accesoriu pentru determinarea axei de insertie
B. este utilizat pentru trasarea ecuatorului protetic
C. este utilizat de catre tehnician pentru analiza modelului preliminar
D. are trei tije diferite de analiză
E. este util pentru alegerea dinților artificiali
F. are o tijă de analiză pentru determinarea zonelor retentive
G. este util pentru montarea dinților
H. este utilizat de catre medic pentru analiza modelului funcțional
I. este utilizat pentru măsurarea marimii zonelor retentive
J. care are trei retentivometre
9. Conectorul principal al protezei scheletate asigură confortul pacientului prin:
A. distribuirea solicitărilor funcţionale pe întreaga suprafaţă de sprijin dento-parodontal şi
muco-osos
B. unghiuri rotunjite la întâlnirea cu celelalte elemente
C. simetria faţă de linia mediană
D. aplicarea conectorului principal în zone cât mai puţin funcţionale
E. luciu de oglindă pe fața internă, mucpzală
F. aplicarea conectorului principal perpendicular pe planul medio-sagital
G. suprafaţă cât mai redusă posibil
H. unghiuri drepte la întâlnirea cu celelalte elemente ale scheletului metalic
I. suprafață cât mai întinsă posibil
J. despovărarea zonelor subiacente (foliere)
10. Plăcuța mucozală in U:
A. nu are contact cu dinții restanți
B. grosime 0,6mm (pt o rezistenţă optimă)
C. are contact doar cu mucoasa boltii palatine
D. se asociază adesea cu un croset continuu
E. are contact cu dinții restanți pe un prag supraecuatorial plasat pe fața linguală
F. se poate asocia cu o bară dentară
G. poate fi deschisă catre anterior cand exista un torus inoperabil in treimea anterioara a
boltii palatine
H. poate fi deschisă posterior cand exista un torus inoperabil in treimea posterioara a boltii
palatine
I. este un conector principal mandibular
J. are contact cu dinții restanți pe un prag supraecuatorial plasat pe fața vestibulară
11. Plăcuța palatină mucozală poate avea următoarele variante:
A. Plăcuţă palatină fenestrată
B. Plăcuţă palatină cu lăţime redusă
C. Plăcuță linguală
D. Plăcuță dento-mucozală maxilară
E. Plăcuță dentară
F. Plăcuță vestibulară
G. Plăcuţă palatină în formă de U
H. Plăcuţă palatină cu lăţime mare
I. Plăcuță dento-mucozală mandibulară
J. Plăcuţă palatină completă
12. Avantajele dintilor semi-anatomici:
A. oferă toate avantajele dinţilor cuspidaţi
B. pot cauza resorbţia crestei alveolare
C. au estetica buna
D. sunt utilizaţi foarte rar dacă antagoniştii sunt naturali
E. uşor de montat şi echilibrat
F. dificil de obţinut ocluzia cu balans general
G. reduc riscul de apariţie a forţelor orizontale
H. mai puţin estetici decât cei anatomici (cuspizii V sunt mai scurţi)
I. produc mai puţine deplasări laterale ale protezei decât cei anatomici
J. eficienţă masticatorie mai mică decât a celor anatomici
13. Avantajele dintilor neanatomici:
A. produc mai puţine interferenţe antero-posterioare
B. greu de montat
C. indicati la pacientii cu creste alveolare atrofiate şi coordonare musculară slabă
D. dificil de obţinut ocluzia cu balans general
E. pot cauza resorbţia crestei alveolare
F. eficienţă masticatorie redusă, mai ales în cazul alimentelor fibroase şi dure
G. datorită absenţei pantelor înclinate, crestele sunt supuse doar la presiuni verticale
(presiune orizontală minimă)
H. estetică deficitară
I. sunt uşor de montat
J. indicati la pacientii cu ocluzie cl.a-IIa şi cl. a-IIIa
14. Dinții neanatomici:
A. eficienţă masticatorie redusă, mai ales în cazul alimentelor fibroase şi dure
B. sunt mai indicaţi pentru protezele parţiale decât pentru cele totale.
C. mai puţin estetici decât cei anatomici (cuspizii V sunt mai scurţi)
D. sunt doar din ceramică
E. au faţa ocluzală plană, fără elemente de relief
F. se mai numesc necuspidati
G. oferă toate avantajele dinţilor cuspidaţi
H. produc mai puţine interferenţe antero-posterioare
I. dificil de obţinut ocluzia cu balans general
J. asigură obţinerea ocluziei cu balans general şi în poziţii excentrice ale mandibulei
15. Bara vestibulară:
A. indicata în cazurile cu versant lingual foarte retentiv
B. indicată când există torus mandibular
C. poate fi asociată cu un croset continuu
D. indicată când dinții mandibulari sunt foarte inclinati catre lingual
E. se foloseste doar în edentațiile frontale
F. se sprijină pe un prag supracingular
G. are rol de solidarizare a dinților cu afectare parodontală
H. are aceeași fromă pe secțiune ca bara linguală
I. este un conector principal maxilar
J. este un conector principal mandibular
16. Plăcuța dento mucozală mandibulară:
A. vine in contact cu dinții restanți subecuatorial
B. marginea inferioară este mai groasă
C. pe secțiune este semipiriformă
D. este plasată pe versantul vestibular al mandibulei
E. necesită folierea zonelor sensibile: parofdonțiul marginal, papilele interdentare, rugile
palatine
F. este un conector principal maxilar
G. este indicată în cazul versant lingual mai scurt
H. are rolul de a stabiliza dinții restanți
I. se mai numeste croset continuu
J. se sprijină pe un prag supracingular la nivelul dintilor restanți
17. Bara linguala:
A. este indicată când versantul lingual are o înălțime de 9-10 mm
B. este mai groasă în partea inferioară si mai subțire în partea superioară
C. este un conector principal maxilar
D. este un element special de menținere si stabilizare
E. este mai groasă în partea superioară si mai subțire în partea inferioară
F. este un conector principal mandibular
G. se plasează pe versantul lingual al proceselor alveolare a dintilor restanți
H. este indicat în cazul dinților cu inclinare accentuată spre lingual și în cazul versanților
linguali retentivi
I. este un element care asigură retenția protezei
J. cel mai adesea are formă semipiriformă
18. Bara linguală:
A. trebuie plasată la distanță de 4-5mm de gingia marginală a dinților restanți
B. este cel mai folosit tip de conector principal mandibular
C. este un croset continuu mandibular
D. este indicată când dinții mandibulari sunt inclinați spre lingual
E. este aplicată pe un prag supracingular pentru a evita efectul disortodontic
F. este un conector principal maxilar
G. forma cea mai utilizată pe secțiune este cea piriformă
H. pe secțiune are dimensiunile 4-5 mm înălțime si 1-3 mm lățime
I. se plasează pe versantul lingual mandibular
J. este un tip de conector secundar
19. Plăcuța mucozală maxilară:
A. are o margine anterioară care se sprijină supracingular pe dinții restanți
B. este un conector secundar maxilar
C. este un conector principal maxilar care are contact doar cu mucoasa
D. este realizată prin turnare din aliaje dentare
E. are formă ovalară pe secțiune
F. are lățimea > 1 cm iar grosimea variază între 0,4-0,6mm
G. transmite presiunile masticatorii catre suportul muco-osos
H. trebuie sa ajungă totdeauna la linia Ah
I. este un conector secundar mandibularr
J. poate fi fenestrată sau in U
20. Un conector principal:
A. trebuie sa ajungă totdeauna la linia Ah
B. are o suprafață externă foarte bine lustruită
C. mandibular poate fi o bară linguală, una vestibulară sau una dentară
D. poate fi realizat din diferite tipuri de rășini
E. poate fi proximal sau interdentar
F. este un element transversal care uneste componentele protezei de pe o hemiarcadă cu
cele de pe hemiarcada opusă
G. este realizat numai din aliaje dentare
H. trebuie sa fie flexibil
I. poate fi plăcuță mucozală la maxilar și bară dentară la mandibulă
J. uneste un croșet de conectorul secundar
21. Conectorul principal:
A. are două fețe, una interna și una externă, ambele foarte bine lustruite
B. sub formă de plăcuță are grosimea de 0.4-0.6 mm
C. trebuie sa aibă o rigiditate optimă, asigurată de lățime sau grosime
D. trebuie sa fie flexibil
E. trebuie sa fie paralel cu linia sagitală
F. poate fi sub formă de plăcuță sau bară
G. trebuie să asigure profilaxia țesuturilor pe care le acoperă
H. trebuie sa ajungă totdeauna la linia Ah
I. trebuie sa fie simetric față de linia mediană
J. poate fi realizat din metal sau acrilat
22. Conectorul secundar:
A. trebuie să facun un unghi de 90 grade cu pintenul ocluzal
B. uneste un croșet de seaua metalică
C. este indicat pentru stabilizarea dinților restanți cu ușoară mobilitate
D. are rolul de a uni un croșet de conectorul principal
E. unește elementele protezei de pe o hemiarcadă cu cele de pe cealaltă hemiarcadă
F. poate fi interdentar sau proximal
G. asigură retenția și menținerea
H. poate porni din seaua metalică pentru a mări elasticitatea unui croșet
I. poate fi realizat si din sârmă de wipla dar mai groasă
J. se plaseaza pe fata vestibulară sau linguala a dintelui
23. Un conector secundar:
A. are rolul de a uni un croșet de seaua metalică
B. poate fi metalic sau mixt
C. are rolul de a uni un croșet de conectorul principal
D. asigură retenția, sprijinul și stabilitatea
E. poate avea formă de rețea metalică cu ochiuri rotunde
F. este indicat pentru stabilizarea dinților restanți cu ușoară mobilitate
G. uneste dinții artificiali de sea
H. trebuie sa nu lezeze mucoasa cu care vine în contact
I. poate fi interdentar sau proximal
J. trebuie sa facă unghiuri rotunjite la întâlnirea cu conectorul principal
24. Croșetul RPA:
A. se leagă de conectorul principal printr-un conector secundar proximal
B. este un element antibasculant
C. asigură menținerea prin bratul retentiv de pe fața vestibulară
D. se leagă de conectorul principal printr-un conector secundar interdentar
E. nu asigură retenția protezei
F. nu asigură stabilitatea
G. are un braț retentiv, o placută proximo-linguală și un pinten ocluzal mezial
H. are un braț retentiv, o placută proximo-linguală și un pinten ocluzal distal
I. asigură retenția și stabilitatea prin plăcuța proximo-linguală
J. este indicat în edentațiile clasa I si II Kennedy
25. Croșetul RPI:
A. se leagă de conectorul principal printr-un conector secundar interdentar
B. se leagă de conectorul principal printr-un conector secundar proximal
C. este indicat în edentațiile clasa I si II Kennedy
D. nu asigură stabilitatea
E. asigură retenția și stabilitatea prin plăcuța proximo-linguală
F. nu asigură retenția protezei
G. are un braț retentiv, o placută proximo-linguală și un pinten ocluzal mezial
H. este un element antibasculant
I. este indicat în edentațiile de class IV Kennedy
J. asigură funcția de retenție prin bratul în formă de I
26. Croșetul Bonwill:
A. are două brate retentive și două opozante
B. este indicat în general în edentațiile de hemiarcadă
C. are un braț retentiv in T
D. nu asigură sprijinul protezei
E. este format din două croșete Akers unite la nivel de corp
F. are doi pinteni ocluzali și patru brațe retentive
G. nu asigură retenția protezei
H. poate fi folosit ca element antibasculant
I. este format din două crosete Akers unite la nivelul brațelor retentive
J. poate avea toate cele patru brate rigide
27. Plăcuţa mucozală fenestrată:
A. Se indică în special atunci când există un torus voluminos plasat posterior
B. Este formată din dintr-o placuță anterioară și una posterioară unite prin două benzi
laterale cu directie sagitală
C. este formată dintr-o plăcuţă anterioară de 6-9mm și una posterioară de 4-5 mm
D. este indicată când există un torus palatin proeminent situat pe mijlocul bolţii palatine.
E. lasă liberă zona centrală a bolții palatine
F. se utilizează rar pentru că transmit presiunile masticatorii pe o suprafaţă mică şi produc
disconfort pacienţilor din cauza grosimii mari.
G. impune despovărarea zonelor: parodonţiul marginal (0,2 mm), papila bunoidă (0,2-0,3
mm), rugile palatine şi rafeul median
H. acoperă 2/3 din bolta palatină
I. Se indică în special atunci când există un torus voluminos plasat anterior
J. are formă de patrulater cu unghiurile rotunjite
28. Plăcuța mucozală cu lățime mare:
A. Este indicată în edentațiile de clasa I și II Kennedy
B. Este indicată la pacienții fară torus palatin
C. Are elasticitate foarte bună
D. Are lățime mică și grosime mare
E. Este indicată la pacienții fără torus mandibular
F. marginea posterioară este plasată posterior de junctiunea dintre palatul dur și moale
G. Marginea posterioară se plasează înainte de linia Ah
H. Este subțire, având grosimea de 0,2mm
I. Are o margine anterioară perpendiculară pe linia mediană, ce unește cei mai anteriori
pinteni ocluzali
J. Marginea anterioară se plasează în depresiunea dintre două rugi palatine
29. Croșetele turnate:
A. se mai numesc „cu bucla” sau „cu umăr”
B. pot fi realizate din sârmă de wipla
C. asigură o buna stabilitate prin brațele reciproce
D. vor fi realizate după componenta acrilică
E. sunt realizate după conectorul principal si șeile metalice
F. pot fi din aliaje de aur sau nenobile (Cr-Co)
G. permit deplasarea protezei într-o singură directie numită axă de insertie
H. asigură ă foarte bună menținere prin brațele retentive
I. pot fi realizate din rasini acrilice
J. Trebuie sa încercuiască mai mult de 180° din circumferința dintelui stâlp
30. Croșetele turnate circulare:
A. au unul sau doi pinteni ocluzali care asigură retenția și sprijinul
B. îndeplinesc funcția de stabilitate prin elementele supraecuatoriale rigide
C. au un brat opozant care este mai efilat catre vârf
D. pot avea unul sau două brațe retentive rigide plasate supraecuatorial
E. au un braț retentiv care asigură sprijinul și stabilitatea
F. au un contracroșet care are rolul de a împiedica desprinderea verticală a protezei
G. îndeplinesc funcția de încercuire
H. îndeplinesc funcția de menținere prin brațele retentive
I. sunt turnate din aliaje nobile sau nenobile
J. au un braț reciproc sau contracroșet care este plasat supraecuatorial
31. Dintii artificiali din ceramică- avantaje:
A. retnția la șeile protezei este doar mecanică
B. Structură compactă (ne-poroasă)
C. produc un zgomot caracteristic la contactul cu antagonistii
D. Stabilitate cromatică
E. Transluciditate care oferă un aspect estetic deosebit
F. aspect natural deosebit
G. abrazează antagoniștii
H. rezistnță buna la uzură
I. nu pot fi șlefuiți
J. fragili
32. Dintii artificiali din ceramică- dezavantaje:
A. stabilitate cromatică ridicată
B. preț mai ridicat
C. duritate mare (nu se zgârie ușor)
D. nu au solubilitate în solvenți
E. rezistență mare la abrazie
F. retentia la proteză este doar mecanică, prin gaurile diatorice și crampoane
G. structură compactă, neporoasă
H. sunt casanți
I. au greutate mai mare
J. abrazează dinții antagonisti
33. Un croșet circular :
A. nu asigură stabilitatea
B. poate fi turnat sau din sârmă de vipla
C. incercuieste mai mult de 360 grade din circumferinta dintelui
D. poate fi turnat din aliaje nobile sau nenobile
E. asigură funcția de sprijin
F. asigură funcția de stabilitate
G. nu indeplineste funcția de încercuite
H. asigura funcția de retenție
I. asigura funcția de încercuire
J. nu asigură totdeauna si retenția protezei
34. Dinții artificiali acrilici - dezavantaje:
A. pot fi individualizati cromatic
B. rezistență mecanică redusă
C. pot fi slefuiți pentru modificarea formei și dimensiunilor
D. retenție chimică la rășina protezei
E. rezistență mică la abrazie
F. structură poroasă
G. produc zgomot specific
H. aspect estetic deficitar
I. preț scâzut
J. modificări cromatice în mediul oral
35. Dinții artificiali din ceramică – dezavantaje:
A. nu pot fi ajustați prin șlefuire
B. retentie chimică la proteză
C. au rezistență mecanică foarte bună
D. structură poroasă
E. instabilitate cromatică
F. retenția la baza protezei este doar mecanică
G. abrazează dinții antagoniști
H. nu abrazează antagoniștii
I. sunt mai scumpi
J. sunt casanți
36. Dinții artificiali din rășini compozite:
A. sunt mai duri decât cei din acrilat
B. sunt casanți
C. au o structură polistratificată
D. au instabilitate cromatică
E. retenția la proteză este asigurată prin crampoane metalice
F. au rezistența mai mare la uzură
G. nu se leagă doar chimic de rășina protezei
H. au o estetică deoosebită
I. nu pot fi ajustați prin șlefuire
J. au structură poroasă
37. Plăcuţa palatină completă -avantaje:
A. indicată- numai când există puţini dinţi restanţi
B. pot apărea hiperplazii ale mucoasei la pacienții cu igienă orală precară
C. indicată când creasta este atrofiată, torus palatin absent
D. asigură rigiditate optimă datorită suprafeței intinse
E. datorită suprafeţei mari, asigură menţinerea protezei şi prin adeziune
F. poate fi vizibilă la deschiderea largă a gurii
G. are grosime minimă (0.4mm) oferind confort pacientului
H. ofera rezistență la îndoire
I. din cauza suprafeţei mari pot apare inflamații
J. asigură confortul pacientului prin grosimea mai mică (0,4mm)
38. Croșetul continuu:
A. se asociază cu o plăcuță linguală
B. este indicat când versantul lingual al mandibulei este mai scurt de 9 mm
C. asigură retenția indirectă
D. nu este indicat pe dinti mandibulari
E. are aceleasi dimensiuni ca bara dentară
F. se aplică supracingular sau supraecuatorial
G. poate fi aplicat si pe fețele vestibulare ale dinților restanți
H. este indicat și pentru stabilizarea dinților cu ușoară afectare parodontală
I. se utilizează în asociere cu o bară linguală
J. are aceleasi dimensiuni ca bara linguală
39. Bara vestibulară:
A. are aceleași indicații ca bara linguală
B. produce disconfort pacientului
C. indicată când frontalii mandibulari au o inclinare accentuată spre lingual
D. indicată când prezența unui torus mandibular interferă cu plasarea unei bare linguale
E. poate fi rotundă sau pătrată pe secțiune
F. indicată când premolarii mandibulari au o inclinare accentuată spre lingual
G. poate produce distorsionarea buzei superioare
H. indicată când prezența unui torus palatin interferă cu plasarea unei bare linguale
I. indicată la pacienții cu versant lingual retentiv
J. nu este recomandată dacă dinții restanți au inclinare severa spre lingual
40. Conectorul principal maxilar tip bară - dezavantaje:
A. poate cauza distorsionarea buzei superioare
B. poate cauza distorsionarea buzei inferioare
C. are lăţime mică (max 5mm) şi grosime mare (3 mm),
D. transmit presiunile masticatorii pe o suprafaţă mică
E. produc disconfort pacienţilor din cauza grosimii mari.
F. nu poate fi folosit când exista un torus voluminos
G. nu poate fi folosit în cazul dinților afectați parodontal
H. disconfort pentru pacient
I. rigiditate foarte mare
J. se utilizează rar
41. Scheletul metalic al șeilor:
A. poate fi făcut din sârmă de wipla
B. se face pe modelul functional
C. de cele mai multe ori are formă de rețea cu ochiuri rotunde
D. reprezintă 1/3 din lățimea seilor
E. se întinde 2/3 din lungimea și lățimea șeilor
F. asigură retentia componentei acrilice
G. asigură rezistența componentei acrilice
H. poate fi căptușit
I. se toarnă odată cu restul scheletului metalic
J. reprezintă 1/3 din lungimea seilor
42. Componenta metalică a șeilor:
A. este turnată înaintea componentei acrilice
B. ocupă 2/3 din lungimea șeii
C. poate fi turnată din aliaje nobile sau Cr-Co
D. se realizează după componenta acrilică
E. acoperă componenta acrilica
F. ocupă 2/3 din lățimea șeii
G. se realizează pe modelul funcțional montat în simulator
H. se realizează pe modelul duplicat
I. reprezintă suportul pentru dinții artificiali
J. se întinde 1/3 din lungimea șeii
43. Retenția este:
A. impiedicarea miscărilor protezei în sens orizontal
B. asigurată de componenta metalica a seilor
C. asigurată de brețele retentive ale croșetelor turnate
D. asigurată de segmentele dentare ale croșetelor de sârmă
E. împiedicarea desprinderii protezei de pe câmpul protetic
F. asigurată la nivelul marginilor protezei prin succiune
G. asigurată de baza protezei maxilare prin adeziune
H. este similară cu reciprocitatea
I. asigurată de elementele supraecuatoriale
J. asigurată de versanții șeilor
44. Menținerea protezei:
A. reprezintă împiedicarea înfundării protezei
B. reprezintă împiedicarea deplasării protezei în sesn orizontal
C. este asigurată prin fenomenul de succiune
D. este sigurată de brațele retentive ale croșetelor
E. este asigurată de bara linguală si vestibulară
F. este asigrată si prin fenomenul de adeziune
G. asigurată de pintenii ocluzali
H. asigurată de portiune flexibilă a bratelor croșetelor turnate
I. este asigurată și de conectorii secundari
J. reprezintă împiedicarea desprinderii protezei de pe câmpul protetic
45. Stabilitatea protezei este:
A. asigurată de bratele plasate sub ecuatorul protetic
B. asigurată de elementele protezei plasate în zona de sprijin
C. asigurată de brațul reciproc
D. asigurată de fenomenul de succiune
E. împiedicarea miscărilor verticale de înfundare a protezei
F. asigurată de brațele plasate în zona cervicală
G. asigurată de elementele rigide ale croșetelor
H. împiedicarea desprinderii protezei de pe câmpul protetic
I. asigurată de contracroșet
J. împiedicarea deplasării orizontale a protezei
46. Sprijinul protezei:
A. inseamnă împiedicarea deplasărilor orizontale ale protezei
B. este asigurat de conectorii secundari
C. este asigurat de către șeile protezei
D. este îndeplinit de elementele care împiedică înfundarea protezei
E. este asigurat prin fenomenul de adeziune la nivelul bolții palatine
F. este asigurat de gheruțele incizale
G. este asigurat de brațele subecuatoriale ale croșetelor
H. este asigurat de pintenii ocluzali
I. este asigurat de placuțele dento-mucozale
J. inseamnă împiedicarea desprinderii verticale a protezei
47. Bratul opozant al croșetelor circulare:
A. este plasat în zona de sprijin a dintelui
B. are o extremitate flexibilă
C. are rolul de a împiedica desprinderea protezei de pe câmpul protetic
D. poate fi realizat și din sârmă de wipla
E. asigură retenția protezei
F. are rol important în reciprocitate
G. este foarte rigid
H. este plasat în zona subecuatorială
I. asigură sprijinul protezei
J. asigură stabilitatea protezei
48. Croșetul cervico-alveolar:
A. are efect antibasculant daca este deschis dental
B. este mai puțin vizibil
C. are segmentul intermediar plasat pe fața distală a dintelui
D. este indicat pe dinții cu retentivitate accentuată
E. asigura stabilitatea protezei
F. este un croset circular
G. asigura functia de reciprocitate
H. este indicat pe dinții anteriori
I. asigură retentia protezei
J. are elasticitate mai mare decât croșetul cervico-oclusal
49. Croșetul cervico-oclusal:
A. este un croșet simplu acrilic
B. are efect antibasculant în varianta deschis dental
C. este indicat pe dinții cu retentivitate moderată
D. asigură retentia protezei
E. este un croset turnat
F. asigură stabilitatea protezei
G. este indicat pe dinți cu retentivitate accentuată
H. mai este numit croșetul cu umăr
I. este indicat pe dinti frontali
J. este indicat pe dinții posteriori
50. Eficiența unui croșet din sârmă depinde de:
A. diametrul sârmei
B. visibilitarea dintelui
C. diametrul dintelui
D. pozitia dintelui
E. lungime sârmei
F. implantarea dintelui
G. aliajul din care este sârma
H. morfologia rădăcinilor
I. convexitatea maximă a feței vestibulare
J. tipul dintelui
51. Segmentul dentar al croșetului cervico-occlusal:
A. asigura stabilitatea si sprijinul protezei
B. inconjoară doua treimi din fața vestibularăa a dintelui
C. are formă curbă si este plasat paralel cu gingia marginală
D. asigură funcția de reciprocitate
E. este plasat in zona retentivă a coroanei
F. are extremitatea liberă către edentație în varianta deschisă edental
G. este plasat în zona supraecuatorială
H. are formă de linie dreaptă, paralelă cu marginea cervicală a dintelui
I. asigură retentia protezei
J. inconjoară două treimi din coroana dintelui
52. Segmentul dentar al croșetului cervico-alveolar:
A. este plasat în zona subecuatorială
B. este plasat în raport cu procesul alveolar al dintelui
C. înconjoară două treimi din fața vestibulară a dintelui
D. are rolul de a asigura retenția protezei
E. are contact liniar cu coroana dintelui
F. este curb, paralel cu marginea cervicală a dintelui
G. este plasat în contact lejer cu gingia marginală
H. are rol în sprijinul protezei
I. traversează ecuatorul protetic si se continuă cu segmentul intermediar
J. are formă de S sau Z
53. Segmentul intermediar al crosetului cervico-oclusal:
A. este plasat paralel cu fața distală a dintelui stâlp, sub nivelul crestei marginale de pe
fața ocluzală
B. coboară paralel cu fața orală a dintelui stâlp
C. contribuie la stabilitatea protezei
D. contribuie la functia de retenție
E. este curb, paralel cu marginea cervicală
F. cotinuă segmentul dentar și coboară paralel cu fața proximală dinspre edentație
G. are formă de buclă simplă în varianta deschisa edental
H. are formă de U sau umăr
I. necesită existența unui mici treme între dintele stâlp și cel vecin în cazul crosetului
deschis edental
J. are forma literei Z sau S
54. Pintenul ocluzal:
A. are o formă triunghiulară cu vârfurile rotunjite, și baza către centrul feței ocluzale
B. trebuie să formeze cu conectorul secundar un unghi mai mic sau egal cu 90 de grade
C. se plasează de obicei în fosetele centrale de pe fețele ocluzale ale molarilor
D. are rol în sprijinul dento-parodontal al protezei
E. se aplică într-un locaș pregatit anterior de catre medic pedintele stâlp
F. se poate aplica pe fețele ocluzale ale premolarilor
G. poate fi amplasat și pe fețele linguale ale caninilor și incisivilor
H. este implicat și in mentinerea protezei, dar într-o masură mai mică
I. trebuie să formeze cu conectorul secundar un unghi mai mare de 90 de grade
55. După ambalarea machetei protezei partiale acrilice:
A. chiuveta va fi introdusă într-o baie de apă fierbinte pt eliminarea cerii
B. prin tehnica directa modelul funcțional, croșetele și dinții artificiali rămân în prima
jumătate
C. trebuie îndepărtate cu grijă orice urme de ceară de pe dinții artificiali
D. modelul functional trebuie hidratat in apă timp de 5 minute
E. în prima jumătate a chiuvetei se nivelează suprafața liberă a gipsului și se izolează
F. chiuveta se introduce într-o presă hidraulică
G. urmează etapa de dezambalare
H. urmează etapa de introducere si polimerizare a rășinii
I. macheta se degresează cu solventi organici
J. urmează obținerea tiparului prin eliminarea cerii
56. După ambalarea machetei protezei partiale acrilice:
A. urmează etapa de dezambalare
B. urmează etapa de realizare si izolare a tiparului
C. prin tehnica indirectă modelul funcțional și croșetele rămân in prima jumătate a
chiuvetei, iar dintii artificiali în cea de-a doua
D. modelul functional rămâne în prima jumatate, iar croșetele si dintii artificiali în a doua
E. chiuveta va fi imersată într-o baie de apă fierbinte pt eliminarea cerii
F. modelul, crosetele si dintii artificiali ramân in a doua jumatate a chiuvetei
G. prin tehnica directă modelul funcțional și croșetele rămân in prima jumătate a chiuvetei,
iar dintii artificiali în cea de-a doua
H. ceara trebuie plastifiată și îndepărtată
I. prin tehnica directa modelul funcțional, croșetele și dinții artificiali rămân în prima
jumătate
J. prin tehnica indirecta modelul funcțional, croșetele și dinții artificiali rămân în prima
jumătate
57. Modelul duplicat:
A. este necesar pentru pregătirea machetei pentru ambalare
B. nu trebuie analizat la paralelograf
C. va fi parte componentă a tiparului
D. trebuie recuperat la dezambalare pentru a verifica adaptarea scheletului
E. este folosit la realizarea machetei scheletului
F. este turnat din materiale refractare
G. va fi ambalat împreună cu macheta
H. poate fi turnat din orice clasă de gips
I. este identic cu modelul funcțional dar are altă culoare
J. se foliază si deretentivizează înainte de a realiza macheta pe el
58. Modelul duplicat:
A. este folosit pentru realizarea machetei componentei acrilice a șeilor
B. trebuie realizat din materiale foarte rezistenta, ca de exemplu gipsurile extradure
C. trebuie analizat la paralelograf de catre tehnicianul dentar
D. este necesar pentru realizarea machetei scheletului
E. se toarnă din materiale refractare
F. se toarnă din masă de ambalat specifică aliajului din care se va realiza scheletul
protezei
G. trebuie analizat la paralelograf inainte de duplicare
H. se toarnă într-o amprentă duplicatoare realizată din silicon sau hidrocoloizi reversibili
I. este copia fidelă a modelului funcțional
J. este montat in simulator pentru montarea dinților artificiali
59. Îndiguirea:
A. amprentei mandibulare impune si aplcarea unei placuțe de ceară în zona planseului
bucal
B. are ca scop obținerea unui soclu gata finisat, cu înălțimea de 15mm
C. constă în aplicarea unui rulou de ceară cu grosimea de 3-4mm la 3-4mm de marginea
amprentei
D. se face pentru protejarea unor zone sensibilede pe modelul functional
E. se face cu o bandă de ceară lată de 15-20mm
F. are ca scop obținerea unui model funcțional de mare fidelitate la nivelul zonei de
închidere marginală
G. are ca scop obținerea unui model duplicat
H. este o etapa din cadrul turnarii modelului preliminar
I. este o etapă de pregătire a amprentei funcționale
J. are ca scop conservarea pe modelul funcțional a formei și dimensiunii fundurilor de sac
60. Cofrarea :
A. se face cu o bandă de ceară lată de 15-20mm
B. are ca scop conservarea pe modelul funcțional a formei și dimensiunii fundurilor de sac
C. se face după etapa de îndiguire
D. se face ca pregătire a amprentei funcționale in vederea turnării modelului funcțional
E. constă în fixarea unei benzi de ceară tangent la ruloul cu care s-a facut îndiguirea
F. este o etapă pregătitoare pentru turnarea modelului preliminar
G. se realizează pe amprenta preliminară, înainte de turnarea modelului
H. are ca scop obținerea unui soclu gata finisat, cu înălțimea de 15mm
I. are ca scop conservarea pe modelul duplicat a formei și dimensiunii fundurilor de sac
J. constă în aplicarea unui rulou de ceară cu grosimea de 3-4mm la 3-4mm de marginea
amprentei
61. Pregătirea pentru duplicare:
A. constă în gravarea modelului mandibular pe marginile anterioare si posterioare ale
plăcuței mucozale
B. constă în gravarea modelului maxilar pe marginile anterioare si posterioare ale plăcuței
mucozale
C. urmăreste conservarea pe modelul duplicat a formei si dimensiunii fundurilor de sac
D. are ca scop obținerea modelului duplicat din masă de ambalat
E. constă în gravarea traseului conectorului principal tip bară linguală
F. se face aplicând o folie de ceară de 15mm latime de jur împrejurul periferiei
G. se face prin folierea modelului functional pe traseul conectorilor principali
H. se face prin folierea modelului functional pe traseul conectorilor secundari
I. constă în folierea crestelor și a traseelor conectorilor pentru a păstra un spațiu necesar
componentei acrilice
J. se face prin folierea crestelor alveolare pentru păstrarea unui spațiu necesar
componentei acrilice
62. Dezambalarea protezei partiale acrilice:
A. are ca scop recuperarea protezei din masa de ambalat
B. se face cu grijă pentru a nu deteriora modelul preliminar si proteza
C. are loc imediat după etapa de polimerizare
D. se poate face cu un cutit special pentru gips sau foarfeci speciali
E. se face prin spargerea gipsului cu un ciocan
F. se face inainte de introducerea rășinii in tipar
G. are ca scop eliminarea cerii machetei
H. se face prin desprinderea masei de ambalat cu atentie, pentru a nu deteriora proteza si
modelul functional
I. este urmată de planare si netezire
J. are loc imediat după ambalare
63. Dezambalarea protezei partiale acrilice:
A. se face prin desprinderea masei de ambalat cu atentie, pentru a nu deteriora proteza
B. se face după ambalare
C. se face prin secționarea masei de ambalat cu clești speciali
D. se face prin desprindere protezei din masa de ambalat
E. se face prin spargerea masei de ambalat cu un ciocan
F. se face prin imersia chiuvetei într-o baie cu apă fierbinte
G. are ca scop indepărtarea cerii machetei
H. se face prin desprinderea masei de ambalat cu atentie, pentru a nu deteriora modelul
funcțional
I. este urmată de planare, netezire si lustruire
J. este urmată de sablare
64. Dezambalarea scheletului metalic:
A. are loc inaintea etapei de sablare
B. se face prin spargerea masei de ambalat cu dalta pneumatică
C. are loc după sablarea cu particule de oxid de aluminiu
D. reprezintă îndepărtarea piesei brute de turnare din masa de ambalat
E. are loc după planare si netezire
F. se face după răcirea lentă a ringului de turnare până la temperatura camerei
G. are loc înaintea etapei de planare si netezire
H. se face cu instrumentar rotativ diamantat
I. are loc după ambalare
J. se face prin spargerea masei de ambalat cu ciocanul
65. Gipsul dur:
A. nu se folosește pentru turnarea modelelor preliminare
B. are o rezistență mecanică de zece ori mai mare decât gipsul alabastru
C. are o rezistență mecanică de zece ori mai mică decât gipsul alabastru
D. se foloseste la montarea în simulator
E. are o structură poroasă
F. nu se folosește pentru turnarea modelelor duplicate
G. se folosește pentru turnarea modelelor preliminare
H. se folosește pentru turnarea modelelor duplicate
I. Indicat pentru turnarea modelelor funcționale
J. se folosește ca masă de ambalat
66. Definitivarea machetei protezei partiale acrilice:
A. versantul vestibular al machetei mandibulare poate fi complet neted sau poate avea
niste proeminente numite rugi palatine în portiunea anterioară.
B. grosimea machetei trebuie sa fie uniformă peste tot
C. zona anterioară a palatului poate fi complet netedă sau poate avea rugi palatine
D. nu necesită perfectarea obiectivului mentinerii și stabilității
E. constă în modelarea boselor si foselor în scop fizionomic
F. constă in redarea unor proeminente pe versantul vestibular numite bose radiculare
G. in acestă etapă se poate face armarea intrinseca cu fibre de sticlă sau carbon
H. nu necesită perfectarea obiectivului fizionomic
I. constă în modelarea contururilor gingivale și mucoase naturale pe suprafața externă a
protezei
J. nu necesită perfectarea obiectivului fonetic
67. Definitivarea machetei protezei partiale acrilice:
A. constă în redarea contururilor gingivale și mucoase naturale pe suprafața externă a
protezei
B. In modelarea festonului gingival se poate opta pentru una din cele trei clase disponibile
C. versantul lingual al protezei mandibulare se modelelază usor concav in scopul
menținerii și stabilității
D. Versantul lingual al protezei mandibulare poate fi ușor concav sau convex
E. se face pentru perfectarea urmatoarelor obiectiveȘ fizionomic, rezistenței mecanice,
fonetic, igienico-profilactic și al menținerii si stabilității
F. Redarea reliefurilor mucoase din treimea anterioară a palatului este o cerință a
obiectivului rezistenței mecanice
G. Bosele canine sunt foarte importante pentru obiectivul fizionomic deoarece sustin
comisurile bucale
H. Versantul lingual poate fi complet neted sau avea rugi palatine în treimea anterioară
I. Armarea extrinsecă a protezei se face în acestă etapă cu scopul perfectării obiectivului
rezistenței mecanice
J. versantul lingual al protezei mandibulare se modelelază usor concav in scop fonetic
68. Definitivarea machetei protezei partiale acrilice:
A. Bosele radiculare și fosele interradiculare de pe versantul lingual sunt mai putin
proeminente
B. Armarea intrinsecă a protezei se face în acestă etapă cu scopul perfectării obiectivului
rezistenței mecanice
C. Constă în modelarea adecvată a versanților vestibulariin scopul perfectării obiectivului
igienico-profilactic
D. versantul vestibular al protezei maxilare trebuie să aibă grosimea optimă pentru a
atinge același nivel cu al proceselor alveolare ale dinților restanți, pentru a asigura
suportul pentru buza superioară.
E. urmareste obtinerea unei grosimi uniforme si de minim 2mm pentru a asigura rezistența
protezei
F. Bosele radiculare ale incisivilor centrali maxilari sunt mai proeminente decât la canini
G. Constă în modelarea adecvată a versanților vestibular și lingual in scopul perfectării
stabilității protezei
H. Redarea reliefurilor mucoase din treimea anterioară a palatului este o cerință a
obiectivului fizionomic
I. Rafeul median se modelează ușor mai proeminent decât rugile palatine pentru a avea
un efect semnificativ asupra articulării fonetice
J. constă în simularea contururilor gingivale și mucoase naturale pe suprafața externă a
protezei
69. Eliminarea cerii machetei:
A. se face cu spatula și cu apă fierbinte curată
B. este urmată de izolarea tiparului
C. este dificilă dacă ambalarea machetei a fost realizată prin metoda indirectă
D. se face după dezambalare
E. se face prin imersia chiuvetei in apă fierbinte timp de 30-40 minute pentru plastifierea
cerii
F. este făcută cu ușurință dacă ambalarea machetei a fost realizată prin metoda indirectă
G. este etapa numita dezambalare
H. is done with a torch
I. are ca urmare apariția cavității tiparului
J. se face prin imersia chiuvetei in apă fierbinte timp de 5-6 minute pentru plastifierea cerii
70. Prelucrarea mecanică a protezei partiale acrilice:
A. nu trebuie să producă modificări ale reliefurilor mucoase de pe versantul vestibular
B. are ca scop îndepărtarea masei de ambalat aderente
C. are ca scop obținerea unor suprafețe interne si externe perfect lucioase
D. este urmată de dezambalarea protezei
E. este facută de către dentist în etapa de verificare intraorală
F. lustruirea finală se face doar pe suprafață externă
G. este efectuată cu micromotorul și freze cu ranulație din ce în ce mai fină
H. nu trebuie să producă modificări ale marginilor protezei
I. se face prin sablare
J. Planarea constă în indepărtarea excesului de rășină de la nivelul marginilor
71. Netezirea si planarea scheletului metalic:
A. se face prin sablare
B. se face de către dentist în etapa de verificare intraorală a scheletului
C. la nivelul suprafeței interne trebuie să fie minimă si efectuată cu mare grijă
D. este necesară mai mult la nivelul suprafeței externe a acestuia
E. se fac cu un micromotor și instrumentar rotativ cu granulații din ce in ce mai fine
F. se face după lustruire
G. este urmată de verificarea adaptării acestuia pe modelul funcțional
H. se poate face si in baie galvanică
I. este urmată de verificarea adaptării acestuia în cavitatea orală
J. se poate face si cu baia cu ultrasunete
72. Ambalarea machetei protezei partiale acrilice:
A. se face cu gipsuri extradure sau materiale refractare rezistente
B. are ca etapă pregatitoare secționarea dinților artificiali oblic, dinspre vestibular spre oral
C. se face după dezambalare
D. se poate face prin metoda directă (cu val) sau indirectă (fără val)
E. este urmată de dezambalare
F. are ca scop obținerea tiparului
G. este operația de învelire a machetei în masă de ambalat
H. se face cu gipsuri dure și extradure
I. nu se face cu masă de ambalat specifică
J. se poate face prin metoda directă (fără val) sau indirectă (cu val)
73. Încălzirea:
A. are ca scop aducerea pereților tiparului la o temperatură apropiată de a aliajului topit
B. incepe de la temperatura de 20-25 grade si creste lent
C. se face intr-un cuptor de calcinare
D. are ca scop obținerea tiparului
E. se face in scopul de a topi si elimina ceara machetei
F. urmareste dilatarea termica a masei de ambalat
G. se face ridicând temperatura cuptorului la 1000 grade celsius pentru aliajele nenobile
H. se face in scopul uscarii tiparului
I. se face ridicând temperatura cuptorului la 750 grade celsius pentru aliajele nobile
J. are ca scop începerea dilatării termice a masei de ambalat
74. Preîncălzirea:
A. se face după secțiunarea tijelor de turnare
B. are loc într-un vas cu apă la100 grade
C. poate fi facută si de medicul stomatolog
D. se face cu scopul de a topi si elimina ceara machetei
E. are ca scop aducerea pereților tiparului la o temperatură apropiată de a aliajului topit
F. are loc în cuptorul de calcinare
G. are loc după dezambalare
H. are ca scop începerea dilatării termice a masei de ambalat
I. are ca scop obținerea tiparului
J. se face cu scopul uscarii tiparului
75. In realizarea Protezei Partiale Acrilice, folierea modelului:
A. mandibular se face cu o folie de ceară roz de 2mm
B. se face la nivelul torusului mandibular
C. se face la nivelul rafeului palatin fibros
D. se face atât pe modelul preliminar cât și pe cel funcțional
E. maxilar se face la nivelul papilei bunoide, rafeului median si torusului mandibular
F. maxilar se face cu una sau două folii calibrate de ceară albastră
G. se face la nivelul papilei bunoide
H. are ca scop eliminarea presiunilor nedorite în zone sensibile ale zonei de sprijin
I. se face la nivelul liniei oblice interne dacă este ascuțită
J. mandibular se face la nivelul torusului mandibular, apofizele genii, creasta milohioidiană
si rafeul median fibros
76. Gravarea la linia Ah a modelului maxilar:
A. are ca efect o ușoară compresiune pe zona de mucoasă mobilă a vălului palatin
B. poate fi facuta de catre tehnician (gravare arbitrară)
C. dimensiunea sanțului gravat depinde de adâncimea boltii palatine
D. poate fi făcută de către medic (gravare functionala)
E. Asigură retenția protezei prin perfectarea închiderii marginale distale
F. poate fi făcută de către medic (gravare arbitrară)
G. poate fi facuta de catre tehnician (gravare functionala)
H. Constă în trasarea unui șanț de-a lungul liniei Ah cu adâncimea de 1-1,5 -2 mm în
functie de rezilienta mucoasei
I. Împiedică pătrunderea alimentelor sub proteză
J. se face atât pe modelul preliminar cât și pe cel funcțional
77. Introducerea rășinii in tipar:
A. se face după izolarea tiparului
B. se poate face prin injectare cu seringa
C. se poate face în faza de zahăr umezit
D. se face in faza filantă, nelipicioasă
E. pentru o proteza de dimensiunii medii sunt necesare 30 gr polimer și 30 cc monomer
F. se face după amestecarea pulberii cu lichidul intr-un vas de sticlă sau portelan
G. se poate face prin presare, turnare sau injectare
H. se poate face prin turnarea pastei in tiparul de gips
I. se face introducând intâi pulberea si apoi cantitatea de monomer indicată de producator
J. se face când aceasta atinge starea plastică
78. Introducerea rășinii acrilice:
A. are loc dupa etapa de dezambalare
B. este mai ușoară dacă ambalarea s-a facut prin tehnica cu val
C. se face in faza filantă
D. se poate face prin injectare în tipar
E. are loc în faza plastica (nelipicioasă) sub forma unui rulou
F. se poate face prin turnare in tipar de silicon
G. se face inainte de izolarea tiparului
H. este urmată de presarea chiuvetelor pentru eliminarea excesului de pastă
I. se face în faza de zahar pudră umezit
J. în tipar se face in usor excess
79. Transformarea machetei protezei acrilice in proteză finită:
A. inseamnă următoarea succesiune de etape: Ambalarea, Eliminarea cerii și obținerea
tiparului, Preîncălzirea si incalzirea, Introducerea rasinii, Polimerizarea, Dezambalarea,
Prelucrarea mecanică.
B. croșetele din sârmă si dinții artificiali rămân aceiași, doar ceara roz a machetei va fi
înlocuită de rășina acrilică
C. inseamnă următoarea succesiune de etape: Ambalarea, Dezambalarea, obținerea
tiparului, Introducerea rasinii, Polimerizarea, Prelucrarea mecanică.
D. inseamnă următoarea succesiune de etape: Ambalarea, obținerea tiparului,
Introducerea rasinii, Polimerizarea, Lustruirea finală
E. se realizează prin tehnici diferite, în funcție de materialul din care se face proteza
F. necesită cuțit sau foarfece pentru secționat gipsul, freze, sablatorr
G. are ca scop obținerea protezei finale
H. necesită chiuvete metalice, gips dur, complexul model functional-machetă, rășină
acrilică
I. inseamnă următoarea succesiune de etape: Ambalarea, Eliminarea cerii și obținerea
tiparului, Introducerea rasinii, Polimerizarea, Dezambalarea, Prelucrarea mecanică.
J. inseamnă următoarea succesiune de etape: Eliminarea cerii și obținerea tiparului,
Dezambalarea, Introducerea rasinii, Polimerizarea, Prelucrarea mecanică.
80. Lustruirea protezei acrilice:
A. se face cu freze pentru acrilat cu granulație mare si mică
B. se poate face si in baie galvanica
C. se face doar la nivelul suprafeței externe
D. are scop profilactic și igienic
E. se face inainte de planare si netezire
F. nu se face pe suprafețele concave
G. se face cu pastă de lustruit si perii montate la motorul orizontal
H. se face pentru a impiedica acumularea de floră bacteriană pe proteză
I. nu se face pe fața internă a protezei
J. se face pe ambele fețe ale protezei
81. Modelul duplicat:
A. este realizat din masă de ambalat specifică aliajului din care se toarnă scheletul
B. este realizat din material refractar
C. este folosit pentru realizarea machetelor de ocluzie in cazul protezei scheletate
D. este folosit pentru definitivarea machetei protezei partiale acrilice
E. este utilizat in etapa de montare a dinților artificiali
F. este folosit pentru definitivarea machetei componentei acrilice a șeilor
G. este folosit pentru realizarea machetei scheletului metalic
H. este turnat din gipsuri extradure
I. va fi parte componenta a tiparului
J. trebuie analizat la paralelograf de catre tehnician
82. Modelul funcțional:
A. poate fi turnat din gipsuri extradure sau din masă de ambalat specifică
B. redă cu fidelitatea zona de prijin a câmpului protetic și cu aproximație pe cea de
succiune
C. este folosit pentru remontarea in simulator după dezambalarea protezei finite
D. este analizat la paralelograf de catre tehnician
E. este folosit pentru realizarea componentei acrilice a seilor
F. va fi parte componenta a tiparului
G. poate fi folosit ca document medico-legal
H. este folosit pentru obținerea modelului duplicat
I. este turnat în amprenta preliminară
J. este folosit pentru ambalarea cu val a machetei scheletului metalic
83. Rolurile modelului funcțional:
A. indiguirea si cofrarea
B. pentru montarea in simulator
C. realizarea machetei scheletului metalic
D. realizarea portamprentei individuale
E. realizarea machetei protezei partiale acrilice
F. realizarea machetei de ocluzie
G. realizarea modelului duplicat
H. realizarea croșetelor din sârmă
I. pregatirea pentru ambalare a machetei scheletului metalic
J. stabilirea planului de tratament
84. Modelul preliminar:
A. este utilizat pentru realizarea croșetelor din sârmă
B. este util pentru completarea examenului clinic
C. este util pentru stabilirea planului de tratament
D. va fi parte componentă a tiparului
E. este utilizat pentru montarea in simulator
F. este utilizat pentru realizarea portamprentei individuale
G. este realizat din gips alabastru
H. este utilizat ca document medico-legal
I. este utilizat pentru realizarea machetei protezei
J. este utilizat pentru realizarea machetei de ocluzie
85. Croșetul circular Akers:
A. are efect antibasculant
B. îndeplineste funcția de stabilizare
C. are două brațe rigide, unul vestibular si unul oral
D. asigura funcția de menținere prin brațul opozant plasat subecuatorial
E. îndeplineste funcția de retentie
F. indeplineste functia de sprijin
G. asigură functia de stabilitate prin bratul opozant plasat subecuatorial
H. are două brațe retentive, unul vestibular si unul oral
I. are un braț retentiv, unul reciproc și un pinten ocluzal
J. indeplineste funcția de încercuire
86. Pregătirea pentru ambalare a machetei scheletului metalic:
A. numarul de canale de turnare depinde de complexitatea scheletului
B. canalele de turnare au scopul de a dirja aliajul topit in interiorul tiparului
C. se face cu macheta lipită pe modelul funcțional
D. canalele principale de turnare pot fi 2,3 sau 4
E. canalele de turnare secundare sunt rotunde pe secțiune si cu grosimea de 3-4 mm
F. canalele secundare au grosimea de minim 6mm
G. se face pe capacul conformatorului
H. canalele de evacuate a gazelor au grosimea de 0,8 mm
I. implica degresarea și detensionarea machetei
J. canalele de turnare sunt realizate din profile de ceară pătrate pe secțiune, cu grosimea
de 3-4mm
87. Pregătirea pentru ambalare a machetei scheletului metalic:
A. machetele canalelor secundare au diametrul de 6mm
B. machetele canalelor principale se întalnesc cu macheta canalului secundar la 5-10 mm
deasupra planului de ocluzie
C. vârful conului de turnare este canalul principal de turnare
D. vârful conului de turnare are diamtrul de 6mm
E. canalele de turnare secundare pot fi oarbe (nu comunica cu exteriorul)
F. machetele canalelor de evacuare a gazelor se intâlnesc cu cele secundare de turnare
la vârful conului
G. machetele canalelor principale de turnare pot fi in numar de 3-4
H. machetele canalelor secundare de turnare au grosimea de 3-4 mm și sunt rotunde pe
secțiune
I. vârful conului de turnare se plasează la 5-10mm deasupra celui mai ridicat punct al
machetei
J. machetele canalelor secundare de turnare se fixează in cea mai groasă porțiune a
machetei
88. Pregătirea pentru ambalare a machetei scheletului metalic:
A. machetele canalelor principale de turnare se realizează din tije de ceară pătrate pe
secțiune
B. machetele canalelor principale de turnare pot fi in numar de 2-4
C. machetele canalelor secundare de turnare se întâlnesc corespunzător mijlocului
modelului
D. machetele canalelor de evacuare a gazelor se intâlnesc la vârful conului de turnare
E. machetele canalelor de turnare se fixează pe porțiunea terminala a brațelor croșetelor
F. machetele canalelor secundare de turnare se atasează pe macheta scheletului în cea
mai groasă zonă a acesteia
G. machetele canalelor secundare de turnare au lungimea de 20-25 mm
H. vârful conului de turnare are rol de rezervor pentru aliajul topit
I. machetele canalelor de turnare au diametrul cuprins între 0,8-1,2mm
J. machetele canalelor secundare de turnare sunt in numar de 2-4
89. Gheruțele incizale:
A. pot fi plasate pe canini
B. asigură sprijinul protezei
C. pot fi plasate pe incisivi
D. asigură retenția protezei
E. pot fi realizate din sârmă de wipla
F. se mai numesc pinteni incizali
G. asigură menținerea protezei
H. se plasează pe fețele ocluzale ale dinților stâlpi
I. se pot plasa si e fețele linguale ale dinților laterali
J. se plasează în lăcașuri realizate de către dentist
90. Planurile de ghidaj:
A. sunt reprezentate de suprafețele linguale ale tuturor dinților restanți
B. pot fi localizate și pe fețele linguale ale molarilor și premolarilor, cu rol in reciprocitate
C. sunt reprezentate de fețele proximale dinspre edentație ale dinților stâlpi
D. sunt reprezentate de suprafețele retentive ale dinților stâlpi
E. se detectează cu tija de analiză a paralelografului
F. sunt reprezentate de curbele de compensație ale planului de ocluzie
G. trebuie sa fie paralele unul față de celalalt
H. sunt reprezentate de suprafețele vestibulare ale dinților restanți
I. au rolul de a ghida insertia și dezinserția protezei pe câmpul protetic
J. pot fi uneori si fețele ocluzale ale dinților stâlpi
91. Paralelograful:
A. deectează axa de inserti a protezei
B. este folosit numai de catre tehnician
C. este utilizat pentru înregistrarea relațiilor intermaxilare
D. este folosit numai de către dentist
E. este folosit numai de către tehnician pentru analiza modelului preliminar
F. trasează ecuatorul protetic
G. pune in evidentă zonele retentive de la nivelul dinților stâlpi
H. este utilizat atât de către dentist cât și de tehnician
I. ajută la montarea dinților artificiali
J. masoară zonele retentive de la nivelul dinților stâlpi
92. Paralelograful:
A. detectează zonele retentive cu jojele
B. detectează zonele retentive cu tija de analiză
C. este folosit pentru detectarea interferențelor
D. este folosit pentru tripodare
E. masoara retentivitațile cu tija răzușă
F. are o tijă detectoare pentru stabilirea axei de inserție
G. este folosit de tehnician pentru analizarea modelului preliminar
H. marchează ecuatorul protetic cu tija de analiză
I. măsoară retentivitățile cu tija de analiză
J. trasează ecuatorul protetic cu mina de grafit
93. Paralelograful:
A. este folosit de tehnician pentru analizarea modelului preliminar
B. este folosit pentru determinarea retentivitaților dintelui stalp
C. este folosit pentru a determina paralelismul relativ al suprafețelor proximale dinspre
edentatie ale dintilor stalpi
D. este folosit pentru masurarea retentivitaților dintelui stalp
E. are o tijă de analiză care poate îndepărta excesul de ceară de pe modelul deretentivizat
F. este folosit pentru trasarea ecuatorului protetic
G. are o mină de grafit care are rolul de a detecta retentivitațile si de a trasa ecuatorul
protetic
H. este folosit pentru a determina paralelismul relativ al suprafețelor vestibulare ale dintilor
stalpi
I. este folosit de dentist pentru analizarea modelului funcțional
J. este folosit pentru detectarea interferențelor
94. Eliminarea cerii machetei protezei partiale acrilice:
A. se face după izolarea tiparului
B. se face prin deschiderea chivetei si spălare cu apă fierbinte
C. se face prin imersia chiuvetei in apă fierbinte 30 minute
D. se face printr-un orificiu aflat intre cele două jumătăți ale chiuvetei
E. are ca scop obținerea unui tipar
F. se face cu spatula si apoi cu apă fierbinte
G. necesită apă firbinte curată
H. se face prin imersia chiuvetei in apă fierbinte 5-10 minute
I. se face prin incalzire la becul de gaz
J. se face prin incalzire in cuptorul de calcinare
95. Realizarea machetei scheletului metalic:
A. se face pe modelul duplicat
B. se poate face pe un model digital
C. are loc după realizarea componentei acrilice
D. se face cu folii de ceară roz
E. se poate face din elemente preformate din ceară
F. se face doar pe modelul functional din gipsuri extradure
G. se poate face prin printare 3D
H. se poate face si pe modelul preliminar dar dupa analiza la paraleograf
I. se poate face din elemente prefabricate din ceară
J. se poate face si prin frezare intr-un bloc metalic
96. Analiza la paralelograf se face:
A. pentru realizareacomponentei acrilice
B. de catre dentist pe modelul duplicat
C. de catre medic pe modelul preliminar
D. de către tehnician pe modelul funcțional
E. pentru masurarea zonelor retentive
F. pentru stabilirea designului scheletului metalic
G. de catre dentist pe modelul functional
H. de către tehnician pe modelul duplicat
I. pentru stabilirea relatiilor intermaxilare
J. de catre tehnician pe modelul preliminar
97. Aliajele de Cr-Co-Mo utilizate pentru realizarea scheletului:
A. sunt cele mai utilizate aliaje dentare utilizate in acest scop
B. au o rezistență mică la coroziune
C. produc des alergii
D. nu sunt foarte indicate pentru realizarea croșetelor turnate
E. au un nivel ridicat de rezistență la coroziune
F. au un grad mare de biocompatibilitate
G. duritatea lor permite obținerea unor schelete mai subtiri si ușoare
H. au proprietati fizice care duc la obținerea unor schelete mai masive decat în cazul
aliajelor nobile
I. au un preț de cost relativ mic
J. au un grad mic de biocompatibilitate
98. Duplicarea:
A. are ca scop obținerea unui model refractar pentru realizarea machetei scheletului
metalic
B. se face cu un material de duplicare, a carui temperatură nu trebuie sa depaseasca
temperatura de topire a cerii cu care s-a facut deretentivizarea
C. se face cu hridrocoloizi reversibili, care sunt materiale ce se fluidifica sub actiunea
caldurii si redevin in stare de gel prin răcire
D. se face după modificarea modelului functional prin foliere, deretentivizare si gravare
E. hidrocoloizii ireversibili sunt influentati de modificarea de temperatura
F. are ca scop pregătirea modelului funcțional pentru realizarea machetei scheletului
metalic
G. se poate face cu hidrocolizi reversibili sau cu siliconi
H. se poate face cu hidrocoloizi ireversibili sau cu silicon
I. are loc după folierea și gravarea modelului duplicat
J. are loc inainte de folierea si deretentivizarea modelului functional
99. Ambalarea machetei scheletului metalic:
A. seface intr-un ring din silicon care ulterior se va indeparta
B. are loc după topirea si turnarea aliajului
C. este procedeul prin care macheta se introduce intr-un material numit masă de ambalat
D. poate fi facuta si in cabinet prin tehnica directa
E. se face prin tehnica fără val
F. se face cu gipsuri extradure
G. are ca scop obtinerea unui tipar
H. are loc după dezambalare
I. se face cu masă de ambalat specifică aliajului
J. se face intr-un ring metalic
100. Realizarea machetei scheletului metalic:
A. utilizează profile preformate din ceară sau rășini
B. se face după aplicarea în prealabil a unui lichid adeziv pe modelul duplicat
C. se face după desenarea conturului scheletului pe modelul duplicat
D. are loc pe modelul functional pregătit pentru duplicare
E. utilizează profile sub formă de retea cu ochiuri pentru edentațiile terminale pentru a
permite o căptușire viitoare.
F. se face din ceară calibrată roz
G. necesită profile prefabricate din ceară disponibile în diferite forme și marimi pentru
croșete
H. are loc pe modelul duplicat inainte de analiza acestuia la paralelograf
I. se face pe modelul functional turnat din masă de ambalat
J. se face după desenarea in prealabil a scheletului pe modelul functional
101. Topirea si turnarea:
A. turnarea poate fi făcută cu centriguga sau cu vacuum
B. topirea poate fi făcută în creuzete ceramice sau de grafit
C. topirea poate fi facută cu vacuum-presiune
D. topirea reprezintă introducerea aliajului in tipar
E. topirea are loc după turnarea aliajului
F. turnarea are ca scop introducerea alijului topit in tipar
G. turnarea poate fi făcută in creuzete din ceramică sau grafit
H. topirea poate fi făcută într-un creuzet sau in pâlnia tiparului
I. turnarea se poate face manual, pe masuta vibratoare
J. topirea poate fi făcută cu flacăra oxiacetilenică
102. Tija de analiză a paralelografului:
A. este utilizată pentru măsurarea zonelor retentive a dinților stâlpi
B. este utilizată pentru îndepărtarea excesului de ceară de pe model
C. este utilizată pentru trasarea ecuatorului protetic
D. este utilizată pentru determinarea axei de insertie
E. este utilizată pentru determinarea interferențelor
F. este utilizată pentru montarea dinților artificiali
G. este utilizată pentru măsurarea zonelor retentive la toti dintii
H. este utilizată pentru determinarea zonelor retentive
I. este tija detectoare
J. este utilizată pentru determinarea planurilor de ghidaj
103. Croșetul cervico-alveolar :
A. asigura o bună retentie pentru proteză
B. face parte din sistemul Roach
C. face parte din sistemul Ney
D. nu asigură sprijinul protezei
E. este indicat pe dinții cu convexități accentuate
F. este indicat pe dintii anteriori
G. este un croșet turnat
H. are un segment intermediar in formă de S
I. poate fi bidental
J. are segmentul intermediar plasat pe fața distală a dintelui stâlp
104. Pentru realizarea portmprentei individuale din rășini fotopolimerizabile este
nevoie de:
A. material fotopolimerizabil
B. bec de gaz
C. soclator
D. model preliminar
E. spatula
F. marker
G. incintă cu halogen
H. ceara calibrata roz
I. pompita de aer
J. foarfece
105. Profilele din ceară/rășină fotopolimerizabilă pentru realizarea machetei
scheletului - avantaje:
A. necesita un consum mai mare de materiale
B. economie de timp și materiale
C. necesita două modele duplicate
D. au elasticitate remarcabilă
E. se aplică direct pe modelul funcțional
F. se manipulează mai dificil
G. nu necesită model duplicat
H. sunt lipicioase
I. sunt rigide
J. mai putine etape de lucru
106. Interferențele dentare:
A. nu pot fi îndepărtate
B. sunt detectate cu tija de analiză a paralelografului
C. pot fi îndepărtate prin reconturarea/ aplicarea unei microproteze pe coroana dintelui
D. se rezolvă prin extractia dintelui daca este inclinat mai mult de 30 grade
E. apar la marginile mezio-linguale a premolarilor și molarilor maxilari
F. apar la marginea vestibulo-mezială a molarilor mandibulari
G. se indepărtează cu tija rezușă
H. pot fi deretentivizate cu ceară roz
I. apar la marginea vestibulo-distală a premolarilor maxilari
J. uneori pot fi indepărtate prin șlefuiri ușoare
107. Analiza la paralelograf a modelului preliminar- scop:
A. determinarea axei de insertie si dezinsertie
B. stabilirea zonelor care trebuie foliate si deretentivizate
C. obtinerea modelului duplicat
D. identificarea interferentelor osoase
E. identificarea retentivitatilor dintilor stalpi
F. pregatirea pentru duplicarea modelului
G. stabilirea designului protezei
H. obtinerea modelului functional
I. trasarea ecuatorului protetic
J. realizarea machetei scheletului metalic
108. Analiza la paralelograf a modelului preliminar- scop:
A. identificarea planurilor de ghidaj
B. obtinerea amprentei functionale
C. pregatirea pentru duplicare
D. realizarea portamprentei individuale
E. obtinerea modelului functional
F. este esentială pentru stabilirea soluției terapeutice și a designului protezei
G. determinarea axei de insertie a viitoarei proteze
H. obtinerea modelului duplicat
I. identificarea interferentelor dentare
J. masurarea retentivitaților dintilor stalpi
109. Interferențele osoase:
A. pot fi identificate cu jojele
B. cel mai des interferează cu șeile și conectorii
C. interfereaza adesea cu crosetele circulare
D. pot fi reprezentate de torus mandibular
E. nu influențează inserția scheletului metalic
F. pot fi determinate de creste alveolare retentive
G. trebuie foliate sau îndepărtate chirurgical
H. trebuie marcate doar pe modelul preliminar
I. pot fi reprezentate de diferite exostoze
J. cel mai des interferează cu conectorii secundari proximali
110. Axa de insertie:
A. se determina prin analiza la paralelograf
B. reprezinta directia in care se deplaseaza proteza de la contactul initial cu dinții restanți
până la pozitia finala pe câmpul protetic
C. este influențată de interferențele dentare
D. este influențată de retentivitatile de pe fețele meziale si distale ale tuturor dintilor
restanți
E. nu este influențată de interferențele osoase
F. nu este influențată de interferentele dentare
G. este influentata de planurile de ghidaj
H. este paralelor cu axul de implantare al dintilor stâlpi
I. este diferită de axa de dezinserție
J. este influențată de retentivitatile de pe fețele vestibulare si orale ale dintilor
111. Determinarea axei de insertie - tehnica:
A. modelul este asezat pe masuta paralelografului inclinat la 45 de grade
B. vârful tijei de analiză trebuie sa fie plasat la nivelul gingiei marginale in timpul analizei
C. se verifica paralelismul fetelor proximale dinspre edentatie cu joja nr.1
D. tija de analiză trebuie sa contacteze dintele la nivelul convexității maxime
E. se verifica paralelismul fetelor proximale dinspre edentatie cu tija răzușă
F. modelul este inclinat antero-posterior pana se gaseste pozitia in care fetele proximale
dinspre edentatie sunt cat mai aproape de paralelism
G. se verifica paralelismul fetelor proximale dinspre edentatie cu tija de analiza
H. modelul se aplica pe masuta paralelografului
I. se verifica paralelismul fetelor proximale dinspre edentatie cu joja nr.2
J. se verifica paralelismul fetelor proximale dinspre edentatie cu tija de grafit
112. Trasarea ecuatorului protetic:
A. este o etapa a analizei la paralelograf a modelului preliminar
B. se face după masurarea retentivitatilor cu jojele
C. este o etapa a analizei la paralelograf a modelului duplicat
D. nu se face pe modelul preliminar
E. nu se face pe modelul duplicat
F. este o etapa a analizei la paralelograf a modelului functional
G. se face cu tija de carbon
H. se face după determinarea axei de insertie
I. se face cu tija detectoare
J. imparte coroana dintelui intr-o zona supraecuatoriala retentiva si una subecuatoriala
neretentiva
113. Bara linguală se distanțează față de versantul lingual :
A. > 0,3mm în cazul unui sprijin mixt
B. 1-2,5 mm faţă de mucoasa procesului alveolar
C. 0,3mm în cazul unui sprijin dento-parodontal
D. 2 mm în cazul unei mucoase cu rezilienţă minimă
E. 0,3-2 mm faţă de mucoasa procesului alveolar
F. 1,5-2 mm în cazul unui versant oblic
G. 1mm în cazul unei mucoase cu rezilienţă minimă
H. < 0,3mm în cazul unui sprijin mixt
I. 2 mm în cazul unei mucoase cu rezilienţă mare
J. 1,5mm în cazul unui versant concav
114. Proteza partiala acrilica:
A. are rolul de a dirija cicatrizarea plagii postextractionale
B. poate avea crosete din sarma, acrilat, nylon sau zirconia
C. este cea mai utilizată soluție terapeutică provizorie
D. are diferite tipuri de conectori secundari
E. este utilizată ca soluție terapeutică de urgență
F. este o solutie terapeutica definitiva
G. este utilizată ca solutie teraputica tranzitorie
H. poate fi realizata din rasini termopolimerizabile si fotopolimerizabile
I. poate avea ca elemente de mentinere atat crosete cat si sisteme speciale
J. poate fi realizata din placi fotopolimerizabile si placi de bază
115. Proteza partiala acrilica:
A. are diferite tipuri de conectori principali si secundari
B. este utilizată ca solutie teraputica tranzitorie
C. poate fi utilizata in orice tip de edentaie
D. este utilizată ca solutie terapeutică in edentațiile partiale intinse si totale
E. este utilizată ca soluție terapeutică de urgență
F. este utilizată pentru a impiedica migrarea dintilor restanți
G. este cea mai utilizată soluție terapeutică provizorie
H. poate avea diferite sisteme speciale de mentinere, sprijin si stabilizare
I. este utilizată uneori si ca mentinator de spatiu
J. este o solutie terapeutica definitiva
116. Câmpul protetic maxilar:
A. contine crestele milohioidiene
B. contine crestele alveolare si tuberculii mandibulari
C. contine crestele oblice externe si torusul palatin
D. contine tuberozitatile si santurile retrotuberozitare
E. este format din totalitatea tesuturilor cu care va veni in contact proteza maxilara
F. este delimitat de mucoasa neutra din fundurile de sac vestibulare si linguale
G. are ca limita posterioara linia Ah
H. este format din totalitatea tesuturilor cu care va veni in contact proteza mandibulara
I. contine crestele alveolare si bolta palatina
J. asigura mentinerea protezei prin fenomenul de adeziune
117. Câmpul protetic mandibular:
A. conține crestele oblice interne si externe
B. este format din totalitatea tesuturilor cu care va veni in contact proteza maxilara
C. este format din suportul dento-parodontal si muco-osos reprezentat de creste alveolare
si tuberculi mandibulari
D. contine un suport mucos format din mucoasa fixa, mucoasa netra si mucoasa mobila
E. conține dinții naturali restanti si crestele alveolare
F. asigura mentinerea protezei prin fenomenul de adeziune
G. are ca limita posterioara linia Ah
H. conține tuberculii mandibulari
I. contine crestele alveolare si bolta palatina
J. contine tuberozitatile si santurile retrotuberozitare
118. Baza Protezei Acrilice Partiale:
A. asigura rigiditatea protezei
B. asigura menținerea protezei
C. nu are contact cu dintii restanti
D. trebuie sa aibă o grosime de cel mult 2mm pentru refacerea functiei fonetice si a
rezistentei mecanice
E. nu necesită armare pentru cresterea rezistenței
F. are rol important in functia fonetica
G. are limita posterioară sectionată oblic la 45 de grade
H. are o suprafață internă nelustruita si una externa lustruită
I. asigură sprijinul protezei
J. are niste proeminente numite rugi palatine plasate pe versantii vestibulari
119. Baza Protezei Acrilice Partiale:
A. mandibulare se oprește întotdeauna la nivelul liniei Ah
B. poate fi din rasini Epoxy
C. poate fi din rasini acrilice
D. nu are rol in fonație
E. nu trebuie sa aibă contact cu dinții restanți
F. poate avea formă de rețea
G. poate fi armata cu fibre de sticlă
H. mandibulare este accentuat convexă
I. poate fi din rasini acetalice
J. poate fi din rășini fotopolimerizabile
120. Baza Protezei Acrilice Partiale:
A. trebuie sa ai o grosime mai mare de 2mm pentru a asigura rezistența mecanica si
functia fonetica
B. asigură retentia protezei prin fenomenul de adeziune
C. asigura sprijinul protezei
D. are niste reliefuri mucoase numite rugi palatine situate pe versantul lingual
E. poate fi armată cu plase metalice
F. poate fi realizată din rașini pe bază de Nylon
G. are limita posterioară intotdeauna la nivelul liniei Ah
H. poate fi armată cu fibre de sticlă
I. nu are contact cu dintii restanți
J. poate fi realizată din folie de ceară roz cu grosimea de 2mm
121. Șeile Protezei Partiale Acrilice:
A. au contact cu dinții restanți subecuatorial
B. nu au rol in stabilitatea protezei
C. au doi versanti si două fețe
D. sunt in numar egal cu numarul breselor edentate
E. oferă suport pentru buze si obraji
F. nu au rol in sprijinul protezei
G. asigura suport penru arcada artificială
H. au rol in fonatie prin rugile palatine
I. au marginile rotunjite, perfect adaptate la sulcusul vestibular și lingual
J. se modeleaza convex la mandibulă
122. Șeile Protezei Partiale Acrilice:
A. au forma de retea cu ochiuri rotunde sau patrate
B. vin in cntact cu dintii restanti in zona supraecuatoriala
C. acoperă crestele alveolare
D. asigura suport penru arcada artificială
E. nu asigura stabilitatea protezei
F. au doi versanti
G. asigura sprijinul protzei
H. sunt realizate din folie de ceară roz
I. asigura stabilitatea protezei
J. mandibulare au rol in retentia protezei prin fenomenul de adeziune
123. Modelul Preliminar:
A. este analizat la paralelograf de catre tehnicianul dentar
B. este folosit pentru realizarea machetelor de ocluzie
C. poate fi util ca document medico-legal
D. este turnat din gips alabastru
E. va fi parte componenta a tiparului
F. este utilizat in etapa de montare in simulator
G. se obtine pe baza amprentei preliminare
H. este necesar pentru realizarea crosetelor din sarmă
I. este necesar pentru realizarea portamprentei individuale
J. este utilizat pentru stabilirea diagnosticului si a planului terapeutic
124. Portamprenta individuala:
A. din rășini fotopolimerizabile necesita elemente de intarire
B. poate avea borduri de ocluzie la cererea medicului
C. mandibulara are o baza, un maner si doi butoni de presiune
D. are elemente de intarire din fibre de carbon sau polietilena
E. este o portamprenta realizata dupa particularitatile fiecarui camp protetic
F. are un maner care poate avea formă trapezoidală sau semipiriformă
G. este formata din bază si elemente accesorii
H. are un maner care asigura exercitarea de presiuni echilibrate pe ambele hemiarcade
I. din placă de bază necesită elemente de intarire
J. din rășini termopolimerizabile necesita elemente de intarire
125. O portamprenta individuală:
A. este suportul pentru materialul de amprenta functionala
B. poate avea borduri de ocluzie pentru cresterea rezistentei
C. se realizeaza pe modelul preliminar
D. poate avea elemente de intarire sub forma de fibre de carbon sau sticla
E. are butoni de presiune numai la mandibulă
F. se realizeaza pe modelul functional
G. trebuie indiguita si cofrata inainte de inregistrarea amprentei
H. are un maner in forma de creasta de cocos pe bolta palatina
I. poate avea elemente de intarire in cazul in care este realizata din rasini
fotopolimerizabile
J. trebuie sa aiba marginile rotunjite si ingrosate
126. O portamprenta individuala poate fi realizata din:
A. Aliaje dentare nobile
B. Siliconi
C. Rasini termopolimerizabile (rar)
D. Rasini autopolimerizabile
E. Aliaje nenobile si titan
F. Zirconia
G. Rasini fotopolimerizabile
H. hidrocoloizi reversibili
I. Placi de baza
J. Shelac
127. Portamprenta individuală din placă de bază:
A. trebuie protejata de lumina
B. are pret de cost redus
C. este indicată in special pentru maxilar
D. este usor de realizat
E. are rezistență mecanică mică
F. are avantajul unui timp de lucru nelimitat
G. nu conditioneza materialul de amprenta
H. este casanta si se poate fractura foarte usor
I. necesita un cuptor special pentru polimerizare
J. este foarte rezistenta
128. Etapele pentru reaizarea unei portamprente individuale sunt:
A. adaptarea materialului pe amprenta preliminară
B. plastifierea placii de bază
C. adaptarea materialului pe modelul preliminar
D. soclarea modelului
E. realizarea manerului si a butonilor depresiune
F. prelucrarea mecanica a marginilor
G. adaptarea materialului pe modelul functional
H. indiguirea si cofrarea
I. sablarea si lustruirea
J. Trasarea periferiei pe modelul preliminar
129. Modelul functional:
A. se obtine din gips tip III turnat in amprenta functionala
B. va fi parte a tiparului componentei metalice
C. se realizeaza după indiguirea si cofrarea amprentei functionale
D. se realizeaza dupa indiguirea si cofrarea amprentei preliminare
E. este folosit pentru realizarea portamprentei individuale
F. este parte componenta a tiparului
G. este folosit pentru realizarea crosetelor turnate
H. este necesar pentru realizarea machetei de ocluzie
I. este folosit pentru realizarea machetei scheletului metalic al protezei
J. este necesar pentru realizarea machetei protezei acrilice
130. Retentia este:
A. asigurata de segmentul dentar al crosetelor din sârmă
B. impiedicarea desprinderii protezei in sens vertical dinspre campul protetic
C. este asigurată prin fenomenul de adeziune
D. impiedicarea deplasarilor protezei in sens orizontal
E. este asigurata de marginile protezei care realizeaza inchiderea marginala perfecta
F. asigurata de elementele crosetului plasate deasupra ecuatorului protetic
G. asigurata de bratele opozante si pintenii ocluzali
H. asigurata de aceleasi elemente care asigură si stabilitatea
I. asigurata de elementele protezei plasate sub ecuatorul protetic
J. impiedicarea deplasarii protezeispre mucoasa, in sens vertical
131. Stabilitatea este:
A. este asigurata de bratul retentiv al crosetelor turnate
B. asigurata de elementele protezei plasate subecuatorial
C. este asigurata de bratele opozante ale crosetelor circulare
D. este functia indeplinita de segmentul dentar al crosetelor de sarmă
E. impiedicarea infundarii protezei
F. impiedicarea deplasrii protezei în sens orizontal
G. este asigurata de bratele crosetelor plasate supraecuatorial
H. este asigurata de segmentul intermediar al crosetului cervico-ocluzal
I. este asigurata de crestele alveolare si de seile protezei
J. impiedicarea desprinderii protezei in sens vertical
132. Functia de sprijin este:
A. este asigurata de bratul retentiv al crosetelor turnate
B. este asigurata de orice element al protezei care este plasat in zona subecuatoriala a
dintelui stâlp
C. impiedicarea desprinderii protezei in sens vertical
D. asigurata de toate elementele protezei aflate in zona supraecuatoriala a dintilor restanti
E. impiedicarea deplasării protezei in sens vertical spre câmpul protetic
F. este asigurata de crestele alveolare si de seile protezei
G. este indeplinita de segmentul dentar al crosetelor de sârmă
H. nu este asigurata de pintenii ocluzali si gheruțele incizale
I. este asigurata de bolta palatina si baza protezei
J. asigurată de segmentul intermediar al crosetelor cervico-alveolare
133. Croșetele Protezei partiale acrilice:
A. pot avea două sau trei brațe
B. pot fi realizate din sârmă trefilată
C. pot fi plasate pe oricare dinte restant, indiferent de pozitia acestuia față de edentatie
D. pot fi realizate din materiale elastice pe bază de nylon
E. asigură retentia protezei
F. pot fi realizate din aliaje de Crom-Cobalt-Nichel
G. se realizeaza de obicei după polimerizarea protezei
H. asigura mentinerea protezei
I. pot fi realizate din aliaje de Cr-Co-Mo
J. pot fi realizate din rasini acrilice
134. Material și instrumentar pentru turnarea modelului preliminar:
A. folie de ceară roz
B. Conformator pentru soclu
C. vacuum malaxor
D. Gips alb clasa aII-a
E. Amprenta Preliminară
F. Bol de cauciuc si spatulă lată
G. chiuvetă metalică
H. gips alabastru tip III
I. un simulator
J. Masuță vibratoare
135. Croșetele din sârmă:
A. sunt elemente componente ale Protezei Partiale Scheletate
B. au o bună elasticitate
C. pot fi realizate din sârmă de aliaj de aur, rotundă pe secțiune si cu diametrul de 0,6-0,8
mm
D. se realizează cel mai adesea cu un clește universal (crampon)
E. asigură a foarte bună reciprocitate
F. au contact redus (liniar) cu suprafața coroanei
G. incercuiesc dintele pe mai mult de 180 grade din circumferinta sa
H. au contact in suprafață cu dintele
I. sunt croșete metalice realizate din sârmă rotundă de wipla, cu diametrul de 0,6-0,8 mm
diameter
J. se pot realiza din sârmă de Co-Cr
136. Eficiența croșetului depinde de:
A. tipul de sârmă
B. tipul de croșet
C. retentivitatea dintelui
D. lungimea sârmei
E. mobilitatea dintelui
F. forma și locația lui
G. segmentul terminal
H. diamtrul sârmei
I. de cleștii utilizați pentru realizarea lui
J. tipul edentației (clasa Kennedy)
137. Caracteristici generale ale croșetelor din sârmă:
A. sunt realizate din sârmă de wipla rotundă pe secțiune
B. au aceleași indicații
C. au același tip de segment intermediar
D. au o coadă ondulată care are rolul de a fixa crosetul în acrilatul protezei
E. sunt compuse din trei segmente
F. toate asigură sprijinul protezei
G. au același grad de elasticitate
H. au un segment dentar curb plasat în zona de retenție a dintelui stâlp
I. toate asigură stabilitatea protezei
J. asigură retenția protezei
138. Folierea modelului funcțional pentru realizarea Protezei Partiale Acrlice:
A. la maxilar se face la nivelul papilei retroincisive si a rugilor palatine
B. se face in scopul perfectării inchiderii marginale
C. se poate realiza si pe modelul preliminar
D. se face cu folii de staniu sau aluminiu cu grosime de 0,2mm
E. se realizează la nivelul zonelor sensibile si a dinților restanți
F. la maxilar se face la nivelul papilei bunoide si a rafeului median fibros
G. se face la nivelul fețelor proximale dinspre edentație
H. se face cu folii calibrate de ceară albastră
I. la mandibulă se face la nivelul torusului mandibular, crestelor oblice interne
J. se poate realiza si pe modelul duplicat
139. Reguli pentru realizarea croșetelor din sârmă:
A. Segmentul terminal se modelelează în linie dreaptă
B. Croșetul cervico-oclusal trebuie aplicat pe dinți cu convexități accentuate
C. NSârmă nu trebuie introdusă în flacără
D. Segmentul dentar are formă curbă și este plasat în contact cu gingia marginală
E. Segmentul dentar inconjoară toată fața vestibulară a dintelui stâlp
F. Croșetul cervico-oclusal trebuie aplicat pe premolari și molari
G. Unghiurile dintre segmentele croșetului trebuie să fie rotunjite, nu ascuțite
H. Sârma se îndoaie o dată sau de două ori în acelasi loc
I. Sârma nu trebuie îndoită de mai multe ori în același loc și in sensuri opuse
J. Capătul liber al sârmei trebuie netezit si rotunjit pentru a preveni lezarea mucoasei sau
a smalțului
140. Pregatirea pentru montarea in articulator:
A. se fixează macheta de ocluzie mandibulară pe platoul articulatorului cu ceară fierbinte
B. se marchează linia labială a surâsului
C. se desolidarizează cele două borduri de ocluzie
D. modelele preliminare se hidratează în apă aproximativ 10-15 minute
E. modelele trebuie hidratate 3-4 minute pentru a preveni priza instantanee a gipsului
F. se trasează planul mediosagital pe baza soclului modelului maxilar
G. se fac santuri de retentie pe machetele de ocluzie pentru retentia gipsului
H. in zonele laterale ale bordurilor de ocluzie se realizează niste repere pentru
repozitionarea ulterioară a modelelor
I. pe baza soclurilor se realizează șanturi pentru retenția gipsului
J. se plasează modelul mandibular pe platoul ocluzal
141. Sablarea:
A. se realizează cu micromotorul si instrumentar rotativ
B. are loc in baia cu ultrasunete
C. este realizată înainte de sectionarea tijelor de turnare
D. are ca scop finisarea si lustruirea scheletului metalic
E. are scopul de a obtine o suprafață curată si mată
F. este realizată cu particule de oxid de aluminiu cu dimensiunea de 250 µm sub o
presiune de 4 - 6 bar
G. are loc după polimerizarea rășinii
H. reprezintă îndepărtarea masei de ambalat aderente si a stratului de oxizi de la
suprafața piesei brute de turnare
I. este realizată înainte de ambalarea machetei
J. este realizată imediat după dezambalarea piesei turnate
142. Reciprocitatea:
A. Este asigurată de braţul opozant care se aplică pe faţa opusă braţului activ în anumite
condiții
B. bratul reciproc trebuie să contacteze coroana dintelui stâlp simultan cu bratul retentiv
C. Este funcţia prin care acţiunea braţului activ este neutralizată în momentul inserţiei sau
dezinserţiei protezei
D. este asigurată de conectorii principali tip plăcuțe mucozale
E. braţul opozant trebuie plasat la nivelul sau cât mai aproape de nivelul braţului activ
F. este asigurată de croșetul Akers
G. este asigurată de pintenii ocluzali
H. este asigurată de conectorii secundari proximali
I. este asigurată de croșetul continuu
J. bratul reciproc trebuie să fie plasat cât mai aproape posibil de ecuatorul protetic
143. Portamprenta individuală:
A. poate fi realizată din siliconi sau hidrocoloizi reversibili
B. are două mânere paralelipipedice în zona corespunzătoare premolarilor
C. are butoni de presiune la maxilar
D. are un mâner pe linia mediană sau pe bolta palatină
E. este realizată pe modelul functional
F. are uneori, la cererea medicului, si arcade artificiale
G. are butoni de presiune la mandibulă
H. are elemente de întărire
I. are o bază rigidă
J. poate fi făcută din rășini fotopolimerizabile
144. Croșetele divizate:
A. nu au brate retentive
B. Au un grad de elasticitate mai mare
C. Sunt mai puțin vizibile (mai estetice)
D. nu asigură funcția de menținere
E. Sunt în număr de 7 croşete, care, în funcţie de forma braţului elastic se clasifică în
croşete în C;L;U;S;T;I;R (sistem mnemotehnic)
F. nu asigură sprijinul protezei
G. sunt croșete biactive
H. fac parte din grupa I-a a sistemului Roach
I. sunt croșete bidentare
J. Contactul cu dintele stâlp este mai redus decât la croșetele circulare
145. Proteza parțială acrilică:
A. are diferite tipuri de conectori principali si secundari
B. Este utilizată ca solutie terapeutică tranzitorie
C. Este utilizată ca solutie terapeutică de urgență
D. has different types of surveyed clasps
E. nu este indicată în edentatiile clasa a-I-a Kennedy
F. Este utilizată ca solutie terapeutică provizorie
G. nu este indicată in edentatiile clasa aII-a Kennedy
H. are sprijin mixt, dento-parodontal si muco-osos
I. are rolul de a dirija cicatrizarea crestei alveolare după extractia dintilor
J. este utilizată ca soluție terapeutică definitivă
146. Bara linguală se distanțează față de versantul lingual :
A. 1mm în cazul unui versant vertical
B. 1,5-2mm în cazul unui versant oblic
C. < 0,3mm în cazul unui sprijin mixt
D. 1,5mm în cazul unui versant concav
E. 2 mm în cazul unei mucoase cu rezilienţă minimă
F. 0,3mm în cazul unui sprijin dento-parodontal
G. 2 mm în cazul unei mucoase cu rezilienţă mare
H. 1,5mm în cazul unui versant oblic
I. 1,5-2mm în cazul unui versant concav sau dinţi lingualizaţi:
J. 1-2,5 mm faţă de mucoasa procesului alveolar
147. Avantajele dintilor artificiali din răsini acrilice:
A. Pot fi modificati prin șlefuire cu freze
B. Au rezistență mecanică relativ redusă
C. Se leagă chimic de șeile acrilice
D. Au rezistență redusă la abrazie
E. Suferă modificari cromatice în timp
F. Preț scazut
G. Pot fi ajustați oclusal pentru asigurarea realtiilor optime cu antagonistii
H. Se leagă mecanic de șeile acrilice
I. Au structura poroasă
J. Au o reziliență mai bună decât dintii din ceramică
148. Un model duplicat:
A. este realizat din gipsuri extradure
B. este turnat în amprenta funcțională
C. este realizat din masă de ambalat specifică
D. este necesar pentru obținerea scheletului metalic
E. este necesar pentru realizarea componentei acrilice a șeilor
F. este necesar pentru realizarea machetei sheletului metalic
G. este utilizat pentru montarea dinților artificiali
H. va fi parte componenta a tiparului
I. este pregătit prin foliere, deretentivizare si gravare
J. este realizat din material refractar
149. Conectorul secundar:
A. are rigiditate mare datorită lăţimii mici şi grosimii mari
B. are forma de placuță sau bară
C. poate fi proximal sau interdentar
D. face cu pintenul ocluzal un unghi obtuz
E. are traiect vertical, la distanţă de prodonţiu, papile interdentare şi mucoasă
F. poate fi din metal sau rasini acrilice
G. uneste diferite elemente ale scheletului metalic
H. trebuie sa faca cu pintenul ocluzal un unghi drept sau ascutit
I. conecteaza dintii artificiali de seile mixte
J. are rol de stabilizare a dintilor afectati parodontal
150. Dintii Semi-anatomici – avantaje:
A. Mai usor de echilibrat ocluzal
B. Reduc fortele de masticatie verticale
C. Au cuspizii vestibulari mai scurti
D. Mai usor de montat
E. Au eficienta masticatorie mai redusa
F. Reduc riscul de apatitie a fortelor orizontale
G. Dificil de echilibrat
H. Ofera toate avantajele dintilor cuspidati
I. Indicati in special pentru protezele totale
J. Mai putin estetici decat cei anatomici