Model Grile Edentație Parțială Întinsă

1.
Protezele parțiale sunt indicate:

A. În edentațiile de clasa a III și IV Kennedy
B. Pacienților cu cavități orale neasanate
C. Pacienților cu o stare de igienă orală bună
D. Pacienților care prezintă câmpuri protetice nefavorabile
E. În orice tip de edentație parțială
F. În infecții cronice sau acute
G. Pacienților cu TBC
H. Pacienților cu stare generală bună
I. Pacienților cu o stare generală alterată
J. de elecție în edentația de clasa I și II Kennedy
2. Protezele parțiale sunt indicate:
A. În orice tip de edentație parțială
B. Copiilor în perioada de creștere deorece terapia fixă poate bloca dezvoltarea suturilor
C. Pacienții tineri cu cameră pulpară voluminoasă
D. În edentațiile de clasa a III și IV Kennedy
E. Pacienților cu cavități orale neasanate
F. Pacienților cu infecții cronice
G. Pacienților cu o stare de igienă orală bună
H. Pacienților cu actinomicoză
I. Pacienților care prezintă leziuni precanceroase
J. Pacienților cu lues
3. Protezele parțiale sunt contraindicate:
A. Pacienților cu cavități orale neasanate
B. În orice tip de edentație parțială
C. În edentațiile de clasa a III și IV Kennedy
D. Pacienților cu lues
E. Pacienților cu o stare de igienă orală bună
F. Pacienților cu actinomicoză
G. Pacienții tineri cu cameră pulpară voluminoasă
H. Copiilor în perioada de creștere deorece terapia fixă poate bloca dezvoltarea suturilor
I. Pacienților care prezintă leziuni precanceroase
J. Pacienților cu infecții cronice
4. Protezele parțiale sunt contraindicate:
A. În edentațiile de clasa a III și IV Kennedy
B. de elecție în edentația de clasa I și II Kennedy
C. Pacienților cu cavități orale neasanate
D. Pacienților care prezintă câmpuri protetice nefavorabile
E. În orice tip de edentație parțială
F. Pacienților cu stare generală bună
G. În infecții cronice sau acute
H. Pacienților cu TBC
I. Pacienților cu o stare generală alterată
J. Pacienților cu o stare de igienă orală bună
5. Protezarea de urgență:
A. Este indicată pacienților cu cavități orale neasanate
B. Este indicată doar pacienților cu câmpuri protetice nefavorabile
C. Utilizează croșete turnate
D. Este o variantă definitivă de tratament
E. Oferă posibilitatea dirijării cicatrizării
F. Proteza poate acționa ca un conformator,contribuind la procesul vindecării,pregătind
câmpul protetic pentru amprentare
G. Poate rezolva situații limită când considerente personale ale pacientului, de maximă
urgență fonație, o impun
H. Poate rezolva situații limită când considerente personale ale pacientului, de maximă
urgență fizionomică, o impun
I. Nu oferă posibilitatea dirijării cicatrizării
J. Principalul scop este de a conserva intergitatea morfologică și funcțională a sistemului
stomatognat
6. Următoarele afirmații privind protezarea de urgență sunt false:
A. Poate rezolva situații limită când considerente personale ale pacientului, de maximă
urgență fonație, o impun
B. Proteza poate acționa ca un conformator,contribuind la procesul vindecării,pregătind
câmpul protetic pentru amprentare
C. Poate rezolva situații limită când considerente personale ale pacientului, de maximă
urgență fizionomică, o impun
D. Este o variantă definitivă de tratament
E. Este indicată pacienților cu cavități orale neasanate
F. Principalul scop este de a conserva intergitatea morfologică și funcțională a sistemului
stomatognat
G. Este indicată doar pacienților cu câmpuri protetice nefavorabile
H. Utilizează croșete turnate
I. Oferă posibilitatea dirijării cicatrizării
J. Nu oferă posibilitatea dirijării cicatrizării
7. Șeile acrilice din structura protezei parțial mobilizabile acrilice:
A. Prezintă doar versant vestibular
B. Transmit forțele masticatorii spre suportul muco-osos și dento-parodontal
C. Sunt realizate din metal
D. Au o grosime de minim 10 mm
E. Transmit forțele de solicitare conectorului principal
F. Susțin dinții artificiali
G. Prezintă doar versant oral
H. Sunt realizate din polimetacrilat de metil
I. Au grosimea de 2mm
J. Numărul acestora nu ține cont de numărul spațiilor protetice potențiale
8. Alegeți afirmațiile false privind șeile acrilice din structura protezei parțial
mobilizabile acrilice:
A. Sunt realizate din metal
B. Susțin dinții artificiali
C. Transmit forțele masticatorii spre suportul muco-osos și dento-parodontal
D. Numărul acestora nu ține cont de numărul spațiilor protetice potențiale
E. Au grosimea de 2mm
F. Au o grosime de minim 10 mm
G. Prezintă doar versant vestibular
H. Sunt realizate din polimetacrilat de metil
I. Prezintă doar versant oral
J. Transmit forțele de solicitare conectorului principal
9. Șeile acrilice din structura protezei parțial mobilizabile acrilice:
A. Numărul acestora este în acord cu numărul spațiilor protetice potențiale
B. Amplitudinea șeilor este superpozabilă pe amplitudinea spațiului protetic potențial
C. Sunt realizate din polimetacrilat de metil
D. Sunt realizate din ceară
E. Au rol de suport al dinților naturali
F. Amplitudinea șeilor este egală cu înalțimea crestei edentate
G. Au o grosime de minim 5 mm
H. Prezintă doar versant vestibular
I. Au rol de suport al dinților artificiali
J. Transmit forțele masticatorii spre suportul muco-osos și dento-parodontal
10. Următoarele afirmații sunt false privind șeile acrilice din structura protezei parțial
mobilizabile acrilice:
A. Amplitudinea șeilor este superpozabilă pe amplitudinea spațiului protetic potențial
B. Amplitudinea șeilor este egală cu înalțimea crestei edentate
C. Numărul acestora este în acord cu numărul spațiilor protetice potențiale
D. Au rol de suport al dinților artificiali
E. Au rol de suport al dinților naturali
F. Prezintă doar versant vestibular
G. Sunt realizate din polimetacrilat de metil
H. Au o grosime de minim 5 mm
I. Transmit forțele masticatorii spre suportul muco-osos și dento-parodontal
J. Sunt realizate din ceară
11. Proteza parțial mobilizabilă scheletată poate avea ca și conector principal
maxilar:
A. Conectorul principal metalic sub formă de bară posterioară transversală
B. Conectorul principal metalic sub formă de balansoar
C. Conectorul principal metalic sub formă de bară linguală
D. Conectorul principal metalic sub formă de bară palatinală transversală mijlocie
E. Conectorul principal metalic sub formă de bară sagitală posterioară
F. Conectorul principal metalo-acrilic sub formă de plăcuță palatină cu sprijin mixt
G. Conectorul principal metalic sub formă de plăcuță palatinală dento-mucozală
H. Conectorul principal metalic sub formă de plăcuță linguală cu sprijin mixt
I. Conectorul principal metalic sub formă de bară palatinală sagitală
J. Conectorul principal metalic sub formă de bară palatinală transversală anterioară
12. Proteza parțial mobilizabilă scheletată nu poate avea ca și conector principal
maxilar:
A. Conectorul principal metalic sub formă de bară palatinală transversală mijlocie
B. Conectorul principal metalic sub formă de bară palatinală transversală anterioară
C. Conectorul principal metalic sub formă de plăcuță palatinală dento-mucozală
D. Conectorul principal metalic sub formă de bară palatinală sagitală
E. Conectorul principal metalic sub formă de bară sagitală posterioară
F. Conectorul principal metalic sub formă de balansoar
G. Conectorul principal metalic sub formă de plăcuță linguală cu sprijin mixt
H. Conectorul principal metalo-acrilic sub formă de plăcuță palatină cu sprijin mixt
I. Conectorul principal metalic sub formă de bară posterioară transversală
J. Conectorul principal metalic sub formă de bară linguală
13. Conectorul principal al protezei scheletate:
A. este acrilic
B. este metalo-acrilic
C. Unește șeile de croșete și transmite forțele de solicitare ocluzală de la șea la croșete
D. Unește crosetele de conectorul secundar
E. Se plasează la distanță de parodonțiu marginal pentru asigurarea profilaxiei
parodontale
F. Are volum redus și o grosime minimă pentru a nu modifica volumul cavității orale și
pentru a nu jena funcționalitatea limbii
G. Trebuie să fie rigid și plasat cât mai simetric
H. Unește șeile și transmite forțele de solicitare ocluzală de la o șea la alta
I. este metalic
J. Are o grosime de minim 10 mm pentru a obține rezistența necesară
14. Conectorul principal al protezei scheletate nu indeplinește următoarele
caracteristici:
A. Trebuie să fie rigid și plasat cât mai simetric
B. Se plasează la distanță de parodonțiu marginal pentru asigurarea profilaxiei
parodontale
C. Are o grosime de minim 10 mm pentru a obține rezistența necesară
D. este metalic
E. este metalo-acrilic
F. Unește șeile de croșete și transmite forțele de solicitare ocluzală de la șea la croșete
G. este acrilic
H. Unește crosetele de conectorul secundar
I. Unește șeile și transmite forțele de solicitare ocluzală de la o șea la alta
J. Are volum redus și o grosime minimă pentru a nu modifica volumul cavității orale și
15. Următoarele afirmații privind conectorul principal al protezei scheletate sunt
false,cu excepția :
A. este metalic
B. Are volum redus și o grosime minimă pentru a nu modifica volumul cavității orale și
C. Unește crosetele de conectorul secundar
D. Unește șeile de croșete și transmite forțele de solicitare ocluzală de la șea la croșete
E. este metalo-acrilic
F. este acrilic
G. Se plasează la distanță de parodonțiu marginal pentru asigurarea profilaxiei
parodontale
H. Unește șeile și transmite forțele de solicitare ocluzală de la o șea la alta
I. Trebuie să fie rigid și plasat cât mai simetric
J. Are o grosime de minim 10 mm pentru a obține rezistența necesară
16. Conectorul principal sub formă de bară maxilară:
A. Este acrilic
B. Are o grosime de 3 mm
C. Unește conectorul secundar de elementele de menținere ,sprijin și stabilizare
D. Are lățimea de 6-7 mm
E. Restrânge design-ul protezei scheletate la o suprafață redusă ,ceea ce o face
confortabilă
F. Este cel mai vechi sistem utilizat
G. Are o grosime minimă de 0.5 mm
H. Poate fi de 2 tipuri : placută transversală și plăcuță sagitală
I. Are o lățime minimă de 11 mm
J. Are dezavantajul grosimii crescute ce modfică esențial relieful bolții palatine
A. este poziționat la distanță de mucoasă în funcție de reziliență
B. pe secțiune are formă ovalară,rotundă sau semiovalară
C. Se aplică pe versantul lingual
D. Are o înălțime de 10 mm
E. Se mai numește și plăcuță palatină
F. poate fi transversal sau sagital
G. cea mai utilizată este forma semiovalară
H. Are o grosime de 6-7 mm
I. Are o grosime de 3 mm
J. Are o lățime de 3 mm
18. Următoarele afirmații privind conectorul principal sub formă de bară maxilară
sunt false:
A. Are o grosime de 3 mm
B. Are o grosime minimă de 0.5 mm
C. Unește conectorul secundar de elementele de menținere ,sprijin și stabilizare
D. Are dezavantajul grosimii crescute ce modfică esențial relieful bolții palatine
E. Este cel mai vechi sistem utilizat
F. Are lățimea de 6-7 mm
G. Restrânge design-ul protezei scheletate la o suprafață redusă ,ceea ce o face
confortabilă
H. Are o lățime minimă de 11 mm
I. Poate fi de 2 tipuri : placută transversală și plăcuță sagitală
J. Este acrilic
19. Conectorul principal sub formă de bară maxilară :următoarele afirmații sunt
false :
A. Are o lățime de 3 mm
B. Are o înălțime de 10 mm
C. este poziționat la distanță de mucoasă în funcție de reziliență
D. Se mai numește și plăcuță palatină
E. Are o grosime de 6-7 mm
F. cea mai utilizată este forma semiovalară
G. poate fi transversal sau sagital
H. Se aplică pe versantul lingual
I. Are o grosime de 3 mm
J. pe secțiune are formă ovalară,rotundă sau semiovalară
A. cea mai utilizată este forma semiovalară
B. Unește conectorul secundar de elementele de menținere ,sprijin și stabilizare
C. pe secțiune are formă ovalară,rotundă sau semiovalară
D. Are o lățime minimă de 11 mm
E. este poziționat la distanță de mucoasă în funcție de reziliență
F. poate fi transversal sau sagital
G. Poate fi de 2 tipuri : placută transversală și plăcuță sagitală
H. Este acrilic
I. Are o grosime minimă de 0.5 mm
J. Are o grosime de 3 mm
21. Conectorul principal bara mandibulară ca element component al protezei
scheletate:
A. Poate fi din materiale acrilice
B. Are formă pe secțiune trapezoidală
C. Poate fi plasat lingual
D. Are formă semilunară deschisă posterior
E. Poate fi plasat ocluzal
F. Are formă pe secțiune ovalară,rotundă,semileptică,bifilară,semipară
G. Poate fi plasat dentar
H. Are formă pe secțiune pătrată
I. Poate fi plasat vestibular
J. Poate fi plasat interdentar
22. Alegeți răspunsurile greșite privind conectorul principal-bara mandibulară ca
element component al protezei scheletate:
A. Are formă semilunară deschisă posterior
B. Poate fi plasat interdentar
C. Poate fi plasat vestibular
D. Poate fi plasat ocluzal
E. Are formă pe secțiune pătrată
F. Are formă pe secțiune ovalară,rotundă,semileptică,bifilară,semipară
G. Poate fi plasat lingual
H. Poate fi din materiale acrilice
I. Are formă pe secțiune trapezoidală
J. Poate fi plasat dentar
23. Bara linguală:
A. distanța dintre bară și planșeul bucal trebuie să fie minim 1 mm
B. distanța de la parodonțiul marginal la bară va fi de cel puțin 3 mm
C. Se plasează între limbă ,dinți și parodonțiu,planșeu bucal și versanul oral al crestei
alveolare,cât mai profund dar fără să interfereze cu planșeul bucal
D. lățimea barei este de 4-5 mm
E. grosimea barei este de 4-5 mm
F. nu poate fi insoțit de croșet continuu cu rol antibasculant
G. dacă versantul lingual este vertical,bara se va plasa la 5-6 mm de acesta
H. dacă versantul lingual este vertical,bara se va plasa la 4 mm de acesta
I. Este metalică
J. Este conector principal mandibular
24. Următoarele afirmații privind bara linguală sunt adevărate:
A. distanța dintre bară și planșeul bucal trebuie să fie minim 3 mm
B. dacă versantul este retentiv ,distanța dintre bară și retentivitate trebuie să fie 3 mm
C. dacă versantul lingual este vertical,bara se va plasa la 3 mm de acesta
D. grosimea barei este de 4-5 mm
E. grosimea barei este de 2mm
F. dacă versantul lingual este oblic,bara va fi distanțată de versant la 1-1,5 mm
G. distanța dintre bară și planșeul bucal trebuie să fie minim 0.5 mm
H. dacă versantul lingual este vertical,bara se va plasa la 0.5 mm de acesta
I. dacă versantul este retentiv ,distanța dintre bară și retentivitate trebuie să fie 2.5 mm
J. înălțimea versantului lingual al crestei alveolare trebuie să fie minim 9-10 mm pentru a
putea aplica bara linguală
25. Alegeți afirmațiile false privind bara linguală:
A. distanța de la parodonțiul marginal la bară va fi de cel puțin 3 mm
B. dacă versantul este retentiv ,distanța dintre bară și retentivitate trebuie să fie 2.5 mm
C. distanța dintre bară și planșeul bucal trebuie să fie minim 0.5 mm
D. dacă versantul lingual este vertical,bara se va plasa la 3 mm de acesta
E. lățimea barei este de 4-5 mm
F. Se plasează între limbă ,dinți și parodonțiu,planșeu bucal și versanul oral al crestei
alveolare,cât mai profund dar fără să interfereze cu planșeul bucal
G. dacă versantul este retentiv ,distanța dintre bară și retentivitate trebuie să fie 3 mm
H. grosimea barei este de 4-5 mm
I. Este metalică
J. Este conector principal mandibular
26. Următoarele afirmații privind bara linguală sunt adevărate,cu excepția:
A. înălțimea versantului lingual al crestei alveolare trebuie să fie minim 9-10 mm pentru a
putea aplica bara linguală
B. dacă versantul lingual este vertical,bara se va plasa la 5-6 mm de acesta
C. grosimea barei este de 4-5 mm
D. nu poate fi insoțit de croșet continuu cu rol antibasculant
E. dacă versantul lingual este oblic,bara va fi distanțată de versant la 1-1,5 mm
F. dacă versantul lingual este vertical,bara se va plasa la 0.5 mm de acesta
G. distanța dintre bară și planșeul bucal trebuie să fie minim 1 mm
H. grosimea barei este de 2mm
I. dacă versantul lingual este vertical,bara se va plasa la 4 mm de acesta
J. distanța dintre bară și planșeul bucal trebuie să fie minim 3 mm
27. Croșetele simple metalice(din sârmă) din componența protezelor acrilice sunt:
A. croșet cervico-ocluzal deschis edental
B. croșetul în formă de săgeată
C. croșetul unibar
D. croșet cervico-ocluzal întors
E. croșetul Ackers
F. croșet cervico-alveolar deschis dental
G. croșet cervico-alveolar deschis edental
H. croșet proximal cu telescop
I. pelote
J. croșet proximal cu patrice
28. Croșetele simple metalice(din sârmă) din componența protezelor acrilice sunt,cu
excepția:
A. croșet cervico-alveolar deschis dental
B. croșetul Ackers
C. croșet proximal cu telescop
D. croșet proximal cu patrice
E. croșetul unibar
F. croșet cervico-alveolar deschis edental
G. croșet cervico-ocluzal deschis edental
H. croșetul în formă de săgeată
I. croșet cervico-ocluzal întors
J. pelote
29. Următoarele afirmații privind elementele de menținere ,sprijin și stabilizare sunt
adevărate :
A. Croșetul cervico-alveolar întors mai este denumit și croșetul cu casetă
B. Croșetul cervico-alveolar deschis dental are deschidere spre dinți
C. Croșetul cervico-ocluzal bidentar este realizat din acrilat și se aplică pe molari izolați
D. Croșetul cervico-alveolar deschis dental este indicat pe dinți retentivi,lungimea buclei
permițând o mai mare elasticitate
E. Croșetul cervico-alveolar deschis edental se recomandă în edentațiile terminale
F. Croșetul cervico-alveolar deschis dental mai este denumit și croșet cu buclă
G. Croșetul din sârmă cu trei brațe este parte componentă a protezei scheletate
H. Croșetul cervico-alveolar deschis dental abordează zona inter-proximală
I. Croșetul cervico-alveolar interdentar are formă de ”Z”
J. Croșetul cervico-alveolar deschis edental are rol antibasculant
30. Următoarele afirmații privind elementele de menținere ,sprijin și stabilizare sunt
false :
A. Croșetul cervico-alveolar deschis dental mai este denumit și croșet cu buclă
B. Croșetul cervico-alveolar deschis dental abordează zona inter-proximală
C. Croșetul cervico-ocluzal bidentar este realizat din acrilat și se aplică pe molari izolați
D. Croșetul cervico-alveolar deschis edental are rol antibasculant
E. Croșetul din sârmă cu trei brațe este parte componentă a protezei scheletate
F. Croșetul cervico-alveolar deschis edental se recomandă în edentațiile terminale
G. Croșetul cervico-alveolar deschis dental are deschidere spre dinți
H. Croșetul cervico-alveolar deschis dental este indicat pe dinți retentivi,lungimea buclei
I. Croșetul cervico-alveolar întors mai este denumit și croșetul cu casetă
J. Croșetul cervico-alveolar interdentar are formă de ”Z”
31. Următoarele afirmații privind croșetul cervico-alveolar deschis dental ,sunt
adevărate:
A. Croșetul cervico-alveolar deschis dental mai este denumit și croșetul cu casetă
B. Croșetul cervico-alveolar deschis dental se recomandă în edentațiile terminale
C. Croșetul cervico-alveolar deschis dental poate avea formă de ”V”
D. Croșetul cervico-alveolar deschis dental poate avea formă de ”Z”
E. Croșetul cervico-alveolar deschis dental este parte componentă a protezei scheletate
F. Croșetul cervico-alveolar deschis dental are deschidere spre dinți
G. Croșetul cervico-alveolar deschis dental este indicat pe dinți retentivi,lungimea buclei
I. Croșetul cervico-alveolar deschis dental mai este denumit și croșet cu buclă
J. Croșetul cervico-alveolar deschis dental are formă de ”W”
32. Următoarele afirmații privind croșetul cervico-alveolar deschis dental sunt false :
A. Croșetul cervico-alveolar deschis dental este parte componentă a protezei scheletate
B. Croșetul cervico-alveolar deschis dental este indicat pe dinți retentivi,lungimea buclei
C. Croșetul cervico-alveolar deschis dental mai este denumit și croșetul cu casetă
D. Croșetul cervico-alveolar deschis dental are deschidere spre dinți
E. Croșetul cervico-alveolar deschis dental se recomandă în edentațiile terminale
F. Croșetul cervico-alveolar deschis dental are formă de ”W”
G. Croșetul cervico-alveolar deschis dental poate avea formă de ”V”
I. Croșetul cervico-alveolar deschis dental mai este denumit și croșet cu buclă
J. Croșetul cervico-alveolar deschis dental poate avea formă de ”Z”
33. Funcțiile croșetelor turnate sunt:
A. Stabilizarea
B. Încercuirea
C. Pasivitatea
D. Prelungirea
E. Corespondența
F. Menținerea
G. Retentivitatea linguală
H. Solidarizarea
I. Particularitatea
J. Reciprocitatea
34. Funcțiile croșetelor turnate sunt:
A. Stabilizarea este funcția prin care croșetul neutralizează efectul porțiunii flexibile a
brațului retentiv
B. Stabilizarea este funcția prin care croșetul se opune deplasărilor orizontale
C. Menținerea este funcția prin care croșetul trebuie să cuprindă mai mult de 180 grade
din circumferința dintelui
D. Pasivitatea este funcția prin care croșetul,după ce este aplicat corect pe dintele stâlp ,
nu trebuie să mai exercite forțe active
E. Menținerea este funcția prin care croșetul împiedică desprinderea involuntară a protezei
de ăe câmpul protetic
F. Reciprocitatea este funcția prin care croșetul după ce este aplicat corect pe dintele stâlp
, nu trebuie să mai exercite forțe active
G. Pasivitatea este funcția prin care croșetul se opune deplasărilor orizontale
H. Încercuirea este funcția prin care croșetul trebuie să cuprindă mai mult de 180 grade din
circumferința dintelui
I. Încercuirea este funcția prin care croșetul împiedică desprinderea involuntară a protezei
J. Reciprocitatea este funcția prin care croșetul neutralizează efectul porțiunii flexibile a
brațului retentiv
35. Alegeți variantele greșite privind funcțiile croșetelor turnate:
A. Menținerea este funcția prin care croșetul trebuie să cuprindă mai mult de 180 grade
din circumferința dintelui
B. Încercuirea este funcția prin care croșetul trebuie să cuprindă mai mult de 180 grade din
circumferința dintelui
C. Încercuirea este funcția prin care croșetul împiedică desprinderea involuntară a protezei
D. Stabilizarea este funcția prin care croșetul se opune deplasărilor orizontale
E. Pasivitatea este funcția prin care croșetul se opune deplasărilor orizontale
F. Reciprocitatea este funcția prin care croșetul neutralizează efectul porțiunii flexibile a
brațului retentiv
G. Reciprocitatea este funcția prin care croșetul după ce este aplicat corect pe dintele stâlp
, nu trebuie să mai exercite forțe active
H. Stabilizarea este funcția prin care croșetul neutralizează efectul porțiunii flexibile a
brațului retentiv
I. Menținerea este funcția prin care croșetul împiedică desprinderea involuntară a protezei
J. Pasivitatea este funcția prin care croșetul,după ce este aplicat corect pe dintele stâlp ,
nu trebuie să mai exercite forțe active
36. Următoare afirmații sunt adevărate privind croșetele sistemice :
A. Din această categorie face parte sistemul Bonwill
B. Din această categorie face parte sistemul Roach
C. Sunt cele mai utilizate elemente de menținere,sprijin și stabilizare ale protezelor
scheletate
D. Din această categorie face parte sistemul Ney
E. Se mai numesc și croșete speciale
F. Sunt turnate odată cu scheletul metalic al protezei scheletate
G. Sunt cele mai utilizate elemente de menținere,sprijin și stabilizare ale protezelor acrilice
H. Sunt confecționate din sârmă de viplă
I. Se cunosc două sisteme utilizate cel mai des : Sistemul Ney și Sistemul Roach
J. Din această categorie face parte sistemul Ackers
37. Următoare afirmații sunt adevărate privind croșetele sistemice , cu excepția:
A. Din această categorie face parte sistemul Ney
B. Se mai numesc și croșete speciale
C. Din această categorie face parte sistemul Roach
D. Se cunosc două sisteme utilizate cel mai des : Sistemul Ney și Sistemul Roach
E. Din această categorie face parte sistemul Ackers
F. Sunt turnate odată cu scheletul metalic al protezei scheletate
G. Din această categorie face parte sistemul Bonwill
H. Sunt cele mai utilizate elemente de menținere,sprijin și stabilizare ale protezelor
scheletate
I. Sunt cele mai utilizate elemente de menținere,sprijin și stabilizare ale protezelor acrilice
J. Sunt confecționate din sârmă de viplă
38. Sistemul Ney:
A. cuprinde croșetul Ney combinat 1-2
B. cuprinde croșetul Ney în formă de T
C. cuprinde croșetul Ney numărul 3
D. cuprinde croșetul Ney numărul 4
E. cuprinde croșetul circular
F. cuprinde croșetul Ney combinat 2-3
G. este unicul sistem standardizat de croșete turnate
H. cuprinde croșetul Ney numărul 2
I. cuprinde croșetul cu acțiune anterioară
J. cuprinde croșetul Ney numărul 1
39. Următoarele afirmatii privind sistemul Ney sunt adevărate:
A. cuprinde croșetul continuu
B. cuprinde croșetul Ney combinat 1-2
C. cuprinde croșetul Ney numărul 2
D. cuprinde croșetul Ney numărul 3
E. cuprinde croșetul Ney în formă de T
F. cuprinde croșetul cu acțiune anterioară
G. cuprinde croșetul inelar
H. cuprinde croșetul unibar
I. cuprinde croșetul cu acțiune posterioară
J. cuprinde croșetul Ackers
40. Următoarele afirmatii privind sistemul Ney sunt adevărate,cu excepția:
A. cuprinde croșetul cingătoare
B. cuprinde croșetul Ney numărul 1
C. cuprinde croșetul Ney în formă de T
D. cuprinde croșetul unibar
E. cuprinde croșetul Ackers
F. cuprinde croșetul cu acțiune posterioară
G. cuprinde croșetul inelar
H. cuprinde croșetul Ney numărul 3
I. cuprinde croșetul Ney combinat 1-2
J. cuprinde croșetul continuu
41. Croșetul Ney numărul 1:
A. este aplicat pe dinții cu linia ghid nr 2 ce pornește aproape de jumătatea feței proximale
adiacente edentației și urcă spre ocluzal la nivelul feței proximale opuse
B. prezintă retenție și reciprocitate satisfăcătoare
C. prezintă sprijin bun
D. este aplicat pe dinții cu linia ghid nr 1 ce pornește aproape de jumătatea feței proximale
E. este asemănător croșetului Ackers
F. este format dintr-o parte elastică și două brațe rigide
G. prezintă excelentă încercuire
H. prezintă încercuire satisfăcătoare
I. face parte din sistemul roach
J. prezintă sprijin excelent
42. Croșetul Ney numărul 1-alegeți variantele greșite:
A. este confecționat din sârmă de viplă de 0.7 mm
B. are 6 brațe
C. este aplicat pe dinții cu linia ghid nr 2 ce pornește aproape de jumătatea feței proximale
D. prezintă sprijin bun
E. prezintă excelentă încercuire
F. este asemănător croșetului Ackers
G. prezintă retenție și reciprocitate satisfăcătoare
H. este aplicat pe dinții cu linia ghid nr 1 ce pornește aproape de jumătatea feței proximale
I. este croșet special
J. este asemănător cu croșetul Bonwill
A. are 6 brațe
B. are retenție bună prin cele două brațe elastice
C. prezintă un conector secundar ce pornește separat din șa
D. este indicat pe dinți tronconici
E. este aplicat pe dinții cu linia ghid nr 1 ce pornește aproape de jumătatea feței proximale
F. are slabă încercuire în comparație cu croșetul Ney nr 1
G. are sprijin foarte bun
H. este confecționat din sârmă de viplă de 0.7 mm
I. este asemănător croșetului Ackers
J. este derivat din croșetul T al lui Roach
44. Croșetul Ney numărul 2-alegeți variantele false:
A. are slabă încercuire în comparație cu croșetul Ney nr 1
B. este aplicat pe dinții cu linia ghid nr 1 ce pornește aproape de jumătatea feței proximale
C. prezintă un conector secundar ce pornește separat din șa
D. este derivat din croșetul T al lui Roach
E. are 2 brațe elastice din sârmă
F. are sprijin foarte bun
G. este utilizat în special pe molarul 2
H. are retenție bună prin cele două brațe elastice
I. este asemănător croșetului unibar
J. este aplicat doar pe premolari
A. este derivat din croșetul T al lui Roach
B. prezintă sprijin slab
C. prezintă retenție satisfăcătoare
D. este indicat pe dinți tronconici cu baza mică spre ocluzal
E. prezintă sprijin bun
F. este aplicat pe dinții cu linia ghid nr 1 ce pornește aproape de jumătatea feței proximale
G. se aseamănă foarte mult cu croșetul Ney numărul 1
H. prezintă încercuire excelentă
I. corpul croșetului și pintenul ocluzal sunt realizate prin turnare,iar cele două brațe
elastice sunt din sârmă
J. este indicat pe dinți tronconici cu baza mare spre ocluzal
46. Croșetul Ney numărul 3-alegeți variantele false:
A. se aseamănă foarte mult cu croșetul Ney numărul 1
B. prezintă încercuire excelentă
C. prezintă retenție satisfăcătoare
D. prezintă sprijin slab
E. este aplicat pe dinții cu linia ghid nr 1 ce pornește aproape de jumătatea feței proximale
F. este indicat pe dinți tronconici cu baza mică spre ocluzal
G. prezintă sprijin bun
H. este derivat din croșetul T al lui Roach
I. este indicat pe dinți tronconici cu baza mare spre ocluzal
J. corpul croșetului și pintenul ocluzal sunt realizate prin turnare,iar cele două brațe
47. Croșetul cu acțiune posterioară:
A. este derivat din croșetul T al lui Roach
B. prezintă o elasticitate foarte bună
C. derivă din croșetul Ackers
D. este indicat pe dinți tronconici cu baza mare spre ocluzal
E. se aseamănă foarte mult cu croșetul Ney nr 1
F. este aplicat în special pe premolari și canini la care linia ghid este foarte înaltă pe o față
și coborâtă pe cealaltă
G. conectorul secundar rigid este plasat vestibular ,brațul rigid disto-vestibular, iar brațul
elastic este situat lingual
H. prezintă un sprijin ocluzal și două brațe –unul flexibil și unul rigid
I. corpul croșetului și pintenul ocluzal sunt realizate prin turnare,iar cele două brațe
J. face parte din sistemul Ney
48. Croșetul cu acțiune posterioară-alegeți variantele false:
A. derivă din croșetul Ackers
B. corpul croșetului și pintenul ocluzal sunt realizate prin turnare,iar cele două brațe
C. face parte din sistemul Ney
D. se aseamănă foarte mult cu croșetul Ney nr 1
E. este indicat pe dinți tronconici cu baza mare spre ocluzal
F. este aplicat în special pe premolari și canini la care linia ghid este foarte înaltă pe o față
G. este derivat din croșetul T al lui Roach
H. prezintă o elasticitate foarte bună
I. conectorul secundar rigid este plasat vestibular ,brațul rigid disto-vestibular, iar brațul
elastic este situat lingual
J. prezintă un sprijin ocluzal și două brațe –unul flexibil și unul rigid
49. Următoarele afirmații privind Sistemul Roach sunt adevărate:
A. cuprinde croșete ce se mai numesc și croșete bară sau divizate
B. este împărțit în două grupe
C. a doua grupă cuprinde 4 croșete
D. cuprinde croșetul Bonwill
E. utilizează zonele proximale ale fețelor laterale pentru retenție
F. cuprinde croșetul în formă de săgeată
G. cuprinde croșetul cu acțiune posterioară
H. cuprinde croșetul RPI
I. conține 11 croșete
J. cuprinde croșetul Ney combinat 1-2
50. Următoarele afirmații privind Sistemul Roach sunt false:
A. cuprinde croșetul cu acțiune posterioară
B. conține 11 croșete
C. cuprinde croșetul Bonwill
D. a doua grupă cuprinde 4 croșete
E. utilizează zonele proximale ale fețelor laterale pentru retenție
F. cuprinde croșetul în formă de săgeată
G. cuprinde croșetul RPI
H. cuprinde croșetul Ney combinat 1-2
I. este împărțit în două grupe
J. cuprinde croșete ce se mai numesc și croșete bară sau divizate
51. Croșetul în formă de C :
A. este utilizat în regiunea mezio-linguală a molarilor sau vestibulo-distală a premolarilor
B. pornește dintr-un conector secundat din șea, trece în punte peste festonul gingival și
porțiunea retentivă subecuatorială a dintelui ,descrie o curbă superioară la nivelul liniei
ghid ,ia contact cu dintele și se termină subecuatorial în zona de retenție vecină șeii
C. corpul croșetului și pintenul ocluzal sunt realizate prin turnare,iar cele două brațe
D. este aplicat în special pe premolari și canini la care linia ghid este foarte înaltă pe o față
E. este un croșet turnat
F. face parte din prima grupa din sistemul Roach
G. este foarte asemănător cu croșetul Ackers
H. face parte din sistemul Ney
I. este utilizat în special pe molarul 2
J. poate lua formă de C inversat sau C intors
52. Următoarele afirmații referitoare la croșetul în formă de C sunt false:
A. poate lua formă de C inversat sau C intors
B. este utilizat în special pe molarul 2
C. face parte din sistemul Ney
D. este foarte asemănător cu croșetul Ackers
E. este utilizat în regiunea mezio-linguală a molarilor sau vestibulo-distală a premolarilor
F. este un croșet turnat
G. corpul croșetului și pintenul ocluzal sunt realizate prin turnare,iar cele două brațe
H. face parte din prima grupa din sistemul Roach
I. pornește dintr-un conector secundat din șea, trece în punte peste festonul gingival și
porțiunea retentivă subecuatorială a dintelui ,descrie o curbă superioară la nivelul liniei
ghid ,ia contact cu dintele și se termină subecuatorial în zona de retenție vecină șeii
J. este aplicat în special pe premolari și canini la care linia ghid este foarte înaltă pe o față
53. Croșetul în formă de T:
A. Brațul retentiv poate fi sub formă de Y
B. este cel mai cunoscut și frecvent utilizat din sistemul Roach
C. este o variantă a croșetului unibar aplicat pe o arcadă neîntreruptă
D. face parte din prima grupa din sistemul Roach
F. poate lua formă de C inversat sau C intors
G. este folosit pe molarii de minte cu formă conică
H. Brațul retentiv poate fi sub formă de semi T
I. prezintă 3 extremități libere retentive
J. se aplică în special pe incisivii centrali maxilari
54. Următoarele afirmații referitoare la croșetul în formă de T sunt false:
A. face parte din prima grupa din sistemul Roach
B. este folosit pe molarii de minte cu formă conică
C. Brațul retentiv poate fi sub formă de semi T
D. Brațul retentiv poate fi sub formă de Y
F. este o variantă a croșetului unibar aplicat pe o arcadă neîntreruptă
G. prezintă 3 extremități libere retentive
H. poate lua formă de C inversat sau C intors
I. este cel mai cunoscut și frecvent utilizat din sistemul Roach
J. se aplică în special pe incisivii centrali maxilari
55. Următoarele afirmații referitoare la croșetele din sistemul Roach sunt adevărate:
A. Croșetul în formă de C este utilizat în special pe molarul 2
B. Croșetul în formă de C poate lua formă de C inversat sau C intors
C. Croșetul în T prezintă 3 extremități libere retentive
D. Croșetul în T este folosit pe molarii de minte cu formă conică
E. Croșetul în formă de I face parte din a doua grupă a sistemului Roach
F. Croșetul în T este cel mai cunoscut și frecvent utilizat din sistemul Roach
G. Croșetul în formă de C pornește dintr-un conector secundat din șea, trece în punte
peste festonul gingival și porțiunea retentivă subecuatorială a dintelui ,descrie o curbă
superioară la nivelul liniei ghid ,ia contact cu dintele și se termină subecuatorial în zona
de retenție vecină șeii
H. Croșetul în formă de C este utilizat în regiunea mezio-linguală a molarilor sau vestibulo-
distală a premolarilor
I. Croșetul în formă de I este utilizat pe fața disto-vestibulară a premolarilor superiori din
motive estetice
J. Croșetul în formă de C este foarte asemănător cu croșetul Ackers
56. A doua categorie de croșete din sistemul Roach :
A. Cuprinde 4 croșete:pensele mezio-distale,croșetul unibar,croșetul cingătoare,croșetul
inelar
B. Pensele mezio-distale sunt folosite pe dinții frontali
C. Cuprinte croșete sub formă de litere
D. Cuprinde 4 croșete: croșetul in formă de C,L,U,S
E. Croșetul cingătoare este o variantă a croșetului unibar aplicat pe o arcadă neîntreruptă
F. Croșetul inelar este folosit pe molarii de minte cu formă conică
G. Croșetul inelar este indicat pe premolarii izolați convergențisau divergenți
H. Croșetul cingătoare este folosit pe molarii de minte cu formă conică
I. Cuprinde 4 croșete:Ackers,Bonwill,Continuu,în formă de T
J. Croșetul unibar este indicat pe premolarii izolați convergențisau divergenți
57. Următoarele afirmații privind a doua categorie de croșete din sistemul Roach sunt
false:
A. Cuprinde 4 croșete:pensele mezio-distale,croșetul unibar,croșetul cingătoare,croșetul
inelar
B. Croșetul inelar este indicat pe premolarii izolați convergențisau divergenți
C. Pensele mezio-distale sunt folosite pe dinții frontali
D. Cuprinte croșete sub formă de litere
E. Croșetul cingătoare este folosit pe molarii de minte cu formă conică
F. Croșetul unibar este indicat pe premolarii izolați convergențisau divergenți
G. Cuprinde 4 croșete: croșetul in formă de C,L,U,S
H. Croșetul inelar este folosit pe molarii de minte cu formă conică
I. Cuprinde 4 croșete:Ackers,Bonwill,Continuu,în formă de T
J. Croșetul cingătoare este o variantă a croșetului unibar aplicat pe o arcadă neîntreruptă
58. Alegeți variantele adevărate privind pensele mezio-distale:
A. Fac parte din sistemul Roach
B. pensa mezio-distală cu dublă extremitate liberă are o singură extremitate liberă
C. pensa mezio-distală simplă prezintă o singură extremitate liberă
D. pensa mezio-distală simplă are două prelungiri în formă de T
E. pensa mezio-distală compusă se aplică atunci când pe arcadă rămân doi dinți restanți
F. Sunt împărțite în: pensa mezio-distală cu dublă extremitate liberă,pensă mezio-distală
simplă,pensă mezio-distală compusă
G. Sunt utilizate pe dinții frontali
H. Sunt împărțite în: pensa mezio-distală în formă de Y ,pensă mezio-distală
linguală,pensă mezio-distală complexă
I. pensa mezio-distală simplă îmbrățișează fața orală a dintelui subcingular
J. Sunt împărțite în: pensă dentară,pensă vestibulară,pensă orală
59. Alegeți variantele false privind pensele mezio-distale:
A. Sunt împărțite în: pensa mezio-distală în formă de Y ,pensă mezio-distală
linguală,pensă mezio-distală complexă
B. pensa mezio-distală simplă îmbrățișează fața orală a dintelui subcingular
C. Sunt utilizate pe dinții frontali
D. pensa mezio-distală compusă se aplică atunci când pe arcadă rămân doi dinți restanți
E. pensa mezio-distală simplă are două prelungiri în formă de T
F. Sunt împărțite în: pensa mezio-distală cu dublă extremitate liberă,pensă mezio-distală
simplă,pensă mezio-distală compusă
G. Sunt împărțite în: pensă dentară,pensă vestibulară,pensă orală
H. pensa mezio-distală simplă prezintă o singură extremitate liberă
I. Fac parte din sistemul Roach
J. pensa mezio-distală cu dublă extremitate liberă are o singură extremitate liberă
60. Croșetul Unibar:
A. Face parte din a doua grupă din Sistemul Roach alături de pensele mezio-
distale,croșetul inelar și croșetul cingătoare
B. poziția diferită a molarilor superiori și inferiori face ca el să se aplice vestibular la molarii
inferiori și oral la cei superiori
C. este utilizat atunci când pe arcadă sunt doar doi dinți restanți
D. este indicat pe premolarii izolați convergenți sau divergenți
E. se aplică pe dinții frontali
F. pornește din șea și poate trece în punte peste mucoasa gingivală a procesului alveolar
la nivelul feței laterală a dintelui luând contact cu dintele pe fața proximală opusă șeii și
terminându-se pe cealaltă față laterală
G. este un croșet turnat
H. este indicat pe canini malpoziționați
I. Face parte din sistemul Ney și se aplică în funcție de linia ghid
J. poziția diferită a molarilor superiori și inferiori nu influențează aplicarea lui la nivelul
acestor dinți
61. Croșetul Unibar:
A. nu pornește din șea
B. nu este indicat pe premolarii izolați convergenți sau divergenți
C. nu se aplică pe dinții frontali
D. nu face parte din sistemul Ney și se aplică în funcție de linia ghid
E. Nu face parte din a doua grupă din Sistemul Roach alături de pensele mezio-
distale,croșetul inelar și croșetul cingătoare
F. poziția diferită a molarilor superiori și inferiori influențează aplicarea lui la nivelul acestor
dinți
G. nu este indicat pe canini malpoziționați
H. nu este un croșet turnat
I. nu este utilizat atunci când pe arcadă sunt doar doi dinți restanți frontal
J. poziția diferită a molarilor superiori și inferiori face ca el să nu se aplice vestibular la
molarii inferiori și oral la cei superiori
62. Croșetul Ackers:
A. denumit și croșetul cu trei brațe
B. face parte din sistemul Roach
C. pintenul este situat vestibular
D. sprijinul este asigurat de porțiunile elastice
E. are sprijin slab
F. are reciprocitate foarte bună
G. prezintă un braț rigid sau contra-croșet
H. se aplică pe promolarii și molarii cu retentivități vestibulare și orale favorabile
I. prezintă un braț elastic sau retentiv
J. prezintă un corp susținut de un conector secundar situat proximal
63. Următoarele afirmații privind croșetul Ackers sunt adevărate,cu excepția:
A. are reciprocitate foarte bună
B. sprijinul este asigurat de porțiunile elastice
C. are sprijin slab
D. prezintă un braț elastic sau retentiv
E. pintenul este situat vestibular
F. prezintă un corp susținut de un conector secundar situat proximal
G. face parte din sistemul Roach
H. denumit și croșetul cu trei brațe
I. se aplică pe promolarii și molarii cu retentivități vestibulare și orale favorabile
J. prezintă un braț rigid sau contra-croșet
64. Următoarele afirmații privind croșetul lui Bonwill sunt adevărate:
A. se mai numește croșetul cu 6 brațe
B. este alcătuit din două croșete Ackers unite prin corpul lor
C. se aplică doar atunci când pe arcadă mai este restant un molar
D. derivă din croșetul în T a lui Roach
E. prezintă spijin slab
F. se plasează de obicei pe o arcadă sau o hemiarcadă intergă în vederea stabilizării
protezei
G. prezintă bună retenție
H. are o grosime de 0,2 mm
I. este aplicat pe fața orală a dinților frontali
65. Următoarele afirmații privind croșetul lui Bonwill sunt false:
A. se mai numește croșetul cu 6 brațe
B. se aplică doar atunci când pe arcadă mai este restant un molar
C. are o grosime de 0,2 mm
D. prezintă spijin slab
E. este alcătuit din două croșete Ackers unite prin corpul lor
F. derivă din croșetul în T a lui Roach
G. se plasează de obicei pe o arcadă sau o hemiarcadă intergă în vederea stabilizării
protezei
H. prezintă bună retenție
I. este aplicat pe fața orală a dinților frontali
66. Croșetul continuu:
A. atunci când dinții restanți nu sunt suficienți de înalți,croșetul se poate aplica vestibular
B. este un foarte bun element de sprijin și stabilizare
C. se utilizează ca element antibasculant în edentația de clasa I Kennedy
D. este aplicat pe fața orală a dinților frontali,supracingular sau pe un prag realizat în smalț
sau pe proteza fixa
E. are lățimea de 5 mm
F. Se mai numește și Housset
G. nu pornește din brațele rigide ale unor croșete Ackers
H. se mai numește croșetul cu 6 brațe
I. are lățimea de 2mm
J. se utilizează ca element antibasculant în edentația de clasa IV Kennedy
67. Alegeți variantele false referitoare la Croșetul continuu:
A. atunci când dinții restanți nu sunt suficienți de înalți,croșetul se poate aplica vestibular
B. are lățimea de 2mm
C. este aplicat pe fața orală a dinților frontali,supracingular sau pe un prag realizat în smalț
sau pe proteza fixa
D. Se mai numește și Housset
E. se utilizează ca element antibasculant în edentația de clasa IV Kennedy
F. se utilizează ca element antibasculant în edentația de clasa I Kennedy
G. are lățimea de 5 mm
H. este un foarte bun element de sprijin și stabilizare
I. se mai numește croșetul cu 6 brațe
J. nu pornește din brațele rigide ale unor croșete Ackers
68. Croșetul half and half:
A. este alcătuit din două croșete Ackers unite prin corpul lor
B. prezintă un pinten ocluzal
C. este aplicat în special pe promolari în edentațiile de clasa a IIIa Kennedy
D. ecuatorul protetic are orientare opusă pe cele două fețe
E. este un croșet biactiv cu sprijin și încercuire bună
F. se mai numește și croșetul cu 6 brațe
G. se mai numește și croșetul cu 3 brațe
H. Face parte din sistemul Roach
I. este un croșet cu patru brațe
J. Face parte din sistemul Ney
69. Următoarele afirmații sunt sunt false cu privire la croșetul half and half:
A. este aplicat în special pe promolari în edentațiile de clasa a IIIa Kennedy
B. ecuatorul protetic are orientare opusă pe cele două fețe
C. este un croșet biactiv cu sprijin și încercuire bună
D. prezintă un pinten ocluzal
E. se mai numește și croșetul cu 6 brațe
F. Face parte din sistemul Roach
G. este alcătuit din două croșete Ackers unite prin corpul lor
H. Face parte din sistemul Ney
I. se mai numește și croșetul cu 3 brațe
J. este un croșet cu patru brațe
70. Alegeți varianta (variantele) adevărate despre croșetele speciale:
A. croșetul continuu se mai numește Housset
B. croșetul Ney nr 1 se aplică pe dinții cu linia ghid nr 1
C. sunt împărțite în două sisteme: Roach și Ney
D. croșetul Ackers este denumit și croșetul cu 3 brațe
E. croșetul în formă de săgeata nu este indicat în edentațiile terminale de clasa I și II
Kennedy
F. croșetul Bonwill este denumit și croșetul cu 6 brațe
G. croșetul în formă de I face parte din grupa penselor mezio-distale
H. croșetul Bonwill prezintă sprijin slab
I. sunt croșete nestandardizate și utilizate în cazuri particulare
J. croșetul half and hald este aplicat în special pe premolari în edentațiile de clasa a IIIa
Kennedy
71. Alegeți varianta (variantele) false despre croșetele speciale:
A. croșetul Ney nr 1 se aplică pe dinții cu linia ghid nr 1
B. croșetul Ackers este denumit și croșetul cu 3 brațe
C. sunt croșete nestandardizate și utilizate în cazuri particulare
D. croșetul half and hald este aplicat în special pe premolari în edentațiile de clasa a IIIa
Kennedy
E. croșetul în formă de I face parte din grupa penselor mezio-distale
F. croșetul Bonwill prezintă sprijin slab
G. croșetul în formă de săgeata nu este indicat în edentațiile terminale de clasa I și II
Kennedy
H. sunt împărțite în două sisteme: Roach și Ney
I. croșetul Bonwill este denumit și croșetul cu 6 brațe
J. croșetul continuu se mai numește Housset
72. Următoarele afirmații sunt adevărate :
A. Conectorii secundari au rolul de a uni șeile protetice la elementele de menținere ,sprijin
și stabilizare
B. Conectorii secundari sunt turnați separat de celelalte elemente componete metalice ale
protezei scheletate
C. Conectorii secundari rigizi au formă de S și unesc șeile segmentare cu conectorul
principal în sistemul Rigolet
D. Conectorii secundari au rolul de a uni elementele de menținere sprijin și stabilizare la
conectorul principal
E. Conectorii secundari rigizi sunt frecvent utilizați și pot fi siuați proximal sau interdentar
F. Conectorii secundari unesc elementele de menținere ,sprijin și stabilizare de pe
hemiarcadă la cealaltă
G. Conectorii secundari sunt elemente acrilice ale protezelor scheletate
H. Conectorii secundari sunt elemente rigide ale protezelor scheletate
I. Conectorii secundari se realizează prin turnare odată cu celelalte elemente metalice ale
protezei
J. Conectorii secundari unesc șeile de conectorul principal
73. Următoarele afirmații sunt adevărate :
A. paralelograful nu are ca element component mina de grafit
B. timpii de analiză a modelului de studiu la paralelograf sunt: stabilirea celei mai
acceptabile axe de inserție și dezinserție a protezei,trasarea ecuatorului
protetic,stabilirea locului de plasare al vârfului porțiunii flexibile a brațului retentiv al
croșetului ,fixarea poziției modelului față de paralelograf
C. Tripodarea este facultativă
D. paralelograful are ca element component tija de analiză care are rol în determinarea
retentivităților dentare și paralelismul suprafețelor de ghidaj
E. timpii de analiză a modelului de studiu la paralelograf sunt doar stabilirea celei mai
acceptabile axe de inserție și dezinserție a protezei urmat de trasarea ecuatorului
protetic
F. răzușele sunt un accesoriu al paralelografului utilizate atunci când se dorește
îndepărtarea retentivităților nedorite de pe modelul de studiu
G. Tripodarea nu face parte din timpii de analiză a modelului la paralelograf
H. paralelograful are ca element component mina de grafit
I. paralelograful nu are ca element component retențiometrul
J. paralelograful are ca element component retențiometrul
74. Următoarele afirmații sunt false :
A. Conectorii secundari unesc șeile de conectorul principal
B. Conectorii secundari sunt elemente rigide ale protezelor scheletate
C. Conectorii secundari sunt elemente acrilice ale protezelor scheletate
D. Conectorii secundari rigizi au formă de S și unesc șeile segmentare cu conectorul
principal în sistemul Rigolet
E. Conectorii secundari au rolul de a uni șeile protetice la elementele de menținere ,sprijin
și stabilizare
F. Conectorii secundari rigizi sunt frecvent utilizați și pot fi siuați proximal sau interdentar
G. Conectorii secundari au rolul de a uni elementele de menținere sprijin și stabilizare la
conectorul principal
H. Conectorii secundari unesc elementele de menținere ,sprijin și stabilizare de pe
hemiarcadă la cealaltă
I. Conectorii secundari se realizează prin turnare odată cu celelalte elemente metalice ale
protezei
J. Conectorii secundari sunt turnați separat de celelalte elemente componete metalice ale
protezei scheletate
75. Următoarele afirmații sunt false :
A. paralelograful are ca element component retențiometrul
B. răzușele sunt un accesoriu al paralelografului utilizate atunci când se dorește
îndepărtarea retentivităților nedorite de pe modelul de studiu
C. paralelograful are ca element component mina de grafit
D. Tripodarea este facultativă
E. timpii de analiză a modelului de studiu la paralelograf sunt doar stabilirea celei mai
acceptabile axe de inserție și dezinserție a protezei urmat de trasarea ecuatorului
protetic
F. paralelograful nu are ca element component retențiometrul
G. paralelograful nu are ca element component mina de grafit
H. paralelograful are ca element component tija de analiză care are rol în determinarea
retentivităților dentare și paralelismul suprafețelor de ghidaj
I. timpii de analiză a modelului de studiu la paralelograf sunt: stabilirea celei mai
acceptabile axe de inserție și dezinserție a protezei,trasarea ecuatorului
protetic,stabilirea locului de plasare al vârfului porțiunii flexibile a brațului retentiv al
croșetului ,fixarea poziției modelului față de paralelograf
J. Tripodarea nu face parte din timpii de analiză a modelului la paralelograf
76. următoarele afirmații privind croșetul continuu (Housset) sunt adevărate:
A. nu este un foarte bun element de sprijin
B. este un foarte bun element de stabilizare
C. este un foarte bun element de sprijin
D. are lățimea de 2 mm și poate fi situat supraecuatorial la nivelul dinților laterali
E. este utilizată adeseori și ca element antibasculant edentația parțială de clasa a IV-a
Kennedy
F. poate pornii din șea prin intermediul unui conectorul principal
G. se aplică pe fața orală a dinților frontali, supracingular sau pe un prag realizat în smalț
sau pe micro-proteză
H. este utilizat adeseori și ca element antibasculant în edentația parțială de clasa I
Kennedy
I. se poate aplica pe fața orală a dinților frontali, subcingular
J. are lățime de minim 10 mm pentru rezistență
77. Croșetul RPI (Rest-Proximal-Played-I) al lui Kroll:
A. prezintă pintenul ocluzat plasat în foseta distală
B. Prezintă pintenul ocluzal lăsat în fuzeta mezială
C. croșetul divizat are un contact întins cu dintele
D. este utilizat pentru a evita torsiunea distală a dintelui pe care este aplicat prin basculare
E. este folosit în edentațiile parțiale întinse pe dintele ce delimitează mezial edentația
F. pintenul este susținut de un conector secundar plasat interdentar
G. este folosit în edentațiile parțiale întinse ce delimitează distal edentația
H. Plăcuța proximo-linguală are rol de ghidaj al protezei
I. plăcuța proximo-linguală nu realizează reciprocitatea cu brațul retentiv
J. prezintă un croșet divizat în L ce pleacă din șa
78. Croșetul half and half ( jumătate – jumătate):
A. este un croșet bi-activ
B. este aplicat în special pe premolari în edentațiile de clasa a III-a Kennedy
C. este un croșet cu 4 brațe
D. este aplicată în special pe premolari în edentațiile de clasa a IV-a Kennedy
E. ecuatorul protetic are orientare opusă pe cele 2 fețe
F. prezintă sprijin și încercuire slabă
G. toate elementele pornesc dintr-un corp unit cu proteza printr-un conector secundar
H. prezintă sprijin și încercuire bună
I. prezintă doar un singur pinten ocluzal
J. este un croșet cu 2 brațe
79. următoarele croșete fac parte din clasa croșetelor nestandardizate utilizate în
cazuri particulare:
A. Croșetul Ney inelar
B. Pensa mezio-distală cu dublă extremitate liberă
C. Croșetul Ney cu acțiune posterioară
D. Croșetul equi-pose
E. Croșetul inelar
F. croșetul în T cu conector secundar prelungit
G. Croșetul Nally-Martinet
H. croșetul în formă de agrafă de păr
I. croșetul în formă de săgeată (flash)
J. Croșetul unibar
80. avantajele sistemelor speciale de menținere, sprijin și stabilizare sunt:
A. realizează o foarte bună menținere, sprijin și stabilizare a protezelor mobile
B. distribuie corect forțele la nivelul câmpului protetic
C. se depreciază greu, având o bună rezistență în timp
D. necesită exigențe în execuție și materiale speciale
E. tehnica executării lor este dificilă, aplicarea lor necesitând o instruire specială a legii
echipei stomatologice
F. se aplică la pacienții cu stare generală precară
G. sunt elemente puțin vizibile, discrete, plasându-se intra sau extra coronar în zona
proximală a dinților restanți
H. sunt indicate în edentațiile de clasa D Lejoyeaux
I. realizează legătură stabilă și inofensivă pentru țesuturile orale
J. sunt laborioase
81. avantajele coroanelor telescopate sunt:
A. asigură transmiterea tangențială a presiunilor ocluzale, deci solicită fiziologic
parodonțiului
B. nu asigură protecția sub structurii organice împotriva leziunilor carioase
C. Asigură o stabilizare optimală a protezelor parțiale mobilizabile în sens ocluzal
D. pierderea unui dinte este urmată de refacerea protezei
E. favorizează acumularea plăcii dentare și nu favorizează autocurățirea și igiena prin
periaj
F. dacă dinții stâlpi sunt repartizați favorabil pe arcadă, se poate realiza chiar o punte (tot
proteză) mobilizabilă
G. asigură o stabilizare optimală protezelor parțiale mobilizabile toate sensurile
H. prin însumarea acțiunii coroanele telescopate asigură ”imobilizarea activă” secundară a
dinților acoperiți
I. aplicate în regiunea frontală nu sunt fizionomice
J. coloanele telescopate sunt singurele mijloace efective de stabilizare în unele situații
clinice limită, de exemplu terapia protetică a pacienților cu stări postoperatorii: maxilo-
palatine, rezecții parțiale de maxilar sau mandibulă
82. în vederea telescopării capa metalică trebuie să îndeplinească următoarele
condiții:
A. să acopere strâns substructura organică
B. raportul dintre diametrul vertical și orizontal al structurii preparate să fie de minimum 1/1
C. să fie groasă pentru a asigura rezistența
D. fie realizată cilindrică
E. Să fie subțire
F. la colet nu trebuie să prezinte un prag cervical
G. să fie realizată conică pentru a favoriza inserția protezei
H. capa nu va fi cimentată definitiv pe dintele suport pentru a se putea realiza dezinserția
și inserția protezei
I. Să aibă o înălțime suficientă pentru a asigura retenția
J. să fie la distanță de substructura organică
83. din categoria elementelor speciale de menținere, sprijin și stabilizare
conjunctoare – telescoape - fac parte:
A. Telescoparea radiculară
B. Sistemul Ax-Ro
C. Șarniera cu resort elastic
D. Coroana Gerber
E. Coroana Kelly
F. Capsele
G. culisele intra coronare
H. Sistemul special ERA (Sterngold)
I. telescoparea prin coroană parțială de tipul coroanei Steiger
J. Culisele extra coronare
84. indicațiile culiselor intra-coronare sunt:
A. soluție de elecție în edentațiile frontale
B. când proteza are un ax dificil de inserție și dezinserție
C. când se impune o reducere minimă din structura dentară
D. protezările cu sprijin odonto-parodontal
E. în edentațiile de clasa a IV-a Kennedy
F. soluție de elecțiune în edentațiile intercalate
G. conexiunea se realizează profund în interiorul coroanei dintelui suport
H. Pacienților cu dexteritate manuală limitată
I. atunci când se dorește că forțele ocluzale să se direcționeze foarte aproape de axul
dintelui
J. dimensiunea mezio-distală a dintelui suport este redusă sau camera pulpară este
voluminoasă
85. indicațiile culiselor extra-coronare sunt:
A. când prepararea substructurii organice la nivelul dinților restanți este similară ca cea
pentru o coroană de substituție
B. în edentațiile frontale
C. când se impune o reducere minimă din structura organică
D. când proteza are un ax dificil de inserție și dezinserție
E. pacienți cu dexteritate manuală limitată
F. atunci când se dorește că forțele ocluzale să se direcționeze foarte aproape de axul
dintelui
G. Când se dorește o conexiune profundă în interiorul coroanei dintelui suport
H. este necesară prepararea facilă a substructurii organice
I. dimensiunea mezio-distală a dintelui suport este redusă sau camera pulpară este
voluminoasă
J. în edentațiile de clasa a IV-a Kennedy
86. din categoria culiselor New Ancorvis fac parte:
A. Capsele
B. Sistemul Linea SV
C. Coroana Kelly
D. Sistemul cu retenție combinată
E. Sistemul cu retenție mecanică
F. Culisele Ceka
G. Linia mini AN
H. Coroana Gerber
I. Culisele Roach
J. Sistemul Aktiv click rigid
87. Din categoria elementelor conjunctoare de tip bară fac parte:
A. Bara Gilmore
B. Bara Strini
C. Sistemul extracoronar ASC-52
D. Bara cu capse Ceka
E. Bara Ackerman
F. Sistemul special ERA (Sterngold)
G. Bara Silvermann
H. Bara Dolder
I. Bara de tip Steg
J. Bara Thompson
88. alte afirmații privind telescoparea coronară totală sunt adevărate:
A. sprijinul este realizat doar la nivelul pragului capei
B. pentru îmbunătățirea retenției cu ajutorul croșetelor brațul activ al acestora, solidarizat
la coroana telescop, trebuie plasat deasupra retentivității maxime la nivelul feței
palatinale
C. sprijinul este realizat doar la nivelul fețelor ocluzale ale capei
D. retenția este dată de forța de frecare dintre capă și coroana telescop
E. sprijinul este realizat la nivelul fetelor laterale ale caprei și coroanei prin porțiunile
verticale de la nivelul pragului
F. încercuirea se realizează pe toată circumferința coronară prin care este înconjurată
capa
G. clipsul constă dintr-o sferă de dimensiuni mici plasată în grosimea coroanei în care se
află un canal filetat și este acționată de un arc ce împinge permanent într-un godeu
realizat în capă
H. încercuirea se realizează doar la nivelul pragului capei pe care se sprijină coroana
telescop
I. sprijinul este realizat la nivelul fețelor ocluzale ale capei și coroanei prin porțiunile
orizontale de la nivelul pragului
J. pentru a îmbunătății retenția cu ajutorul croșetelor se va realiza un prag mai înalt la
nivelul feței palatinale sub zona de retentivitate maximă
89. următoarele afirmații privind elementele conjuncturale de tip bară sunt adevărate:
A. Bara Dolder prezintă dezavantajul că necesită devitalizarea dinților suport și un
sacrificiu mare de substanță prin secționarea coroanei
B. Bara Gilmore are formă dreptunghiulară pe secțiune
C. Bara Dolder este o bară ce se aplică în edentațiile subtotale pe ultimii 2 dinți restanți, de
obicei ultimii 2 canini
D. Bara de tip Steg este o construcție complexă și de formă rotundă pe secțiune
E. elementele de menținere pentru bara Dolder sunt cape coronare
F. Bara Ackerman este o bară anulată ce se aplică în cazurile în care creasta edentată
între dinții restanți nu este rectilinie, ci curbă
G. bara Ackerman are avantajul că nu prelungește solicitarea dento-parodontală dincolo
de poligonul de sprijin
H. bara Gilmore este cunoscută și sub denumirea de bară cu călăreț sau cavaler
I. pentru aplicarea barei Dolder nu este necesară devitalizarea dinților sport
J. Bara de tip Steg este cunoscută sub denumirea de bara de fricțiune
90. următoarele afirmații privind elementele speciale de menținere sprijin și
stabilizare sunt adevărate:
A. sunt indicate în edentațiile de clasă D Lejoyeaux
B. prin distribuirea corectă a forțelor la nivelul câmpului protetic pot reduce sau amortiza
într-o anumită măsură forțele care se transmit de la proteză la dinții restanți
C. se depreciază rapid, neavând o bună rezistență în timp
D. sunt contraindicate la pacienții cu stare generală precară
E. conferă valente estetice și de stabilitate biomecanică protezelor mobile
F. alegerea acestora nu este dictată de evaluarea suportului odonto-parodontal sau muco-
osos
G. nu există posibilități de reoptimizare
H. sunt mecanisme de înaltă precizie
I. sunt indicate la pacienții cu dizabilități psihomotorii
J. sunt compuse din 2 porțiuni ce se imbrică
91. Indicațiile elementelor speciale de menținere, sprijin și stabilizare:
A. Trebuiesc cunoscute doar de către tehnician
B. Sunt bine argumentate si justificate
C. Trebuiesc cunoscute în vederea realizării protezelor Swing-Lock
D. Trebuiesc cunoscute în vederea realizării protezelor overlay
E. Trebuiesc cunoscute în vedere asigurării menținerii, sprijinului și stabilizării protezelor
F. Nu trebuiesc cunoscute în vederea realizării protezelor Swing-Lock
G. Nu prezintă o importanță crescută
H. Trebuiesc cunoscute în vederea realizării protezelor compozite
I. Nu sunt bine argumentate si justificate
J. Nu trebuiesc cunoscute în vederea realizării protezelor overlay
92. Contraindicațiile elementelor speciale :
A. În edentațiile de clasa C Lejoyeux
B. În edentațiile de clasa D Lejoyeux
C. În edentațiile de clasa A Lejoyeux
D. În edentațiile de clasa B Lejoyeux
E. Atunci când suportul dento-pardontal și muco-osos este nefavorabil
F. La pacienții necooperanți
G. La pacienții cu stare generală precară
H. La pacienții cu dizabilități psiho-motorii
I. La pacienții cu stare generală buna
J. La pacienții cooperanți
93. Avantajele sistemelor speciale sunt :
A. Realizează o foarte bună stabilizare a protezelor mobile
B. Realizează o foarte bună menținere a protezelor mobile
C. Asigură o foarte bună solidarizare a protezei la elementele restante
D. Realizează un foarte bun sprijin a protezelor mobile
E. Nu realizează o foarte bună stabilizare a protezelor mobile
F. Nu realizează o foarte bună menținere a protezelor mobile
G. Nu realizează un foarte bun sprijin a protezelor mobile
H. Nu asigură o foarte bună solidarizare a protezei la elementele restante
I. Nu realizează o foarte bună menținere a protezelor mobile
J. Realizează o foarte bună menținere a protezelor mobile
A. Au costuri mari
B. Realizează o legătură instabilă
C. Au o bună rezistență în timp
D. Pot reduce sau amortiza forțele ce se transmit de la proteză la dinții restanți
E. Se depreciază ușor
F. Realizează o legătură stabilă și inofensivă pentru țesuturile orale
G. Au o rezistență scăzută
H. Sunt elemente puțin vizibile, discrete, respectând funcția fizionomică
I. Necesita pregătire îndelungată
J. Se depreciază greu
A. Realizează o foarte bună menținere a protezelor mobile
B. Se depreciază ușor
C. Există posibilități de reoptimizare în caz de dezactivare, frecvent prin înlocuirea
inserturilor ceramice
D. Necesita pregătire îndelungată
E. Au o bună rezistență în timp
F. Sunt inferioare croșetelor turnate
G. Au o rezistență scăzută
I. Realizează o legătură stabilă și inofensivă pentru țesuturile orale
J. Au costuri mari
A. Au costuri mari
B. Pot reduce sau amortiza forțele ce se transmit de la proteză la dinții restanți
C. Au o rezistență scăzută
D. Se depreciază ușor
E. Sunt inferioare croșetelor turnate
F. Nu se mai folosesc
G. Au o bună rezistență în timp
I. Realizează o foarte bună menținere a protezelor mobile
J. Realizează o foarte bună menținere a protezelor mobile
A. Sunt laborioase
B. Realizează o legătură stabilă și inofensivă pentru țesuturile orale
C. Există posibilități de reoptimizare în caz de dezactivare, frecvent prin înlocuirea
D. Tehnica executării lor este dificilă
E. Realizează un foarte bun sprijin a protezelor mobile
F. Se depreciază greu
G. Aplicarea lor necesită o instruire specială
H. Asigură o foarte bună solidarizare a protezei la elementele restante
I. Necesită exigențe în execuție și materiale speciale
J. Nu prezintă avantaje
98. Dezavantajele sistemelor speciale sunt:
A. Ușor de procurat
B. Necesită exigențe în execuție și materiale speciale
C. Asigură o foarte bună solidarizare a protezei la elementele restante
D. Sunt laborioase
E. Realizează un foarte bun sprijin a protezelor mobile
F. Există posibilități de reoptimizare în caz de dezactivare, frecvent prin înlocuirea
G. Realizează o legătură stabilă și inofensivă pentru țesuturile orale
H. Tehnica executării lor este dificilă
I. Necesită preparării complexe impunând devitalizarea dinților
J. Aplicarea lor necesită o instruire specială
99. Conform Ene, Ionescu în 1982, clasifică elementele speciale în:
A. Sisteme de bare
B. Sisteme de culisare
C. Sisteme de capse
D. Sisteme auriculare
E. Sisteme Hibride
F. Sisteme Kennedy
G. Sisteme articulare
H. Sisteme de telescopare
I. Sisteme Koller Rusov
J. Sisteme Atwood
100. Indicațiile coroanelor telescopate sunt :
A. La pacienții în vârstă
B. În edentațiile frontale
C. În edentațiile totale cu suport osos scăzut
D. În edentațiile parțial reduse
E. În edentațiile totale cu atrofie accentuată a crestei
F. La pacienții tineri
G. Coroanele telescopate Conice ( Koerber) sunt recomandabile pentru orice formă de
edentație combinată
H. În edentațiile terminale
I. Coroanele telescopate ficționale (Boettger) sunt recomandate mai ales pentru protezele
cu sprijin pur parodontal
J. În edentațiile combinate
101. Coroanele telescopate cu reziliență (Hoffmann):
A. La adolescenți
B. Edentații parțial reduse
C. Prezența torusului maxilar
D. Prezența exostozelor
E. Edentații totale
F. Prezenta pe arcada a trei dinți vecini (frontalii superiori sau inferiori)
G. Sunt de obicei rezervate formelor de edentație subtotală
H. Prezența pe arcadă a doi dinți vecini ( canin și primul premolar inferior)
I. Prezența a doi dinti solitari ( canini inferiori)
J. Prezența pe arcadă doar a unui dinte ( canin sau molar de minte inferior)
102. Coroanele telescopate cu reziliență (Hoffmann) se indică:
A. Edentații parțial întinse
B. Prezența pe arcadă a 3 dinți solitari ( canini inferiori si un premolar inferior)
C. Edentații totale
D. Atrofii marcante a crestei
E. Prezența exostozelor
F. Prezenta pe arcada a trei dinți vecini (frontalii superiori sau inferiori)
G. Prezența a doi dinți solitari ( canini inferiori)
H. La adolescenți
I. Prezența torusului maxilar
J. Prezența pe arcadă a doi dinți vecini ( canin și primul premolar inferior)
103. Contraindicațiile coroanelor telescopate sunt :
A. Asigură o stabilizare optimă a protezelor in toate sensurile
B. Protejează substructurile organice împotriva leziunilor carioase
C. Adulți tineri
D. Copii
E. Adolescenți
F. Aplicate în zona frontală sunt fizionomice
G. Asigură transmiterea axială a presiunilor ocluzale
H. Camera pulpară păstrează un aspect juvenil
I. Cameră pulpară mare
J. Asigură imobilizarea activă secundară a dinților acoperiți
104. Avantajele coroanelor telescopate:
A. Asigură transmiterea axială a presiunilor ocluzale
B. Asigură o stabilizare optimă a protezelor in toate sensurile
C. Sunt costisitoare
D. Asigură imobilizarea activă secundară a dinților acoperiți
E. Presupun supradotarea cabinetului
F. Presupun o supraspecializare a tehnicianului
G. Sunt costisitoare
H. Aplicate în zona frontală sunt fizionomice
I. Nu se poate aplica pe dinții tinerilor
J. Protejează substructurile organice împotriva leziunilor carioase
A. Sunt costisitoare
B. Nu se poate aplica pe dinții tinerilor
C. Pierderea unui dinte este urmată printr-o manoperă simplă de umplere cu acrilat a
coroanei secundare și , eventual , extinderea bazei.
D. Presupun o supraspecializare a tehnicianului
E. Dacă dinții stâlpi sunt repartizați favorabil pe arcadă, se poate realiza chiar o punte
mobilizabilă
F. Presupun supradotarea cabinetului
G. Sunt costisitoare
H. Nu favorizează acumulare plăcii bacteriene
I. Favorizează autocurățirea și igiena prin periaj
J. Sunt singurele mijloace efective de stabilizare în unele situații clinice limită
A. Presupun supradotarea cabinetului
B. Sunt costisitoare
C. Sunt costisitoare
D. Protejează substructurile organice împotriva leziunilor carioase
E. Asigură o stabilizare optimă a protezelor in toate sensurile
F. Dacă dinții stâlpi sunt repartizați favorabil pe arcadă, se poate realiza chiar o punte
mobilizabilă
G. Asigură transmiterea axială a presiunilor ocluzale
H. Nu se poate aplica pe dinții tinerilor
I. Presupun o supraspecializare a tehnicianului
J. Sunt singurele mijloace efective de stabilizare în unele situații clinice limită
A. Sunt costisitoare
B. Aplicate în zona frontală sunt fizionomice
C. Presupun o supraspecializare a tehnicianului
D. Nu se poate aplica pe dinții tinerilor
E. Nu favorizează acumulare plăcii bacteriene
F. Sunt costisitoare
G. Favorizează autocurățirea și igiena prin periaj
H. Presupun supradotarea cabinetului
I. Asigură imobilizarea activă secundară a dinților acoperiți
J. Asigură transmiterea axială a presiunilor ocluzale
108. Dezavantajele coroanelor telescopate:
A. Presupun supradotarea cabinetului
B. Favorizează autocurățirea și igiena prin periaj
C. Nu favorizează acumulare plăcii bacteriene
D. Aplicate în zona frontală sunt fizionomice
E. Sunt costisitoare
F. Asigură imobilizarea activă secundară a dinților acoperiți
G. Nu se poate aplica pe dinții tinerilor
H. Sunt costisitoare
I. Presupun o supraspecializare a tehnicianului
J. Asigură transmiterea axială a presiunilor ocluzale
109. În vederea telescopării capa metalică trebuie sa îndeplinească următoarele
condiții:
A. Să fie realizată cilindric
B. Pot fi de forma Culiselor Roach
C. Să acopere strâns substructura organică
D. Se bazează pe fricțiunea ce apare între suprafețele de contact dintre o matrice și o
patrice
E. Se poate realiza intracoronar
F. Pot fi de forma Culiselor Ceka
G. Să aibă o înălțime suficientă pentru a asigura retenția
H. Să fie subțire
I. Raportul dintre diametrul vertical si cel orizontal al substructurii sa fie de 1:1s
J. Se poate realiza extracoronar
110. Coroana telescopată de tip Steiger:
A. Este o coroană parțială telescopată
B. Se bazează pe fricțiunea ce apare între suprafețele de contact dintre o matrice și o
patrice
C. Se poate realiza intracoronar
D. Pot fi de forma Culiselor Ceka
E. Jumătatea orala este realizată asemănător preparării substructurii organice pentru o
coroană parțială
F. Se poate realiza extracoronar
G. Pot fi de forma Culiselor Roach
H. Fețele laterale ale cuspidului oral sunt paralele
I. Telescoparea se realizează în jumătatea orală a dintelui
J. Este realizată dintr-un element fix
A. Se poate realiza intracoronar
B. Pot fi de forma Culiselor Ceka
C. Este coroana cu elemente suplimentare de retenție prin arcuri sau clipsuri
D. Se poate realiza extracoronar
E. Pot fi de forma Culiselor Roach
F. Este un element special conjunct
G. Partea mobilă completează morfologia dintelui prin suprapunere
H. Se bazează pe fricțiunea ce apare între suprafețele de contact dintre o matrice și o
patrice
I. Partea mobilă prezintă o nervura ce intră in șanțul in formă de U
J. Partea mobilă este fixată în proteza scheletizată
A. Se poate realiza extracoronar
B. Este realizată dintr-un element fix
C. Pot fi de forma Culiselor Ceka
D. Este o coroană parțială telescopată
E. Fețele laterale ale cuspidului oral sunt paralele
F. Pot fi de forma Culiselor Roach
G. Se poate realiza intracoronar
H. Telescoparea se realizează în jumătatea orală a dintelui
I. Jumătatea orala este realizată asemănător preparării substructurii organice pentru o
coroană parțială
J. Se bazează pe fricțiunea ce apare între suprafețele de contact dintre o matrice și o
patrice
A. Pot fi de forma Culiselor Roach
B. Fețele laterale ale cuspidului oral sunt paralele
C. Partea mobilă completează morfologia dintelui prin suprapunere
D. Pot fi de forma Culiselor Ceka
E. Partea mobilă este fixată în proteza scheletizată
F. Se poate realiza intracoronar
G. Este o coroană parțială telescopată
H. Se bazează pe fricțiunea ce apare între suprafețele de contact dintre o matrice și o
patrice
I. Telescoparea se realizează în jumătatea orală a dintelui
114. Coroana Kelly:
A. Peste bontul metalic telescopează o coroană semifizionomică fixată in proteza
B. Se poate realiza extracoronar
C. Pot fi de forma Culiselor Ceka
D. Pot fi de forma Culiselor Roach
E. Elementul fix este alcătuit dintr-un pivot radicular, o capa coronara si un bont metalic
F. Se aplică pe dinți restanți sau resturi radiculare care au fost preparați ca pentru coroane
de substituție
G. Avantajul consta in micșorarea pârghiei extraalveolare
H. Se poate realiza intracoronar
I. Se bazează pe fricțiunea ce apare între suprafețele de contact dintre o matrice și o
patrice
J. Are avantajul realizării unui aspect fizionomic cât mai natural
115. Capsele:
B. Dispozitivul se fixează la substructura preparată
C. Sunt sisteme speciale conjunctoare
D. Bontul coronar este sub forma unei sfere retentive
E. Pot fi de forma Culiselor Ceka
F. Reprezintă o altă variantă a telescopării
G. Se bazează pe fricțiunea ce apare între suprafețele de contact dintre o matrice și o
patrice
H. Se compun dintr-un dispozitiv corono-radicular
I. Pot fi de forma Culiselor Roach
116. Telescoparea radiculară:
A. Pot fi de forma Culiselor Roach
B. Se bazează pe fricțiunea ce apare între suprafețele de contact dintre o matrice și o
patrice
C. Prezintă în interior o teacă
D. Se poate realiza extracoronar
E. Se aplică pe substructura respectivă un dispozitiv corono-radicular
F. Nu se poate igieniza corect
G. Necesită o preparare largă a canalului radicular
H. Pot fi de forma Culiselor Ceka
I. Se realizează prin prepararea substructurii organice la nivelul dinților restanți ca pentru
o coroană de substituție
J. Se poate realiza intracoronar
117. Culisarea:
A. Se bazează pe fricțiunea ce apare între suprafețele de contact dintre o matrice și o
patrice
B. Pot fi de forma Culiselor Roach
C. Se recomandă la pacienții tineri
D. Necesită o preparare largă a canalului radicular
E. Se aplică pe substructura respectivă un dispozitiv corono-radicular
F. Se recomandă la pacienții edentați total
G. Pot fi de forma Culiselor Ceka
H. Se poate realiza extracoronar
I. Prezintă în interior o teacă
J. Se poate realiza intracoronar
118. Indicațiile culiselor intracoronare:
A. Conexiunea se realizează profund în interiorul coroanei dintelui suport
B. Nu se poate igieniza corect
C. Soluție de elecție în edentațiile frontale
D. Protezărilor cu sprijin odonto-parodontal
E. Prezintă în interior o teacă
F. Necesită o preparare largă a canalului radicular
G. Se recomandă la pacienții tineri
H. Forțele ocluzale se direcționează foarte aproape de axul dintelui
I. La pacienții adulți
J. Se aplică pe substructura respectivă un dispozitiv corono-radicular
119. Indicațiile culiselor extracoronare:
A. Atunci când se indică o reducere minimă din substructura dentară
B. Prezintă în interior o teacă
C. Dimensiunea mezio-distală a dintelui suport este redusă
D. Sunt mai ușor de îndepărtat si inserat
E. Nu se poate igieniza corect
F. Necesită o preparare largă a canalului radicular
G. Camera pulpară este voluminoasă
H. Presupune o preparare facilă a substructurii organice
I. Sunt costisitoare
J. Se aplică pe substructura respectivă un dispozitiv corono-radicular
120. Dintre sistemele speciale conjunctoare fac parte:
A. Bara de tip Steg
B. Sisteme Kennedy
C. Bara Ackermann
D. Sisteme Atwood
E. Sisteme Koller Rusov
F. Bara cu capse Ceka
G. Bara Dolder
H. Bara Gilmore
I. Sisteme auriculare
J. Sisteme Hibride
121. Dintre sistemele speciale conjunctoare fac parte:
A. Sisteme Hibride
B. Sisteme Koller Rusov
C. Bara Gilmore
D. Bara Ackermann
E. Sisteme Kennedy
G. Sisteme Atwood
H. Sisteme auriculare
I. Bara Dolder
J. Bara de tip Steg
122. Bara Gilmore:
A. Cunoscută sub denumirea de bară cu cavaler
B. Se poate realiza intracoronar
C. Se plasează într-o breșă edentată
D. Pe această bară se aplică șeaua protezei
E. Se bazează pe fricțiunea ce apare între suprafețele de contact dintre o matrice și o
patrice
F. Sunt sisteme speciale conjunctoare
G. Bontul coronar este sub forma unei sfere retentive
H. Dispozitivul se fixează la substructura preparată
I. Este rotundă pe secțiune
J. Cunoscută sub denumirea de bară cu călăreț
123. Bara Dolder:
A. Prezintă dezavantajul devitalizării dinților suport
B. Sunt sisteme speciale conjunctoare
C. Se aplică pe ultimii dinți restanți , de obicei pe canini
D. Prezintă dezavantajul sacrificiului mare de substanță
patrice
F. Se aplică în edentațiile subtotale
G. Bontul coronar este sub forma unei sfere retentive
H. Forma pe secțiune poate fi : elipsoidală, pară inversă picătură inversată
I. Se poate realiza intracoronar
J. Dispozitivul se fixează la substructura preparată
124. Bara Ackermann:
A. Este un element special conjunctor
B. Dispozitivul se fixează la substructura preparată
C. Sunt sisteme speciale conjunctoare
D. Se pot construi și doua bare în extensie distală
patrice
F. Se aplică atunci când creasta edentată este curbă
G. Este o bară angulată
H. Are dezavantajul ca prelungește solicitarea dento-parodontală dincolo de poligonul de
sprijin
I. Se poate realiza intracoronar
J. Bontul coronar este sub forma unei sfere retentive
125. Bara de tip Steg:
A. Se bazează pe fricțiunea ce apare între suprafețele de contact dintre o matrice și o
patrice
B. Bontul coronar este sub forma unei sfere retentive
C. Se poate realiza intracoronar
D. Sunt sisteme speciale conjunctoare
E. Forma fiind liniara în plan vertical , iar în plac orizontal urmărind conturul crestei
F. Are o forma dreptunghiulară pe secțiune
G. Dispozitivul se fixează la substructura preparată
H. Cunoscută sub denumirea de bară de fricțiune
I. Se aplică în caz de breșe întinse
J. Este plasată între doi sau mai mulți dinți de pe o arcadă
126. Bara cu capse Ceka:
B. Bontul coronar este sub forma unei sfere retentive
C. Patricea este fixată în fața mucozală a șeilor protezei
D. Se bazează pe fricțiunea ce apare între suprafețele de contact dintre o matrice și o
patrice
E. Este un element special conjunctor
F. Sunt sisteme speciale conjunctoare
G. Dispozitivul se fixează la substructura preparată
H. Barele solidarizează dinții suport
I. Sunt bare metalice
J. Se aplică între doua coroane de înveliș
127. Dintre croșetele disjunctoare amintim:
A. Croșetul prelungit
B. Croșetul cu acțiune contrară
C. Bara Gilmore
D. Croșetul lui Thompson
E. Bara Ackermann
G. Croșetul în forma de S
H. Croșetul în formă de balansoar
I. Bara Dolder
J. Bara de tip Steg
128. Dintre croșetele disjunctoare amintim:
A. Croșetul în formă de balansoar
B. Bara cu capse Ceka
C. Croșetul lui Thompson
D. Bara Dolder
E. Croșetul în forma de S
F. Bara Ackermann
G. Bara de tip Steg
H. Croșetul cu extremitate liberă Rigolet
I. Bara Gilmore
J. Croșetul cu acțiune contrară
129. Croșetul în formă de balansoar:
A. Alcătuit din 2 croșete Acker
B. Foarte util la proteza mandibulară
C. Este un croșet disjunctor
D. Conferă o elasticitate foarte bună
E. Terminal susținut de 2 croșete Ackers
F. Acționează împotriva forțelor de solicitare orizontală a protezelor
G. Bara de tip Steg
H. Este un spărgător de forțe
I. Alcătuit dintr-un croșet continuu
J. Realizează retenția prin fricțiune
130. Șarnierele (balamalele):
A. Bara Gilmore
B. Bara Ackermann
C. Bara de tip Steg
D. Solicitarea șeii va permite înfundarea spre distal
E. Sunt elemente disjunctoare
F. Bara Dolder
G. Bara cu capse Ceka
H. Au rolul de a evita suprasolicitarea dinților restanți
I. Larg utilizate în edentațiile terminale cl. I si a II-a Kennedy
J. Este utilizată dintr-un croșet continuu
131. Sistemul AX-RO:
A. Este un sistem disjunctor
B. Alcătuit dintr-un croșet continuu
C. Bara Dolder
E. Acționează împotriva forțelor de solicitare orizontală a protezelor
F. Bara Gilmore
G. Terminal susținut de 2 croșete Ackers
H. Bara Ackermann
I. Bara de tip Steg
J. Realizează retenția prin fricțiune
132. Elementele disjunctoare articulare cu dispozitiv de revenire:
A. Sunt prevăzute cu dispozitive elastice (resorturi)
B. Bara Dolder
C. Au rol de amortizare a forțelor masticatorii
D. Sunt elemente speciale disjunctoare
E. Bara Ackermann
F. Cea mai cunoscută este șarniera cu resort elastic
G. Bara cu capse Ceka
H. Bara de tip Steg
I. Bara Gilmore
J. Aduc elementele speciale în poziția inițială dupa încetarea acțiunii forței
133. Șarniera cu resort clasic :
A. Terminal susținut de 2 croșete Ackers
B. Este alcătuit dintr-o matrice și patrice
C. Acționează împotriva forțelor de solicitare orizontală și verticală a protezelor
D. Alcătuit dintr-un croșet continuu
E. Bara de tip Steg
F. Sistemul asigură o înfundare de 2-3 mm la capătul șeii
G. Sistemul asigură o înfundare de 2-3 mm la capătul șeii
H. Conține un sistem elastic(arc)
I. Realizează retenția prin succiune
J. Este alcătuit dintr-o matrice și patrice
A. Este folosit pentru protezările unilaterale terminale
B. Sistemul asigură o înfundare de 2-3 mm la capătul șeii
C. Realizează retenția prin succiune
D. Implică o relație corectă între dintii suport și șea
E. Bara de tip Steg
F. Alcătuit dintr-un croșet continuu
G. Este obligatoriu solidarizarea fixă a cel puțin doi dinți suport
H. Terminal susținut de 2 croșete Ackers
I. Acționează împotriva forțelor de solicitare orizontală și verticală a protezelor
J. Este alcătuit dintr-o matrice și patrice
A. Realizează retenția prin succiune
B. Este obligatoriu solidarizarea fixă a cel puțin doi dinți suport
C. Alcătuit dintr-un croșet continuu
D. Terminal susținut de 2 croșete Ackers
E. Conține un sistem elastic(arc)
F. Este alcătuit dintr-o matrice și patrice
G. Acționează împotriva forțelor de solicitare orizontală și verticală a protezelor
H. Bara de tip Steg
I. Sistemul asigură o înfundare de 2-3 mm la capătul șeii
J. Implică o relație corectă între dinții suport și șea
A. Este alcătuit dintr-o matrice și patrice
B. Conține un sistem elastic(arc)
D. Este obligatoriu solidarizarea fixă a cel puțin doi dinți suport
E. Acționează împotriva forțelor de solicitare orizontală și verticală a protezelor
F. Terminal susținut de 2 croșete Ackers
G. Implică o relație corectă între dinții suport și șea
H. Alcătuit dintr-un croșet continuu
I. Se recomandă o rebazare periodică a șeii pentru a menține bascularea în limite
normale
J. Bara de tip Steg
137. Dintre sistemele disjunctoare cu dispozitiv de revenire ,amintim:
A. Seria speciala amortizată
B. Bara Dolder
C. Bara de tip Steg
E. Barele cu amortizor
F. Bara Ackermann
G. Bara Gilmore
H. New Ancorvis
I. Miniancor amortizat
J. Coroanele cu amortizor
A. Bara Ackermann
B. New Ancorvis
C. Bara Dolder
D. Sistemul special ERA ( Sterngold)
E. Bara cu capse Ceka
F. Seria speciala amortizată
G. Bara Gilmore
H. Sistemul extracoronar ASC-52
I. Bara de tip Steg
J. Miniancor amortizat
139. Sistemul amortizat Swing:
B. Acționează împotriva forțelor de solicitare orizontală și verticală a protezelor
C. Utilizat în edentațiile terminale bilaterale
F. Indicat atunci când dinții stâlpi sunt slab implantați
G. Produs în doua variante dimensionale
H. Denumit și New Ancorvis
I. Bara de tip Steg
J. Este un sistem de amortizare cu nucă sferică
140. Sistemul amortizat Swing:
A. Acționează împotriva forțelor de solicitare orizontală și verticală a protezelor
B. Poarta numele de New Ancorvis
C. Terminal susținut de 2 croșete Ackers
D. Produs în doua variante dimensionale
E. Este un sistem de amortizare cu nucă sferică
F. Realizează retenția prin succiune
G. Alcătuit dintr-un croșet continuu
H. Utilizat în edentațiile terminale bilaterale
I. Bara de tip Steg
J. Indicat atunci când dinții stâlpi sunt slab implantați
A. Barele cu amortizor
B. Coroanele cu amortizor
C. Bara cu capse Ceka
D. Bara Dolder
E. New Ancorvis
F. Miniancor amortizat
G. Bara de tip Steg
H. Seria speciala amortizată
I. Bara Ackermann
J. Bara Gilmore
142. Sistemul extracoronar ASC 52:
B. Terminal susținut de 2 croșete Ackers
C. Prezintă o matrice din iridium la nivelul dintelui suport
D. Matricea nu retenționează alimente datorită design-ului
E. Matricea este rezistentă la uzură
F. Poate fi înlocuit ușor
G. Este un sistem universal de articulație
H. Alcătuit dintr-un croșet continuu
I. Bara de tip Steg
J. Acționează împotriva forțelor de solicitare orizontală și verticală a protezelor
A. Bara de tip Steg
B. Inserția protezei mobilizabile se face fără dificultate
C. Nu torsionează dintele suport
E. Acționează împotriva forțelor de solicitare orizontală și verticală a protezelor
F. Mai ușor de înlocuit de către tehnician
G. Poate fi aplicat pe coroana de înveliș a unui singur dinte
H. Realizează retenția prin succiune
I. Nu impune paralelism
J. Alcătuit dintr-un croșet continuu
A. Inserția protezei mobilizabile se face fără dificultate
B. Poate fi înlocuit ușor
F. Matricea nu retenționează alimente datorită design-ului
G. Bara de tip Steg
H. Acționează împotriva forțelor de solicitare orizontală și verticală a protezelor
I. Este un sistem universal de articulație
J. Mai ușor de înlocuit de către tehnician
A. Acționează împotriva forțelor de solicitare orizontală și verticală a protezelor
B. Terminal susținut de 2 croșete Ackers
C. Poate fi aplicat pe coroana de înveliș a unui singur dinte
D. Nu impune paralelism
E. Bara de tip Steg
F. Matricea este rezistentă la uzură
G. Prezintă o matrice din iridium la nivelul dintelui suport
H. Nu torsionează dintele suport
J. Realizează retenția prin succiune
146. Sistemul special ERA ( Sterngold):
B. Acționează împotriva forțelor de solicitare orizontală și verticală a protezelor
C. Bara de tip Steg
D. Procesul de turnare a matricii trebuie sa fie foarte precis
E. Acest sistem este relativ ușor de reparat
F. Acest sistem este relativ ușor de fabricat
G. Realizează retenția prin succiune
H. Trebuie utilizat un aliaj cu duritate suficient de mare pentru a limita uzura
I. Are o machetă de plastic a matricii atașată la o coroană metalo-ceramică
A. Acest sistem se menține dacă este utilizat corect
B. Presupune metode de amprentare foarte riguroase
C. Acest sistem este relativ ușor de fabricat
E. Acest sistem este relativ ușor de reparat
F. Realizează retenția prin succiune
G. Bara de tip Steg
H. Acționează împotriva forțelor de solicitare orizontală și verticală a protezelor
J. Presupune un proces tehnologic riguros
A. Bara de tip Steg
B. Realizează retenția prin succiune
C. Are o machetă de plastic a matricii atașată la o coroană metalo-ceramică
D. Acționează împotriva forțelor de solicitare orizontală și verticală a protezelor
E. Trebuie utilizat un aliaj cu duritate suficient de mare pentru a limita uzura
F. Terminal susținut de 2 croșete Ackers
G. Procesul de turnare a matricii trebuie sa fie foarte precis
H. Acest sistem este relativ ușor de fabricat
I. Presupune metode de amprentare foarte riguroase
A. În edentațiile combinate
B. Atunci când suportul dento-pardontal și muco-osos este nefavorabil
C. La pacienții cu dizabilități psiho-motorii
D. În edentațiile frontale
E. La pacienții cu stare generală precară
F. Coroanele telescopate ficționale (Boettger) sunt recomandate mai ales pentru protezele
G. Coroanele telescopate Conice ( Koerber) sunt recomandabile pentru orice formă de
H. La pacienții necooperanți
I. În edentațiile terminale
J. În edentațiile de clasa D Lejoyeux
A. Coroanele telescopate ficționale (Boettger) sunt recomandate mai ales pentru protezele
B. La pacienții cu stare generală precară
C. În edentațiile terminale
D. În edentațiile de clasa D Lejoyeux
E. La pacienții necooperanți
F. În edentațiile combinate
G. Atunci când suportul dento-pardontal și muco-osos este nefavorabil
H. La pacienții cu dizabilități psiho-motorii
I. Coroanele telescopate Conice ( Koerber) sunt recomandabile pentru orice formă de
J. În edentațiile frontale
151. Bara Dolder:
B. Bara de tip Steg
D. Se aplică în edentațiile subtotale
E. Se aplică pe ultimii dinți restanți , de obicei pe canini
F. Acționează împotriva forțelor de solicitare orizontală și verticală a protezelor
G. Prezintă dezavantajul sacrificiului mare de substanță
H. Forma pe secțiune poate fi : elipsoidală, pară inversă picătură inversată
I. Alcătuită dintr-un croșet continuu
J. Prezintă dezavantajul devitalizării dinților suport
152. Terapia edentației parțiale întinse este guvernată de o serie de principii
reprezentate de:
A. principiul biologic: presupune cunoașterea clinică a țesuturilor pe care se sprijină
aparatul protetic adjunct, subliniind caracterul individualizat al tratamentului gnato-
protetic
B. principiul biomecanic: presupune cunoașterea clinică a țesuturilor raport cu indicii
clinico biologici
C. principiul biomecanic: ține cont doar de rezistența țesuturilor orale
D. principiul homeostazic: reechilibrarea tulburărilor generale prin pregătirea generală a
organismului
E. principiul profilactic: impune ca nici un act terapeutic să nu agraveze leziunile deja
existente și să nu determine apariția unor leziuni noi
F. principiul ergonomic: urmărește ca activitatea să se desfășoare într-un cabinet
organizat în ședințe de tratament cât mai dese și riguros etapizate
G. principiul ergonomic: urmărește ca activitatea să se desfășoare într-un timp cât mai
lung
H. principiul homeostazic: nu asigură homeostazia nespecifică
I. principiul curativ: presupune restaurarea morfologica și funcțională a sistemului
stomatognat
J. principiul biologic: impune ca nici un act terapeutic să nu agraveze leziunile deja
existente și să nu determine apariția altor leziuni noi
153. Următoarele afirmații privind forțele care acționează la nivelul protezelor
parțiale mobilizabile scheletate sunt adevărate:
A. proiectarea construcției protetice ține cont de legi mecanice și biologice
B. dintre mecanismele simple trebuie evitate în conceperea protezei mobile pârghia și
planul înclinat
C. în cazul protezelor parțiale mobilizabile scheletate, cu cât șeaua terminală este mai
lungă, cu atât forța exercitată la nivelul dinților limitrof breșei este mai mică
D. forțele ce acționează la nivelul protezelor mobilizabile pot fi distribuite uniform
E. proteza parțială mobilizabilă scheletată aplicată în cavitatea orală este supusă acțiunii
unei forțe singulare
F. proteza parțială mobilizabilă scheletată aplicată în cavitatea orală este supusă acțiunii
unor forțe extrem de variate
G. forțele ce acționează la nivelul protezelor mobilizabile nu pot fi distribuite uniform
H. în cazul protezelor parțiale mobilizabile scheletate, cu cât șeaua terminală este mai
lungă, cu atât forța exercitată la nivelul dinților limitrof breșei este mai mare
I. proiectarea construcției poate ce ține cont doar de legile mecanicii
J. dintre mecanismele simple trebuie evitate în conceperea protezei mobile roata și
scripetele
154. forțele ce acționează asupra unor proteze au fost clasificate în:
A. forțe radiare (sagitale, transversale și oblice)
B. forțe de tracțiune (directă, indirectă sau de basculare)
C. forțe de inerție
D. forțele orizontale - tangențiale
E. forțe de frecare
F. forțe centripete
G. forțe de presiune (masticatorii)
H. forțe de flotabilitate
I. forțe verticale
J. forțe elastice
155. următoarele afirmații privind tendințele de dislocare a protezelor parțiale
adjuncte sunt adevărate:
A. părțile moi ce vin în contact cu proteza parțială mobilizabilă reprezintă un factor care
contribuie la desprinderea sa de pe câmpul protetic
B. Cele mai frecvente mișcări sunt cele de rotație sau basculare
C. Mijloacele specifice de stabilizare sunt reprezentate de accelerația gravitațională
D. deplasările meziale se datoresc de obicei în angrenaje interdentare corecte
E. greutatea protezelor în cazul edentației mandibulare reprezintă un element de stabilitate
din ce în ce mai des folosit
F. gradul de înfundare nu este diferit în funcție de intensitatea presiunii rezultată din
activitatea musculară
G. mijloacele nespecifice de stabilizare sunt reprezentate de accelerația gravitațională
H. forța activă de tracțiune a protezelor de pe câmpul protetic a alimentelor lipicioase este
direct proporțională cu vâscozitatea și invers proporțională cu gradul de lustruire al
protezelor
I. deplasările în plan orizontal sunt mai reduse ca amplitudine deci sunt mai puțin
periculoase
J. Mijloacele nespecifice de stabilizare sunt reprezentate de: aadeziune, extremitățile
elastice ale croșetelor
156. mijloacele de combatere a deplasării laterale la proteze parțiale amovibile
scheletate sunt reprezentate de:
A. conectori secundari interdentari
B. Șeile extinse corect, în limite fiziologice
C. conectori secundari elastici
D. pinteni ocluzali aplicați la nivelul dinților frontali
E. brațele rigide ale croșetelor
F. pintenii ocluzali, aplicați la nivelul dinților laterali
G. porțiunea supraecuatorială ale brațelor retentive
H. porțiunea subecuatorială ale brațelor retentive
I. Sistemul Ax-Ro
J. brațele elastice ale croșetelor
157. Terapia edentației parțiale întinse este guvernată de o serie de principii
reprezentate de:
A. principiul biomecanic: presupune cunoașterea clinică a țesuturilor raport cu indicii
clinico biologici
B. principiul curativ: presupune restaurarea morfologica și funcțională a sistemului
stomatognat
C. principiul ergonomic: urmărește ca activitatea să se desfășoare într-un timp cât mai
lung
D. principiul biologic: presupune cunoașterea clinică a țesuturilor pe care se sprijină
aparatul protetic adjunct, subliniind caracterul individualizat al tratamentului gnato-
protetic
E. principiul ergonomic: urmărește ca activitatea să se desfășoare într-un cabinet
organizat în ședințe de tratament cât mai dese și riguros etapizate
F. principiul biomecanic: ține cont doar de rezistența țesuturilor orale
G. principiul profilactic: impune ca nici un act terapeutic să nu agraveze leziunile deja
existente și să nu determine apariția unor leziuni noi
H. principiul biologic: impune ca nici un act terapeutic să nu agraveze leziunile deja
existente și să nu determine apariția altor leziuni noi
I. principiul homeostazic: reechilibrarea tulburărilor generale prin pregătirea generală a
organismului
J. principiul homeostazic: nu asigură homeostazia nespecifică
158. Următoarele afirmații privind forțele care acționează la nivelul protezelor
parțiale mobilizabile scheletate sunt adevărate:
A. dintre mecanismele simple trebuie evitate în conceperea protezei mobile pârghia și
planul înclinat
B. proiectarea construcției protetice ține cont de legi mecanice și biologice
C. proiectarea construcției poate ce ține cont doar de legile mecanicii
D. în cazul protezelor parțiale mobilizabile scheletate, cu cât șeaua terminală este mai
lungă, cu atât forța exercitată la nivelul dinților limitrof breșei este mai mare
E. forțele ce acționează la nivelul protezelor mobilizabile pot fi distribuite uniform
F. în cazul protezelor parțiale mobilizabile scheletate, cu cât șeaua terminală este mai
lungă, cu atât forța exercitată la nivelul dinților limitrof breșei este mai mică
G. proteza parțială mobilizabilă scheletată aplicată în cavitatea orală este supusă acțiunii
unor forțe extrem de variate
H. forțele ce acționează la nivelul protezelor mobilizabile nu pot fi distribuite uniform
I. proteza parțială mobilizabilă scheletată aplicată în cavitatea orală este supusă acțiunii
unei forțe singulare
J. dintre mecanismele simple trebuie evitate în conceperea protezei mobile roata și
scripetele
159. forțele ce acționează asupra unor proteze au fost clasificate în:
A. forțe de presiune (masticatorii)
B. forțe de frecare
C. forțe de flotabilitate
D. forțe verticale
E. forțe radiare (sagitale, transversale și oblice)
F. forțe de inerție
G. forțe centripete
H. forțe elastice
I. forțe de tracțiune (directă, indirectă sau de basculare)
J. forțele orizontale - tangențiale
160. următoarele afirmații privind tendințele de dislocare a protezelor parțiale
adjuncte sunt adevărate:
A. Mijloacele nespecifice de stabilizare sunt reprezentate de: aadeziune, extremitățile
elastice ale croșetelor
B. gradul de înfundare nu este diferit în funcție de intensitatea presiunii rezultată din
activitatea musculară
C. greutatea protezelor în cazul edentației mandibulare reprezintă un element de stabilitate
din ce în ce mai des folosit
D. părțile moi ce vin în contact cu proteza parțială mobilizabilă reprezintă un factor care
contribuie la desprinderea sa de pe câmpul protetic
E. mijloacele nespecifice de stabilizare sunt reprezentate de accelerația gravitațională
F. deplasările meziale se datoresc de obicei în angrenaje interdentare corecte
G. Mijloacele specifice de stabilizare sunt reprezentate de accelerația gravitațională
H. deplasările în plan orizontal sunt mai reduse ca amplitudine deci sunt mai puțin
periculoase
I. Cele mai frecvente mișcări sunt cele de rotație sau basculare
J. forța activă de tracțiune a protezelor de pe câmpul protetic a alimentelor lipicioase este
direct proporțională cu vâscozitatea și invers proporțională cu gradul de lustruire al
protezelor
161. mijloacele de combatere a deplasării laterale la proteze parțiale amovibile
scheletate sunt reprezentate de:
A. pintenii ocluzali, aplicați la nivelul dinților laterali
B. brațele rigide ale croșetelor
C. porțiunea subecuatorială ale brațelor retentive
D. brațele elastice ale croșetelor
E. Șeile extinse corect, în limite fiziologice
F. Sistemul Ax-Ro
G. conectori secundari elastici
H. porțiunea supraecuatorială ale brațelor retentive
I. conectori secundari interdentari
J. pinteni ocluzali aplicați la nivelul dinților frontali
162. Se descriu următoarele tipuri de portamprente standard pentru amprenta
preliminară:
A. Portamprenta din acrilat autopolimerizabil
B. Portamprenta globală S.R. Ivotray
C. Portamprenta standard metalică S.S. Witte
D. Portamprenta cu dispozitiv de irigare cu apă
E. Portamprenta din placă de bază
F. Portamprenta din acrilat fotopolimerizabil
G. Portamprenta Schrainemakers
H. Portamprenta standard acrilică S.S. Witte
I. Portamprenta ortomorfă Devin
J. Portamprenta individuală
163. Următoarele afirmații sunt adevărate privind amprenta preliminară:
A. Amprenta preliminară asigură parțial condițiile de sprijin prin înregistrarea tututor
suprafețelor de sprijin
B. Amprenta preliminară asigură condițiile de stabilitate prin înregistrarea suprafețelor
verticale și retentive ale câmpului protetic
C. Amprenta preliminară va trebui să surpindă toate suprafețele plane și orizontale ale
câmpului protetic
D. Amprenta preliminară nu poate realiza compresiuni selective și uneori nu poate să se
extindă în zone periferice ale câmpului protetic
E. Amprenta preliminară nu reușește să redea condițiile realizării unei succiuni optime
F. Amprenta preliminară va trebui să surpindă doar suprafețele plane ale câmpului protetic
G. Amprenta preliminară poate realiza compresiuni selective și uneori poate să se extindă
în zone periferice ale câmpului protetic
H. Amprenta preliminară asigură total condițiile de sprijin prin înregistrarea tututor
I. Amprenta preliminară va trebui să surpindă doar suprafețele orizontale ale câmpului
protetic
J. Amprenta preliminară se înregistrează cu portamprenta individuală
164. Următoarele afirmații sunt false privind amprenta preliminară:
A. Amprenta preliminară asigură parțial condițiile de sprijin prin înregistrarea tututor
B. Amprenta preliminară nu poate realiza compresiuni selective și uneori nu poate să se
extindă în zone periferice ale câmpului protetic
C. Amprenta preliminară nu reușește să redea condițiile realizării unei succiuni optime
D. Amprenta preliminară asigură condițiile de stabilitate prin înregistrarea suprafețelor
verticale și retentive ale câmpului protetic
E. Amprenta preliminară asigură total condițiile de sprijin prin înregistrarea tututor
F. Amprenta preliminară va trebui să surpindă toate suprafețele plane și orizontale ale
câmpului protetic
G. Amprenta preliminară se înregistrează cu portamprenta individuală
H. Amprenta preliminară poate realiza compresiuni selective și uneori poate să se extindă
în zone periferice ale câmpului protetic
I. Amprenta preliminară va trebui să surpindă doar suprafețele orizontale ale câmpului
protetic
J. Amprenta preliminară va trebui să surpindă doar suprafețele plane ale câmpului protetic
165. Următoarele mișcări sunt realizate în timpul amprentei preliminare :
A. Mișcări funcționale neautomatizate
B. Mișcări masticatorii
C. Mișcări funcționale automatizate
D. Testele Herbst
E. Mișcări funcționale neautomatizate sunt mișcări recomandate de medic bolnavului
F. Mișcari nefuncționale sunt efectuate de către pacient
G. Mișcări combinate
H. Mișcari nefuncționale sunt efectuate de către medic
I. Mișcari nefuncționale
J. Teste fonetice
166. Următoarele mișcări sunt realizate în timpul amprentei preliminare ,mai
puțin:
A. Mișcări funcționale automatizate
B. Mișcari nefuncționale sunt efectuate de către medic
C. Mișcari nefuncționale
D. Mișcări funcționale neautomatizate sunt mișcări recomandate de medic bolnavului
E. Mișcări funcționale neautomatizate
F. Teste fonetice
G. Mișcări combinate
H. Testele Herbst
I. Mișcari nefuncționale sunt efectuate de către pacient
J. Mișcări masticatorii
167. Mișcările nefuncționale din cardul amprentei preliminare :
A. Sunt mișcări recomandate de medic pacientului
B. se realizează mobilizarea nodulului comisural care modelează toți mușchii orofaciali
C. Au scopul de a modela corespunzător marginile amprentei
D. Sunt efectuate de medic
E. se execută masaje prin intermediul obrajilor pe toată periferia linguală a amprentei
F. Se asociază cu teste fonetice
G. Sunt efectuate de pacient
H. Se utilizează toată gama de mișcări capabile să le execute sistemul stomatognat
I. pentru mandibulă se utilizează și deplasări ale limbii lateral,balansarea mandibulei și
contracția orbicularului buzelor
J. se execută masaje prin intermediul obrajilor pe toată periferia vestibulară a amprentei
168. Următoarele afirmații privind portamprentele standard sunt adevărate:
A. Portamprenta standard se alege în funcție de tehnica de amprentare adoptată
B. Portamprentele standard din materiale plastice pot fi sterilizate
C. Portamprentele metalice au avantajul că nu se deformează în timpul amprentării, pot fi
adaptate cu cleștele, pot fi sterilizate și utilizate în repetate rânduri
D. Portamprentele standard sunt realizate doar din materiale plastice
E. Portamprenta standard se alege separat pentru maxilar și mandibulă pe baza
examenului clinic amănunțit sau măsurarea cu compasul
F. Cu ajutorul portamprentelor standard se poate amprenta doar o singură hemiarcadă
G. Portamprentele standard metalice au întrebuințare unică
H. Sunt confecționate în seturi de o mare varietate de forme și mărimi pentru maxilarul
superior și mandibulă, din metal cromat sau nichelat, din aluminiu sau materiale plastice
I. Alegerea portamprentei standard nu ține cont de tehnica de amprentare adoptată
J. Portamprentele standard sunt de serie sau universale
169. Următoarele afirmații privind adaptarea portamprentelor standard în
cavitatea orală sunt adevărate:
A. Dacă se folosește un material de tip alginic portamprenta standard nu necesită retenții
suplimentare pentru stabilitatea materialului
B. Adaptarea în sens sagital port-amprenta trebuie să fie la 4mm de versantul vestibular al
crestei alveolare în zona frontală, iar distal să depășească cu 2mm șanțurile
retrotuberozitare și cu 4mm foveele palatine până în zona de reflexie a vălului palatin
moale
C. Utilizarea portamprentelor standard nu presupune asigurarea unui spațiu necesar
pentru realizarea unei grosimi optime a materialului
D. Adaptarea se va face în sens: transversal, sagital și vertical
E. În sens vertical, portamprenta trebuie să fie la o distanță de 4cm de bolta palatină, iar
marginile portamprentei cu 2cm deasupra zonei de reflexie a mucoasei mobile
F. Nu se realizează adaptarea marginilor portamprentei standard
G. Are rolul de a dezinhiba bolnavul care poate fi șocat de dimensiunile portamprentei
H. În cazul utilizării portamprentelor standard nu este necesară adaptarea
I. Adaptarea în plan transversal marginile portamprentei trebuie să fie la 4-5 mm distanță
de câmpul protetic
J. Are rolul de a orienta practicianul în tehnica ce va urma (centrare, compresiune,
dezinserție)
170. Următoarele afirmații privind amprenta preliminară sunt adevărate, cu
excepția:
A. În vederea înregistrării amprentei preliminare, se va proceda mai întâi la alegerea
portamprentei individuale
B. Portamprenta standard trebuie să cuprindă în totalitate câmpul protetic, să asigure o
grosime suficientă a materialului de amprentă, iar marginile acestuia să se oprească la
2-3mm de linia ghirlandată
C. Amprenta preliminară nu trebuie să țină cont de alternanța celor două suporturi: muco-
osos și dento-parodontal
D. În vederea înregistrării amprentei preliminare, se va proceda mai întâi la alegerea
portamprentei standard
E. Prin definiție, amprenta preliminară reprezintă negativul câmpului protetic edentat
înregistrat cu material specific de amprentare într-o portamprentă standard
F. Amprenta preliminară nu trebuie să țină cont de particularitățile câmpului protetic
edentat parțial
G. Portamprenta standard trebuie să fie suficient de rigidă, să nu jeneze jocul formațiunilor
mobile
H. Dacă portamprenta individuală necesară amprentării preliminare nu este corect
adaptată câmpului protetic, se va realiza adaptarea acesteia prin completare cu mase
plastice
I. Prin definiție, amprenta preliminară reprezintă pozitivul câmpului edentat înregistrat cu
material specific de amprentare
J. Amprenta preliminară reprezintă prima etapă în algoritmul clinico-tehnologic
171. Despre obiectivele amprentării putem afirma următoarele enunțuri:
A. Obiective mecanice
B. Obiective biologice
C. Obiectivul profilactic
D. Obiectivul curativ
E. Obiectivele sunt realizate parcelar în cursul fazei de amprentare preliminară
F. Obiectivul dotării tehnice a cabinetului
G. Obiectivul funcțional
H. Obiectivul morfologic
I. Toate obiectivele realizaate în această fază de amprentare constituie condiții pentru
amprentarea funcțională optimă
J. Obiective funcționale
172. Despre mișcările realizate în timpul amprentării putem preciza:
A. Limita și grosimea marginilor viitoarei restaurări nu este influențată de realizarea
funcționalizării periferiei câmpului protetic
B. Aceste mișcări influențează menținerea și stabilitatea viitoarei restaurări
C. Fac parte și mișcările funcționale automatizate
D. Aceste mișcări trebuie să fie mai puțin energice cu cât materialul este mai vâscos
E. Se pot descrie 5 tipuri principale de mișcări care se pot realiza în cursul amprentării
F. Sunt reprezentate doar de mișcări nefuncționale
G. Sunt repreznetate și de mișcările funcționale neautomatizate
H. Realizarea funcționalizării periferiei câmpului protetic precizează limita și grosimea
marginilor viitoarei restaurări
I. Sunt reprezentate și de mișcări nefuncționale
J. Fac parte doar mișcările funcționale automatizate
173. Tehnica de amprentare preliminară presupune:
A. Se va pregăti psihic, medicamentos și fizic pacientul în vederea amprentării
B. Se va pregăti instrumentarul necesar (instrumente de consultație, două tăvițe renale,
compas, creion chimic, spatulă, fuloar)
C. Se pregătește materialul necesar pentru prepararea materialului de amprentare și se va
face o pregătire a pacientului
D. În timpul amprentării este contraindicat realizarea unor mișcări de către medic
E. Având în vedere particularitățile câmpului protetic edentat parțial întins, utilizarea
materialelor alginice este cea mai puțin frecventă
F. În cazul unui reflex de vomă accentuat este contraindicat desenzibilizarea vălului
palatin prin utilizarea anestezicelor de contact prin badijonarea sau spray
G. Nu este necesară o serie de pregătiri în vederea realizării amprentării
H. După priza materialului, dezinserția amprentei se va face prin mișcări multiple, pentru a
previziona apariția tensiunilor interne
I. Pregătirea fizică a pacientului presupune așezarea în poziția corectă a acestuia,
protecția vestimentară cu halate, bavete, șorțuri, tăviță renală pentru colectarea salivei
și a surplusului de material
J. Se realizează deretentivizarea câmpului protetic prin introducerea la nivelul zonelor
retentive create de dinții restanți sau restaurările fixe, a unor materiale de obturație
provizorie
174. În funcție tehnica de amprentare, amprenta funcțională se poate clasifica:
A. Amprente funcționale mucostatice
B. Amprente funcționale în relație centrică
C. Amprente funcționale în relație centrică
D. Amprente funcționale cu ajutorul machetelor în ceară cu dinți
E. Amprente funcționale mucodinamice
F. Amprente funcționale unimaxilare sau globale
G. Amprente funcționale în intercuspidare maximă
H. Amprente funcționale simple
I. Amprente funcționale compozite
J. Amprente funcționale cu portamprentă standard
175. În funcție de tehnica de amprentare, amprenta funcțională se poate
clasifica:
A. Amprente funcționale cu gura închisă sau cu gura deschisă
B. Amprente funcționale în intercuspidare maximă
C. Amprente funcționale în relație centrică
D. Amprente funcționale care înregistrează în totalitate câmpul protetic sau parcelare
E. Amprente funcționale cu portamprentă standard
F. Amprente funcționale fonetice, de masticație sau de deglutiție
G. Amprente funcționale în relație centrică
H. Amprente funcționale cu ajutorul machetelor în ceară cu dinți
I. Amprente funcționale unimaxilare sau globale
J. Amprente funcționale compresive, decompresive sau cu compresiune selectivă
176. Următoare enunțuri privind port-amprenta individuală sunt adevărate:
A. Sunt realizate din materiale metalice cu sau fără perforații
B. Indiferent de modalitatea de construcție a port-amprentei individuale, marginile
portamprentei trebuie să fie subțiri, ascuțite
C. În raport de concepția ce stă la baza amprentării, pot fi: port-amprente în contact
complet
D. Sunt variate ca formă și concepție
E. În raport de concepția ce stă la baza amprentării, pot fi: port-amprente complet
distanțate
F. Se confecționează din placă de bază sau acrilate auto sau termopolimerizabile
G. În raport de concepția ce stă la baza amprentării, pot fi: port-amprente contact marginal
sau distanțate parcelar
H. Mânerul portamprentei individuale trebuie amplasat în zona premolară
I. Marginile port-amprentei trebuie să fie mai lungi cu 2mm față de fundul de sac
vestibular
J. Sunt identice cu portamprentele standard
177. Mișcările efectuate în amprentarea funcțională sunt:
A. Testele lui Franz Herbst pentru maxilar și mandibulă
B. Efectuate de medic sau de pacient (teste automatizate sau semifuncționale)
C. Mișcările efectuate de către medic sunt puțin permise în amprentarea funcțională
D. Mișcările efectuate de pacient și sugerate, comandate, dirijate de medic sunt cele mai
uzuale
E. Mișcările utilizate de medic sau de pacient sunt utilizate doar cu o port-amprentă
standard
F. Testele lui Franz Herbst sunt contraindicate
G. Mișcările efectuate de medic sunt cele mai indicate și uzuale
H. Teste fonetice Devin și Herve
I. Nu se efectuează nici o mișcare
J. Mișcări efectuate doar de către medic
178. Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt următoarele:
A. Masticație
B. Deglutiție
C. Surâs forțat, realizează modelarea la nivelul zonei vestibulare laterale; același test
realizează o tracțiune posterioară plicii alveolo-jugale
D. Retruzie
E. Sugere, suflat, fluierat, sărut, modelează marginile portamprentei în zona vestibulară
frontală
F. Deschiderea ușoară a gurii, pune în tensiune periferia câmpului protetic la nivelul
premolarului 2 și al molarului 1
G. Ușoare compresiuni și tracțiuni la periferica câmpului protetic de către medic
H. Deschiderea largă a gurii realizează modelarea la nivelul pungii Eisenring, prin punerea
în tensiune a ligamentului pterigo-mandibular
I. Protruzie
J. Mobilizarea periferiei câmpului protetic în zona distală prin probe Valsalva, tuse, test
fonetic: ”a”, ”ah”
179. Testele lui Franz Herbst pentru mandibulă sunt următoarele:
A. Deschiderea largă a gurii, modelarea distală a pungii Fisch, versantul vestibular al
tuberculului piriform prin contracția marginii anterioare a maseterului
B. Protruzie
C. Sugere, fluierat, modelează zona vestibulară centrală; deglutiție, modelează zona
pungii Neill și Bowen
D. Vârful limbii într-un obraz și în celălalt obraz modelează zona milohioidiană între canin –
premolar
E. Deglutiție
F. Ușoare compresiuni și tracțiuni la periferica câmpului protetic de către medic
G. Retruzie
H. Masticație
I. Umezirea roșului buzelor (de la o comisură la alta), modelează zona milohioidiană în
dreptul molarilor
J. Limba către nas pune în tensiune zona Slack în porțiunea sa anterior de canin,
modelând mai cu seamă zona genioglosului
180. Materialele utilizate în amprentarea funcțională sunt:
A. Hidroxid de Calciu
B. Mase elastice
C. Acid fluorhidric
D. Mase termoplastice
E. Materiale rigide
F. Materiale semirigide
G. Aliaj Cr-Co
H. Compozite fotopolimerizabile
I. Acid ortofosoric
J. Siliconi
181. Următoarele enunțuri privind verificarea și adaptarea port-amprentei
individuale sunt adevărate:
A. În cadrul verificării extraorale se examinează portamprenta din puctul de vedere a
execuției și a respectării indicațiilor date în prealabil tehnicianului
B. Adaptarea și verificarea portamprentei trebuie să se realizeze cu multă grijă, din
aproape în aproape, pentru fiecare zonă în parte
C. În cadrul verificării intraorale se practică o verificare statică și dinamică, urmărindu-se
mai ales rapoartele marginilor portamprentei cu zona de mucoasă pasiv-mobilă
D. Verificarea și adaptarea port-amprentei individuale se realizează mai întâi în faza
extraorală și apoi intraoral
E. Adaptarea și verificare port-amprentei nu necesită multă grijă
F. Verificarea și adaptarea se realizează doar intraoral
G. Verificarea și adaptarea se realizează doar extraoral
H. În cadrul verificării extraorale se îndepărtează eventualele neregularități de la nivelul
bazei, marginilor, urmărind de asemenea raportul marginilor cu linia ghirlandată
I. În cadrul verificării intraorale se practică doar o verificare statică
J. În cadrul verificării extraorale nu se îndepărtează neregularitățile, ele fiind necesare
retenției materialului de amprentă
182. Următoarele afirmații privind amprenta finală prin tehnica dublului amestec
(wash technique) sunt adevărate:
A. Se poziționează centric port-amprenta pe câmpul protetic și sub presiune digitală se va
funcționaliza amprenta de către medic
B. Acest tip de amprentă se realizează cu ajutorul unui port-amprente standard și a unui
singur material de amprentă
C. Acest tip de amprentă se realizează cu ajutorul unui port-amprente standard și a două
materiale de consistență similară
D. După priza materialului și dezinserția amprentei se va proceda la prelucrarea acesteia
prin suprimarea unor porțiuni din marginile prea groase, scurtarea cu 2 mm a înălțimii
marginilor sau îndepărtarea unor fragmente pătrunse interdentar
E. După priza materialului și dezinserția amprentei nu este necesară prelucrarea acesteia
F. În cazul utilizării materialului siliconic (optosil, dentaflex) se vor realiza retenției la nivelul
port-amprentei, se va pregăti materialul siliconic prin malaxare manuală și se va
introduce în portamprentă
G. Acest tip de amprentă se realizează cu ajutorul unei port-amprente preliminare și a
două materiale de consistență diferită, unul vâscos (silicon sau masă termoplastică) și
altul mai fluid
H. În cazul utilizării materialului siliconic (optosil, dentaflex) nu este necesar realizarea
retenției la nivelul port amprentei
I. În vederea realizării celui de al doilea timp al amprentării, se va aplica în port-amprenta
astfel pregătită, material fluid (xantopren, detaflex pastă) înregistrându-se o amprentă
de spălare, care redă cu exactitate și periferia câmpului protetic
J. Dacă se utilizează o masă termoplastică în locul siliconului vâscos nu este necesar
plastifierea acesteia într-o baie termostatată
183. Următoarele anunțuri privind amprenta finală cu port amprenta individuală
completă sunt adevărate:
A. Utilizează port amprentă standard metalică
B. Pentru înregistrarea amprentei se va utiliza material elastic de tip siliconic
C. Este o metodă de amprentare într-un singur timp
D. pentru înregistrarea amprentei se va utiliza ca material hidrocoloizii reversibil
E. Utilizează o port-amprentă individuală din placă de bază (în edentația subtotală) sau din
acrilat
F. Aceste port-amprente acoperă în totalitate câmpul protetic
G. Este o metodă de amprentare în 3 timpi
H. La nivelul dinților restanți port-amprentele sunt prevăzute cu perforații
I. la nivelul dinților restanți port-amprentele nu sunt prevăzute cu perforații
J. Port-amprentele acoperă parțial câmpul protetic
184. În funcție de tehnica folosită amprentarea funcțională se clasifică în:
A. amprentă finală cu port-amprentă decupată dentar
B. amprentă finală cu port-amprente din mase plastice
C. amprentă pentru realizarea modelului de studiu
D. amprentă funcțională cu port-amprentă decupată incizal
E. amprentă finală cu port-amprentă decupată vestibular
F. amprentă preliminară
G. amprenta finală cu port-amprentă individuală completă
H. Amprentă finală prin tehnica dublului amestec în trei timp
I. amprenta finală prin tehnica dublului amestec (wash technique)
J. amprentă pentru realizarea modelului preliminar
185. Următoarele enunțuri privind înregistrările relației intermaxilare
(mandibulo-craniene) ca etapă a terapiei prin proteze parțiale amovibile
scheletate sunt adevărate:
A. un aspect deosebit de important în determinarea relațiilor mandibulo-craniene îl
reprezintă îndepărtarea oricărei acțiuni reflexe cu punct de plecare articular sau
muscular, care ar putea influența poziționarea mandibulară
B. înregistrarea relațiilor mandibulo craniene urmărește să repoziționeze mandibula în
relație de postură cu respecarea doar a reperului osos
C. dacă machetele de ocluzie nu vin în contact pentru a putea fi solidarizate pe suprafața
ocluzală a bordurii de ocluzie a maxilarului edentat se vor crea retenții după care se va
aplica o pastă de zinc-oxid-eugenol
D. înregistrarea relațiilor centrice se realizează cu ajutorul machetelor de ocluzie
E. înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene urmărește să repoziționeze mandibula în
relație centrică corectă, cu respectarea reperelor articular, muscular, osos, dentar, labial
și lingual
F. această etapă nu face parte din tratamentul prin proteze parțiale amovibile
G. înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene nu ține cont de nivelul și orientarea planului
de ocluzie
H. după confecționarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul și orientarea planului
de ocluzie pentru zonele edentate servindu-ne de criteriile antropometrice
I. după înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene se verifică respectarea doar a reperelor
articular și muscular
J. pentru înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene nu este necesară macheta de ocluzie
186. Următoarele enunțuri privind verificarea machetelor de ocluzie sunt
adevărate, cu excepția:
A. verificarea extra orală se execută cu machete pe model preliminar
B. verificarea intraorală nu va urmări modalitatea de inserție pe câmp și gradul de
adaptare între baza machetei și câmpul protetic
C. verificarea extraorală se execută cu machete pe model funcțional
D. ele au rolul de a crea suportul material necesar stabilizării celor două oase maxilare în
poziții fundamentale
E. în cadrul verificării extraorale se urmărește ca marginile să fie ascuțite, traumatizante,
plasate sub nivelul liniei ghirlandate
F. în verificarea intraorală se analizează bordura de ocluzie care prin volum și poziție
trebuie să redea plentitudinea obrajilor și a buzelor
G. etapa clinică de verificare a machetelor de ocluzie se realizează într-o singură etapă și
este reprezentată doar de verificarea intraorală
H. machetele de ocluzie reprezintă piese intermediare protetice care nu redau forma și nu
prefigurează viitoarea protezare
I. machetele de ocluzie reprezintă piese intermediare protetice care prin volum și formă
prefigurează viitoarele protezări
J. verificarea intraorală va urmări modalitatea de inserție pe câmp și gradul de adaptare
între baza machetei și câmpul protetic
187. Adaptarea și individualizarea machetelor de ocluzie constau într-o
succesiune de etape precum:
A. determinarea orientării planului de ocluzie
B. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie în relație centrică
C. pentru ușurința în determinarea și orientarea planului de ocluzie se poate folosi plăcuța
Fox
D. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie doar în relația centrică
E. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie doar în relația de postură
F. determinarea nivelului planului de ocluzie se face identic pentru zona frontală a arcadei
și în zona laterală
G. în zona laterală planul de ocluzie are orientare paralelă cu linia bipupilară
H. determinarea nivelului planului de ocluzie
I. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie în relație de postură
J. în zona frontală planul de ocluzie are orientare raportată la planul lui Camper
188. Metodele simple de determinare a relației centrice sunt:
A. metoda extensiei forțate
B. metoda deglutiției
C. metoda flexiei forțate a capului
D. metoda ”homotropismului lingo-mandibular”
E. metoda compresiunii pe menton
F. metoda Valsalva
G. mișcarea de lateralitate
H. realizarea testelor fonetice: ”veveriță”, ”ferfeniță”
I. Analiza T-scan
J. mișcarea de protruzie
189. Următoarele afirmații privind stabilirea reperelor pentru alegerea și
montarea dinților artificial sunt adevărate:
A. pentru trasarea liniei mediene se poate lua conturul buzei superioare și inferioare în
timpul surâsului
B. linia mediană va reprezenta planul medio-sagital al feței
C. linia mediană va reprezenta planul transversal al feței
D. linia caninilor materializează fața distală a caninilor
E. linia mediană se va aprecia în funcție de frenurile buzelor superioară și inferioară, filtru
piramida nazală
F. linia surâsului reprezintă limita de maximă vizibilitate a grupului frontal superior
G. linia caninilor materializează fața mezială a caninilor
H. linia caninilor reprezintă limita de maxima vizibilitate a grupului frontal superior
I. spațiul rezultat între linia mediană și linia caninului reprezintă lățimea celor 3 dinți
frontali superiori
J. linia surâsului reprezintă planul medio sagital al feței
190. Următoarele afirmații privind verificarea clinică a scheletului și a machetei
cu dinți sunt adevărate:
A. dacă după un examen atent al câmpului protetic și scheletului se stabilesc modificări
minore acestea se vor realiza doar în laboratorul de tehnică dentară
B. se urmărește modul de respectare a indicațiilor terapeutice, a calităților tehnologice și a
corectitudinii fazelor de tratament anterioare
C. se verifică intraoral doar stabilitatea statică a scheletului pe câmp prin presiuni
unilaterale
D. elementele de menținere și stabilizare trebuie să se opună dezinserției voluntare
E. la verificarea extraorală pe model se urmărește dacă tehnicianul a respectat toate
indicațiile date din cabinet, dacă toate elementele componente ale scheletului
corespund cu proiectul desenat
F. se verifică dacă butonii de distanțare de la nivelul șeilor păstrează un spațiu suficient
pentru componenta acrilică
G. adaptarea biologica a scheletului nu ține cont de raportul existent între elementele
scheletului și elementele câmpului protetic
H. în momentul inserției pe modelul scheletul nu trebuie să intre forțat și să abrazeze unele
porțiuni ale dinților de pe model
I. basculările latero-laterale sau antero-posterioare nu necesită depistarea cauzelor și
remedierea lor
J. verificarea se va efectua extraoral (pe modelul de lucru și în afara modelului) și intraoral
191. Despre verificarea clinică a machetei cu dinți putem afirma următoarele
enunțuri:
A. intraoral, o basculare latero-laterală poate apărea atunci când dinții sunt montați în
afara crestei, iar bascularea antero-posterioară se poate datora incorectitudinii realizării
machetei șeii terminale
B. Basculările latero-laterale sau antero-posterioare nu necesită depistarea cauzelor și
remedierea lor
C. intraoral, se verifică dacă au fost realizați parametrii sistemului stomatognat: rapoartele
ocluzale statice și dinamice, relația centrică, relația de postură
D. în această etapă nu putem determina dacă macheta satisface funcția fizionomică
E. pozițiile test și mișcările test nu sunt necesare în această etapă
F. intraoral se verifică dacă au stabilitate statică și dinamică
G. verificarea extra-orală cu simulatorul deschis va urmări dacă au fost respectate toate
indicațiile de alegere și montare a dinților după regulile generale și individuale
H. Modelajul falsei gingii nu determină interferență musculo-ligamentară
I. Analiza contactelor ocluzale nu este necesară în această etapă
J. urmărește în general aceleași obiective ca și la edentatul total efectuându-se în două
etape: extraoral (pe model cu simulatorul deschis, cu simulatorul închis și detașată de
pe model) și intraoral
192. Adaptarea protezei parțiale mobile poate fi clasificată în:
A. adaptare secundară se realizează în prima săptămână după inserția protezei
B. adaptarea biologică ce se referă la receptarea protezelor de către organism în general
și de către țesuturile sistemului stomatognat în special
C. adaptarea tardivă sau terțiară are loc în primele 30 de zile după inserția protezei
D. adaptarea se clasifică doar în adaptare primară și secundară
E. adaptarea tardivă sau terțiară are loc după 30 de zile când bolnavul trebuie să fie
perfect adaptat la proteză și proteza la țesuturile cavității orale
F. adaptarea funcțională ce se referă la restaurarea funcțiilor fizionomice, fonetice și
masticatorii
G. o altă sursă de instabilitate mecanică o reprezintă rapoartele ocluzale armonioase,
funcționale
H. adaptarea primară durează 30 de zile după inserția protezei
I. adaptarea imediată ce are loc la primul contact al pacientului cu proteza finită
J. adaptarea mecanică ce constă în armonizarea protezei la structurile câmpului protetic
193. Adaptarea protezei parțiale mobile poate fi clasificată în:Alegeți
varianta/variantele greșite:
A. adaptarea mecanică ce constă în armonizarea protezei la structurile câmpului protetic
B. adaptarea tardivă sau terțiară are loc în primele 30 de zile după inserția protezei
C. adaptarea tardivă sau terțiară are loc după 30 de zile când bolnavul trebuie să fie
perfect adaptat la proteză și proteza la țesuturile cavității orale
D. adaptarea funcțională ce se referă la restaurarea funcțiilor fizionomice, fonetice și
masticatorii
E. adaptarea biologică ce se referă la receptarea protezelor de către organism în general
și de către țesuturile sistemului stomatognat în special
F. adaptare secundară se realizează în prima săptămână după inserția protezei
G. adaptarea se clasifică doar în adaptare primară și secundară
H. adaptarea primară durează 30 de zile după inserția protezei
I. adaptarea imediată ce are loc la primul contact al pacientului cu proteza finită
J. o altă sursă de instabilitate mecanică o reprezintă rapoartele ocluzale armonioase,
funcționale
194. Următoarele afirmații sunt false privind verificarea clinică a machetei cu
dinți:
A. intraoral, o basculare latero-laterală poate apărea atunci când dinții sunt montați în
afara crestei, iar bascularea antero-posterioară se poate datora incorectitudinii realizării
machetei șeii terminale
B. intraoral, se verifică dacă au fost realizați parametrii sistemului stomatognat: rapoartele
ocluzale statice și dinamice, relația centrică, relația de postură
C. în această etapă nu putem determina dacă macheta satisface funcția fizionomică
D. urmărește în general aceleași obiective ca și la edentatul total efectuându-se în două
etape: extraoral (pe model cu simulatorul deschis, cu simulatorul închis și detașată de
pe model) și intraoral
E. verificarea extra-orală cu simulatorul deschis va urmări dacă au fost respectate toate
indicațiile de alegere și montare a dinților după regulile generale și individuale
F. pozițiile test și mișcările test nu sunt necesare în această etapă
G. Modelajul falsei gingii nu determină interferență musculo-ligamentară
H. intraoral se verifică dacă au stabilitate statică și dinamică
I. Analiza contactelor ocluzale nu este necesară în această etapă
J. Basculările latero-laterale sau antero-posterioare nu necesită depistarea cauzelor și
remedierea lor
195. Următoarele afirmații privind verificarea clinică a scheletului și a machetei
cu dinți sunt false:
A. dacă după un examen atent al câmpului protetic și scheletului se stabilesc modificări
minore acestea se vor realiza doar în laboratorul de tehnică dentară
B. basculările latero-laterale sau antero-posterioare nu necesită depistarea cauzelor și
remedierea lor
C. se verifică intraoral doar stabilitatea statică a scheletului pe câmp prin presiuni
unilaterale
D. verificarea se va efectua extraoral (pe modelul de lucru și în afara modelului) și intraoral
E. se verifică dacă butonii de distanțare de la nivelul șeilor păstrează un spațiu suficient
pentru componenta acrilică
F. în momentul inserției pe modelul scheletul nu trebuie să intre forțat și să abrazeze unele
porțiuni ale dinților de pe model
G. se urmărește modul de respectare a indicațiilor terapeutice, a calităților tehnologice și a
corectitudinii fazelor de tratament anterioare
H. adaptarea biologica a scheletului nu ține cont de raportul existent între elementele
scheletului și elementele câmpului protetic
I. elementele de menținere și stabilizare trebuie să se opună dezinserției voluntare
J. la verificarea extraorală pe model se urmărește dacă tehnicianul a respectat toate
indicațiile date din cabinet, dacă toate elementele componente ale scheletului
corespund cu proiectul desenat
196. Următoarele afirmații privind stabilirea reperelor pentru alegerea și
montarea dinților artificial sunt false:
A. linia mediană se va aprecia în funcție de frenurile buzelor superioară și inferioară, filtru
piramida nazală
B. linia surâsului reprezintă limita de maximă vizibilitate a grupului frontal superior
C. linia mediană va reprezenta planul transversal al feței
D. linia surâsului reprezintă planul medio sagital al feței
E. linia caninilor materializează fața mezială a caninilor
F. linia caninilor materializează fața distală a caninilor
G. linia caninilor reprezintă limita de maxima vizibilitate a grupului frontal superior
H. linia mediană va reprezenta planul medio-sagital al feței
I. pentru trasarea liniei mediene se poate lua conturul buzei superioare și inferioare în
timpul surâsului
J. spațiul rezultat între linia mediană și linia caninului reprezintă lățimea celor 3 dinți
frontali superiori
197. Metodele simple de determinare a relației centrice sunt,cu excepția:
A. metoda ”homotropismului lingo-mandibular”
B. metoda flexiei forțate a capului
C. Analiza T-scan
D. metoda deglutiției
E. mișcarea de protruzie
F. mișcarea de lateralitate
G. realizarea testelor fonetice: ”veveriță”, ”ferfeniță”
H. metoda extensiei forțate
I. metoda compresiunii pe menton
J. metoda Valsalva
198. Adaptarea și individualizarea machetelor de ocluzie constau într-o
succesiune de etape ,cu excepția:
A. în zona laterală planul de ocluzie are orientare paralelă cu linia bipupilară
B. determinarea orientării planului de ocluzie
C. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie în relație de postură
D. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie doar în relația centrică
E. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie doar în relația de postură
F. determinarea nivelului planului de ocluzie
G. pentru ușurința în determinarea și orientarea planului de ocluzie se poate folosi plăcuța
Fox
H. în zona frontală planul de ocluzie are orientare raportată la planul lui Camper
I. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie în relație centrică
J. determinarea nivelului planului de ocluzie se face identic pentru zona frontală a arcadei
și în zona laterală
199. Următoarele enunțuri privind verificarea machetelor de ocluzie sunt
adevărate:
A. verificarea intraorală nu va urmări modalitatea de inserție pe câmp și gradul de
adaptare între baza machetei și câmpul protetic
B. în cadrul verificării extraorale se urmărește ca marginile să fie ascuțite, traumatizante,
plasate sub nivelul liniei ghirlandate
C. ele au rolul de a crea suportul material necesar stabilizării celor două oase maxilare în
poziții fundamentale
D. verificarea intraorală va urmări modalitatea de inserție pe câmp și gradul de adaptare
între baza machetei și câmpul protetic
E. etapa clinică de verificare a machetelor de ocluzie se realizează într-o singură etapă și
este reprezentată doar de verificarea intraorală
F. în verificarea intraorală se analizează bordura de ocluzie care prin volum și poziție
trebuie să redea plentitudinea obrajilor și a buzelor
G. verificarea extraorală se execută cu machete pe model funcțional
H. verificarea extra orală se execută cu machete pe model preliminar
I. machetele de ocluzie reprezintă piese intermediare protetice care prin volum și formă
prefigurează viitoarele protezări
J. machetele de ocluzie reprezintă piese intermediare protetice care nu redau forma și nu
prefigurează viitoarea protezare
200. Următoarele enunțuri privind înregistrările relației intermaxilare
(mandibulo-craniene) ca etapă a terapiei prin proteze parțiale amovibile
scheletate sunt false:
A. această etapă nu face parte din tratamentul prin proteze parțiale amovibile
B. după înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene se verifică respectarea doar a reperelor
articular și muscular
C. înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene urmărește să repoziționeze mandibula în
relație centrică corectă, cu respectarea reperelor articular, muscular, osos, dentar, labial
și lingual
D. un aspect deosebit de important în determinarea relațiilor mandibulo-craniene îl
reprezintă îndepărtarea oricărei acțiuni reflexe cu punct de plecare articular sau
muscular, care ar putea influența poziționarea mandibulară
E. înregistrarea relațiilor mandibulo craniene urmărește să repoziționeze mandibula în
relație de postură cu respecarea doar a reperului osos
F. pentru înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene nu este necesară macheta de ocluzie
G. dacă machetele de ocluzie nu vin în contact pentru a putea fi solidarizate pe suprafața
ocluzală a bordurii de ocluzie a maxilarului edentat se vor crea retenții după care se va
aplica o pastă de zinc-oxid-eugenol
H. înregistrarea relațiilor centrice se realizează cu ajutorul machetelor de ocluzie
I. înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene nu ține cont de nivelul și orientarea planului
de ocluzie
J. după confecționarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul și orientarea planului
de ocluzie pentru zonele edentate servindu-ne de criteriile antropometrice
201. În funcție de tehnica folosită amprentarea funcțională se clasifică în,cu
excepția:
A. amprenta finală cu port-amprentă individuală completă
B. amprentă finală cu port-amprente din mase plastice
C. amprentă finală cu port-amprentă decupată dentar
D. amprentă funcțională cu port-amprentă decupată incizal
E. amprentă pentru realizarea modelului preliminar
F. amprentă preliminară
G. amprentă finală cu port-amprentă decupată vestibular
H. amprentă pentru realizarea modelului de studiu
I. amprenta finală prin tehnica dublului amestec (wash technique)
J. Amprentă finală prin tehnica dublului amestec în trei timp
202. Următoarele anunțuri privind amprenta finală cu port amprenta individuală
completă sunt false:
A. pentru înregistrarea amprentei se va utiliza ca material hidrocoloizii reversibil
B. Utilizează o port-amprentă individuală din placă de bază (în edentația subtotală) sau din
acrilat
C. la nivelul dinților restanți port-amprentele nu sunt prevăzute cu perforații
D. Este o metodă de amprentare în 3 timpi
E. Este o metodă de amprentare într-un singur timp
F. La nivelul dinților restanți port-amprentele sunt prevăzute cu perforații
G. Port-amprentele acoperă parțial câmpul protetic
H. Pentru înregistrarea amprentei se va utiliza material elastic de tip siliconic
I. Aceste port-amprente acoperă în totalitate câmpul protetic
J. Utilizează port amprentă standard metalică
203. Următoarele afirmații privind amprenta finală prin tehnica dublului amestec
(wash technique) sunt false:
A. Se poziționează centric port-amprenta pe câmpul protetic și sub presiune digitală se va
funcționaliza amprenta de către medic
B. După priza materialului și dezinserția amprentei nu este necesară prelucrarea acesteia
C. În vederea realizării celui de al doilea timp al amprentării, se va aplica în port-amprenta
astfel pregătită, material fluid (xantopren, detaflex pastă) înregistrându-se o amprentă
de spălare, care redă cu exactitate și periferia câmpului protetic
D. În cazul utilizării materialului siliconic (optosil, dentaflex) se vor realiza retenției la nivelul
port-amprentei, se va pregăti materialul siliconic prin malaxare manuală și se va
introduce în portamprentă
E. Acest tip de amprentă se realizează cu ajutorul unui port-amprente standard și a două
materiale de consistență similară
F. Acest tip de amprentă se realizează cu ajutorul unui port-amprente standard și a unui
singur material de amprentă
G. Dacă se utilizează o masă termoplastică în locul siliconului vâscos nu este necesar
plastifierea acesteia într-o baie termostatată
H. În cazul utilizării materialului siliconic (optosil, dentaflex) nu este necesar realizarea
retenției la nivelul port amprentei
I. Acest tip de amprentă se realizează cu ajutorul unei port-amprente preliminare și a
două materiale de consistență diferită, unul vâscos (silicon sau masă termoplastică) și
altul mai fluid
J. După priza materialului și dezinserția amprentei se va proceda la prelucrarea acesteia
prin suprimarea unor porțiuni din marginile prea groase, scurtarea cu 2 mm a înălțimii
marginilor sau îndepărtarea unor fragmente pătrunse interdentar
204. Următoarele enunțuri privind verificarea și adaptarea port-amprentei
individuale sunt false:
A. Adaptarea și verificarea portamprentei trebuie să se realizeze cu multă grijă, din
aproape în aproape, pentru fiecare zonă în parte
B. Verificarea și adaptarea se realizează doar intraoral
C. Verificarea și adaptarea se realizează doar extraoral
D. Adaptarea și verificare port-amprentei nu necesită multă grijă
E. În cadrul verificării extraorale se îndepărtează eventualele neregularități de la nivelul
bazei, marginilor, urmărind de asemenea raportul marginilor cu linia ghirlandată
F. În cadrul verificării extraorale nu se îndepărtează neregularitățile, ele fiind necesare
retenției materialului de amprentă
G. Verificarea și adaptarea port-amprentei individuale se realizează mai întâi în faza
extraorală și apoi intraoral
H. În cadrul verificării intraorale se practică doar o verificare statică
I. În cadrul verificării intraorale se practică o verificare statică și dinamică, urmărindu-se
mai ales rapoartele marginilor portamprentei cu zona de mucoasă pasiv-mobilă
J. În cadrul verificării extraorale se examinează portamprenta din puctul de vedere a
execuției și a respectării indicațiilor date în prealabil tehnicianului
205. Materialele utilizate în amprentarea funcțională sunt,cu excepția:
A. Acid ortofosoric
B. Materiale rigide
C. Acid fluorhidric
D. Siliconi
E. Aliaj Cr-Co
F. Hidroxid de Calciu
G. Mase termoplastice
H. Mase elastice
I. Compozite fotopolimerizabile
J. Materiale semirigide
206. Testele lui Franz Herbst pentru mandibulă sunt următoarele,mai puțin:
A. Retruzie
B. Deglutiție
C. Masticație
D. Protruzie
E. Ușoare compresiuni și tracțiuni la periferica câmpului protetic de către medic
207. Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt următoarele,mai puțin:
A. Masticație
B. Deschiderea largă a gurii realizează modelarea la nivelul pungii Eisenring, prin punerea
în tensiune a ligamentului pterigo-mandibular
C. Retruzie
D. Mobilizarea periferiei câmpului protetic în zona distală prin probe Valsalva, tuse, test
fonetic: ”a”, ”ah”
E. Protruzie
F. Ușoare compresiuni și tracțiuni la periferica câmpului protetic de către medic
G. Surâs forțat, realizează modelarea la nivelul zonei vestibulare laterale; același test
realizează o tracțiune posterioară plicii alveolo-jugale
H. Deschiderea ușoară a gurii, pune în tensiune periferia câmpului protetic la nivelul
premolarului 2 și al molarului 1
I. Deglutiție
J. Sugere, suflat, fluierat, sărut, modelează marginile portamprentei în zona vestibulară
frontală
208. Mișcările efectuate în amprentarea funcțională nu sunt:
A. Testele lui Franz Herbst pentru maxilar și mandibulă
B. Mișcările efectuate de medic sunt cele mai indicate și uzuale
C. Efectuate de medic sau de pacient (teste automatizate sau semifuncționale)
D. Mișcările utilizate de medic sau de pacient sunt utilizate doar cu o port-amprentă
standard
E. Teste fonetice Devin și Herve
F. Testele lui Franz Herbst sunt contraindicate
G. Mișcări efectuate doar de către medic
H. Nu se efectuează nici o mișcare
I. Mișcările efectuate de pacient și sugerate, comandate, dirijate de medic sunt cele mai
uzuale
J. Mișcările efectuate de către medic sunt puțin permise în amprentarea funcțională
209. Următoare enunțuri privind port-amprenta individuală sunt false:
A. În raport de concepția ce stă la baza amprentării, pot fi: port-amprente contact marginal
sau distanțate parcelar
B. Se confecționează din placă de bază sau acrilate auto sau termopolimerizabile
C. Sunt variate ca formă și concepție
D. Sunt identice cu portamprentele standard
E. Mânerul portamprentei individuale trebuie amplasat în zona premolară
F. Marginile port-amprentei trebuie să fie mai lungi cu 2mm față de fundul de sac
vestibular
G. În raport de concepția ce stă la baza amprentării, pot fi: port-amprente în contact
complet
H. Indiferent de modalitatea de construcție a port-amprentei individuale, marginile
portamprentei trebuie să fie subțiri, ascuțite
I. Sunt realizate din materiale metalice cu sau fără perforații
J. În raport de concepția ce stă la baza amprentării, pot fi: port-amprente complet
distanțate
210. În funcție de tehnica de amprentare, amprenta funcțională se poate
clasifica,mai puțin:
A. Amprente funcționale compresive, decompresive sau cu compresiune selectivă
B. Amprente funcționale fonetice, de masticație sau de deglutiție
C. Amprente funcționale cu gura închisă sau cu gura deschisă
D. Amprente funcționale care înregistrează în totalitate câmpul protetic sau parcelare
E. Amprente funcționale cu portamprentă standard
F. Amprente funcționale în intercuspidare maximă
G. Amprente funcționale unimaxilare sau globale
H. Amprente funcționale cu ajutorul machetelor în ceară cu dinți
I. Amprente funcționale în relație centrică
J. Amprente funcționale în relație centrică
211. În funcție tehnica de amprentare, amprenta funcțională se poate
clasifica,mai puțin:
A. Amprente funcționale în relație centrică
B. Amprente funcționale mucodinamice
C. Amprente funcționale unimaxilare sau globale
D. Amprente funcționale simple
E. Amprente funcționale cu ajutorul machetelor în ceară cu dinți
F. Amprente funcționale cu portamprentă standard
G. Amprente funcționale compozite
H. Amprente funcționale mucostatice
I. Amprente funcționale în relație centrică
J. Amprente funcționale în intercuspidare maximă
212. Tehnica de amprentare preliminară nu presupune:
A. Pregătirea fizică a pacientului presupune așezarea în poziția corectă a acestuia,
protecția vestimentară cu halate, bavete, șorțuri, tăviță renală pentru colectarea salivei
și a surplusului de material
B. Se va pregăti psihic, medicamentos și fizic pacientul în vederea amprentării
C. În timpul amprentării este contraindicat realizarea unor mișcări de către medic
D. În cazul unui reflex de vomă accentuat este contraindicat desenzibilizarea vălului
palatin prin utilizarea anestezicelor de contact prin badijonarea sau spray
E. Se realizează deretentivizarea câmpului protetic prin introducerea la nivelul zonelor
retentive create de dinții restanți sau restaurările fixe, a unor materiale de obturație
provizorie
F. Având în vedere particularitățile câmpului protetic edentat parțial întins, utilizarea
materialelor alginice este cea mai puțin frecventă
G. Se va pregăti instrumentarul necesar (instrumente de consultație, două tăvițe renale,
compas, creion chimic, spatulă, fuloar)
H. Nu este necesară o serie de pregătiri în vederea realizării amprentării
I. După priza materialului, dezinserția amprentei se va face prin mișcări multiple, pentru a
previziona apariția tensiunilor interne
J. Se pregătește materialul necesar pentru prepararea materialului de amprentare și se va
face o pregătire a pacientului
213. Despre mișcările realizate în timpul amprentării nu putem preciza:
A. Realizarea funcționalizării periferiei câmpului protetic precizează limita și grosimea
marginilor viitoarei restaurări
B. Se pot descrie 5 tipuri principale de mișcări care se pot realiza în cursul amprentării
C. Sunt reprezentate doar de mișcări nefuncționale
D. Aceste mișcări influențează menținerea și stabilitatea viitoarei restaurări
E. Sunt repreznetate și de mișcările funcționale neautomatizate
F. Aceste mișcări trebuie să fie mai puțin energice cu cât materialul este mai vâscos
G. Sunt reprezentate și de mișcări nefuncționale
H. Fac parte și mișcările funcționale automatizate
I. Limita și grosimea marginilor viitoarei restaurări nu este influențată de realizarea
funcționalizării periferiei câmpului protetic
J. Fac parte doar mișcările funcționale automatizate
214. Despre obiectivele amprentării nu putem afirma următoarele enunțuri:
A. Obiectivul curativ
B. Obiective biologice
C. Obiective funcționale
D. Obiectivele sunt realizate parcelar în cursul fazei de amprentare preliminară
E. Obiectivul funcțional
F. Obiectivul profilactic
G. Obiective mecanice
H. Obiectivul morfologic
I. Toate obiectivele realizaate în această fază de amprentare constituie condiții pentru
amprentarea funcțională optimă
J. Obiectivul dotării tehnice a cabinetului
215. Următoarele afirmații privind amprenta preliminară sunt adevărate:
A. Dacă portamprenta individuală necesară amprentării preliminare nu este corect
adaptată câmpului protetic, se va realiza adaptarea acesteia prin completare cu mase
plastice
B. Prin definiție, amprenta preliminară reprezintă negativul câmpului protetic edentat
înregistrat cu material specific de amprentare într-o portamprentă standard
C. Portamprenta standard trebuie să cuprindă în totalitate câmpul protetic, să asigure o
grosime suficientă a materialului de amprentă, iar marginile acestuia să se oprească la
2-3mm de linia ghirlandată
D. Amprenta preliminară nu trebuie să țină cont de particularitățile câmpului protetic
edentat parțial
E. Portamprenta standard trebuie să fie suficient de rigidă, să nu jeneze jocul formațiunilor
mobile
F. Amprenta preliminară reprezintă prima etapă în algoritmul clinico-tehnologic
G. În vederea înregistrării amprentei preliminare, se va proceda mai întâi la alegerea
portamprentei standard
H. Amprenta preliminară nu trebuie să țină cont de alternanța celor două suporturi: muco-
osos și dento-parodontal
I. În vederea înregistrării amprentei preliminare, se va proceda mai întâi la alegerea
portamprentei individuale
J. Prin definiție, amprenta preliminară reprezintă pozitivul câmpului edentat înregistrat cu
material specific de amprentare
216. Următoarele afirmații privind adaptarea portamprentelor standard în
cavitatea orală sunt false:
A. Adaptarea în sens sagital port-amprenta trebuie să fie la 4mm de versantul vestibular al
crestei alveolare în zona frontală, iar distal să depășească cu 2mm șanțurile
retrotuberozitare și cu 4mm foveele palatine până în zona de reflexie a vălului palatin
moale
B. Dacă se folosește un material de tip alginic portamprenta standard nu necesită retenții
suplimentare pentru stabilitatea materialului
C. În cazul utilizării portamprentelor standard nu este necesară adaptarea
D. În sens vertical, portamprenta trebuie să fie la o distanță de 4cm de bolta palatină, iar
marginile portamprentei cu 2cm deasupra zonei de reflexie a mucoasei mobile
E. Are rolul de a dezinhiba bolnavul care poate fi șocat de dimensiunile portamprentei
F. Adaptarea în plan transversal marginile portamprentei trebuie să fie la 4-5 mm distanță
de câmpul protetic
G. Are rolul de a orienta practicianul în tehnica ce va urma (centrare, compresiune,
dezinserție)
H. Adaptarea se va face în sens: transversal, sagital și vertical
I. Nu se realizează adaptarea marginilor portamprentei standard
J. Utilizarea portamprentelor standard nu presupune asigurarea unui spațiu necesar
pentru realizarea unei grosimi optime a materialului
217. Următoarele afirmații privind portamprentele standard sunt false:
A. Sunt confecționate în seturi de o mare varietate de forme și mărimi pentru maxilarul
superior și mandibulă, din metal cromat sau nichelat, din aluminiu sau materiale plastice
B. Portamprentele standard sunt realizate doar din materiale plastice
C. Portamprenta standard se alege separat pentru maxilar și mandibulă pe baza
examenului clinic amănunțit sau măsurarea cu compasul
D. Alegerea portamprentei standard nu ține cont de tehnica de amprentare adoptată
E. Portamprentele standard sunt de serie sau universale
F. Portamprentele standard metalice au întrebuințare unică
G. Portamprentele standard din materiale plastice pot fi sterilizate
H. Cu ajutorul portamprentelor standard se poate amprenta doar o singură hemiarcadă
I. Portamprentele metalice au avantajul că nu se deformează în timpul amprentării, pot fi
adaptate cu cleștele, pot fi sterilizate și utilizate în repetate rânduri
J. Portamprenta standard se alege în funcție de tehnica de amprentare adoptată
218. In cadrul algoritmului clinico-tehnologic de reabilitare a edentației parțial
întinse , amprenta finală cu portamprentă decupată dentar:
A. Este o tehnică de amprentare în doi timpi introdusă de Hindel,
B. Aceasta tehnică este specifică edentației subtotale
C. Cea de a doua portamprentă este standard, prevăzută cu două orificii în dreptul
butonilor de presiune ai primei portamprente.
D. Prima portamprentă este standard decupată în dreptul dinţilor, eliberându-le faţa
mezială şi distală
E. Aceasta tehnica utilizează două portamprente
F. Este o amprentă de compresiune la nivelul spaţiului dentat
G. Prima portamprentă este o portamprenta funcţională decupată în dreptul dinţilor,
eliberându-le faţa vestibulară şi orală şi prevăzută cu butoni de presiune la nivelul
crestei edentate.
H. Aceasta tehnică este specifică edentației totale
I. Prima portamprentă este prevăzută cu butoni de presiune la nivelul crestei edentate.
J. Aceasta tehnică este specifică edentației unidentare
219. Mișcările nefuncționale din cadrul amprentei preliminare sunt,cu excepția:
A. Sunt efectuate de pacient
B. se execută masaje prin intermediul obrajilor pe toată periferia vestibulară a amprentei
C. Sunt mișcări recomandate de medic pacientului
D. pentru mandibulă se utilizează și deplasări ale limbii lateral,balansarea mandibulei și
contracția orbicularului buzelor
E. Se utilizează toată gama de mișcări capabile să le execute sistemul stomatognat
F. Se asociază cu teste fonetice
G. Sunt efectuate de medic
H. se execută masaje prin intermediul obrajilor pe toată periferia linguală a amprentei
I. Au scopul de a modela corespunzător marginile amprentei
J. se realizează mobilizarea nodulului comisural care modelează toți mușchii orofaciali
220. Caracteristicile clasei I Kennedy de edentație sunt reprezentate de:
A. Colaps condilian anterior sau basculare posterioară a mandibulei
B. Fizionomic, faciesul este modificat prin subdimensionarea etajului inferior
C. Funcția de deglutiție este alterată prin prelungirea timpului de deglutiție
D. Colaps condilian posterior sau basculare anterioară a mandibulei
E. Morfologic: absența unităților odonto-parodontale din porțiunea terminală a ambelor
hemiarcade
F. Fizionomic, faciesul este asimetric
G. Fonația nu este perturbată
H. Tulburări a funcției masticatorii în cazul în care edentația este amplă
I. Biomecanic, regula polinomului este întotdeauna respectată și nu se poate inversa
J. Clinic, nu reprezintă un punct de plecare în sindromul disfuncțional al sistemului
stomatognat
221. Sprijinul protezei parțiale amovibile acrilice în edentația de cls. I Kennedy
va fi:
A. Întotdeauna parodontal
B. Prin pintenii ocluzali sau sistemele speciale, șeile se sprijină distal pe dinți, iar mezial pe
crestele alveolare
C. Sprijin mixt rigid, caracterizat prin legătura dintre elementelor de sprijin parodontal și
onlay-uri
D. Sprijin mixt rigid, caracterizat prin legătura dintre elementelor de sprijin parodontal și șei
E. Sprijin mixt articulat, realizat de către dispozitive speciale, numite ruptori de forțe
F. Sprijin mixt foarte rigid, cu solidarizarea unui singur dinte restant
G. Sprijin mixt elastic
H. Întotdeauna mixt
I. Sprijin mixt articulat, realizat de către dispozitive speciale, de tipul culiselor sau coroane
telescop
J. Prin pintenii ocluzali sau sistemele speciale, șeile se sprijină mezial pe dinți, iar distal pe
crestele alveolare
222. In edentația de cls. I Kennedy, croșetele se aleg în funcție de topografia
zonei retentive subecuatorială:
A. Daca retentivitatea favorabilă se află vestibulo-distal, dar este plasată aproape de
coletul dintelui, cel mai indicat croșet este cel circular cu braț întors
B. Daca retentivitatea favorabilă se află vestibulo-distal, este indicat croșetul equi-pose
C. Dacă retentivitatea favorabilă se afla în mijlocul feței laterale se indică o pensă cu dublă
extremitate liberă
D. Daca retentivitatea favorabilă se află vestibulo-distal, este indicat croșetul divizat în ”T”
E. Daca retentivitatea favorabilă se află vestibulo-distal, este indicat croșetul circular
Ackers deschis edental
F. Daca retentivitatea favorabilă se află vestibulo-distal, dar este plasată aproape de
coletul dintelui, cel mai indicat croșet este cel inelar
G. Dacă retentivitatea favorabilă se afla în mijlocul feței laterale se indică un croșet half &
half
H. Dacă retentivitatea favorabilă se afla în mijlocul feței laterale se indică un croșet divizat
în ”I”
I. Daca retentivitatea favorabilă se află vestibulo-distal, dar este plasată aproape de
coletul dintelui, cel mai indicat croșet este cel în ”agrafă de păr”
J. Daca retentivitatea favorabilă se află vestibulo-distal, este indicat croșetul RPI
223. următoarele afirmații privind edentată de clasa a II-a Kennedy sunt
adevărate:
A. Clinic, absența dinților determină bascularea mandibulei în plan frontal cu intruzia
condilului
B. edentația unui terminală este cel mai ușor de echilibrat și nu agravează prognosticul
unei viitoare protezări
C. morfologic se caracterizează prin absența unităților odonto parodontale în zona
terminală a arcadei de o singură parte a acesteia
D. nu se manifestă funcțional prin tulburări majore masticatorii, fizionomice, de deglutiție
sau fonetice (1-3 dinți)
E. clinic absența dinților determină tulburări de echilibru neuro-muscular și solicitare neuro-
musculară egală
F. clinic absența dinților determină migrări dentare prin mezializarea grupului dentar ce
limitează edentația
G. Funcțional, masticația este bilaterală
H. edentația terminală nu constituie unul dintre punctele de plecare în sindromul
disfuncțional al sistemului stomatognat
I. Clinic, absența dinților determină explozia antagoniștilor cu limitarea verticală a spațiului
protetic potențial
J. Clinic, tuberculul piriform și tuberozitatea maxilară se pot atrofia și șterge
224. următoarele afirmații privind de edentația de clasa a III-a Kennedy sunt
adevărate:
A. homeostazia sistemului stomatognat nu este afectată
B. pierderea punctelor de contact cu malpoziții dentare izolate și de grub determină
modificări doar la arcada afectată de edentație
C. relațiile mandibulo-craniene nu sunt afectate
D. se caracterizeaza morfologic prin absența unităților odonto-parodontale în zonele
triturante ale arcadelor, breșa fiind limitată mezial și distal de dinți
E. Clinic: complicațiile sunt multiple și se referă la migrarea dentară cu distrugerea
arhitecturii parodontale
F. sprijinul protezelor va fi întotdeauna mixt
G. atunci când breșa este extinsă determină impotență masticatorie, desființarea ghidajului
de grup, tulburări de deglutiție și fonație
H. biomecanic situația este mai favorabilă decât în celelalte cazuri de edentație
I. acest tip de edentație nu reprezintă o urgență terapeutică atât din punct de vedere
profilactic cât și din punct de vedere curativ
J. clinic se produc modificarea relațiilor mandibulo craniene și instalarea sindromului
disfunctional al sistemului stomatognat
225. următoarele afirmații privind edentația de clasa a IV-a kennedy sunt
adevărate:
A. gradul de supraocluzie frontală favorizează recepționarea forțelor de solicitare de o
manieră dezavantajoasă biomecanic
B. sunt edentații care intră în cadrul clasic al elaborării unei proteze parțiale mobilizabile
C. plasarea poligonului de susținere este în afara poligonului de sustenație parodontală
D. din punct de vedere morfologic edentația se caracterizează prin absența unităților
odonto parodontale din zona laterala a arcadei uniterminal
E. tulburările fizionomice domină tabloul edentației
F. absența unităților odonto-parodontale determină funcțional tulburări majore fizionomice,
fonatorii și de incizie a alimentelor
G. stabilizarea scheletului pentru acest tip de edentație nu impune o înmulțire a brațelor de
retenție
H. nu apar tulburari în ghidajul mișcărilor cu contact dento-dentar de propulsie și
lateralitate
I. această clasă cuprinde edentațiile intercalate anterioare, repartizate de o parte și de
alta a axului median a arcadei
J. tulburările fizionomice nu sunt importante

Model Grile Edentație Parțială Întinsă

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Model Grile Edentație Parțială Întinsă

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Protezele parțiale sunt indicate:

S-ar putea să vă placă și