Sanatate Orala Si Comunitara

ExamenPrevizualizare intrebariOpen main menu
Disciplina Total întrebări

SANATATE ORALA SI COMUNITARA 622 Previzualizare
ORTODONTIE SI ORTOPEDIE DENTO-FACIALA 513 Previzualizare
PROTETICA - PROTEZA PARTIAL AMOVIBILA:
267 Previzualizare
PROTEZA SCHELETATA
CHIRURGIE OMF 320 Previzualizare
1. Care afirmatii sunt corecte în cazul prevenției primare a unei boli?
A. Vaccinarea este o metoda de preventie primară
B. Dispensarizarea persoanelor bolnave este o metodă de preventie primară
C. Se adresează persoanelor sănătoase
D. Se adresează persoanelor bolnave în faza asimptomatică
E. Educația pentru sănătate este o metodă de prevenție primară
F. Se adresează persoanelor bolnave în faza simptomatică
G. Are ca obiectiv: depistarea precoce a bolii
H. Are ca obiectiv: împiedicarea aparitiei bolii
I. Informarea populației privind factorii de risc este o metoda de preventie
primară
J. Screening-ul populațional este o metodă de prevenție primară
2. Care afirmatii sunt corecte pentru preventia secundară a unei boli?
A. Are ca obiectiv: depistarea precoce a bolii
B. Educația pentru sănătate este o metodă de prevenție secundară
C. Are ca obiectiv: impiedicarea aparitiei bolii
D. Se adresează persoanelor sănătoase
E. Screening-ul populațional este o metodă de prevenție secundară
F. Informarea populației privind factorii de risc este o metoda de preventie
secundară
G. Se adresează persoanelor bolnave in faza asimptomatică
H. Dispensarizarea persoanelor cu risc crescut este o metodă de preventie
secundară
I. Vaccinarea este o metoda de preventie secundară
J. Se adresează persoanelor cu risc crescut de îmbolnăvire
3. Care afirmatii sunt corecte pentru preventia tertiară a unei boli?
A. Are ca obiectiv, depistarea precoce a bolii
B. Populația țintă este reprezentată de bolnavi
C. Are ca obiectiv, limitarea sechelelor bolii
D. Educația terapeutică este o metodă de prevenție terțiară
E. Informarea populației privind factorii de risc este o metoda de preventie
terțiară
F. Are ca obiectiv, evitarea recidivelor
G. Educația pentru sănătate este o metodă de prevenție terțiară
H. Are ca obiectiv, impiedicarea aparitiei bolii
I. Se adresează persoanelor sănătoase
J. Are ca obiectiv, păstrarea funcționalității normale
4. Care sunt determinanții sociali ai sănătății?
A. Conditii de viață insalubre
B. Fluorizare prin tablete
C. Condițiile de lucru –risc profesional
D. Vaccinarea
E. Nivelul redus al educației
F. Stres-ul
G. Statutul financiar redus
H. Stil de viață nesanogen
I. Fluorizarea apei potabile
J. Anxietatea dentară
5. Care sunt indicatorii folositi în sănătatea publică?
A. Speranta de viață
B. Valoarea predictivă pozitivă
C. Prevalență
D. Mortalitate
E. Natalitate
F. Valoarea predictivă negativă
G. Sensibilitatea
H. Raportul șanselor
I. Incidență
J. Riscul relativ
6. Care sunt domeniile de acțiune ale stomatologiei comunitare?
A. Realizarea de tratamente protetice la nivelul unei comunități
B. Realizarea de evaluări paraclinice la nivelul unei comunități
C. Identificarea factorilor de risc dintr-o comunitate
D. Evaluarea eficienței programelor existente
E. Evaluarea stării de sănătate orală a unei populații
F. Introducerea unor programe de prevenție în comunități
G. Realizarea de tratamente chirurgicale la nivelul unei comunități
H. Realizarea de tratamente de implantologie la nivelul unei comunități
I. Realizarea de campanii de educație sanitară
J. Realizarea de tratamente ortodontice la nivelul unei comunități
7. Care sunt caracteristicile indicatorilor folosiți în Sănătatea Publică?
A. Trebuie sa fie obiectiv
B. Trebuie sa fie usor de înţeles
C. Trebuie să fie complex
D. Nu este obligatoriu să fie valid
E. Trebuie sa fie simplu de calculat
F. Trebuie să fie lung
G. Trebuie să fie subiectiv
H. Trebuie sa fie exact
I. Nu este obligatoriu să fie simplu de calculat
J. Trebuie sa fie usor de aplicat
8. Care afirmatii nu sunt corecte în cazul prevenției primare a unei boli?
A. Are ca obiectiv: depistarea precoce a bolii
B. Dispensarizarea persoanelor bolnave este o metodă de preventie primară
C. Screening-ul populațional este o metodă de prevenție primară
D. Educația pentru sănătate este o metodă de prevenție primară
E. Se adresează persoanelor bolnave în faza asimptomatică
F. Informarea populației privind factorii de risc este o metoda de preventie
primară
G. Se adresează persoanelor bolnave în faza simptomatică
H. Se adresează persoanelor sănătoase
I. Vaccinarea este o metoda de preventie primară
J. Are ca obiectiv: împiedicarea aparitiei bolii
9. Care afirmatii nu sunt corecte în cazul preventiei secundare a unei boli?
A. Informarea populației privind factorii de risc este o metoda de preventie
secundară
B. Se adresează persoanelor cu risc crescut de îmbolnăvire
C. Are ca obiectiv: impiedicarea aparitiei bolii
D. Vaccinarea este o metoda de preventie secundară
E. Se adresează persoanelor sănătoase
F. Educația pentru sănătate este o metodă de prevenție secundară
G. Se adresează persoanelor bolnave în faza asimptomatică
H. Screening-ul populațional este o metodă de prevenție secundară
I. Are ca obiectiv: depistarea precoce a bolii
J. Dispensarizarea persoanelor cu risc crescut este o metodă de preventie
secundară
10. Care afirmatii nu sunt corecte pentru preventia tertiară a unei boli?
A. Are ca obiectiv, limitarea sechelelor bolii
B. Are ca obiectiv, depistarea precoce a bolii
C. Informarea populației privind factorii de risc este o metoda de preventie
terțiară
D. Educația pentru sănătate este o metodă de prevenție terțiară
E. Are ca obiectiv, impiedicarea aparitiei bolii
G. Populația țintă este reprezentată de bolnavi
H. Se adresează persoanelor sănătoase
I. Educația terapeutică este o metodă de prevenție terțiară
J. Are ca obiectiv, păstrarea funcționalității normale
11. Care afirmatii sunt corecte în legătură cu determinanții sociali ai
sănătății?
A. Fluorizarea apei potabile
B. Anxietatea si depresia
C. Serviciile de sănătate
D. Stres-ul
E. Statutul financiar redus
F. Stil de viață nesanogen
G. Adminsitrarea de medicamente esențiale
H. Nivelul redus al educației
I. Condițiile de lucru –risc profesional
J. Vaccinarea
12. Care afirmații sunt corecte în legătură cu indicatorii folositi în
sănătatea publică?
A. Valoarea predictivă negativă
B. Riscul atribuibil
C. Valoarea predictivă pozitivă
D. Incidență
E. Specificitatea
F. Prevalență
G. Speranta de viață
H. Sensibilitatea
I. Mortalitate
J. Natalitate
13. Care dintre afiirmatiile următoare reprezintă caracteristici ai
indicatorilor folosiți în Sănătatea Publică?
A. Indicatorul trebuie sa fie exact
B. Indicatorul trebuie sa fie usor de aplicat
C. Indicatorul trebuie sa fie obiectiv
D. Indicatorul trebuie să fie subiectiv
E. Indicatorul trebuie să fie complex
F. Indicatorul trebuie sa fie simplu de calculat
G. Nu este obligatoriu să fie valid
H. Nu este obligatoriu să fie simplu de calculat
I. Indicatorul trebuie să fie lung
J. Indicatorul trebuie sa fie usor de înţeles
14. Care sunt necesitățile fundamentale necesare unei calități a vieții
corespunzătoare?
A. Afective
B. Nutriționale
C. Stilul de viață sanogen
D. Evitarea depresiei
E. Sociale
F. Reducerea stres-ului
G. Evitarea anxietății
H. Educative
I. Sanitare
J. Comportamentul
15. Care sunt factorii determinanți ai sănătății?
A. Societatea si comunitatea
B. Factorii ereditari
C. Stres-ul
D. Condițiile economice
E. Anxietatea
F. Depresia
G. Vaccinarea
H. Stilul de viaţă
I. Medicamentele esențiale
J. Conditiile de locuit si de muncă
16. Care afirmații referitoare la determinanții sănătății sunt adevărate?
A. Depresia
B. Societatea si comunitatea
C. Protecția mamei si copilului
D. Stres-ul
E. Factorii ereditari
F. Conditiile de locuit si de muncă
G. Vaccinarea
I. Tratamentul bolilor
J. Condițiile economice
17. Care sunt determinanții sănătății conform modelului Dahlgren &
Whitehead?
A. Condițiile economice, culturale si de mediu
B. Factorii de risc carios
C. Stilul de viață
D. Vaccinarea
E. Varsta, sexul, caracteristicile ereditare și factorii constitutivi
F. Rețelele sociale și comunitare
G. Lupta împotriva epidemiilor
H. Condițiile de locuit și de muncă
I. Aprovizionarea cu medicamente esentiale
J. Stres-ul
18. Care dintre afirmațiile de mai jos sunt corecte în legătură cu
determinanții sănătății conform modelului Dahlgren & Whitehead?
A. Protecția mamei si copilului
B. Tratamentul afecțiunilor acute
D. Tratamentul afecțiunilor acute
E. Stres-ul
F. Condițiile de locuit și de muncă
G. Condițiile economice, culturale si de mediu
H. Vaccinarea
I. Rețelele sociale și comunitare
J. Caracteristicile ereditare și factorii constituitivi
19. Care sunt caracteristicile Promovării sănătății?
A. Se ocupă de eradicarea pandemiilor
B. Este procesul care oferă individului şi colectivităţilor posibilitatea de a-şi creşte
controlul asupra determinanţilor sănătăţii
C. Este procesul care oferă individului şi colectivităţilor posibilitatea de a-si
îmbunătăți sănătatea
D. Este o strategie individuală de prevenire a afectiunilor orale
E. Este identică cu îngrijirea primară a sănătății
F. Se ocupă de aprovizionarea cu medicamente esentiale
G. Este o strategie de ameliorare a sănătății populației
H. Promovarea sănătății se referă la: prevenirea afecțiunilor, schimbarea stilului
de viață, alimentației și a mediului
I. Urmărește realizarea tratamentului afecțiunilor cronice
J. Populația beneficiază de instrumente care să-i permită luarea unor decizii
favorabile propriei sănătăți
20. Care afirmații cu privire la Promovarea sănătății sunt corecte?
A. Se ocupă de aprovizionarea cu medicamente esentiale
B. Populația beneficiază de instrumente care să-i permită luarea unor decizii
C. Se ocupă de diminuarea anxietății și depresiei
D. Nu se ocupă de determinanții sănătății
E. Este o strategie de ameliorare a sănătății populației
F. Este procesul care oferă individului şi colectivităţilor posibilitatea de a-şi creşte
G. Are ca obiectiv, asigurarea de tratamente de specialitate în fiecare comunitate
H. Conceptul de promovare a sănătății a fost descris în Carta de la Otawa
I. Se ocupă de eradicarea pandemiilor
J. Este procesul care oferă individului şi colectivităţilor posibilitatea de a-si
21. Care sunt elementele principale ale Promovării sănătății ?
A. Adresabilitatea căre grupurile populaționale cu risc de îmbolnăvire
B. Aprovizionarea cu medicamente esențiale
C. Asigurarea de tratamente de specialitate în fiecare comunitate
D. Educația pentru sănătate
E. Asigurarea accesului la îngrijiri de sănătate
F. Acțiuni directe asupra factorilor de risc
G. Are la bază conceptul de Îngrijire primară a sănătății
H. Realizarea de studii de cercetare cu privire la factorii de risc dintr-o comunitate
I. Acțiuni de protecție a mediului
J. Lupta împotriva epidemiilor
22. Care dintre afirmațiile de mai jos sunt specifice Promovării
sănătății?
A. Se ocupa de sanatatea mamei si copilului
B. Asigură accesul la îngrijiri de sănătate
C. Este procesul care oferă individului şi colectivităţilor posibilitatea de a-şi creşte
D. Populația beneficiază de instrumente care să-i permită luarea unor decizii
E. Permite administrarea de medicamente esentiale
F. Ia măsuri pentru reducerea riscurilor: informarea, educarea populației, măsuri
legislative, fiscale
G. Asigură realizarea de tratamente de specialitate în fiecare comunitate
H. Conceptul de promovare a sănătății a fost descris în Carta de la Otawa
I. Are preocupare pentru tratamentele curative
J. Este o strategie de ameliorare a sănătății populației
23. Care sunt acțiunile prevăzute în Carta de la Otawa?
A. Nu se ocupa de politici de sanatate publica
B. Întărirea acţiunii comunitare
C. Crearea unor condiţii de mediu favorabile sănătăţii
D. Se ocupa de modelul biomedical la bolilor
E. Dezvoltarea abilităţilor individuale
F. Nu pune accent pe determinantii sociali ai sanatatii
G. Reorientarea serviciilor medicale spre preventie
H. Tratamentul individual al afectiunilor orale
I. Reorientarea serviciilor medicale spre manopere terapeutice
J. Elaborarea unor politici publice care favorizează sănătatea
24. Care afirmații sunt corecte în legătură acțiunile pentru promovarea
sănătății din Carta de la Otawa?
A. Crearea unor condiţii de mediu favorabile sănătăţii
B. Elaborarea unor politici publice care favorizează sănătatea
C. Realizarea tratamentelor de asanare orală
D. Realizarea tratamentelor de radioterapie a tumorilor orale
E. Realizarea tratamentelor de reabilitare orală
F. Reorientarea serviciilor medicale spre preventie
G. Realizarea tratamentelor de chimioterapie a tumorilor orale
H. Recomandarea aplicării modelului biomedical al bolilor
I. Întărirea acţiunii comunitare
J. Dezvoltarea abilităţilor individuale
25. Care dintre afirmațiile de mai jos nu se referă la Promovarea
sănătății?
A. Nu pune accent pe intarirea actiunii comunitatilor
B. Are in vedere manoperele terapeutice ale afectiunilor acute
C. Nu se refera la educatia pentru sanatate
D. Se ocupa de modelul biomedical la bolilor
E. Conceptul de promovare a sănătății a fost descris în Carta de la Otawa
F. Este o strategie de ameliorare a sănătății populației
G. Populația beneficiază de instrumente care să-i permită luarea unor decizii
H. Ia măsuri pentru reducerea riscurilor: informarea, educarea populației, măsuri
I. Este procesul care oferă individului şi colectivităţilor posibilitatea de a-şi creşte
J. Conceptul este identic cu Ingrijirea primara a sanatatii
26. Care dintre următoarele afectiuni sunt cauzate de factorii de
mediu ?
A. Sdr Sjongren
B. Alergie
C. Ulcer gastric
D. Eroziune dentara
E. Carie dentara
F. Cancer
G. Fluoroza
H. Astm bronsic
I. Gușă endemică
J. Ciroza hepatica
27. Ce acțiuni presupune Programul de promovare a sănătăţii împotriva
fumatului ?
A. Calcularea incidentei fumatului in rindul populatiei
B. Crearea de spaţii fără fumat la locurile de muncă
C. Interzicerea vânzării către minori
D. Realizarea de programe educative antitabac în şcoli
E. Servicii medicale adresate celor care doresc să renunte la fumat
F. Calcularea prevalentei fumatului in rindul populatiei
G. Calcularea valorii predictive pozitive a fumătorilor
H. Servicii medicale adresate fumatorilor pasivi
I. Menţionarea pe fiecare pachet de tigari a efectelor fumatului
J. Calcularea valorii predictive negative a fumătorilor
28. Care afirmatii sunt corecte în legatură cu strategia ecologică de
promovare a sănătății ?
A. Raportul cost/eficacitate este favorabil, deoarece investitia se limiteaza la
persoanele cu risc inalt
B. Îşi propune să modifice cauzele care produc incidenta
C. Se bazează pe populatie si nu pe individ
D. Acorda importanta incidentei bolii in populatie si nu bolii individuale
E. Persoanele cu risc mic sau moderat, care sunt cele mai numeroase, ramin
neprotejate
F. Persoana care are un risc crescut de a se îmbolnăvi este mai interesată sa
adopte masuri preventive
G. Este adecvata din punct de vedere comportamental, pentru ca nu face nici o
discriminare
H. Prima etapa in cadrul acestei strategii este identificarea persoanelor cu risc
dintr-o populaţie
I. Limite : dificultatile si costurile screeningului, atunci cind este necesara
efectuarea lui
J. Ca limite, prezinta avantaje mici pentru cei cu risc inalt
29. Care afirmatii sunt corecte în legatură cu strategia riscului înalt de
A. Ca limite: prezinta avantaje mici pentru cei cu risc inalt
B. Se bazează pe populatie si nu pe individ
C. Persoanele cu risc mic sau moderat, care sunt cele mai numeroase, ramin
neprotejate
D. Acorda importanta incidentei bolii in populatie si nu bolii individuale
E. Persoana care are un risc crescut de a se îmbolnăvi este mai interesată sa
F. Prima etapa in cadrul acestei strategii este identificarea persoanelor la risc
dintr-o populaţie
G. Raportul cost/eficacitate este favorabil, caci investitia se limiteaza la
H. Este adecvata din punct de vedere comportamental, pentru ca nu face nici o
discriminare.
I. Limite : dificultatile si costurile screeningului, atunci cind este necesara
efectuarea lui
J. Îşi propune să modifice cauzele care produc incidenta
30. Care afirmații referitoare la Consecinţele afecțiunilor generale
asupra sănătăţii orale sunt corecte?
A. Virusul Papilloma uman poate determina aparitia cancerului oral
B. O stare de sănătate orală precară poate avea influenţe negative asupra calităţii
vieţii
C. Bolile care afectează sistemul imunitar pot determina aparitia de infectii orale
D. Bacteriemia din timpul unei manopere sângerânde poate determina
endocardita bacteriana la pacientii cu valvulopatii
E. Afecţiunile care determină scăderea fluxului salivar pot determina creşterea
riscului carios
F. Gingivita poate determina aparitia artritei reumatismale
G. Afectiunile parodontale pot influenta apariția bolilor bronho-pulmonare
H. Administrarea de bifosfanati poate determina aparitia osteonecrozei de
maxilar
I. La persoanele vârstnice, o stare de sănătate orală precară poate determina o
nutriţie deficitară
J. Diabetul creşte riscul şi severitatea bolii parodontale
31. Care afirmații referitoare la Consecinţele afecțiunilor orale asupra
sănătăţii generale sunt corecte?
A. O stare de sănătate orală precară poate avea influenţe negative asupra calităţii
vieţii
B. Administrarea de bifosfanati poate determina aparitia osteonecrozei de
maxilar
C. Bolile care afectează sistemul imunitar pot determina aparitia de infectii orale
D. Afecţiunile care determină scăderea fluxului salivar pot determina creşterea
riscului carios
E. La persoanele vârstnice, o stare de sănătate orală precară poate determina o
F. Bacteriemia din timpul unei manopere sângerânde poate determina
G. Afectiunile parodontale pot influenta aparitia bolile bronho-pulmonare
H. Diabetul creşte riscul şi severitatea bolii parodontale
I. Virusul Papilloma uman poate determina aparitia cancerului oral
J. Gingivita poate determina aparitia artritei reumatismale
32. Care sunt acțiunile care se desfășoară pentru Promovarea sănătății
orale?
A. Reducerea factorilor de risc pentru caria dentara
B. Controlul periodic al pacienţilor cu leziuni precanceroase
C. Radioterapia si chimioterapia tumorilor orale
D. Tratamentul chirurgical al tumorilor orale
E. Extractiile dentare
F. Reducerea factorilor de risc pentru boala parodontala
G. Inserarea de implante
H. Educaţia pentru sănătatea orală prin campanii derulate în şcoli şi universităţi
I. Tratamentul leziunilor parodontale
J. Reducerea factorilor de risc pentru cancerul oral
33. Care afirmații cu privire la Promovarea sănătății orale nu sunt
corecte?
A. Radioterapia si chimioterapia tumorilor orale
B. Extractiile dentare
C. Reducerea factorilor de risc pentru cancerul oral
D. Controlul periodic al pacienţilor cu leziuni precanceroase
E. Reducerea factorilor de risc pentru boala parodontala
F. Aplicarea de implante
G. Tratamentul leziunilor parodontale
H. Tratamentul chirurgical al tumorilor orale
I. Educaţia pentru sănătatea orală prin campanii derulate în şcoli şi universităţi
J. Reducerea factorilor de risc pentru caria dentara
34. Promovarea sănătății orale presupune următoarele acțiuni:
A. Ameliorarea igienei orale persoanelor cu dizabilitati
B. Educaţia pentru o alimentaţie echilibrată
C. Ameliorarea igienei orale persoanelor vârstnice
D. Tratamentul chirurgical parodontal
E. Aplicarea de implante
G. Extractiile dentare
H. Reducerea factorilor de risc pentru caria dentara
I. Tratamentul edentatiei totale la virstnici
J. Tratamentul despicaturilor labio-palatine
35. Care dintre următoarele afirmații nu sunt corecte în legătură cu
acțiunile pentru Promovarea sănătății orale?
A. Extractiile dentare
B. Educaţia pentru o alimentaţie echilibrată
C. Aplicarea de implante
D. Tratamentul edentatiei totale la virstnici
E. Ameliorarea igienei orale persoanelor vârstnice
F. Tratamentul despicaturilor labio-palatine
G. Reducerea factorilor de risc pentru cancerul oral
H. Tratamentul chirurgical parodontal
I. Ameliorarea igienei orale persoanelor cu dizabilitati
36. Medicul stomatolog poate obstrucționa promovarea sănătății orale
prin:
A. numar redus de pacienti
B. lipsa unui management eficient al cabinetului dentar
C. amplasarea cabinetului dentar
D. ignoraea actiunilor de promovare a sanatatii datorita pregatirii medicale
traditionale bazate pe modelul medical
E. abordarea moralista a problemelor comportamentale
F. rambursarea redusa/absenta a serviciilor de preventie
G. cunostinte deficitare
H. aptitudini deficitare privind consilierea pacientilor
I. program redus la cabinet
J. numar mare de pacienti
37. Care afirmații nu sunt corecte în legătură cu intervențiile prevazute
în Carta de la Otawa pentru promovarea sănătății?
A. Realizarea tratamentelor de chimioterapie a tumorilor orale
B. Realizarea tratamentelor de radioterapie a tumorilor orale
C. Recomandarea aplicării modelului biomedical al bolilor
D. Crearea unor condiţii de mediu favorabile sănătăţii
E. Realizarea tratamentelor de reabilitare orală
F. Întărirea acţiunii comunitare
G. Elaborarea unor politici publice care favorizează sănătatea
H. Dezvoltarea abilităţilor individuale
I. Reorientarea serviciilor medicale spre preventie
J. Realizarea tratamentelor de asanare orală
38. Care afirmații cu privire la Programul de promovare a sănătăţii
împotriva fumatului nu sunt corecte ?
A. Obliga la crearea de spaţii fără fumat la locurile de muncă
B. Necesita obtinerea de fonduri suplimentare
C. Necesita calcularea incidentei fumatului in rindul populatiei
D. Nu necesita implicarea medicilor, ci doar a personalului auxiliar
E. Necesita menţionarea pe fiecare pachet de tigari a efectelor fumatului
F. Necesita calcularea prevalentei fumatului in rindul populatiei
G. Se interzice vânzarea către minori
H. Necesita aprobarea de catre forurile politice
I. Trebuie sa existe un program naţional anti-fumat
J. Necesita creşterea preţului ţigărilor
împotriva fumatului sunt corecte ?
A. Nu necesita implicarea medicilor, ci doar a personalului auxiliar
B. Necesită servicii de preventie oro-dentară
C. Se interzice vânzarea către minori
D. Necesita calcularea incidentei fumatului în rindul populatiei
E. Necesita calcularea prevalentei fumatului în rindul populatiei
F. Necesita creşterea preţului ţigărilor
G. Trebuie sa existe un program naţional anti-fumat
H. Necesita menţionarea pe fiecare pachet de tigari a efectelor fumatului
I. Obliga la crearea de spaţii fără fumat la locurile de muncă
J. Necesita obtinerea de fonduri suplimentare
40. Care afirmatii referitoare la analiza costului minimal sunt corecte ?
A. Permite compararea a 2 opțiuni terapeutice si evaluează consecințele unui
program medical pentru sănătate
B. Se analizeaza două programe alternative de sănătate care au aceleași
consecințe
C. Permite compararea intervenţiilor în sănătate care diferă din punct de vedere
al costurilor si a eficacităţii lor
D. Se identifică şi se analizează costurile implicate de fiecare dintre alternative
E. Presupune că rezultatele intervenţiilor sunt identice
F. Este o metodă de evaluare a calității vieții
G. Se recomandă programul alternativ care are costul cel mai redus
H. Rezultatul se măsoară în funcție de costuri și de eficacitate
I. Este cel mai simplu tip de evaluare economică
J. Ia în considerare numai un aspect al îmbunătăţirii stării de sănătate, dar nu
ţine cont de calitatea vieţii
41. Care afirmatii referitoare la analiza cost- eficacitate sunt corecte ?
A. Este o analiza de evaluare economică în sănătate
B. Se identifică şi se analizează costurile implicate de fiecare dintre alternative
C. Presupune că rezultatele intervenţiilor sunt identice
D. Se analizeaza două programe alternative de sănătate care au aceleași
consecințe
E. Este cel mai simplu tip de evaluare economică
F. Rezultatul se măsoară în funcție de costuri și de eficacitate
G. Permite compararea intervenţiilor în sănătate care diferă din punct de vedere
H. Ia în considerare numai un aspect al îmbunătăţirii stării de sănătate, dar nu
I. Se recomandă programul alternativ care are costul cel mai redus
J. Permite compararea a 2 opțiuni terapeutice si evaluează consecințele unui
42. Care afirmatii referitoare la analiza cost- utilitate sunt corecte ?
A. Dezavantajul major este dificultatea în identificarea numărului de QALY pentru
fiecare stare de sănătate
B. Este un caz particular de analiza cost-eficacitate
C. Este o analiză de evaluare economică aplicată în sănătate
D. Rezultatul se măsoară în funcție de costuri și de eficacitate
E. Permite compararea intervenţiilor în sănătate care diferă din punct de vedere
F. În acest tip de analiză atât costurile cât şi beneficiile sunt exprimate în termeni
monetari (în Euro)
G. Este cel mai simplu tip de evaluare economică
H. Beneficiul medical este exprimat în nr de ani de viață câstigati sau QALY
I. Se analizeaza două programe alternative de sănătate care au aceleași
consecințe pentru sănătate
J. Pentru fiecare dintre stările de sănătate consecutive intervenţiilor se atribuie
un anumit număr de QALY
43. Care afirmatii referitoare la analiza cost- beneficiu sunt corecte ?
A. Este o analiză destul de rar întâlnită
B. Permite compararea a 2 opțiuni terapeutice si evaluează consecințele unui
D. Este cel mai simplu tip de evaluare economică
E. Este o analiză de evaluare economică aplicată în sănătate
F. În acest tip de analiză atât costurile cât şi beneficiile sunt exprimate în termeni
monetari (în Euro)
G. Pentru fiecare dintre stările de sănătate consecutive intervenţiilor se atribuie
H. Dezavantajul major este cel al dificultăţii de apreciere a consecinţelor în
termeni monetari
I. Analiza este realizată pentru introducerea unui nou program: este obligatoriu
ca avantajul obţinut să fie superior costurilor
J. Dezavantajul major este dificultatea în identificarea numărului de QALY pentru
44. Care afirmatii referitoare la costurile directe utilizate în sănătate
sunt corecte?
A. Se referă la costuri datorate șomajului
B. Se clasifică în costuri măsurabile și costuri intangibile
C. Se clasifică în: medicale și nemedicale
D. Pot fi variabile care depind de tipul activității
E. Pot fi fixe, independente de nr de activități realizate
F. Reflectă valoarea consecinţelor unei boli sau a unei intervenţii în sănătate care
nu sunt luate în calcul în costurile directe
G. Reprezintă valoarea resurselor consumate direct pentru tratarea unei boli
H. Se referă la costuri datorate apariției unei dizabilități
I. Pot fi marginale, coturi atribuite pentru tratamentul unei boli suplimentare
J. Se referă la costuri datorate absenteismului
45. Care dintre afirmatii se referă la costurile indirecte utilizate în
sănătate ?
A. Se referă la costuri datorate șomajului
B. Reflectă valoarea consecinţelor unei boli sau a unei intervenţii în sănătate care
C. Pot fi variabile care depind de tipul activității
D. Se referă la costuri datorate absenteismului
E. Pot fi fixe, independente de nr de activități realizate
F. Se clasifică în medicale și nemedicale
G. Pot fi marginale, atribuite tratamentului unei boli suplimentare
I. Reprezintă valoarea resurselor consumate direct pentru tratarea unei boli
J. Se clasifică în costuri măsurabile și costuri intangibile
46. Analiza costului minimal are următoarele caracteristici :
A. Ia în considerare numai un aspect al îmbunătăţirii stării de sănătate, dar nu
B. Presupune că rezultatele intervenţiilor sunt identice
C. Rezultatul se măsoară în funcție de costuri și de eficacitate
consecințe
E. Se identifică şi se analizează costurile implicate de fiecare dintre alternative
F. Permite compararea a 2 opțiuni terapeutice si evaluează consecințele unui
G. Este o metodă de evaluare a calității vieții
H. Se recomandă programul alternativ care are costul cel mai redus
I. Permite compararea intervenţiilor în sănătate care diferă din punct de vedere
J. Este cel mai simplu tip de evaluare economică
47. Analiza cost- eficacitate are următoarele caracteristici:
A. Este o analiza de evaluare economică în sănătate
B. Permite compararea intervenţiilor în sănătate care diferă din punct de vedere
C. Ia în considerare numai un aspect al îmbunătăţirii stării de sănătate, dar nu
D. Permite compararea a 2 opțiuni terapeutice si evaluează consecințele unui
E. Se recomandă programul alternativ care are costul cel mai redus
F. Se identifică şi se analizează costurile implicate de fiecare dintre alternative
G. Presupune că rezultatele intervenţiilor sunt identice
H. Este cel mai simplu tip de evaluare economică
I. Se analizeaza două programe alternative de sănătate care au aceleași
consecințe
J. Rezultatul se măsoară în funcție de costuri și de eficacitate
48. Care dintre costurile de mai jos reprezintă costurile necesare unei
interventii medicale?
A. Costuri pentru echipamente medicale
B. Costuri datorită pierderii locului de muncă
C. Costuri medii pentru pacienti
D. Costuri intangibile
E. Costuri pentru finanţarea cercetării
F. Costuri suportate de stat
G. Costur pentru societate
H. Costuri suportate de pacient
I. Costuri pentru personalul medical
J. Costuri pentru medicamente
49. Care sunt etapele unei analize economice în sănătate?
A. Realizarea analizei de minimizare a costurilor
B. Descrierea costului programului
C. Stabilirea efectelor secundare ale programului si a problemelor etice
D. Calcularea raportului şanselor
E. Calcularea riscului atribuibil
F. Descrierea scopului si analizei problemei de sănătate evaluate
G. Analiza economică
H. Descrierea opţiunilor alternative
I. Calcularea riscului relativ
J. Calcularea coeficientului de corelaţie r
50. Ce afirmatii referitoare la analiza economică a screening-ului pentru
depistarea cancerului oral sunt corecte?
A. Se calculează raportul şanselor
B. Trebuie cunoscute toate costurile pentru introducerea programului
C. Se calculează coeficientul de corelaţie r
D. Se analizeză costul QALY pentru depistarea unui pacient cu cancer oral
E. Se realizează o analiză de minimizare a costurilor
F. Necesită cunoaşterea incidenţei, prevalenţei, mortalităţii şi ratei de
supravieţuire a cancerului oral
G. Se calculează riscul relativ
H. O etapă obligatorie presupune descrierea opţiunilor alternative
I. Necesită cunoaşterea istoriei naturale a bolii
J. Se calculează riscul atribuibil
51. Care sunt limitele analizelor economice in sănătate?
A. Dacă datele culese nu sunt fiabile, rezultatele evaluării economice vor fi
desigur eronate
B. Este dificil de analizat distribuţia costurilor şi a consecinţelor unui program
între diferitele categorii socio-economice de populaţie
C. Nu ţine cont de opţiunile alternative programului analizat
D. Previziunile financiare pot fi imprecise
E. Rezultatele unei evaluări economice nu pot fi generalizate
F. Utilizează doar analiza de minimizare a costurilor
G. Evaluarea economică este concentrată pe eficacitate si eficienţă si nu pe
sănătate
H. Nu ţine cont de incidenţa bolii în populaţie
I. Nu ţine cont de efectele nedorite ale programului
J. Nu ţine cont de prevalenţa bolii în populaţie
52. Care afirmatii în legatură cu limitele analizelor economice în
sănătate sunt corecte?
A. Nu ţine cont de mortalitatea bolii în populaţie
B. Utilizează doar analiza de minimizare a costurilor
C. Rezultatele unei evaluări economice nu pot fi generalizate
D. Nu ţine cont de incidenţa bolii în populaţie
E. Previziunile financiare pot fi imprecise.
F. Dacă datele culese nu sunt fiabile, rezultatele evaluării economice vor fi
desigur eronate
G. Evaluarea economică este concentrată pe eficacitate si eficienţă si nu pe
sănătate
H. Nu ţine cont de opţiunile alternative programului analizat
I. Este dificil de analizat distribuţia costurilor şi a consecinţelor unui program
J. Nu ţine cont de efectele nedorite ale programului
53. Analiza cost- utilitate are următoarele caracteristici:
A. Permite analizarea și calcularea riscului relativ
B. Este cel mai simplu tip de evaluare economică
C. Este un caz particular de analiza cost-eficacitate
D. Pentru fiecare dintre stările de sănătate consecutive intervenţiilor se atribuie
E. Permite analizarea și calcularea raportului șanselor
F. Dezavantajul major este dificultatea în identificarea numărului de QALY pentru
G. Este o analiză de evaluare economică aplicată în sănătate
H. În acest tip de analiză atât costurile cât şi beneficiile sunt exprimate în termeni
monetari (în Euro)
I. Beneficiul medical este exprimat în nr de ani de viață câstigati sau QALY
J. Permite analizarea și calcularea coeficientului de corelație
54. Analiza cost- beneficiu are următoarele caracteristice ?
A. Analiza este realizată pentru introducerea unui nou program: este obligatoriu
B. Permite analizarea și calcularea riscului relativ
C. Permite compararea a 2 opțiuni terapeutice si evaluează consecințele unui
D. Dezavantajul major este cel al dificultăţii de apreciere a consecinţelor în
termeni monetari
E. Este o analiză destul de rar întâlnită
F. Presupune că rezultatele intervenţiilor sunt identice
G. Este o analiză de evaluare economică aplicată în sănătate
H. Permite analizarea și calcularea raportului șanselor
I. În acest tip de analiză atât costurile cât şi beneficiile sunt exprimate în termeni
monetari (în Euro)
55. Care afirmatii referitoare la Îngrijirea primară a sănătății sunt
corecte?
A. Se referă la tratamente care utilizează tehnici de vârf, inovatoare ale medicinei
B. Se referă la tratamente care necesită o tehnologie avansată
C. Se referă la tratamente de chirurgie maxilo-facială
D. Se referă la tratamente supraspecializate
E. Asistența primară trebuie să fie acceptată din punct de vedere social și bazată
pe tehnici demonstrate ştiinţific
F. Reprezintă îngrijiri esenţiale, acceptate şi accesibile pentru toată populaţia
G. Costul trebuie să fie suportat de fiecare familie şi comunitate
H. Sistemul de asistenţă primară trebuie să fie situat cât mai aproape de zona in
care populaţia trăieşte
I. Se referă la tratamente de chirurgie orală
J. A fost descrisă ca o modalitate universală de acces a populaţiei la îngrijirile de
sănătate
56. Care sunt componentele de bază ale Îngrijirii primare a sănătății?
A. Promovarea unei alimentaţii corecte
B. Educaţia pentru sănătatea populaţiei
C. Aprovizionarea cu medicamente esenţiale
D. Prevenirea şi controlul bolilor endemice
E. Radioterapia
F. Chimioterapia
G. Tratamentul ce implica o tehnologie avansată
H. Diagnosticul clinic si paraclinic al bolilor
I. Tratamentul chirurgical al tumorilor
J. Vaccinarea împotriva bolilor infecţioase
57. Care afirmații sunt corecte referitoare la componentele de bază ale
Îngrijirii primare a sănătății?
A. Chimioterapia
B. Sănătatea mamei și a copilului
C. Aprovizionarea cu medicamente esenţiale
D. Radioterapia
E. Prevenirea şi controlul bolilor endemice
F. Tratamentul chirurgical al tumorilor
G. Tratamentul ce implica o tehnologie avansată
H. Promovarea unei alimentaţii corecte
I. Diagnosticul clinic și paraclinic al bolilor
J. Vaccinarea împotriva bolilor infecţioase
58. Care sunt caracteristicile principale ale sistemului de îngrijire
primară a sănătaţii ?
A. Concentrarea asupra prevenţiei şi promovării sănătăţii
B. Aplicarea tehnicilor medicale curative simple
C. Disponibilitatea universală
D. Tratamente de reabilitare orală complexă
E. Utilizarea resurselor proprii ale comunităţii
F. Aplicarea tehnicilor medicale curative complexe
G. Chimioterapia cancerului oral
H. Implicarea comunităţii
I. Radioterapia cancerului oral
J. Concentrarea asupra tratamentului curativ
59. Care afirmații privind acțiunile realizate la nivelul Primului eşalon al
Îngrijiri primare de sănătate sunt corecte?
A. La acest nivel se realizează tratamente de restaurare şi readaptare care
necesită tehnologie avansată şi specialişti
B. Promovarea sănătăţii orale şi a unui stil de viaţă sănătos
C. La acest nivel nivel se realizează tratamente oncologice
D. La acest nivel nivel se realizează tratamente de implantologie
E. Prioritate acordată prevenţiei afecţiunilor orale
F. Informarea si sensibilizarea publicului despre factorii de risc ai bolilor orale
G. Implicarea comunităţii pentru acordarea de îngrijiri de sănătate
H. La acest nivel nivel se realizează tratamente de ortodontie
I. La acest nivel nivel se realizează tratamentele supraspecializate de chirurgie
ortognatică
J. Intervenţii minimale pentru sănătatea orală
60. Care afirmații privind al Doilea si al Treilea eşalon al Îngrijiri
primare de sănătate sunt corecte?
A. Se acordă prioritate informării publicului despre factorii de risc ai bolilor orale
B. La acest nivel nivel se realizează tratamente de ortodontie
D. Implică participarea comunităţii pentru acordarea de îngrijiri de sănătate
E. La acest nivel nivel se realizează tratamentele supraspecializate de
implantologie
F. Se acordă prioritate prevenţiei afecţiunilor orale
G. La acest nivel nivel se realizează tratamentele supraspecializate de chirurgie
ortognatică
H. La acest nivel se realizează tratamente de restaurare şi readaptare care
I. Au loc acțiuni de promovare a sănătăţii orale
J. Se realizează intervenţii minimale pentru sănătatea orală
61. Care sunt caracteristicile Pachetului minimal pentru sănătatea orală
(modelul OMS) ?
A. O primă direcție se referă la tratamentele stomatologice pentru afecțiunile de
urgență
B. Este un model OMS de integrare a preventiei și a îngrijirilor oro-dentare la
nivelul îngrijirii primare de sănătate
C. Modelul este aprobat de OMS pentru toate regiuinile în funcție de resursele
disponibile și nevoile comunității
D. La acest nivel nivel se realizează tratamente oncologice
E. A doua direcție se referă la utilizarea pastelor de dinți cu fluor
F. La acest nivel nivel se realizează tratamentele supraspecializate de
implantologie
G. La acest nivel nivel se realizează tratamente de ortodontie
H. A treia directie se referă la tratamentul restaurativ atraumatic
ortognatică
J. La acest nivel se realizează tratamente de restaurare şi readaptare orală
62. Ce activități se desfășoară la nivelul eșalonului 1 al Îngrijirii primare
a sănătății?
A. La acest nivel nivel se realizează tratamente de ortodontie
B. Intervenţii minimale pentru sănătatea orală
D. Examene clinice periodice realizate pentru grupele populaţionale cu risc
crescut
E. La acest nivel se realizează tratamente de reabilitare protetică
F. Asigurarea accesului gratuit la tratamente de specialitate
G. La acest nivel nivel se realizează tratamentele supraspecializate de
implantologie
H. La acest nivel nivel se realizează tratamentele supraspecializate de chirugie
maxilo-facială
I. Informarea si sensibilizarea publicului despre factorii de risc
J. Prioritate acordată prevenţiei afecţiunilor orale
63. Care afirmatii referitoare la Tratamentul atraumatic restaurativ din
cadrul îngrijirii primare a sănătății sunt corecte?
A. Constă în eliminarea manuală a smalțului cariat și aplicarea unei obturații cu
glassionomer
B. Are ca obiectiv: sigilarea şanţurilor şi fisurilor cu risc ridicat la carie
C. Constă în realizarea unei obturații estetice cu compozit
D. Constă în realizarea unui tratament endodontic si a unei obturații estetice
E. Constă în aplicarea de mentinătoare de spatiu
F. Are ca obiectiv: restaurarea leziunilor carioase cavitare
G. Este o tehnică propusă pentru acordarea serviciilor stomatologice populaţiei
defavorizate
H. Constă în realizarea detartrajului manual
I. Face parte din Îngrijirea primară a sănătății , modelul OMS de pachet minimal
J. Constă în tratamentul cariei complicate la copii
64. Care afirmatii referitoare la Îngrijirea primară a sănătății nu sunt
corecte?
A. Se referă la tratamente care utilizează tehnici de vârf, inovatoare ale medicinei
B. Reprezintă îngrijiri esenţiale, acceptate şi accesibile pentru toată populaţia
C. Se referă la tratamente care necesită o tehnologie avansată
D. Se referă la tratamente supraspecializate
E. A fost descrisă ca o modalitate universală de acces a populaţiei la îngrijirile de
sănătate
F. Se referă la tratamente de chimioterapie
G. Se referă la tratamente de chirurgie maxilo-facială
H. Asistența primară trebuie să fie acceptată din punct de vedere social și bazată
I. Costul trebuie să fie suportat de fiecare familie şi comunitate
J. Sistemul de asistenţă primară trebuie să fie situat cât mai aproape de zona in
65. Care dintre afirmațiile de mai jos se referă la caracteristicile
sistemului de îngrijire primară a sănătaţii ?
A. Concentrarea asupra prevenţiei şi promovării sănătăţii
B. Aplicarea tehnicilor medicale curative complexe
C. Utilizarea resurselor proprii ale comunităţii
D. Chimioterapia cancerului oral
E. Disponibilitatea universală
F. Radioterapia cancerului oral
G. Aplicarea tehnicilor medicale curative simple
H. Colaborarea cu alte sectoare
I. Implicarea comunităţii
J. Tratamente de reabilitare orală complexă
66. Care afirmaţii referitoare la Piramida alimentaţiei sănătoase sunt
corecte?
A. Reprezintă o exprimare grafică a recomandărilor nutriţionale care trebuie
consumate zilnic
B. La bază se găsesc următoarele alimente:pâine, cereale, orez şi paste
C. În vârf se găsesc următoarele alimente: grasimi, uleiuri, dulciuri
D. Regula de bază este de a consuma doar alimentele aflate în vârful piramidei
E. În vârf se găsesc alimentele care trebuie consumate în cantitatea cea mai mare
F. La bază se găsesc alimentele care trebuie consumate în cantitatea cea mai
mare
G. În vârf se găsesc următoarele alimente: pâine, cereale, orez şi paste
H. În vârf se găsesc alimentele care trebuie consumate în cantitatea cea mai mică
I. La bază se găsesc următoarele alimente: grasimi, uleiuri, dulciuri
J. La bază se găsesc alimentele care trebuie consumate în cantitatea cea mai
mică
67. Care afirmaţii referitoare la Piramida alimentaţiei sănătoase nu sunt
corecte?
A. În vârf se găsesc următoarele alimente: pâine, cereale, orez şi paste
B. La bază se găsesc următoarele alimente: grasimi, uleiuri, dulciuri
C. În vârf se găsesc alimentele care trebuie consumate în cantitatea cea mai mică
D. La bază se găsesc alimentele care trebuie consumate în cantitatea cea mai
mică
E. La bază se găsesc următoarele alimente:pâine, cereale, orez şi paste
F. Nici un aliment nu este interzis, important este frecvenţa si cantitatea acestora
G. În vârf se găsesc alimentele care trebuie consumate în cantitatea cea mai mare
H. La bază se găsesc alimentele care trebuie consumate în cantitatea cea mai
mare
I. Reprezintă o exprimare grafică a recomandărilor nutriţionale care trebuie
consumate zilnic
J. Regula de bază este de a nu consuma alimentele aflate în vârful piramidei
68. Cerinţele unei alimentații corecte sunt:
A. consum mare de băuturi acidulate
B. consumul mare al alimentelor aflate în vârful piramidei alimentaţiei
C. consumul unor produse alimentare de o varietate cat mai mare
D. consumul cantitaţii de alimente repartizat într-o zi în două reprize
E. consumul cantitaţii de alimente repartizat într-o zi în patru sau cinci reprize
F. consum mare de grăsimi şi hidrocarbonate
G. consumul redus al alimentelor aflate la baza piramidei alimentaţiei
H. consum echilibrat
I. consumul unor produse alimentare de mare eficienţă biologică
J. consum moderat
69. Care afirmaţii referitoare la cerinţele unei alimentații corecte sunt
adevărate?
A. consum mare de grăsimi şi carne
B. consumul redus al alimentelor aflate la baza piramidei alimentaţiei
C. consum mare de băuturi acidulate
D. consumul unor produse alimentare de mare eficienţă biologică
E. consum mare de grăsimi şi hidrocarbonate
F. consumul unor produse alimentare de o varietate cat mai mare
G. consumul cantitaţii de alimente repartizat într-o zi în patru sau cinci reprize
H. consum echilibrat
I. consum moderat
J. consumul cantitaţii de alimente repartizat într-o zi în două reprize
70. Care afirmaţii referitoare la influenţa alimentaţiei asupra sănătăţii
orale în perioada pre-eruptivă sunt corecte?
A. Nu exista corelaţie între carenţa de Vitamina D şi mineralizarea scheletului și a
dinţilor temporari
B. Nu exista corelaţie între carenţa de acid folic şi apariţia despicăturilor labio-
palatine
C. Carenţele vitaminice nu influeanţează dezvoltarea aparatului dento-maxilar
D. Cele mai importante efecte negative asupra fătului se pot observa din
săptămâna a 6-a şi a 9-a de sarcină
E. Despicăturile labio-palatine sunt asociate cu o carenţă de acid folic pe
perioada sarcinii
F. Vitamina C are un rol deosebit în formarea matricei de colagen
G. Atentie la administrarea de medicamente care pot avea efecte teratogene
H. Se pot administra nelimitat medicamente în timpul sarcinii
I. Nu exista corelaţie între carenţa de vitamina C si formarea matricei de colagen
J. Vitamina D, Ca şi Mg au rol în formarea şi mineralizarea scheletului și a dinţilor
temporari
orale în etapa 0-3 ani sunt corecte?
A. laptele matern nu reprezinta sursa perfecta de nutrienti pentru dezvoltarea
normală a aparatului dento-maxilar
B. sindromul de biberon este determinat de contactul prelungit al dinţilor cu un
lichid îndulcit
C. laptele matern reprezinta sursa perfectă de trasmitere a substanţelor
bacteriostatice
D. există riscul de aparitie a sindromului de biberon
E. exista si alte produse care pot avea aceleasi efecte benefice ca si laptele
matern
F. nu exista probleme de crestere şi dezvoltare a aparatului dento-maxilar
datorate unei alimentatii incorecte
G. copilul trebuie alimentat cu lapte de vacă, în locul laptelui matern
H. laptele matern reprezinta sursa perfectă de trasmitere a anticorpilor materni
I. laptele matern reprezinta sursa perfecta de nutrienti pentru dezvoltarea
J. trebuie încurajat consumul de hidrocarbonate în locul fructelor
orale în etapa de vârsta 3-6 ani sunt corecte?
A. deficitul de calciu poate determina aparitia sindromului de biberon
B. un aport inadecvat de Calciu și vitamina D poate determina apariţia
rahitismului şi tetaniei
C. se poate face prevenţia cariei dentare prin folosirea apelor de gură cu fluor
D. se poate face prevenţia primară a cariei dintilor temporari printr-un periaj cu o
pastă de dinţi cu fluor, avind o concentraţie de 250-500 ppm F
E. se poate face prevenţia primară a cariei dintilor temporari printr-un periaj cu o
pastă de dinţi cu fluor, avind o concentraţie de 1450ppm F
F. excesul de calciu poate determina apariţia fluorozei dentare
G. pentru a preveni aparitia eroziunilor dentare este recomandat să se consume
mai multă apă decât sucuri acidulate
H. trebuie respectate proporţiile unei alimentaţii echilibrate din ghidul piramidei
alimentaţiei
I. Este recomandfat să se consume mai multe sucuri acidulate decât apă
J. laptele este un aliment de bază
73. Care afirmaţii referitoare la aprecierea potentialului cariogen al
alimentelor sunt corecte:
A. zaharoza este hidrocarbonatul cu cel mai mare potential cariogen
B. momentul consumului de hidrocarbonate este un factor important
C. glucoza este hidrocarbonatul cu cel mai mare potential cariogen
D. textura alimentului este un factor care influenţează timpul de retenţie pe
suprafata dinţilor
E. zaharurile extrinseci au proprietăţi cariogene mai mari decât zaharurile
intrinseci
F. fructoza este hidrocarbonatul cu cel mai mare potential cariogen
G. amidonul este hidrocarbonatul cu cel mai mare potential cariogen
H. frecvenţa ingestiei este un factor mai important decât cantitatea totală
consumată
I. zaharurile intrinseci au proprietăţi cariogene mai mari decât zaharurile
extrinseci
J. momentul consumului de glucide nu influenţează efectul cariogen
74. Care dintre următoarele alimente sunt considerate cele mai
cariogene?
A. mere
B. lapte
C. fructe uscate
D. zahăr
E. banane
F. dulceață
G. nuci
H. citrice
I. brinzeturi
J. miere
75. Care dintre următoarele băuturi sunt considerate cele mai
cariogene?
A. compoturi
B. băuturi alcoolice dulci
C. lapte de vacă
D. cafea
E. apa minerală
F. lapte matern
G. ceaiuri îndulcite
H. siropuri
I. infuzie plante
J. sucuri de fructe îndulcite
76. Care dintre alimentele de mai jos sunt consideratecariostatice?
A. carne
B. fructe de mare
C. sirop
D. miere
E. suc de fructe îndulcit
F. brinza
G. lapte
H. banane
I. fructe uscate
J. nuci
77. Care afirimaţii cu privire la influenţa alimentaţiei asupra apariţiei
bolii parodontale sunt corecte?
A. Carenţele vitaminice nu influenţeză apariţia bolii parodontale
B. Alimentele solide cu o consistenţă fermă cresc producţia de salivă si au un rol
antibacterian
C. Consumul exagerat de băuturi acidulate poate influenţa apariţia bolii
parodontale
D. Statusul nutriţional nu poate influenţa vulnerabilitatea unei persoane şi
progresia afecţiunilor parodontale
E. Consumul exagerat de hidrocarbonate poate influenţa apariţia bolii
parodontale
F. O alimentaţie echilibrată determină creşterea rezistenţei tesuturilor gingivale
la infecţii şi reducerea gravităţii acestora.
G. Statusul nutriţional poate influenţa vulnerabilitatea unei persoane şi progresia
afecţiunilor parodontale
H. Carenţa de vitamina C poate prejuducia mecanismul de apărare antibacterian
I. Consistenţa alimentelor nu influenţează direct ţesutul gingival
J. Carenţa de minerale (Fe, Zn, Ca) poate prejuducia mecanismul de apărare
antibacterian
78. Grupele de populaţionale cu risc crescut de apariţie a cariilor
dentare sunt :
A. Femeile însărcinate
B. Bolnavii cronici
C. Persoanele obeze
D. Imigranţii
E. Bolnavii cu ulcer gastric
F. Bolnavii psihici
G. Bolnavii cu valvulopatii
H. Copiii care folosesc ape de gură cu fluor
I. Bolnavii cu ulcer duodenal
J. Copiii cu despicături labio-palatine
79. Care sunt consecinţele diabetului zaharat asupra sănătăţii orale?
A. Succeptibilitate la apariția de carii dentare
B. Lichenul plan
C. Diabetul zaharat nu are consecinţe negative asupra sănătăţii orale
D. Susceptibilitate crescută la afecțiuni parodontale
E. Probleme infecțioase
F. Predispoziție la apariția de candidoze
G. Osteoradionecroza
H. Eritroplazia
I. Probleme de cicatrizare
J. Leucoplazia
80. Care afirmaţii referitoare la consilierea pacienților în cabinetul
dentar cu privire la igiena alimentaţiei sunt corecte :
A. copiii pot consuma hidrocarbonate de maximum 7 ori pe zi
B. alimentatia trebuie limitată doar la 3 mese principale și 2 gustări
C. trebuie utilizat un chestionar pentru a cunoaste comportamentul si
obisnuintele alimentare al pacienților
D. la sfîrsitul mesei se pot consuma dulciuri si fructe uscate
E. nu există riscuri în cazul consumului excesiv de sucuri acidulate
F. eliminarea dulciurilor moi și lipicioase, sucurilor acidulate si dulci
G. trebuie utilizată sare cu fluor
H. nu există riscuri în cazul consumului excesiv de hidrocarbonate
I. alimentatia trebuie limitată doar la 2 mese principale
J. la sfîrsitul mesei se poate consuma brânză, legume crude
dentar cu privire la igiena alimentaţiei nu sunt corecte :
A. trebuie utilizată sare cu fluor
B. alimentatia trebuie limitată doar la 2 mese principale
C. trebuie utilizat un chestionar pentru a cunoaste comportamentul si
D. eliminarea dulciurilor moi și lipicioase, sucurilor acidulate si dulci
E. la sfîrsitul mesei se poate consuma brânză, legume crude
F. nu există riscuri în cazul consumului excesiv de sucuri acidulate
G. la sfîrsitul mesei se pot consuma dulciuri si fructe uscate
H. alimentatia trebuie limitată doar la 3 mese principale și 2 gustări
I. copiii pot consuma hidrocarbonate de maximum 7 ori pe zi
J. nu există riscuri în cazul consumului excesiv de hidrocarbonate
82. Care afirmaţii referitoare la consecinţele diabetului zaharat asupra
sănătăţii orale sunt incorecte?
A. Leucoplazie
B. Probleme de cicatrizare
C. Sarcom Kaposi
D. Lichen plan
E. Succeptibilitatea la apariția de carii dentare
F. Diabetul zaharat nu are consecinţe negative asupra sănătăţii orale
G. Eritroplazie
H. Susceptibilitate crescută la afecțiuni parodontale
I. Predispoziție la apariția de candidoze
J. Probleme infecțioase
83. Ce caracteristici are Piramida alimentaţiei sănătoase?
A. Regula de bază este de a consuma doar alimentele aflate în vârful piramidei
B. În vârf se găsesc următoarele alimente: pâine, cereale, orez şi paste
C. În vârf se găsesc următoarele alimente: grasimi, uleiuri, dulciuri
mică
F. În vârf se găsesc alimentele care trebuie consumate în cantitatea cea mai mare
G. Reprezintă o exprimare grafică a recomandărilor nutriţionale care trebuie
consumate zilnic
mare
I. În vârf se găsesc alimentele care trebuie consumate în cantitatea cea mai mică
J. La bază se găsesc următoarele alimente: grasimi, uleiuri, dulciuri
84. Care sunt obiectivele educaţiei pentru sănătate:
A. Incurajarea adresabilităţii la cabinetele dentare pentru manopere terapeutice
B. Nu există modele care să poată schimba comportamentul nesanogen
C. Educaţia pentru sănătate nu se referă la schimbarea comportamentului
nesanogen
D. Nu se poate schimba un comportament deja format
E. Incurajarea adresabilităţii la cabinetele dentare pentru controale preventive
F. Adoptarea unui comportament sanogen
G. Nu este necesară adoptarea unui comportament sanogen pentru menţinerea
sănătăţii
H. Informarea populaţiei cu scopul de a cunoaşte manifestările bolilor şi
prevenirea lor
I. Motivaţia populației pentru ca să-și schimbe comportamentul
J. Dobândirea unor aptitudini şi deprinderi care să fie favorabile sănătăţii
85. Care afirmaţii referitoare la obiectivele educaţiei pentru sănătate
sunt corecte:
A. Motivaţia populației pentru ca să-și schimbe comportamentul
B. Populaţia nu trebuie convinsă să adopte un comportament sanogen
C. Medicul stomatolog nu este obligat să se ocupe de educaţia pentru sănătate
în cabinetul dentar
D. Incurajarea adresabilităţii la cabinetele dentare pentru controale preventive
E. Informarea populaţiei cu scopul de a cunoaşte manifestările bolilor şi
prevenirea lor
F. Nu se poate schimba un comportament deja format
G. Medicul stomatolog nu are timp să se ocupe de educaţia pentru sănătate în
cabinetul dentar
H. Dobândirea unor aptitudini şi deprinderi care să fie favorabile sănătăţii
I. În cabinetul dentar educaţia pentru sănătate trebuie realizată de asistenta
medicală
J. Adoptarea unui comportament sanogen
86. Care sunt beneficiile unei bune comunicări în practica medicală:
A. Controlul durerii postoperatorii
B. Respectarea indicatiilor medicale nu depinde de o bună comunicare dintre
medic si pacient
C. Satisfacţia pacientului faţă de îngrijirile medicale primite
D. Diminuarea complicaţiilor post-operatorii
E. Nu există beneficii ca urmare a comunicării eficiente dintre medic şi pacient
F. Reducerea stres-ului
G. Controlul durerii postoperatorii nu depinde de o bună comunicare dintre
medic si pacient
H. Respectarea indicaţiilor medicale
I. Satisfacţia pacientului faţă de îngrijirile medicale primite nu depinde de o bună
comunicare dintre medic si pacient
J. Pacientul pune accent mai mult pe abilităţile profesionale decit pe cele de
comunicare ale medicului
87. Care sunt barierele create de medic care intervin în comunicarea
medic–pacient ?
A. Acceptarea unei comunicări deficitare cu pacientul
B. Subaprecierea, evitarea sau refuzul bolnavilor dificili
C. Frica pacientului de a nu fi pus intr-o situaţie jenantă
D. Neîncrederea pacientului în medic
E. Dorinţa exagerată a pacientului de a face pe plac medicului şi de a prezenta
doar o parte din simptome
F. Ascunderea emoţiilor pacientului în faţa medicului
G. Trăsături nepotrivite ale medicului: grabă, nerăbdare, oboseală, plictiseală,
răceală, ton ridicat
H. Exces sau lipsă de autoritate faţă de bolnav
I. Angrenarea în situaţii conflictuale
J. Perspective diferite ale pacientului în privința planului de tratament
88. Care sunt barierele create de pacient care intervin în comunicarea
medic–pacient ?
A. Subaprecierea, evitarea sau refuzul bolnavilor dificili
B. Frica pacientului de a nu fi pus intr-o situaţie jenantă
C. Angrenarea în situaţii conflictuale
D. Dorinţa exagerată a pacientului de a face pe plac medicului şi de a prezenta
E. Ascunderea emoţiilor pacientului în faţa medicului
F. Perspective diferite ale pacientului în privința planului de tratament
G. Exces sau lipsă de autoritate faţă de bolnav
H. Trăsături nepotrivite ale medicului: grabă, nerăbdare, oboseală, plictiseală,
I. Acceptarea unei comunicări deficitare cu pacientul
J. Neîncrederea pacientului în medic
89. Regulile de bază pentru o bună comunicare în sănătate sunt :
A. Trebuie respectate alegerile pacientului, dar fără ca acestea să fie exagerate
B. Nu trebuie ținut cont de inegalităţile privind accesul la informaţii, inegalităţile
sociale, coduri culturale sau etnice
C. Nu trebuie obtinut consimtamintul pacientului pentru tratamentul realizat
D. Algerile pacientului nu trebuie să fie respectate
E. Pentru ca mesajul să nu fie respins, pacientul nu trebuie speriat
F. Pacientul nu trebuie stigmatizat sau culpabilizat
G. Nu trebuie impuse anumite norme sociale, de exemplu, impărţind populaţia in
două categorii: buni şi rai
H. Pacientul trebuie să fie speriat pentru ca mesajul să aibă efect
I. Trebuie ținut cont de inegalităţile privind accesul la informaţii, inegalităţile
J. Pacienţii cu dizabilităţi psihice trebuie să fie evitaţi
90. Care afirmaţii referitoare la Sursele conflictuale dintre medic şi
pacient sunt adevărate:
A. Nerespectarea secretului profesional
B. Insistentele medicului ca pacientul să adopte un comportament nesanogen
C. Neintelegerile determinate de situatia financiara a pacientului
D. Eviaterea pacientilor infectati cu virusul HIV
E. Insistentele medicului ca pacientul sa renunte la fumat
F. Insistentele medicului pentru educaţia din cabinetul dentar pentru schimbarea
comportamentului
G. Oferirea de avantaje comerciale pacientului pentru obtinerea datelor
personale
H. Aparitia de iatrogenii in timpul tratamentelor dentare
I. Nemultumiri legate de aspectul si functionalitatea lucrarilor protetice
J. Oferirea de avantaje comerciale pacientului pentru renuntarea la fumat
91. Obiectivele unei campanii de comunicare pentru sănătate sunt:
A. Publicul poate fi de orice vîrsta
B. Prezentarea impreună cu alte evenimente mediatice, comunitare, religioase
C. Alegerea unui public ţintă bine definit şi destul de numeros
D. Nu contează interesele populației
E. Nu contează mediul social de proveniență a publicului
F. Oferirea de avantaje necomerciale
G. Motivarea schimbării comportamentului nesanogen
H. Oferirea de avantaje financiare
I. Stabilirea unei perioade clare de mediatizare
J. Oferirea de avantaje comerciale
92. Care afirmatii referitoare la modelul transteoretic de schimbare a
comportamentului sunt corecte?
A. În etapa de contemplare, persoana este conştientă de problema respectivă şi
se gândeşte să înceapă să se schimbe
B. În etapa de contemplare, persoana nu se gândeşte la schimbare
C. Teoria identifică 5 etape necesare schimbării
D. Teoria identifică 10 etape necesare schimbării
E. În etapa de acţiune, persoana intenţionează să se schimbe
F. În etapa de acţiune, persoana își modifică comportamentul
G. În etapa de pre-contemplare, o persoană nu este conştientă că are o
problemă, de aceea nu se gândeşte la schimbare
H. În etapa de pregătire, din punct de vedere emoţional persoana intenţionează
să se schimbe
I. În etapa de pre-contemplare, persoana intenţionează să se schimbe
J. În etapa de pregătire, persoana nu intenţionează să se schimbe
93. Care afirmaţii referitoare la Educaţia pentru sănătatea orală în
cabinetul dentar pentru copii sunt adevărate?
A. Preventia cariei dentare presupune utilizarea unei paste de dinti cu o
concentratie de 1450 ppm Fluor pentrucopiii de peste 6 ani
B. Preventia cariei dentare presupune utilizarea unei paste de dinti cu o
concentratie de 1450 ppm Fluor pentru copiii de 2-6 ani
C. Trebuie asigurată protectia dinţilor în cazul sporturilor
D. Preventia cariei dentare presupune utilizarea unei paste de dinti cu o
E. Preventia cariei dentare presupune utilizarea unei paste de dinti cu o
F. Preventia cariei dentare presupune utilizarea unei paste de dinti cu o
G. Preventia cariei dentare presupune utilizarea unei paste de dinti cu o
H. Nu trebuie asigurată protectia dinţilor în cazul sporturilor
I. Practicianul trebuie să se adapteze vârstei copilului prin vocabular, imaginaţie
J. Preventia cariei dentare presupune utilizarea unei paste de dinti cu o
cabinetul dentar pentru adolescenți sunt adevărate?
A. Preventia cariei dentare la adolescenti presupune utilizarea unei paste de dinti
cu o concentratie de 1450 ppm Fluor
B. Medicul stomatolog va avea in vedere erupția molarului de minte: tulburări de
erupție, simptome, prevenție
C. Se va acorda atentie anomaliilor dento-faciale și la interceptarea acestora în
fază incipientă
D. Preventia cariei dentare la adolescenti presupune utilizarea unei paste de dinti
E. Preventia cariei dentare la adolescenti presupune utilizarea zilnica a apei de
gura cu Fluor cu o concentratie de 500 ppm
F. Preventia cariei dentare la adolescenti presupune utilizarea zilnica apei de gura
cu Fluor cu o concentratie de 900 ppm
G. Preventia cariei dentare la adolescenti presupune utilizarea unei paste de dinti
H. Se va acorda atentie igienei alimentatiei: consum de hidrocarbonate, sucuri
acidulate, fumat, alcool
I. Preventia cariei dentare la adolescenti presupune utilizarea zilnica a apei de
J. Preventia cariei dentare la adolescenti presupune utilizarea zilnica apei de gura
cu Fluor cu o concentratie de 5% fluorura de sodiu
cabinetul dentar pentru vârstnici sunt adevărate?
A. Nu sunt necesare sfaturi suplimentare privind riscurile care pot surveni în
funcţie de patologia generală
B. Igiena orală se face cu paste de dinti cu fluor cu o concentratie de 3500 ppm
Fluor
C. Se are în vedere prevenirea bolii parodontale
D. Medicul stomatolog va avea in vedere respectarea igienei orale cu paste de
dinti cu o concentratie de 500 ppm Fluor
E. Medicul stomatolog va avea in vedere erupția molarului de minte
F. Şedinţele terapeutice trebuie să fie scurte și să nu obosească pacientul
G. Trebuie explicate manoperele terapeutice și riscurile care pot surveni în funcţie
de patologia generală
H. Se are în vedere depistarea leziunilor suspecte
I. Igiena orală se face cu ape de gură cu fluor 2500 ppm Fluor
J. Igiena orală se face cu ape de gură cu soluție antiplacă bacteriană
96. Care afirmaţii referitoare la Educaţia pentru sănătatea orală la nivel
comunitar sunt adevărate?
A. Nu implică participarea personalului medical
B. Se desfășoară în cabinetul dentar
C. Presupune sedinte de educație pentru menținerea igienei orale si prevenirea
afecțiunilor orale
D. Se desfășoară în școli
E. Se desfășoară prin campanii mediatice
F. Nu implică participarea familiei
G. Se desfășoară în centre medicale sociale
H. Nu implică participarea profesorilor
I. Se desfășoară în căminele de pensionari
J. Se desfășoară în instituții pentru persoanele cu handicap
populaţional sunt adevărate?
A. Are eficacitate crescută
B. Se desfășoară în școli
C. Se desfășoară în centre medicale sociale
D. Se desfășoară prin campanii mediatice
E. Se desfășoară în cabinetul stomatologic
F. Se desfășoară în căminele de pensionari
G. Are eficacitate redusă, deoarece se difuzează informaţii deja cunoscute
H. Se referă la implicarea medicilor în transmiterea mesajului sanogen la nivelul
comunitatii în care îşi desfăşoară activitatea
I. Metodele utilizate sunt: articole din ziare, articole on-line, radio şi televiziune
J. Metodele utilizate sunt: informaţii scrise în broşuri
98. Care afirmatii referitoare la abilităţile de comunicare ale medicului
sunt adevărate:
A. Presupune modalitatea de transmitere a veştilor proaste
B. Nu presupune obţinerea consimţământului informat al părinților (în cazul
copiilor)
C. Presupune furnizarea de explicaţii corecte privind diagnosticul, planul de
tratament, devizul
D. Este necesară obţinerea consimţământului informat al pacientului
E. Nu presupune comunicarea cu alţi profesionişti din sănătate
F. Presupune acordarea de sfaturi privind stilul de viaţă, promovarea sănătăţii,
identificarea factorilor de risc
G. Nu este rolul medicului de a transmite veştile proaste
H. Nu presupune acordarea de sfaturi privind factorii de risc
I. Nu presupune obţinerea consimţământului informat al pacientului
J. Presupune comunicarea cu alţi profesionişti din sănătate
99. Care sunt dimensiunile calităţii vieţii?
A. Statusul parodontal
B. Senzaţiile somatice
C. Edentația netratată
D. Relaţiile sociale
E. Tumorile cavității orale
F. Starea fizică a pacientului
G. Starea afectivă
H. Starea psihologică a pacientului
I. Statusul odontal
J. Traumatismele dento-parodontale
100. Care este scopul utilizării analizelor asupra calităţii vieţii?
A. Analiza efectelor tratamentelor sau bolii aupra calitatii vietii
B. Evaluarea efectelor fizice, psihice şi sociale ale bolilor asupra vieţii cotidiene a
pacienţilor
C. Determinarea nevoilor psihice, fizice si sociale ale pacientului pe perioada
îmbolnăvirii
D. Stabilirea prevalenței unei boli la nivel populațional
E. Monitorizarea progresului tratamentelor aplicate
F. Calcularea riscului relativ de îmbolnăvire
G. Proiectarea de pachete de îngrijiri medicale eficace şi eficiente
H. Cunoașterea riscului carios al pacientului
I. Stabilirea incidenței unei boli la nivel populațional
J. Calcularea raportului șanselor
101. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un indicator socio-
dentar sunt:
A. Să aibă aplicabilitate practică
B. Să aibă la bază un model teoretic relevant
C. Să fie practic
D. Să aibă o valoare mare a sensibilității
E. Să ofere date concrete
F. Nu este important ca să fie ușor de completat
G. Să aibă o valoare mare a specificității
H. Nu necesită validare
I. Nu trebuie să aibă la bază un model teoretic relevant
J. Să aibă o bună validitate
102. Care afirmații referitoare la condițiile unui indicator socio-dentar
sunt corecte?
B. Să aibă o valoare mare a sensibilității
C. Nu trebuie sa aiba aplicabilitate practică
D. Să fie practic
E. Să aibă o valoare mare a specificității
F. Să ofere date concrete
G. Să aibă o bună validitate
H. Să aibă la bază un model teoretic relevant
I. Nu trebuie să aibă la bază un model teoretic relevant
J. Nu este important ca să fie ușor de completat
103. Care afirmații referitoare la condițiile unui indicator socio-dentar nu
sunt corecte?
A. Să fie practic
B. Nu trebuie să aibă la bază un model teoretic relevant
C. Să aibă o bună validitate
D. Nu este important ca să fie ușor de completat
E. Să aibă o valoare predictivă pozitivă mare
F. Să aibă o valoare predictvă negativă mare
G. Să aibă la bază un model teoretic relevant
H. Să aibă aplicabilitate practică
I. Să ofere date concrete
J. Nu trebuie sa aiba aplicabilitate practică
104. Care sunt caracteristicile indicatorului Oral Health Impact Profile
14?
A. Este un indicator clinic
B. Nu este ușor de înțeles
C. Prezintă o bază teoretică demonstrată ştiinţific
D. Permite explorarea dimensiunilor multiple ale calităţii vieţii
E. Este greu de utilizat în context clinic
F. Este singurul instrument de măsurare pentru infirmitate, incapacitate,
handicap
G. Urmăreşte efectele sănătăţii orale în termeni de incapacitate socială
H. Permite efectuarea unor analize statistice performante şi relevante
I. Urmărește efectele vieții psihologice asupra statusului odontal
J. Urmărește efectele vieții sociale asupra statusului parodontal
105. Care afirmații referitoare la indicatorul Oral Health Impact Profile
14 sunt corecte?
A. Se prezinta sub forma unui chestionar cu 42 intrebări
B. Este un indicator clinic
C. Este greu de utilizat în context clinic
D. Urmărește efectele vieții psihologice asupra statusului odontal
E. Urmărește efectele vieții sociale asupra statusului parodontal
F. Este uşor de utilizat în context clinic
G. Este un indicator socio-dentar
H. Este singurul instrument de măsurare pentru infirmitate, incapacitate,
handicap
I. Este succint
J. Se prezinta sub forma unui chestionar cu 14 intrebări
106. Care afirmatii privind regulile de baza pentru o buna comunicare in
sanatate sunt adevarate?
A. Trebuie ținut cont de inegalităţile privind accesul la informaţii, inegalităţile
B. Algerile pacientului nu trebuie să fie respectate
C. Pentru ca mesajul să nu fie respins, pacientul nu trebuie speriat
D. Trebuie respectate alegerile pacientului, dar fără ca acestea să fie exagerate
E. Pacientul nu trebuie stigmatizat sau culpabilizat
F. Pacienţii cu dizabilităţi psihice trebuie să fie evitaţi
G. Pacientul trebuie să fie speriat pentru ca mesajul să aibă efect
H. Nu trebuie obtinut consimtamintul pacientului pentru tratamentul realizat
I. Nu trebuie impuse anumite norme sociale, de exemplu, impărţind populaţia in
J. Nu trebuie ținut cont de inegalităţile privind accesul la informaţii, inegalităţile
107. Care afirmatii privind obiectivele unei campanii de comunicare sunt
corecte?
A. Oferirea de avantaje comerciale
B. Motivarea schimbării comportamentului nesanogen
C. Publicul poate fi de orice vîrsta
D. Stabilirea unei perioade clare de mediatizare
E. Oferirea de avantaje financiare
F. Nu contează interesele populației
G. Prezentarea impreună cu alte evenimente mediatice, comunitare, religioase
H. Nu contează mediul social de proveniență a publicului
I. Alegerea unui public ţintă bine definit şi destul de numeros
J. Oferirea de avantaje necomerciale
108. Codurile pentru leziunea carioasă ale indicatorului ICDAS sunt:
A. Cavitate distinctă în smalţ şi dentină cu/fara afectare pulpară
B. Modificare distinctă în smalţ-white spot, brown spot
C. Prima modificare vizibilă în smalţ
D. Carie în smalţ fără dentină vizibilă
E. Fractura corono-radiculară
F. Luxatia dentara
G. Leziune de furcatie
H. Umbră dentinară care transpare printr-un smalt aparent integru
I. Fractura coronara
J. Avulsie dentara
109. Care sunt codurile de restauratie ale indicatorului ICDAS?
A. sigilare totală
B. implant dentar
C. umbra dentinară
D. coroană metalică
E. sigilare partială
F. fractura corono-radiculară
G. obturaţie fizionomică
H. obturaţie de amalgam
I. proteza partiala acrilică
J. fractura coronară
110. Indicatorul CAO are următoarele dezavantaje:
A. Evalueaza cariile de tip brown spot
B. Evalueaza cariile de tip white spot
C. Face diferenta intre dinții absenti de cauze carioase sau parodontale
D. Nu face diferenta între obturatii
E. Face diferenta intre obturatiile clasice si cele preventive
F. Oferă aceeaşi valoare fiecărei componente în parte
G. Evalueaza cariile cavitare
H. Nu face diferenta între cauzele pierderii dintilor
I. Este ireversibil
J. Este reversibil
111. Care sunt factorii de risc generali ai cariei dentare:
A. Porphyromonas gingivalis
B. Ciclosporina
C. Nifedipina
D. Patologia glandelor salivare
E. Sdr Songren
F. Medicație administrată cronic care scade fluxul salivar
G. Iradieri în zona cap-git
H. Streptococcus Mutans
I. Fenitoina
J. Diabet zaharat
112. Prevenția primară a cariei dentare presupune:
A. Depistarea leziunilor carioase de tip white-spot
B. Sigilarea șanțurilor și fosetelor
C. Fluorizarea
D. Igiena alimentației
E. Depistarea leziunilor carioase de tip brown-spot
F. Tratamentul complicatiilor cariei dentare
G. Tratamentul pulpitei seroase acute
H. Educație pentru sănătate
I. Igiena orală
J. Tratamentul hiperemiei inflamatorii
113. Care sunt factorii de risc generali ai bolii parodontale?
A. Refluxul gastro-esofagian
B. Consumul de hidrocarbonate
C. Streptoccocus Mutans
D. Consumul de alcool
E. Diabetul zaharat
F. Fumatul
G. Consumul de băuturi acidulate
H. Ereditatea
I. Dezechilibre endocrine
J. Administrarea unor medicamente (Fenitoină)
114. Care dintre afirmatiile de mai jos reprezinta factori de risc generali
ai bolii parodontale?
A. Ocluzia traumatogenă
B. Dezechilibre endocrine
C. Ulcerul gastric si duodenal
D. Boli inflamatorii dobândite
E. Stres
F. Consumul de băuturi acidulate
G. Streptoccocus Mutans
H. Infectia cu virusul HIV/SIDA
I. Afecțiuni hematologice
J. Lipsa igienei orale
115. Care sunt factorii de risc locali ai bolii parodontale:
A. Depozitele moi alimentare
B. Stres-ul
C. Fumatul
D. Administrarea de Fenitoină
E. Tartrul dentar
F. Diabetul zaharat
G. Edentaţiile netratate
H. Tratamente ortodontice incorecte
I. Administrarea de Nifedipină
J. Malocluzia
116. Prevenția primară a bolii parodontale presupune:
A. Tratamentul chirurgical al pungilor parodontale
B. Controlul plăcii bacteriene prin mijloace mecanice
C. Creşterea rezistenţei organismului
D. Educaţia pentru sănătate
E. Curetarea pungilor parodontale
F. Prevenirea complicațiilor
G. Controlul fumatului
H. Depistarea precoce a bolii parodontale
I. Prevenirea sechelelor
J. Controlul plăcii bacteriene prin mijloace chimice
117. Care afirmatie este corectă în legătura cu Indicatorul CPITN :
A. Se realizează la pacienții de peste 16 ani
B. Apreciază numai necesarul de tratament parodontal
C. Se realizează și la pacienții cu virsta de 6 ani
D. Pentru realizare se împart arcadele în 6 sextanți
E. Este un indicator al statusului parodontal
F. Are coduri pentru statusul parodontal si coduri pentru necesarul de tratament
G. Examenul clinic se realizează cu sonda parodontală OMS
H. Este un indicator al statusului odontal
I. Apreciază mobilitatea dentară
J. Examenul clinic se realizează cu sonda dentară
118. Codurile Indicatorului CPITN sunt:
A. recesiune gingivala
B. mobilitate dentară grad 2
C. pungă parodontală de peste 6 mm
D. pungă parodontală de până la 5,5 mm
E. pierdere de atasament
F. parodonţiu sănătos
G. mobilitate dentară grad 1
H. sângerare la sondare
I. mobilitate dentară grad 3
J. tartru dentar
119. Care afirmatii sunt corecte in cazul indicatorului CPI Modificat?
A. Apreciază singerarea gingivala
B. Apreciază mobilitatea dentară
C. Examenul clinic se realizează cu sonda dentară
D. Apreciază pierderea de atasament
E. Examenul clinic se realizează cu sonda parodontala
F. Are 5 coduri
G. Este un indicator al statusului odontal
H. Nu are coduri pentru necesarul de tratament
I. Apreciază punga parodontala
J. Are coduri pentru necesarul de tratament
120. Care afirmatii sunt incorecte în cazul Indicatorului CPITN?
A. Apreciază numai necesarul de tratament parodontal
C. Pentru realizare se împart arcadele în 6 sextanți
D. Se realizează și la pacienții cu virsta de 6 ani
E. Este un indicator al statusului parodontal
F. Are coduri pentru statusul parodontal si coduri pentru necesarul de tratament
G. Se realizează la pacienții de peste 16 ani
H. Examenul clinic se realizează cu sonda parodontală OMS
I. Examenul clinic se realizează cu sonda dentară
J. Este un indicator al statusului odontal
121. Care afirmatii sunt incorecte in cazul Indicatorului CAO?
A. Apreciază cariile necavitare
B. Nu face diferența între dinții extrasi de cauza carioasă si cei extrasi de cauză
parodontală
C. Este reversibil
D. Este ireversibil
E. Este un indicator de prevalență a cariei dentare
F. Apreciază numai cariile cavitare
G. Este un indicator al statusului parodontal
H. Este un indicator de prevalență a afectiunilor parodontale
I. Apreciază eroziunile dentare
122. Care afirmatii sunt incorecte in cazul Indicatorului ICDAS?
A. Are numai coduri pentru caria dentară
B. Apreciază numai cariile necavitare
C. Are coduri pentru restauratie si coduri pentru caria dentară
D. Este un indicator al statusului parodontal
E. Apreciază numai cariile cavitare
F. Este un indicator al statusului odontal
G. Este un indicator al necesarului de tratamente ortodontice
H. Apreciază caria de tip brown spot
I. Apreciază toate tipurile de carie dentară
J. Apreciaza caria de tip white spot
123. Care dintre indicatorii de mai jos sunt indicatori de evaluare a
statusului oral:
A. Incidența
B. Oral Health Impact Profile (OHIP)
C. RCI (Root caries index)
D. CAOS
E. Geriatric Oral Health Assesment Index (GOHAI)
F. Odds ratio (OR)
G. CPITN
H. CPI modificat
I. Prevalența
J. CAOD
124. Care dintre indicatorii de mai jos nu sunt indicatori de evaluare a
statusului oral:
A. CPI modificat
B. CAOS
C. CAOD
D. Geriatric Oral Health Assesment Index (GOHAI)
E. Oral Health Impact Profile (OHIP)
F. Child-OIDP
G. RCI (Root Caries Index)
H. Socio-dental Scale
I. Odds ratio (OR)
J. CPITN
125. Care dintre indicatorii următori sunt indicatori socio-dentari:
A. CPITN
B. Dental Impact Profile (DIP)
C. RCI
D. CAO
E. IOTN
F. Geriatric Oral Health Assessment Instrument (GOHAI)
G. European Global Oral Health Indicators (EGOHID)
H. Child-OIDP
I. Oral Health Impact Profile (OHIP)
J. Dental Impacts of Daily Living (DIDL)
126. Care sunt caracteristicile indicatorului CAO:
A. Este ireversibil
B. Apreciază eroziunile dentare
C. Este un indicator al statusului odontal
D. Evaluează pierderea de ataşament parodontal
E. Este un indicator de calitate a vieţii
F. Este un indicatorde prevalență a cariei dentare
G. Apreciază numai cariile cavitare
H. Are multe dezavantaje
I. Este reversibil
J. Apreciază cariile necavitare
127. Care dintre indicatorii următori nu sunt indicatori socio-dentari:
A. RCI
B. Geriatric Oral Health Assessment Instrument (GOHAI)
C. Oral Health Impact Profile (OHIP)
D. Dental Impact Profile (DIP)
E. CPITN
F. Child-OIDP
G. IOTN
H. European Global Oral Health Indicators (EGOHID)
I. Dental Impacts of Daily Living (DIDL)
J. CAO
128. Care afirmații sunt corecte în legătură cu factorii de risc generali ai
cariei dentare?
A. Porphyromonas gingivalis
B. Diabetul zaharat
C. Iradierile în zona cap-gât
D. Medicația administrată cronic care scade fluxul salivar
E. Fenitoina
F. Patologia glandelor salivare
G. Fumatul
H. Sdr Sjongren
I. Nifedipina
J. Ciclosporina
bolii parodontale?
A. Afecțiuni hematologice
B. Dezechilibre nutriționale
C. Patologia glandelor salivare
D. Lipsa igienei orale
E. Ocluzia traumatogenă
F. Infecția cu virusul HIV/SIDA
G. Factori ereditari
H. Boli inflamatorii dobândite
I. Streptoccocus Mutans
J. Sdr Sjongren
130. Care afirmații sunt corecte în legătură cu factorii de risc locali ai
bolii parodontale?
A. Obturații ioncorecte
B. Sdr Sjongren
C. Streptoccocus Mutans
D. Malocluzia
E. Diabetul zaharat
F. Edentațiile netratate
G. Patologia glandelor salivare
H. Medicația administrată cronic care scade fluxul salivar
I. Tratamente ortodontice incorecte
J. Ocluzia traumatogenă
131. Prevenţia primară a cancerului oral presupune:
A. programe de promovare a sănătății orale în scoli
B. informarea populatiei despre acest subiect
C. renuntarea la fumat
D. chimioterapie
E. detectarea în stadiu precoce
F. educarea populatiei despre factorii de risc
G. corectarea sechelelor
H. radioterapie
I. reducerea consumului de alcool
J. tratamentul chirurgical al tumorilor
132. Preventia secundara a cancerului oral presupune:
A. consultarea obligatorie periodică a pacientilor cu leziuni suspecte
B. dispensarizarea pacientilor cu leziuni neoplazice
C. educarea populatiei despre factorii de risc
D. realizarea unui screening populational
E. radioterapie
F. tratamentul chirurgical al tumorilor
G. corectarea sechelelor
H. detectarea în stadiu precoce
I. chimioterapie
J. aplicarea metodelor de screening specifice fiecarei tari
133. Prevenția terțiară a cancerului oral presupune:
A. readaptarea funcțională post-terapeutică
B. informarea populatiei despre factorii de risc
C. tratamentul chirurgical al tumorilor
D. corectarea sechelelor
E. chimioterapie
F. radioterapie
G. readaptarea organică post-terapeutică
H. screening populational
I. realizarea de obturatoare
J. educatie terapeutica
134. Avantajele screening-ului populațional pentru cancerul oral sunt:
A. Riscul de aparitie a trismusului
B. Evitarea complicatiilor si sechelelor
C. Calitatea vieţii este mai puţin afectată
D. Riscul de aparitie a osteoradionecrozei
E. Costurile tratamentului oncologic sunt mai mari
F. Rata de supraviețuire este redusă
G. Costurile tratamentului oncologic sunt mai mici
H. Rata de supravieţuire este dependentă de stadiul în care boala a fost depistată
I. Riscul de aparitie al xerostomiei
J. Tratamentul chirurgical este mai puţin invaziv
135. Factorii etiologici ai cancerului oral sunt:
A. consumul exagerat de băuturi carbogazoase
B. consumul de alcool
C. consumul exagerat de glucide
D. consumul exagerat de sare
E. infectia cu Virusul Papilloma uman
F. FARA ENUNT
G. mestecatul de betel
H. leziunile precanceroase
I. fumatul
J. implantele dentare
136. Care sunt factorii etiologici ai cancerului oral ?
A. sistem imunitar scăzut
B. expunerea cronică la soare
C. sigilarea molarilor
D. xerostomia
E. existența unui cancer anterior
F. restaurarile metalo-ceramice
G. aplicarea de geluri cu fluor
H. fluorizarea apei potabile
I. asocierea dintre alcool si fumat
J. antecedente familiale de carcinom epidermoid
137. Cele mai frecvente leziunile preneoplazice sunt:
A. Abces parodontal
B. Eritroplazie
C. Parodontita ulcero-necrotică
D. Abces dentar
E. Lichen plan
F. Leucoplazie
G. Herpes labial
H. Gingivită ulcero-necrotică
I. Cheilită actinică
J. Leucoplazie verucoasă
138. Efectele fumatului asupra cavității orale sunt:
A. halenă caracteristică
B. herpes labial
C. gingivită ulecro-necrotică
D. alterarea gustului
E. creşterea severităţii bolii parodontale
F. cancer oral
G. leziuni precanceroase
H. abces parodontal
I. parodontita ulcero-necrotică
J. abces dentar
139. Efectele consumului de alcool asupra cavității orale sunt:
A. Candidoză orală
B. Creșterea profunzimii pungilor parodontale
C. Parodontita ulcero-necrotică
D. Pigmentatii brune la nivelul smaltului
E. Scăderea debitului salivar
F. Eroziuni dentare
G. Eritem linear gingival
H. Risc de aparitie al leziunilor mucoasei orale
I. Sarcom Kaposi
J. Halenă caracteristică
140. Care sunt manifestările orale din infectia HIV\SIDA?
A. Eritem linear gingival
B. Gingivita ulcero-necrotica
C. Parodontita ulcero-necrotica
D. Leucoplazia orală păroasa
E. Sarcom Kaposi
F. Abces parodontal
G. Leucoplazie
H. Abces dentar
I. Eritroplazie
J. Eritroleucoplazie
141. Prevenția primară a infectiei cu virusul HIV presupune:
A. Prevenirea evoluţiei de la infecţia HIV la SIDA
B. Educarea populatiei cu privire la factorii de risc
C. Conştientizarea importanţei evitării sau minimizării riscurilor
D. Tratamentul chirurgical al sarcomului Kaposi
E. Masuri suplimentare de protectie în cazul tratamentului pacientilor HIV
F. Promovarea unui comportament fără riscuri
G. Evitarea intepăturilor cu instrumente ascutite în timpul tratamentelor
stomatologice
H. Depistarea rapidă a infectiei cu HIV
I. Tratmentul parodontitei ulcero-necrotice
J. Tratamentul gingivitei ulcero-necrotice
142. Care sunt bolile care se transmit prin salivă:
A. Parodontita apicală acută
B. Infectia cu cytomegalovirus
C. Hepatita B
D. Infectia cu virusul HIV
E. Herpes simplex 1
F. Sdr Sjongren
G. Ulcerul gastric
H. Hepatita A
I. Infectii virale respiratorii
J. Mononucleoza infectioasa
143. Care sunt complicatiile tratamentului cancerului oral?
A. Parodontită apicala acuta
B. Carie rampantă
C. Lichen plan
D. Trismus
E. Pulpită seroasa totala
F. Osteoradionecroză
G. Diabet zaharat
H. Mucozită
I. Xerostomie
J. Stomatită paraprotetică
144. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte în legătură cu factorii
etiologici ai cancerului oral ?
A. existența unui cancer anterior
B. virusul Papiloma uman
C. antecedente familiale de carcinom epidermoid
D. administrarea de medicamente cronice care scad fluxul salivar
E. leziunile preneoplazice
F. restaurarile metalo-ceramice
G. fluorizarea apei potabile
H. implantele dentare
I. asocierea dintre alcool si fumat
J. aplicarea de geluri cu fluor
145. Care dintr afirmații sunt corecte în legătură cu prevenția primară a
infectiei cu virusul HIV?
A. Tratamentul chirurgical al sarcomului Kaposi
B. Masuri suplimentare de protectie în cazul tratamentului pacientilor HIV
C. Tratamentul gingivitei ulcero-necrotice
D. Promovarea unui comportament fără riscuri
E. Tratmentul parodontitei ulcero-necrotice
F. Depistarea rapidă a infectiei cu HIV
G. Conştientizarea importanţei evitării sau minimizării riscurilor
H. Prevenirea evoluţiei de la infecţia HIV la SIDA
I. Educarea populatiei cu privire la factorii de risc
J. Evitarea intepăturilor cu instrumente acutite în timpul tratamentelor
stomatologice
146. Care dintre următoarale leziuni sunt caracteristice infectiei HIV\
SIDA?
A. Parodontita ulcero-necrotica
B. Gingivita ulcero-necrotica
C. Leucoplazia
D. Sarcomul Kaposi
E. Lichenul plan
F. Eritroplazia
G. Leucoplazia orală păroasă
H. Osteoradionecroza
I. Abcesul parodontal
J. Eritemul linear gingival
147. Care afirmații cu privire la prevenţia primară a cancerului oral sunt
adevărate?
A. corectarea sechelelor
B. tratamentul chirurgical al tumorilor
C. radioterapie
D. educarea populatiei despre factorii de risc
F. reducerea consumului de alcool
G. renuntarea la fumat
H. programe de promovare a sănătății orale în scoli
I. chimioterapie
J. informarea populatiei despre acest subiect
148. Care afirmații cu privire la prevenţia secundară a cancerului oral
sunt adevărate?
A. tratamentul chirurgical al tumorilor
B. consultarea obligatorie periodică a pacientilor cu leziuni suspecte
C. educarea populatiei despre factorii de risc
D. realizarea unui screening populational
F. corectarea sechelelor
G. dispensarizarea pacientilor cu leziuni neoplazice
H. radioterapie
I. chimioterapie
J. aplicarea metodelor de screening specifice fiecărei tari
149. Care afirmații cu privire la prevenţia tertiară a cancerului oral sunt
adevărate?
A. educatie terapeutica
B. chimioterapie
C. realizarea de obturatoare
D. screening populational
E. informarea populatiei despre factorii de risc
F. corectarea sechelelor
G. tratamentul chirurgical al tumorilor
H. readaptarea organică post-terapeutică
I. radioterapie
J. readaptarea funcțională post-terapeutică
150. Care afirmații cu privire la complicatiile tratamentului cancerului
oral sunt corecte?
A. Diabetul zaharat
B. Osteoradionecroza
C. Lichenul plan
D. Leucoplazia
E. Pulpita seroasă totală
F. Xerostomia
G. Trismusul
H. Mucozita
I. Stomatita paraprotetică
J. Cariile rampante
151. Sensibilitatea unui test de diagnostic are următoarele caracteristici:
A. este un indicator de frecventa al bolii
B. este calculată in conditii experimentale
C. reprezinta probabilitatea ca boala sa fie prezentă atunci cind testul este pozitiv
D. este un parametru ce caracterizeaza testul de diagnostic
E. trebuie sa aiba o valoare apropiata de 100%
F. reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic pozitiv atunci când boala este
prezentă
G. reprezinta probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
H. reprezinta probabilitatea ca boala sa fie absenta atunci cind testul este negativ
I. este un parametru care descrie precizia unui test de diagnostic
J. este un indicator de masură a calității vietii
152. Specificitatea unui test de diagnostic are următoarele caracteristici:
A. este un parametru care descrie precizia unui test de diagnostic
B. probabilitatea ca boala sa fie absenta atunci cind testul este negativ
C. trebuie sa aiba o valoare apropiata de 100%
D. este un indicator de masură a calității vietii
E. reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
F. reprezintă probabilitatea ca boala sa fie prezentă atunci cind testul este pozitiv
G. reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic pozitiv atunci când boala este
prezentă
H. este un parametru ce caracterizeaza testul de diagnostic
I. este calculat în conditii experimentale
J. este un indicator de frecventa al bolii
153. Valoarea predictivă pozitivă are următoarele caracteristici:
A. Reprezintă probabilitatea ca boala sa fie prezentă atunci cind testul este
pozitiv
B. Este calculată in timpul realizării screening-ului populaţional
C. Reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic pozitiv atunci când boala
este prezentă
D. Este un indicator de frecventa al bolii
E. Corespunde nr de bolnavi cu test pozitiv din totalul persoanelor cu test pozitiv
F. Reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
G. Este un parametru ce caracterizează populația și nu testul de diagnostic
H. Este un parametru de masură a calității vietii
I. Raspunde la intrebarea: Câte persoane cu testul pozitiv sunt într-adevar
bolnave?
J. Reprezintă probabilitatea ca boala sa fie absenta atunci cind testul este
negativ
154. Valoarea predictivă negativă are următoarele caracteristici:
A. Reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
C. Raspunde la intrebarea: Câte persoane cu testul negativ sunt într-adevar
sănătoase?
D. Reprezintă probabilitatea ca boala sa fie absenta atunci cind testul este
negativ
E. Corespunde nr de personae sanatoase cu test negativ din totalul persoanelor
cu test negativ
F. Reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic pozitiv atunci când boala
este prezentă
G. Reprezintă probabilitatea ca boala sa fie prezenta atunci cind testul este
pozitiv
H. Este un parametru ce caracterizează populația și nu testul de diagnostic
I. Este un indicator de frecventa al bolii
J. Este un parametru de masură a calității vietii
155. Cerințele pentru derularea unui screening populațional sunt:
A. Screening-ul se aplica pentru boli cu mortalitate redusă
B. Boala trebuie să aiba o perioada de latenţă lungă, fără simptome clinice
C. Testul de diagnostic trebuie să fie acceptat de populaţie
D. Trebuie cunoscută istoria naturală a bolii
E. Perioada de latență a bolii trebuie sa fie scurtă
F. Testul de diagnostic trebuie să fie eficient
G. Costul programului de screening poate sa fi mare
H. Boala trebuie sa aiba simptome evidente
I. Nu este necesară acceptarea de către pacienți a tratamentului
J. Boala trebuie să fie o ameninţare pentru sănătatea publică
156. Care afirmatii cu privire la cerințele pentru derularea unui screening
populațional sunt corecte:
A. Screening-ul se aplică pentru boli cu mortalitate redusă
B. Testul de diagnostic poate sa aiba o sensibilitate mică
C. Costul programului de screening poate sa fi mare
D. Trebuie să existe un tratament cu eficienţă demonstrată pentru boala
respectivă
E. Boala trebuie să fie o ameninţare pentru sănătatea publică
F. Se aplică pentru boli cu perioada scurtă de latență
G. Screening-ul se aplică pentru boli cu incidenta redusă
H. Tratamentul trebuie să fie acceptat de pacienţi
I. Costul programului de screening să nu fie exagerat de mare
J. Boala şi strategia de tratament trebuie să fie acceptate de administraţia
sanitară
157. Caracteristicile prevalenței sunt:
A. crește odată cu scăderea incidenței
B. este un indicator de frecventa a bolii
C. reprezinta numărul de persoane bolnave dintr-o populație
D. crește odată cu durata scurtă a bolii
E. este calculată în studiile transversale
F. este calculată în studiile caz-martor
G. este un indicator de calitate a vieții
H. reprezinta numărul de cazuri noi de boală dintr-o populaţie pe o perioadă de
timp
I. crește odată cu creșterea duratei bolii
J. crește odată cu creșterea incidenței
158. Prevalența unei boli crește atunci cind:
A. În cazul emigrării subiecţilor sănătoşi
B. În cazul imigrării subiecţilor bolnavi
C. Boala are o rata mare de mortalitate
D. Crește durata bolii
E. În cazul emigrării subiectilor bolnavi
F. Creşte incidenţa
G. În cazul imigrării subiecților sănătoși
H. În absenţa vindecarii
I. Scade durata bolii
J. Scade incidența
159. Prevalența unei boli scade atunci cind:
A. Când durata bolii e lungă
B. Cind rata de mortalitate a bolii e mică
C. În cazul emigrării subiecţilor bolnavi
D. Creste incidenta
E. În cazul imigrării subiecţilor sănătoşi
F. Rata de mortalitate a bolii este mare
G. Prevalenta unei boli nu scade niciodată
H. În cazul imigrării subiecților bolnavi
I. Durata bolii e scurtă
J. Scade incidenţa
160. Caracteristicile incidenței generale sunt:
A. reprezinta numarul de cazuri noi de boală dintr-o populaţie pe o perioada de
timp
B. reprezinta numarul de persoane bolnave la un moment dat
C. este un indicator de calitate a vietii
D. exista 3 tipuri de incidență: generală, cumulativă si specifică
E. este un indicator de frecventa a bolii
F. este calculată în studii de cohortă
G. este calculată în studiile caz-martor
H. reprezinta numarul de cazuri de boală dintr-o populaţie
I. este calculată în studiile transversale
J. este calculata în funcție de timp-persoană
161. Care dintre următorii indicatori sunt indicatori de frecventa a bolii ?
A. Odds Ratio
B. CAO
C. Natalitatea
D. Mortalitatea
E. Incidenta
F. OHIP
G. Prevalenta
H. Riscul relativ
I. CPITN
J. Speranța de viață
162. Care dintre afirmatiile de mai jos caracterizează Valoarea predictivă
pozitivă :
A. Corespunde nr de bolnavi cu test pozitiv din totalul persoanelor cu test pozitiv
B. Reprezintă probabilitatea ca boala sa fie absenta atunci cind testul este
negativ
C. Reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
D. Este calculată în timpul realizării screening-ului populaţional
E. Este un parametru de masură a calității vietii
F. Este un parametru ce caracterizează populația bolnavă
G. Reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic pozitiv atunci când boala
este prezentă
H. Este un indicator de frecventa al bolii
I. Reprezintă probabilitatea ca boala sa fie prezentă atunci cind testul este
pozitiv
J. Raspunde la intrebarea: Câte persoane cu testul pozitiv sunt într-adevar
bolnave?
negativă:
A. Raspunde la intrebarea: Câte persoane cu testul negativ sunt într-adevar
sănătoase?
C. Este calculată în condiții experimentale
D. Este un parametru de masură a calității vietii
E. Reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic pozitiv atunci când boala
este prezentă
F. Corespunde nr de persoane sanatoase cu test negativ din totalul persoanelor
cu test negativ
G. Reprezintă probabilitatea ca boala sa fie absenta atunci cind testul este
negativ
H. Este un parametru ce caracterizează populația care realizeaza un screening
I. Reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
J. Este un indicator de frecventa al bolii
164. Care dintre afirmatiile de mai jos caracterizează Sensibilitatea unui
test de diagnostic :
A. reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
B. este un parametru ce caracterizeaza persoanele bolnave
C. este un parametru ce caracterizeaza testul de diagnostic
D. reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic pozitiv atunci când boala este
prezentă
E. reprezintă probabilitatea prezentei unei boli atunci cind testul de diagnostic
este pozitiv
F. reprezintă probabilitatea absentei unei boli atunci cind testul de diagnostic
este negativ
G. trebuie sa aiba o valoare apropiata de 100%
H. este calculat in conditii experimentale
I. trebuie sa aiba o valoare cit mai mica
J. este un parametru care descrie precizia unui test de diagnostic
165. Care dintre afirmatiile de mai jos caracterizează Specificitatea unui
A. este calculat in conditii experimentale
B. este un parametru de masură a calității vietii
C. este un parametru ce caracterizeaza testul de diagnostic
D. trebuie sa aibă o valoarea cât mai mică
F. reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
G. este un parametru care descrie precizia unui test de diagnostic
H. reprezintă probabilitatea prezentei unei boli atunci cind testul de diagnostic
este pozitiv
I. reprezintă probabilitatea absentei unei boli atunci cind testul de diagnostic
este negativ
166. Screening-ul populațional este util pentru că:
A. este folosit pentru boli cu mortalitate crescută
B. nu trebuie asigurată continuitatea acţiunilor de supraveghere a pacienţilor.
C. utilizeaza teste de diagnostic cu valori mici ale sensibilității
D. utilizeaza teste de diagnostic cu valori mici ale specificității
E. este folosit pentru boli cu incidență crescută
F. poate depista o boală înainte ca simptomele sa fie evidente
G. depisteaza bolile in faza simptomatică
H. costul programului de screening poate fi oricât de mare
I. este folosit în special pentru cancere
J. este folosit pentru boli care reprezintă o amenințare pentru sănătatea publică
167. Sursa de informaţii pentru studiul morbidităţii, este reprezentată
de:
A. date furnizate de diferite tipuri de chestionare
B. date obţinute prin screening
C. documentaţia medicală
D. fişele de declarare a bolilor transmisibile
E. riscul atribuibil al unei boli
F. valoarea predictivă negativă
G. raportul șanselor
H. riscul relativ al unei boli
I. registrul de boală (cancer)
J. valoarea predictivă pozitivă
168. Care dintre afirmatii sunt corecte în legătura cu Prevalența?
A. Este calculată în studiile transversale
B. Este calculată în studiile de cohorta
C. Reprezinta numarul de cazuri de boala dintr-o populație
D. Creste odata cu imigrarea (migrarea in) persoanelor bolnave
E. Este un indicator de frecvență al bolii
F. Reprezintă numărul de cazuri noi de boală pe o perioadă specifică de timp
G. Crește odata cu creșterea incidenței
H. Este calculată în studiile corelationale
I. Este calculată în studiile caz-martor
J. Crește odată cu scăderea incidentei
169. Care dintre afirmații sunt corecte în legătură cu Incidența ?
A. Reprezintă numărul de cazuri noi de boală pe o perioadă specifică de timp
B. Reprezinta numărul de persoane bolnave dintr-o populație
C. Între incidență și prevalență există o legătură direct proporțională
D. Se calculează în studiul corelațional
E. Este un parametru al testului de diagnostic
F. Se calculează în funcție de timp-persoană
G. Se calculeaza în studiul transversal
H. Este calculată în studiul de cohortă
I. Se calculeaza în studiul caz-martor
J. Tipurile de incidență sunt: incidența generală, cumulativă și specifică
170. Care dintre afirmatii sunt corecte în legătură cu cerințele unui
screening populațional?
A. Boala poate să aibă o perioadă scurtă de latență
B. Testul de diagnostic nu trebuie sa fie acceptat de populatie
C. Boala trebuie sa aibă o perioadă lungă de latență
D. Boala nu trebuie sa fie o amenintare pentru sănătatea publică
E. Testul de diagnostic trebuie sa aiba valori mari ale specificității
F. Testul de diagnostic trebuie sa fie acceptat de populație
G. Testul de diagnostic trebuie sa aiba valori mari ale sensibilității
H. Testul de diagnostic trebuie sa aiba valori mici ale sensibilității si specificității
I. Nu trebuie să existe un tratament cu eficienţă demonstrată pentru boala
respectivă
J. Boala trebuie sa fie o amenintare pentru sănătatea publică
171. Care dintre următoarele afirmații se referă la screening-ul
populațional?
A. Testul de diagnostic utilizat trebuie să aibă valori mici ale sensibilității
B. Se aplică pentru boli cu o perioadă lungă de latență
C. Testul de diagnostic utilizat trebuie să aibă valori mici ale specificității
D. Nu contează costul programului
E. Testul de diagnostic utilizat trebuie să aibă valori mari ale sensibilității
F. Se aplică pentru bolile acute
G. Testul de diagnostic utilizat trebuie să aibă valori mari ale specificității
H. Este o metoda de examinare populațională cu scopul de a depista persoanele
bolnave în faza asimptomatică
I. Se aplică pentru bolile rare
J. Se aplică pentru boli cu mortalitate crescută
172. Care dintre afirmații sunt corecte în legătură cu Incidența specifică?
A. Se calculează în funcție de distribuția pe sexe
B. Incidenţa specifică pe grupe de boli se exprimă la 100.000 locuitori
C. Incidenţa specifică pe grupe de boli se exprimă la 1000 locuitori
D. Se calculează în funcție de grupe de boli
E. Se calculează în funcție de mediul de reședință
F. Se calculează în funcție de grupe de vârstă
G. Se calculează în studiul caz-martor
H. Se calculează în studiul corelațional
I. Se calculeaza în studiul transversal
J. Reprezinta numărul de persoane bolnave dintr-o populație
A. Este un indicator de masură a calității vietii
B. reprezinta probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
D. este un parametru care descrie precizia unui test de diagnostic
E. este calculată in conditii experimentale
F. reprezinta probabilitatea ca boala sa fie prezentă atunci cind testul este pozitiv
G. este un parametru ce caracterizeaza testul de diagnostic
H. Este un indicator de frecventa al bolii
I. reprezinta probabilitatea ca boala sa fie absenta atunci cind testul este negativ
J. reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic pozitiv atunci când boala este
prezentă
174. Care sunt caracteristicile Specificității testului de diagnostic ?
A. probabilitatea ca boala sa fie absenta atunci cind testul este negativ
B. reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
C. un indicator de frecventa al bolii
D. este calculat în condiții experimentale
E. un indicator de masură a calității vietii
F. este un parametru ce caracterizează testul de diagnostic
prezentă
H. este un parametru care descrie precizia unui test de diagnostic
I. reprezintă probabilitatea ca boala sa fie prezentă atunci cind testul este pozitiv
J. trebuie sa aiba o valoare apropiată de 100%
175. Care sunt caracteristicile Valorii predictive pozitive ?
A. Este un parametru de masură a calității vietii
B. Reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic pozitiv atunci când boala
este prezentă
C. Este un parametru ce caracterizează populația și nu testul de diagnostic
D. Corespunde nr de bolnavi cu test pozitiv din totalul persoanelor cu test pozitiv
E. Este calculată în timpul realizării screening-ului populaţional
F. Reprezintă probabilitatea ca boala sa fie absenta atunci cind testul este
negativ
G. Este un indicator de frecventa al bolii
H. Reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
I. Răspunde la intrebarea: Câte persoane cu testul pozitiv sunt într-adevar
bolnave?
J. Reprezintă probabilitatea ca boala sa fie prezentă atunci cind testul este
pozitiv
176. Care sunt caracteristicile Valorii predictive negative?
A. Este un indicator de frecventa al bolii
B. Reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
C. Reprezintă probabilitatea ca boala sa fie absenta atunci cind testul este
negativ
E. Raspunde la întrebarea: Câte persoane cu testul negativ sunt într-adevar
sănătoase?
F. Corespunde nr de persoane sănătoase cu test negativ din totalul persoanelor
cu test negativ
G. Este un parametru ce caracterizează populația și nu testul de diagnostic
H. Reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic pozitiv atunci când boala
este prezentă
I. Reprezintă probabilitatea ca boala sa fie prezenta atunci cind testul este
pozitiv
J. Este calculată în timpul realizării screening-ului populaţional
177. Care din afirmatiile de mai jos fac referire la studiile descriptive:
A. nu stabilesc cauza îmbolnăvirilor
B. sunt cele mai simple studii epidemiologice
C. nu se bazează pe ipoteze
D. pot calcula Raportul șanselor
E. realizeaza o simpla descriere a bolii
F. se clasifică în: raportarea de caz, seria de caz, studiul transversal si cel
corelational
G. sunt studii retrospective
H. pot calcula Riscul relativ
I. sunt studii interventionale
J. au ca obiectiv stabilirea eficienței unui nou medicament
178. Care sunt caracteristicile studiilor transversale?
A. pot calcula prevalenta unei boli
B. studiază prezenţa unei boli într-o populaţie la un moment precis de timp
C. sunt studii interventionale
D. sunt prospective
E. nu urmăresc pacientii în viitor
F. pot stabili incidenta bolii
G. sunt asemănate cu un instantaneu fotografic
H. nu stabilesc factorii de risc din trecut
I. sunt retrospective
J. pot stabili etiologia bolii
179. Care sunt caracteristicile studiilor caz-martor?
A. calculează riscul relativ
B. sunt studii intervenționale
C. calculează raportul șanselor
D. sunt studii retrospective
E. se bazează pe ipoteze
F. subiecții sunt selectați în funcție de factorul de expunere
G. subiecții sunt selectați în funcție de statusul bolii
H. sunt cele mai simple studii epidemiologice
I. sunt studii analitice
J. calculeaza riscul atribuibil
180. Studiile transversale sunt utile pentru că pot stabili:
A. incidența cumulativă
B. riscul relativ
C. necesitatea instituirii unui program de sănătate publică în populaţia respectivă
D. care sunt grupurile populaţionale bolnave sau cu risc de îmbolnăvire
E. raportul sanselor
F. eficiența unui nou medicament
G. incidența generală
H. eficiența programelor de sănătate existente
I. importanţa răspândirii unei boli într-o populaţie
J. prevalența unei boli
181. Avantajele studiilor transversale sunt:
A. reprezintă primul pas al unui studiu analitic viitor
B. se poate calcula incidenta bolii
C. sunt costisitoare
D. necesita un grup de control
E. sunt singurele studii care pot calcula prevalenţa unei boli
F. se pot pierde pacienti din urmărire
G. se pot realiza într-un timp relativ scurt
H. sunt lungi
I. pot fi utilizate pentru toate bolile
J. nu sunt foarte costisitoare
182. Care sunt caracteristicile studiilor corelaționale:
A. unitatea de analiză este populaţia şi nu persoanele izolate
B. pot calcula incidența unei boli
C. sunt studii analitice
D. utilizează date care au fost deja colectate anterior pentru alte studii
E. introduc notiunea de comparatie (corelație)
F. sunt comparate cu un instantaneu fotografic
G. pot calcula prevalența unei boli
H. sunt studii de tip prospectiv
I. datele reprezintă valorile medii ale unei populaţii
J. sunt uşor de realizat deoarece utilizează date deja colectate şi publicate
183. Care din afirmatiile de mai jos se referă la raportarea unui caz clinic
si seria de caz?
A. Presupun existența unui număr mare de subiecți
B. Reprezintă prima etapă în descoperirea unui nou factor de risc
C. Sunt studii analitice
D. Sunt studii retrospective
E. Sunt cele mai simple studii epidemiologice
F. Sunt studii prospective
G. Sunt studii descriptive
H. Depind de capacitatea de observaţie şi experienţa medicului
I. Reprezintă prima etapă în descoperirea unei noi boli
J. Concluziile se pot generaliza si la alte cazuri
184. Studiile epidemiologice care se bazează pe ipoteze sunt:
A. Toate studiile analitice
B. Studiul de cohortă prospectiv
C. Raportarea unei serii de cazuri
D. Studiul corelational
E. Raportarea unui caz clinic
F. Studiul transversal
G. Trialul clinic
H. Studiul de cohortă retrospectiv
I. Studiul ecologic
J. Studiul caz-martor
185. Care sunt caracteristicile studiului caz-martor?
A. Este un studiu de tip observațional
B. Necesita 3 grupe de subiecti bolnavi
C. Calculează incidenta unei boli
D. Este un studiu descriptiv
E. Este un studiu retrospectiv
F. Este un studiu analitic
G. Calculeaza Raportul șanselor
H. Calculează prevalenta unei boli
I. Este un studiu prospectiv
J. Necesita un grup de subiecti bolnavi si un grup de subiecti sanatosi
186. Care din afirmațiile de mai jos se referă la studiul caz-martor?
A. Este un studiu retrospectiv
B. Calculează incidenta unei boli
C. Este un studiu intervențional
D. Este considerat un instantaneu fotografic
E. Subiecții se aleg în funcție de statusul bolii
F. Calculeaza Odds Ratio
G. Este un studiu descriptiv
H. Este un studiu de tip observațional
I. Este un studiu analitic
J. Calculează prevalenta unei boli
187. Care sunt caracteristicile Raportului șanselor (OR)?
A. este calculat in studiul de cohortă
B. daca OR<1, este un factor de risc
C. se calculeaza în studiul caz-martor
D. daca OR>1, este un factor de protecție
E. este un parametru al testelor de diagnostic
F. dacă este OR=1, nu exista asociere între boala si factorul de expunere
G. dacă este OR>1, este un factor de risc
H. este raportul dintre: șansa de expunere pentru cazuri și șansa de expunere
pentru martori
I. daca este OR<1 este un factor de protecție
J. este calculat în studiul transversal
188. Care sunt caracteristicile studiului de cohorta?
A. Poate calcula incidența unei boli
B. Est un studiu descriptiv
C. Poate calcula prevalenta unei boli
D. Subiecții sunt selectionati în funcție de statusul bolii
E. Este un studiu analitic
F. Poate calcula raportul sanselor
G. Poate calcula Riscul relativ
H. Se gasesc la baza piramidei evidențelor științifice
I. Subiecții sunt selecționați în funcție de expunerea la factorii de risc
J. Este un studiu de tip observațional
189. Care sunt avantajele studiului caz-martor ?
A. Esantionul populațional are un număr limitat
B. Cost redus
C. Poate calcula incidența unei boli
D. Necesita o perioada lunga de timp
E. Nu există probleme etice deosebite
F. Necesita un numar foarte mare de subiecți
G. Poate calcula Riscul Relativ
H. Posibilitatea de a studia mai mulți factori de risc pentru aceeasi boala
I. Necesita costuri mari
J. Datele sunt usor de accesat
190. Ce afirmatii referitoare la studiile de cohorta sunt corecte ?
A. Se mai numeste si studiu de incidență
B. Verifică o ipoteză care a fost formulată într-un studiu inferior situat la baza
piramidei dovezilor stiinţifice
C. Calculeaza prevalenta unei boli
D. Studiile de cohortă sunt cele mai riguroase dintre studiile observaţionale
E. Subiecții sunt selectionati în funcție de statusul bolii
F. Calculeaza Raportul sanselor
G. Este un studiu interventional
H. Calculează riscul relativ
I. Este un studiu descriptiv
J. Este un studiu analitic observațional
191. Care sunt etapele corecte ale unui studiu de cohortă ?
A. Stabilirea subiecților martori
B. Definirea populaţiei care participă la studiu
C. Definirea metodelor de diagnostic a bolii
D. Calcularea Riscului Relativ
E. Stabilirea subiectilor cazuri
F. Definirea măsurilor necesare pentru a evita pierderea subiecţilor din urmărire
G. Stabilirea eficientei unui nou medicament
H. Calcularea Raportului șanselor
I. Stabilirea eficientei unei noi metode de tratament
J. Definirea perioadei de timp de urmărire a subiecţilor
192. Care sunt limitele studiului de cohortă ?
A. Nu sunt probleme de pierdere a subiectilor din urmarire
B. Pe parcursul anilor se pot pierde subiecţi din studiu
C. Trebuie urmărit un număr mare de subiecţi
D. Nu există limite
E. Trebuie urmărit un număr mic de subiecți
F. Perioada de urmărire poate fi lungă
G. Perioada de urmarire nu este lungă
H. Este costisitor
I. Se pot produce modificări în ceea ce priveste factorul de risc
J. Este putin costisitor
193. Care afirmații referitoare la studiul de cohortă sunt adevărate?
A. Subiecții sunt aleși randomizat în studiu
B. Calculează incidenta unei boli
C. Calculează prevalența unei boli
D. Selecția subiecților se face în funcție de statusul bolii
E. Sunt studii de tip observațional
F. Subiecții aleși în studiu sunt bolnavi
H. Se clasifică în studiul retrospectiv si prospectiv
I. Calculeaza riscul relativ
J. Sunt studii analitice
194. Care sunt caracteristicile trialului clinic ?
A. Este un studiu intervențional
B. Este utilizat pentru bolile rare
C. Este un studiu descriptiv
D. Este un studiu analitic observațional
E. Medicamentele se pot administra în simplu orb
F. Medicamentele se pot administra în dublu orb
G. Poate calcula incidenta unei boli
H. Poate calcula prevalenta unei boli
J. Are drept scop evaluarea eficientei unui nou medicament
195. Care afirmatii referitoare la Trialul clinic sunt corecte ?
A. Face parte din categoria studiilor analitice
B. Metoda de administrare a medicamentelor este în simplu orb
C. Poate calcula incidenta unei boli
D. Se afla la baza piramidei evidențelor științifice
E. Este un studiu analitic observațional
F. Presupune un grup de subiecti sanatosi si un grup de subiect bolnavi
G. Poate calcula prevalenta unei boli
H. Are ca principiu general, randomizarea subiecților
I. Metoda de administrare a medicamentelor este în dublu orb
J. Este un studiu intervențional
196. Care sunt etapele unui trial clinic?
A. Administrarea medicamentelor
B. Calcularea incidentei bolii
C. Selectarea grupului de subiecți martori
D. Calcularea riscului relativ
E. Repartizarea randomizată a pacienților în grupe de studiu
F. Formularea ipotezei de studiu
G. Selectia pacienţilor
H. Calcularea prevalentei bolii
I. Selectarea grupului de subiecți cazuri
J. Analiza rezultatelor
197. Cercetarea clinică din cadrul trialului clinic presupune urmatoarele
actiuni preliminare:
A. conditii privind calificarea investigatorului
B. un aviz favorabil al comisiei de protectie a pacientilor
C. calcularea valorii predictive pozitive
D. calcularea prevalentei bolii
E. calcularea incidentei bolii
F. un aviz favorabil al comisiei de etica
G. calcularea valorii predictive negative
H. securitatea persoanelor care fac parte din grupul de studiu
I. calcularea riscului de imbolnavire
J. un consimţământ scris al pacienţilor
198. Scopul Trialului clinic este de a evalua:
A. Sensibilitatea unui test de diagnostic
B. Un dispozitiv medical
C. Valoarea predictiva pozitiva
D. Un medicament nou
E. Un program de educatie pentru sanatate
F. O manopera preventiva
G. O metoda de diagnostic
H. Riscul carios al unui pacient
I. Valoarea predictiva negativa
J. Specificitatea unui test de diagnostic
199. Care sunt avantejele individuale de participare la un Trial clinic?
A. acces limitat la medicamentul vechi
B. obtinerea de îngrijiri medicale interdisciplinare
C. accesul la noul medicament inainte de a fi introdus pe piata
D. acces limitat la placebo
E. avantaje de ordin financiar
F. lipsa suportului emotional
G. acces limitat la medicamentul de testat
H. lipsa suportului financiar
I. obtinerea de îngrijiri medicale de calitate
J. ajutorul oferit pentru cercetarea medicală
200. Care sunt riscurile participarii la un Trial clinic?
A. Este posibil ca pacientul să facă parte din grupul care nu primeşte
medicamentul nou
B. Participarea presupune riscuri financiare
C. Posibilitatea de a schimba modul tradiţional de viaţă al pacientului
D. Riscul aparitiei de complicatii ale afectiunii netratate
E. Participarea presupune furnizarea de documente medicale retrospective
F. Aparitia de efecte secundare ale medicamentului testat
G. Posibilitatea ca medicamentul nou să nu aibă eficacitatea aşteptată
H. Cresterea riscului carios
I. Aparitia de leziuni neoplazice
J. Participarea presupune o spitalizarea pe perioada lunga de timp în viitor
201. Evaluarea eficacitatii unui medicament nou antihipertensiv
presupune:
A. Compararea medicamentului cu cel consacrat
B. Realizarea unui studiu de tip trial clinic
C. Cunoasterea incidentei hipertensiunii arteriale
D. Realizarea unui studiu de tip cohorta
E. Observarea pacientilor timp indelungat in viitor
F. Cunoasterea prevalenței hipertensiunii arteriale
G. Selectia de pacienti bolnavi cu hipertensiune arteriala
H. Realizarea unui studiu de tip caz-martor
I. Administrarea medicamentului in dublu orb
J. Compararea medicamentului cu un placebo
202. Care dintre afirmatiile de mai jos nu se refera la un trial clinic?
A. Este un studiu analitic
B. Calculeaza Riscul relativ
C. Este un studiu observational
D. Este utilizat cind se testeaza un medicament nou
E. Este un studiu interventional
F. Calculeaza Raportul sanselor
G. Exista 3 grupuri de subiecti
H. Selectia subiectilor se face randomizat
I. Este un studiu descriptiv
J. Calculeaza prevalenta bolii
203. Care afirmatii referitoare la trialul clinic sunt corecte?
A. Nu necesita etape preliminare experimentale
B. Este singurul studiu epidemiologic in care se intervine in tratamentul
pacientilor
C. Necesita o etapa experimentala in laborator
D. Este situat in virful piramidei evidentelor stiintifice
E. Subiectii participanti au si avantaje, dar si riscuri
F. Nu necesita etape preliminare de testare in vivo pe animale
G. Nu exista riscuri in timpul realizarii unui trial clinic
H. Necesita o etapa de testare in vivo pe animale
I. Subiectii participanti au numai avantaje
J. Nu este nevoie de un consimtamint al pacientilor
204. Care dintre afirmatiile de mai jost sunt dezavantaje ale trialului
clinic?
A. Rezultatele trebuie sa fie generalizate si la alte grupe populationale
B. Ridica probleme etice
C. Rezultatele nu trebuie sa fie generalizate
D. Exista riscul de a aparitie de efecte secundare grave
E. Depind de capacitatea de observatie a cercetatorului
F. Se deruleaza pe o perioada lunga de timp
G. Nu este costisitor
H. Este costisitor
I. Se pot pierde din urmarire subiecti
J. Exista pacienti care nu vor primi medicamentul necesar afectiunii respective
205. Trialul clinic este util pentru ca:
A. Poate calcula Valoarea predictiva pozitiva
B. Ofera date despre efectele secundare ale medicamentului testat
C. Poate calcula prevalenta unei boli
D. Poate calcula Riscul relativ
E. Poate stabili eficienta unui medicament nou
F. Permite testarea unui nou dispozitiv medical
G. Poate calcula incidenta unei boli
H. Poate calcula Valoarea predictiva negativa
I. Evalueaza toleranta medicamentului nou
J. Poate stabili introducerea în farmacie a unui medicament nou
206. Studiul de cohortă este util pentru că:
A. Permite introducerea în farmacie a medicamentelor testate
B. Poate calcula Prevalenta unei boli
C. Nu necesită ca subiectii sa ia placebo
D. Permite selectia subiectilor în functie de factorii de expunere
E. Poate calcula Riscul atribuibil
F. Poate calcula Riscul relativ
G. Permite selectia subiectilor în functie de statusul bolii
H. Permite studierea efectelor secundare ale unui medicament nou
I. Nu necesită interventii asupra pacientilor
J. Poate calcula Raportul sanselor
207. Studiul de caz-martor este util pentru că:
A. Permite calcularea prevalentei unei boli
B. Permite calcularea incidentei unei boli
C. Permite calcularea valorii predictive pozitive
D. Poate evalua șanse de expunere pentru martori
E. Are posibilitatea de a studia mai multi factori de risc pentru aceeaşi boală
F. Permite calcularea raportului șanselor
G. Permite calcularea Riscului atribuibil
H. Nu este lung
I. Poate evalua șansa de expunere pentru cazuri
J. Permite calcularea Riscului relativ
208. Studiul transversal este util deoarece:
A. Poate fi folosit pentru toate bolile
B. Permite calcularea prevalentei unei boli
C. Permite calcularea Riscului atribuibil
D. Reprezintă primul pas al unui studiu analitic viitor
E. Permite calcularea incidentei unei boli
F. Permite calcularea Valorii predictive pozitive
G. Permite calcularea Valorii predictive negative
H. Nu este lung
I. Nu este costisitor
J. Permite calcularea Riscului relativ
209. Studiul corelațional este util deoarece:
A. Permite calcularea Sensibilitatii unui test de diagnostic
B. Permite calcularea Coeficientului de corelatie r
C. Permite calcularea Riscului atribuibil
D. Permite calcularea Incidentei unei boli
E. Permite comparatia dintre prevalenţa cariei dentare la populaţia din diferite
zone geografice și consumul de hidrocarbonate
F. Permite calcularea Specificitatii unui test de diagnostic
G. Este ușor de realizat
H. Utilizeaza date deja colectate
I. Introduce noțiunea de corelatie intre diferite populatii
J. Permite calcularea Prevalentei unei boli
210. Raportarile de cazuri si Seriile de cazuri sunt utile pentru că:
A. descriu o observaţie inedită la un pacient/grup de pacienti
B. reprezinta cele mai frecvente modalitati de prezentare la congrese
C. pot calcula valoarea predictiva negativa
D. sunt cele mai simple studii epidemiologice
E. pot sugera existenţa unui factor de risc
F. pot calcula prevalenta unei boli
G. pot calcula incidenta unei boli
H. pot sugera existenţa unei noi boli
I. permit calcularea coeficientului de corelatie dintre 2 populatii
J. pot calcula valoarea predictiva pozitiva
211. Care afirmații referitoare la studiul de cohortă nu sunt corecte?
A. Subiecții sunt aleși randomizat în studiu
B. Calculeaza riscul atribuibil
C. Calculeaza Raportul șanselor
D. Selecția subiecților se face în funcție de statusul bolii
E. Calculeaza riscul relativ
F. Calculează prevalența unei boli
G. Selecția subiecților se face în funcție de riscul de expunere
H. Sunt studii descriptive
I. Sunt studii analitice
J. Calculeaza incidența unei boli
212. Care afirmatii referitoare la studiul caz-martor nu sunt corecte?
A. Sunt studii analitice interventionale
B. Calculeaza Raportul sanselor
D. Sunt studii de tip observațional
E. Calculeaza riscul relativ
F. Subiectii sunt alesi in studiu in functie de riscul de expunere
H. Calculeaza incidenta unei boli
I. Sunt studii retrospective
J. Subiectii sunt alesi în studiu în functie de statusul bolii
213. Care afirmatii referitoare la studiile transversale nu sunt corecte?
A. Sunt studii retrospective
B. Nu sunt foarte costisitoare
C. Dureaza o perioada lunga de timp
D. Calculeaza prevalenta unei boli
E. Se pot realiza intr-un timp relativ scurt
F. Sunt studii prospective
G. Calculeaza incidenta unei boli
J. Pot fi utilizate pentru toate bolile
214. Care afirmatii referitoare la studiile corelationale nu sunt corecte?
A. Calculeaza riscul atribuibil
B. Introduc notiunea de comparatie (corelatie )
C. Sunt studii interventionale
D. Sunt studii analitice
E. Calculeaza prevalenta unei boli
F. Calculeaza un coeficient de corelatie r
H. Calculeaza riscul relativ
I. Unitatea de analiza este populatia si nu persoanele individuale
J. Utilizeaza date care au fost deja colectate
215. Care sunt caracteristicile Riscului Relativ (RR)?
A. RR=1, nu exista asociere între boala si factorul de risc
B. RR<1, este factor de protectie
C. Reprezinta raportul dintre Incidenta bolii la expusi si Incidenta bolii la ne-
expusi
D. Este identic cu Riscul atribuibil
E. Este calculat în studiile caz-martor
F. Este identic cu incidenta unei boli
G. Este identic cu prevalenta unei boli
H. Este calculat în studiile de cohorta
I. RR> 1, este factor de risc
J. Este calculat în studiile transversale
216. Care dintre următoarele afirmatii se referă la studiile
epidemiologice analitice ?
A. Studiul interventional
B. Studiul factorilor de risc carios
C. Studiul caz-martor
D. Seria de cazuri
E. Studiul ecologic
F. Trialul clinic
G. Screening-ul populational
H. Studiul de cohorta retrospectiv
I. Studiul de cohorta prospectiv
J. Studiul transversal
217. Care dintre următoarele afirmatii nu se referă la studiile
epidemiologice descriptive ?
A. Studiul transversal
B. Studiul ecologic
C. Trialul clinic
D. Studiul de cohorta retrospectiv
E. Studiul caz-martor
F. Raportarea unui caz clinic
G. Seria de cazuri
H. Studiul analitic interventional
I. Studiul corelațional
J. Studiul de cohorta prospectiv
218. Studiul epidemiologic intervenţional presupune:
A. repartizarea subiectilor în 3 grupe de studiu
B. urmărirea subiectilor o perioadă lungă de timp
C. pacientii pot obtine beneficii, dar au si riscuri
D. calcularea incidenţei bolii
E. calcularea Raportului Sanselor
F. un grup de subiecţi bolnavi
G. repartizarea randomizată a subiectilor în grupele de studiu
H. un grup de subiecti sănătoşi
I. administrarea medicamentelor in simplu orb si dublu orb
J. stabilirea eficientei unui nou medicament
219. Care afirmatii referitoare la Trialul clinic nu sunt corecte ?
A. Poate calcula incidenta unei boli
B. Se utilizeaza pentru a testa eficienta unui nou medicament
C. Randomizarea este o caracteristica a trialului clinic
D. Este un studiu analitic observațional
E. Este un studiu analitic
F. Este un studiu interventional
G. Se afla la baza piramidei evidențelor științifice
H. Modalitatea de administrare a medicamentelor este in simplu/dublu orb
I. Poate calcula prevalenta unei boli
J. Este un studiu retrospectiv
220. Trialul clinic presupune:
A. Selectia pacientilor se face în functie de expunerea la factorii de risc
B. Administrarea medicamentelor în dublu orb
C. Administrarea medicamentelor în simplu orb
D. Poate fi retrospectiv
E. Presupune calcularea Riscului relativ
F. Se utilizeaza pentru testarea unui nou dispozitiv medical
G. Se utilizeaza pentru testarea unui nou medicament
H. Presupune calcularea Raportului Sanselor
I. Este un studiu observational
J. Randomizarea subiectilor
221. Care dintre afirmațiile de mai jos sunt avantaje ale studiilor
transversale :
A. se pot realiza într-un timp relativ scurt
B. sunt lungi
C. sunt costisitoare
D. se pot pierde pacienti din urmărire
E. necesita un grup de control
F. se poate calcula incidenta bolii
G. reprezintă primul pas al unui studiu analitic viitor
H. sunt singurele studii are pot calcula prevalenţa unei boli
I. nu sunt foarte costisitoare
J. pot fi utilizate pentru toate bolile
222. Studiul de cohortă are următoarele caracteristici:
A. Calculeaza Raportul sanselor
B. Este un studiu analitic observațional
C. Calculează riscul relativ
D. Verifică o ipoteză care a fost formulată într-un studiu inferior situat la baza
pirmidei dovezilor stiinţifice
E. Este un studiu descriptiv
F. Se mai numeste și studiu de incidență
G. Calculeaza prevalența unei boli
H. Este un studiu interventional
I. Este cel mai riguros dintre studiile observaţionale
J. Subiecții sunt selectionati în funcție de statusul bolii
223. Studiul caz-martor are următoarele caracteristici?
A. Calculează incidența unei boli
B. Calculează prevalenta unei boli
C. Este un studiu retrospectiv
D. Necesită 3 grupe de subiecti bolnavi
E. Este un studiu descriptiv
F. Este un studiu prospectiv
G. Este un studiu de tip observațional
H. Calculeaza Raportul șanselor
J. Necesită un grup de subiecti bolnavi și un grup de subiecti sanatosi
224. Studiul corelațional are următoarele caracteristici:
A. poate calcula prevalența unei boli
B. unitatea de analiză este populaţia şi nu persoanele izolate
C. utilizează date care au fost deja colectate anterior pentru alte studii
D. datele reprezintă valorile medii ale unei populaţii
E. este un studiu intervențional
F. introduce noțiunea de comparație (corelație)
G. este un studiu de tip retrospectiv
H. este un studiu de tip prospectiv
I. sunt uşor de realizat deoarece utilizează date deja colectate şi publicate
J. poate calcula incidența unei boli
225. Studiul transversal are următoarele caracteristici?
A. nu urmărește pacienții în viitor
B. calculează incidenta bolii
C. este asemănat cu un instantaneu fotografic
D. poate calcula prevalenta unei boli
E. poate stabili etiologia bolii
F. nu stabilește factorii de risc din trecut
G. studiază prezenţa unei boli într-o populaţie la un moment precis de timp
H. calculează riscul atribuibil
I. calculează riscul relativ
J. este un studiu analitic
226. Studiile descriptive prezintă următoarele caracteristici:
A. sunt studii retrospective
B. au ca obiectiv stabilirea eficienței unui nou medicament
C. pot calcula Riscul relativ
D. se clasifică în: raportarea de caz, seria de caz, studiul transveral si corelational
E. sunt cele mai simple studii epidemiologice
F. nu se bazează pe ipoteze
G. pot calcula Riscul atribuibil
H. sunt studii interventionale
I. realizează o simplă descriere a bolii
J. nu stabilesc cauza îmbolnăvirilor
227. Care afirmații cu privire la avantajele studiilor transversale sunt
adevărate ?
A. se pot realiza într-un timp relativ scurt
B. permit stabilirea eficienței unui nou medicament
C. sunt singurele studii are pot calcula prevalenţa unei boli
D. nu sunt foarte costisitoare
E. poate calcula incidenta bolii
F. sunt costisitoare
G. pot fi utilizate pentru toate bolile
H. se pot pierde pacienti din urmărire
I. necesita un grup de control
J. reprezintă primul pas al unui studiu analitic viitor
228. Un studiu analitic interventional presupune:
A. Testarea unui nou dispozitiv medical
B. Selectia pacientilor în functie de statusul bolii
C. Calcularea Raportului Sanselor
D. Administrarea medicamentelor în simplu orb
E. Testarea unui nou medicament
F. Calcularea Riscului relativ
G. Selectia pacientilor în functie de expunerea la factorii de risc
H. Calcularea Riscului atribuibil
I. Administrarea medicamentelor în dublu orb
J. Randomizarea subiectilor
229. Ce afirmații referitoare la dezavantajele studiului de cohortă sunt
corecte ?
A. Trebuie urmărit un număr mare de subiecţi
B. Nu este costisitor
C. Perioada de urmărire poate fi lungă
D. Studiul de cohortă nu are dezavantaje
E. Este costisitor
F. Se pot produce modificări în ceea ce priveste factorul de risc
G. Trebuie urmărit un număr mic de subiecți
H. Pe parcursul anilor se pot pierde subiecţi din studiu
I. Nu sunt probleme de pierdere a subiectilor din urmarire
J. Perioada de urmărire nu este lungă
230. Care sunt caracteristicile raportarii unui caz clinic și seriei de caz?
A. Sunt studii prospective
B. Este prima etapă în descoperirea unei noi boli
C. Presupun existența unui număr mare de subiecți
D. Depind de capacitatea de observaţie şi experienţa medicului
E. Sunt studii descriptive
F. Este prima etapă în descoperirea unui nou factor de risc
G. Concluziile se pot generaliza si la alte cazuri
H. Sunt studii retrospective
I. Sunt cele mai simple studii epidemiologice
231. Care sunt factorii de risc ai anomaliilor dento-maxilare?
A. Factori genetici
B. Pierderea prematură a dinților temporari
C. Consumul de alcool
D. Alimentatie neechilibrată
E. Obiceiuri vicioase
F. Factori ereditari
G. Consumul de hidrocarbonate
H. Streptococcus mutans
I. Fumatul
J. Respiratia orală
232. Care sunt caracteristicile indicatorului IOTN?
A. Imaginea 10 reprezintă imaginea cea mai puţin atragătoare
B. Imaginea 1 reprezintă situaţia cea mai favorabilă din punct de vedere estetic
C. Componenta estetică este reprezentata de 10 fotografii
D. Este un indicator de apreciere a eroziunilor dentare
E. Componenta dentară are 5 nivele de severitate
F. Este un indicator de apreciere a defectelor de dezvoltare a smaltului
G. Are o componentă estetică si o componentă dentară
H. Componenta estetică este reprezentata de 20 fotografii
I. Componenta dentară are 7 nivele de severitate
J. Este un indicator de apreciere a nevoii de tratament odontal
233. Care sunt metodele de prevenție primară a anomaliilor dento-
maxilare?
A. Evitarea carențelor vitaminice
B. Tratamentul interceptiv al anomaliilor
C. Evitarea traumatismelor dentare
D. Evitarea bolilor infectioase in perioada prenatală
E. Corectarea sechelelor parodontale
F. Extractia dintilor temporari persistenti pe arcada
G. Acordarea de sfaturi genetice
H. Corectarea sechelelor articulare
I. Aplicarea de menținătoare de spațiu în cazul pierderii premature a dintilor
temporari
J. Evitarea obiceiurilor vicioase
234. Care sunt metodele de prevenție secundară a anomaliilor dento-
maxilare?
A. Eliminarea obstacolelor din dentitia temporară
B. Evitarea obiceiurilor vicioase
C. Evitarea carențelor vitaminice
D. Tratamente care să previna instalarea anomaliilor reale
E. Aplicarea de menținătoare de spațiu în cazul pierderii premature a dintilor
temporari
F. Extracția dinților temporari persistenți pe arcadă
G. Tratamentul interceptiv al anomaliilor
H. Evitarea traumatismelor dentare
I. Evitarea bolilor infectioase in perioada prenatală
J. Corectarea sechelelor articulare
235. Care afirmații referitoare la defectele de dezvoltare a smalțului sunt
corecte?
A. Se produc ca urmare a consumului de hidrocarbonate
B. Sunt identice cu leziunile de abrazie dentară
C. Se produc după erupția dinților pe arcadă
D. Defectele de dezvoltare se produc în cursul perioadei de formare a dinţilor
E. Defectele calitative se clasifică în: opacităţi delimitate, opacităţi difuze și
hipomineralizarea molar-incisiv
F. Defectele de dezvoltare se produc ca o consecinţă a tulburării amelogenezei
G. Se clasifică în defecte cantitative si calitative
H. Sunt identice cu eroziunile dentare
I. Se produc ca urmare a consumului de băuturi acidulate
J. Defectele cantitative cuprind hipoplaziile de smalt
236. Importanţa defectelor de smalţ în sănătatea publică este dată de:
A. prevalenţa lor ca defect estetic
B. factorii etiologici implicaţi
C. Riscul atribuibil
D. amploarea necesităţilor de tratament pe care le determină la nivel comunitar
E. necesitatea supravegherii factorilor de mediu cu potenţial de afectare a
amelogenezei
F. posibilitatile de tratament ale comunității respective
G. Riscul relativ
I. Valoarea predictivă pozitivă mare
J. Valoarea predictivă negativă mare
237. Care sunt defectele de dezvoltare ale smalțului?
A. Combinaţii între opacități si hipoplazii
B. Opacităţi delimitate
C. Eroziunea dentară
D. Abrazia dentară
E. Furcația radiculară
F. Hipomineralizare molar-incisiv
G. Abfractia dentară
H. Hipoplazii de smalț
I. Atriția dentară
J. Opacităţi difuze
238. Opacitățile de smalț au următoarele caracteristici:
A. Este o eroziune dentară
B. Prezintă modificari ale translucidităţii smalţului
C. Este o leziune de abrazie dentară
D. Smalţul afectat este de grosime normală
E. Este o leziune carioasă cavitară
F. Opacitatea difuză nu este delimitată de smalțul adiacent
G. Este o leziune de abfracție dentară
H. Opacitatea localizată este delimitată clar de smalțul normal
I. Este o leziune de atriție dentară
J. Culoare este albă, gălbuie, galbenă sau maronie
239. Care afirmații referitoare la hipoplazia de smalț sunt corecte:
A. Exista forme clinice cu absența totală a smalțului
B. Poate apare sub formă de depresiuni
C. Este determinată de carența în acid folic în perioada postnatală
D. Este asociată cu reducerea localizată a grosimii smalțului
E. Smalţul afectat este de grosime normală
F. Este un defect calitativ de smalt
G. Este o abrazie dentară
H. Exista forme clinice cu absența parțială a smalțului
I. Este o leziune de abfracție
J. Poate apare sub formă de șanțuri
240. Care afirmații referitoare la Hipomineralizarea molar-incisiv sunt
corecte:
A. Este o eroziune dentară
B. Este un defect cantitativ de smalț
C. Defectul de mineralizare debutează la joncțiunea smalț-dentină
D. Este identică cu hipoplazia de smalț
E. Cel puțin unul dintre cei 4 molari prim permanenți sunt afectați
F. Este o leziune de abrazie dentară
G. Prezintă opacități bine delimitate de culoare crem sau brun
H. Este o leziune de abfracție
I. Se asociază uneori și cu afectarea incisivilor permanenți
J. Este un defect calitativ de smalț
241. Care dintre afirmațiile de mai jos sunt caracteristice opacităților de
smalț:
A. Este identică cu hipoplazia de smalț
B. Opacitatea localizată este delimitată clar de smalțul normal
C. Sunt defecte calitative de smalț
D. Opacitatea difuză nu este delimitată de smalțul adiacent
E. Este o eroziune dentară
F. Este o despicătura labială
G. Prezintă modificari ale translucidităţii smalţului
H. Este o anomalie dento-facială
I. Smalţul afectat este de grosime normală
J. Este o despicătura labio-palatină
242. Ce afirmații referitoare la despicăturile labio-palatine sunt corecte?
A. Sunt tulburari embrionare care afectează buza superioară, fosa nazală, arcada
alveolară, palatul osos şi musculos
B. Se clasifică în opacități și hipoplazii
C. Există 3 tipuri de despicături: labiale, labio-paltatine si palatine
D. Sunt determinate de tulburări în amelogeneză
E. Nu necesită tratament
F. Apar în perioada postnatală
G. Apar datorită defectului de fuziune dintre burjonii embrionari ai feţei
H. Sunt determinate de tulburări în dentinogeneză
I. Apar de obicei între a 5 și a 7 săptămână de sarcină
J. 70% sunt anomalii izolate, iar 30% fac parte din diferite sindroame
243. Care este etiologia despicăturilor labio-palatine?
A. Consumul de băuturi acidulate în timpul sarcinii
B. Fumatul în timpul sarcinii
C. Administrarea de vitamine în timpul sarcinii
D. Consumul de alcool în timpul sarcinii
E. Refluxul gastro-esofagian
F. Factori genetici
G. Carența în acid folic
H. Consumul de hidrocarbonate în timpul sarcinii
I. Factori ereditari
J. Fluoroza dentară
244. Care sunt caracteristicile despicăturilor labio-palatine?
A. Afecteaza buza superioară si inferioară
B. Apar datorită defectului de fuziune dintre burjonii embrionari ai feţei
C. Apar de obicei între a 5 și a 7 săptămână de sarcină
D. Există 3 tipuri de despicături: labiale, labio-palatine și palatine
E. Apar datorită defectelor de mineralizare a dinților
F. Despicăturile labiale pot fi unilaterale şi bilaterale
G. Nu afectează palatul osos și palatul moale
H. Despicăturile labiale afectează buza superioară şi procesul alveolar în regiunea
incisivului lateral
I. Se clasifică în despicături palatine și labiale
J. Apar în perioada posteruptivă
245. Care sunt măsurile de prevenție primară a despicăturilor labio-
palatine?
A. Alimentaţie echilibrată, îmbogăţită în vitamine şi minerale
B. Evitarea medicamentelor teratogene în timpul sarcinii
C. Tratamentul chirurgical
D. Evitarea tutunului în timpul sarcinii
E. Evitarea alcoolului în timpul sarcinii
F. Evitarea adminstrării fluorului postnatal
G. Corectarea sechelelor faciale
H. Evitarea alimentelor acide în timpul sarcinii
I. Evitarea adminstrării fluorului prenatal
J. Suplimentarea alimentației în acid folic
246. Care sunt cauzele eroziunilor dentare?
A. Consumul de alcool în timpul sarcinii
B. Consumul de alimente acide
C. Expunerea profesională la produse corozive
D. Fumatul în timpul sarcinii
E. Refluxul gastro-esofagian
F. Consumul de băuturi gazoase, acidulate
G. Factori genetici
H. Factori ereditari
I. Carența în acid folic
J. Medicamente efervescente care conţin acid citric
247. Care sunt metodele de preventie a eroziunilor dentare?
A. Evitarea consumului de hidrocarbonate
B. Evitarea medicamentelor teratogene
C. Alimentație bogată în acid folic
D. Tratamentul corect al refluxului gastro-esofagian
E. Evitarea fumatului
F. Controlul timpului de acţiune a acidului asupra smalţului
G. Consumul de fructe acide
H. Controlul consumului de băuturi acidulate
I. Evitarea periajului dentar imediat după consumul acid
J. Evitarea produselor de albire dentară
248. Care afirmatii referitoare la prevenția eroziunilor dentare sunt
corecte?
A. Evitarea fumatului pe timpul sarcinii
B. Aplicarea procedurilor de albire dentară
C. Utilizarea de paste de dinți slab abrazive
D. Stimularea fluxului salivar după ingestia de alimente acide
E. Evitarea consumului de hidrocarbonate
F. Controlul administrării de medicamente care scad pH-ul salivar
G. Tratamentul corect al refluxului gastro-esofagian
H. Evitarea carenței în acid folic
I. Reducerea consumului de alimente acide și limitarea lor doar la mesele
principale
J. Evitarea medicamentelor teratogene
249. Care afirmații referitoare la etiologia eroziunii dentare sunt corecte?
A. Factori ereditari
B. Refluxul gastro-esofagian
C. Bulimia
D. Factori genetici
E. Sindromul de malabsorbție
F. Consumul de alcool în timpul sarcinii
G. Expunerea profesională la produse corozive
H. Consumul de băuturi gazoase, acidulate
I. Fumatul în timpul sarcinii
J. Carența în acid folic
250. Care afirmatii referitoare la măsurile de prevenție a despicăturilor
labio-palatine sunt corecte?
A. Evitarea administrării fluorului postnatal
B. Tratamentul refluxului gastro-esofagian
C. Suplimentarea alimentației în acid folic
D. Evitarea administrării fluorului prenatal
E. Evitarea alimentelor acide în timpul sarcinii
F. Evitarea alcoolului pe timpul sarcinii
G. Evitarea medicamentelor teratogene în timpul sarcinii
H. Tratamentul chirurgical al despicăturilor
I. Alimentaţie echilibrată, îmbogăţită în vitamine şi minerale
J. Evitarea tutunului pe timpul sarcinii
251. Care afirmatii referitoare la opacitățile de smalț sunt corecte?
A. Este o despicătură labială
B. Sunt defecte calitative de smalț
C. Opacitatea localizată este delimitată clar de smaltul normal
D. Este o leziune carioasă necavitară
E. Opacitatea difuză nu este delimitată de smalțul adiacent
F. Smalţul afectat este de grosime normală
G. Este identică cu eroziunea dentară
H. Se clasifica în opacități difuze, localizate și hipomineralizarea molar-incisiv
I. Este o despicătură palatină
J. Este o despicătură labio-palatină
252. Care afirmatii referitoare la hipoplazia de smalț sunt corecte?
A. Smalţul afectat este de grosime normală
B. Poate apare sub formă de șanțuri
C. Există forme clinice cu absența totală a smalțului
D. Este o leziune de abfracție
E. Este un defect calitativ de smalt
F. Este o eroziune dentară
G. Este o leziune de abrazie dentară
H. Există forme clinice cu absența parțială a smalțului
I. Este un defect cantitativ de smalț
J. Poate apare sub formă de depresiuni
253. Despicăturile labio-palatine prezintă următoarele caracteristici :
A. Sunt determinate de tulburări în dentinogeneză
B. Sunt determinate de tulburări în amelogeneză
C. 70% sunt anomalii izolate, iar 30% fac parte din diferite sindroame
D. Sunt tulburari embrionare care afectează buza superioară, fosa nazală, arcada
E. Apar datorită defectului de fuziune dintre burjonii embrionari ai feţei
F. Sunt determinate de refluxul gastro-esofagian
G. Există 3 tipuri de despicături: labiale, labio-paltatine si palatine
H. Se clasifică în leziuni de abfracție și leziuni de abrazie
I. Apar de obicei între a 5 și a 7 săptămână de sarcină
J. Apar în perioada postnatală
254. Hipoplazia de smalț prezintă următoarele caracteristici:
A. Un defect în care smalţul afectat este de grosime normală
B. Se clasifică în hiperplazii difuze și localizate
C. Este identică cu eroziunea dentară
D. Un defect ce apare sub formă de depresiuni
E. Un defect ce apare sub formă de șanțuri
F. Un defect de dezvoltare a smaltului asociat cu reducerea localizată a grosimii
smalțului
G. Este un defect calitativ de smalț
H. Un defect ce poate să aibă o lipsă parțială a smalțului
I. Un defect ce poate să aibă o lipsă totală a smalțului
J. Sunt afectați molarii permanenți și incisivii
255. Opacitățile de smalț prezintă următoarele caracteristici:
A. Culoarea este albă, gălbuie, galbenă sau maronie
B. Smalţul afectat este de grosime normală
C. Opacitatea difuză nu este delimitată de smalțul adiacent
D. Sunt defecte cantitative de smalț
E. Sunt determinate de tulburări ale dentinogenezei
F. Sunt defecte care pot avea o lipsă parțială de smalț
G. Sunt defecte care pot avea o lipsă totală de smalț
H. Reprezintă defecte de dezvoltare a smaltului asociate cu modificări ale
translucidităţii smalţului
I. Opacitatea localizată este delimitată clar de smalțul normal
J. Indicatorul de evaluare este indicatorul Dean
256. Care afirmații sunt corecte în legătură cu leziunile traumatice
dento-parodontale?
A. Cei mai puţin afectaţi sunt incisivii si caninii superiori
B. Prognosticul dinţilor cu avulsie depinde de soluția în care sunt transportați
C. Maximul de frecvenţă este după 18 ani
D. Cei mai afectaţi dinţi sunt incisivii şi caninii superiori
E. Dintii temporari cu avulsie se reimplantează
F. Traumatismele dento-parodontale nu necesită un tratament de urgență
G. Prognosticul dinţilor cu avulsie depinde de rapiditatea cu care sunt
reimplantaţi
H. Cei mai puţin afectaţi sunt molarii şi premolarii
I. Maximul de frecvenţă este între 5 şi 11 ani
J. Cei mai afectaţi dinţi sunt molarii şi premolarii superiori
257. Care sunt factorii etiologici ai traumatismelor dentare?
A. Medicamente teratogene administrate în sarcină
B. Supraocluzia dinților maxilari
C. Osteoporoză
D. Alcoolul
E. Factori genetici
F. Carența de acid folic
G. Fumatul
H. Șocul traumatic
I. Afectare parodontală
J. Carii şi fisuri dentare
258. Traumatismele dentare se clasifică în:
A. Fracturi corono-radiculaire
B. Intruzii si extruzii dentare
C. Fracturi radiculare
D. Luxații laterale
E. Subluxatii
F. Fracturi coronare
G. Contuzii
H. Fisuri
I. Fracturi ale smalţului
J. Expulzii
259. Traumatismele parodontale se clasifică în:
A. Subluxatii
B. Expulzii
C. Fracturi coronare
E. Intruzii si extruzii dentare
F. Contuzii
G. Fracturi corono-radiculaire
H. Fracturi ale smalţului
I. Fisuri
J. Fracturi radiculare
260. Tabloul clinic al fracturilor coronare fără afectare pulpară include:
A. Extruzie dentară
B. Lipsa de continuitate a smalțului
C. Pierdere de substanță dentară la nivelul smalțului
D. Există sîngerare în șanțul gingival
E. Intruzie dentară
F. Nu există durere la percuție în ax
G. Durere la masticație
H. Durere la variațiile termice
I. Mobilitate dentară
J. Pulpa dentară este hemoragică
261. Ce afirmații referitoare la fracturile coronare cu afectare pulpară
sunt corecte:
A. Pacientul acuză durere la variaţii termice
B. Pulpa dentară este hemoragică
C. Există sîngerare în șanțul gingival
D. Apare extruzia dentară
E. Apare intruzia dentară
F. Se observă o pierdere de substanță dentară la nivelul smalțului
G. Pacientul acuză durere la masticație
H. Dintele eset hiperalgic
I. Apare malpoziția dintelui în alveolă
J. Dintele este mobil
262. Ce afirmații referitoare la fracturile corono-radiculare și radiculare
sunt corecte:
A. În fractura radiculară există malpoziție coronară
B. Linia de fractură este de obicei oblică
C. Există durere la masticație
D. Apare intruzia dentară
E. Apare extruzia dentară
F. Se manifestă ca fracturi incomplete de smalţ
G. Se observă lipsa dintelui din alveolă
H. Există durere la variații termice
I. Percuţia este dureroasă
J. Coroana se află în infrapoziţie
263. Tabloul clinic al traumatismelor parodontale include:
A. Nu există semne clinice
B. în intruzie, coroana se află în infrapoziţie
C. dureri la masticaţie
D. Se observă o pierdere de smalț cu afectare pulpară
E. dureri la percuţie
F. Se observă o pierdere de smalț fără afectare pulpară
G. mobilitate dentară
H. Există durere la stimuli chimici
I. În extruzie, dintele este deplasat complet din alveolă
J. Pulpa dentară este sângerândă
264. Ce afirmații referitoare la avulsia dentară sunt corecte?
A. Dintele se manipulează dinspre coronar evitând atingerea rădăcinii
B. Apa este cel mai bun mediu de transport
C. Dinții temporari se reimplantează
D. Prognosticul dinţilor cu avulsie este favorabil daca se reimplanteza dupa 24
ore
E. Dacă repoziţionarea nu este posibilă, dintele este plasat într-un mediu de
conservare
F. Dacă este murdar se spală 10 secunde cu ser fiziologic şi se repoziţionează în
alveolă
G. Dinții definitivi se reimplantează
H. Dintele se poate transporta în alcool
I. Prognosticul dinţilor cu avulsie este favorabil daca se reimplanteza dupa 48
ore
J. Dintele este deplasat complet din alveolă
265. Care sunt indicațiile în cazul unei avulsii dentare?
A. Dacă repoziţionarea nu este posibilă, dintele este plasat într-un mediu de
conservare
B. Refrigerarea aduce beneficii suplimentare
C. Dacă este murdar se spală 10 secunde cu ser fiziologic şi se repoziţionează în
alveolă
D. Dintele va fi transportat în alcool
E. Pacientul este calmat şi va fi însoţit pînă la cel mai apropiat cabinet dentar
F. Dinții temporari se vor reimplanta
G. Dintele va fi transportat în apă
H. Dintele se manipulează dinspre coronar evitând atingerea rădăcinii
I. Se transportă la cabinet în maxim 15 minute
J. Dintele poate fi transportat în solutie dezinfectanta
266. Care sunt factorii de care depinde reuşita tratamentului
traumatismelor dento-parodontale:
A. nivelul de educaţie al populaţiei cu privire la traumatismele dentare
B. posibilităţile economice ale familiei
C. riscul carios
D. anomaliile dentare
E. cunostinţele medicului stomatolog
F. situația clinică
G. parodontita apicală cronică
H. parodontita marginală cronică
I. posibilităţile terapeutice ale cabinetului dentar
J. anomaliilor maxilare
267. Care sunt caracteristicile leziunilor traumatice dento-parodontale?
A. Prognosticul dinţilor cu avulsie depinde de rapiditatea cu care sunt
reimplantaţi
B. Dinții definitivi cu avulsie se reimplantează
C. Cei mai afectaţi dinţi sunt molarii şi premolarii superiori
D. Dintii temporari cu avulsie se reimplantează
E. Cel mai bun mediu de transport pentru dintii avulsionați este apa
F. Cei mai afectaţi dinţi sunt incisivii şi caninii superiori
G. Maximul de frecvenţă este între 5 şi 11 ani
H. Maximul de frecvenţă este după 18 ani
I. Dintii temporari cu avulsie nu se reimplanteaza
J. Reușita tratamentului depinde de riscul carios
268. Ce afirmații referitoare la avulsia dentară nu sunt corecte?
A. Se transportă la cabinet în maxim 15 minute
B. Dintele se transportă în gheată
C. Dintele are un prognostic favorabil daca se reimplanteză după 48 ore
D. Dintele se transportă în alcool
E. Dintele se manipulează dinspre coronar evitând atingerea rădăcinii
F. Dintele se transportă în apa
G. Dintele se transportă în ser fiziologic
H. Dintele are un prognostic favorabil daca se reimplanteză după 24 ore
I. Dacă repoziţionarea nu este posibilă, dintele este plasat într-un mediu de
conservare
J. Dacă este murdar se spală 10 secunde cu ser fiziologic şi se repoziţionează în
alveolă
269. Care afirmații nu sunt corecte în legătură cu leziunile traumatice
dento-parodontale?
A. Cel mai bun mediu de transport pentru dintii avulsionați este solutia Hanks
B. Dintii temporari nu se reimplanteaza
C. Cel mai bun mediu de transport pentru dintii avulsionați este gheata
D. Dintii definitivi se reimplanteaza
E. Dintii temporari cu avulsie se implantează
F. Prognosticul este favorabil daca dintele se reimplantează în 10-15 minute
G. Celulele parodontale încep să moară la scurt timp după expunerea în mediu
uscat
H. Traumatismele dento-parodontale nu necesită un tratament de urgență
I. Cel mai bun mediu de transport pentru dintii avulsionați este apa
J. Maximul de frecvenţă este după 18 ani
270. Ce afirmații sunt corecte în legătură cu tabloul clinic al
traumatismelor parodontale:
A. Se observă o pierdere de smalț fără afectare pulpară
B. Pacientul acuză dureri la masticaţie
C. Nu există semne clinice
D. Se observă o pierdere de smalț cu afectare pulpară
E. Există durere la stimuli chimici
F. Pulpa dentară este sângerândă
G. În intruzie, coroana se află în infrapoziţie
H. În extruzie, dintele este deplasat complet din alveolă
I. Dintele prezintă mobilitate
J. Pacientul acuză dureri la percuţie
271. Care sunt etapele tratamentului avulsiei dentare?
A. se administrează antibiotice
B. se realizează tratamentul endodontic la 7-10 zile după reimplantare
C. nu este neceară sutura plăgilor existente
D. nu necesita tratament cu antibiotice
E. se realizează sutura plăgilor existente
F. se imobilizează dintele flexibil 2 săptămâni
G. se realizează toaleta zonei cu ser fiziologic, clorhexidină
H. se realizează toaleta zonei cu alcool
I. se realizează tratamentul endodontic la 1 lună după reimplantare
J. dintele se imobilizează timp de 2 luni
272. Care afirmații referitoare la prevenția traumatismelor dentare sunt
corecte?
A. Evitarea factorilor de risc ortodontici
B. Difuzarea de informații despre conduita de urgență în cazul traumatismelor
dento-parodontale
C. Evitarea consumului de hidrocarbonate
D. Evitarea factorilor de risc infecțioși
E. Campaniile de informare publică joacă un rol important în transmiterea
informaţiilor
F. Evitarea fumatului
G. Evitarea consumului de băuturi acidulate
H. Evitarea carențelor alimentare
I. Purtarea de gutiere în timpul sportului
J. Evitarea consumului de alcool
273. Sechelele care pot apare după traumatismele dento-parodontale
sunt:
A. alveolită postextracțională
B. mortificare pulpară
C. disfuncții articulare
D. tulburări ale ocluziei
E. deplasarea dinților mobilizați
F. hemoragie postextracțională
G. edentație
H. anchiloză
I. adenite
J. nu apar sechele după traumatismele dento-parodontale
274. Care afirmații referitoare la sechelele traumatismelor dento-
parodontale sunt corecte?
A. Aparitia hemoragiei postextracționale
B. Aparitia de pericoronarite infectioase
C. Lipsa consolidarii ligamentului alveolar
D. Adenite laterocervicale
E. Anchiloză
F. Tulburări ale ocluziei
G. Tulburări de erupție dentară
H. Mortificarea pulpară
I. Resorbția osului alveolar
J. Aparitia alveolitei postextracționale
parodontale nu sunt corecte?
A. Aparitia hemoragiei postextracționale
B. Mortificarea pulpară
C. Aparitia de pericoronarite infectioase
D. Lipsa consolidarii ligamentului alveolar
E. Aparitia alveolitei postextracționale
F. Tulburări ale ocluziei
G. Tulburări de erupție dentară
H. Adenite laterocervicale
I. Anchiloză
J. Resorbția osului alveolar
276. Care afirmații referitoare la prevenția traumatismelor dentare nu
sunt corecte?
A. Evitarea carențelor alimentare
B. Purtarea de gutiere în timpul sportului
C. Evitarea consumului de băuturi acidulate
D. Evitarea factorilor de risc ortodontici
E. Campaniile de informare publică joacă un rol important în transmiterea
informaţiilor
F. Evitarea consumului de alcool
G. Evitarea factorilor de risc infecțioși
H. Evitarea fumatului
I. Difuzarea de informații despre conduita de urgență în cazul traumatismelor
dento-parodontale
J. Evitarea consumului de hidrocarbonate
277. Care sunt complicațiile dentare care pot surveni după
traumatismele dento-parodontale:
A. Complicații periapicale
B. Complicatii mecanice
C. Anchiloza articulației temporo-mandibulare
D. Alveolită postextracțională
E. Transformarea unei fisuri de smalț în fractură de smalț
F. Disfuncția articulației temporo-mandibulare
G. Discromia dinților depulpați
H. Adenite laterocervicale
I. Transformarea unei luxatii cu mobilitate minime în luxație cu o mobilitate
mare
J. Hemoragie postextracțională
278. Cre dintre următoarele leziuni sunt traumatisme dentare :
A. Fracturi corono-radiculaire
B. Fisuri de smalț
C. Luxații laterale
D. Intruzii si extruzii dentare
E. Contuzii
F. Fracturi ale smalţului
G. Fracturi coronare
H. Fracturi radiculare
I. Subluxatii
J. Expulzii
279. Care dintre următoarele leziuni sunt traumatismele parodontale :
A. Fisuri
B. Luxații laterale
C. Intruzii si extruzii dentare
D. Contuzii
E. Fracturi corono-radiculaire
F. Expulzii
G. Fracturi ale smalţului
H. Subluxatii
I. Fracturi coronare
280. Ce afirmatii sunt corecte în legătură cu efectul carioprotector al
fluorului?
A. Reduce remineralizarea
B. Crește demineralizarea
C. Previne parodontita marginala acută
D. Crește remineralizarea
E. Reduce demineralizarea
F. Previne parodontita apicala acută
G. Previne apariţia cariilor de suprafaţă radiculară
H. Este utilizat în tratamentul hipersensibilităţii dentinare
I. Previne alveolita postextracțională
J. Efect bacteriostatic asupra bacteriilor cariogene
281. Ce afirmatii nu sunt corecte în legătură cu efectul carioprotector al
fluorului?
A. Previne apariţia cariilor de suprafaţă radiculară
B. Previne mucozita
C. Previne pericoronarita
D. Reduce remineralizarea
E. Crește demineralizarea
F. Este utilizat în tratamentul hipersensibillităţii dentinare
G. Reduce demineralizarea
H. Previne osteoradionecroza
I. Crește remineralizarea
J. Efect bacteriostatic asupra bacteriilor cariogene
282. Care afirmatii sunt corecte în legătură cu metodele de fluorizare
generală:
A. Fir interdentar
B. Geluri si lacuri
C. Scobitori
D. Zahăr
E. Apa potabilă
F. Gume de mestecat
G. Sare
H. Lapte
I. Ape de gura
J. Tablete si picături
283. Care afirmatii nu sunt corecte în legătură cu metodele de fluorizare
generală:
A. Lapte
B. Ape de gura
C. Fir interdentar
D. Zahăr
E. Apa potabilă
F. Tablete si picături
G. Paste de dinți
H. Geluri si lacuri
I. Sare
J. Gume de mestecat
284. Care afirmatii sunt corecte în legătură cu fluorizarea apei potabile?
A. Este o metoda sigură de prevenție
B. Concentraţia optimă de Fluor din apa potabila trebuie să fie de 3 mg F/l
C. Nu are efecte nocive la anumite grupe populaţionale- femeile gravide
D. Metoda favorizează egalitatea între diferite segmente populaţionale
E. Toti membrii comunității beneficiază de apă cu fluor
F. Nu este o metodă sigură de prevenție
G. Are efecte nocive asupra femeilor gravide
H. Concentraţia optimă de Fluor din apa potabila trebuie să fie de 2,5-3 mg F/l
I. Concentraţia optimă de Fluor din apa potabila trebuie să fie de 1,5-2 mg F/l
J. Concentraţia optimă de Fluor din apa potabila trebuie să fie de 0,5-1 mg F/l
285. Care afirmatii nu sunt corecte în legătură cu fluorizarea apei
potabile?
A. Nu are efecte nocive la anumite grupe populaţionale- femeile gravide
B. Nu este o metoda recunoscuta de OMS
C. Este o metoda sigură de prevenție
D. Metoda are multe dezavantaje
E. Concentraţia optimă de Fluor din apa potabila trebuie să fie de 1,5-2 mg F/l
F. Metoda favorizează egalitatea între diferite segmente populaţionale
G. Toti membrii comunității beneficiază de apă cu fluor
H. Prevalența cariei dentare trebuie să fie mică
I. Concentraţia optimă de Fluor din apa potabila trebuie să fie de 0,5-1 mg F/l
J. Nu este o metoda sigura de preventie
286. Ce afirmatii sunt corecte în legătură cu fluorizarea sării de
bucătărie?
A. Este o metodă de fluorizare scumpă
B. Este o metodă care permite fiecarei persoane de a alege sau nu această
variantă de fluorizare
C. Concentraţia optimă de Fluor în sarea de bucătărie este de 250 mg F/ kg sare
D. Metoda este recomandată în zonele unde nu există apă fluorizată
E. Are la bază studii de cercetare riguroase
F. Concentraţia optimă de Fluor în sarea de bucătărie este de 500 mg F/ kg sare
G. Este o metodă de fluorizare ieftină
H. Concentraţia optimă de Fluor în sarea de bucătărie este de 25 mg F/ kg sare
I. Din punct de vedere tehnologic, nu este uşor de adăugat fluor în sare
J. Aportul este cotidian, constant şi permanent
287. Ce afirmatii nu sunt corecte în legătură cu fluorizarea sării de
bucătărie?
A. Este disponibilă în toate regiunile, chiar şi în cele defavorizate economic
B. Metoda are si dezavantaje
C. Concentraţia optimă de Fluor în sarea de bucătărie este de 500 mg F/ kg sare
D. Metoda este recomandată în zonele unde nu există apă fluorizată sau unde
sursa naturală de apa este sub 0,5 mg/l
E. Metoda este recomandată în zonele cu fluoroza dentară
F. Este o metodă locală de fluorizare
G. Concentraţia optimă de Fluor în sarea de bucătărie este de 25 mg F/ kg sare
H. Este o metodă generală de fluorizare
I. Concentraţia optimă de Fluor în sarea de bucătărie este de 250 mg F/ kg sare
J. Din punct de vedere tehnologic, nu este uşor de adăugat fluor în sare
288. Care sunt avantajele fluorizării sării de bucătărie?
A. Fluorul din sare este instabil în timp
B. Din punct de vedere tehnologic, nu este uşor de adăugat fluor în sare
C. Este disponibilă în toate regiunile, chiar şi în cele defavorizate economic
D. Este o metodă de fluorizare scumpă
E. Fluorul din sare este stabil în timp
F. Din punct de vedere tehnologic este uşor de adăugat fluor în sare
G. Nu poate preveni consumul excesiv de fluor
H. Este o metodă de fluorizare ieftină
I. Nu permite urmărirea aportului de fluor la nivel populaţional
289. Ce afirmatii sunt corecte în legătură cu fluorizarea laptelui?
A. Laptele fluorizat se poate achizitiona din comert
B. Studiile sunt insuficiente pentru a proba rigurozitatea stiintifică
C. Concentraţia fluorului din lapte este de 10 ppm pentru 200 ml de lapte
D. Concentraţia fluorului din lapte este de 5 ppm pentru 200 ml de lapte
E. O problema tehnică este aceea că distribuirea laptelui trebuie să fie rapidă, în
30 minute, pentru că produsul este instabil
G. Distribuirea laptelui se face în scoli şi grădiniţe printr-un sistem bine pus la
punct
H. Studiile sunt suficiente pentru a proba rigurozitatea științifică
I. Laptele poate fi distribuit sub 2 forme: pudră sau lichid
J. Concentraţia fluorului din lapte este de 15 ppm pentru 200 ml de lapte
290. Ce afirmatii nu sunt corecte în legătură cu fluorizarea laptelui?
A. Concentraţia fluorului din lapte este de 5 ppm pentru 200 ml de lapte
B. Este o metodă generală de fluorizare
C. O problema tehnică este aceea că distribuirea laptelui trebuie să fie rapidă, în
D. Laptele poate fi distribuit sub 2 forme: pudră sau lichid
E. Laptele fluorizat se poate achizitiona din comert
F. Concentraţia fluorului din lapte este de 10 ppm pentru 200 ml de lapte
G. Studiile sunt suficiente pentru a proba rigurozitatea stiintifică
H. Este o metodă locală de fluorizare
I. Distribuirea laptelui se face în scoli şi grădiniţe printr-un sistem bine pus la
punct
J. Concentraţia fluorului din lapte este de 15 ppm pentru 200 ml de lapte
291. Care afirmatii sunt corecte in legătură cu fluorizarea prin tablete si
picături?
A. Este aplicată în perioada de mineralizare a dinților
B. Când concentrația de fluor este mai mică de 0,3 mg/l, administrarea de tablete
va începe de la 6 luni cu 0,25 mg pe zi
C. Este o metodă cu aplicații extinse în sănătatea publică
D. În cazul în care concentrația de fluor din apa potabilă este de peste 0,6 mg/l,
nu este indicată suplimentarea cu fluor
E. Este o metodă generală de fluorizare
F. Se administrează numai în perioada prenatală
G. Când concentrația de fluor este între 0,3-0,6 mg/l, se administrează zilnic 0,50
mg de fluorură de sodiu la copiii de peste 6 ani
I. Nu ține cont de concentrația fluorului din apa potabilă
J. Această metodă are aplicaţii limitate în sănătatea publică
292. Ce afirmații sunt corecte în legătură cu pastele de dinți cu fluor?
A. Începând cu 6 ani, pastele de dinţi pot avea concentraţii de 300 ppm
B. Pentru adulţi, pastele de dinţi au concentraţia de 1450 ppm
C. Pentru copiii de până la 6 ani, pastele de dinţi au o concentratie de fluor de
1500 ppm
D. Este o metodă generală de fluorizare
E. Pentru copiii de până la 6 ani, pastele de dinţi au o slabă concentratie de fluor,
250-500 ppm
F. Eficacitatea maximă este obtinuta datorită aportului scăzut dar constant de
fluor din cavitatea orală
G. Este o metodă locală de fluorizare
H. Efectul fluorului este benefic cind se utilizează toate sursele de fluor ( apa,
sare, tablete si paste de dinti)
I. Începând cu 6 ani, pastele de dinţi pot avea concentraţii de 1450 ppm
J. Pentru adulţi, pastele de dinţi au concentraţia de 500 ppm
293. Care sunt afirmațiile corecte în legătură cu apele de gură cu soluţii
fluorurate:
A. Este indicată în comunitățile unde există fluoroză dentară
B. Este o metodă generală de fluorizare
C. Nu trebuie să fie utilizate în comunităţile în care există o concentraţie de F in
apa de peste 0,7 mg F/l
D. Se utilizează doar după 6 ani
E. Sunt indicate numai daca prevalenţa cariei dentare este mică
F. Cele mai utilizate sunt cele care conţin Fluorură de sodiu
G. Este o metodă locală de fluorizare
H. Exista solutii pentru utilizare zilnică cu o concentrație de 2000 ppm fluor
I. Sunt indicate numai daca prevalenţa cariei dentare este mare
J. Se utilizează imediat după naștere
294. Care sunt caracteristicile fluorizării prin ape de gură?
A. Este o metodă locală de fluorizare
B. Sunt indicate numai daca prevalenţa cariei dentare este mică
C. Pentru clătiri săptămânale concentrația este de 230 ppm F
D. Pentru clătiri săptămânale concentrația este de 900 ppm F
E. Nu trebuie să fie utilizate în comunităţile în care există o concentraţie de F in
F. Cele mai utilizate sunt cele care conţin Fluorură de sodiu
G. Se utilizează imediat după naștere
H. Este o metodă generală de fluorizare
I. Pentru clătiri zilnice concentrația este de 900 ppm F
J. Pentru clătiri zilnice concentrația este de 230 ppm F
295. Care afirmații referitoare la gelurile cu fluor în gutiere sunt corecte?
A. Concentrația este de 5% NaF pentru adulți
B. Se utilizeaza în fiecare lună
C. Concentrația pentru copii este de 0,2% NaF
D. Pacienţii trebuie sfătuiţi să nu consume alimente sau băuturi cel puţin 30 de
minute după aplicare
E. Au o concentrație de 1% NaF pentru adulti
F. Gutierele se mențin 20 minute pe arcadele dentare
G. Se utilizează de 2 ori pe an timp de 3 zile consecutiv
H. Sunt aplicate numai în cabinetul dentar
I. Sunt aplicate în cabinet și acasă
J. Concentrația este de 3% NaF pentru copii
296. Care afirmații referitoare la gelurile cu fluor pentru autoaplicații
sunt corecte?
A. Se utilizeaza la copiii cu vârsta de 2 -6 ani
B. Sunt recomandate persoanelor diagnosticate cu un risc crescut la carie
C. Aplicaţiile se realizează zilnic
D. Nu exista contraindicații pentru auto aplicarea gelurilor cu fluor
E. Aplicaţiile se realizează săptămânal
F. Concentrația este de 0,4% SnF2
G. Este interzisă utilizarea acestor geluri de către copiii sub vârsta de 6 ani
H. Concentrația este de 4% SnF2
I. Sunt utilizate concomitent cu pastele de dinţi fluorurate
J. Sunt recomandate persoanelor diagnosticate cu un risc carios mic
297. Care afirmații referitoare la lacurile cu fluor sunt corecte?
A. Produsul Fluor Protector are o concentraţie de >20.000 ppm
B. Concentrația de Fluor este de 0,5% Na F
C. Sunt recomandate copiilor cu un risc carios crescut
D. Concentrația de Fluor este de 5% Na F
E. Este o metodă generală de fluorizare
F. Sunt necesare 2 aplicatii pe an la 6 luni interval
G. Sunt recomandate copiilor cu un risc carios mic
H. Sunt necesare aplicaţii în fiecare lună
I. Sunt aplicate numai în cabinetul dentar
J. Este o metodă locală de fluorizare
298. Care sunt produsele suplimentare cu fluor?
A. Recaldent combinat cu fluorură de sodiu
B. Duraphat
C. Fir interdentar
D. Scobitori
E. Fluorfosfat acidulat APF
F. Gel cu Fluorură de Sodiu
G. Fluor Protector
H. Gume de mestecat
I. Salivă artificială
J. Bifluorid
299. Care afirmaţii referitoare la fluoroza dentară sunt corecte?
A. Fluoroza dentară este consecinţa unui consum exagerat de fluor in timpul
perioadei de mineralizare a dintilor
B. Indicatorul de evaluare a fluorozei dentare este IOTN
C. La concentraţii mai mari apare fluoroza osoasă
D. Indicatorul de evaluare a fluorozei dentare este BEWE
E. Efectele nocive cronice ale fluorului incep de la 2 mg /zi
F. Efectele nocive cronice ale fluorului încep de la 5 mg /zi
G. Dinţii cei mai afectaţi sunt caninii
H. Virsta vulnerabila pentru apariţia fluorozei dentare este 18 ani
I. Dinţii cei mai afectaţi sunt incisivii şi primii molari
J. Fluoroza dentară este prima manifestare a acestei intoxicaţii cronice
300. Care afirmaţii referitoare la fluoroza dentară nu sunt corecte?
A. Fluoroza dentară este consecinţa unui consum exagerat de fluor in timpul
B. Vârsta vulnerabilă pentru apariţia fluorozei dentare este 18 ani
C. Dinţii cei mai afectaţi sunt caninii
D. Indicatorul de evaluare a fluorozei dentare este Indicatorul ICDAS
E. Indicatorul de evaluare a fluorozei dentare este Indicatorul Dean
F. Fluoroza dentară este prima manifestare a acestei intoxicaţii cronice
G. La concentraţii mai mari apare fluoroza osoasă
H. Efectele nocive cronice ale fluorului încep de la 10 mg /zi
I. Indicatorul de evaluare a fluorozei dentare este Indicatorul IOTN
J. Efectele nocive cronice ale fluorului încep de la 2 mg /zi
301. Care afirmaţii referitoare la codurile indicatorului Dean sunt
corecte?
A. Hipoplazie de smalţ
B. Smalţ normal
C. Fluoroză incertă
D. Hipomineralizare molar-incisiv
E. Opacitate localizată
F. Eroziune
G. Fluoroză moderată
H. Opacitate difuză
I. Fluoroză severă
J. Fluoroză foarte lejeră şi lejeră
302. Care afirmaţii referitoare la codurile indicatorului Dean nu sunt
corecte?
A. Opacitate difuză
B. Eroziune
C. Hipoplazie de smalţ
D. Hipomineralizare molar-incisiv
E. Fluoroză severă
F. Opacitate localizată
G. Fluoroză moderată
H. Fluoroză incertă
I. Fluoroză foarte lejeră şi lejeră
J. Smalţ normal
303. Care dintre următoarele produse nu sunt produse suplimentare cu
fluor?
A. Scobitori
B. Duraphat
C. Gel cu Fluorură de Sodiu
D. Fluorphosphat acidulate APF
E. Recaldent combinat cu fluorură de sodiu
F. Bifluorid
G. Fir interdentar
H. Fluor Protector
I. Gume de mestecat
J. Salivă artificială
304. Care sunt afirmatiile corecte în legătură cu fluorizarea apei
potabile?
A. Concentraţia optimă de Fluor din apa potabila trebuie să fie de 2,5-3 mg F/l
B. Este contraindicat femeilor gravide
C. Exista multe dezavantaje
D. Concentraţia optimă de Fluor din apa potabila trebuie să fie de 1,5-2 mg F/l
F. Este o metoda sigură de prevenție
G. Necesită o prevalenţa crescută a cariei dentare
H. Necesită fonduri financiare permanente pentru intretinerea instalaţiilor
I. Necesită reţea centralizată de aprovizionare cu apă potabilă
J. Nu există avantaje
305. Fluoroza dentară are următoarele caracteristici?
A. Vîrsta vulnerabila pentru apariţia fluorozei dentare este 18 ani
B. Indicatorul de evaluare a fluorozei dentare este Dean
C. Indicatorul de evaluare a fluorozei dentare este IOTN
D. La concentraţii mai mari apare fluoroza osoasă
E. Fluoroza dentară este prima manifestare a acestei intoxicaţii cronice
F. Indicatorul de evaluare a fluorozei dentare este DDE
G. Efectele nocive cronice ale fluorului incep de la 2 mg /zi
H. Efectele nocive cronice ale fluorului încep de la 5 mg /zi
I. Fluoroza dentară este consecinţa unui consum exagerat de fluor în timpul
perioadei de mineralizare a dinților
J. Dinţii cei mai afectaţi sunt caninii
306. Fluorizarea laptelui presupune :
A. Distribuirea laptelui se face dircet în magazine
B. Studiile sunt suficiente pentru a proba rigurozitatea știintifică
C. Realizarea de studii de cerceatre suplimentare pentru a proba rigurozitatea
stiintifică
D. O problemă tehnică este aceea că distribuirea laptelui trebuie să fie rapidă, în
E. Laptele fluorizat se poate achizitiona din comert
F. Concentraţia fluorului din lapte să fie de 15 ppm pentru 200 ml de lapte
G. Concentraţia fluorului din lapte să fie de 10 ppm pentru 200 ml de lapte
H. Distribuirea laptelui se face în scoli şi grădiniţe printr-un sistem bine pus la
punct
I. Laptele trebuie să fie distribuit sub 2 forme: pudră sau lichid
J. Concentraţia fluorului din lapte să fie de 5 ppm pentru 200 ml de lapte
307. Fluorizarea sării de bucătărie presupune:
A. Din punct de vedere tehnologic, nu este uşor de adăugat fluor în sare
B. Concentraţia optimă de Fluor în sarea de bucătărie este de 25 mg F/ kg sare
C. Utilizarea în zonele unde nu există apă fluorizată
D. Concentraţia optimă de Fluor în sarea de bucătărie să fie de 250 mg F/ kg sare
E. Aportul este cotidian, constant şi permanent
F. Este o metodă de fluorizare scumpă
G. Este o metodă care permite fiecarei persoane de a alege sau nu această
H. Este o metodă de fluorizare ieftină
I. Are la bază studii de cercetare riguroase
J. Concentraţia optimă de Fluor în sarea de bucătărie este de 500 mg F/ kg sare
308. Fluorizarea prin ape de gură presupune:
A. Exista solutii pentru utilizare zilnică cu o concentrație de 2000 ppm fluor
B. Este indicată în comunitățile unde există fluoroză dentară
C. Este indicată numai dacă prevalenţa cariei dentare este mică
D. Utilizarea după 6 ani
E. Este indicată numai dacă prevalenţa cariei dentare este mare
F. Pentru clătiri zilnice se utilizează o concentrație de 230 ppm
G. Pentru clătiri săptămânale se utilizează o concentrație de 900 ppm
H. Se utilizează imediat după naștere
I. Pentru clătiri săptămânale se utilizează o concentrație de 230 ppm
J. Nu trebuie să fie utilizate în comunităţile în care există o concentraţie de F în
309. Fluorizarea prin lacuri cu fluor presupune:
A. Sunt necesare aplicaţii în fiecare lună
B. Sunt recomandate copiilor cu un risc carios mic
C. Este recomandată copiilor cu un risc crescut la carie
D. Produsul Fluor Protector are o concentraţie de >20.000 ppm
E. Concentrația de Fluor să fie de 0,5% Na F
F. Concentrația de Fluor să fie de 5% Na F
G. Necesită 2 aplicatii pe an la 6 luni interval
H. Este o metodă care se aplică numai în cabinetul dentar
I. Este o metodă locală de fluorizare
J. Concentrația de Fluor să fie de 10% Na F
310. Fluorizarea cu geluri aplicate în gutieră presupune:
A. Concentrația trebuie să fie de 3% pentru copii
B. Sunt aplicate acasă
C. Gelurile au o concentrație de 1% NaF pentru adulti
D. Pacienţii trebuie sfătuiţi să nu consume alimente sau băuturi cel puţin 30 de
E. Este o metodă aplicată în cabinetul dentar
F. Gutierele se mențin 20 minute pe arcadele dentare
G. Concentrația trebuie să fie de 5% pentru adulți
H. Se utilizeaza în fiecare lună
I. Concentrația pentru copii este de 0,2%
J. Se utilizează de 2 ori pe an timp de 3 zile consecutiv
311. Care sunt obiectivele unui sistem de sănătate?
A. Asigurarea unor servicii sanitare de calitate
B. Calcularea Riscului relativ
C. Furnizarea serviciilor de sănătate preventivă, curativă și de reechilibrare
D. Stabilirea Valorii predictive negative
E. Stabilirea Valorii predictive pozitive
F. Calcularea Raportului șanselor
G. Utilizarea optima a resurselor disponibile
H. Ameliorarea sănătăţii
I. Identificarea problemelor de sănătate ale populaţiei
J. Calcularea Riscului atribuibil
312. Care sunt funcțiile unui sistem de sănătate?
A. Crearea de resurse și formare profesională
B. Educarea populației
C. Realizarea de investiții
D. Realizarea de reclame publicitare
E. Realizarea ghidurilor profesionale
F. Realizarea legislației medicale
G. Administrarea serviciilor sanitare
H. Finanţarea
I. Crearea de spații salubre de locuit
J. Prestarea de servicii medicale
313. Care sunt criteriile unui sistem bun de sănătate?
A. Accesibilitate redusă la servicii medicale
B. Nu trebuie sa tină cont de eficiență
C. Acoperirea populaţiei cu servicii medicale
D. Posibilităţi de alegere a furnizorului de îngrijiri de sănătate
E. Performanţa medicală
F. Eficienţă crescută
G. Nu trebuie sa tină cont de performanță
H. Resurse alocate în funcție de zonele geografice
I. Accesibilitatea populaţiei la îngrijiri de sănătate din punct de vedere geografic,
economic
J. Accesibilitate doar în anumite zone geografice
314. Finanţarea serviciilor de sănătate se face prin:
A. Bugetul de stat
B. Asigurări private de sănătate
C. Finanțare prin plata de către salariații din sectorul privat
D. Finanțare prin plata de către salariații din sectorul public
E. Finanțare prin casa de pensii-pentru pensionari
F. Finanțare prin casa de asigurări sociale
G. Finanțare prin bancă- pentru salariați
H. Finanțare prin co-plată
I. Finanţarea prin plata în totalitate a serviciilor medicale
J. Asigurări sociale de sănătate
315. Care sunt caracteristicile Sistemului de sănătate Bismarck ?
A. Sistemul naţional de sănătate are drept sursă principală de finanţare, taxele
generale
B. Contribuţiile obligatorii depind de venitul realizat al fiecărei persoane
C. Principiile sistemului se rezumă la 3 caracteristici : universalitate, unitate,
uniformitate
D. Orice persoană care se asigură îşi poate alege în mod liber medicul de familie
E. Cetăţenii au acces la îngrijirile de sănătate în funcţie de nevoile lor medicale
F. Specificul acestui sistem este criteriul teritorial şi de rezidenţă
G. Este un sistem ce are ca principală sursă de finanţare contribuţiile obligatorii
H. Oferirea de servicii medicale este de obicei mixtă, publică şi privată
I. Sistemul este garantat de Parlament si de Ministerul sănătăţii
J. Beneficiarii de asigurări de sănătate sunt toţi cetăţenii unei ţări precum si
străinii care au rezidenţă
316. Care sunt caracteristicile Sistemului de sănătate Beveridge ?
A. Oferirea de servicii medicale este de obicei mixtă, publică şi privată
B. Specificul acestui sistem este criteriul teritorial şi de rezidenţă
C. Cetăţenii au acces la îngrijirile de sănătate în funcţie de nevoile lor medicale
D. Beneficiarii de asigurări de sănătate sunt toţi cetăţenii unei ţări precum si
E. Principiile sistemului se rezumă la 3 caracteristici : universalitate, unitate,
uniformitate
F. Sistemul este garantat de Parlament si de Ministerul sănătăţii
G. Orice persoană care se asigură îşi poate alege în mod liber medicul de familie
H. Contribuţiile obligatorii depind de venitul realizat al fiecărei persoane
I. Este un sistem ce are ca principală sursă de finanţare contribuţiile obligatorii
J. Sistemul naţional de sănătate are drept sursă principală de finanţare taxele
generale
317. Care afirmații referitoare la Sistemul de sănătate Beveridge sunt
corecte?
A. Toţi cetăţenii, independent de situaţia lor profesională sunt protejaţi contra
riscurilor sociale
B. Principalul dezavantaj este reprezentat de listele de așteptare
C. Principalul de zavantaj este reprezentat de excluderea persoanelor care nu
muncesc
D. Este un sistem ce are ca principală sursă de finanţare contribuţiile obligatorii
E. Contribuţiile obligatorii depind de venitul realizat al fiecărei persoane
F. Principalul avantaj este :egalitatea si gratuitatea accesului la îngrijiri
G. Este specific pentru Germania
H. Cheltuielile pe care le implică sunt cele mai mari din Europa
I. Specific acestui sistem de sănătate este criteriul teritorial şi de rezidenţă
J. Acest sistem este tipic pentru Marea Britanie
318. Care afirmații referitoare la Sistemul de sănătate Bismarck sunt
corecte?
A. Specific acestui sistem de sănătate este criteriul teritorial şi de rezidenţă
B. Cheltuielile pe care le implică sunt cele mai mari din Europa
C. Este specific pentru Germania
D. Este un sistem ce are ca principală sursă de finanţare contribuţiile obligatorii
E. Toţi cetăţenii, independent de situaţia lor profesională sunt protejaţi contra
riscurilor sociale
F. Contribuţiile obligatorii depind de venitul realizat al fiecărei persoane
G. Acest sistem este tipic pentru Marea Britanie
H. Principalul avantaj este :egalitatea si gratuitatea accesului la îngrijiri
I. Principalul dezavantaj este reprezentat de listele de așteptare
J. Principalul dezavantaj este reprezentat de excluderea persoanelor care nu
muncesc
319. Caracteristicile sistemului de sănătate american sunt?
A. Este singura ţară din lume care are un sistem de sănătate bazat majoritar pe
asigurările de sănătate private
B. Principalul avantaj este egalitatea si gratuitatea accesului la îngrijiri
C. Contribuţiile obligatorii depind de venitul realizat al fiecărei persoane
D. Există 2 programe publice-Medicare si Medicaid
E. Este un sistem ce are ca principală sursă de finanţare contribuţiile obligatorii
F. Specific acestui sistem de sănătate este criteriul teritorial şi de rezidenţă
G. Nu există asigurare obligatorie ca în sistemul Bismark
H. Toţi cetăţenii, independent de situaţia lor profesională sunt protejaţi contra
riscurilor sociale
I. Sistemul de sănătate are numeroase inegalităţi
J. Nu exista acoperire generală ca în sistemul Beveridge
320. Inegalităţile din sistemul de sănătate orală se referă la:
A. Migraţia specialistilor în ţările/regiunile bogate
B. Cresterea numărului de persoane vîrstnice care nu au acoperire medicală
C. Acces la serviciile sanitare doar pentru copii
D. Acces la serviciile sanitare doar pentru persoanele vîrstnice
E. Lipsa accesului pentru anumite persoane la serviciile de sănătate orală
F. În Romania toate actele terapeutice sunt gratuite
G. În Romania toate actele terapeutice sunt private
H. Lipsa unor metode adecvate de prevenţie
I. Nu exista sistem public de sănătate orală
J. O repartiţie geografica inadecvată a profesionistilor din sănătate
321. Care afirmații referitoare la sistemul de sănătate american sunt
corecte ?
A. Sistemul de sănătate are numeroase inegalităţi
B. Este un sistem de sănătate bazat majoritar pe asigurările de sănătate private
C. Nu exista acoperire generală ca în sistemul Beveridge
D. Principalul avantaj este egalitatea si gratuitatea accesului la îngrijiri
E. Specific acestui sistem de sănătate este criteriul teritorial şi de rezidenţă
F. Toţi cetăţenii, independent de situaţia lor profesională sunt protejaţi contra
riscurilor sociale
G. Nu există asigurare obligatorie ca în sistemul Bismark
H. Este un sistem ce are ca principală sursă de finanţare contribuţiile obligatorii
I. Contribuţiile obligatorii depind de venitul realizat al fiecărei persoane
J. Există 2 programe publice-Medicare si Medicaid
322. Care afirmatii sunt corecte în cazul prevenției primare a unei boli?
A. Educația pentru sănătate este o metodă de prevenție primară
B. Are ca obiectiv: împiedicarea aparitiei bolii
E. Vaccinarea este o metoda de preventie primară
F. Se adresează persoanelor bolnave în faza asimptomatică
G. Informarea populației privind factorii de risc este o metoda de preventie
primară
H. Dispensarizarea persoanelor bolnave este o metodă de preventie primară
I. Are ca obiectiv: depistarea precoce a bolii
J. Se adresează persoanelor bolnave în faza simptomatică
323. Care afirmatii sunt corecte pentru preventia secundară a unei boli?
A. Dispensarizarea persoanelor cu risc crescut este o metodă de preventie
secundară
B. Informarea populației privind factorii de risc este o metoda de preventie
secundară
C. Screening-ul populațional este o metodă de prevenție secundară
D. Vaccinarea este o metoda de preventie secundară
E. Educația pentru sănătate este o metodă de prevenție secundară
F. Are ca obiectiv: depistarea precoce a bolii
G. Are ca obiectiv: impiedicarea aparitiei bolii
H. Se adresează persoanelor cu risc crescut de îmbolnăvire
I. Se adresează persoanelor sănătoase
J. Se adresează persoanelor bolnave in faza asimptomatică
324. Care afirmatii sunt corecte pentru preventia tertiară a unei boli?
A. Are ca obiectiv, impiedicarea aparitiei bolii
B. Are ca obiectiv, limitarea sechelelor bolii
C. Educația pentru sănătate este o metodă de prevenție terțiară
D. Informarea populației privind factorii de risc este o metoda de preventie
terțiară
E. Populația țintă este reprezentată de bolnavi
F. Are ca obiectiv, depistarea precoce a bolii
G. Se adresează persoanelor sănătoase
H. Educația terapeutică este o metodă de prevenție terțiară
I. Are ca obiectiv, păstrarea funcționalității normale
J. Are ca obiectiv, evitarea recidivelor
325. Care sunt determinanții sociali ai sănătății?
A. Conditii de viață insalubre
B. Nivelul redus al educației
C. Stil de viață nesanogen
D. Fluorizare prin tablete
E. Fluorizarea apei potabile
F. Statutul financiar redus
G. Vaccinarea
H. Stres-ul
I. Anxietatea dentară
J. Condițiile de lucru –risc profesional
326. Care sunt indicatorii folositi în sănătatea publică?
A. Mortalitate
B. Valoarea predictivă negativă
C. Riscul relativ
D. Valoarea predictivă pozitivă
E. Prevalență
F. Speranta de viață
G. Sensibilitatea
I. Natalitate
J. Incidență
327. Care sunt domeniile de acțiune ale stomatologiei comunitare?
A. Realizarea de campanii de educație sanitară
B. Evaluarea stării de sănătate orală a unei populații
C. Introducerea unor programe de prevenție în comunități
D. Evaluarea eficienței programelor existente
E. Identificarea factorilor de risc dintr-o comunitate
F. Realizarea de tratamente chirurgicale la nivelul unei comunități
G. Realizarea de tratamente ortodontice la nivelul unei comunități
H. Realizarea de tratamente de implantologie la nivelul unei comunități
I. Realizarea de evaluări paraclinice la nivelul unei comunități
J. Realizarea de tratamente protetice la nivelul unei comunități
328. Care sunt caracteristicile indicatorilor folosiți în Sănătatea Publică?
A. Trebuie să fie subiectiv
B. Nu este obligatoriu să fie simplu de calculat
C. Trebuie să fie lung
D. Trebuie sa fie exact
E. Trebuie sa fie usor de aplicat
F. Trebuie sa fie usor de înţeles
G. Trebuie sa fie simplu de calculat
H. Trebuie sa fie obiectiv
I. Nu este obligatoriu să fie valid
J. Trebuie să fie complex
329. Care afirmatii nu sunt corecte în cazul prevenției primare a unei
boli?
A. Dispensarizarea persoanelor bolnave este o metodă de preventie primară
B. Informarea populației privind factorii de risc este o metoda de preventie
primară
D. Vaccinarea este o metoda de preventie primară
E. Educația pentru sănătate este o metodă de prevenție primară
F. Are ca obiectiv: depistarea precoce a bolii
H. Se adresează persoanelor bolnave în faza asimptomatică
I. Are ca obiectiv: împiedicarea aparitiei bolii
J. Se adresează persoanelor bolnave în faza simptomatică
330. Care afirmatii nu sunt corecte în cazul preventiei secundare a unei
boli?
secundară
B. Dispensarizarea persoanelor cu risc crescut este o metodă de preventie
secundară
C. Se adresează persoanelor cu risc crescut de îmbolnăvire
D. Educația pentru sănătate este o metodă de prevenție secundară
E. Vaccinarea este o metoda de preventie secundară
F. Se adresează persoanelor bolnave în faza asimptomatică
H. Screening-ul populațional este o metodă de prevenție secundară
I. Are ca obiectiv: impiedicarea aparitiei bolii
J. Are ca obiectiv: depistarea precoce a bolii
331. Care afirmatii nu sunt corecte pentru preventia tertiară a unei boli?
terțiară
B. Are ca obiectiv, păstrarea funcționalității normale
C. Are ca obiectiv, limitarea sechelelor bolii
E. Populația țintă este reprezentată de bolnavi
G. Educația pentru sănătate este o metodă de prevenție terțiară
H. Are ca obiectiv, depistarea precoce a bolii
I. Are ca obiectiv, impiedicarea aparitiei bolii
J. Educația terapeutică este o metodă de prevenție terțiară
332. Care afirmatii sunt corecte în legătură cu determinanții sociali ai
sănătății?
A. Stil de viață nesanogen
B. Serviciile de sănătate
C. Fluorizarea apei potabile
D. Adminsitrarea de medicamente esențiale
E. Nivelul redus al educației
F. Condițiile de lucru –risc profesional
G. Stres-ul
H. Anxietatea si depresia
I. Vaccinarea
J. Statutul financiar redus
333. Care afirmații sunt corecte în legătură cu indicatorii folositi în
sănătatea publică?
A. Specificitatea
B. Riscul atribuibil
C. Speranta de viață
D. Valoarea predictivă pozitivă
E. Prevalență
F. Mortalitate
G. Sensibilitatea
H. Valoarea predictivă negativă
I. Incidență
J. Natalitate
334. Care dintre afiirmatiile următoare reprezintă caracteristici ai
indicatorilor folosiți în Sănătatea Publică?
A. Indicatorul trebuie să fie lung
B. Indicatorul trebuie să fie complex
C. Indicatorul trebuie să fie subiectiv
D. Nu este obligatoriu să fie simplu de calculat
E. Indicatorul trebuie sa fie usor de înţeles
F. Indicatorul trebuie sa fie obiectiv
G. Indicatorul trebuie sa fie simplu de calculat
H. Nu este obligatoriu să fie valid
I. Indicatorul trebuie sa fie exact
J. Indicatorul trebuie sa fie usor de aplicat
335. Care sunt necesitățile fundamentale necesare unei calități a vieții
corespunzătoare?
A. Sociale
B. Educative
C. Evitarea depresiei
D. Comportamentul
E. Evitarea anxietății
F. Afective
G. Reducerea stres-ului
H. Nutriționale
I. Sanitare
J. Stilul de viață sanogen
336. Care sunt factorii determinanți ai sănătății?
A. Medicamentele esențiale
B. Anxietatea
C. Condițiile economice
D. Conditiile de locuit si de muncă
E. Societatea si comunitatea
F. Depresia
G. Factorii ereditari
H. Vaccinarea
I. Stilul de viaţă
J. Stres-ul
337. Care afirmații referitoare la determinanții sănătății sunt adevărate?
A. Stres-ul
B. Tratamentul bolilor
C. Societatea si comunitatea
D. Protecția mamei si copilului
E. Factorii ereditari
F. Conditiile de locuit si de muncă
G. Condițiile economice
I. Vaccinarea
J. Depresia
338. Care sunt determinanții sănătății conform modelului Dahlgren &
Whitehead?
A. Condițiile de locuit și de muncă
B. Rețelele sociale și comunitare
D. Aprovizionarea cu medicamente esentiale
E. Stres-ul
F. Lupta împotriva epidemiilor
G. Condițiile economice, culturale si de mediu
H. Vaccinarea
I. Factorii de risc carios
J. Varsta, sexul, caracteristicile ereditare și factorii constitutivi
339. Care dintre afirmațiile de mai jos sunt corecte în legătură cu
determinanții sănătății conform modelului Dahlgren & Whitehead?
A. Caracteristicile ereditare și factorii constituitivi
B. Stilul de viață
C. Stres-ul
D. Condițiile de locuit și de muncă
E. Tratamentul afecțiunilor acute
F. Condițiile economice, culturale si de mediu
G. Tratamentul afecțiunilor acute
H. Protecția mamei si copilului
I. Vaccinarea
J. Rețelele sociale și comunitare
340. Care sunt caracteristicile Promovării sănătății?
A. Este procesul care oferă individului şi colectivităţilor posibilitatea de a-şi creşte
B. Este o strategie de ameliorare a sănătății populației
C. Este identică cu îngrijirea primară a sănătății
D. Este procesul care oferă individului şi colectivităţilor posibilitatea de a-si
E. Populația beneficiază de instrumente care să-i permită luarea unor decizii
F. Promovarea sănătății se referă la: prevenirea afecțiunilor, schimbarea stilului
de viață, alimentației și a mediului
G. Urmărește realizarea tratamentului afecțiunilor cronice
H. Este o strategie individuală de prevenire a afectiunilor orale
I. Se ocupă de aprovizionarea cu medicamente esentiale
J. Se ocupă de eradicarea pandemiilor
341. Care afirmații cu privire la Promovarea sănătății sunt corecte?
A. Se ocupă de aprovizionarea cu medicamente esentiale
B. Este procesul care oferă individului şi colectivităţilor posibilitatea de a-şi creşte
C. Se ocupă de diminuarea anxietății și depresiei
D. Se ocupă de eradicarea pandemiilor
E. Conceptul de promovare a sănătății a fost descris în Carta de la Otawa
F. Are ca obiectiv, asigurarea de tratamente de specialitate în fiecare comunitate
G. Nu se ocupă de determinanții sănătății
H. Este o strategie de ameliorare a sănătății populației
I. Este procesul care oferă individului şi colectivităţilor posibilitatea de a-si
J. Populația beneficiază de instrumente care să-i permită luarea unor decizii
342. Care sunt elementele principale ale Promovării sănătății ?
A. Asigurarea accesului la îngrijiri de sănătate
B. Educația pentru sănătate
C. Lupta împotriva epidemiilor
D. Acțiuni de protecție a mediului
E. Acțiuni directe asupra factorilor de risc
F. Adresabilitatea căre grupurile populaționale cu risc de îmbolnăvire
G. Aprovizionarea cu medicamente esențiale
H. Realizarea de studii de cercetare cu privire la factorii de risc dintr-o comunitate
I. Are la bază conceptul de Îngrijire primară a sănătății
J. Asigurarea de tratamente de specialitate în fiecare comunitate
343. Care dintre afirmațiile de mai jos sunt specifice Promovării
sănătății?
A. Conceptul de promovare a sănătății a fost descris în Carta de la Otawa
B. Asigură accesul la îngrijiri de sănătate
C. Permite administrarea de medicamente esentiale
D. Ia măsuri pentru reducerea riscurilor: informarea, educarea populației, măsuri
E. Populația beneficiază de instrumente care să-i permită luarea unor decizii
F. Are preocupare pentru tratamentele curative
G. Este procesul care oferă individului şi colectivităţilor posibilitatea de a-şi creşte
H. Asigură realizarea de tratamente de specialitate în fiecare comunitate
I. Este o strategie de ameliorare a sănătății populației
J. Se ocupa de sanatatea mamei si copilului
344. Care sunt acțiunile prevăzute în Carta de la Otawa?
A. Crearea unor condiţii de mediu favorabile sănătăţii
B. Elaborarea unor politici publice care favorizează sănătatea
C. Se ocupa de modelul biomedical la bolilor
D. Întărirea acţiunii comunitare
E. Dezvoltarea abilităţilor individuale
F. Nu se ocupa de politici de sanatate publica
G. Reorientarea serviciilor medicale spre manopere terapeutice
H. Tratamentul individual al afectiunilor orale
I. Nu pune accent pe determinantii sociali ai sanatatii
J. Reorientarea serviciilor medicale spre preventie
345. Care afirmații sunt corecte în legătură acțiunile pentru promovarea
sănătății din Carta de la Otawa?
A. Realizarea tratamentelor de reabilitare orală
B. Realizarea tratamentelor de chimioterapie a tumorilor orale
C. Reorientarea serviciilor medicale spre preventie
D. Dezvoltarea abilităţilor individuale
E. Recomandarea aplicării modelului biomedical al bolilor
F. Crearea unor condiţii de mediu favorabile sănătăţii
G. Realizarea tratamentelor de radioterapie a tumorilor orale
H. Elaborarea unor politici publice care favorizează sănătatea
I. Realizarea tratamentelor de asanare orală
J. Întărirea acţiunii comunitare
346. Care dintre afirmațiile de mai jos nu se referă la Promovarea
sănătății?
A. Nu pune accent pe intarirea actiunii comunitatilor
B. Populația beneficiază de instrumente care să-i permită luarea unor decizii
C. Conceptul este identic cu Ingrijirea primara a sanatatii
D. Are in vedere manoperele terapeutice ale afectiunilor acute
E. Nu se refera la educatia pentru sanatate
F. Se ocupa de modelul biomedical la bolilor
G. Conceptul de promovare a sănătății a fost descris în Carta de la Otawa
H. Este o strategie de ameliorare a sănătății populației
I. Este procesul care oferă individului şi colectivităţilor posibilitatea de a-şi creşte
J. Ia măsuri pentru reducerea riscurilor: informarea, educarea populației, măsuri
347. Care dintre următoarele afectiuni sunt cauzate de factorii de
mediu ?
A. Sdr Sjongren
B. Eroziune dentara
C. Fluoroza
D. Astm bronsic
E. Ulcer gastric
F. Carie dentara
G. Gușă endemică
H. Ciroza hepatica
I. Cancer
J. Alergie
348. Ce acțiuni presupune Programul de promovare a sănătăţii împotriva
fumatului ?
A. Calcularea valorii predictive negative a fumătorilor
B. Calcularea prevalentei fumatului in rindul populatiei
C. Servicii medicale adresate celor care doresc să renunte la fumat
D. Interzicerea vânzării către minori
E. Calcularea valorii predictive pozitive a fumătorilor
F. Menţionarea pe fiecare pachet de tigari a efectelor fumatului
G. Servicii medicale adresate fumatorilor pasivi
H. Realizarea de programe educative antitabac în şcoli
I. Crearea de spaţii fără fumat la locurile de muncă
J. Calcularea incidentei fumatului in rindul populatiei
349. Care afirmatii sunt corecte în legatură cu strategia ecologică de
A. Acorda importanta incidentei bolii in populatie si nu bolii individuale
B. Este adecvata din punct de vedere comportamental, pentru ca nu face nici o
discriminare
C. Persoana care are un risc crescut de a se îmbolnăvi este mai interesată sa
D. Ca limite, prezinta avantaje mici pentru cei cu risc inalt
E. Limite : dificultatile si costurile screeningului, atunci cind este necesara
efectuarea lui
F. Persoanele cu risc mic sau moderat, care sunt cele mai numeroase, ramin
neprotejate
G. Se bazează pe populatie si nu pe individ
H. Îşi propune să modifice cauzele care produc incidenta
I. Prima etapa in cadrul acestei strategii este identificarea persoanelor cu risc
dintr-o populaţie
J. Raportul cost/eficacitate este favorabil, deoarece investitia se limiteaza la
350. Care afirmatii sunt corecte în legatură cu strategia riscului înalt de
A. Prima etapa in cadrul acestei strategii este identificarea persoanelor la risc
dintr-o populaţie
B. Ca limite: prezinta avantaje mici pentru cei cu risc inalt
C. Raportul cost/eficacitate este favorabil, caci investitia se limiteaza la
D. Se bazează pe populatie si nu pe individ
E. Persoanele cu risc mic sau moderat, care sunt cele mai numeroase, ramin
neprotejate
F. Persoana care are un risc crescut de a se îmbolnăvi este mai interesată sa
G. Îşi propune să modifice cauzele care produc incidenta
H. Limite : dificultatile si costurile screeningului, atunci cind este necesara
efectuarea lui
I. Este adecvata din punct de vedere comportamental, pentru ca nu face nici o
discriminare.
J. Acorda importanta incidentei bolii in populatie si nu bolii individuale
351. Care afirmații referitoare la Consecinţele afecțiunilor generale
asupra sănătăţii orale sunt corecte?
A. Gingivita poate determina aparitia artritei reumatismale
B. Afecţiunile care determină scăderea fluxului salivar pot determina creşterea
riscului carios
C. Administrarea de bifosfanati poate determina aparitia osteonecrozei de
maxilar
D. Bacteriemia din timpul unei manopere sângerânde poate determina
E. Diabetul creşte riscul şi severitatea bolii parodontale
F. La persoanele vârstnice, o stare de sănătate orală precară poate determina o
G. Virusul Papilloma uman poate determina aparitia cancerului oral
H. O stare de sănătate orală precară poate avea influenţe negative asupra calităţii
vieţii
I. Afectiunile parodontale pot influenta apariția bolilor bronho-pulmonare
J. Bolile care afectează sistemul imunitar pot determina aparitia de infectii orale
352. Care afirmații referitoare la Consecinţele afecțiunilor orale asupra
sănătăţii generale sunt corecte?
A. Diabetul creşte riscul şi severitatea bolii parodontale
B. La persoanele vârstnice, o stare de sănătate orală precară poate determina o
C. Administrarea de bifosfanati poate determina aparitia osteonecrozei de
maxilar
D. Gingivita poate determina aparitia artritei reumatismale
E. Bacteriemia din timpul unei manopere sângerânde poate determina
F. Virusul Papilloma uman poate determina aparitia cancerului oral
G. O stare de sănătate orală precară poate avea influenţe negative asupra calităţii
vieţii
H. Bolile care afectează sistemul imunitar pot determina aparitia de infectii orale
I. Afecţiunile care determină scăderea fluxului salivar pot determina creşterea
riscului carios
J. Afectiunile parodontale pot influenta aparitia bolile bronho-pulmonare
353. Care sunt acțiunile care se desfășoară pentru Promovarea sănătății
orale?
A. Tratamentul leziunilor parodontale
B. Radioterapia si chimioterapia tumorilor orale
C. Extractiile dentare
D. Tratamentul chirurgical al tumorilor orale
E. Inserarea de implante
F. Educaţia pentru sănătatea orală prin campanii derulate în şcoli şi universităţi
G. Reducerea factorilor de risc pentru cancerul oral
H. Reducerea factorilor de risc pentru boala parodontala
I. Controlul periodic al pacienţilor cu leziuni precanceroase
354. Care afirmații cu privire la Promovarea sănătății orale nu sunt
corecte?
A. Controlul periodic al pacienţilor cu leziuni precanceroase
B. Reducerea factorilor de risc pentru caria dentara
C. Tratamentul leziunilor parodontale
D. Reducerea factorilor de risc pentru cancerul oral
E. Extractiile dentare
G. Aplicarea de implante
H. Educaţia pentru sănătatea orală prin campanii derulate în şcoli şi universităţi
I. Tratamentul chirurgical al tumorilor orale
J. Radioterapia si chimioterapia tumorilor orale
355. Promovarea sănătății orale presupune următoarele acțiuni:
A. Ameliorarea igienei orale persoanelor vârstnice
B. Aplicarea de implante
C. Reducerea factorilor de risc pentru boala parodontala
D. Extractiile dentare
E. Reducerea factorilor de risc pentru caria dentara
F. Tratamentul chirurgical parodontal
G. Educaţia pentru o alimentaţie echilibrată
H. Tratamentul edentatiei totale la virstnici
I. Ameliorarea igienei orale persoanelor cu dizabilitati
J. Tratamentul despicaturilor labio-palatine
356. Care dintre următoarele afirmații nu sunt corecte în legătură cu
acțiunile pentru Promovarea sănătății orale?
A. Ameliorarea igienei orale persoanelor cu dizabilitati
B. Tratamentul despicaturilor labio-palatine
C. Tratamentul edentatiei totale la virstnici
D. Extractiile dentare
E. Tratamentul chirurgical parodontal
F. Educaţia pentru o alimentaţie echilibrată
G. Reducerea factorilor de risc pentru caria dentara
H. Reducerea factorilor de risc pentru cancerul oral
I. Aplicarea de implante
J. Ameliorarea igienei orale persoanelor vârstnice
357. Medicul stomatolog poate obstrucționa promovarea sănătății orale
prin:
A. numar redus de pacienti
B. program redus la cabinet
C. lipsa unui management eficient al cabinetului dentar
D. amplasarea cabinetului dentar
E. ignoraea actiunilor de promovare a sanatatii datorita pregatirii medicale
traditionale bazate pe modelul medical
F. rambursarea redusa/absenta a serviciilor de preventie
G. abordarea moralista a problemelor comportamentale
H. cunostinte deficitare
I. numar mare de pacienti
J. aptitudini deficitare privind consilierea pacientilor
358. Care afirmații nu sunt corecte în legătură cu intervențiile prevazute
în Carta de la Otawa pentru promovarea sănătății?
A. Reorientarea serviciilor medicale spre preventie
B. Întărirea acţiunii comunitare
C. Crearea unor condiţii de mediu favorabile sănătăţii
D. Dezvoltarea abilităţilor individuale
E. Realizarea tratamentelor de asanare orală
F. Elaborarea unor politici publice care favorizează sănătatea
G. Recomandarea aplicării modelului biomedical al bolilor
H. Realizarea tratamentelor de radioterapie a tumorilor orale
I. Realizarea tratamentelor de reabilitare orală
J. Realizarea tratamentelor de chimioterapie a tumorilor orale
împotriva fumatului nu sunt corecte ?
A. Necesita aprobarea de catre forurile politice
B. Necesita obtinerea de fonduri suplimentare
C. Necesita calcularea incidentei fumatului in rindul populatiei
D. Trebuie sa existe un program naţional anti-fumat
E. Obliga la crearea de spaţii fără fumat la locurile de muncă
F. Nu necesita implicarea medicilor, ci doar a personalului auxiliar
G. Necesita calcularea prevalentei fumatului in rindul populatiei
H. Necesita creşterea preţului ţigărilor
I. Necesita menţionarea pe fiecare pachet de tigari a efectelor fumatului
J. Se interzice vânzarea către minori
împotriva fumatului sunt corecte ?
A. Necesita obtinerea de fonduri suplimentare
B. Trebuie sa existe un program naţional anti-fumat
C. Necesită servicii de preventie oro-dentară
D. Necesita menţionarea pe fiecare pachet de tigari a efectelor fumatului
E. Se interzice vânzarea către minori
F. Necesita calcularea incidentei fumatului în rindul populatiei
G. Necesita creşterea preţului ţigărilor
H. Nu necesita implicarea medicilor, ci doar a personalului auxiliar
I. Necesita calcularea prevalentei fumatului în rindul populatiei
J. Obliga la crearea de spaţii fără fumat la locurile de muncă
361. Care afirmatii referitoare la analiza costului minimal sunt corecte ?
A. Este cel mai simplu tip de evaluare economică
B. Presupune că rezultatele intervenţiilor sunt identice
C. Se identifică şi se analizează costurile implicate de fiecare dintre alternative
D. Este o metodă de evaluare a calității vieții
E. Se recomandă programul alternativ care are costul cel mai redus
F. Se analizeaza două programe alternative de sănătate care au aceleași
consecințe
G. Ia în considerare numai un aspect al îmbunătăţirii stării de sănătate, dar nu
I. Permite compararea a 2 opțiuni terapeutice si evaluează consecințele unui
J. Permite compararea intervenţiilor în sănătate care diferă din punct de vedere
362. Care afirmatii referitoare la analiza cost- eficacitate sunt corecte ?
A. Se identifică şi se analizează costurile implicate de fiecare dintre alternative
B. Se analizeaza două programe alternative de sănătate care au aceleași
consecințe
C. Este cel mai simplu tip de evaluare economică
D. Este o analiza de evaluare economică în sănătate
E. Ia în considerare numai un aspect al îmbunătăţirii stării de sănătate, dar nu
F. Permite compararea a 2 opțiuni terapeutice si evaluează consecințele unui
G. Rezultatul se măsoară în funcție de costuri și de eficacitate
H. Permite compararea intervenţiilor în sănătate care diferă din punct de vedere
I. Presupune că rezultatele intervenţiilor sunt identice
J. Se recomandă programul alternativ care are costul cel mai redus
363. Care afirmatii referitoare la analiza cost- utilitate sunt corecte ?
A. Este o analiză de evaluare economică aplicată în sănătate
B. Este un caz particular de analiza cost-eficacitate
C. Pentru fiecare dintre stările de sănătate consecutive intervenţiilor se atribuie
D. Beneficiul medical este exprimat în nr de ani de viață câstigati sau QALY
E. Se analizeaza două programe alternative de sănătate care au aceleași
consecințe pentru sănătate
F. Dezavantajul major este dificultatea în identificarea numărului de QALY pentru
G. Permite compararea intervenţiilor în sănătate care diferă din punct de vedere
monetari (în Euro)
364. Care afirmatii referitoare la analiza cost- beneficiu sunt corecte ?
A. Pentru fiecare dintre stările de sănătate consecutive intervenţiilor se atribuie
B. Permite compararea a 2 opțiuni terapeutice si evaluează consecințele unui
C. Dezavantajul major este dificultatea în identificarea numărului de QALY pentru
D. Este cel mai simplu tip de evaluare economică
E. Presupune că rezultatele intervenţiilor sunt identice
F. Este o analiză destul de rar întâlnită
G. Dezavantajul major este cel al dificultăţii de apreciere a consecinţelor în
termeni monetari
H. Analiza este realizată pentru introducerea unui nou program: este obligatoriu
monetari (în Euro)
J. Este o analiză de evaluare economică aplicată în sănătate
365. Care afirmatii referitoare la costurile directe utilizate în sănătate
sunt corecte?
A. Se referă la costuri datorate apariției unei dizabilități
B. Reprezintă valoarea resurselor consumate direct pentru tratarea unei boli
C. Se referă la costuri datorate absenteismului
D. Se clasifică în costuri măsurabile și costuri intangibile
E. Pot fi marginale, coturi atribuite pentru tratamentul unei boli suplimentare
F. Reflectă valoarea consecinţelor unei boli sau a unei intervenţii în sănătate care
G. Se clasifică în: medicale și nemedicale
H. Se referă la costuri datorate șomajului
I. Pot fi fixe, independente de nr de activități realizate
J. Pot fi variabile care depind de tipul activității
366. Care dintre afirmatii se referă la costurile indirecte utilizate în
sănătate ?
A. Pot fi variabile care depind de tipul activității
B. Se referă la costuri datorate absenteismului
C. Se clasifică în costuri măsurabile și costuri intangibile
D. Pot fi fixe, independente de nr de activități realizate
E. Reprezintă valoarea resurselor consumate direct pentru tratarea unei boli
F. Pot fi marginale, atribuite tratamentului unei boli suplimentare
G. Se referă la costuri datorate șomajului
I. Reflectă valoarea consecinţelor unei boli sau a unei intervenţii în sănătate care
J. Se clasifică în medicale și nemedicale
367. Analiza costului minimal are următoarele caracteristici :
A. Este o metodă de evaluare a calității vieții
B. Permite compararea intervenţiilor în sănătate care diferă din punct de vedere
C. Se recomandă programul alternativ care are costul cel mai redus
consecințe
F. Ia în considerare numai un aspect al îmbunătăţirii stării de sănătate, dar nu
G. Presupune că rezultatele intervenţiilor sunt identice
H. Se identifică şi se analizează costurile implicate de fiecare dintre alternative
I. Rezultatul se măsoară în funcție de costuri și de eficacitate
J. Permite compararea a 2 opțiuni terapeutice si evaluează consecințele unui
368. Analiza cost- eficacitate are următoarele caracteristici:
A. Se recomandă programul alternativ care are costul cel mai redus
B. Rezultatul se măsoară în funcție de costuri și de eficacitate
D. Se identifică şi se analizează costurile implicate de fiecare dintre alternative
E. Se analizeaza două programe alternative de sănătate care au aceleași
consecințe
F. Este cel mai simplu tip de evaluare economică
G. Este o analiza de evaluare economică în sănătate
H. Permite compararea a 2 opțiuni terapeutice si evaluează consecințele unui
I. Permite compararea intervenţiilor în sănătate care diferă din punct de vedere
J. Ia în considerare numai un aspect al îmbunătăţirii stării de sănătate, dar nu
369. Care dintre costurile de mai jos reprezintă costurile necesare unei
interventii medicale?
A. Costuri pentru personalul medical
B. Costuri pentru finanţarea cercetării
C. Costuri pentru medicamente
D. Costuri medii pentru pacienti
E. Costuri suportate de stat
F. Costuri datorită pierderii locului de muncă
G. Costuri intangibile
H. Costuri pentru echipamente medicale
I. Costur pentru societate
J. Costuri suportate de pacient
370. Care sunt etapele unei analize economice în sănătate?
A. Calcularea riscului relativ
B. Descrierea opţiunilor alternative
C. Analiza economică
D. Calcularea coeficientului de corelaţie r
E. Descrierea costului programului
F. Stabilirea efectelor secundare ale programului si a problemelor etice
G. Calcularea raportului şanselor
H. Realizarea analizei de minimizare a costurilor
I. Descrierea scopului si analizei problemei de sănătate evaluate
J. Calcularea riscului atribuibil
371. Ce afirmatii referitoare la analiza economică a screening-ului pentru
depistarea cancerului oral sunt corecte?
A. Necesită cunoaşterea istoriei naturale a bolii
B. Trebuie cunoscute toate costurile pentru introducerea programului
C. O etapă obligatorie presupune descrierea opţiunilor alternative
D. Necesită cunoaşterea incidenţei, prevalenţei, mortalităţii şi ratei de
supravieţuire a cancerului oral
E. Se calculează riscul relativ
F. Se calculează riscul atribuibil
G. Se analizeză costul QALY pentru depistarea unui pacient cu cancer oral
H. Se calculează coeficientul de corelaţie r
I. Se calculează raportul şanselor
J. Se realizează o analiză de minimizare a costurilor
372. Care sunt limitele analizelor economice in sănătate?
A. Nu ţine cont de opţiunile alternative programului analizat
B. Utilizează doar analiza de minimizare a costurilor
C. Nu ţine cont de prevalenţa bolii în populaţie
D. Previziunile financiare pot fi imprecise
E. Este dificil de analizat distribuţia costurilor şi a consecinţelor unui program
F. Nu ţine cont de efectele nedorite ale programului
G. Nu ţine cont de incidenţa bolii în populaţie
H. Rezultatele unei evaluări economice nu pot fi generalizate
I. Evaluarea economică este concentrată pe eficacitate si eficienţă si nu pe
sănătate
J. Dacă datele culese nu sunt fiabile, rezultatele evaluării economice vor fi
desigur eronate
373. Care afirmatii în legatură cu limitele analizelor economice în
sănătate sunt corecte?
A. Nu ţine cont de efectele nedorite ale programului
B. Previziunile financiare pot fi imprecise.
C. Nu ţine cont de opţiunile alternative programului analizat
D. Rezultatele unei evaluări economice nu pot fi generalizate
E. Evaluarea economică este concentrată pe eficacitate si eficienţă si nu pe
sănătate
F. Dacă datele culese nu sunt fiabile, rezultatele evaluării economice vor fi
desigur eronate
G. Utilizează doar analiza de minimizare a costurilor
H. Este dificil de analizat distribuţia costurilor şi a consecinţelor unui program
I. Nu ţine cont de incidenţa bolii în populaţie
J. Nu ţine cont de mortalitatea bolii în populaţie
374. Analiza cost- utilitate are următoarele caracteristici:
A. Este cel mai simplu tip de evaluare economică
B. Dezavantajul major este dificultatea în identificarea numărului de QALY pentru
C. Este un caz particular de analiza cost-eficacitate
D. Pentru fiecare dintre stările de sănătate consecutive intervenţiilor se atribuie
E. Este o analiză de evaluare economică aplicată în sănătate
F. Permite analizarea și calcularea coeficientului de corelație
G. Permite analizarea și calcularea riscului relativ
H. Permite analizarea și calcularea raportului șanselor
I. Beneficiul medical este exprimat în nr de ani de viață câstigati sau QALY
J. În acest tip de analiză atât costurile cât şi beneficiile sunt exprimate în termeni
monetari (în Euro)
375. Analiza cost- beneficiu are următoarele caracteristice ?
A. Permite compararea a 2 opțiuni terapeutice si evaluează consecințele unui
B. Este o analiză de evaluare economică aplicată în sănătate
C. Dezavantajul major este cel al dificultăţii de apreciere a consecinţelor în
termeni monetari
D. Permite analizarea și calcularea raportului șanselor
F. Presupune că rezultatele intervenţiilor sunt identice
G. Permite analizarea și calcularea riscului relativ
H. Analiza este realizată pentru introducerea unui nou program: este obligatoriu
I. Este o analiză destul de rar întâlnită
J. În acest tip de analiză atât costurile cât şi beneficiile sunt exprimate în termeni
monetari (în Euro)
376. Care afirmatii referitoare la Îngrijirea primară a sănătății sunt
corecte?
A. Se referă la tratamente de chirurgie orală
B. Sistemul de asistenţă primară trebuie să fie situat cât mai aproape de zona in
C. Se referă la tratamente care utilizează tehnici de vârf, inovatoare ale medicinei
D. Costul trebuie să fie suportat de fiecare familie şi comunitate
E. Se referă la tratamente de chirurgie maxilo-facială
F. Se referă la tratamente supraspecializate
G. Reprezintă îngrijiri esenţiale, acceptate şi accesibile pentru toată populaţia
H. Asistența primară trebuie să fie acceptată din punct de vedere social și bazată
I. A fost descrisă ca o modalitate universală de acces a populaţiei la îngrijirile de
sănătate
J. Se referă la tratamente care necesită o tehnologie avansată
377. Care sunt componentele de bază ale Îngrijirii primare a sănătății?
A. Tratamentul chirurgical al tumorilor
B. Radioterapia
C. Prevenirea şi controlul bolilor endemice
D. Vaccinarea împotriva bolilor infecţioase
E. Aprovizionarea cu medicamente esenţiale
F. Diagnosticul clinic si paraclinic al bolilor
G. Chimioterapia
H. Educaţia pentru sănătatea populaţiei
I. Promovarea unei alimentaţii corecte
J. Tratamentul ce implica o tehnologie avansată
378. Care afirmații sunt corecte referitoare la componentele de bază ale
Îngrijirii primare a sănătății?
A. Tratamentul ce implica o tehnologie avansată
B. Radioterapia
C. Prevenirea şi controlul bolilor endemice
D. Chimioterapia
E. Vaccinarea împotriva bolilor infecţioase
F. Sănătatea mamei și a copilului
G. Promovarea unei alimentaţii corecte
H. Aprovizionarea cu medicamente esenţiale
I. Tratamentul chirurgical al tumorilor
J. Diagnosticul clinic și paraclinic al bolilor
379. Care sunt caracteristicile principale ale sistemului de îngrijire
primară a sănătaţii ?
A. Implicarea comunităţii
B. Chimioterapia cancerului oral
C. Disponibilitatea universală
D. Radioterapia cancerului oral
E. Aplicarea tehnicilor medicale curative simple
F. Utilizarea resurselor proprii ale comunităţii
G. Aplicarea tehnicilor medicale curative complexe
H. Concentrarea asupra tratamentului curativ
I. Tratamente de reabilitare orală complexă
J. Concentrarea asupra prevenţiei şi promovării sănătăţii
380. Care afirmații privind acțiunile realizate la nivelul Primului eşalon al
Îngrijiri primare de sănătate sunt corecte?
A. La acest nivel se realizează tratamente de restaurare şi readaptare care
B. Implicarea comunităţii pentru acordarea de îngrijiri de sănătate
D. Informarea si sensibilizarea publicului despre factorii de risc ai bolilor orale
E. La acest nivel nivel se realizează tratamente de ortodontie
F. Intervenţii minimale pentru sănătatea orală
G. Prioritate acordată prevenţiei afecţiunilor orale
H. La acest nivel nivel se realizează tratamente de implantologie
ortognatică
J. Promovarea sănătăţii orale şi a unui stil de viaţă sănătos
381. Care afirmații privind al Doilea si al Treilea eşalon al Îngrijiri
primare de sănătate sunt corecte?
A. Implică participarea comunităţii pentru acordarea de îngrijiri de sănătate
B. Au loc acțiuni de promovare a sănătăţii orale
C. La acest nivel nivel se realizează tratamentele supraspecializate de chirurgie
ortognatică
D. La acest nivel nivel se realizează tratamente de ortodontie
E. La acest nivel se realizează tratamente de restaurare şi readaptare care
F. La acest nivel nivel se realizează tratamentele supraspecializate de
implantologie
G. Se acordă prioritate informării publicului despre factorii de risc ai bolilor orale
H. Se realizează intervenţii minimale pentru sănătatea orală
I. Se acordă prioritate prevenţiei afecţiunilor orale
J. La acest nivel nivel se realizează tratamente oncologice
382. Care sunt caracteristicile Pachetului minimal pentru sănătatea orală
(modelul OMS) ?
A. La acest nivel nivel se realizează tratamentele supraspecializate de chirurgie
ortognatică
B. La acest nivel nivel se realizează tratamentele supraspecializate de
implantologie
C. La acest nivel nivel se realizează tratamente de ortodontie
D. Este un model OMS de integrare a preventiei și a îngrijirilor oro-dentare la
nivelul îngrijirii primare de sănătate
E. A treia directie se referă la tratamentul restaurativ atraumatic
F. A doua direcție se referă la utilizarea pastelor de dinți cu fluor
G. Modelul este aprobat de OMS pentru toate regiuinile în funcție de resursele
disponibile și nevoile comunității
H. La acest nivel nivel se realizează tratamente oncologice
I. La acest nivel se realizează tratamente de restaurare şi readaptare orală
J. O primă direcție se referă la tratamentele stomatologice pentru afecțiunile de
urgență
383. Ce activități se desfășoară la nivelul eșalonului 1 al Îngrijirii primare
a sănătății?
A. La acest nivel nivel se realizează tratamentele supraspecializate de chirugie
maxilo-facială
B. La acest nivel nivel se realizează tratamentele supraspecializate de
implantologie
C. Asigurarea accesului gratuit la tratamente de specialitate
D. Prioritate acordată prevenţiei afecţiunilor orale
E. La acest nivel nivel se realizează tratamente oncologice
F. Examene clinice periodice realizate pentru grupele populaţionale cu risc
crescut
G. Informarea si sensibilizarea publicului despre factorii de risc
H. La acest nivel se realizează tratamente de reabilitare protetică
I. La acest nivel nivel se realizează tratamente de ortodontie
J. Intervenţii minimale pentru sănătatea orală
384. Care afirmatii referitoare la Tratamentul atraumatic restaurativ din
cadrul îngrijirii primare a sănătății sunt corecte?
A. Constă în realizarea detartrajului manual
B. Constă în realizarea unui tratament endodontic si a unei obturații estetice
C. Este o tehnică propusă pentru acordarea serviciilor stomatologice populaţiei
defavorizate
D. Are ca obiectiv: sigilarea şanţurilor şi fisurilor cu risc ridicat la carie
E. Constă în realizarea unei obturații estetice cu compozit
F. Constă în aplicarea de mentinătoare de spatiu
G. Constă în tratamentul cariei complicate la copii
H. Face parte din Îngrijirea primară a sănătății , modelul OMS de pachet minimal
I. Constă în eliminarea manuală a smalțului cariat și aplicarea unei obturații cu
glassionomer
J. Are ca obiectiv: restaurarea leziunilor carioase cavitare
385. Care afirmatii referitoare la Îngrijirea primară a sănătății nu sunt
corecte?
A. Asistența primară trebuie să fie acceptată din punct de vedere social și bazată
B. Reprezintă îngrijiri esenţiale, acceptate şi accesibile pentru toată populaţia
C. Se referă la tratamente de chirurgie maxilo-facială
D. Se referă la tratamente de chimioterapie
E. Se referă la tratamente supraspecializate
F. Sistemul de asistenţă primară trebuie să fie situat cât mai aproape de zona in
G. Se referă la tratamente care necesită o tehnologie avansată
H. A fost descrisă ca o modalitate universală de acces a populaţiei la îngrijirile de
sănătate
I. Se referă la tratamente care utilizează tehnici de vârf, inovatoare ale medicinei
J. Costul trebuie să fie suportat de fiecare familie şi comunitate
386. Care dintre afirmațiile de mai jos se referă la caracteristicile
sistemului de îngrijire primară a sănătaţii ?
A. Disponibilitatea universală
B. Chimioterapia cancerului oral
C. Aplicarea tehnicilor medicale curative simple
D. Aplicarea tehnicilor medicale curative complexe
E. Concentrarea asupra prevenţiei şi promovării sănătăţii
F. Utilizarea resurselor proprii ale comunităţii
G. Colaborarea cu alte sectoare
H. Tratamente de reabilitare orală complexă
I. Radioterapia cancerului oral
J. Implicarea comunităţii
387. Care afirmaţii referitoare la Piramida alimentaţiei sănătoase sunt
corecte?
A. În vârf se găsesc următoarele alimente: pâine, cereale, orez şi paste
B. În vârf se găsesc următoarele alimente: grasimi, uleiuri, dulciuri
C. În vârf se găsesc alimentele care trebuie consumate în cantitatea cea mai mare
mică
F. Reprezintă o exprimare grafică a recomandărilor nutriţionale care trebuie
consumate zilnic
G. În vârf se găsesc alimentele care trebuie consumate în cantitatea cea mai mică
mare
I. Regula de bază este de a consuma doar alimentele aflate în vârful piramidei
388. Care afirmaţii referitoare la Piramida alimentaţiei sănătoase nu sunt
corecte?
A. La bază se găsesc alimentele care trebuie consumate în cantitatea cea mai
mare
B. Regula de bază este de a nu consuma alimentele aflate în vârful piramidei
C. În vârf se găsesc următoarele alimente: pâine, cereale, orez şi paste
D. Nici un aliment nu este interzis, important este frecvenţa si cantitatea acestora
E. Reprezintă o exprimare grafică a recomandărilor nutriţionale care trebuie
consumate zilnic
G. În vârf se găsesc alimentele care trebuie consumate în cantitatea cea mai mică
H. La bază se găsesc următoarele alimente:pâine, cereale, orez şi paste
I. La bază se găsesc următoarele alimente: grasimi, uleiuri, dulciuri
J. La bază se găsesc alimentele care trebuie consumate în cantitatea cea mai
mică
389. Cerinţele unei alimentații corecte sunt:
A. consum mare de băuturi acidulate
B. consumul mare al alimentelor aflate în vârful piramidei alimentaţiei
C. consumul cantitaţii de alimente repartizat într-o zi în patru sau cinci reprize
D. consum echilibrat
E. consum mare de grăsimi şi hidrocarbonate
F. consumul unor produse alimentare de mare eficienţă biologică
G. consumul cantitaţii de alimente repartizat într-o zi în două reprize
H. consumul unor produse alimentare de o varietate cat mai mare
I. consumul redus al alimentelor aflate la baza piramidei alimentaţiei
J. consum moderat
390. Care afirmaţii referitoare la cerinţele unei alimentații corecte sunt
adevărate?
A. consum mare de grăsimi şi hidrocarbonate
B. consumul unor produse alimentare de o varietate cat mai mare
C. consum echilibrat
D. consum moderat
E. consumul cantitaţii de alimente repartizat într-o zi în patru sau cinci reprize
F. consum mare de băuturi acidulate
G. consumul unor produse alimentare de mare eficienţă biologică
H. consumul redus al alimentelor aflate la baza piramidei alimentaţiei
I. consumul cantitaţii de alimente repartizat într-o zi în două reprize
J. consum mare de grăsimi şi carne
orale în perioada pre-eruptivă sunt corecte?
A. Carenţele vitaminice nu influeanţează dezvoltarea aparatului dento-maxilar
B. Despicăturile labio-palatine sunt asociate cu o carenţă de acid folic pe
perioada sarcinii
C. Nu exista corelaţie între carenţa de Vitamina D şi mineralizarea scheletului și a
dinţilor temporari
D. Cele mai importante efecte negative asupra fătului se pot observa din
săptămâna a 6-a şi a 9-a de sarcină
E. Nu exista corelaţie între carenţa de vitamina C si formarea matricei de colagen
F. Vitamina D, Ca şi Mg au rol în formarea şi mineralizarea scheletului și a dinţilor
temporari
G. Vitamina C are un rol deosebit în formarea matricei de colagen
H. Atentie la administrarea de medicamente care pot avea efecte teratogene
I. Se pot administra nelimitat medicamente în timpul sarcinii
J. Nu exista corelaţie între carenţa de acid folic şi apariţia despicăturilor labio-
palatine
orale în etapa 0-3 ani sunt corecte?
A. nu exista probleme de crestere şi dezvoltare a aparatului dento-maxilar
datorate unei alimentatii incorecte
B. laptele matern reprezinta sursa perfecta de nutrienti pentru dezvoltarea
C. laptele matern reprezinta sursa perfectă de trasmitere a anticorpilor materni
D. copilul trebuie alimentat cu lapte de vacă, în locul laptelui matern
E. trebuie încurajat consumul de hidrocarbonate în locul fructelor
F. laptele matern reprezinta sursa perfectă de trasmitere a substanţelor
bacteriostatice
G. sindromul de biberon este determinat de contactul prelungit al dinţilor cu un
lichid îndulcit
H. laptele matern nu reprezinta sursa perfecta de nutrienti pentru dezvoltarea
I. exista si alte produse care pot avea aceleasi efecte benefice ca si laptele
matern
J. există riscul de aparitie a sindromului de biberon
orale în etapa de vârsta 3-6 ani sunt corecte?
A. pentru a preveni aparitia eroziunilor dentare este recomandat să se consume
mai multă apă decât sucuri acidulate
B. excesul de calciu poate determina apariţia fluorozei dentare
C. se poate face prevenţia primară a cariei dintilor temporari printr-un periaj cu o
pastă de dinţi cu fluor, avind o concentraţie de 1450ppm F
D. laptele este un aliment de bază
E. deficitul de calciu poate determina aparitia sindromului de biberon
F. se poate face prevenţia cariei dentare prin folosirea apelor de gură cu fluor
G. Este recomandfat să se consume mai multe sucuri acidulate decât apă
H. un aport inadecvat de Calciu și vitamina D poate determina apariţia
rahitismului şi tetaniei
I. trebuie respectate proporţiile unei alimentaţii echilibrate din ghidul piramidei
alimentaţiei
J. se poate face prevenţia primară a cariei dintilor temporari printr-un periaj cu o
pastă de dinţi cu fluor, avind o concentraţie de 250-500 ppm F
394. Care afirmaţii referitoare la aprecierea potentialului cariogen al
alimentelor sunt corecte:
A. glucoza este hidrocarbonatul cu cel mai mare potential cariogen
B. textura alimentului este un factor care influenţează timpul de retenţie pe
suprafata dinţilor
C. fructoza este hidrocarbonatul cu cel mai mare potential cariogen
D. momentul consumului de glucide nu influenţează efectul cariogen
E. zaharurile intrinseci au proprietăţi cariogene mai mari decât zaharurile
extrinseci
F. momentul consumului de hidrocarbonate este un factor important
G. zaharoza este hidrocarbonatul cu cel mai mare potential cariogen
H. frecvenţa ingestiei este un factor mai important decât cantitatea totală
consumată
I. amidonul este hidrocarbonatul cu cel mai mare potential cariogen
J. zaharurile extrinseci au proprietăţi cariogene mai mari decât zaharurile
intrinseci
395. Care dintre următoarele alimente sunt considerate cele mai
cariogene?
A. miere
B. dulceață
C. mere
D. brinzeturi
E. citrice
F. fructe uscate
G. nuci
H. banane
I. zahăr
J. lapte
396. Care dintre următoarele băuturi sunt considerate cele mai
cariogene?
A. infuzie plante
B. băuturi alcoolice dulci
C. apa minerală
D. cafea
E. lapte de vacă
F. siropuri
G. lapte matern
H. ceaiuri îndulcite
I. compoturi
J. sucuri de fructe îndulcite
397. Care dintre alimentele de mai jos sunt consideratecariostatice?
A. suc de fructe îndulcit
B. brinza
C. carne
D. miere
E. lapte
F. fructe uscate
G. sirop
H. fructe de mare
I. nuci
J. banane
398. Care afirimaţii cu privire la influenţa alimentaţiei asupra apariţiei
bolii parodontale sunt corecte?
A. Carenţa de minerale (Fe, Zn, Ca) poate prejuducia mecanismul de apărare
antibacterian
B. Consumul exagerat de băuturi acidulate poate influenţa apariţia bolii
parodontale
C. Carenţa de vitamina C poate prejuducia mecanismul de apărare antibacterian
D. O alimentaţie echilibrată determină creşterea rezistenţei tesuturilor gingivale
la infecţii şi reducerea gravităţii acestora.
E. Alimentele solide cu o consistenţă fermă cresc producţia de salivă si au un rol
antibacterian
F. Carenţele vitaminice nu influenţeză apariţia bolii parodontale
G. Statusul nutriţional nu poate influenţa vulnerabilitatea unei persoane şi
progresia afecţiunilor parodontale
H. Consumul exagerat de hidrocarbonate poate influenţa apariţia bolii
parodontale
I. Statusul nutriţional poate influenţa vulnerabilitatea unei persoane şi progresia
afecţiunilor parodontale
J. Consistenţa alimentelor nu influenţează direct ţesutul gingival
399. Grupele de populaţionale cu risc crescut de apariţie a cariilor
dentare sunt :
A. Persoanele obeze
B. Femeile însărcinate
C. Copiii care folosesc ape de gură cu fluor
D. Bolnavii cronici
E. Bolnavii cu valvulopatii
F. Imigranţii
G. Bolnavii psihici
H. Bolnavii cu ulcer duodenal
I. Bolnavii cu ulcer gastric
J. Copiii cu despicături labio-palatine
400. Care sunt consecinţele diabetului zaharat asupra sănătăţii orale?
A. Osteoradionecroza
B. Diabetul zaharat nu are consecinţe negative asupra sănătăţii orale
C. Susceptibilitate crescută la afecțiuni parodontale
D. Lichenul plan
E. Leucoplazia
F. Eritroplazia
G. Succeptibilitate la apariția de carii dentare
H. Predispoziție la apariția de candidoze
I. Probleme infecțioase
J. Probleme de cicatrizare
dentar cu privire la igiena alimentaţiei sunt corecte :
A. nu există riscuri în cazul consumului excesiv de sucuri acidulate
B. nu există riscuri în cazul consumului excesiv de hidrocarbonate
C. copiii pot consuma hidrocarbonate de maximum 7 ori pe zi
D. alimentatia trebuie limitată doar la 2 mese principale
E. la sfîrsitul mesei se poate consuma brânză, legume crude
F. eliminarea dulciurilor moi și lipicioase, sucurilor acidulate si dulci
G. trebuie utilizată sare cu fluor
H. trebuie utilizat un chestionar pentru a cunoaste comportamentul si
I. la sfîrsitul mesei se pot consuma dulciuri si fructe uscate
J. alimentatia trebuie limitată doar la 3 mese principale și 2 gustări
dentar cu privire la igiena alimentaţiei nu sunt corecte :
A. nu există riscuri în cazul consumului excesiv de hidrocarbonate
B. la sfîrsitul mesei se poate consuma brânză, legume crude
C. trebuie utilizată sare cu fluor
D. eliminarea dulciurilor moi și lipicioase, sucurilor acidulate si dulci
E. alimentatia trebuie limitată doar la 3 mese principale și 2 gustări
F. trebuie utilizat un chestionar pentru a cunoaste comportamentul si
G. alimentatia trebuie limitată doar la 2 mese principale
H. la sfîrsitul mesei se pot consuma dulciuri si fructe uscate
I. copiii pot consuma hidrocarbonate de maximum 7 ori pe zi
J. nu există riscuri în cazul consumului excesiv de sucuri acidulate
403. Care afirmaţii referitoare la consecinţele diabetului zaharat asupra
sănătăţii orale sunt incorecte?
A. Probleme infecțioase
B. Succeptibilitatea la apariția de carii dentare
C. Probleme de cicatrizare
D. Diabetul zaharat nu are consecinţe negative asupra sănătăţii orale
E. Lichen plan
F. Predispoziție la apariția de candidoze
G. Leucoplazie
H. Sarcom Kaposi
I. Eritroplazie
J. Susceptibilitate crescută la afecțiuni parodontale
404. Ce caracteristici are Piramida alimentaţiei sănătoase?
A. La bază se găsesc alimentele care trebuie consumate în cantitatea cea mai
mică
B. La bază se găsesc alimentele care trebuie consumate în cantitatea cea mai
mare
C. În vârf se găsesc alimentele care trebuie consumate în cantitatea cea mai mică
D. Reprezintă o exprimare grafică a recomandărilor nutriţionale care trebuie
consumate zilnic
E. În vârf se găsesc următoarele alimente: pâine, cereale, orez şi paste
G. În vârf se găsesc următoarele alimente: grasimi, uleiuri, dulciuri
H. Regula de bază este de a consuma doar alimentele aflate în vârful piramidei
I. La bază se găsesc următoarele alimente:pâine, cereale, orez şi paste
405. Care sunt obiectivele educaţiei pentru sănătate:
A. Informarea populaţiei cu scopul de a cunoaşte manifestările bolilor şi
prevenirea lor
B. Motivaţia populației pentru ca să-și schimbe comportamentul
C. Incurajarea adresabilităţii la cabinetele dentare pentru manopere terapeutice
D. Educaţia pentru sănătate nu se referă la schimbarea comportamentului
nesanogen
E. Dobândirea unor aptitudini şi deprinderi care să fie favorabile sănătăţii
F. Incurajarea adresabilităţii la cabinetele dentare pentru controale preventive
G. Nu se poate schimba un comportament deja format
H. Nu este necesară adoptarea unui comportament sanogen pentru menţinerea
sănătăţii
I. Adoptarea unui comportament sanogen
J. Nu există modele care să poată schimba comportamentul nesanogen
406. Care afirmaţii referitoare la obiectivele educaţiei pentru sănătate
sunt corecte:
A. Dobândirea unor aptitudini şi deprinderi care să fie favorabile sănătăţii
B. În cabinetul dentar educaţia pentru sănătate trebuie realizată de asistenta
medicală
C. Medicul stomatolog nu este obligat să se ocupe de educaţia pentru sănătate
în cabinetul dentar
D. Motivaţia populației pentru ca să-și schimbe comportamentul
E. Medicul stomatolog nu are timp să se ocupe de educaţia pentru sănătate în
cabinetul dentar
F. Populaţia nu trebuie convinsă să adopte un comportament sanogen
G. Incurajarea adresabilităţii la cabinetele dentare pentru controale preventive
H. Nu se poate schimba un comportament deja format
I. Adoptarea unui comportament sanogen
J. Informarea populaţiei cu scopul de a cunoaşte manifestările bolilor şi
prevenirea lor
407. Care sunt beneficiile unei bune comunicări în practica medicală:
A. Nu există beneficii ca urmare a comunicării eficiente dintre medic şi pacient
B. Satisfacţia pacientului faţă de îngrijirile medicale primite
C. Respectarea indicaţiilor medicale
D. Controlul durerii postoperatorii nu depinde de o bună comunicare dintre
medic si pacient
E. Controlul durerii postoperatorii
F. Diminuarea complicaţiilor post-operatorii
G. Pacientul pune accent mai mult pe abilităţile profesionale decit pe cele de
comunicare ale medicului
H. Satisfacţia pacientului faţă de îngrijirile medicale primite nu depinde de o bună
comunicare dintre medic si pacient
I. Reducerea stres-ului
J. Respectarea indicatiilor medicale nu depinde de o bună comunicare dintre
medic si pacient
408. Care sunt barierele create de medic care intervin în comunicarea
medic–pacient ?
A. Trăsături nepotrivite ale medicului: grabă, nerăbdare, oboseală, plictiseală,
B. Angrenarea în situaţii conflictuale
C. Exces sau lipsă de autoritate faţă de bolnav
D. Neîncrederea pacientului în medic
E. Perspective diferite ale pacientului în privința planului de tratament
F. Ascunderea emoţiilor pacientului în faţa medicului
G. Frica pacientului de a nu fi pus intr-o situaţie jenantă
H. Acceptarea unei comunicări deficitare cu pacientul
I. Dorinţa exagerată a pacientului de a face pe plac medicului şi de a prezenta
J. Subaprecierea, evitarea sau refuzul bolnavilor dificili
409. Care sunt barierele create de pacient care intervin în comunicarea
medic–pacient ?
A. Trăsături nepotrivite ale medicului: grabă, nerăbdare, oboseală, plictiseală,
B. Neîncrederea pacientului în medic
C. Frica pacientului de a nu fi pus intr-o situaţie jenantă
D. Dorinţa exagerată a pacientului de a face pe plac medicului şi de a prezenta
E. Subaprecierea, evitarea sau refuzul bolnavilor dificili
F. Angrenarea în situaţii conflictuale
G. Perspective diferite ale pacientului în privința planului de tratament
H. Exces sau lipsă de autoritate faţă de bolnav
I. Ascunderea emoţiilor pacientului în faţa medicului
J. Acceptarea unei comunicări deficitare cu pacientul
410. Regulile de bază pentru o bună comunicare în sănătate sunt :
A. Pentru ca mesajul să nu fie respins, pacientul nu trebuie speriat
B. Algerile pacientului nu trebuie să fie respectate
C. Pacientul nu trebuie stigmatizat sau culpabilizat
D. Trebuie respectate alegerile pacientului, dar fără ca acestea să fie exagerate
E. Trebuie ținut cont de inegalităţile privind accesul la informaţii, inegalităţile
F. Pacientul trebuie să fie speriat pentru ca mesajul să aibă efect
G. Nu trebuie ținut cont de inegalităţile privind accesul la informaţii, inegalităţile
H. Nu trebuie impuse anumite norme sociale, de exemplu, impărţind populaţia in
I. Pacienţii cu dizabilităţi psihice trebuie să fie evitaţi
J. Nu trebuie obtinut consimtamintul pacientului pentru tratamentul realizat
411. Care afirmaţii referitoare la Sursele conflictuale dintre medic şi
pacient sunt adevărate:
A. Aparitia de iatrogenii in timpul tratamentelor dentare
B. Insistentele medicului pentru educaţia din cabinetul dentar pentru schimbarea
comportamentului
C. Eviaterea pacientilor infectati cu virusul HIV
D. Nemultumiri legate de aspectul si functionalitatea lucrarilor protetice
E. Neintelegerile determinate de situatia financiara a pacientului
F. Oferirea de avantaje comerciale pacientului pentru renuntarea la fumat
G. Nerespectarea secretului profesional
H. Insistentele medicului ca pacientul sa renunte la fumat
I. Oferirea de avantaje comerciale pacientului pentru obtinerea datelor
personale
J. Insistentele medicului ca pacientul să adopte un comportament nesanogen
412. Obiectivele unei campanii de comunicare pentru sănătate sunt:
A. Prezentarea impreună cu alte evenimente mediatice, comunitare, religioase
B. Oferirea de avantaje comerciale
C. Nu contează mediul social de proveniență a publicului
D. Oferirea de avantaje financiare
E. Motivarea schimbării comportamentului nesanogen
F. Publicul poate fi de orice vîrsta
G. Stabilirea unei perioade clare de mediatizare
H. Nu contează interesele populației
I. Alegerea unui public ţintă bine definit şi destul de numeros
413. Care afirmatii referitoare la modelul transteoretic de schimbare a
comportamentului sunt corecte?
A. Teoria identifică 5 etape necesare schimbării
B. În etapa de pregătire, din punct de vedere emoţional persoana intenţionează
să se schimbe
C. În etapa de pregătire, persoana nu intenţionează să se schimbe
D. În etapa de acţiune, persoana își modifică comportamentul
E. În etapa de pre-contemplare, o persoană nu este conştientă că are o
problemă, de aceea nu se gândeşte la schimbare
F. În etapa de contemplare, persoana nu se gândeşte la schimbare
G. Teoria identifică 10 etape necesare schimbării
H. În etapa de acţiune, persoana intenţionează să se schimbe
I. În etapa de contemplare, persoana este conştientă de problema respectivă şi
se gândeşte să înceapă să se schimbe
J. În etapa de pre-contemplare, persoana intenţionează să se schimbe
cabinetul dentar pentru copii sunt adevărate?
A. Preventia cariei dentare presupune utilizarea unei paste de dinti cu o
B. Preventia cariei dentare presupune utilizarea unei paste de dinti cu o
C. Preventia cariei dentare presupune utilizarea unei paste de dinti cu o
D. Practicianul trebuie să se adapteze vârstei copilului prin vocabular, imaginaţie
E. Trebuie asigurată protectia dinţilor în cazul sporturilor
F. Preventia cariei dentare presupune utilizarea unei paste de dinti cu o
G. Preventia cariei dentare presupune utilizarea unei paste de dinti cu o
H. Preventia cariei dentare presupune utilizarea unei paste de dinti cu o
I. Nu trebuie asigurată protectia dinţilor în cazul sporturilor
J. Preventia cariei dentare presupune utilizarea unei paste de dinti cu o
cabinetul dentar pentru adolescenți sunt adevărate?
A. Preventia cariei dentare la adolescenti presupune utilizarea zilnica a apei de
B. Preventia cariei dentare la adolescenti presupune utilizarea zilnica apei de gura
cu Fluor cu o concentratie de 900 ppm
C. Preventia cariei dentare la adolescenti presupune utilizarea unei paste de dinti
D. Preventia cariei dentare la adolescenti presupune utilizarea unei paste de dinti
E. Medicul stomatolog va avea in vedere erupția molarului de minte: tulburări de
erupție, simptome, prevenție
F. Preventia cariei dentare la adolescenti presupune utilizarea zilnica a apei de
G. Preventia cariei dentare la adolescenti presupune utilizarea zilnica apei de gura
cu Fluor cu o concentratie de 5% fluorura de sodiu
H. Preventia cariei dentare la adolescenti presupune utilizarea unei paste de dinti
I. Se va acorda atentie anomaliilor dento-faciale și la interceptarea acestora în
fază incipientă
J. Se va acorda atentie igienei alimentatiei: consum de hidrocarbonate, sucuri
acidulate, fumat, alcool
cabinetul dentar pentru vârstnici sunt adevărate?
A. Igiena orală se face cu ape de gură cu fluor 2500 ppm Fluor
B. Se are în vedere depistarea leziunilor suspecte
C. Trebuie explicate manoperele terapeutice și riscurile care pot surveni în funcţie
de patologia generală
D. Şedinţele terapeutice trebuie să fie scurte și să nu obosească pacientul
E. Medicul stomatolog va avea in vedere erupția molarului de minte
F. Igiena orală se face cu paste de dinti cu fluor cu o concentratie de 3500 ppm
Fluor
G. Igiena orală se face cu ape de gură cu soluție antiplacă bacteriană
H. Se are în vedere prevenirea bolii parodontale
I. Nu sunt necesare sfaturi suplimentare privind riscurile care pot surveni în
funcţie de patologia generală
J. Medicul stomatolog va avea in vedere respectarea igienei orale cu paste de
dinti cu o concentratie de 500 ppm Fluor
comunitar sunt adevărate?
A. Se desfășoară în centre medicale sociale
B. Se desfășoară în instituții pentru persoanele cu handicap
C. Nu implică participarea profesorilor
D. Nu implică participarea personalului medical
E. Nu implică participarea familiei
F. Se desfășoară în școli
G. Presupune sedinte de educație pentru menținerea igienei orale si prevenirea
afecțiunilor orale
H. Se desfășoară prin campanii mediatice
I. Se desfășoară în cabinetul dentar
J. Se desfășoară în căminele de pensionari
populaţional sunt adevărate?
A. Are eficacitate crescută
B. Are eficacitate redusă, deoarece se difuzează informaţii deja cunoscute
C. Se desfășoară în școli
D. Se desfășoară în cabinetul stomatologic
E. Se desfășoară în centre medicale sociale
F. Se referă la implicarea medicilor în transmiterea mesajului sanogen la nivelul
comunitatii în care îşi desfăşoară activitatea
G. Se desfășoară prin campanii mediatice
H. Se desfășoară în căminele de pensionari
I. Metodele utilizate sunt: informaţii scrise în broşuri
J. Metodele utilizate sunt: articole din ziare, articole on-line, radio şi televiziune
419. Care afirmatii referitoare la abilităţile de comunicare ale medicului
sunt adevărate:
A. Nu este rolul medicului de a transmite veştile proaste
B. Nu presupune obţinerea consimţământului informat al pacientului
C. Nu presupune comunicarea cu alţi profesionişti din sănătate
D. Este necesară obţinerea consimţământului informat al pacientului
E. Nu presupune obţinerea consimţământului informat al părinților (în cazul
copiilor)
F. Nu presupune acordarea de sfaturi privind factorii de risc
G. Presupune comunicarea cu alţi profesionişti din sănătate
H. Presupune acordarea de sfaturi privind stilul de viaţă, promovarea sănătăţii,
identificarea factorilor de risc
I. Presupune furnizarea de explicaţii corecte privind diagnosticul, planul de
tratament, devizul
J. Presupune modalitatea de transmitere a veştilor proaste
420. Care sunt dimensiunile calităţii vieţii?
A. Tumorile cavității orale
B. Senzaţiile somatice
C. Starea psihologică a pacientului
D. Relaţiile sociale
E. Starea afectivă
F. Statusul odontal
G. Edentația netratată
H. Starea fizică a pacientului
I. Traumatismele dento-parodontale
J. Statusul parodontal
421. Care este scopul utilizării analizelor asupra calităţii vieţii?
A. Stabilirea prevalenței unei boli la nivel populațional
B. Calcularea raportului șanselor
C. Monitorizarea progresului tratamentelor aplicate
D. Calcularea riscului relativ de îmbolnăvire
E. Determinarea nevoilor psihice, fizice si sociale ale pacientului pe perioada
îmbolnăvirii
F. Cunoașterea riscului carios al pacientului
G. Stabilirea incidenței unei boli la nivel populațional
H. Evaluarea efectelor fizice, psihice şi sociale ale bolilor asupra vieţii cotidiene a
pacienţilor
I. Analiza efectelor tratamentelor sau bolii aupra calitatii vietii
J. Proiectarea de pachete de îngrijiri medicale eficace şi eficiente
422. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un indicator socio-
dentar sunt:
A. Să aibă la bază un model teoretic relevant
B. Nu necesită validare
C. Să ofere date concrete
D. Nu este important ca să fie ușor de completat
E. Să aibă o valoare mare a sensibilității
F. Să aibă aplicabilitate practică
G. Să aibă o bună validitate
H. Nu trebuie să aibă la bază un model teoretic relevant
I. Să fie practic
J. Să aibă o valoare mare a specificității
423. Care afirmații referitoare la condițiile unui indicator socio-dentar
sunt corecte?
A. Nu este important ca să fie ușor de completat
B. Să aibă o valoare mare a specificității
C. Nu trebuie să aibă la bază un model teoretic relevant
D. Să fie practic
E. Să aibă o valoare mare a sensibilității
F. Să aibă aplicabilitate practică
G. Să ofere date concrete
H. Nu trebuie sa aiba aplicabilitate practică
I. Să aibă la bază un model teoretic relevant
424. Care afirmații referitoare la condițiile unui indicator socio-dentar nu
sunt corecte?
B. Să aibă o valoare predictvă negativă mare
C. Nu este important ca să fie ușor de completat
D. Să aibă la bază un model teoretic relevant
E. Nu trebuie sa aiba aplicabilitate practică
F. Nu trebuie să aibă la bază un model teoretic relevant
G. Să ofere date concrete
H. Să fie practic
I. Să aibă o valoare predictivă pozitivă mare
425. Care sunt caracteristicile indicatorului Oral Health Impact Profile
14?
A. Este greu de utilizat în context clinic
B. Permite explorarea dimensiunilor multiple ale calităţii vieţii
C. Urmărește efectele vieții sociale asupra statusului parodontal
D. Prezintă o bază teoretică demonstrată ştiinţific
E. Urmăreşte efectele sănătăţii orale în termeni de incapacitate socială
F. Urmărește efectele vieții psihologice asupra statusului odontal
G. Este un indicator clinic
H. Nu este ușor de înțeles
I. Permite efectuarea unor analize statistice performante şi relevante
J. Este singurul instrument de măsurare pentru infirmitate, incapacitate,
handicap
426. Care afirmații referitoare la indicatorul Oral Health Impact Profile
14 sunt corecte?
A. Este un indicator clinic
B. Urmărește efectele vieții psihologice asupra statusului odontal
C. Este uşor de utilizat în context clinic
D. Urmărește efectele vieții sociale asupra statusului parodontal
E. Se prezinta sub forma unui chestionar cu 14 intrebări
F. Este greu de utilizat în context clinic
G. Este succint
H. Este un indicator socio-dentar
I. Se prezinta sub forma unui chestionar cu 42 intrebări
J. Este singurul instrument de măsurare pentru infirmitate, incapacitate,
handicap
427. Care afirmatii privind regulile de baza pentru o buna comunicare in
sanatate sunt adevarate?
A. Pacienţii cu dizabilităţi psihice trebuie să fie evitaţi
B. Trebuie respectate alegerile pacientului, dar fără ca acestea să fie exagerate
C. Pentru ca mesajul să nu fie respins, pacientul nu trebuie speriat
D. Trebuie ținut cont de inegalităţile privind accesul la informaţii, inegalităţile
E. Algerile pacientului nu trebuie să fie respectate
F. Nu trebuie obtinut consimtamintul pacientului pentru tratamentul realizat
G. Nu trebuie ținut cont de inegalităţile privind accesul la informaţii, inegalităţile
H. Pacientul trebuie să fie speriat pentru ca mesajul să aibă efect
I. Pacientul nu trebuie stigmatizat sau culpabilizat
J. Nu trebuie impuse anumite norme sociale, de exemplu, impărţind populaţia in
428. Care afirmatii privind obiectivele unei campanii de comunicare sunt
corecte?
A. Oferirea de avantaje comerciale
B. Publicul poate fi de orice vîrsta
C. Nu contează mediul social de proveniență a publicului
D. Motivarea schimbării comportamentului nesanogen
E. Nu contează interesele populației
F. Prezentarea impreună cu alte evenimente mediatice, comunitare, religioase
G. Oferirea de avantaje financiare
H. Alegerea unui public ţintă bine definit şi destul de numeros
I. Stabilirea unei perioade clare de mediatizare
429. Codurile pentru leziunea carioasă ale indicatorului ICDAS sunt:
A. Avulsie dentara
B. Cavitate distinctă în smalţ şi dentină cu/fara afectare pulpară
C. Leziune de furcatie
D. Luxatia dentara
E. Fractura corono-radiculară
F. Modificare distinctă în smalţ-white spot, brown spot
G. Fractura coronara
H. Prima modificare vizibilă în smalţ
I. Umbră dentinară care transpare printr-un smalt aparent integru
J. Carie în smalţ fără dentină vizibilă
430. Care sunt codurile de restauratie ale indicatorului ICDAS?
A. obturaţie fizionomică
B. proteza partiala acrilică
C. fractura corono-radiculară
D. umbra dentinară
E. implant dentar
F. coroană metalică
G. fractura coronară
H. obturaţie de amalgam
I. sigilare partială
J. sigilare totală
431. Indicatorul CAO are următoarele dezavantaje:
A. Face diferenta intre obturatiile clasice si cele preventive
B. Este reversibil
C. Evalueaza cariile de tip white spot
D. Nu face diferenta între cauzele pierderii dintilor
E. Este ireversibil
F. Nu face diferenta între obturatii
G. Oferă aceeaşi valoare fiecărei componente în parte
H. Evalueaza cariile cavitare
I. Evalueaza cariile de tip brown spot
J. Face diferenta intre dinții absenti de cauze carioase sau parodontale
432. Care sunt factorii de risc generali ai cariei dentare:
A. Ciclosporina
B. Iradieri în zona cap-git
C. Sdr Songren
D. Medicație administrată cronic care scade fluxul salivar
E. Nifedipina
F. Streptococcus Mutans
G. Diabet zaharat
H. Patologia glandelor salivare
I. Fenitoina
J. Porphyromonas gingivalis
433. Prevenția primară a cariei dentare presupune:
A. Fluorizarea
B. Educație pentru sănătate
C. Igiena orală
D. Depistarea leziunilor carioase de tip white-spot
E. Igiena alimentației
F. Tratamentul pulpitei seroase acute
G. Tratamentul hiperemiei inflamatorii
H. Sigilarea șanțurilor și fosetelor
I. Tratamentul complicatiilor cariei dentare
J. Depistarea leziunilor carioase de tip brown-spot
434. Care sunt factorii de risc generali ai bolii parodontale?
A. Diabetul zaharat
B. Refluxul gastro-esofagian
C. Consumul de băuturi acidulate
D. Administrarea unor medicamente (Fenitoină)
E. Ereditatea
F. Consumul de hidrocarbonate
G. Consumul de alcool
H. Fumatul
I. Streptoccocus Mutans
J. Dezechilibre endocrine
435. Care dintre afirmatiile de mai jos reprezinta factori de risc generali
ai bolii parodontale?
A. Lipsa igienei orale
B. Afecțiuni hematologice
C. Stres
D. Streptoccocus Mutans
E. Ulcerul gastric si duodenal
F. Infectia cu virusul HIV/SIDA
G. Dezechilibre endocrine
H. Ocluzia traumatogenă
I. Consumul de băuturi acidulate
J. Boli inflamatorii dobândite
436. Care sunt factorii de risc locali ai bolii parodontale:
A. Tartrul dentar
B. Administrarea de Nifedipină
C. Malocluzia
D. Tratamente ortodontice incorecte
E. Fumatul
F. Administrarea de Fenitoină
G. Edentaţiile netratate
H. Diabetul zaharat
I. Depozitele moi alimentare
J. Stres-ul
437. Prevenția primară a bolii parodontale presupune:
A. Prevenirea sechelelor
B. Controlul plăcii bacteriene prin mijloace mecanice
C. Controlul plăcii bacteriene prin mijloace chimice
D. Educaţia pentru sănătate
E. Curetarea pungilor parodontale
F. Tratamentul chirurgical al pungilor parodontale
G. Controlul fumatului
H. Depistarea precoce a bolii parodontale
I. Prevenirea complicațiilor
J. Creşterea rezistenţei organismului
438. Care afirmatie este corectă în legătura cu Indicatorul CPITN :
A. Examenul clinic se realizează cu sonda dentară
C. Are coduri pentru statusul parodontal si coduri pentru necesarul de tratament
D. Este un indicator al statusului parodontal
E. Se realizează la pacienții de peste 16 ani
F. Examenul clinic se realizează cu sonda parodontală OMS
G. Se realizează și la pacienții cu virsta de 6 ani
H. Pentru realizare se împart arcadele în 6 sextanți
I. Apreciază numai necesarul de tratament parodontal
439. Codurile Indicatorului CPITN sunt:
A. recesiune gingivala
B. mobilitate dentară grad 3
C. pierdere de atasament
D. mobilitate dentară grad 1
E. mobilitate dentară grad 2
F. sângerare la sondare
G. pungă parodontală de peste 6 mm
H. parodonţiu sănătos
I. pungă parodontală de până la 5,5 mm
J. tartru dentar
440. Care afirmatii sunt corecte in cazul indicatorului CPI Modificat?
A. Nu are coduri pentru necesarul de tratament
B. Examenul clinic se realizează cu sonda dentară
C. Apreciază mobilitatea dentară
D. Apreciază pierderea de atasament
E. Apreciază punga parodontala
F. Examenul clinic se realizează cu sonda parodontala
G. Are coduri pentru necesarul de tratament
H. Are 5 coduri
I. Apreciază singerarea gingivala
441. Care afirmatii sunt incorecte în cazul Indicatorului CPITN?
A. Se realizează la pacienții de peste 16 ani
B. Pentru realizare se împart arcadele în 6 sextanți
C. Examenul clinic se realizează cu sonda dentară
D. Examenul clinic se realizează cu sonda parodontală OMS
E. Apreciază numai necesarul de tratament parodontal
F. Este un indicator al statusului odontal
G. Se realizează și la pacienții cu virsta de 6 ani
H. Apreciază mobilitatea dentară
I. Are coduri pentru statusul parodontal si coduri pentru necesarul de tratament
J. Este un indicator al statusului parodontal
442. Care afirmatii sunt incorecte in cazul Indicatorului CAO?
A. Este un indicator al statusului odontal
B. Nu face diferența între dinții extrasi de cauza carioasă si cei extrasi de cauză
parodontală
C. Este un indicator al statusului parodontal
D. Este ireversibil
E. Apreciază numai cariile cavitare
F. Apreciază cariile necavitare
G. Este reversibil
H. Este un indicator de prevalență a cariei dentare
I. Apreciază eroziunile dentare
J. Este un indicator de prevalență a afectiunilor parodontale
443. Care afirmatii sunt incorecte in cazul Indicatorului ICDAS?
A. Are numai coduri pentru caria dentară
B. Este un indicator al necesarului de tratamente ortodontice
C. Este un indicator al statusului parodontal
D. Apreciază toate tipurile de carie dentară
E. Apreciază caria de tip brown spot
F. Apreciază numai cariile necavitare
G. Apreciază numai cariile cavitare
H. Este un indicator al statusului odontal
I. Are coduri pentru restauratie si coduri pentru caria dentară
J. Apreciaza caria de tip white spot
444. Care dintre indicatorii de mai jos sunt indicatori de evaluare a
statusului oral:
A. CAOS
B. CAOD
C. CPITN
D. Geriatric Oral Health Assesment Index (GOHAI)
E. Odds ratio (OR)
F. Incidența
G. RCI (Root caries index)
H. CPI modificat
I. Prevalența
J. Oral Health Impact Profile (OHIP)
445. Care dintre indicatorii de mai jos nu sunt indicatori de evaluare a
statusului oral:
A. Geriatric Oral Health Assesment Index (GOHAI)
B. CAOD
C. Oral Health Impact Profile (OHIP)
D. Child-OIDP
E. CPI modificat
F. CAOS
G. Odds ratio (OR)
H. CPITN
I. Socio-dental Scale
J. RCI (Root Caries Index)
446. Care dintre indicatorii următori sunt indicatori socio-dentari:
A. Geriatric Oral Health Assessment Instrument (GOHAI)
B. RCI
C. Dental Impact Profile (DIP)
D. CAO
E. Dental Impacts of Daily Living (DIDL)
F. IOTN
G. Oral Health Impact Profile (OHIP)
H. CPITN
I. Child-OIDP
J. European Global Oral Health Indicators (EGOHID)
447. Care sunt caracteristicile indicatorului CAO:
A. Este ireversibil
B. Este un indicator al statusului odontal
C. Este un indicator de calitate a vieţii
D. Apreciază numai cariile cavitare
E. Apreciază cariile necavitare
F. Apreciază eroziunile dentare
G. Evaluează pierderea de ataşament parodontal
H. Are multe dezavantaje
I. Este un indicatorde prevalență a cariei dentare
J. Este reversibil
448. Care dintre indicatorii următori nu sunt indicatori socio-dentari:
A. CAO
B. CPITN
C. Child-OIDP
D. RCI
E. IOTN
F. Geriatric Oral Health Assessment Instrument (GOHAI)
G. Oral Health Impact Profile (OHIP)
H. Dental Impacts of Daily Living (DIDL)
I. European Global Oral Health Indicators (EGOHID)
J. Dental Impact Profile (DIP)
cariei dentare?
A. Medicația administrată cronic care scade fluxul salivar
B. Fenitoina
C. Diabetul zaharat
D. Porphyromonas gingivalis
E. Nifedipina
F. Fumatul
G. Patologia glandelor salivare
H. Sdr Sjongren
I. Iradierile în zona cap-gât
J. Ciclosporina
bolii parodontale?
A. Lipsa igienei orale
B. Factori ereditari
C. Boli inflamatorii dobândite
D. Patologia glandelor salivare
E. Streptoccocus Mutans
F. Ocluzia traumatogenă
G. Sdr Sjongren
H. Dezechilibre nutriționale
I. Afecțiuni hematologice
J. Infecția cu virusul HIV/SIDA
451. Care afirmații sunt corecte în legătură cu factorii de risc locali ai
bolii parodontale?
A. Streptoccocus Mutans
B. Ocluzia traumatogenă
C. Sdr Sjongren
D. Tratamente ortodontice incorecte
E. Patologia glandelor salivare
F. Medicația administrată cronic care scade fluxul salivar
G. Malocluzia
H. Edentațiile netratate
I. Diabetul zaharat
J. Obturații ioncorecte
A. este calculată in conditii experimentale
B. reprezinta probabilitatea ca boala sa fie absenta atunci cind testul este negativ
D. este un indicator de masură a calității vietii
E. reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic pozitiv atunci când boala este
prezentă
F. este un indicator de frecventa al bolii
G. reprezinta probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
H. reprezinta probabilitatea ca boala sa fie prezentă atunci cind testul este pozitiv
J. este un parametru ce caracterizeaza testul de diagnostic
453. Specificitatea unui test de diagnostic are următoarele caracteristici:
B. probabilitatea ca boala sa fie absenta atunci cind testul este negativ
C. reprezintă probabilitatea ca boala sa fie prezentă atunci cind testul este pozitiv
D. trebuie sa aiba o valoare apropiata de 100%
E. este un indicator de masură a calității vietii
F. este un indicator de frecventa al bolii
G. este un parametru ce caracterizeaza testul de diagnostic
H. reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic pozitiv atunci când boala este
prezentă
I. este calculat în conditii experimentale
J. reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
454. Valoarea predictivă pozitivă are următoarele caracteristici:
B. Reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
C. Este calculată in timpul realizării screening-ului populaţional
D. Este un parametru ce caracterizează populația și nu testul de diagnostic
E. Reprezintă probabilitatea ca boala sa fie absenta atunci cind testul este
negativ
este prezentă
G. Corespunde nr de bolnavi cu test pozitiv din totalul persoanelor cu test pozitiv
H. Reprezintă probabilitatea ca boala sa fie prezentă atunci cind testul este
pozitiv
J. Raspunde la intrebarea: Câte persoane cu testul pozitiv sunt într-adevar
bolnave?
455. Valoarea predictivă negativă are următoarele caracteristici:
A. Raspunde la intrebarea: Câte persoane cu testul negativ sunt într-adevar
sănătoase?
B. Reprezintă probabilitatea ca boala sa fie absenta atunci cind testul este
negativ
C. Corespunde nr de personae sanatoase cu test negativ din totalul persoanelor
cu test negativ
D. Este un parametru ce caracterizează populația și nu testul de diagnostic
E. Reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic pozitiv atunci când boala
este prezentă
F. Este un parametru de masură a calității vietii
G. Este un indicator de frecventa al bolii
H. Reprezintă probabilitatea ca boala sa fie prezenta atunci cind testul este
pozitiv
I. Este calculată in timpul realizării screening-ului populaţional
J. Reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
456. Cerințele pentru derularea unui screening populațional sunt:
A. Testul de diagnostic trebuie să fie eficient
B. Costul programului de screening poate sa fi mare
C. Trebuie cunoscută istoria naturală a bolii
D. Boala trebuie să aiba o perioada de latenţă lungă, fără simptome clinice
E. Testul de diagnostic trebuie să fie acceptat de populaţie
F. Perioada de latență a bolii trebuie sa fie scurtă
G. Boala trebuie să fie o ameninţare pentru sănătatea publică
H. Nu este necesară acceptarea de către pacienți a tratamentului
I. Screening-ul se aplica pentru boli cu mortalitate redusă
J. Boala trebuie sa aiba simptome evidente
457. Care afirmatii cu privire la cerințele pentru derularea unui screening
populațional sunt corecte:
A. Se aplică pentru boli cu perioada scurtă de latență
B. Tratamentul trebuie să fie acceptat de pacienţi
C. Trebuie să existe un tratament cu eficienţă demonstrată pentru boala
respectivă
D. Boala trebuie să fie o ameninţare pentru sănătatea publică
E. Costul programului de screening să nu fie exagerat de mare
F. Testul de diagnostic poate sa aiba o sensibilitate mică
G. Boala şi strategia de tratament trebuie să fie acceptate de administraţia
sanitară
H. Costul programului de screening poate sa fi mare
I. Screening-ul se aplică pentru boli cu incidenta redusă
J. Screening-ul se aplică pentru boli cu mortalitate redusă
458. Caracteristicile prevalenței sunt:
A. crește odată cu creșterea duratei bolii
B. este calculată în studiile caz-martor
C. crește odată cu durata scurtă a bolii
D. este calculată în studiile transversale
E. crește odată cu creșterea incidenței
F. este un indicator de calitate a vieții
G. reprezinta numărul de persoane bolnave dintr-o populație
H. este un indicator de frecventa a bolii
I. reprezinta numărul de cazuri noi de boală dintr-o populaţie pe o perioadă de
timp
J. crește odată cu scăderea incidenței
459. Prevalența unei boli crește atunci cind:
A. Boala are o rata mare de mortalitate
B. Crește durata bolii
C. În cazul imigrării subiecţilor bolnavi
D. În cazul emigrării subiectilor bolnavi
E. În cazul emigrării subiecţilor sănătoşi
F. În cazul imigrării subiecților sănătoși
G. Scade incidența
H. Creşte incidenţa
I. În absenţa vindecarii
J. Scade durata bolii
460. Prevalența unei boli scade atunci cind:
A. Creste incidenta
B. Rata de mortalitate a bolii este mare
C. Durata bolii e scurtă
D. În cazul imigrării subiecților bolnavi
E. Cind rata de mortalitate a bolii e mică
F. În cazul emigrării subiecţilor bolnavi
G. Prevalenta unei boli nu scade niciodată
H. Scade incidenţa
I. Când durata bolii e lungă
J. În cazul imigrării subiecţilor sănătoşi
461. Caracteristicile incidenței generale sunt:
A. reprezinta numarul de cazuri noi de boală dintr-o populaţie pe o perioada de
timp
B. reprezinta numarul de cazuri de boală dintr-o populaţie
C. este un indicator de frecventa a bolii
D. este un indicator de calitate a vietii
E. reprezinta numarul de persoane bolnave la un moment dat
F. exista 3 tipuri de incidență: generală, cumulativă si specifică
G. este calculată în studiile caz-martor
H. este calculată în studii de cohortă
I. este calculata în funcție de timp-persoană
J. este calculată în studiile transversale
462. Care dintre următorii indicatori sunt indicatori de frecventa a bolii ?
A. OHIP
B. Prevalenta
C. Incidenta
D. Mortalitatea
E. Natalitatea
F. CPITN
G. CAO
H. Riscul relativ
I. Odds Ratio
J. Speranța de viață
pozitivă :
A. Corespunde nr de bolnavi cu test pozitiv din totalul persoanelor cu test pozitiv
B. Este un parametru de masură a calității vietii
C. Este calculată în timpul realizării screening-ului populaţional
D. Este un indicator de frecventa al bolii
E. Raspunde la intrebarea: Câte persoane cu testul pozitiv sunt într-adevar
bolnave?
F. Reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
G. Este un parametru ce caracterizează populația bolnavă
H. Reprezintă probabilitatea ca boala sa fie prezentă atunci cind testul este
pozitiv
I. Reprezintă probabilitatea ca boala sa fie absenta atunci cind testul este
negativ
J. Reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic pozitiv atunci când boala
este prezentă
negativă:
B. Reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic pozitiv atunci când boala
este prezentă
C. Raspunde la intrebarea: Câte persoane cu testul negativ sunt într-adevar
sănătoase?
D. Reprezintă probabilitatea ca boala sa fie absenta atunci cind testul este
negativ
E. Reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
F. Este un parametru ce caracterizează populația care realizeaza un screening
G. Este calculată în condiții experimentale
H. Corespunde nr de persoane sanatoase cu test negativ din totalul persoanelor
cu test negativ
J. Este calculată in timpul realizării screening-ului populaţional
465. Care dintre afirmatiile de mai jos caracterizează Sensibilitatea unui
A. este un parametru ce caracterizeaza persoanele bolnave
B. este calculat in conditii experimentale
C. reprezintă probabilitatea prezentei unei boli atunci cind testul de diagnostic
este pozitiv
D. trebuie sa aiba o valoare cit mai mica
E. este un parametru care descrie precizia unui test de diagnostic
F. reprezintă probabilitatea absentei unei boli atunci cind testul de diagnostic
este negativ
G. reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
H. trebuie sa aiba o valoare apropiata de 100%
I. este un parametru ce caracterizeaza testul de diagnostic
J. reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic pozitiv atunci când boala este
prezentă
466. Care dintre afirmatiile de mai jos caracterizează Specificitatea unui
B. este un parametru ce caracterizeaza testul de diagnostic
C. reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
D. reprezintă probabilitatea prezentei unei boli atunci cind testul de diagnostic
este pozitiv
F. este calculat in conditii experimentale
G. reprezintă probabilitatea absentei unei boli atunci cind testul de diagnostic
este negativ
H. trebuie sa aibă o valoarea cât mai mică
I. este un parametru de masură a calității vietii
467. Screening-ul populațional este util pentru că:
A. este folosit pentru boli cu mortalitate crescută
B. poate depista o boală înainte ca simptomele sa fie evidente
C. nu trebuie asigurată continuitatea acţiunilor de supraveghere a pacienţilor.
D. utilizeaza teste de diagnostic cu valori mici ale specificității
E. este folosit în special pentru cancere
F. este folosit pentru boli care reprezintă o amenințare pentru sănătatea publică
G. costul programului de screening poate fi oricât de mare
H. este folosit pentru boli cu incidență crescută
I. utilizeaza teste de diagnostic cu valori mici ale sensibilității
J. depisteaza bolile in faza simptomatică
468. Sursa de informaţii pentru studiul morbidităţii, este reprezentată
de:
A. documentaţia medicală
B. date obţinute prin screening
C. raportul șanselor
D. riscul relativ al unei boli
E. fişele de declarare a bolilor transmisibile
F. valoarea predictivă negativă
G. date furnizate de diferite tipuri de chestionare
H. valoarea predictivă pozitivă
I. registrul de boală (cancer)
J. riscul atribuibil al unei boli
469. Care dintre afirmatii sunt corecte în legătura cu Prevalența?
A. Crește odata cu creșterea incidenței
B. Creste odata cu imigrarea (migrarea in) persoanelor bolnave
C. Reprezinta numarul de cazuri de boala dintr-o populație
D. Este calculată în studiile de cohorta
E. Este calculată în studiile transversale
G. Este un indicator de frecvență al bolii
H. Este calculată în studiile corelationale
I. Crește odată cu scăderea incidentei
J. Este calculată în studiile caz-martor
470. Care dintre afirmații sunt corecte în legătură cu Incidența ?
A. Tipurile de incidență sunt: incidența generală, cumulativă și specifică
B. Este calculată în studiul de cohortă
C. Între incidență și prevalență există o legătură direct proporțională
D. Se calculeaza în studiul transversal
E. Se calculeaza în studiul caz-martor
G. Se calculează în funcție de timp-persoană
H. Reprezinta numărul de persoane bolnave dintr-o populație
I. Se calculează în studiul corelațional
J. Este un parametru al testului de diagnostic
471. Care dintre afirmatii sunt corecte în legătură cu cerințele unui
screening populațional?
A. Boala trebuie sa fie o amenintare pentru sănătatea publică
B. Testul de diagnostic nu trebuie sa fie acceptat de populatie
C. Boala trebuie sa aibă o perioadă lungă de latență
D. Testul de diagnostic trebuie sa aiba valori mari ale specificității
E. Boala poate să aibă o perioadă scurtă de latență
F. Boala nu trebuie sa fie o amenintare pentru sănătatea publică
G. Testul de diagnostic trebuie sa aiba valori mici ale sensibilității si specificității
H. Testul de diagnostic trebuie sa fie acceptat de populație
I. Nu trebuie să existe un tratament cu eficienţă demonstrată pentru boala
respectivă
J. Testul de diagnostic trebuie sa aiba valori mari ale sensibilității
472. Care dintre următoarele afirmații se referă la screening-ul
populațional?
A. Se aplică pentru boli cu mortalitate crescută
B. Testul de diagnostic utilizat trebuie să aibă valori mari ale sensibilității
C. Testul de diagnostic utilizat trebuie să aibă valori mici ale sensibilității
D. Este o metoda de examinare populațională cu scopul de a depista persoanele
bolnave în faza asimptomatică
E. Se aplică pentru bolile acute
F. Testul de diagnostic utilizat trebuie să aibă valori mici ale specificității
G. Testul de diagnostic utilizat trebuie să aibă valori mari ale specificității
H. Nu contează costul programului
I. Se aplică pentru boli cu o perioadă lungă de latență
J. Se aplică pentru bolile rare
473. Care dintre afirmații sunt corecte în legătură cu Incidența specifică?
A. Reprezinta numărul de persoane bolnave dintr-o populație
B. Se calculează în funcție de distribuția pe sexe
C. Se calculează în funcție de grupe de vârstă
D. Se calculează în studiul corelațional
E. Incidenţa specifică pe grupe de boli se exprimă la 100.000 locuitori
F. Se calculează în funcție de grupe de boli
G. Se calculează în funcție de mediul de reședință
H. Se calculeaza în studiul transversal
I. Se calculează în studiul caz-martor
J. Incidenţa specifică pe grupe de boli se exprimă la 1000 locuitori
A. este calculată in conditii experimentale
B. reprezinta probabilitatea ca boala sa fie prezentă atunci cind testul este pozitiv
C. Este un indicator de frecventa al bolii
D. reprezinta probabilitatea ca boala sa fie absenta atunci cind testul este negativ
E. este un parametru ce caracterizeaza testul de diagnostic
F. trebuie sa aiba o valoare apropiata de 100%
prezentă
H. Este un indicator de masură a calității vietii
J. reprezinta probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
475. Care sunt caracteristicile Specificității testului de diagnostic ?
A. un indicator de frecventa al bolii
B. un indicator de masură a calității vietii
C. este un parametru ce caracterizează testul de diagnostic
D. reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
E. reprezintă probabilitatea ca boala sa fie prezentă atunci cind testul este pozitiv
F. probabilitatea ca boala sa fie absenta atunci cind testul este negativ
prezentă
H. trebuie sa aiba o valoare apropiată de 100%
I. este calculat în condiții experimentale
J. este un parametru care descrie precizia unui test de diagnostic
476. Care sunt caracteristicile Valorii predictive pozitive ?
A. Este calculată în timpul realizării screening-ului populaţional
B. Reprezintă probabilitatea ca boala sa fie prezentă atunci cind testul este
pozitiv
C. Corespunde nr de bolnavi cu test pozitiv din totalul persoanelor cu test pozitiv
E. Este un indicator de frecventa al bolii
F. Este un parametru ce caracterizează populația și nu testul de diagnostic
G. Reprezintă probabilitatea ca boala sa fie absenta atunci cind testul este
negativ
H. Răspunde la intrebarea: Câte persoane cu testul pozitiv sunt într-adevar
bolnave?
I. Reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic pozitiv atunci când boala
este prezentă
J. Reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
477. Care sunt caracteristicile Valorii predictive negative?
A. Reprezintă probabilitatea ca boala sa fie absenta atunci cind testul este
negativ
B. Este calculată în timpul realizării screening-ului populaţional
C. Este un parametru ce caracterizează populația și nu testul de diagnostic
D. Corespunde nr de persoane sănătoase cu test negativ din totalul persoanelor
cu test negativ
E. Reprezintă probabilitatea ca boala sa fie prezenta atunci cind testul este
pozitiv
este prezentă
G. Reprezintă probabilitatea unui test de diagnostic negativ atunci când boala
este absentă
H. Raspunde la întrebarea: Câte persoane cu testul negativ sunt într-adevar
sănătoase?
I. Este un parametru de masură a calității vietii
J. Este un indicator de frecventa al bolii
478. Care din afirmatiile de mai jos fac referire la studiile descriptive:
A. pot calcula Riscul relativ
B. realizeaza o simpla descriere a bolii
C. sunt studii interventionale
E. au ca obiectiv stabilirea eficienței unui nou medicament
F. pot calcula Raportul șanselor
G. se clasifică în: raportarea de caz, seria de caz, studiul transversal si cel
corelational
H. nu stabilesc cauza îmbolnăvirilor
I. nu se bazează pe ipoteze
J. sunt cele mai simple studii epidemiologice
479. Care sunt caracteristicile studiilor transversale?
A. sunt studii interventionale
B. sunt prospective
C. nu urmăresc pacientii în viitor
D. pot stabili incidenta bolii
E. sunt asemănate cu un instantaneu fotografic
F. pot calcula prevalenta unei boli
G. nu stabilesc factorii de risc din trecut
H. pot stabili etiologia bolii
I. studiază prezenţa unei boli într-o populaţie la un moment precis de timp
J. sunt retrospective
480. Care sunt caracteristicile studiilor caz-martor?
A. sunt cele mai simple studii epidemiologice
B. subiecții sunt selectați în funcție de statusul bolii
C. sunt studii intervenționale
E. calculează raportul șanselor
F. se bazează pe ipoteze
G. calculeaza riscul atribuibil
H. calculează riscul relativ
I. subiecții sunt selectați în funcție de factorul de expunere
J. sunt studii analitice
481. Studiile transversale sunt utile pentru că pot stabili:
A. raportul sanselor
B. incidența generală
C. eficiența programelor de sănătate existente
D. necesitatea instituirii unui program de sănătate publică în populaţia respectivă
E. importanţa răspândirii unei boli într-o populaţie
F. prevalența unei boli
G. care sunt grupurile populaţionale bolnave sau cu risc de îmbolnăvire
H. incidența cumulativă
I. riscul relativ
J. eficiența unui nou medicament
482. Avantajele studiilor transversale sunt:
A. nu sunt foarte costisitoare
B. sunt costisitoare
C. se pot pierde pacienti din urmărire
D. se poate calcula incidenta bolii
E. se pot realiza într-un timp relativ scurt
F. sunt singurele studii care pot calcula prevalenţa unei boli
G. necesita un grup de control
H. reprezintă primul pas al unui studiu analitic viitor
I. sunt lungi
J. pot fi utilizate pentru toate bolile
483. Care sunt caracteristicile studiilor corelaționale:
A. datele reprezintă valorile medii ale unei populaţii
B. sunt studii de tip prospectiv
C. sunt comparate cu un instantaneu fotografic
D. pot calcula prevalența unei boli
E. unitatea de analiză este populaţia şi nu persoanele izolate
F. sunt studii analitice
G. sunt uşor de realizat deoarece utilizează date deja colectate şi publicate
H. utilizează date care au fost deja colectate anterior pentru alte studii
I. pot calcula incidența unei boli
J. introduc notiunea de comparatie (corelație)
484. Care din afirmatiile de mai jos se referă la raportarea unui caz clinic
si seria de caz?
A. Sunt studii descriptive
B. Presupun existența unui număr mare de subiecți
C. Reprezintă prima etapă în descoperirea unei noi boli
D. Depind de capacitatea de observaţie şi experienţa medicului
E. Sunt studii retrospective
F. Reprezintă prima etapă în descoperirea unui nou factor de risc
G. Sunt studii analitice
H. Sunt studii prospective
I. Concluziile se pot generaliza si la alte cazuri
J. Sunt cele mai simple studii epidemiologice
485. Studiile epidemiologice care se bazează pe ipoteze sunt:
A. Studiul de cohortă prospectiv
B. Studiul ecologic
C. Studiul corelational
D. Studiul caz-martor
E. Studiul transversal
F. Trialul clinic
G. Raportarea unei serii de cazuri
H. Studiul de cohortă retrospectiv
I. Raportarea unui caz clinic
J. Toate studiile analitice
486. Care sunt caracteristicile studiului caz-martor?
A. Calculează incidenta unei boli
B. Este un studiu prospectiv
C. Este un studiu descriptiv
D. Este un studiu analitic
E. Calculează prevalenta unei boli
F. Necesita un grup de subiecti bolnavi si un grup de subiecti sanatosi
G. Este un studiu retrospectiv
H. Necesita 3 grupe de subiecti bolnavi
I. Este un studiu de tip observațional
J. Calculeaza Raportul șanselor
487. Care din afirmațiile de mai jos se referă la studiul caz-martor?
A. Calculeaza Odds Ratio
B. Este un studiu analitic
C. Calculează prevalenta unei boli
D. Este un studiu retrospectiv
E. Subiecții se aleg în funcție de statusul bolii
F. Este un studiu descriptiv
G. Este un studiu intervențional
H. Calculează incidenta unei boli
I. Este un studiu de tip observațional
J. Este considerat un instantaneu fotografic
488. Care sunt caracteristicile Raportului șanselor (OR)?
A. dacă este OR=1, nu exista asociere între boala si factorul de expunere
B. se calculeaza în studiul caz-martor
C. este raportul dintre: șansa de expunere pentru cazuri și șansa de expunere
pentru martori
D. este calculat în studiul transversal
E. daca OR<1, este un factor de risc
F. este un parametru al testelor de diagnostic
G. dacă este OR>1, este un factor de risc
H. daca OR>1, este un factor de protecție
I. este calculat in studiul de cohortă
J. daca este OR<1 este un factor de protecție
489. Care sunt caracteristicile studiului de cohorta?
A. Est un studiu descriptiv
C. Subiecții sunt selecționați în funcție de expunerea la factorii de risc
D. Se gasesc la baza piramidei evidențelor științifice
E. Este un studiu de tip observațional
F. Poate calcula raportul sanselor
G. Poate calcula Riscul relativ
I. Poate calcula incidența unei boli
J. Subiecții sunt selectionati în funcție de statusul bolii
490. Care sunt avantajele studiului caz-martor ?
A. Necesita un numar foarte mare de subiecți
B. Poate calcula Riscul Relativ
C. Poate calcula incidența unei boli
D. Posibilitatea de a studia mai mulți factori de risc pentru aceeasi boala
E. Datele sunt usor de accesat
F. Esantionul populațional are un număr limitat
G. Nu există probleme etice deosebite
H. Necesita o perioada lunga de timp
I. Necesita costuri mari
J. Cost redus
491. Ce afirmatii referitoare la studiile de cohorta sunt corecte ?
A. Este un studiu interventional
B. Verifică o ipoteză care a fost formulată într-un studiu inferior situat la baza
piramidei dovezilor stiinţifice
C. Calculeaza Raportul sanselor
D. Studiile de cohortă sunt cele mai riguroase dintre studiile observaţionale
E. Subiecții sunt selectionati în funcție de statusul bolii
F. Se mai numeste si studiu de incidență
G. Este un studiu analitic observațional
H. Calculeaza prevalenta unei boli
I. Calculează riscul relativ
J. Este un studiu descriptiv
492. Care sunt etapele corecte ale unui studiu de cohortă ?
A. Stabilirea eficientei unui nou medicament
B. Definirea metodelor de diagnostic a bolii
C. Calcularea Raportului șanselor
D. Stabilirea eficientei unei noi metode de tratament
E. Stabilirea subiectilor cazuri
F. Definirea măsurilor necesare pentru a evita pierderea subiecţilor din urmărire
G. Definirea perioadei de timp de urmărire a subiecţilor
H. Definirea populaţiei care participă la studiu
I. Calcularea Riscului Relativ
J. Stabilirea subiecților martori
493. Care sunt limitele studiului de cohortă ?
A. Pe parcursul anilor se pot pierde subiecţi din studiu
B. Perioada de urmărire poate fi lungă
C. Nu sunt probleme de pierdere a subiectilor din urmarire
D. Perioada de urmarire nu este lungă
E. Trebuie urmărit un număr mare de subiecţi
F. Nu există limite
G. Este putin costisitor
H. Se pot produce modificări în ceea ce priveste factorul de risc
I. Trebuie urmărit un număr mic de subiecți
J. Este costisitor
494. Care afirmații referitoare la studiul de cohortă sunt adevărate?
A. Sunt studii de tip observațional
B. Sunt studii analitice
C. Calculează prevalența unei boli
D. Sunt studii descriptive
E. Subiecții sunt aleși randomizat în studiu
F. Calculeaza riscul relativ
G. Subiecții aleși în studiu sunt bolnavi
H. Calculează incidenta unei boli
I. Se clasifică în studiul retrospectiv si prospectiv
J. Selecția subiecților se face în funcție de statusul bolii
495. Care sunt caracteristicile trialului clinic ?
A. Este un studiu descriptiv
D. Medicamentele se pot administra în simplu orb
F. Medicamentele se pot administra în dublu orb
G. Este utilizat pentru bolile rare
H. Poate calcula incidenta unei boli
I. Are drept scop evaluarea eficientei unui nou medicament
J. Poate calcula prevalenta unei boli
496. Care afirmatii referitoare la Trialul clinic sunt corecte ?
A. Face parte din categoria studiilor analitice
B. Metoda de administrare a medicamentelor este în simplu orb
D. Are ca principiu general, randomizarea subiecților
E. Presupune un grup de subiecti sanatosi si un grup de subiect bolnavi
F. Se afla la baza piramidei evidențelor științifice
G. Metoda de administrare a medicamentelor este în dublu orb
H. Poate calcula incidenta unei boli
I. Este un studiu analitic observațional
J. Poate calcula prevalenta unei boli
497. Care sunt etapele unui trial clinic?
A. Administrarea medicamentelor
B. Repartizarea randomizată a pacienților în grupe de studiu
C. Selectarea grupului de subiecți cazuri
D. Calcularea riscului relativ
E. Calcularea prevalentei bolii
F. Analiza rezultatelor
G. Formularea ipotezei de studiu
H. Selectarea grupului de subiecți martori
I. Calcularea incidentei bolii
J. Selectia pacienţilor
498. Cercetarea clinică din cadrul trialului clinic presupune urmatoarele
actiuni preliminare:
A. calcularea valorii predictive pozitive
B. securitatea persoanelor care fac parte din grupul de studiu
C. un aviz favorabil al comisiei de protectie a pacientilor
D. calcularea valorii predictive negative
E. calcularea prevalentei bolii
F. un consimţământ scris al pacienţilor
G. calcularea incidentei bolii
H. un aviz favorabil al comisiei de etica
I. calcularea riscului de imbolnavire
J. conditii privind calificarea investigatorului
499. Scopul Trialului clinic este de a evalua:
A. Un program de educatie pentru sanatate
B. Sensibilitatea unui test de diagnostic
C. Un medicament nou
D. O metoda de diagnostic
E. O manopera preventiva
F. Specificitatea unui test de diagnostic
G. Valoarea predictiva pozitiva
H. Un dispozitiv medical
I. Riscul carios al unui pacient
J. Valoarea predictiva negativa
500. Care sunt avantejele individuale de participare la un Trial clinic?
A. avantaje de ordin financiar
B. acces limitat la medicamentul de testat
C. ajutorul oferit pentru cercetarea medicală
D. acces limitat la medicamentul vechi
E. obtinerea de îngrijiri medicale interdisciplinare
F. lipsa suportului financiar
G. obtinerea de îngrijiri medicale de calitate
H. acces limitat la placebo
I. lipsa suportului emotional
J. accesul la noul medicament inainte de a fi introdus pe piata
501. Care sunt riscurile participarii la un Trial clinic?
A. Participarea presupune riscuri financiare
B. Cresterea riscului carios
C. Riscul aparitiei de complicatii ale afectiunii netratate
D. Aparitia de leziuni neoplazice
E. Este posibil ca pacientul să facă parte din grupul care nu primeşte
medicamentul nou
F. Aparitia de efecte secundare ale medicamentului testat
G. Participarea presupune o spitalizarea pe perioada lunga de timp în viitor
H. Posibilitatea ca medicamentul nou să nu aibă eficacitatea aşteptată
I. Posibilitatea de a schimba modul tradiţional de viaţă al pacientului
J. Participarea presupune furnizarea de documente medicale retrospective
502. Evaluarea eficacitatii unui medicament nou antihipertensiv
presupune:
A. Selectia de pacienti bolnavi cu hipertensiune arteriala
B. Compararea medicamentului cu un placebo
C. Administrarea medicamentului in dublu orb
D. Realizarea unui studiu de tip trial clinic
E. Observarea pacientilor timp indelungat in viitor
F. Compararea medicamentului cu cel consacrat
G. Cunoasterea prevalenței hipertensiunii arteriale
H. Realizarea unui studiu de tip cohorta
I. Cunoasterea incidentei hipertensiunii arteriale
J. Realizarea unui studiu de tip caz-martor
503. Care dintre afirmatiile de mai jos nu se refera la un trial clinic?
B. Calculeaza Riscul relativ
C. Este un studiu analitic
D. Este un studiu descriptiv
F. Selectia subiectilor se face randomizat
G. Este utilizat cind se testeaza un medicament nou
H. Exista 3 grupuri de subiecti
I. Este un studiu observational
J. Calculeaza prevalenta bolii
504. Care afirmatii referitoare la trialul clinic sunt corecte?
A. Nu necesita etape preliminare de testare in vivo pe animale
B. Este situat in virful piramidei evidentelor stiintifice
C. Necesita o etapa experimentala in laborator
D. Nu necesita etape preliminare experimentale
E. Subiectii participanti au si avantaje, dar si riscuri
F. Necesita o etapa de testare in vivo pe animale
G. Nu este nevoie de un consimtamint al pacientilor
H. Subiectii participanti au numai avantaje
I. Nu exista riscuri in timpul realizarii unui trial clinic
J. Este singurul studiu epidemiologic in care se intervine in tratamentul
pacientilor
505. Care dintre afirmatiile de mai jost sunt dezavantaje ale trialului
clinic?
A. Rezultatele nu trebuie sa fie generalizate
B. Exista riscul de a aparitie de efecte secundare grave
C. Se pot pierde din urmarire subiecti
D. Exista pacienti care nu vor primi medicamentul necesar afectiunii respective
E. Nu este costisitor
F. Ridica probleme etice
G. Rezultatele trebuie sa fie generalizate si la alte grupe populationale
H. Se deruleaza pe o perioada lunga de timp
I. Este costisitor
J. Depind de capacitatea de observatie a cercetatorului
506. Trialul clinic este util pentru ca:
A. Evalueaza toleranta medicamentului nou
B. Ofera date despre efectele secundare ale medicamentului testat
C. Poate stabili eficienta unui medicament nou
D. Poate calcula Valoarea predictiva negativa
E. Poate calcula Valoarea predictiva pozitiva
F. Permite testarea unui nou dispozitiv medical
G. Poate calcula prevalenta unei boli
H. Poate calcula Riscul relativ
I. Poate stabili introducerea în farmacie a unui medicament nou
J. Poate calcula incidenta unei boli
507. Studiul de cohortă este util pentru că:
A. Poate calcula Raportul sanselor
B. Permite selectia subiectilor în functie de statusul bolii
C. Permite selectia subiectilor în functie de factorii de expunere
D. Poate calcula Prevalenta unei boli
E. Poate calcula Riscul relativ
F. Permite introducerea în farmacie a medicamentelor testate
G. Permite studierea efectelor secundare ale unui medicament nou
H. Nu necesită ca subiectii sa ia placebo
I. Nu necesită interventii asupra pacientilor
J. Poate calcula Riscul atribuibil
508. Studiul de caz-martor este util pentru că:
A. Are posibilitatea de a studia mai multi factori de risc pentru aceeaşi boală
B. Permite calcularea valorii predictive pozitive
C. Poate evalua șansa de expunere pentru cazuri
D. Nu este lung
E. Permite calcularea incidentei unei boli
F. Permite calcularea raportului șanselor
G. Permite calcularea Riscului relativ
H. Permite calcularea prevalentei unei boli
I. Poate evalua șanse de expunere pentru martori
J. Permite calcularea Riscului atribuibil
509. Studiul transversal este util deoarece:
A. Permite calcularea Riscului atribuibil
B. Permite calcularea prevalentei unei boli
C. Nu este costisitor
D. Nu este lung
E. Permite calcularea Riscului relativ
F. Permite calcularea incidentei unei boli
G. Permite calcularea Valorii predictive pozitive
H. Permite calcularea Valorii predictive negative
I. Reprezintă primul pas al unui studiu analitic viitor
J. Poate fi folosit pentru toate bolile
510. Studiul corelațional este util deoarece:
A. Permite calcularea Specificitatii unui test de diagnostic
B. Permite comparatia dintre prevalenţa cariei dentare la populaţia din diferite
zone geografice și consumul de hidrocarbonate
C. Permite calcularea Incidentei unei boli
D. Utilizeaza date deja colectate
E. Permite calcularea Sensibilitatii unui test de diagnostic
F. Permite calcularea Riscului atribuibil
G. Introduce noțiunea de corelatie intre diferite populatii
H. Permite calcularea Coeficientului de corelatie r
I. Este ușor de realizat
J. Permite calcularea Prevalentei unei boli
511. Raportarile de cazuri si Seriile de cazuri sunt utile pentru că:
A. permit calcularea coeficientului de corelatie dintre 2 populatii
B. sunt cele mai simple studii epidemiologice
C. descriu o observaţie inedită la un pacient/grup de pacienti
D. pot calcula prevalenta unei boli
E. reprezinta cele mai frecvente modalitati de prezentare la congrese
F. pot sugera existenţa unei noi boli
G. pot sugera existenţa unui factor de risc
H. pot calcula incidenta unei boli
I. pot calcula valoarea predictiva pozitiva
J. pot calcula valoarea predictiva negativa
512. Care afirmații referitoare la studiul de cohortă nu sunt corecte?
A. Selecția subiecților se face în funcție de riscul de expunere
B. Selecția subiecților se face în funcție de statusul bolii
D. Subiecții sunt aleși randomizat în studiu
E. Calculeaza incidența unei boli
F. Sunt studii descriptive
G. Calculeaza Raportul șanselor
H. Calculează prevalența unei boli
I. Calculeaza riscul atribuibil
J. Calculeaza riscul relativ
513. Care afirmatii referitoare la studiul caz-martor nu sunt corecte?
B. Sunt studii analitice interventionale
C. Calculeaza riscul relativ
E. Calculeaza incidenta unei boli
F. Sunt studii descriptive
G. Subiectii sunt alesi in studiu in functie de riscul de expunere
H. Sunt studii analitice
I. Subiectii sunt alesi în studiu în functie de statusul bolii
J. Sunt studii de tip observațional
514. Care afirmatii referitoare la studiile transversale nu sunt corecte?
A. Nu sunt foarte costisitoare
B. Dureaza o perioada lunga de timp
C. Pot fi utilizate pentru toate bolile
D. Sunt studii prospective
E. Calculeaza prevalenta unei boli
F. Sunt studii retrospective
G. Calculeaza incidenta unei boli
H. Se pot realiza intr-un timp relativ scurt
J. Sunt studii descriptive
515. Care afirmatii referitoare la studiile corelationale nu sunt corecte?
A. Unitatea de analiza este populatia si nu persoanele individuale
B. Calculeaza riscul relativ
C. Calculeaza prevalenta unei boli
D. Calculeaza riscul atribuibil
E. Sunt studii interventionale
F. Calculeaza un coeficient de corelatie r
G. Utilizeaza date care au fost deja colectate
J. Introduc notiunea de comparatie (corelatie )
516. Care sunt caracteristicile Riscului Relativ (RR)?
A. Este identic cu incidenta unei boli
B. RR=1, nu exista asociere între boala si factorul de risc
C. Este identic cu prevalenta unei boli
D. Este identic cu Riscul atribuibil
E. Reprezinta raportul dintre Incidenta bolii la expusi si Incidenta bolii la ne-
expusi
F. RR<1, este factor de protectie
G. Este calculat în studiile de cohorta
H. RR> 1, este factor de risc
I. Este calculat în studiile caz-martor
J. Este calculat în studiile transversale
517. Care dintre următoarele afirmatii se referă la studiile
epidemiologice analitice ?
A. Studiul de cohorta prospectiv
B. Studiul factorilor de risc carios
C. Studiul transversal
D. Screening-ul populational
E. Studiul de cohorta retrospectiv
F. Studiul ecologic
G. Studiul caz-martor
H. Seria de cazuri
I. Trialul clinic
J. Studiul interventional
518. Care dintre următoarele afirmatii nu se referă la studiile
epidemiologice descriptive ?
A. Studiul transversal
B. Trialul clinic
C. Studiul caz-martor
D. Studiul de cohorta retrospectiv
E. Raportarea unui caz clinic
F. Seria de cazuri
G. Studiul de cohorta prospectiv
H. Studiul ecologic
I. Studiul corelațional
J. Studiul analitic interventional
519. Studiul epidemiologic intervenţional presupune:
A. urmărirea subiectilor o perioadă lungă de timp
B. pacientii pot obtine beneficii, dar au si riscuri
C. stabilirea eficientei unui nou medicament
D. calcularea incidenţei bolii
E. repartizarea subiectilor în 3 grupe de studiu
F. un grup de subiecţi bolnavi
G. administrarea medicamentelor in simplu orb si dublu orb
H. un grup de subiecti sănătoşi
I. repartizarea randomizată a subiectilor în grupele de studiu
J. calcularea Raportului Sanselor
520. Care afirmatii referitoare la Trialul clinic nu sunt corecte ?
A. Este un studiu interventional
C. Modalitatea de administrare a medicamentelor este in simplu/dublu orb
D. Poate calcula incidenta unei boli
F. Randomizarea este o caracteristica a trialului clinic
G. Se utilizeaza pentru a testa eficienta unui nou medicament
I. Se afla la baza piramidei evidențelor științifice
J. Este un studiu retrospectiv
521. Trialul clinic presupune:
A. Presupune calcularea Raportului Sanselor
C. Administrarea medicamentelor în simplu orb
D. Presupune calcularea Riscului relativ
E. Selectia pacientilor se face în functie de expunerea la factorii de risc
F. Este un studiu observational
G. Poate fi retrospectiv
H. Se utilizeaza pentru testarea unui nou dispozitiv medical
I. Randomizarea subiectilor
J. Se utilizeaza pentru testarea unui nou medicament
522. Care dintre afirmațiile de mai jos sunt avantaje ale studiilor
transversale :
A. sunt costisitoare
B. se pot realiza într-un timp relativ scurt
C. sunt singurele studii are pot calcula prevalenţa unei boli
D. reprezintă primul pas al unui studiu analitic viitor
E. necesita un grup de control
F. se pot pierde pacienti din urmărire
G. se poate calcula incidenta bolii
H. nu sunt foarte costisitoare
I. pot fi utilizate pentru toate bolile
J. sunt lungi
523. Studiul de cohortă are următoarele caracteristici:
B. Se mai numeste și studiu de incidență
C. Calculeaza prevalența unei boli
D. Calculează riscul relativ
F. Este cel mai riguros dintre studiile observaţionale
G. Este un studiu descriptiv
H. Este un studiu analitic observațional
I. Subiecții sunt selectionati în funcție de statusul bolii
J. Verifică o ipoteză care a fost formulată într-un studiu inferior situat la baza
pirmidei dovezilor stiinţifice
524. Studiul caz-martor are următoarele caracteristici?
A. Calculează incidența unei boli
B. Necesită un grup de subiecti bolnavi și un grup de subiecti sanatosi
C. Este un studiu analitic
D. Este un studiu retrospectiv
E. Calculeaza Raportul șanselor
F. Calculează prevalenta unei boli
G. Este un studiu prospectiv
H. Este un studiu descriptiv
I. Necesită 3 grupe de subiecti bolnavi
J. Este un studiu de tip observațional
525. Studiul corelațional are următoarele caracteristici:
A. este un studiu de tip retrospectiv
B. poate calcula prevalența unei boli
C. este un studiu de tip prospectiv
D. unitatea de analiză este populaţia şi nu persoanele izolate
E. utilizează date care au fost deja colectate anterior pentru alte studii
F. sunt uşor de realizat deoarece utilizează date deja colectate şi publicate
G. este un studiu intervențional
H. introduce noțiunea de comparație (corelație)
I. poate calcula incidența unei boli
J. datele reprezintă valorile medii ale unei populaţii
526. Studiul transversal are următoarele caracteristici?
A. nu stabilește factorii de risc din trecut
B. este un studiu analitic
C. studiază prezenţa unei boli într-o populaţie la un moment precis de timp
D. nu urmărește pacienții în viitor
E. poate calcula prevalenta unei boli
F. calculează riscul relativ
G. este asemănat cu un instantaneu fotografic
H. calculează incidenta bolii
I. calculează riscul atribuibil
J. poate stabili etiologia bolii
527. Studiile descriptive prezintă următoarele caracteristici:
A. nu stabilesc cauza îmbolnăvirilor
B. pot calcula Riscul atribuibil
C. sunt cele mai simple studii epidemiologice
D. sunt studii interventionale
E. sunt studii retrospective
F. nu se bazează pe ipoteze
G. pot calcula Riscul relativ
H. se clasifică în: raportarea de caz, seria de caz, studiul transveral si corelational
I. au ca obiectiv stabilirea eficienței unui nou medicament
J. realizează o simplă descriere a bolii
528. Care afirmații cu privire la avantajele studiilor transversale sunt
adevărate ?
A. se pot pierde pacienti din urmărire
B. poate calcula incidenta bolii
C. reprezintă primul pas al unui studiu analitic viitor
D. sunt costisitoare
E. se pot realiza într-un timp relativ scurt
F. pot fi utilizate pentru toate bolile
G. necesita un grup de control
H. sunt singurele studii are pot calcula prevalenţa unei boli
I. permit stabilirea eficienței unui nou medicament
J. nu sunt foarte costisitoare
529. Un studiu analitic interventional presupune:
A. Calcularea Riscului relativ
C. Testarea unui nou dispozitiv medical
D. Calcularea Riscului atribuibil
E. Selectia pacientilor în functie de expunerea la factorii de risc
F. Calcularea Raportului Sanselor
G. Testarea unui nou medicament
H. Randomizarea subiectilor
I. Selectia pacientilor în functie de statusul bolii
J. Administrarea medicamentelor în simplu orb
530. Ce afirmații referitoare la dezavantajele studiului de cohortă sunt
corecte ?
A. Este costisitor
B. Nu sunt probleme de pierdere a subiectilor din urmarire
C. Trebuie urmărit un număr mare de subiecţi
D. Pe parcursul anilor se pot pierde subiecţi din studiu
E. Perioada de urmărire nu este lungă
F. Trebuie urmărit un număr mic de subiecți
G. Se pot produce modificări în ceea ce priveste factorul de risc
H. Perioada de urmărire poate fi lungă
I. Nu este costisitor
J. Studiul de cohortă nu are dezavantaje
531. Care sunt caracteristicile raportarii unui caz clinic și seriei de caz?
A. Depind de capacitatea de observaţie şi experienţa medicului
B. Sunt studii prospective
C. Sunt cele mai simple studii epidemiologice
E. Concluziile se pot generaliza si la alte cazuri
F. Este prima etapă în descoperirea unui nou factor de risc
G. Presupun existența unui număr mare de subiecți
H. Este prima etapă în descoperirea unei noi boli
I. Sunt studii descriptive
532. Care sunt factorii de risc ai anomaliilor dento-maxilare?
A. Factori genetici
B. Obiceiuri vicioase
C. Alimentatie neechilibrată
D. Respiratia orală
E. Factori ereditari
F. Fumatul
G. Streptococcus mutans
H. Consumul de alcool
I. Consumul de hidrocarbonate
J. Pierderea prematură a dinților temporari
533. Care sunt caracteristicile indicatorului IOTN?
A. Componenta estetică este reprezentata de 20 fotografii
B. Este un indicator de apreciere a defectelor de dezvoltare a smaltului
C. Componenta dentară are 7 nivele de severitate
D. Imaginea 10 reprezintă imaginea cea mai puţin atragătoare
E. Imaginea 1 reprezintă situaţia cea mai favorabilă din punct de vedere estetic
F. Componenta dentară are 5 nivele de severitate
G. Componenta estetică este reprezentata de 10 fotografii
H. Este un indicator de apreciere a nevoii de tratament odontal
I. Are o componentă estetică si o componentă dentară
J. Este un indicator de apreciere a eroziunilor dentare
534. Care sunt metodele de prevenție primară a anomaliilor dento-
maxilare?
A. Evitarea carențelor vitaminice
B. Evitarea bolilor infectioase in perioada prenatală
C. Corectarea sechelelor articulare
D. Evitarea traumatismelor dentare
E. Aplicarea de menținătoare de spațiu în cazul pierderii premature a dintilor
temporari
F. Evitarea obiceiurilor vicioase
G. Extractia dintilor temporari persistenti pe arcada
H. Acordarea de sfaturi genetice
I. Corectarea sechelelor parodontale
J. Tratamentul interceptiv al anomaliilor
535. Care sunt metodele de prevenție secundară a anomaliilor dento-
maxilare?
A. Evitarea bolilor infectioase in perioada prenatală
B. Aplicarea de menținătoare de spațiu în cazul pierderii premature a dintilor
temporari
C. Evitarea carențelor vitaminice
D. Eliminarea obstacolelor din dentitia temporară
E. Evitarea traumatismelor dentare
F. Corectarea sechelelor articulare
G. Tratamentul interceptiv al anomaliilor
H. Evitarea obiceiurilor vicioase
I. Extracția dinților temporari persistenți pe arcadă
J. Tratamente care să previna instalarea anomaliilor reale
536. Care afirmații referitoare la defectele de dezvoltare a smalțului sunt
corecte?
A. Defectele de dezvoltare se produc în cursul perioadei de formare a dinţilor
B. Se clasifică în defecte cantitative si calitative
C. Se produc ca urmare a consumului de băuturi acidulate
D. Sunt identice cu leziunile de abrazie dentară
E. Defectele cantitative cuprind hipoplaziile de smalt
F. Se produc ca urmare a consumului de hidrocarbonate
G. Defectele calitative se clasifică în: opacităţi delimitate, opacităţi difuze și
hipomineralizarea molar-incisiv
H. Se produc după erupția dinților pe arcadă
I. Sunt identice cu eroziunile dentare
J. Defectele de dezvoltare se produc ca o consecinţă a tulburării amelogenezei
537. Importanţa defectelor de smalţ în sănătatea publică este dată de:
A. Riscul relativ
B. prevalenţa lor ca defect estetic
C. Riscul atribuibil
D. Valoarea predictivă negativă mare
E. Valoarea predictivă pozitivă mare
F. factorii etiologici implicaţi
G. posibilitatile de tratament ale comunității respective
I. necesitatea supravegherii factorilor de mediu cu potenţial de afectare a
amelogenezei
J. amploarea necesităţilor de tratament pe care le determină la nivel comunitar
538. Care sunt defectele de dezvoltare ale smalțului?
A. Hipoplazii de smalț
B. Eroziunea dentară
C. Opacităţi delimitate
D. Abfractia dentară
E. Furcația radiculară
F. Atriția dentară
G. Abrazia dentară
H. Hipomineralizare molar-incisiv
I. Opacităţi difuze
J. Combinaţii între opacități si hipoplazii
539. Opacitățile de smalț au următoarele caracteristici:
A. Culoare este albă, gălbuie, galbenă sau maronie
B. Opacitatea localizată este delimitată clar de smalțul normal
C. Smalţul afectat este de grosime normală
D. Este o leziune carioasă cavitară
E. Este o leziune de abfracție dentară
F. Prezintă modificari ale translucidităţii smalţului
G. Este o leziune de atriție dentară
H. Opacitatea difuză nu este delimitată de smalțul adiacent
I. Este o eroziune dentară
J. Este o leziune de abrazie dentară
540. Care afirmații referitoare la hipoplazia de smalț sunt corecte:
A. Este un defect calitativ de smalt
B. Este asociată cu reducerea localizată a grosimii smalțului
C. Exista forme clinice cu absența parțială a smalțului
E. Este o abrazie dentară
F. Exista forme clinice cu absența totală a smalțului
G. Poate apare sub formă de șanțuri
H. Este determinată de carența în acid folic în perioada postnatală
I. Poate apare sub formă de depresiuni
J. Este o leziune de abfracție
541. Care afirmații referitoare la Hipomineralizarea molar-incisiv sunt
corecte:
A. Este un defect calitativ de smalț
B. Este identică cu hipoplazia de smalț
C. Este o leziune de abrazie dentară
D. Defectul de mineralizare debutează la joncțiunea smalț-dentină
E. Cel puțin unul dintre cei 4 molari prim permanenți sunt afectați
F. Prezintă opacități bine delimitate de culoare crem sau brun
G. Este o eroziune dentară
H. Este un defect cantitativ de smalț
I. Este o leziune de abfracție
J. Se asociază uneori și cu afectarea incisivilor permanenți
542. Care dintre afirmațiile de mai jos sunt caracteristice opacităților de
smalț:
A. Smalţul afectat este de grosime normală
C. Opacitatea difuză nu este delimitată de smalțul adiacent
D. Este o despicătura labială
E. Este o anomalie dento-facială
F. Opacitatea localizată este delimitată clar de smalțul normal
G. Este o despicătura labio-palatină
H. Este identică cu hipoplazia de smalț
I. Este o eroziune dentară
J. Prezintă modificari ale translucidităţii smalţului
543. Ce afirmații referitoare la despicăturile labio-palatine sunt corecte?
A. Sunt determinate de tulburări în amelogeneză
B. Apar datorită defectului de fuziune dintre burjonii embrionari ai feţei
C. 70% sunt anomalii izolate, iar 30% fac parte din diferite sindroame
D. Există 3 tipuri de despicături: labiale, labio-paltatine si palatine
E. Sunt tulburari embrionare care afectează buza superioară, fosa nazală, arcada
F. Se clasifică în opacități și hipoplazii
G. Apar de obicei între a 5 și a 7 săptămână de sarcină
H. Apar în perioada postnatală
I. Sunt determinate de tulburări în dentinogeneză
J. Nu necesită tratament
544. Care este etiologia despicăturilor labio-palatine?
A. Administrarea de vitamine în timpul sarcinii
B. Factori genetici
C. Fumatul în timpul sarcinii
D. Consumul de hidrocarbonate în timpul sarcinii
E. Fluoroza dentară
F. Carența în acid folic
G. Refluxul gastro-esofagian
H. Consumul de băuturi acidulate în timpul sarcinii
J. Consumul de alcool în timpul sarcinii
545. Care sunt caracteristicile despicăturilor labio-palatine?
A. Despicăturile labiale pot fi unilaterale şi bilaterale
B. Nu afectează palatul osos și palatul moale
C. Apar datorită defectului de fuziune dintre burjonii embrionari ai feţei
D. Despicăturile labiale afectează buza superioară şi procesul alveolar în regiunea
incisivului lateral
E. Apar de obicei între a 5 și a 7 săptămână de sarcină
F. Afecteaza buza superioară si inferioară
G. Există 3 tipuri de despicături: labiale, labio-palatine și palatine
H. Apar datorită defectelor de mineralizare a dinților
I. Se clasifică în despicături palatine și labiale
J. Apar în perioada posteruptivă
546. Care sunt măsurile de prevenție primară a despicăturilor labio-
palatine?
A. Evitarea adminstrării fluorului prenatal
B. Tratamentul chirurgical
C. Alimentaţie echilibrată, îmbogăţită în vitamine şi minerale
D. Corectarea sechelelor faciale
E. Evitarea medicamentelor teratogene în timpul sarcinii
F. Evitarea alimentelor acide în timpul sarcinii
G. Evitarea alcoolului în timpul sarcinii
H. Evitarea tutunului în timpul sarcinii
I. Suplimentarea alimentației în acid folic
J. Evitarea adminstrării fluorului postnatal
547. Care sunt cauzele eroziunilor dentare?
A. Factori ereditari
B. Factori genetici
C. Consumul de alcool în timpul sarcinii
D. Expunerea profesională la produse corozive
E. Consumul de băuturi gazoase, acidulate
F. Medicamente efervescente care conţin acid citric
G. Fumatul în timpul sarcinii
H. Consumul de alimente acide
I. Refluxul gastro-esofagian
J. Carența în acid folic
548. Care sunt metodele de preventie a eroziunilor dentare?
A. Controlul consumului de băuturi acidulate
B. Evitarea medicamentelor teratogene
C. Controlul timpului de acţiune a acidului asupra smalţului
D. Consumul de fructe acide
E. Evitarea fumatului
F. Evitarea consumului de hidrocarbonate
G. Evitarea produselor de albire dentară
H. Evitarea periajului dentar imediat după consumul acid
I. Tratamentul corect al refluxului gastro-esofagian
J. Alimentație bogată în acid folic
549. Care afirmatii referitoare la prevenția eroziunilor dentare sunt
corecte?
A. Stimularea fluxului salivar după ingestia de alimente acide
B. Controlul administrării de medicamente care scad pH-ul salivar
C. Evitarea carenței în acid folic
D. Evitarea consumului de hidrocarbonate
E. Evitarea fumatului pe timpul sarcinii
F. Tratamentul corect al refluxului gastro-esofagian
G. Utilizarea de paste de dinți slab abrazive
H. Reducerea consumului de alimente acide și limitarea lor doar la mesele
principale
I. Aplicarea procedurilor de albire dentară
J. Evitarea medicamentelor teratogene
550. Care afirmații referitoare la etiologia eroziunii dentare sunt corecte?
A. Refluxul gastro-esofagian
B. Carența în acid folic
C. Consumul de alcool în timpul sarcinii
D. Bulimia
E. Expunerea profesională la produse corozive
F. Consumul de băuturi gazoase, acidulate
G. Sindromul de malabsorbție
H. Fumatul în timpul sarcinii
J. Factori genetici
551. Care afirmatii referitoare la măsurile de prevenție a despicăturilor
labio-palatine sunt corecte?
A. Tratamentul chirurgical al despicăturilor
B. Evitarea alcoolului pe timpul sarcinii
C. Evitarea alimentelor acide în timpul sarcinii
D. Evitarea administrării fluorului prenatal
E. Evitarea medicamentelor teratogene în timpul sarcinii
F. Suplimentarea alimentației în acid folic
G. Evitarea administrării fluorului postnatal
H. Alimentaţie echilibrată, îmbogăţită în vitamine şi minerale
I. Evitarea tutunului pe timpul sarcinii
J. Tratamentul refluxului gastro-esofagian
552. Care afirmatii referitoare la opacitățile de smalț sunt corecte?
A. Este o despicătură labială
C. Este o despicătură palatină
D. Opacitatea localizată este delimitată clar de smaltul normal
E. Este o despicătură labio-palatină
F. Smalţul afectat este de grosime normală
G. Este identică cu eroziunea dentară
H. Opacitatea difuză nu este delimitată de smalțul adiacent
I. Se clasifica în opacități difuze, localizate și hipomineralizarea molar-incisiv
J. Este o leziune carioasă necavitară
553. Care afirmatii referitoare la hipoplazia de smalț sunt corecte?
A. Există forme clinice cu absența parțială a smalțului
B. Este un defect cantitativ de smalț
C. Smalţul afectat este de grosime normală
D. Este o eroziune dentară
E. Este o leziune de abfracție
F. Poate apare sub formă de depresiuni
G. Este un defect calitativ de smalt
H. Este o leziune de abrazie dentară
I. Poate apare sub formă de șanțuri
J. Există forme clinice cu absența totală a smalțului
554. Despicăturile labio-palatine prezintă următoarele caracteristici :
A. Sunt determinate de tulburări în dentinogeneză
B. Apar de obicei între a 5 și a 7 săptămână de sarcină
C. Se clasifică în leziuni de abfracție și leziuni de abrazie
D. Apar datorită defectului de fuziune dintre burjonii embrionari ai feţei
E. 70% sunt anomalii izolate, iar 30% fac parte din diferite sindroame
F. Există 3 tipuri de despicături: labiale, labio-paltatine si palatine
G. Sunt tulburari embrionare care afectează buza superioară, fosa nazală, arcada
H. Sunt determinate de refluxul gastro-esofagian
I. Sunt determinate de tulburări în amelogeneză
J. Apar în perioada postnatală
555. Hipoplazia de smalț prezintă următoarele caracteristici:
A. Este un defect calitativ de smalț
B. Un defect ce poate să aibă o lipsă totală a smalțului
C. Sunt afectați molarii permanenți și incisivii
D. Un defect ce poate să aibă o lipsă parțială a smalțului
E. Se clasifică în hiperplazii difuze și localizate
F. Un defect de dezvoltare a smaltului asociat cu reducerea localizată a grosimii
smalțului
G. Un defect ce apare sub formă de șanțuri
H. Este identică cu eroziunea dentară
I. Un defect în care smalţul afectat este de grosime normală
J. Un defect ce apare sub formă de depresiuni
556. Opacitățile de smalț prezintă următoarele caracteristici:
A. Opacitatea localizată este delimitată clar de smalțul normal
B. Sunt defecte care pot avea o lipsă parțială de smalț
C. Culoarea este albă, gălbuie, galbenă sau maronie
E. Sunt defecte cantitative de smalț
F. Indicatorul de evaluare este indicatorul Dean
G. Sunt determinate de tulburări ale dentinogenezei
H. Reprezintă defecte de dezvoltare a smaltului asociate cu modificări ale
translucidităţii smalţului
I. Sunt defecte care pot avea o lipsă totală de smalț
J. Opacitatea difuză nu este delimitată de smalțul adiacent
557. Care afirmații sunt corecte în legătură cu leziunile traumatice
dento-parodontale?
A. Cei mai afectaţi dinţi sunt molarii şi premolarii superiori
B. Maximul de frecvenţă este după 18 ani
C. Traumatismele dento-parodontale nu necesită un tratament de urgență
D. Cei mai afectaţi dinţi sunt incisivii şi caninii superiori
E. Dintii temporari cu avulsie se reimplantează
F. Maximul de frecvenţă este între 5 şi 11 ani
G. Prognosticul dinţilor cu avulsie depinde de rapiditatea cu care sunt
reimplantaţi
H. Cei mai puţin afectaţi sunt incisivii si caninii superiori
I. Cei mai puţin afectaţi sunt molarii şi premolarii
J. Prognosticul dinţilor cu avulsie depinde de soluția în care sunt transportați
558. Care sunt factorii etiologici ai traumatismelor dentare?
A. Medicamente teratogene administrate în sarcină
B. Supraocluzia dinților maxilari
C. Fumatul
D. Carența de acid folic
E. Osteoporoză
F. Carii şi fisuri dentare
G. Alcoolul
H. Șocul traumatic
I. Factori genetici
J. Afectare parodontală
559. Traumatismele dentare se clasifică în:
A. Fracturi ale smalţului
B. Subluxatii
C. Contuzii
D. Fisuri
F. Luxații laterale
G. Fracturi coronare
H. Fracturi corono-radiculaire
I. Fracturi radiculare
J. Expulzii
560. Traumatismele parodontale se clasifică în:
A. Fracturi coronare
B. Expulzii
C. Luxații laterale
D. Fracturi ale smalţului
E. Subluxatii
F. Fracturi corono-radiculaire
G. Intruzii si extruzii dentare
H. Contuzii
I. Fisuri
561. Tabloul clinic al fracturilor coronare fără afectare pulpară include:
A. Există sîngerare în șanțul gingival
B. Nu există durere la percuție în ax
C. Extruzie dentară
D. Lipsa de continuitate a smalțului
E. Pulpa dentară este hemoragică
F. Intruzie dentară
G. Mobilitate dentară
H. Pierdere de substanță dentară la nivelul smalțului
I. Durere la variațiile termice
J. Durere la masticație
562. Ce afirmații referitoare la fracturile coronare cu afectare pulpară
sunt corecte:
A. Apare malpoziția dintelui în alveolă
B. Pacientul acuză durere la masticație
C. Apare extruzia dentară
D. Apare intruzia dentară
E. Pacientul acuză durere la variaţii termice
F. Pulpa dentară este hemoragică
G. Dintele eset hiperalgic
H. Dintele este mobil
I. Se observă o pierdere de substanță dentară la nivelul smalțului
J. Există sîngerare în șanțul gingival
563. Ce afirmații referitoare la fracturile corono-radiculare și radiculare
sunt corecte:
A. Apare extruzia dentară
B. Percuţia este dureroasă
C. Apare intruzia dentară
D. Coroana se află în infrapoziţie
E. Se observă lipsa dintelui din alveolă
F. În fractura radiculară există malpoziție coronară
G. Se manifestă ca fracturi incomplete de smalţ
H. Linia de fractură este de obicei oblică
I. Există durere la variații termice
J. Există durere la masticație
564. Tabloul clinic al traumatismelor parodontale include:
A. Se observă o pierdere de smalț cu afectare pulpară
B. mobilitate dentară
C. Există durere la stimuli chimici
D. În extruzie, dintele este deplasat complet din alveolă
E. în intruzie, coroana se află în infrapoziţie
F. dureri la percuţie
G. Nu există semne clinice
H. Se observă o pierdere de smalț fără afectare pulpară
I. Pulpa dentară este sângerândă
J. dureri la masticaţie
565. Ce afirmații referitoare la avulsia dentară sunt corecte?
A. Dintele se poate transporta în alcool
B. Prognosticul dinţilor cu avulsie este favorabil daca se reimplanteza dupa 48
ore
C. Apa este cel mai bun mediu de transport
D. Dintele este deplasat complet din alveolă
E. Dinții temporari se reimplantează
F. Dacă este murdar se spală 10 secunde cu ser fiziologic şi se repoziţionează în
alveolă
G. Dacă repoziţionarea nu este posibilă, dintele este plasat într-un mediu de
conservare
H. Dinții definitivi se reimplantează
I. Dintele se manipulează dinspre coronar evitând atingerea rădăcinii
J. Prognosticul dinţilor cu avulsie este favorabil daca se reimplanteza dupa 24
ore
566. Care sunt indicațiile în cazul unei avulsii dentare?
A. Dintele se manipulează dinspre coronar evitând atingerea rădăcinii
B. Dacă repoziţionarea nu este posibilă, dintele este plasat într-un mediu de
conservare
C. Dacă este murdar se spală 10 secunde cu ser fiziologic şi se repoziţionează în
alveolă
D. Refrigerarea aduce beneficii suplimentare
E. Dinții temporari se vor reimplanta
F. Dintele va fi transportat în apă
G. Dintele poate fi transportat în solutie dezinfectanta
H. Pacientul este calmat şi va fi însoţit pînă la cel mai apropiat cabinet dentar
I. Dintele va fi transportat în alcool
J. Se transportă la cabinet în maxim 15 minute
567. Care sunt factorii de care depinde reuşita tratamentului
traumatismelor dento-parodontale:
A. cunostinţele medicului stomatolog
B. parodontita apicală cronică
C. anomaliilor maxilare
D. posibilităţile terapeutice ale cabinetului dentar
E. posibilităţile economice ale familiei
F. situația clinică
G. riscul carios
H. parodontita marginală cronică
I. nivelul de educaţie al populaţiei cu privire la traumatismele dentare
J. anomaliile dentare
568. Care sunt caracteristicile leziunilor traumatice dento-parodontale?
A. Dintii temporari cu avulsie nu se reimplanteaza
B. Reușita tratamentului depinde de riscul carios
C. Prognosticul dinţilor cu avulsie depinde de rapiditatea cu care sunt
reimplantaţi
D. Cei mai afectaţi dinţi sunt molarii şi premolarii superiori
F. Maximul de frecvenţă este după 18 ani
G. Dinții definitivi cu avulsie se reimplantează
H. Cei mai afectaţi dinţi sunt incisivii şi caninii superiori
I. Maximul de frecvenţă este între 5 şi 11 ani
J. Dintii temporari cu avulsie se reimplantează
569. Ce afirmații referitoare la avulsia dentară nu sunt corecte?
A. Dintele se transportă în ser fiziologic
B. Dintele are un prognostic favorabil daca se reimplanteză după 48 ore
C. Dintele se transportă în gheată
D. Dacă repoziţionarea nu este posibilă, dintele este plasat într-un mediu de
conservare
E. Dacă este murdar se spală 10 secunde cu ser fiziologic şi se repoziţionează în
alveolă
F. Dintele se transportă în alcool
G. Dintele se transportă în apa
H. Dintele are un prognostic favorabil daca se reimplanteză după 24 ore
I. Se transportă la cabinet în maxim 15 minute
J. Dintele se manipulează dinspre coronar evitând atingerea rădăcinii
570. Care afirmații nu sunt corecte în legătură cu leziunile traumatice
dento-parodontale?
A. Celulele parodontale încep să moară la scurt timp după expunerea în mediu
uscat
B. Maximul de frecvenţă este după 18 ani
C. Dintii definitivi se reimplanteaza
D. Traumatismele dento-parodontale nu necesită un tratament de urgență
F. Prognosticul este favorabil daca dintele se reimplantează în 10-15 minute
G. Dintii temporari nu se reimplanteaza
H. Dintii temporari cu avulsie se implantează
I. Cel mai bun mediu de transport pentru dintii avulsionați este gheata
J. Cel mai bun mediu de transport pentru dintii avulsionați este solutia Hanks
571. Ce afirmații sunt corecte în legătură cu tabloul clinic al
traumatismelor parodontale:
A. Dintele prezintă mobilitate
B. Pacientul acuză dureri la masticaţie
C. În intruzie, coroana se află în infrapoziţie
D. Există durere la stimuli chimici
E. Nu există semne clinice
F. În extruzie, dintele este deplasat complet din alveolă
G. Pacientul acuză dureri la percuţie
H. Se observă o pierdere de smalț fără afectare pulpară
I. Pulpa dentară este sângerândă
J. Se observă o pierdere de smalț cu afectare pulpară
572. Care sunt etapele tratamentului avulsiei dentare?
A. nu necesita tratament cu antibiotice
B. se realizează toaleta zonei cu alcool
C. se realizează tratamentul endodontic la 1 lună după reimplantare
D. se realizează toaleta zonei cu ser fiziologic, clorhexidină
E. dintele se imobilizează timp de 2 luni
F. se administrează antibiotice
G. nu este neceară sutura plăgilor existente
H. se imobilizează dintele flexibil 2 săptămâni
I. se realizează sutura plăgilor existente
J. se realizează tratamentul endodontic la 7-10 zile după reimplantare
573. Care afirmații referitoare la prevenția traumatismelor dentare sunt
corecte?
A. Purtarea de gutiere în timpul sportului
B. Evitarea fumatului
C. Evitarea factorilor de risc ortodontici
D. Campaniile de informare publică joacă un rol important în transmiterea
informaţiilor
E. Difuzarea de informații despre conduita de urgență în cazul traumatismelor
dento-parodontale
F. Evitarea carențelor alimentare
G. Evitarea consumului de băuturi acidulate
H. Evitarea factorilor de risc infecțioși
I. Evitarea consumului de hidrocarbonate
J. Evitarea consumului de alcool
574. Sechelele care pot apare după traumatismele dento-parodontale
sunt:
A. edentație
B. disfuncții articulare
C. anchiloză
D. nu apar sechele după traumatismele dento-parodontale
E. adenite
F. mortificare pulpară
G. deplasarea dinților mobilizați
H. hemoragie postextracțională
I. alveolită postextracțională
J. tulburări ale ocluziei
parodontale sunt corecte?
A. Lipsa consolidarii ligamentului alveolar
B. Aparitia hemoragiei postextracționale
C. Tulburări de erupție dentară
D. Aparitia de pericoronarite infectioase
E. Adenite laterocervicale
F. Resorbția osului alveolar
G. Tulburări ale ocluziei
H. Mortificarea pulpară
I. Aparitia alveolitei postextracționale
J. Anchiloză
parodontale nu sunt corecte?
A. Anchiloză
B. Lipsa consolidarii ligamentului alveolar
C. Mortificarea pulpară
D. Aparitia de pericoronarite infectioase
E. Tulburări ale ocluziei
F. Aparitia hemoragiei postextracționale
G. Resorbția osului alveolar
H. Tulburări de erupție dentară
I. Adenite laterocervicale
J. Aparitia alveolitei postextracționale
577. Care afirmații referitoare la prevenția traumatismelor dentare nu
sunt corecte?
A. Evitarea fumatului
B. Evitarea carențelor alimentare
C. Evitarea factorilor de risc ortodontici
D. Evitarea factorilor de risc infecțioși
E. Evitarea consumului de alcool
F. Campaniile de informare publică joacă un rol important în transmiterea
informaţiilor
G. Purtarea de gutiere în timpul sportului
H. Evitarea consumului de hidrocarbonate
I. Evitarea consumului de băuturi acidulate
J. Difuzarea de informații despre conduita de urgență în cazul traumatismelor
dento-parodontale
578. Care sunt complicațiile dentare care pot surveni după
traumatismele dento-parodontale:
A. Discromia dinților depulpați
B. Complicații periapicale
C. Complicatii mecanice
D. Anchiloza articulației temporo-mandibulare
E. Alveolită postextracțională
F. Hemoragie postextracțională
G. Disfuncția articulației temporo-mandibulare
H. Transformarea unei fisuri de smalț în fractură de smalț
I. Transformarea unei luxatii cu mobilitate minime în luxație cu o mobilitate
mare
J. Adenite laterocervicale
579. Cre dintre următoarele leziuni sunt traumatisme dentare :
A. Fracturi coronare
B. Contuzii
C. Fracturi ale smalţului
F. Fracturi corono-radiculaire
G. Fracturi radiculare
H. Expulzii
I. Subluxatii
J. Fisuri de smalț
580. Care dintre următoarele leziuni sunt traumatismele parodontale :
A. Fracturi radiculare
B. Luxații laterale
C. Fracturi coronare
D. Fracturi corono-radiculaire
F. Fracturi ale smalţului
G. Expulzii
H. Fisuri
I. Subluxatii
J. Contuzii
581. Ce afirmatii sunt corecte în legătură cu efectul carioprotector al
fluorului?
A. Previne parodontita marginala acută
B. Reduce remineralizarea
C. Previne apariţia cariilor de suprafaţă radiculară
D. Previne alveolita postextracțională
E. Efect bacteriostatic asupra bacteriilor cariogene
F. Reduce demineralizarea
G. Este utilizat în tratamentul hipersensibilităţii dentinare
H. Crește remineralizarea
I. Previne parodontita apicala acută
J. Crește demineralizarea
582. Ce afirmatii nu sunt corecte în legătură cu efectul carioprotector al
fluorului?
A. Reduce demineralizarea
B. Crește remineralizarea
C. Este utilizat în tratamentul hipersensibillităţii dentinare
D. Previne mucozita
E. Previne apariţia cariilor de suprafaţă radiculară
F. Previne osteoradionecroza
G. Efect bacteriostatic asupra bacteriilor cariogene
H. Reduce remineralizarea
I. Crește demineralizarea
J. Previne pericoronarita
583. Care afirmatii sunt corecte în legătură cu metodele de fluorizare
generală:
A. Gume de mestecat
B. Scobitori
C. Ape de gura
D. Apa potabilă
E. Lapte
F. Tablete si picături
G. Fir interdentar
H. Zahăr
I. Geluri si lacuri
J. Sare
584. Care afirmatii nu sunt corecte în legătură cu metodele de fluorizare
generală:
A. Zahăr
B. Geluri si lacuri
C. Fir interdentar
D. Sare
E. Lapte
F. Apa potabilă
G. Ape de gura
H. Paste de dinți
I. Tablete si picături
J. Gume de mestecat
585. Care afirmatii sunt corecte în legătură cu fluorizarea apei potabile?
A. Concentraţia optimă de Fluor din apa potabila trebuie să fie de 0,5-1 mg F/l
B. Concentraţia optimă de Fluor din apa potabila trebuie să fie de 3 mg F/l
C. Metoda favorizează egalitatea între diferite segmente populaţionale
D. Nu are efecte nocive la anumite grupe populaţionale- femeile gravide
E. Toti membrii comunității beneficiază de apă cu fluor
F. Concentraţia optimă de Fluor din apa potabila trebuie să fie de 1,5-2 mg F/l
G. Nu este o metodă sigură de prevenție
H. Este o metoda sigură de prevenție
I. Are efecte nocive asupra femeilor gravide
586. Care afirmatii nu sunt corecte în legătură cu fluorizarea apei
potabile?
A. Nu este o metoda recunoscuta de OMS
B. Nu este o metoda sigura de preventie
C. Concentraţia optimă de Fluor din apa potabila trebuie să fie de 1,5-2 mg F/l
D. Prevalența cariei dentare trebuie să fie mică
E. Metoda are multe dezavantaje
F. Este o metoda sigură de prevenție
G. Metoda favorizează egalitatea între diferite segmente populaţionale
H. Toti membrii comunității beneficiază de apă cu fluor
I. Nu are efecte nocive la anumite grupe populaţionale- femeile gravide
587. Ce afirmatii sunt corecte în legătură cu fluorizarea sării de
bucătărie?
A. Concentraţia optimă de Fluor în sarea de bucătărie este de 500 mg F/ kg sare
B. Este o metodă de fluorizare ieftină
C. Are la bază studii de cercetare riguroase
D. Este o metodă de fluorizare scumpă
E. Concentraţia optimă de Fluor în sarea de bucătărie este de 25 mg F/ kg sare
F. Concentraţia optimă de Fluor în sarea de bucătărie este de 250 mg F/ kg sare
G. Din punct de vedere tehnologic, nu este uşor de adăugat fluor în sare
H. Metoda este recomandată în zonele unde nu există apă fluorizată
I. Este o metodă care permite fiecarei persoane de a alege sau nu această
588. Ce afirmatii nu sunt corecte în legătură cu fluorizarea sării de
bucătărie?
A. Metoda este recomandată în zonele cu fluoroza dentară
B. Din punct de vedere tehnologic, nu este uşor de adăugat fluor în sare
E. Concentraţia optimă de Fluor în sarea de bucătărie este de 250 mg F/ kg sare
G. Concentraţia optimă de Fluor în sarea de bucătărie este de 25 mg F/ kg sare
H. Metoda este recomandată în zonele unde nu există apă fluorizată sau unde
sursa naturală de apa este sub 0,5 mg/l
I. Metoda are si dezavantaje
J. Concentraţia optimă de Fluor în sarea de bucătărie este de 500 mg F/ kg sare
589. Care sunt avantajele fluorizării sării de bucătărie?
A. Din punct de vedere tehnologic este uşor de adăugat fluor în sare
B. Este o metodă de fluorizare scumpă
D. Fluorul din sare este stabil în timp
E. Aportul este cotidian, constant şi permanent
F. Fluorul din sare este instabil în timp
G. Este o metodă de fluorizare ieftină
H. Din punct de vedere tehnologic, nu este uşor de adăugat fluor în sare
I. Nu poate preveni consumul excesiv de fluor
J. Nu permite urmărirea aportului de fluor la nivel populaţional
590. Ce afirmatii sunt corecte în legătură cu fluorizarea laptelui?
A. Studiile sunt insuficiente pentru a proba rigurozitatea stiintifică
B. Laptele fluorizat se poate achizitiona din comert
D. Este o metodă locală de fluorizare
E. Concentraţia fluorului din lapte este de 15 ppm pentru 200 ml de lapte
F. Concentraţia fluorului din lapte este de 5 ppm pentru 200 ml de lapte
G. Studiile sunt suficiente pentru a proba rigurozitatea științifică
H. O problema tehnică este aceea că distribuirea laptelui trebuie să fie rapidă, în
punct
J. Laptele poate fi distribuit sub 2 forme: pudră sau lichid
591. Ce afirmatii nu sunt corecte în legătură cu fluorizarea laptelui?
A. Concentraţia fluorului din lapte este de 5 ppm pentru 200 ml de lapte
B. Laptele poate fi distribuit sub 2 forme: pudră sau lichid
D. Studiile sunt suficiente pentru a proba rigurozitatea stiintifică
E. O problema tehnică este aceea că distribuirea laptelui trebuie să fie rapidă, în
F. Este o metodă generală de fluorizare
G. Concentraţia fluorului din lapte este de 10 ppm pentru 200 ml de lapte
H. Distribuirea laptelui se face în scoli şi grădiniţe printr-un sistem bine pus la
punct
I. Laptele fluorizat se poate achizitiona din comert
J. Este o metodă locală de fluorizare
592. Care afirmatii sunt corecte in legătură cu fluorizarea prin tablete si
picături?
A. Când concentrația de fluor este mai mică de 0,3 mg/l, administrarea de tablete
va începe de la 6 luni cu 0,25 mg pe zi
B. Este o metodă locală de fluorizare
C. Se administrează numai în perioada prenatală
D. În cazul în care concentrația de fluor din apa potabilă este de peste 0,6 mg/l,
nu este indicată suplimentarea cu fluor
E. Este o metodă cu aplicații extinse în sănătatea publică
F. Când concentrația de fluor este între 0,3-0,6 mg/l, se administrează zilnic 0,50
mg de fluorură de sodiu la copiii de peste 6 ani
G. Această metodă are aplicaţii limitate în sănătatea publică
H. Nu ține cont de concentrația fluorului din apa potabilă
I. Este aplicată în perioada de mineralizare a dinților
J. Este o metodă generală de fluorizare
593. Ce afirmații sunt corecte în legătură cu pastele de dinți cu fluor?
A. Pentru adulţi, pastele de dinţi au concentraţia de 500 ppm
B. Începând cu 6 ani, pastele de dinţi pot avea concentraţii de 300 ppm
C. Efectul fluorului este benefic cind se utilizează toate sursele de fluor ( apa,
sare, tablete si paste de dinti)
D. Eficacitatea maximă este obtinuta datorită aportului scăzut dar constant de
fluor din cavitatea orală
E. Începând cu 6 ani, pastele de dinţi pot avea concentraţii de 1450 ppm
F. Pentru adulţi, pastele de dinţi au concentraţia de 1450 ppm
G. Pentru copiii de până la 6 ani, pastele de dinţi au o slabă concentratie de fluor,
250-500 ppm
I. Pentru copiii de până la 6 ani, pastele de dinţi au o concentratie de fluor de
1500 ppm
594. Care sunt afirmațiile corecte în legătură cu apele de gură cu soluţii
fluorurate:
A. Exista solutii pentru utilizare zilnică cu o concentrație de 2000 ppm fluor
B. Se utilizează imediat după naștere
C. Sunt indicate numai daca prevalenţa cariei dentare este mică
E. Nu trebuie să fie utilizate în comunităţile în care există o concentraţie de F in
F. Se utilizează doar după 6 ani
G. Sunt indicate numai daca prevalenţa cariei dentare este mare
I. Cele mai utilizate sunt cele care conţin Fluorură de sodiu
J. Este indicată în comunitățile unde există fluoroză dentară
595. Care sunt caracteristicile fluorizării prin ape de gură?
A. Pentru clătiri zilnice concentrația este de 230 ppm F
B. Se utilizează imediat după naștere
C. Nu trebuie să fie utilizate în comunităţile în care există o concentraţie de F in
D. Pentru clătiri săptămânale concentrația este de 230 ppm F
E. Este o metodă locală de fluorizare
F. Pentru clătiri zilnice concentrația este de 900 ppm F
G. Sunt indicate numai daca prevalenţa cariei dentare este mică
H. Cele mai utilizate sunt cele care conţin Fluorură de sodiu
I. Pentru clătiri săptămânale concentrația este de 900 ppm F
596. Care afirmații referitoare la gelurile cu fluor în gutiere sunt corecte?
A. Sunt aplicate numai în cabinetul dentar
B. Gutierele se mențin 20 minute pe arcadele dentare
C. Concentrația este de 3% NaF pentru copii
D. Concentrația pentru copii este de 0,2% NaF
E. Se utilizeaza în fiecare lună
F. Au o concentrație de 1% NaF pentru adulti
G. Se utilizează de 2 ori pe an timp de 3 zile consecutiv
H. Pacienţii trebuie sfătuiţi să nu consume alimente sau băuturi cel puţin 30 de
I. Concentrația este de 5% NaF pentru adulți
J. Sunt aplicate în cabinet și acasă
597. Care afirmații referitoare la gelurile cu fluor pentru autoaplicații
sunt corecte?
A. Este interzisă utilizarea acestor geluri de către copiii sub vârsta de 6 ani
B. Nu exista contraindicații pentru auto aplicarea gelurilor cu fluor
C. Aplicaţiile se realizează săptămânal
D. Concentrația este de 0,4% SnF2
E. Aplicaţiile se realizează zilnic
F. Se utilizeaza la copiii cu vârsta de 2 -6 ani
G. Sunt recomandate persoanelor diagnosticate cu un risc carios mic
H. Sunt utilizate concomitent cu pastele de dinţi fluorurate
I. Sunt recomandate persoanelor diagnosticate cu un risc crescut la carie
J. Concentrația este de 4% SnF2
598. Care afirmații referitoare la lacurile cu fluor sunt corecte?
A. Sunt recomandate copiilor cu un risc carios crescut
B. Produsul Fluor Protector are o concentraţie de >20.000 ppm
C. Concentrația de Fluor este de 5% Na F
D. Sunt necesare aplicaţii în fiecare lună
E. Este o metodă locală de fluorizare
F. Este o metodă generală de fluorizare
G. Sunt recomandate copiilor cu un risc carios mic
H. Concentrația de Fluor este de 0,5% Na F
I. Sunt aplicate numai în cabinetul dentar
J. Sunt necesare 2 aplicatii pe an la 6 luni interval
599. Care sunt produsele suplimentare cu fluor?
A. Salivă artificială
B. Bifluorid
C. Gel cu Fluorură de Sodiu
D. Duraphat
E. Fluor Protector
F. Fluorfosfat acidulat APF
G. Recaldent combinat cu fluorură de sodiu
H. Fir interdentar
I. Gume de mestecat
J. Scobitori
600. Care afirmaţii referitoare la fluoroza dentară sunt corecte?
A. Efectele nocive cronice ale fluorului încep de la 5 mg /zi
B. Fluoroza dentară este consecinţa unui consum exagerat de fluor in timpul
C. Indicatorul de evaluare a fluorozei dentare este BEWE
D. Efectele nocive cronice ale fluorului incep de la 2 mg /zi
E. Dinţii cei mai afectaţi sunt caninii
F. Virsta vulnerabila pentru apariţia fluorozei dentare este 18 ani
G. Fluoroza dentară este prima manifestare a acestei intoxicaţii cronice
H. Dinţii cei mai afectaţi sunt incisivii şi primii molari
I. Indicatorul de evaluare a fluorozei dentare este IOTN
J. La concentraţii mai mari apare fluoroza osoasă
601. Care afirmaţii referitoare la fluoroza dentară nu sunt corecte?
B. Indicatorul de evaluare a fluorozei dentare este Indicatorul Dean
C. Dinţii cei mai afectaţi sunt caninii
D. Fluoroza dentară este consecinţa unui consum exagerat de fluor in timpul
E. Fluoroza dentară este prima manifestare a acestei intoxicaţii cronice
F. La concentraţii mai mari apare fluoroza osoasă
G. Vârsta vulnerabilă pentru apariţia fluorozei dentare este 18 ani
H. Indicatorul de evaluare a fluorozei dentare este Indicatorul IOTN
I. Indicatorul de evaluare a fluorozei dentare este Indicatorul ICDAS
J. Efectele nocive cronice ale fluorului încep de la 10 mg /zi
602. Care afirmaţii referitoare la codurile indicatorului Dean sunt
corecte?
A. Fluoroză moderată
B. Hipoplazie de smalţ
C. Smalţ normal
D. Opacitate difuză
E. Fluoroză incertă
F. Hipomineralizare molar-incisiv
G. Eroziune
H. Fluoroză foarte lejeră şi lejeră
I. Fluoroză severă
J. Opacitate localizată
603. Care afirmaţii referitoare la codurile indicatorului Dean nu sunt
corecte?
A. Smalţ normal
B. Hipoplazie de smalţ
C. Fluoroză severă
D. Opacitate difuză
E. Fluoroză foarte lejeră şi lejeră
F. Fluoroză incertă
G. Opacitate localizată
H. Eroziune
I. Fluoroză moderată
J. Hipomineralizare molar-incisiv
604. Care dintre următoarele produse nu sunt produse suplimentare cu
fluor?
A. Scobitori
B. Gel cu Fluorură de Sodiu
C. Bifluorid
D. Recaldent combinat cu fluorură de sodiu
E. Fluorphosphat acidulate APF
F. Duraphat
G. Fluor Protector
H. Gume de mestecat
I. Salivă artificială
J. Fir interdentar
605. Care sunt afirmatiile corecte în legătură cu fluorizarea apei
potabile?
A. Exista multe dezavantaje
B. Nu există avantaje
C. Este o metoda sigură de prevenție
D. Concentraţia optimă de Fluor din apa potabila trebuie să fie de 1,5-2 mg F/l
F. Necesită reţea centralizată de aprovizionare cu apă potabilă
G. Necesită o prevalenţa crescută a cariei dentare
H. Concentraţia optimă de Fluor din apa potabila trebuie să fie de 2,5-3 mg F/l
I. Necesită fonduri financiare permanente pentru intretinerea instalaţiilor
J. Este contraindicat femeilor gravide
606. Fluoroza dentară are următoarele caracteristici?
B. Dinţii cei mai afectaţi sunt caninii
C. Efectele nocive cronice ale fluorului incep de la 2 mg /zi
D. La concentraţii mai mari apare fluoroza osoasă
E. Fluoroza dentară este consecinţa unui consum exagerat de fluor în timpul
perioadei de mineralizare a dinților
F. Indicatorul de evaluare a fluorozei dentare este IOTN
G. Indicatorul de evaluare a fluorozei dentare este Dean
H. Indicatorul de evaluare a fluorozei dentare este DDE
I. Vîrsta vulnerabila pentru apariţia fluorozei dentare este 18 ani
J. Fluoroza dentară este prima manifestare a acestei intoxicaţii cronice
607. Fluorizarea laptelui presupune :
A. Laptele trebuie să fie distribuit sub 2 forme: pudră sau lichid
B. Concentraţia fluorului din lapte să fie de 15 ppm pentru 200 ml de lapte
C. Studiile sunt suficiente pentru a proba rigurozitatea știintifică
D. Concentraţia fluorului din lapte să fie de 5 ppm pentru 200 ml de lapte
E. Distribuirea laptelui se face dircet în magazine
F. Concentraţia fluorului din lapte să fie de 10 ppm pentru 200 ml de lapte
G. Laptele fluorizat se poate achizitiona din comert
H. Realizarea de studii de cerceatre suplimentare pentru a proba rigurozitatea
stiintifică
punct
J. O problemă tehnică este aceea că distribuirea laptelui trebuie să fie rapidă, în
608. Fluorizarea sării de bucătărie presupune:
A. Aportul este cotidian, constant şi permanent
B. Concentraţia optimă de Fluor în sarea de bucătărie este de 25 mg F/ kg sare
C. Utilizarea în zonele unde nu există apă fluorizată
D. Concentraţia optimă de Fluor în sarea de bucătărie este de 500 mg F/ kg sare
E. Este o metodă de fluorizare scumpă
F. Concentraţia optimă de Fluor în sarea de bucătărie să fie de 250 mg F/ kg sare
G. Din punct de vedere tehnologic, nu este uşor de adăugat fluor în sare
H. Este o metodă care permite fiecarei persoane de a alege sau nu această
I. Are la bază studii de cercetare riguroase
J. Este o metodă de fluorizare ieftină
609. Fluorizarea prin ape de gură presupune:
A. Pentru clătiri zilnice se utilizează o concentrație de 230 ppm
B. Pentru clătiri săptămânale se utilizează o concentrație de 230 ppm
C. Este indicată în comunitățile unde există fluoroză dentară
D. Utilizarea după 6 ani
E. Este indicată numai dacă prevalenţa cariei dentare este mică
F. Este indicată numai dacă prevalenţa cariei dentare este mare
G. Nu trebuie să fie utilizate în comunităţile în care există o concentraţie de F în
H. Pentru clătiri săptămânale se utilizează o concentrație de 900 ppm
I. Exista solutii pentru utilizare zilnică cu o concentrație de 2000 ppm fluor
J. Se utilizează imediat după naștere
610. Fluorizarea prin lacuri cu fluor presupune:
A. Produsul Fluor Protector are o concentraţie de >20.000 ppm
B. Este o metodă locală de fluorizare
C. Concentrația de Fluor să fie de 5% Na F
D. Sunt necesare aplicaţii în fiecare lună
E. Concentrația de Fluor să fie de 0,5% Na F
F. Necesită 2 aplicatii pe an la 6 luni interval
G. Este recomandată copiilor cu un risc crescut la carie
H. Concentrația de Fluor să fie de 10% Na F
I. Sunt recomandate copiilor cu un risc carios mic
J. Este o metodă care se aplică numai în cabinetul dentar
611. Fluorizarea cu geluri aplicate în gutieră presupune:
A. Pacienţii trebuie sfătuiţi să nu consume alimente sau băuturi cel puţin 30 de
B. Este o metodă aplicată în cabinetul dentar
C. Se utilizează de 2 ori pe an timp de 3 zile consecutiv
D. Sunt aplicate acasă
E. Concentrația trebuie să fie de 5% pentru adulți
F. Se utilizeaza în fiecare lună
G. Gelurile au o concentrație de 1% NaF pentru adulti
H. Concentrația trebuie să fie de 3% pentru copii
I. Gutierele se mențin 20 minute pe arcadele dentare
J. Concentrația pentru copii este de 0,2%
612. Care sunt obiectivele unui sistem de sănătate?
A. Ameliorarea sănătăţii
B. Calcularea Raportului șanselor
C. Stabilirea Valorii predictive pozitive
D. Calcularea Riscului relativ
E. Stabilirea Valorii predictive negative
F. Calcularea Riscului atribuibil
G. Furnizarea serviciilor de sănătate preventivă, curativă și de reechilibrare
H. Utilizarea optima a resurselor disponibile
I. Asigurarea unor servicii sanitare de calitate
J. Identificarea problemelor de sănătate ale populaţiei
613. Care sunt funcțiile unui sistem de sănătate?
A. Prestarea de servicii medicale
B. Realizarea legislației medicale
C. Administrarea serviciilor sanitare
D. Crearea de resurse și formare profesională
E. Crearea de spații salubre de locuit
F. Educarea populației
G. Realizarea de investiții
H. Finanţarea
I. Realizarea de reclame publicitare
J. Realizarea ghidurilor profesionale
614. Care sunt criteriile unui sistem bun de sănătate?
A. Posibilităţi de alegere a furnizorului de îngrijiri de sănătate
B. Resurse alocate în funcție de zonele geografice
C. Eficienţă crescută
D. Accesibilitatea populaţiei la îngrijiri de sănătate din punct de vedere geografic,
economic
E. Nu trebuie sa tină cont de performanță
F. Accesibilitate redusă la servicii medicale
G. Performanţa medicală
H. Accesibilitate doar în anumite zone geografice
I. Acoperirea populaţiei cu servicii medicale
J. Nu trebuie sa tină cont de eficiență
615. Finanţarea serviciilor de sănătate se face prin:
A. Finanțare prin bancă- pentru salariați
B. Bugetul de stat
C. Finanţarea prin plata în totalitate a serviciilor medicale
D. Finanțare prin casa de asigurări sociale
E. Asigurări private de sănătate
F. Finanțare prin co-plată
G. Finanțare prin plata de către salariații din sectorul privat
H. Finanțare prin plata de către salariații din sectorul public
I. Asigurări sociale de sănătate
J. Finanțare prin casa de pensii-pentru pensionari
616. Care sunt caracteristicile Sistemului de sănătate Bismarck ?
A. Oferirea de servicii medicale este de obicei mixtă, publică şi privată
B. Principiile sistemului se rezumă la 3 caracteristici : universalitate, unitate,
uniformitate
C. Specificul acestui sistem este criteriul teritorial şi de rezidenţă
E. Cetăţenii au acces la îngrijirile de sănătate în funcţie de nevoile lor medicale
F. Este un sistem ce are ca principală sursă de finanţare contribuţiile obligatorii
G. Orice persoană care se asigură îşi poate alege în mod liber medicul de familie
H. Sistemul este garantat de Parlament si de Ministerul sănătăţii
I. Contribuţiile obligatorii depind de venitul realizat al fiecărei persoane
J. Sistemul naţional de sănătate are drept sursă principală de finanţare, taxele
generale
617. Care sunt caracteristicile Sistemului de sănătate Beveridge ?
A. Principiile sistemului se rezumă la 3 caracteristici : universalitate, unitate,
uniformitate
B. Cetăţenii au acces la îngrijirile de sănătate în funcţie de nevoile lor medicale
C. Este un sistem ce are ca principală sursă de finanţare contribuţiile obligatorii
E. Specificul acestui sistem este criteriul teritorial şi de rezidenţă
F. Sistemul este garantat de Parlament si de Ministerul sănătăţii
G. Contribuţiile obligatorii depind de venitul realizat al fiecărei persoane
H. Orice persoană care se asigură îşi poate alege în mod liber medicul de familie
I. Oferirea de servicii medicale este de obicei mixtă, publică şi privată
J. Sistemul naţional de sănătate are drept sursă principală de finanţare taxele
generale
618. Care afirmații referitoare la Sistemul de sănătate Beveridge sunt
corecte?
A. Principalul dezavantaj este reprezentat de listele de așteptare
B. Principalul de zavantaj este reprezentat de excluderea persoanelor care nu
muncesc
C. Cheltuielile pe care le implică sunt cele mai mari din Europa
D. Acest sistem este tipic pentru Marea Britanie
E. Contribuţiile obligatorii depind de venitul realizat al fiecărei persoane
G. Toţi cetăţenii, independent de situaţia lor profesională sunt protejaţi contra
riscurilor sociale
H. Principalul avantaj este :egalitatea si gratuitatea accesului la îngrijiri
I. Este specific pentru Germania
J. Specific acestui sistem de sănătate este criteriul teritorial şi de rezidenţă
619. Care afirmații referitoare la Sistemul de sănătate Bismarck sunt
corecte?
A. Este specific pentru Germania
B. Cheltuielile pe care le implică sunt cele mai mari din Europa
C. Principalul dezavantaj este reprezentat de excluderea persoanelor care nu
muncesc
D. Specific acestui sistem de sănătate este criteriul teritorial şi de rezidenţă
E. Principalul dezavantaj este reprezentat de listele de așteptare
G. Principalul avantaj este :egalitatea si gratuitatea accesului la îngrijiri
H. Contribuţiile obligatorii depind de venitul realizat al fiecărei persoane
I. Acest sistem este tipic pentru Marea Britanie
J. Toţi cetăţenii, independent de situaţia lor profesională sunt protejaţi contra
riscurilor sociale
620. Caracteristicile sistemului de sănătate american sunt?
B. Este un sistem ce are ca principală sursă de finanţare contribuţiile obligatorii
C. Nu există asigurare obligatorie ca în sistemul Bismark
D. Este singura ţară din lume care are un sistem de sănătate bazat majoritar pe
asigurările de sănătate private
E. Nu exista acoperire generală ca în sistemul Beveridge
F. Contribuţiile obligatorii depind de venitul realizat al fiecărei persoane
G. Principalul avantaj este egalitatea si gratuitatea accesului la îngrijiri
H. Toţi cetăţenii, independent de situaţia lor profesională sunt protejaţi contra
riscurilor sociale
I. Există 2 programe publice-Medicare si Medicaid
J. Sistemul de sănătate are numeroase inegalităţi
621. Inegalităţile din sistemul de sănătate orală se referă la:
A. Acces la serviciile sanitare doar pentru copii
B. Migraţia specialistilor în ţările/regiunile bogate
C. În Romania toate actele terapeutice sunt private
D. O repartiţie geografica inadecvată a profesionistilor din sănătate
E. Lipsa unor metode adecvate de prevenţie
F. Cresterea numărului de persoane vîrstnice care nu au acoperire medicală
G. Nu exista sistem public de sănătate orală
H. În Romania toate actele terapeutice sunt gratuite
I. Acces la serviciile sanitare doar pentru persoanele vîrstnice
J. Lipsa accesului pentru anumite persoane la serviciile de sănătate orală
622. Care afirmații referitoare la sistemul de sănătate american sunt
corecte ?
B. Există 2 programe publice-Medicare si Medicaid
C. Contribuţiile obligatorii depind de venitul realizat al fiecărei persoane
D. Toţi cetăţenii, independent de situaţia lor profesională sunt protejaţi contra
riscurilor sociale
E. Sistemul de sănătate are numeroase inegalităţi
F. Nu exista acoperire generală ca în sistemul Beveridge
G. Este un sistem ce are ca principală sursă de finanţare contribuţiile obligatorii
H. Principalul avantaj este egalitatea si gratuitatea accesului la îngrijiri
I. Este un sistem de sănătate bazat majoritar pe asigurările de sănătate private
J. Nu există asigurare obligatorie ca în sistemul Bismark

Sanatate Orala Si Comunitara

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sanatate Orala Si Comunitara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ExamenPrevizualizare intrebariOpen main menu

Disciplina Total întrebări

S-ar putea să vă placă și