Medicina Sociala Totalizarea 1 1

1.
MQ Selectați disciplinele academice care acoperă domeniul sănătății publice

A. Informatica
b. Demografie
c. Geografie
d. Politica în domeniul sănătății
e. Epidemiologie
RS: b,d,e
2. Selectați scopul principal al sănătății publice
A. Bunăstarea biologică, fizică și psihică a tuturor membrilor societate globală
b. Sănătatea fizică și mintală a tuturor membrilor societății globale
c. Bunăstarea biologică, fizică și psihică a unui membru al unei societăți
d. Sănătatea fizică a fiecărui membru al unei comunități
e. Sănătatea biologică, fizică și psihică a populației dintr-o țară
Rs:A
3. MQ Selectați operațiunile principale de sănătate publică
1) supravegherea sănătății și bunăstării populației;
2) monitorizarea și răspunsul la pericole și urgențe de sănătate publică;
3) protecția sănătății, inclusiv în relație cu mediul, siguranța la locul de muncă,
siguranța produselor alimentare și altele;
4) promovarea sănătății, inclusiv acțiuni de abordare a determinantelor sociale și a
inegalităților în sănătate;
5) prevenirea bolilor, inclusiv depistarea precoce a acestora;
6) asigurarea guvernării pentru sănătate;
7) asigurarea unei forțe de muncă competente în domeniul sănătății publice;
8) asigurarea structurilor organizatorice și a finanțării;
9) informarea, comunicarea și mobilizarea socială pentru sănătate;
10) promovarea cercetării în domeniul sănătății publice pentru a informa politica și
practica.
4. MQ Selectați etapele procesului de sănătate publică
Etapa 1. Identificarea și definirea problemei de sănătate / analiza situației: -
sănătatea populației și contextele ei; - sistemele de intervenții.
Etapa 2. Stabilirea țintelor / obiectivelor și identificarea grupurilor expuse la risc;
Etapa 3. Selectarea intervenției pentru a controla sau preveni cauza ori problema;
Etapa 4. Implementarea intervenției pentru a îmbunătăți starea de sănătate a
populației
Etapa 5. Monitorizarea și evaluarea intervenției pentru a evalua eficiența.
5. Selectați afirmații ADEVĂRATE despre definiția „sănătății” OMS
A. Are o abordare negativă
b. Are o abordare pozitivă
c. Presupune o stare de bine deplină, dar nu doar absența unei boli
d. Presupune absența unei boli
e. Se poate măsura în termeni de boli
RS:bc
Selectați definiția „bolii”
A. Pierderea structurii sau funcției psihologice, fiziologice sau anatomice
b. Perturbații ale corpului uman care produc simptome clinice
c. Restricția sau lipsa capacității de a efectua o activitate
d. Rezultat atunci când o persoană cu o deficiență nu poate conduce a viata normala
e. O persoană cu deficiențe care se confruntă cu dizabilități
RS: b
Selectați definiția „deficienței”
A. Pierderea structurii psihologice, fiziologice sau anatomice sau funcţie
d. Rezultat atunci când o persoană cu o deficiență nu poate conduce o viata normala
Rs: a? (-limitări de activitate și restricții de participare)
Selectați definiția „Dizabilității”

Rs: C
Selectați definiția unui „Handicap”

Rs: d
Selectați exemplele de prevenție primordială

A. Dezvoltarea abordării energiei verzi
b. Reducerea colesterolului seric mediu al unei populații
c. Promovarea unui stil de viață sănătos în copilărie
d. Screening pentru deficitul de iod la nou-născuți
e. Stabilirea de comunități sănătoase
Rs:A,c,e
11. MQ Selectați abordările principale cu privire la prevenția primară

➢ Strategia populațională: ¬ este direcționată către toată populația, indiferent de nivelele individuale
de risc;
➢ Strategia riscului individual crescut: ¬ se concentrează asupra persoanelor care reprezintă cel mai
mare risc pentru o anumită boală sau tulburare; ¬ implică identificarea activă a persoanelor expuse la
risc crescut, eliminarea factorilor de risc sau creșterea rezistenței specifice la factorul cauzal.
10. SQ Precizați scopul prevenției primordiale

A. Pentru a elimina factorii de risc specifici
b. Pentru a reduce consecințele mai grave ale bolii
c. Pentru a preveni apariția factorilor de risc
d. Pentru a reduce progresul sau complicațiile bolii dezvoltate
e. Pentru a îmbunătăți venitul individual
RS: c
11. SQ Precizați scopul prevenției primare

Rs:a
12. SQ Precizați scopul prevenției secundare

Rs: B
13. SQ Precizați scopul prevenției terțiare
RS: D
14. Ce înseamnă „screening”?

A. Diagnosticul unei boli
b. Identificarea unui factor de risc într-o populație
c. Un test pozitiv înseamnă prezența bolii
d. Prevenție terțiară
e. Prevenție secundară
Rs:B,E mai mult Bcorect
15. MQ Selectați exemplele de prevenție primară
A. Stabilirea de comunități sănătoase
d. Reducerea tensiunii arteriale medii la o populație
e. Reabilitarea pacienților cu AVC
RS:B,d
16. MQ Selectați exemplele de prevenție secundară
A. Stabilirea de comunități sănătoase
c. Testarea deficienței de iod la nou-născuți
d. Screening pentru cancerul de sân
e. Reabilitarea pacienților cu AVC
Rs: C,d
17. MQ Selectați exemplele de prevenție terțiară
A. Reabilitarea pacienților cu afecțiuni cronice
d. Screening pentru deficitul de iod la nou-născuți
e. Reabilitarea pacienților cu leziuni
Rs:A,e
18. MQ Selectați populațiile țintă pentru prevenția primordială

A. Populatia totala
b. Grupuri selectate
c. Pacienții
d. Un eșantion aleatoriu de indivizi sănătoși
e. Un eșantion aleatoriu de pacienți
RS:A.b posibil d
19. MQ Selectați populațiile țintă pentru prevenția primară
A. Populatia totala
c. Pacienții
Rs: A,b
20. SQ Selectați populația țintă pentru prevenția secundară
A. Populatia totala
c. Pacienții
RS: c
21. SQ Selectați populația țintă pentru prevenția terțiară
A. Populatia totala
c. Pacienții
Rs:C
22. MQ Selectați tipurile de screening
A. Screening secundar
b. Screening oportunist
c. Screening diagnostic
d. Screening în masă
e. Screening țintit
Rs: Bde
23. SQ Ce înseamnă „supravegherea sănătății publice” ?
A. Colectarea, analiza și interpretarea continuă, sistematică a datelor legate de sănătate
b. Analiza și diseminarea continuă a datelor de morbiditate
c. Colectarea, analiza și diseminarea datelor despre mortalitate
d. Colectarea de rutină a datelor despre poluarea aerului
e. Înregistrarea pacienților cu tuberculoză
Rs:A
24. MQ Conform OMS „sistemul de supraveghere a sănătății publice” este responsabil de :
A. Screeningul populației
b. Colectarea datelor de sănătate
c. Analiza datelor de sănătate
d. Nivelurile primare și secundare de prevenire
e. Diseminarea și interpretarea datelor de sănătate
Rs:B,c,e sau( PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII • PROTECȚIA SĂNĂTĂȚI • PREVENIREA BOLILOR)
25. MQ Precizați scopurile supravegherii sănătății publice
A. Pentru a evalua severitatea unei boli la un pacient
b. Definirea priorităților de sănătate publică
c. Pentru a crește aderența unui pacient la tratamentulantihipertensiv
d. Pentru evaluarea programelor de sănătate
e. Pentru a evalua riscul cardiovascular la un pacient
Rs:B,d
26. MQ Ce poate măsura sistemul de supraveghere a sănătății publice
A. Prevenție terțiară
b. Frecvența bolii
c. Severitatea bolii
d. Statistici vitale
e. Impactul bolii (de exemplu, costul)
Rs:B,c,e
27. MQ Selectați sursele principale de date utilizate în sistemul de supraveghere
• statistica vitală;
• datele privind morbiditatea;
• registrele;
• studiile asupra grupurilor țintă, gospodăriilor etc
28. MQ Selectați caracteristicile principale ale sistemului de supraveghere activă
A. Personalul special recrutat identifică noi cazuri de boală
b. Raportarea bolii este efectuată de un medic
c. Subraportarea datelor este o problemă comună
d. Datele sunt relativ exacte și complete
e. Sistemul este relativ scump
Rs:A,d,e
29. MQ Selectați caracteristicile principale ale sistemului de supraveghere pasivă
A. Personalul special recrutat identifică noi cazuri de boală
b. Raportarea bolii este efectuată de un medic
c. Subraportarea datelor este o problemă comună
d. Datele sunt relativ exacte și complete
e. Sistemul este relativ scump
Rs:B,C
30. MQ Precizați dezavantajele sistemului de supraveghere activă

A. Personalul proiectului este special recrutat
b. Scump
c. Datele nu sunt exacte
d. Influențată de mulți factori subiectivi
e. Subraportarea datelor
Rs:A,b
31. MQ Precizați dezavantajele sistemului de supraveghere pasivă
A. Personalul proiectului este special recrutat
b. Scump
c. Datele nu sunt exacte
d. Influențată de mulți factori subiectivi
e. Subraportarea datelor
Rs:C,d,e
32. MQ Indicatorii stării de sănătate pot fi influențați de
A. Determinanți ai sănătății
b. Rezultate de sănătate
c. Intervenții în sănătate
d. Nevoile de sănătate
e. Rezultate de sănătate
Rs:A,c
33. MQ Select categoriile determinantelor sănătății
A. Comportamental
b. Invaliditate
c. Social
d. Comparator
e. Determinanți ai îngrijirii sănătății
Rs:A,c,e
34. MQ Selectați indicatorii determinantelor sănătății
A. Nivel de educatie
b. Incidența cancerului
c. Aportul zilnic de sare
d. Numărul de intervenții chirurgicale într-un spital
e. Accesul la servicii medicale
RS:a,c,e
35. MQ Selectați indicatorii stării de sănătate
A. Incidenţă
b. Sursa de venit
c. Starea activității fizice
d. Prevalența hipertensiunii arteriale
e. Numărul de medic dintr-o localitate
Rs:A,d
36. MQ Selectați sursele de date privind sănătatea
A. Registrul de diabet
b. Evidența realizărilor școlare
c. Notificarea bolilor infecțioase
d. Registrul hotărârilor guvernamentale
e. Registrul plăților sociale
Rs:A,c,e
37. MQ Selectați intervențiile principale care influențează indicatorii de sănătate și determinantele
stării de sănătate
A. Comportamentul individual
b. Servicii pentru sanatate
c. Programe de sănătate
d. Mediu fizic
e. Politicile de sănătate
Rs:c,e
38. MQ Selectați scopurile utilizării indicatorilor de sănătate
A. Evaluarea serviciilor de sănătate
b. Măsurarea de rutină a fluxului de pacienți într-un spital
c. Măsurarea determinanților de îngrijire a sănătății
d. Măsurarea eficacității programelor de sănătate
e. Expertiza dizabilitatii la pacient
Rs:A,d
39. MQ Strategia riscului individual înalt de prevenție primară se concentrează asupra
● persoanelor care prezintă cel mai mare risc pentru o anumită boală sau tulburare.
● Această strategie implică identificarea activă a persoanelor expuse la risc crescut,
● eliminarea factorilor de risc (de exemplu, încurajarea pacienților să renunțe la fumat ori să
reducă consumul de sare) sau
● creșterea rezistenței specifice la factorul cauzal (de exemplu, vaccinarea)
40. MQ Strategia populațională de prevenție primară se concentrează asupra

● Strategia populațională este direcționată către întreaga populație, indiferent de nivelele
individuale de risc.
● Scopul principal este de a reduce nivelul mediu al unui anumit factor de risc în întreaga
populație.
● De exemplu, studiile au arătat că chiar și o reducere mică a valorii medii a tensiunii arteriale sau
a colesterolului seric într-o populație ar produce o reducere semnificativă a incidenței bolilor
cardiovasculare.
41. SQ Definiți indicatorul statistic: un număr împărțit la altul, care are dimensiunea
adăugată a timpului
A. Rată
b. Raport
c. Proporţie
d. Median
e. Modul
Rs: A
42. SQ Definiți indicatorul statistic: un număr împărțit la altul, cele două numere sunt
legate între ele. Numărătorul este întotdeauna inclus în numitor
A. Rată
b. Raport
c. Proporţie
d. Median
e. Modul
Rs: c
43. SQ Definiți indicatorul statistic: un număr împărțit la altul, cele două numere nu sunt
legate între ele
A. Rată
b. Raport
c. Proporţie
d. Median
e. Modul
Rs: B
44. MQ Selectați caracteristicile indicatorului statistic numit proporție
A. Are o dimensiune de timp
b. Este un indicator intensiv
c. Este un indicator extins
d. Măsoară frecvența unui eveniment
e. Este adesea exprimat ca procente
Rs: C,e
45. MQ Selectați caracteristicile indicatorului statistic numit rată
A. Are o dimensiune de timp
b. Este un indicator intensiv
c. Este un indicator extins
d. Măsoară frecvența unui eveniment
e. Este adesea exprimat ca procente
Rs: A,b,d
46. MQ Selectați componentele probabilității anuale de deces

A. Numărul de decese într-un an
b. Numărul de boli într-un an
c. Numărul populației la începutul unui an
d. Numărul populației până la sfârșitul unui an
e. Populația la mijlocul anului
Rs: A,c
47. SQ Selectați cele trei procese demografice principale
A. Naștere, moarte, migrație
b. Fertilitatea, mortalitatea, migrația
c. Fertilitatea, moartea, migrația
d. Naștere, migrație, moarte
e. Moarte, migrație, nupțialitate
Rs:B
48. SQ Selectați definiția evenimentului demoografic
A. Trecerea de la un proces demografic la altul
b. Tranziția de la o stare demografică la alta
c. Anumite caracteristici ale unei populații
d. Secvența acelorași evenimente demografice
e. Secvența acelorași stări demografice
Rs:B
49. SQ Selectați definiția procesului demografic
A. Trecerea de la un proces demografic la altul
b. Tranziția de la o stare demografică la alta
c. Anumite caracteristici ale unei populații
d. Secvența acelorași evenimente demografice
e. Secvența acelorași stări demografice
Rs:D
50. SQ Selectați starea demografică
A. Trăind într-o țară gazdă
b. Nupțialitatea
c. A fi in viata
d. Fertilitate
e. Fiind casatorit
Rs:A,c,e
A. În migrație
b. Trăiește într-o țară de origine
c. Moarte
d. Divorțat
e. Mortalitate
Rs:b,c
● Starea demografică reprezintă o anumită caracteristică care descrie persoanele într-o populație.
De exemplu, a fi în viață/viu, a fi căsătorit sau divorțat, a locui singur sau cu un partener, a fi
angajat în câmpul muncii sau șomer
51. MQ Selectați evenimentele demografice

A. Naștere
b. Nupțialitatea
c. Moarte
d. Fertilitate
e. Maternitate
Rs:A,c
A. Căsătorie
c. Divorț
d. Fiind casatorit
e. Mortalitate
Rs:A,c
➢ Nașterea ➢ Decesul ➢ Imigrarea ➢ Emigrarea ➢ Căsătoria ➢ Divorțul
52. MQ Selectați procesele demografice
A. Naștere
b. Nupțialitatea
c. A fi in viata
d. Fertilitate
e. Moarte
Rs: B,d
A. Divorț
c. Moarte
d. Fiind casatorit
e. Mortalitate
Rs:A,e
➢ Natalitatea ➢ Mortalitatea ➢ Migrația ➢ Nupțialitatea ➢ Divorțul
53. MQ Selectați componentele ecuației bilanțiere
A. Nașteri, decese
b. Emigrare, căsătorii
c. Populația inițială, imigrație, emigrație
d. Migrație, divorțuri
e. Populația inițială, emigrare
Rs: A, c
➢ migrația (imigrația și emigrația) sau mișcarea mecanică care poate fi generată de
factori socio-economici, politici sau de alt gen;
➢ mișcarea naturală sau creșterea naturală (natalitatea și mortalitatea).
● Numărul populației într-un anumit moment
54. SQ Selectați cantitatea cunoscută ca spor natural

A. Decese minus nașteri
b. Nașterile minus decesele
c. Migrația de intrare minus migrația de ieșire
d. Fertilitatea minus mortalitatea
e. Imigrația din ieșire minus migrația de intrare
Rs: B
55. SQ Selectați cantitatea cunoscută ca migrațiune netă
A. Decese minus nașteri
b. Nașterile minus decesele
c. Migrația de intrare minus migrația de ieșire
d. Fertilitatea minus mortalitatea
e. Imigrația din ieșire minus migrația de intrare
Rs:C
56. SQ Selectați cantitatea cunoscută ca creșterea populației
A. Migrația netă minus creșterea naturală
b. Creșterea naturală plus migrația netă
c. Fertilitatea plus migrația
d. Mortalitatea plus fertilitatea
e. Nașteri plus decese
Rs: B
57. MQ Selectați componentele ratei demografice anuale
A. Numărul de evenimente demografice într-un an
b. Numărul populației la începutul unui an
c. Numărul populației până la sfârșitul unui an
d. Populația la mijlocul anului
e. Numărul de state demografice într-un an
Rs: A,D
58. SQ Selectați ecuația ratei brute a creșterii naturale
A. Raportul dintre creșterea naturală și populația la începutul unui an
b. Raportul dintre creșterea naturală și populația la mijlocul anului
c. Raportul dintre creșterea naturală și populația la sfârșitul anului
d. Rata brută a mortalității minus rata brută a natalității
e. Raportul dintre migrația netă și populația de la jumătatea anului
Rs: B
59. SQ Selectați ecuația ratei brute a migrației nete
A. Raportul dintre migrația netă și populația la începutul unui an
b. Raportul dintre migrația netă și populația de la jumătatea anului
c. Raportul dintre migrația netă și populația la sfârșitul anului
d. Rata de imigrare a țițeiului minus rata de imigrare a țițeiului
e. Raportul dintre creșterea naturală și populația la mijlocul anului
Rs:B
60. SQ Selectați ecuația ratei creșterii populației
A. Raportul dintre creșterea populației și populația la începutul anului a
b. Raportul dintre creșterea populației și populația de la jumătatea anului
c. Rata brută de creștere naturală minus rata brută a migrației
nete
d. Rata brută a creșterii naturale plus rata brută a migrației nete
e. Creșterea naturală plus migrația netă
Rs:B,d
61. MQ Selectați componentele schimbării populației
A. Nașteri și decese
b. Migrație și imigrare
c. Naștere, moarte, migrație
d. Naștere, moarte, divorț
e. Căsătoria și divorțul
RS: C
62. MQ Piramida populației prezintă
A. Dimensiunea populației
b. Structura populației în funcție de starea civilă
c. Structura populației pe vârstă
d. Structura populației pe nivel de studii
e. Structura populației pe sexe
RS:C,e
63. MQ Selectați tipurile de piramide a populației
A. Expansiv
b. Restrictiv
c. Staționar
d. constrictiv
e. Tradiţional
Rs:A,c,d
➢ Modelul ”în triunghi”, expansiv – cu baza largă, caracterizează o țară cu o populație crescută de tineri
și una scăzută de vârstnici.
➢ Modelul „în clopot”, staționar – cu baza relativ largă și un număr relativ egal de populație în
majoritatea grupelor de vârstă.
➢ Modelul ”în urnă”, constrictiv - cu baza îngustă, este caracteristic țărilor dezvoltate cu natalitate
scăzută și longevitate mare.
➢ Modelul ”în treflă” se deosebește de modelul ”în urnă” prin baza care este mai largă, ca urmare a
unor noi schimbări apărute în unele țări dezvoltate, în special a tendinței ușoare de creștere a
natalității“
64. MQ Forma piramidei populației oferă informații despre
A. Rata natalității și mortalității
b. Rate brute de divorț
c. speranta de viata la nastere
d. Ratele brute de nupțialitate
e. Evenimente istorice specifice (de exemplu, război, foamete, baby-boom etc.)
Rs:A,c,e
65. SQ Pe axa verticală a piramidei populației sunt prezentate
A. Grupe de vârstă
b. Starea civilă
c. Nivel educational
d. Dimensiunea populației în cifre absolute
e. Dimensiunea populației în cifre relative (procent)
Rs: A
66. SQ Selectați afirmațiile ADEVĂRATE despre vârful piramidei populației
A. Rata mortalității
b. Rata natalității
c. Evenimente istorice specifice (de exemplu, război, foamete, baby-boom etc.)
d. Rate brute de nupțialitate și divorț
e. speranta de viata la nastere
Rs:E
A. Partea de sus îngustă indică rate scăzute ale natalității
b. Partea de sus îngustă indică rate ridicate ale mortalității
c. Partea superioară largă indică rate mari de nupțialitate și divorțuri
d. Partea superioară largă indică rate scăzute de migrare
e. Vârful lat indică speranța de viață mare la naștere
Rs:E
● Un vârf îngust al piramidei populației arată un număr mic de persoane care supraviețuiesc până
la vârsta înaintată, iar speranța de viață este mică.
● Un vârf mai larg reflectă un număr mai mare de persoane vârstnice în populație și o speranță de
viață mai mare, și, respectiv, responsabilități mai mari de asistență socială și medicală.
67. SQ Selectați afirmațiile ADEVĂRATE despre baza piramidei populației
Rs: B
A. Baza îngustă indică rate scăzute ale natalității
b. Baza îngustă indică rate scăzute ale mortalității
c. Baza largă indică rate mari de nupțialitate și divorțuri
d. Baza largă indică rate scăzute de migrare
e. Baza largă indică speranța de viață mare la naștere
Rs:A
● Bază largă indică un număr mai mare de copii în populație și, deci, o rată brută a natalității mai
mare.
● O bază îngustă indică un număr mai mic de copii și o rată brută a natalității mai mică.
68. MQ Selectați afirmațiile ADEVĂRATE despre laturile piramidei populației
a. Laturile concave indică rate scăzute ale natalității
b. Laturile convexe indică rate scăzute ale mortalității
c. Laturile concave indică rate mari de nupțialitate și divorțuri
d. Laturile concave indică rate mari de deces
e. Laturile concave indică o speranță mare de viață la naștere
RS:B,d
A. Forma părților laterale ale piramidei populației ne poate informa despre rata
brută a mortalității populației.
B. Laturile concave indică o rată brută a mortalității înaltă, iar cele convexe - una
joasă
C. Iregularitățile laturilor piramidei populației ne pot informa despre evenimentele
specifice care s-au întâmplat în populația unei țări.
69. SQ Lărgimea bazei piramidei populației indică
Rs:B
70. SQ Lărgimea vârfului piramidei populației indică
Rs:E
71. SQ Forma părților laterale ale piramidei populației ilustrează
Rs:A,c
● - rata brută a mortalității populației
72. SQ Irregularitățile laturilor piramidei populației indică
Rs:C
73. MQ Segmentele bine reprezentate ale laturilor piramidei populației indică
● Denivelările din părțile laterale ale piramidei populației pot indica
A. Rate de deces mai mari decât de obicei din cauza războiului, a foametei
b. Rate de natalitate mai mari decât de obicei din cauza baby-boom-ului
c. Perioada de emigrare
d. Perioada de imigrare
e. Rate de mortalitate mai scăzute decât de obicei
Rs: B,d
● Inclinațiile din părțile laterale ale piramidei populației pot indica
A. Rate de deces mai mari decât de obicei din cauza războiului, a foametei
b. Rate de natalitate mai mari decât de obicei din cauza baby-boom-ului
c. Perioada de emigrare
d. Perioada de imigrare
e. Rate de mortalitate mai scăzute decât de obicei
Rs:A,c
● -o perioadă de imigrare,
● -fie o explozie demografică (creșterea neașteptată a numărului de nașteri) care au apărut mai
devreme
74. MQ Identațiile laturilor piramidei populației indică
● rată a deceselor mai înaltă (din cauza războiului, foametei),
● fie o perioadă de emigrare.

75. MQ Selectați caracteristicile modelului constrictiv al piramidei populației
A. Forma triunghiulara
b. Forma cupa
c. Forma cutie
d. Vîrf larg și bază îngustă
e. Vîrf îngust și bază lată
Rs:B,d
• baza îngustă • caracteristic țărilor dezvoltate • natalitate scăzută • longevitate mare • exprimă o
populație îmbătrânită • pondere scăzută a tinerilor • pondere crescută a adulților și vârstnicilor
• Este consecința unei natalități scăzute, cu o maturizare și o îmbătrânire evidentă a populației. Acest
model de piramidă este caracteristic pentru țările dezvoltate, cum ar fi Germania și Italia.
76. MQ Selectați caracteristicile modelului expansiv al piramidei populației
b. Forma cutie
c. Top larg și bază îngustă
d. Laturile convexe sau drepte
e. Laturile concave
Rs:A,e
● cu baza largă • caracterizează o țară cu o populație crescută de tineri și una scăzută de vârstnici.
• Ratele brute ale natalității și mortalității sunt crescute, speranța de viață este mică. •
Populația crește rapid. • Acest tip de piramidă este caracteristic pentru țările în curs de
dezvoltare, cum ar fi Kenya, Nigeria și India.
77. MQ Selectați caracteristicile modelului staționar al piramidei populației
b. Forma cutie
c. Top larg și bază îngustă
d. Laturile convexe sau drepte
e. Laturile concave
Rs:B,d
78. SQ Selectați tipul piramidei populației caracteristic pentru țările în curs de dezvoltare
A. Expansiv
b. Restrictiv
c. Staționar
d. constrictiv
e. Tradiţional
Rs: A
● Modelul „în triunghi”
79. MQ Selectați tipurile piramidelor populației caracteristice pentru țările dezvoltate
A. Expansiv
b. Restrictiv
c. Staționar
d. constrictiv
e. Tradiţional
Rs: C,d
• Modelul „în clopot”, staționar
• Modelul „în urnă”, constrictiv
80. MQ Selectați caracteristicile ADEVĂRATE privind piramida populației pentru țările

dezvoltate
• Baza- Îngustă (= o rată brută a natalității joasă)
• Vârful- Larg (= o proporție mare a persoanelor vârstnice; = o speranță de
viață mare)
• Forma laturilor- Convexă (= o rată brută a mortalității joasă)
81. MQ Selectați caracteristicile ADEVĂRATE privind piramida populației pentru țările

în curs de dezvoltare
• Baza- Largă (= o rată brută a natalității înaltă)
• Vârful- Îngust (= o proporție mică a persoanelor vârstnice; = o speranță de
viață mică)
Forma laturilor- Concavă (= o rată brută a mortalității înaltă)
82. SQ Selectați tipul piramidei populației cu o creștere negativă a populației
A. Expansiv
b. Restrictiv
c. Staționar
d. constrictiv
e. Tradiţional
Rs:D ( Modelul „în urnă”)
83. SQ Selectați tipul piramidei populației cu o creștere rapidă a populației
A. Expansiv
b. Restrictiv
c. Staționar
d. constrictiv
e. Tradiţional
Rs:A (Modelul „în triunghi”)
84. SQ Selectați tipul piramidei populației cu o creștere lentă
A. Expansiv
b. Restrictiv
c. Staționar
d. constrictiv
e. Tradiţional
Rs: C (Modelul „în clopot”)
85. MQ Selectați sursele principale de date în demografie
A. Sistem de înregistrare vitală
b. Eșantionare aleatorie
c. Eșantionare convenabilă
d. Recensământul populației
e. Eșantionarea non-probabilă
Rs: A,d
(Alte surse: studiile demografice.– registrul populației; – sistemul de supraveghere demografică.)
86. SQ Ce înseamnă raportul de dependență
A. Raportul dintre copii și adulți
b. Raportul dintre copii și persoanele în vârstă
c. Raportul dintre copii și persoane în vârstă și adulți
d. Raportul dintre adulți și copii
e. Raportul dintre persoanele adulte și persoanele în vârstă
Rs:C
87. MQ Selectați afirmațiile ADEVĂRATE despre raportul de dependență
A. Cu cât valoarea este mai mare, cu atât mai mulți oameni trebuie îngrijiți
b. Cu cât valoarea este mai mică, cu atât mai mulți oameni trebuie îngrijiți
c. Cu cât valoarea este mai mare, cu atât este mai mare proporția adulților
d. Valorile ridicate pot fi asociate cu rate mari ale natalității
e. Valorile ridicate pot fi asociate cu speranța de viață ridicată la
naștere
Rs:A D,E
88. MQ Selectați afirmațiile ADEVĂRATE despre recensământul populației
A. Oferă informații despre evenimentele demografice
b. Oferă informații despre dimensiunea și structura populației
c. Doar puține țări industrializate au recensăminte regulate
d. Datele sunt colectate de la întreaga populație
e. Poate fi prospectiv și retrospective
Rs:B,d
89. MQ Selectați afirmațiile ADEVĂRATE despre sistemul de înregistrare vitală
A. Oferă informații despre evenimentele demografice
b. Oferă informații despre dimensiunea și structura populației
c. Există doar în câteva țări industrializate
d. Certificarea de deces/naștere se bazează pe un certificat standard
e. Poate fi prospectiv și retrospective
Rs:A,d
90. MQ Selectați tipurile de studii demografice
A. General
b. Brut
c. Perspectiv
d. Transversal
e. Retrospectiv
Rs: C.E
91. SQ Ce cod utilizează CIM-10
A. numeric
b. alfanumeric din 2 cifre
c. alfanumeric din 4 cifre
d. numeric din 4 cifre
e. numeric din 3 cifre
Rs: C
92. SQ Selectați un exemplu detaliat de cod din CIM-10
A. 566
b. 566,1
c. AAB
d. C25.1
e. AA1.1
Rs:D
93. SQ Câte părți include certificatul medical constator al decesului
A. Două
b. Trei
c. patru
d. cinci
e. şase
Rs:A
94. SQ La punctul 13 al certificatului medical constator al decesului se include
A. Intervalul dintre debut și moarte
b. Cauza intermediară de deces
c. Cauza directă a morții
d. Cauza de bază a morții
e. Alte condiții semnificative care contribuie la deces
Rs:C
95. SQ La punctul 14 al certificatului medical constator al decesului se include
Rs:B
96. SQ La punctul 15 al certificatului medical constator al decesului se includ
RS: D
97. MQ Selectați tipurile de indicatori utilizați pentru măsurarea mortalității
A. Corelație
b. Rată
c. Măsura tendinței centrale
d. Măsura de sinteză
e. Regresia
Rs:B,d
➢ Mortalitatea ➢ Incidență ➢ Prevalență
98. MQ Selectați tipurile ratelor de mortalitate
A. General
b. Special
c. Corelat
d. Standardizat în funcție de vârstă
e. Brut
Rs:B,d,e
99. MQ Selectați ratele speciale de mortalitate
A. Rata brută a mortalității
b. Rata mortalității infantile
c. Rata mortalității perinatale
d. Rata mortalității standardizată în funcție de vârstă
e. Rata mortalității materne
Rs: B,c
100. MQ Selectați afirmațiile ADEVĂRATE despre standardizarea ratelor de mortalitate
A. Ratele standardizate ale mortalității sunt utilizate în scopuri de comparație
b. Ratele brute ale mortalității sunt utilizate în scopuri de comparație
c. Ratele brute de mortalitate sunt influențate de structura de vârstă a populației
d. Ratele standardizate ale mortalității sunt influențate de structura de vârstă a populației
e. Standardizarea elimină diferența în structura de vârstă a două populații comparate
Rs:A,c,e
101. SQ Ce înseamnă letalitatea
● Letalitatea reprezintă ponderea deceselor de un anumit tip din totalul deceselor.
102. SQ Ce înseamnă fatalitatea
● Este raportul dintre numărul deceselor dintr-o anumită cauză (boală) și numărul îmbolnăvirilor
din aceeași cauză, exprimat în procente
103. MQ Ce include mortalitatea fetală (intrauterină)
⮚ Născuți morți
⮚ Avorturi (avorturi spontane)

104. SQ La ce perioadă se referă rata mortalității neonatale precoce
A. Între 22 (sau 28) săptămâni de gestație și 7 zile după naștere
b. Primele 7 zile după naștere
c. Între 8 și 28 de zile după naștere
d. Primele 28 de zile după naștere
e. Primul an de viață
Rs:B
⮚ Primele 7 zile de viata (Între 29 de zile și un an de la naștere)?
105. SQ La ce perioadă se referă rata mortalității infantile
A. Între 22 de săptămâni de gestație și 7 zile de viață
Rs:E
106. SQ La ce perioadă se referă rata mortalității neonatale tardive
Rs:C
107. SQ La ce perioadă se referă rata mortalității neonatale
e. Între 29 de zile și un an de la naștere
Rs:D
108. SQ La ce perioadă se referă rata mortalității perinatale
Rs:A
109. SQ La ce perioadă se referă rata mortalității postneonatale
e. Între 29 de zile și un an de la naștere
Rs:E
110. MQ Ce include mortalitatea perinatală
A. Nascuti vii
b. Născuți morți
c. Avorturi (avorturi spontane)
d. Decese înregistrate în primele 7 zile după naștere
e. Decesele înregistrate în primele 28 de zile după naștere
Rs:B,d
111. MQ Selectați indicatorii de mortalitate care se referă la proporții
A. Caz fatal
b. speranta de viata la nastere
c. Rată specială a mortalității
d. Ani de viață ajustați în funcție de dizabilități
e. Mortalitate proporțională
RS:B,e (• Fatalitatea • Mortalitatea proportional)
112. MQ Selectați indicatorii de mortalitate care se referă la indicatorii sintetici (sumativi)
• Speranta de viata la nastere
• APVP
• DALY
113. SQ Ce înseamnă „deces prematur”
A. Moarte înainte de 50 de ani
b. Moarte înainte de 60 de ani
c. Moarte înainte de 70 de ani
d. Moarte cu cauză neclară
e. Moarte neînregistrată
RS:C
114. SQ Selectați un indicator sintetic al mortalității premature
• APVP
115. SQ 35% din decesele prin boli cardiovasculare în localitatea A în a. 2019 este un
exemplu de
A. Caz de fatalitate
b. Mortalitate proporțională
c. Tarif specific
d. Rata brutului
e. Rată specială a mortalității
Rs:B
116. SQ Șase cazuri de deces prin boli cardiovasculare la 1000 de locuitori este un exemplu de
A. Mortalitate proporțională
b. Caz de fatalitate
c. Rată specială a mortalității
d. Rata specifică a mortalității
e. Rata brută a mortalității
Rs: D
117. SQ Ce înseamnă speranța de viață la naștere
A. Procentul de persoane cu o anumită boală care mor după debutul bolii
b. Procentul persoanelor cu o anumită boală care supraviețuiesc după debutul bolii
c. Procentul de decese dintr-o anumită cauză în numărul total de decese
d. Risc de deces dintr-o anumită cauză
e. Un număr mediu de ani este de așteptat să trăiască un nou-născut
Rs:E
118. SQ Speranța de viață la naștere se calculează cu ajutorul
A. Tabelul mortalității
b. Standardizarea ratelor de mortalitate
c. Masa vieții
d. Tabel prescurtat
e. Tabel complet
Rs:C
119. SQ O persoană a trăit cu dizabilitate timp de 5 ani și a decedat la 55 de ani. Vârsta
predeterminată a decesului este de 70 de ani. Numărul de ani de viață potențială
pierduți este egal cu:
A. 20
b. 15
c. 10
d. 25
e. 5
Rs: B
120. SQ O persoană a trăit cu dizabilitate timp de 5 ani și a decedat la 60 de ani. Vârsta
predeterminată a decesului este de 70 de ani. Numărul de ani de viață ajustați la
dizabilitate este egal cu:
A. 20
b. 15
c. 10
d. 25
e. 5
Rs: B
1.Selectați tipurile de morbiditate
A. Prevalența
b. Medical
c. Măsurat
d. Auto-raportat
e. Diagnosticat
Rs:C,d,e
2. Selectați tipul de morbiditate pentru care „Dificil de efectuat la nivel național” este un dezavantaj
A. Măsurat
b. Auto-raportat
c. Diagnosticat
d. Prevalența
e. Incidenţă
Rs: A
3. Selectați tipul de morbiditate pentru care „expresia personalității individuale în exprimarea stării de
sănătate” este un dezavantaj
⮚ Morbiditatea auto-raportată
4. Selectați deficiențele morbidității diagnosticate

A. dependența de disponibilitatea asistenței medicale de specialitate
b. calitatea inregistrarii morbiditatii
c. scump
d. dificil de condus la nivel naţional
e. influențată de mulți factori subiectivi
Rs:a,b
5. Selectați neajunsurile morbidității măsurate

c. scump
e. Influențată de mulți factori subiectivi
Rs:c,d
6. Selectați neajunsurile morbidității autoraportate

c. scump
e. influențată de mulți factori subiectivi
Rs:e
7.Selectați tipul de morbiditate pentru care „este influențată de mulți factori subiectivi” este un
dezavantaj
A. Măsurat
b. Auto-raportat
c. Diagnosticat
d. Prevalența
e. Incidenţă
Rs:b
8. Selectați tipul de morbiditate pentru care „calitatea înregistrării morbidității” este un dezavantaj
A. Măsurat
b. Auto-raportat
c. Diagnosticat
d. Prevalența
e. Incidenţă
Rs:c
9. Selectați sursele principale de date pentru morbiditatea măsurată

A. Notificari de boli infectioase
b. Documente medicale înregistrate în mod curent
c. Patologia diagnosticată prin examen medical standardizat în timpul anchetei de sănătate
d. Informații despre bolile furnizate de persoane în timpul sănătății studiu
e. Registrul bolilor cronice (registrul cancerului)
Rs: C
10. Selectați sursele principale de date pentru morbiditatea diagnosticată

A. Influențată de mulți factori subiectivi
b. Scump
c. Calitatea înregistrării morbidității
d. Greu de condus la nivel național
e. Dependența de disponibilitatea asistenței medicale de specialitate
Rs:C,e
11. Selectați sursele principale de date pentru morbiditatea autoraportată

A. Influențată de mulți factori subiectivi
b. Scump
c. Calitatea înregistrării morbidității
d. Greu de condus la nivel național
e. Dependența de disponibilitatea asistenței medicale de specialitate
Rs:A
12. Selectați indicatorii principali de morbiditate

A. Mortalitate
b. Incidenţă
c. Nupțialitatea
d. Prevalența
e. Corelație
Rs: B.d
13. Ce înseamnă prevalența de moment

● Prevalența de moment reprezintă proporția populației care are o problemă de sănătate ce este
studiată la un moment dat de timp
14. Ce reprezintă prevalența de moment
15. Ce indicator de morbiditate se referă atât la cazurile noi, cât și la cele preexistente ale unei boli
A. Prevalența
b. Risc de incidenta
c. Cote de incidente
d. Rata de incidenta
e. Raport
Rs: A
16. Numărul tuturor persoanelor cu boală la un anumit moment de timp raportat la numărul total de
persoane în același moment de timp” se numește
A. Prevalența perioadei
b. Prevalența punctuală
c. Risc de incidenta
d. Rata atacurilor
e. Densitatea incidentei
Rs:b
17. Precizați indicatorul de morbiditate care se referă doar la cazurile noi de boală
A. Prevalența
e. Raport
Rs: b
18. Selectați tipurile de incidență

A. Raportul de incidență
b. Incidența cumulativă
c. Rata de incidenta
d. Apariția incidentei
e. Cote de incidente
Rs: B,c,e
19. Ce reprezintă incidența cumulate ?

A. Prevalența
e. Raport
Rs: B (Incidenţa cumulată este proporţia de indivizi dintr-o populaţie fixă care dezvoltă boala
respectivă, într-un interval de timp. Este vorba, şi aici, de populaţie „la risc”.)
20. Selectați sinonimul pentru „rata incidenței”

A. Risc de incidenta
b. Proporția de incidență
c. Incidența cumulativă
d. Rata atacurilor
e. Densitatea incidentei
Rs: e
21. Ce înseamnă „persoane-timp la risc”

A. Timpul pe care fiecare individ îl petrece în studiu după ce a devenit un caz care trebuie calculat
b. Timpul pe care fiecare individ îl petrece în studiu înainte de a deveni un caz care trebuie calculat
c. Timpul pe care fiecare individ îl petrece în studiu înainte și după ce devine un caz care trebuie calculat
d. Numărul de persoane fără boală la începutul unui an
e. Numărul de persoane fără boli până la sfârșitul unui an
RS: b
22. Ce tip de incidență poate fi calculat pentru o populație deschisă (dinamică)
c. Densitatea incidentei
Rs: c
23. Ce tip de incidență poate fi calculat pentru o populație închisă

c. Densitatea incidentei
RS:B,e
24. „Incidența cumulată” este sinonimul următorului indicator de morbiditate

A. Prevalența
e. Raport
Rs: b
25. „Densitatea incidenței” este sinonimul următorului indicator de morbiditate
A. Prevalența
e. Raport
Rs: d
26. Selectați componentele Incidence odds anuale

A. Numărul de cazuri noi de boală într-un an
b. Numărul de cazuri preexistente ale unei boli într-un an
c. Numărul populației de la jumătatea anului într-un an
Rs: A,e
● Numărul cazurilor 𝐧𝐨𝐢 de boală într−o perioadă definită de timp
● Numărul persoanelor din populația la risc care 𝐧𝐮 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭ă 𝐛𝐨𝐚𝐥𝐚 la 𝐬𝐟â𝐫ș𝐢𝐭𝐮𝐥 perioadei de
observare
● Persoane care nu prezintă boala = persoane la risc de a dezvolta boala.
27. Selectați componentele Incidence Risk anuale

c. Numărul populației de la jumătatea anului într-un an
Rs:A,d
28.Selectați componentele „densității incidenței”

c. Timp total persoană expusă riscului
e. Total persoană-boală expusă riscului
Rs:A,c
29. Selectați exemple de „persoană-timp”

A. Rata de persoane
b. Persoană-lună
c. Persoana-an
d. Raportul persoane
e. Persoană-boală
Rs:B,c
30. Selectați tipurile principale de BNT

A. hepatită
b. Boala cardiovasculara
c. Diabet
d. Epilepsie
e. Cancer
Rs:B,c,e
31. Selectați caracteristicile principale ale BNT

A. Factori de risc multipli
b. Perioada scurtă de latență
c. Adesea rezultă dintr-o boală infecțioasă
d. Cauza morbiditate prematură
e. Incurabilitate
Rs:A,d,e
32. Selectați tipurile principale ale factorilor de risc care provoacă BNT
A. Factori generali de risc
b. Factori de risc modificabili
c. Factori de risc specifici
d. Factori de risc nemodificabili
e. Factori de risc speciali
Rs:b,d
33. Selectați factorii de risc modificabili comuni pentru cele patru tipuri majore de BNT
A. Consumul de tutun
b. Gen
c. Inactivitate fizica
d. Istorie de familie
e. Dieta nesănătoasă
Rs: A,c,e
34. Selectați factorii de risc nemodificabili principali pentru BNT

A. Consumul de tutun
b. Gen
c. Consum nociv de alcool
d. Vârstă
e. Dieta nesănătoasă
Rs: b,d
35. Selectați factorii principali de risc metabolici

A. tensiune arterială crescută
b. inactivitate
c. colesterol total crescut
d. anemie
e. glicemia crescută
Rs: A,c,e
36. Selectați sistemele principale de monitorizare și supraveghere a BNT

A. Baza de date Health for All
b. Cadrul global de monitorizare
c. Baza de date OMS privind mortalitatea
d. Indicatori de bază europeni de sănătate
e. Indicatori de bază de sănătate OMS
Rs:B,D,E
37. Selectați obiectivele Cadrului global de monitorizare

A. Să monitorizeze finanțarea intervențiilor de prevenție primară
b. Pentru a urmări progresul global în prevenirea și controlul BNT
c. Pentru a monitoriza tendințele factorilor de risc modificabili folosind abordarea pe parcursul vieții
d. Pentru a studia tendințele majorelor BNT de-a lungul anilor
e. Pentru a monitoriza promovarea sănătății mintale
Rs: B,d
160. MQ Precizați domeniile în care sunt divizați cei 25 de indicatori ai Cadrului global de Monitorizare
A. indicatori de mortalitate și morbiditate
b. factori de risc
c. acoperirea serviciului
d. sisteme de sănătate
e. răspunsul sistemului național de sănătate
Rs:A,b,e
161. MQ Selectați indicatorii Cadrului global de monitorizare care se referă la răspunsul

sistemului național de sănătate
A. Aportul de sare
b. Screeningul cancerului de col uterin
c. Excesul de greutate și obezitatea
d. Creșterea glicemiei
e. Accesul la îngrijiri paliative
Rs: b,e
162. MQ Selectați țintele voluntare globale cu privire la prevenirea și controlul BNT care urmează a fi
atinse către 2025
A. Opriți creșterea diabetului și a obezității
b. O reducere relativă de 40% a mortalității generale
c. O reducere relativă cu 25% a prevalenței tensiunii arteriale crescute
d. Cel puțin 50% dintre persoanele eligibile primesc terapie medicamentoasă și consiliere pentru a
preveni atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale
e. O reducere relativă de 20% a aportului mediu de zahăr al populației
Rs:c,d
163. MQ Selectați domeniile Indicatorilor principali de sănătate ai OMS

A. Finanțare
b. Acoperire serviciu
c. Stare de sănătate
d. Mortalitatea pe sex
e. Sisteme de sănătate
Rs:B,c,e
164. SQ „Terapie medicamentoasă și consiliere” este un exemplu al Cadrului global de monitorizare a

OMS care se referă la
A. Răspunsul sistemului național de sănătate
b. Factori de risc
c. Indicatori de mortalitate
d. Indicatori de morbiditate
e. Răspunsul comunității
Rs: A
165. MQ Selectați țintele voluntare globale care abordează factorii de risc conform Planului global de
acțiuni pentru prevenirea și controlul BNT
A. Opriți creșterea diabetului și a obezității
b. O reducere relativă de 40% a mortalității generale
c. O reducere relativă cu 25% a prevalenței tensiunii arteriale crescute
d. Cel puțin 50% dintre persoanele eligibile primesc terapie medicamentoasă și consiliere pentru a
preveni atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale
e. O reducere relativă de 20% a aportului mediu de zahăr al populației
Rs:A,c,d
166. MQ Indicatorii de sănătate de bază ai Uniunii Europene includ următoarele capitole

A. situaţia demografică şi social-economică
b. stare de sănătate
c. sănătate în toate politicile
d. îmbătrânirea și populația
e. boli și sănătate mintală
Rs:A,b
167. MQ Indicatorii de sănătate de bază ai Uniunii Europene includ următoarele domenii de politici
A. situaţia demografică şi social-economică
b. stare de sănătate
c. sănătate în toate politicile
d. îmbătrânirea și populația
e. boli și sănătate mintală
Rs:C,d,e
168. MQ Selectați indicatorii Cadrului global de monitorizare care se referă la mortalitate

și morbiditate
A. Incidența cancerului în funcție de tipul de cancer
b. Utilizarea nocivă a alcoolului
c. Probabilitate necondiționată de a muri
d. Screeningul cancerului de col uterin
e. Vaccinul împotriva hepatitei B
Rs:A,c
169. MQ Selectați indicatorii Cadrului global de monitorizare care se referă la factorii de Risc
c. Consumul de tutun
Rs:b,c
170. MQ Selectați indicatorii Cadrului global de monitorizare care se referă la răspunsul sistemului
național de sănătate
c. Consumul de tutun
Rs: D,e
171. MQ Selectați caracteristicile sistemelor de sănătate

A. Complexitate
b. Corectitudinea contribuției financiare
c. Pluralism
d. Reactivitate la așteptările populației
e. Sistemul de sănătate este influențat de mediu
Rs:A,c,e
172. MQ Precizați obiectivele principale ale sistemului de sănătate conform OMS

A. Complexitate
b. Corectitudinea contribuției financiare
c. Pluralism
d. Reactivitate la așteptările populației
e. Sanatate buna
RS: B,d,e
173. MQ Selectați funcțiile principale ale sistemului de sănătate

A. Finanțare
b. Complexitate
c. Administrare
d. Pluralism
e. Generarea de resurse umane și fizice
Rs:A,c,e
174. MQ Finanțarea sistemelor de sănătate cuprinde următoarele activități

A. Colectarea veniturilor
b. Administrare
c. Punerea în comun a fondurilor
d. Achizitie
e. Organizarea și managementul furnizării serviciilor de sănătate
Rs:A,c,d
175. MQ Selectați mecanismele de finanțare (tipurile de plată) în procesul de colectare a Veniturilor

A. Impozitarea generală
b. Contribuții de asigurare obligatorie
c. Contribuții voluntare la asigurări private
d. Cumpărători
Rs:b,c
176. SQ În cadrul „plăților către terți”, „terțul” se numește

A. Furnizor
b. Cumpărător
c. Guvern
d. Populația
e. Finanțare
Rs:A,c
177. SQ Ce înseamnă „plățile către terți”

A. Tranzacție între pacient și furnizor
b. Furnizorii sunt plătiți de o companie de asigurări sau de un guvern
c. Generarea de resurse umane și fizice
d. Organizarea și managementul furnizării serviciilor de sănătate
e. Finanțare
Rs: b
178. SQ Ce înseamnă „plățile din buzunar”

A. Tranzacție între pacient și furnizor
b. Furnizorii sunt plătiți de o companie de asigurări sau de un guvern
c. Generarea de resurse umane și fizice
d. Organizarea și managementul furnizării serviciilor de sănătate
e. Finanțare
Rs: A
179. MQ Selectați modelele principale ale sistemelor de sănătate în baza surselor de Finanțare
A. Sistem bazat pe impozite
b. Asigurari sociale de sanatate
c. Plata din buzunar
d. Model de asigurare privată
e. Plată terță parte
Rs:A,b
180. MQ Selectați cele mai utilizate mecanisme de finanțare (tipurile de plată) în țările cu
venituri mari
A. Finanțare din buzunar
b. Contribuțiile donatorilor
c. Impozitarea generală
d. Contribuții de asigurare obligatorie
Rs: C,d
181. MQ Selectați cele mai utilizate mecanisme de finanțare (tipurile de plată) în țările cu
venituri mici
A. Finanțare din buzunar
b. Contribuțiile donatorilor
c. Impozitarea generală
d. Contribuții de asigurare obligatorie
Rs:A,b
182. MQ Selectați mecanismele principale de finanțare a sistemelor de sănătate cu

finanțare private
A. Plăți din buzunar
b. Asigurări sociale
c. Impozitarea
d. Asigurare privata de sanatate
e. Finanțare
Rs:D,e
183. MQ Selectați mecanismele principale de finanțare a sistemelor de sănătate cu
finanțare publică
b. Asigurări sociale
c. Impozitarea
d. Asigurare privata de sanatate
e. Finanțare
Rs:B,c
184. SQ Sistemul de asigurări sociale se mai numește

A. Plata din buzunar
b. Model Beveridge
c. Modelul Bismarck
d. Impozitarea
e. Contribuțiile donatorilor
Rs:C
185. SQ Sistemul bazat pe impozitare se mai numește
A. Plata din buzunar
b. Model Beveridge
c. Modelul Bismarck
d. Impozitarea
e. Contribuțiile donatorilor
Rs: B
186. MQ Selectați modalitățile de bază de plată pentru serviciile de sănătate
b. Plăți către terți
c. Colectarea veniturilor
d. Punerea în comun a fondurilor
e. Achizitie
Rs:A,B
187. SQ În ce țară a fost stabilit pentru prima dată în 1883 „modelul asigurărilor sociale” al sistemului
de sănătate
A. Regatul Unit
b. Germania
c. Israel
d. STATELE UNITE ALE AMERICII
e. Franţa
Rs: B
188. SQ În ce țară a fost stabilit pentru prima dată în 1942 „modelul bazat pe impozitare” al sistemului
de sănătate
A. Regatul Unit
b. Germania
c. Israel
e. Franţa
Rs:A
189. MQ Selectați țările cu „modelul asigurărilor sociale” al sistemului de sănătate

A. Regatul Unit
b. Germania
c. Israel
e. Franţa
Rs: B,C.E
190. MQ Selectați țările cu „modelul bazat pe impozitare” al sistemului de sănătate
A. Regatul Unit
b. Germania
c. Israel
d. Țările nordice (Norvegia, Finlanda, Danemarca, Suedia, Islanda)
e. Franţa
Rs: A,D
191. MQ Selectați caracteristicile „modelului de asigurări sociale de sănătate”

A. Finanțarea se bazează pe impozitare
b. Finanțarea se bazează pe asigurări de sănătate
c. Este progresiv
d. Complexitatea administrativă
e. Acoperirea populației nu are limitări
Rs:B,d
192. MQ Selectați caracteristicile „modelului bazat pe impozitare”
A. Finanțarea se bazează pe impozitare
b. Finanțarea se bazează pe asigurări de sănătate
c. Este progresiv
d. Complexitatea administrativă
e. Acoperirea populației nu are limitări
Rs:A,c,e
193. OMS distinge următoarele tipuri de servicii de sănătate

A. Personal
b. Bazat pe populație
c. Primar
d. Secundar
e. Terţiar
Rs: A,b
194. MQ Serviciile de sănătate pot fi clasificate după următoarele criterii

A. locul în evoluția unei boli
b. nivelul de satisfacție al pacientului
c. tehnologia implicată
d. care oferă îngrijiri medicale
e. Preț
RS:A,c,d
195. MQ Selectați nivelele serviciilor de sănătate

A. Personal
b. Bazat pe populație
c. Primar
d. Secundar
e. Terţiar
RS:C,d,e
196. MQ Identificați actorii principali ai sistemului de sănătate

A. Utilizatori și furnizori
b. Regulatoare
c. Finanțare
d. Plătitori sau cumpărători
e. Colectarea veniturilor
Rs:A,c
197. SQ Selectați definiția pentru „servicii de sănătate”

A. activităţi cu efect indirect asupra sănătăţii oamenilor
b. activitati cu efect direct si indirect asupra sanatatii oamenilor
c. gamă completă de activități care sunt întreprinse în primul rând pentru sănătate motive
d. prevenirea bolilor
e. îngrijire curativă
Rs: C
198. SQ Care este cota tuturor îngrijirilor de sănătate oferite de persoane laice
A. 10%
b. 20%
c. 50%
d. 60%
e. 80%
Rs: E
199. MQ Selectați componentele triadei îngrijirilor de sănătate a lui Donabedian
A. Intrări
b. Procesele
c. Rezultate
d. management
e. Client
Rs:A,b,c
200. MQ Ce înseamnă „rezultat de sănătate”

A. Determinanți ai sănătății
b. Intervenții de sănătate publică
c. Indicatori ai stării de sănătate
d. Expunere
e. Proceduri de diagnosticare
Rs: C
201. MQ Ce includ „rezultatele” conform triadei îngrijirilor de sănătate a lui Donabedian
A. Resurse materiale
b. Procese legate de pacient
c. Mortalitate
d. Morbiditate
e. Resurse umane
RS: C,D
202. SQ Selectați exemplele criteriilor de performanță a sistemului de sănătate
⮚ Acoperire
⮚ Serviciu
⮚ Eficiență
⮚ Echitate
⮚ Calitate
⮚ Durabilitate
RAPORTUL DE DEPENDENȚĂ DEMOGRAFICĂ

Modelu în urnă- constrictiv
Modelu în clopot
Modelu în triunghi
Iregularitățile laturilor piramidei populației indică o anomalie demografică

Medicina Sociala Totalizarea 1 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Medicina Sociala Totalizarea 1 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

MQ Selectați disciplinele academice care acoperă domeniul sănătății publice

Selectați definiția „Dizabilității”

Selectați definiția unui „Handicap”

Selectați exemplele de prevenție primordială

11. MQ Selectați abordările principale cu privire la prevenția primară

10. SQ Precizați scopul prevenției primordiale

11. SQ Precizați scopul prevenției primare

12. SQ Precizați scopul prevenției secundare

14. Ce înseamnă „screening”?

18. MQ Selectați populațiile țintă pentru prevenția primordială

30. MQ Precizați dezavantajele sistemului de supraveghere activă

● Această strategie implică identificarea activă a persoanelor expuse la risc crescut,

40. MQ Strategia populațională de prevenție primară se concentrează asupra

46. MQ Selectați componentele probabilității anuale de deces

51. MQ Selectați evenimentele demografice

54. SQ Selectați cantitatea cunoscută ca spor natural

● fie o perioadă de emigrare.

80. MQ Selectați caracteristicile ADEVĂRATE privind piramida populației pentru țările

81. MQ Selectați caracteristicile ADEVĂRATE privind piramida populației pentru țările

⮚ Avorturi (avorturi spontane)

4. Selectați deficiențele morbidității diagnosticate

5. Selectați neajunsurile morbidității măsurate

6. Selectați neajunsurile morbidității autoraportate

9. Selectați sursele principale de date pentru morbiditatea măsurată

10. Selectați sursele principale de date pentru morbiditatea diagnosticată

11. Selectați sursele principale de date pentru morbiditatea autoraportată

12. Selectați indicatorii principali de morbiditate

13. Ce înseamnă prevalența de moment

18. Selectați tipurile de incidență

19. Ce reprezintă incidența cumulate ?

20. Selectați sinonimul pentru „rata incidenței”

21. Ce înseamnă „persoane-timp la risc”

23. Ce tip de incidență poate fi calculat pentru o populație închisă

24. „Incidența cumulată” este sinonimul următorului indicator de morbiditate

26. Selectați componentele Incidence odds anuale

27. Selectați componentele Incidence Risk anuale

28.Selectați componentele „densității incidenței”

29. Selectați exemple de „persoană-timp”

30. Selectați tipurile principale de BNT

31. Selectați caracteristicile principale ale BNT

34. Selectați factorii de risc nemodificabili principali pentru BNT

35. Selectați factorii principali de risc metabolici

36. Selectați sistemele principale de monitorizare și supraveghere a BNT

37. Selectați obiectivele Cadrului global de monitorizare

161. MQ Selectați indicatorii Cadrului global de monitorizare care se referă la răspunsul

163. MQ Selectați domeniile Indicatorilor principali de sănătate ai OMS

164. SQ „Terapie medicamentoasă și consiliere” este un exemplu al Cadrului global de monitorizare a

166. MQ Indicatorii de sănătate de bază ai Uniunii Europene includ următoarele capitole

168. MQ Selectați indicatorii Cadrului global de monitorizare care se referă la mortalitate

171. MQ Selectați caracteristicile sistemelor de sănătate

172. MQ Precizați obiectivele principale ale sistemului de sănătate conform OMS

173. MQ Selectați funcțiile principale ale sistemului de sănătate

174. MQ Finanțarea sistemelor de sănătate cuprinde următoarele activități

175. MQ Selectați mecanismele de finanțare (tipurile de plată) în procesul de colectare a Veniturilor

176. SQ În cadrul „plăților către terți”, „terțul” se numește

177. SQ Ce înseamnă „plățile către terți”

178. SQ Ce înseamnă „plățile din buzunar”

182. MQ Selectați mecanismele principale de finanțare a sistemelor de sănătate cu

184. SQ Sistemul de asigurări sociale se mai numește

189. MQ Selectați țările cu „modelul asigurărilor sociale” al sistemului de sănătate

191. MQ Selectați caracteristicile „modelului de asigurări sociale de sănătate”

193. OMS distinge următoarele tipuri de servicii de sănătate

194. MQ Serviciile de sănătate pot fi clasificate după următoarele criterii