Întrebări pentru examen prin testare la IGIENĂ

Facultatea MEDICINĂ
(semestrul 3)

1. Cine este zeul medicinei

Asclepios

2. Noțiunea de profilaxie
a) [ ] O ştiinţă care îşi are scopul de prevenţie a maladiilor contagioase;
b) [ ] Un complex de măsuri medicale întru tratarea maladiilor;
c) [x] Un complex de măsuri medicale şi sanitare pentru prevenţia apariţiei
bolilor şi menţinerea sănătăţii;
d) [ ] Activitatea practică a medicilor întru tratarea bolilor profesionale;
e) [ ] Activitatea practică a medicilor curativi întru prevenirea bolilor profesionale

3. Care este scopul profilaxiei în diagnosticul precoce al stărilor premorbide

are scopul de a depista tulburarea în stadiul precoce, de a reduce
durata bolii, de a preveni complicațiile și recidivele și se aplică în stadiul de
boală deja diagnosticată.

4. Normativul igienic – noțiune

a. Factorul de origine antropogenă ce poate avea acţiunea nocivă asupra sănătăţii
b. Factorul de origine naturală ce nu este indispensabil pentru organism
c. Factorul natural care este necesar organismului uman
d. Diapazonul strict determinat al factorului de mediu care acţionează în
mod optim sau este inofensiv pentru activitatea şi sănătatea omului
e. Factorul nociv ce poate avea acţiune mutagenă, cancerigenă, embriotoxică

5. Ce este mediul extern

a. un sistem de obiecte si fenomene naturale si antropogenene, care
inconjoara in permanenta omul
b. complexul aer+pamant
c. toate apele de suprafata si vaporii eliminati de acestea
d. tot ceea ce inconjoara omul inafara de constructiile industriale
e. doar factorii de umiditate si temperatura externi

6. Care este scopul profilaxiei primare

a. Prevenirea apariţiei bolii
b. Înlăturarea completă a factorului nociv
c. Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive
d. Diagnosticul precoce a stărilor premorbide
e. Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul
şireabilitarea lor
7. Care scopul profilaxiei secundare
a. Prevenirea apariţiei bolii
b. Înlăturarea complexă a factorului nociv
c. Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive
d. Diagnosticul precoce a stărilor premorbide
e. Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave,
tratamentul şi reabilitarea lor

8. Riscul pentru sănătate – definiție

a. probabilitatea expunerii la un pericol cauzat de factori naturali,
tehnogeni, biologici si sociali si consecintele acesteia, exprimate prin efect
nociv asupra sanatatii si gravitatea acestui efect
b. pericol de ordin fizic care poate duce la lezarea starii de sanatate
c. problema complexa care implica actiunea factorilor externi si consecintele lor
asupra individului
d. boala sau anormalitate cauzata de diversi factori cu efect pozitiv asupra
sanatatii
e. stare de rau complet din punct de vedere fizic, mental si social si nu doar
prezenta bolii

9. Obiectivele igienei individuale

a. Respectarea regimului de muncă şi odihnă
b. Alimentaţia raţională
c. Menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii
d. Profilaxia bolilor profesionale
e. Ocupaţia cu sportul, călirea

10. Care sunt scopurile profilaxiei terţiare

a) [ ] Prevenirea apariţiei bolii;
b) [ ] Înlăturarea complexă a factorului nociv;
c) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
e) [x] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave,
tratamentul şi reabilitarea lor.

11. Definiţia „Igienei”

a. Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice
b. Igiena este un complex de măsuri profilactice
c. Igiena este activitatea practică a medicinei preventive
d. Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra
 sănătăţii
e. Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei

12. Care sunt etapele profilaxiei

a. preventia primara
b. preventia secundara
c. preventia tertiara
d. preventia determinanta
e. preventia protectorie

13. Care sunt obiectivele prevenției primare

a. Prevenirea apariţiei bolii
b. Înlăturarea completă a factorului nociv
c. Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive
d. Diagnosticul precoce a stărilor premorbide
e. Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul
şireabilitarea lor

14. Asupra căror cazuri se extinde normarea igienică

a. cma ale componentilor chimici nocivi din aer, apa, sol, alimente
b. nivelurile si dozele maxim admisibile ale factorilor fizici antropogeni:
praf, zgomot, vibratii, etc.
c. parametrii optimi si cei admisibili ai microclimatului, radiatiei solare,
iluminatului, etc.
d. componenta optima si admisibila a ratiei alimentare, apei potabile
e. modificarile fiziologobiochimice din organism ce apar sub actiunea factorului
nociv
15. Tipurile de normative igienice
a. Maxim admise
b. Minim admise
c. Optime
d. Temporare
e. Raţionale

16. Factorii de risc – noțiune

Factori capabili de a produce îmbolnăvirea (factori patogeni)

17. Metodele de cercetare aplicate în igienă

a. de cercetare a factorilor de mediu
b. de cercetare a reactiei organismului la actiunea factorilor de mediu
c. fizice, chimice, de laborator, clinice, radiologice, observarea(avizarea)
d. psihologice
e. economice
18. Tipurile inspecției sanitare
Vizită de rutină (sau vizită planificată, obişnuită, standard, proactivă,
preventivă)
Vizită de verificare.
Vizită reactivă, (spre exemplu, de investigare a unui accident sau a
unei reclamaţii)
. Vizite speciale.
Vizite “fulger” (sau vizite razie, de exemplu, ca parte a unei campanii
locale).

19. Căile de pătrundere a agenților nocivi în organism

a. prin inspiratie(respirator)
b. prin tractul gastrointestinal (cu apa si produsele alimentare)
c. prin piele (tegumente)
d. intraperitoneal
e. intravenos

20. Care probleme ale mediului extern sunt supuse evaluării igienice
Poluarea aerului, apei, solului...

21. Ce indică că masa corporală influenţeată de metabolismul bazal

a. Surplusul de masă accelerează metabolismul bazal
b. Surplusul de masă încetineşte metabolismul bazal
c. Metabolismul bazal se accelerează la persoanele cu musculatura bine
dezvoltată
d. Metabolismul bazal se accelerează la persoanele slabe
e. Nu influenţează

22. Consecinţele insuficienței proteinelor în rația alimentară

a. Dereglarea sistemelor fermentative
b. Scăderea metabolismului bazal
c. Scăderea termogenezei
d. Dereglări ale funcţiei sistemului endocrin
e. Accelerarea metabolismului bazal

23. Unitatea de măsură ce reprezintă cantitatea de energie cheltuită pentru

Kcal ???
24. deplasarea unei mase de 1 kg pe distanţa de 1 metru cu o forţă de un Newton
a. 1 Joule
b. 1 Amper
c. 1 Newton
d. 1 Watt
e. 1 kcal

25. Sursele alimentare principale ale Ca

a. lapte
b. branza de vaci, cascavaluri
c. mere
d. nuci
e. carne

26. Alimentele surse de proteine biologic inferioare

a. leguminoase uscate
b. varza
c. cerealele
d. oua
e. cartofi

27. Consecinţele hipervitaminozei D

a) !diaree
b) !cefalee
c) rahitism
d)osteoporoză
e) !depuneri de calciu în ţesuturi

28. Denumirile corecte ale vitamiei D

Calciferol
Antirahitică
vitamina D3 (colecalciferol)
vitamina D2 farmaceutică (ergocalciferol)
1,25 dihidroxi vitamina D

29. Determinantele valorii biologice a lipidelor de origine vegetală

a. Asimilare bună
b. Valoare energetică mare
c. Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare
d. Conţinut mare de vitamine A şi D
e. Conţinut de acizi graşi nesaturaţi

30. Factorii nefavorabili păstrării vitaminei C în produsele alimentare

 a. Mediul alcalin
b. Mediul acid
c. Oxigenul
d. Sărurile metalelor grele
e. Temperaturi ridicate

31. Sursele alimentare ale retinolului

cascaval
unt
pește gras

32. Sursele alimentare de caroteni

a. Carne
b. Ardei graşi
c. Frişcă
d. Măcieş
e. Spanac
33. Sursele alimentare principale ale Fe
Carnea roșie
Viscerele (ficat, splina, inima)
Mezelurile
Peștele
Fasolea, lintea

34. Sursele alimentare principale ale Niacinei Vit PP (B3)

drojdie
carnea, preparatele din carne
laptele si branzeturile
ouale

35. Sursele alimentare principale ale vitaminei E

uleiurile extrase din seminţe (porumb, floarea-soarelui, soia ş.a)
pâinea neagră
fasolea uscată
mazărea

36. Sursele alimentare principale ale vitaminei K

legumele verzi (spanac, salată, lobodă, mărar)
gălbenuşul de ou
 ficatul.

37. Cauzele ce pot condiţiona carenţa de proteine în organismul uman

prelucrarea culinară inadecvată a alimentelor
situaţie de stres
eforturi fizice mari

38. Consecinţele asupra comportamentului uman a insuficienței glucidelor din rația

alimentară
Hipocalcemia -> slăbiciuni generale - somnolenţă, scăderea memoriei, cefalee

39. Consecinţele excesului de glucide în rația alimentară

Obezitate
Afectarea ficatului, rinichilor, tubului digestiv şi a altor organe

40. Direcțiile principale de utilizare a energiei de către organismul uman

- sinteza de substanţe pentru creşterea organismului în dezvoltare;
- activitatea permanentă a muşchilor respiratori şi ai inimii;
- contracţiile, voluntare şi involuntare, ale musculaturii striate şi netede;
- activitatea de secreţie şi excreţie;
- menţinerea temperaturii constante a corpului;
- repararea uzurilor.

41. Factorii care determină valoarea biologică a proteinelor

a) conţinutul fosfoproteinelor;
b) diversitatea aminoacizilor;
c) [x]conţinutul aminoacizilor esenţiali;
d) [x] raportul dintre aminoacizii esenţiali şi neesenţiali;
e) [ ] conţinutul calciului.

42. Factorii ce pot influența metabolismul bazal

alimentația
masa corporală
vârsta
Sedentarismul
43. Factorii de care se va ţine cont la recomandarea alimentaţiei raţionale

a) !greutatea corpului

b) !vârstă

c) !condiţiile climatice

d) !sex

e) pofta de mâncare

44. Funcțiile biologice ale vitaminei A

a) [x] Influenţează creşterea organismului;
b) [x] Normalizează diferenţierea epiteliului;
c) [x] Intră în structura pigmenţilor retinieni;
d) [ ] Influenţează sinteza lipidelor;
e) [ ] Influenţează sinteza glucidelor.

45. Metodele aplicate pentru a determina metabolismul bazal

1. Determinarea metabolismului bazai după metoda calorimetriei directe.

2. Calcularea metabolismului bazai după tabele.

3. Determinarea metabolismuluibazai prin metodele calorimetriei indirecte, analizei chimice

complete a gazelor (Douglas-Haldane).

46. Răspunsurile care reflectă importanța biologică a colesterolului

a) [x] Este precursor al bilei.

b) [x] Este precursor al ergocalciferolului.
c) [x] Este parte componentă al celulelor nervoase.
d) [ ] Întră în structura vaselor sangvine.
e) [ ] Intră în structura muşchilor striaţi.

47. Substanțe nutritive esenţiale

a) [x] Aminoacizii esenţiali;

b) [ ] Lipidele;

c) [x] Acizii graşi polinesaturaţi;

d) [x] Vitaminele;
 e) [x] Sărurile minerale.

48. Tipurile cheltuielilor de energie ale organismului uman

49. Tipurile cheltuielilor de energie

50. Proteinele laptelui

a) cazeină

b) lactoalbumină

c)!vitelină

d)lactoglobulină

e) !lecitină

51. Consecințele insuficienței sau a lipsei vitaminelor în alimentație

52. Criteriile ce se vor lua în consideraţie la aprecierea alimentaţiei individuale

a) [x] Masa reală corespunde celei ideale.

b) [x] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare.
c) [x] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din raţia
alimentară.
d) [ ] Calitatea produselor din raţia alimentară.
e) [ ] Regimul alimentaţiei.

53. Criteriile ce se vor lua în consideraţie la calculul necesităţii de energie şi

trofine

[x] Gradul efortului fizic;

[x] Masa ideală a corpului;

[x] Vârsta, sexul;

[x] Metabolismul bazal;

[ ] Regimul alimentar.

54. Criteriile conform cărora se apreciază valoarea nutritivă a produselor

alimentare

a) !conţinutul de proteine, lipide, glucide

 b) proprietăţile organoleptice

c) !conţinutul de vitamine

d) inofensivitate

e) !conţinutul de săruri minerale

55. Funcțiile acizilor graşi polinesaturaţi

a) [x] Reduc nivelul colesterolului în sânge;

b) [x] Stimulează activitatea unor enzime;
c) [ ] Măresc nivelul colesterolului în sânge;
d) [x] Întră în structura lipidelor de construcţie;

e) [ ] Formează cu colesterolul esteri .

56. Funcțiile glucidelor nedigerabile

a) [x] Modificarea timpului de tranzit intestinal (măresc ori încetinesc);

b) [x] Leagă cationi metalici;

c) [x] Absorb sau înglobează substanţele organice, produşii de secreţie şi descompunere a tubului
digestiv, microorganismele;

d) [x] Excesul poate favoriza sau agrava afecţiunile inflamatorii ale tubului digestiv;

e) [ ] Sunt surse de energie.

57. Macroelementele
58. Microelementele
59. Produse alimentare - surse de vitamina B1

a) [ ] Orez decorticat;
b) [x] Pâine coaptă din făină de calitate inferioară, secară;

c) [x] Cerealiere ;
d) [x] Drojdie de bere;
e) [x] Leguminoase uscate.

60. Produsele bogate în fibre alimentare

a) [ ] Crupele de popuşoi;

b) [x] Cartofii;
c) [x] Crupele de griş;
d) [ ] Crupele de ovăs;

e) [ ] Crupele de hrişcă.
 61. Profesiile ce pot fi incluse în grupul cinci de intesitate a muncii fizice
(acivitate fizică foarte grea)
minerii din mine, oţelarii, tăietorii de lemne, săpătorii, hamalii, betonierii ş.a., a căror muncă
nu-i mecanizată.

62. Profesiile ce pot fi incluse în grupul doi de intesitate a muncii fizice (acivitate
fizică usoară)
gronomii, zootehnicienii, veterinarii, asistentele medicale şi infirmierii, lucrătorii din sfera
de deservire, inginerii al căror lucru necesită anumite eforturi fizice, maiştrii aparaturii
radio, ceasornicarii, lucrătorii radiotelecomunicaţiilor, lucrătorii proceselor automate
63. Profesiile ce pot fi incluse în grupul patru de intesitate a muncii fizice
(acivitate fizică grea)
constructorii, muncitorii din industria petrolului şi a gazului, agricultorii, metalurgii şi
turnătorii de metal, minerii care lucrează la suprafaţă
64. Profesiile ce pot fi incluse în grupul trei de intesitate a muncii fizice (acivitate
fizică medie)
Lucrători la întreprinderile de prelucrare a metalelor, a lemnului, din industria alimentară,
textilă, de încălţăminte,
din domeniul transportului feroviar, chimiştii, medicii chirurgi, poligrafi ştii, macaragiii,
conducătorii brigăzilor de câmp şi de mecanizare, vânzătorii de produse alimentare etc.
65. Profesiile ce pot fi incluse în primul grup de intesitate a muncii fizice
(acivitate fizică foarte usoară)
conducători de întreprinderi şi organizaţii, pedagogi, educatori, colaboratori ştiinţifici,
operatori la maşinile electronice de calcul, controlori, lucrători medicali (cu excepţia
chirurgilor, asistentelor medicale şi infirmierilor), oameni de artă, oameni a căror activitate
cere o încordare intelectuală sporită.

66. Valoarea nutritivă a fructelor şi legumelor

a) [ ] Conţinutul sporit de proteine;

b) [ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare;
c) [x] Conţinutul de săruri minerale;
d) [x] Conţinutul de vitamine;
e) [ ] Conţinutul de lipide.

67. Valorile energetice în kcal ale proteinelor și lipidelor

Proteine- 4 kcal
Lipide- 9 kcal

68. Alimentul ce reprezintă sursă de proteine biologic superioare

a) [ ] Pâinea;
b) [x] Carnea şi derivatele ei;
c) [x] Laptele şi produsele lactate;
 d) [ ] Fructele şi legumele;
e) [x] Ouăle.

69. Cauzele hipovitaminozei C în perioada iarnă-primăvară

a) scade rezistenţa organismului

b)!conţinutul redus de vitamină în produse alimentare
c) creşte radiaţia ultravioletă

d)temperatura rece a mediului

e) presiunea atmosferică scăzută

70. Conţinutul de proteine în carnea de vită

a) !13-18%

b) 25-30%

c) 30-35%

d) 35-45%

e) 45-50%

71. Ce este caracteristic pentru avitaminoza A

a) !hipercheratoza şi cianoza tegumentelor

b)fisuri angulare dureroase ale gurii

c) !dereglarea văzului în întuneric

d) !fragilitatea unghiilor

e)!căderea părului

72. Consecința insuficienței de vitaminei D în alimentația umană

a)ciroza ficatului
b)rahitizm la copii
c)hipotonie musculară
d)osteomalacie
e)hipercalciemie
73. Conținutul de proteinne în kg din organismul unui bărbat de 65 kg

74. În care țesut biologic organismul uman face rezerve de vitamina A

a)ficat
b) stomac
c) intestin
d) tesut adipos
e) oase
75. În ce procese este implicată vitamina D

a) !reglează metabolismul calciului

b) ia parte la metabolismul glucidic
c) !reglează metabolismul fosforului
d) !stimulează creșterea organismului copiilor
e) e) reglează acţiunea dinamică specifică a alimentelor

76. Nutrietul ce îndeplinește în organismul uman funcția de substanță

energogenă principală
a)săruri minerale
b)vitaminele
c)lipide
d)glucide
e)proteinele

77. Nutrietul ce îndeplinește în organismul uman preponderent funcția plastică

a) !sărurile mineral

b) vitaminele

c) lipidele

d) glucidele

e) !proteinele

78. Nutrimentul ce induce organismul la cel mai mare consum de energie în

timpul digestiei

1)Proteinelor

2)Lipidelor

3)Glucidelor

4)O alimentaţie mixtă

5)O alimentaţie raţională

79. Unitatea de măsură ce reprezintă cantitatea de căldură necesară pentru

creşterea temperaturii unui litru de apă cu un grad Celisius de la 15° la
16°C
Caloria
80. Valoarea energetică a uleiului vegetal
929 kcal la 100 g
81. Valoarea în calorii cheltuită pentru metabolismul bazal de un adult, la un
kilogram de greutate corporală, în timp de o oră
Barbat- 1 kcal/kg/corp/ora
Femei- 0,9 kcal/kg/corp/ora
82. Cheltuielile de energie reglabile/dirijate

a) [ ] Metabolismul bazal;
b) [x] Eforturi musculare;
c) [ ] Acţiunea dinamică specifică a alimentelor;

d) [ ] Menţinerea temperaturii corpului;

e) [ ] Eliminarea produselor catabolice.

83. Funcțiile biologice ale vitaminei C

[x] Măreşte rezistenţa organismului;

[x] Ia parte la sinteza fibrelor de colagen;

[x] Ia parte la reacţiile de oxido-reducere;

[ ] Contribuie sinteza glucidelor;

[ ] Contribuie sinteza aminoacizilor.

84. Metoda de determinare a valorii calorice a alimentelor la baza căreia se află

coeficientul
85. Numărul grupului conform "Normativelor consumului de energie şi cantitatea necesară de alimente" la
care se referă chirurgii
a) [ ] Unu;
b) [ ] Doi;
c) [x] Trei;
d) [ ] Patru;
e) [ ] Cinci.

86. Consecinţa hipervitaminozei A

a) [x] Cefalee;
b) [x] Anorexie;
c) [x] Căderea părului;
d) [x] Fragilitate şi dureri osoase;
e) [ ] Keratoconjunctivită.

87. Produsul alimentar care servește ca sursă de retinol

a) [ ] Morcov;
b) [x] Caşcaval;
c) [ ] Tomate;
d) [ ] Ardei dulci;
e) [ ] Ceapă verde.

88. Consecința alimentaţiei calitativ neadecvată

a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b) [x] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme.

89. Consecinţa excesului de glucide în rația alimentară

a. Obezitatea
b. Afectiunile ficatului
c. Afectiunile rinichilor
d. Afectiunile tubului digestiv si a altor organe
90. Substanţele nutritive esenţiale
[x] Aminoacizii esenţiali;
[x] Acizii graşi polinesaturaţi;
[x] Vitaminele;
[x] Sărurile mineral

91. Substanţele nutritive neesenţiale

a. Aminoacizi nesaturati
b. Acizii grasi saturati
 c. Carbohidratii
d. Colesterol
92. Alimentaţia echilibrată
a) [x] Valoare energetică necesară a raţiei alimentare asigurată de consumul adecvat al proteinelor, lipidelor
şi glucidelor;
b) [ ] Corespunderea componenţei alimentelor statusului fermentativ al organismului;
c) [x] Raport optim între substanţe nutritive şi substanţe biologic active;
d) [ ] Regim optim de alimentare;
e) [ ] Alimente calitative.
93. Alimentaţia raţională
-alimentatia trebuie sa fie suficienta cantitativ, adica sa asigure cantitatea necesara de energie prin
respectarea conditiilor sanitare in timpul transportarii, pastrarii si preparari culinare a produselor alimentare
-prevenirea nocivizarii alimentelor si evitarea consumului alimentar insalubru
-produsul trebuie sa aiba o calitate adecvata, adica sa contina toate sustantele nutritive
(proteine, lipide, glucide, vitamine, saruri minerale) in cantitati bine echilibrate si sa se respecte o proportie
justa a alimentelor si a substantelor nutritive
-sa se respecte regimul alimentar care consta in aceea, ca alimentatia sa fie la anumite intervaluri de timp si
strict respectata
-asigurarea unei bune stari de nutritie – sa se asigure folosirea folosirea maxima a sustantelor nutritive prin
prepararea culinara a alimentelor
-asigurarea varietatii bucatelor
-deplina digestie a alimentelor
-propritetatile organoleptice ale produselor alimentare sa corespunda deprinderilor consumatorului
-sa se respecte moderatia, adica sa nu contina un exces de zahar, sare, grasime

94. Igiena alimentației

 Este o ramură a științei igienice, care elaborează bazele normativelor alimentației raționale și
sănătoase ale populației

95. Factorul favorabil pentru păstrarea vitaminei C în produsele alimentare la prelucrarea culinară
a) [ ] Mediul alcalin;
b) [x] Mediul acid;
c) [ ] Oxigenul;
d) [ ] Sărurile metalelor grele;
e) [ ] Temperaturile ridicate.

96. Care este necesitatea fiziologică de apă potabila pentru un adult timp de 24 ore
a) [ ] 500ml – 1,l;
b) [ ] 1.0 – 1,51;
c) [x] 1.5 – 3,01;
d) [ ] 3.0 – 5,01;
e) [ ] 5,0-6,0 l.

97. Care este conţinutul sulfaţilor în apa potabilă reglementat de Normele sanitare
a) [x] 250mg/l;
b) [ ] 500mg/l;
c) [ ] 750mg/l;
d) [ ] 1000mg/l;
e) [ ] 1500 mg/l.

98. Oxidabilitatea apei - noțiune

a) [ ] Cantitatea de O2 într-un litru de apă;
b) [x] Cantitatea de O2 consumată la oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă;
c) [ ] Cantitatea de O2 consumată în 20 zile pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă;
d) [ ] Cantitatea de oxigen consumată pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă în 5 zile;
e) [ ] Cantitatea de O2 în 10 litri de apă .

99. Care volumul corespunde consumului igienic al apei pentru o persoană timp de 24 de ore, conform
recomandărilor OMS
a) [x] 100 l;
b) [ ] 150 l;
c) [ ] 200-130 l;
d) [ ] 210 l;
e) [ ] 40-60 l.

100. Pentru care necesitate se consumă cea mai mare cantitate de apă
a) [ ] Fiziologice;
b) [ ] Igienice;
c) [ ] În agricultură;
d) [x] Industriale;
e) [ ] Urbanistice.

101. Pentru care necesitate se consumă сea mai mică cantitate de apă
a) [x] Fiziologică;
b) [ ] Igienică;
c) [ ] În agricultură;
d) [ ] Industrială;
e) [ ] Urbanistică.

102. Care este natura factorului care condiționează poluarea biologică a apei
a. Bacterii
b. Degradarea materialului organic din apa(deseurile animale, eliminarea necorespunzatoare a
deseurilor umane)
103. Care este indicele chimic de poluare recentă a apei potabile cu substanţe organice
a) [x] Amoniac;
b) [ ] Nitriţi;
c) [ ] Nitraţi;
d) [ ] Cloruri;
e) [ ] Sulfaţi.
104. Care sunt indicatorii indezirabili ai calităţii apei potabile
a) [x] Amoniacul ;
b) [x] Clorurile.;
c) [x] Fierul;
d) [ ] Nitriţii;
e) [x] Sulfaţii .

105. Care sunt indicii de potabilitate a apei conform Normelor sanitare

a) [x] Organoleptici;
b) [x] Chimici ;
c) [ ] Biologici;
d) [ ] Chimici antitoxici;
e) [x] Bacteriologici.

106. Caracteristicele apei potabile

a) [x] Să aibă proprietăţi organoleptice corespunzătoare;
b) [ ] Să nu conţină săruri minerale;
c) [x] Să fie inofensivă după componenţa chimică;
d) [x] Să fie inofensivă din punct de vedere epidemiologic;
e) [ ] Să nu conţină microelemente.

107. În ce condiții ale consumului de apă poate fi afectată sănătatea oamenilor

a) [x] Nu este în cantităţi suficiente;
b) [x] Conţine germeni patogeni;
c) [ ] Conţine compuşi chimici toxici în concentraţii mai mici de CMA;
d) [x] Conţine compuşi chimici naturali în cantităţi sporite;
e) [x] Posedă proprietăţi organoleptice nefavorabile.

108. Prin ce se deosebesc apele de suprafaţă de cele interstratulare

a) [ ] Conţin mai multe săruri minerale;
b) [x] Conţin mai mult O2 dizolvat;
c) [x] Sunt mai poluate cu microorganisme;
d) [ ] Au o componenţă chimică stabilă;
e) [ ] Sunt limpezi.

109. Care sunt proprietăţile organoleptice ale apei

a) [ ] Temperatura;
b) [x] Mirosul;
c) [ ] Transparenţa;
d) [ ] Duritatea;
e) [x] Culoarea.

110. Cum trebuie să fie apa potabilă

a) [x] Culoarea acceptabilă consumatorilor şi nici o schimbare anormală;
b) [x] Turbiditatea 5 UNT;
c) [ ] Nitraţii – 45mg/l;
d) [ ] Oxidabilitatea – 5 mg O2/l;
e) [ ] Nitriţii – 1 mg/l.
a) [x] Să aibă proprietăţi organoleptice corespunzătoare;
b) [ ] Să nu conţină săruri minerale;
c) [x] Să fie inofensivă după componenţa chimică;
d) [x] Să fie inofensivă din punct de vedere epidemiologic;
e) [ ] Să nu conţină microelemente.

111. Importanța fiziologică a apei

a. Toate procesele biochimice se produc in mediu lichid
b. Este solvent pentru multe substante
c. Participa ca partea componenta la reactiile chimice
d. Asigura echilibrul acido-bazic
e. Indeplineste functia de transport
f. Participa la procesele de termoreglare
g. Participa la eliminarea produselor metabolice si a substantelortoxice

112. La apariţia căror semne contribuie reducerea considerabilă a cantităţii de apă din organism
a) [x] Setea;
b) [x] Obnubilarea;
c) [x] Halucinaţii;
d) [ ] Creşterea temperaturii corpului;
e) [x] Moartea.

113. Care sunt modificările organoleptice ale apei, cauzate de valorile sporite ale sărurilor minerale
a. Modificarile gustului
b. Modificarile mirosului
c. Ofera culoare
114. Care compuși formează duritatea temporară a apei
a. Carbonatul de calciu
b. Carbonatul de magneziu
115. Care compuși formează duritatea permanentă a apei
a. Sulfatul de calciu
b. Sulfatul de magneziu
116. Maladia pe care o poate cauza apa poluată cu plumb şi compuşii lui
a) [x] Saturnism hidric;
b) [ ] Methemoglobinemie;
c) [ ] Boala Minamata;
d) [ ] Carie dentară;
e) [ ] Fluoroză.
117. Cauza apariției fluorozei
a) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mic de fluor;
b) [ ] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut redus de fluor (0,3-0,5 mg/l);
c) [x] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut de fluor mai mare 2,0 mg/l;
d) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mare de iod;
e) [ ] Consumarea apei cu conţinut redus de iod.

118. Maladia cauzată de apa poluată cu metil-mercur

a) [ ] Saturnism hidric;
b) [ ] Methemoglobinemie;
c) [x] Boala Minamata;
d) [ ] Carie dentară;
e) [ ] Fluoroză.

119. Denumirea zonelor geografice cu răspîndire neuniformă a microelementelor

a. Regiunea biogeochimica
120. Forma de răspîndire a bolilor caracteristică provinciilor biogeochimice
a. Prezenta microelementelor în exces sau deficienţă în sol, apa, alimente;
121. Patologia care poate fi cauzată de deficitul de fluor în apa potabilă
a. Caria dentara
122. Care element chimic cauzează saturnismul
a. Plumb
123. Care element cauzează boala Urov (Kashin-Beck)
a. Deficienta de seleniu
124. Cauzele dezvoltării guşei endemice
a) [x] Insuficienţa iodului în regiunea dată;
b) [ ] Surplusul de fluor în apa potabilă;
c) [ ] Insuficienţa iodului în apa potabilă;
d) [ ] Excesul de iod în produse alimentare;
e) [ ] Insuficienţa de fluor în apa potabilă.

125. Afecțiunile cauzate de folosirea îndelungată a apei dure

a) [x] Apariţia renolitiazelor;
b) [x] Apariţia colelitiazelor;
c) [x] Afecţiuni ale tubului digestiv;
d) [ ] Methemoglobinemie;
e) [ ] Fluoroză.

126. Tipurile anionilor prezenți în apele naturale

a. HCO3
b. Cl
c. SO4
127. Prezența căror compusi conferă apei gust sărat
Din prezentare:
Modificările de gust şi miros ale apei pot fi cauzate de: − elemente de provenienţă naturală de
exemplu, calciul conferă apei gust sălciu, fierul gust metalic, magneziul amar, clorurile gust sărat,
hidrogenul sulfurat gust şi miros de “ouă clocite”;

128. Prezența căror compuși conferă apei gust amar

Modificările de gust şi miros ale apei pot fi cauzate de: − elemente de provenienţă naturală de
exemplu, calciul conferă apei gust sălciu, fierul gust metalic, magneziul amar, clorurile gust sărat,
hidrogenul sulfurat gust şi miros de “ouă clocite”;

129. Care dereglări în organismul uman pot fi condiționate de conținutul de elemente din apa
potabilă

130. Maladiile cauzate de duritatea crescută a apei potabile

Prezentare:
În dependență de duritate apa influențează starea de sănătate a oamenilor. Trecerea bruscă de la apa
moale la dură, și invers, poate provoca dispepsii (prezența în exces a sulfatului de magneziu). La
populația din zonele cu climă caldă, apa dură duce la înrăutățirea stării pacienților cu litiază biliară.
În etiologia urolitiazei, un rol important îl joacă gradul de duritate a apei potabile. . În zonele sărace
în iod, apa dură sporește riscul apariție gușei endemice. Apa dură facilitează apariția dermatitei.

Folosirea indelungată a apei dure poate contribui

a) [x] Apariţia renolitiazelor;
b) [x] Apariţia colelitiazelor;
c) [x] Afecţiuni ale tubului digestiv;
d) [ ] Methemoglobinemie;
e) [ ] Fluoroză.
131. Bolile pe care le cauzează excesul de fluor în apa potabilă
Conținutul în exces de fluor în apa potabilă provoacă fluoroza endemică

132. Maladiile cauzate de deficitul de iod în apa potabilă

În provinciile biogeochimice cu insuficiență de iod (inclusiv Republica Moldova), populația suferă
de gușa endemică

133. Consecințele conținutului înalt de nitrați în apa potabilă

În organism, nitrații sub influența microorganismelor din intestin se transformă în nitriți, care
nimerind în sînge inactivează hemoglobina, inducînd hipoxie. Interacțiunea nitraților cu hemoglobina
conduce la formarea methemoglobinei

134. Care sunt modificările cauzate de concentrația sporită de fier în apa potabilă
Concentrații sporite de fier în apa potabilă înfluențează calitățile organoleptice, însă din punct de
vedere fiziologic și toxicologic nu prezintă pericol, deoarece necesarul în fier organismul uman
variază între 15-21 mg. fierul gust metalic

135. Care sunt manifestările patologice cauzate de conținutul de seleniu

Boala Keșan (hipomicroelementoză). Se manifestă printr-o cardiopatie endemică juvenilă,
ateroscleroză, boala hipertonică, boala ischemică, endocrinopatie. Prezintă factor de risc în apariția
tumorilor maligne ale stomacului, intestinului, glandelor mamare, plămînilor.
Selenoza (hipermicroelementoză). Se manifestă prin dermatită, artralgii, carie dentară, apatie

136. Care sunt maladiile hidrice infecțioase

Formele de manifestare a patologiilor hidrice infecţioase
a) [x] Epidemii;
b) [x] Endemii;
c) [ ] Endemii geochimice;
d) [x] Sporadice;
e) [ ] Micotoxicoze
In formă sporadică se pot manifesta patologiile hidrice infecţioase
a) [x] Tularemia;
b) [ ] Febra tifoidă;
c) [ ] Salmoneloza;
d) [ ] Holera;
e) [x] Diareea estivală.
Patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei
a) [x] Holera;
b) [x] Febra tifoidă;
c) [x] Salmonelozele;
d) [ ] Scarlatina;
e) [x] Lamblioza.
137. Care este cea mai frecventă formă de manifestare a bolilor contagioase de natură hidrică
Formele de manifestare a patologiilor hidrice infecţioase
a) [x] Epidemii;
b) [x] Endemii;
c) [ ] Endemii geochimice;
d) [x] Sporadice;
e) [ ] Micotoxicoze
???????????????????????????

138. Caracteristica atribuită manifestării endemice a patologiilor hidrice infecţioase

Manifestarea endemică a patologiilor hidrice infecţioase are următoarele caracteristici:
a) [ ] Caracter sezonier;
b) [ ] Afectează anumite categorii de vârstă;
c) [x] Atestă un număr redus de cazuri;
d) [ ] Prezenţa germenilor în sursa de apă;
e) [ ] Caracter exploziv.

139. Caracteristica atribuită formei sporadice de manifestare a patologiilor hidrice infecţioase

O ultimă formă de manifestare a bolilor hidrice infecţioase este forma sporadică sau de cazuri izolate
care se întâlneşte în anumite boli, mai puţin caracteristice transmiterii prin apă.

140. Care este timpul de supraviețuire a virusurilor în apă

virusuri ce pot supravieţui în apele de suprafaţă timp îndelungat: v. Poliomielitic (până la 180 de
zile), v. Echo (până la 115 zile), v. Coxsackie (peste 2 ani).

141. Care apă prezintă cel mai mare potențial de contaminare

Caracteristica igienică a bazinelor deschise ca sursă de aprovizionare cu apă
a) [x] Culoare şi oxidabilitate pronunţată;
b) [ ] Mineralizare excesivă;
c) [ ] Siguranţă epidemiologică;
d) [x] Debit mare;
e) [x] Risc de poluare.

142. Care este viabilitatea agentului patogen Esherichia coli în apa din apeduct
143. Care este viabilitatea vibrionului holerei în apa din apeduct

144. Care sunt agenții patogeni, care pot provoca epidemii hidrice
Salmonella, Shigella, Escherichia (E.coli), Vibrio (V.chalorae) ???????????????????
prezentarea: boli_infecțioase_transmise_prin_apă, slide 16)

145. Măsurile care necesită a fi luate pentru a preveni contaminarea apei potabile cu microorganisme
patogene

146. Condițiile de apariție a epidemiei hidrice

Apariţia înainte de izbucnirea epidemiei a unui număr mare de boli digestive sub formă de enterite,
gastroenterite sau diarei;
Existenţa unor defecţiuni ale sistemului de alimentare cu apă care creează posibilitatea poluării apei
şi, în consecinţă, a izbucnirii epidemiei;
Lipsa, de cele mai multe ori, a germenilor din apă în momentul izbucnirii epidemiei, datorată
distrugeriilor de către condiţiile nefavorabile de mediu, în timpul necesar peroiadei de incubaţie a
bolii.

147. Care sunt formele de manifestare a bolilor infecțioase transmise prin apă
a) [x] Epidemii;
b) [x] Endemii;
c) [ ] Endemii geochimice;
d) [x] Sporadice;
e) [ ] Micotoxicoze

148. Care sunt caracterele principale ale epidemiilor hidrice

Caracteristici ale epidemiilor hidrice sunt
a) [x] Început exploziv;
b) [ ] Afectarea persoanelor de vârstă fragedă sau înaintată;
c) [ ] Apariţia epidemiilor în perioada rece a anului;
d) [x] Manifestarea epidemiei pe aria de alimentare cu apă;
e) [x] Încetarea bruscă a epidemiei după luarea măsurilor necesare la sursa de apă.

149. Care sunt caracterele secundare ale epidemiilor hidrice

Secundare????????????

150. Maladiile infectioase transmise prin intermediul apei

Patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei
a) [x] Holera;
b) [x] Febra tifoidă;
c) [x] Salmonelozele;
d) [ ] Scarlatina;
e) [x] Lamblioza.

151. Care boli cauzate de paraziţi se pot transmite рrin intermediul apei
Amibiaza; Lambliaza; Tricomoniaza; Strongiloidoza; Geohelmintiazele; Fascioloza; Schistosomiaza;
Paragonimiaza; Opistorcoza; Filariozele.
Prin intermediul apei se pot transmite boli cauzate de paraziţi
a) [x] Amibiază;
b) [x] Lamblioza;
c) [ ] Hepatita;
d) [x] Balantidioza;
e) [x] Trihomoniaza.

152. Bolile bacteriene de natură hidrică

Microbiene: •Holera; •Febra tifoidă; •Dizenteria; •Leptospirozele; •Bruceloza; •Tularemia;
•Tuberculoza; •Boala diareică cauzată: - Coliformi eteropatogeni, tipurile: B4 , B5 , B6 , B7 ,
O25,O55, O87, O111; - Camphylobacter jejuni; - Yersinia enterocolitica; - Pseudomonas aeruginosa;
- Proteus vulgaris.

153. Bolile virale de natură hidrică

•Poliomielita; •Hepatita virală-A; •Conjuctivita de bazin; •Alte viroze: •ARN: •Rinovirusurile;
•Reovirusurile: •Retrovirusurile; •Lentivirusurile. •AND: •Adenovirusurile; •Parvovirusurile;
•Poxivirusurile; •Mixovirusurile.

154. Bolile parazitare de natură hidrică

Amibiaza; Lambliaza; Tricomoniaza; Strongiloidoza; Geohelmintiazele; Fascioloza; Schistosomiaza;
Paragonimiaza; Opistorcoza; Filariozele.
Prin intermediul apei se pot transmite boli cauzate de paraziţi
a) [x] Amibiază;
b) [x] Lamblioza;
c) [ ] Hepatita;
d) [x] Balantidioza;
e) [x] Trihomoniaza.

155. Căile de pătrundere a agenților patogeni în apă

156. Care tip de aprovizionare cu apă este mai performantă

Decentralizata?????????????????????

157. Ce cantitate de clor activ (%) conţine clorura de var proaspătă

Clorura de var proaspătă conţine clor activ (%)
a) [ ] 10;
b) [ ] 20;
c) [ ] 30;
d) [x] 35;
e) [ ] 45.

158. Care este indicatorul siguranţei dezinfecţiei apei potabile

Siguranţa dezinfecţiei apei poate fi determinată după
a) [ ] Miros;
b) [ ] Gust;
c) [x] Clor rezidual;
d) [ ] Turbiditate;
e) [ ] Reziduu uscat.

159. Care este concentraţia admisă a clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită centralizat
Conţinutul clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită centralizat este
a) [ ] 0,1- 0,2mg.1;
b) [x] 0,5mg.1;
c) [ ] 1 -2mg.1;
d) [ ] 2 -3mg.1;
e) [ ] 3-4 mg/l.

160. Care este avantajul sistemului centralizat de aprovizionare cu apă potabilă

Aprovizionare centralizată – Sistemul ce constă dintr-o reţea care permite aprovizionarea cu apă sub
presiune direct la consumator.
Avantaje:
1. Pot fi utilizate atât sursele subterane de apă, cât şi cele de suprafaţă;
2. Asigură cantitatea necesară de apă, la distanţe mari de sursă;
3. Oferă posibilitatea tratării apei în caz de necesitate;
4. Permite protecţia sursei, instalaţiilor şi controlul stării lor;
5. Permite controlul permanent al calităţii apei.
Dezavantaje:
1. Apar dificultăţi la supravegherea stării tehnice a reţelelor de apeduct;
2. În cazul nimeririi în reţea a agenţilor patogeni sau a toxinelor are loc afectarea unui mare număr de
populaţie.

161. Metoda care presupune eliberarea apei de substanțe radioactive

Dezactivarea apei se face în scopul îndepărtării compuşilor radioactivi. Cel maifrecvent se
folosesc schimbătorii de ioni.

162. Metoda care elimină surplusul de elemente minerale din apă

Demineralizarea
163. Metoda care presupune înlăturarea coloizilor colorați și a substanțelor dizolvate în apă
(246.În ce cazuri se aplică coagularea apei)
a) [x] La coloraţie sporită;
b) [x] În caz de turbiditate sporită;
c) [ ] La duritate mare;
d) [ ] In caz de poluare bacteriană considerabilă;
e) [ ] În caz de poluare cu substanţe toxice.

164. Caracteristicile apelor freatice

a) [x] Sunt transparente;
b) [x] Au debit mic;
c) [ ] Au compoziţie chimică stabilă;
d) [ ] Sunt bine protejate de poluare;
e) [ ] Au debit mare

165. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei

a) [ ] Fluorizarea;
b) [x] Dezinfecţia;
c) [x] Limpezirea;
d) [ ] Deferizarea;
e) [x] Decolorarea.

166. Procesele prin care se realizează autopurificarea apei

a) [x] Sedimentare;
b) [ ] Diluare;
c) [ ] Filtrare;
d) [x] Oxidare;
e) [x] Acţiunea bacteriofagilor
167. Metode de limpezire a apei potabile
a) [ ] Defluorizare;
b) [x] Decantare;
c) [x] Filtrare;
d) [x] Coagulare;
e) [ ] Dezodorare.

168. Substanţele folosite pentru coagularea apei

a) [ ] Clorul activ;

b) [x] Clorura de fier;

c) [x] Sulfatul de fier;

d) [x] Sulfatul de aluminiu;

e) [ ] Sulfatul de magneziu
169. Ce trebuie de intreprins pentru a proteja de poluare apa din fântâni
a) [ ] Se scoate cu găleata individuală;
b) [x] Se scoate cu găleata comună;
c) [x] Se scoate cu pompa;
d) [ ] Fântânile se alimentează din apele superficiale;
e) [x] În jurul fântânii se instalează un strat bătătorit de argilă.
170. Metodele de dezinfecţie a apei
a) [ ] Coagularea ;
b) [x] Clorinarea;
c) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor;
d) [x] Ozonarea;
e) [x] Tratarea cu raze ultraviolete .
171. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească orice metodă de dezinfecție a apei potabile
a) [x] Alegerea corectă a dozei de clor;
b) [x] Respectarea duratei de contract a apei cu clorul;
c) [ ] Coagularea prealabilă a apei;
d) [ ] Filtrarea apei;
e) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor.
172. Metodele și mijloacele fizice de dezinfecție a apei
a) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;
b) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;
c) [ ] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;
d) [x] Tratarea cu radiaţii ionizante;
e) [x] Fierberea.
173. Sursele pentru aprovizionarea decentralizată (locală) a populației cu apă potabilă
174. Sursele pentru aprovizionarea centralizată a populației cu apă potabilă
a) [ ] Apele atmosferice;
b) [x] Sursele deschise;
c) [ ] Apele freatice;
d) [x] Apele interstratulare;
e) [ ] Apa desalinizată a mărilor.
175. Tipurile de apă care pot fi folosite de către om în scop potabil
176. Factorul principal în apariția patologilor alimentare
177. Cauza (definiţia) subalimentaţiei; hiperalimentaţiei; alimentaţiei calitativ neadecvate; alimentaţiei
neechilibrate
Subnutriţia reprezintă:
a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive in raţia alimentară;
d) [x] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute in rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme
Hiperalimentaţia reprezintă:
a) [x] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive in raţia alimentară;
d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute in rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
microorganisme.
Alimentaţia calitativ neadecvată reprezintă:
a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b) [x] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe
nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive in raţia alimentară;
d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute in rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
microorganisme.
Alimentaţia neechilibrată reprezintă:
a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;
c) [x] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive in raţia alimentară;
d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute in rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
microorganisme.
178. Consecinţele hiperalimentaţiei;
Consecinţele hiperalimentaţiei sunt:
a) [x] obezitatea;
b) [ ] incetinirea ritmului de creştere la copii;
c) [x] fluoroza;
d) [ ] incetinirea metabolismului;
e) [ ] scăderea in greutate.
Consecinţele hiperalimentaţiei sunt:
a) [ ] reducerea masei musculare;
b) [ ] micşorarea productivităţii muncii;
c) [x] unele hepatite cronice;
d) [x] diabet zaharat;
e) [ ] scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocivităţi de
mediu.
179. Formele etiologice ale patologiilor alimentare (subnutriţiei)
180. Tipurile de patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS)
a) [x] Cauzate de hiperalimentaţie;
b) [x] Cauzate de subalimentaţie;
c) [x] Cauzate de insuficienţa unuia sau a mai multor trofine;
d) [ ] Intoxicaţiile alimentare;
e) [x] Cauzate de nerespectarea regimului alimentar.
181. Consecinţele subnutriţiei;
Consecinţele subnutriţiei sunt:
a) [ ] obezitatea;
b) [x] incetinirea ritmului de creştere la copii;
c) [ ] fluoroza;
d) [x] incetinirea metabolismului;
e) [x] scăderea in greutate.
Consecinţele subnutriţiei sunt:
a) [x] reducerea masei musculare;
b) [x] micşorarea productivităţii muncii;
c) [ ] unele hepatite cronice;
d) [ ] diabet zaharat
e) [x] scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocevităţi de
mediu.
182. Specialiștii care trebuie să supravegheze patologiile alimentare
183. Formele etiologice ale subnutriţiei; formele hiperalmentaţiei
Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:
a) [x] guşa endemică;
b) [x] ateroscleroza;
c) [x] rahitismul;
d) [ ] diabet;
e) [x] avitaminozele.
Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:
a) [x] caria dentară;
b) [ ] fluoroză;
c) [x] colelitiaza;
d) [x] anemiile nutriţionale;
e) [x] hipovitaminozele.
Formele hiperalmentaţiei sunt:
a) [ ] secundară;
b) [x] absolută;
c) [ ] rahitismul;
d) [ ] primară;
e) [x] relativă.
184. Măsurile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare
Măsurile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare care sunt în
imagine.
a) curăţarea, spălarea
b) regimul termic
c) separarea, pregătirea cateriei prime
d) consumarea
e) !prelucrarea termic

185. Consecințele consumului exagerat de proteine; glucide

Surplusul de proteine in alimentaţie condiţionează
a) [x] Dereglarea funcţiei ficatului;
b) [x] Dereglarea funcţiei rinichilor;
c) [x] Influenţează dezvoltarea microflorei intestinale;
d) [ ] Scăderea metabolismului bazal;
e) [x] Dereglarea funcţiei sistemului nervos.
186. Măsura de prim ajutor suspectatului de botulism
a) [ ] Administrarea de antipiretice;
b) [ ] Administrarea de laxative;
c) [x] Administrarea serului antibotulinic polivalent;
d) [ ] Spălături gastrice;
e) [ ] Administrarea antibioticelor.
187. Măsura primordială de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare
a) [ ] Păstrarea incorectă a produselor alimentare;
b) [ ] Nerespectarea termenilor de păstrare şi realizare;
c) [ ] Nerespectarea igienei individuale de către personalul blocului alimentar;
d) [x] Preintampinarea contaminării produselor alimentare;
e) [ ] Pregătirea culinară incorectă a produselor alimentare .

188. Micotoxicoze, bacteriotoxicoze

Numiţi formele micotoxicozelor:
a) [x] fuzariotoxicoza;
b) [x] ergotismul;
c) [ ] echinococoza;
d) [ ] balantidioza;
e) [x] aflotoxicoza.
Alegeţi bacteriotoxicozle:
a) !stafilococice
b) streptococice
c) !botulism
d) salmoneloză
e) fuzariotoxicoză
189. Agenții cauzali ai micotoxicozelor; toxiinfecţiilor
Micotoxicozele sunt cauzate de
a) [ ] B. perfrighens;
b) [x] Claviceps purpurea;
c) [x] Rhizopus;
d) [x] Aspergillus flavus;
e) [ ] Cl. botulinum.
Germeni patogeni-agenţi ai toxiinfecţiilor sunt
a) [ ] Stafilococul enterotoxigen;
b) [x] Cl. perfringens;
c) [x] E. Coli;
d) [ ] Salmonelele;
e) [ ] Cl. Botulinum.
190. Semnele caracteristice botulismului
a) [ ] artralgii;
b) [x] dereglări de vorbire;
c) [x] diplopie;
d) [x] dereglare a deglutiţiei;
e) [x] midriază.
191. Semnele caracteristice intoxicaţiei stafilococice
a) [ ] To C corpului creşte brusc;
b) [x] Greţuri, vomă, dureri acute in epigastru;
c) [x] To
C corpului normală;
d) [x] Diaree extenuantă;
e) [ ] Constipaţi.
192. Principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene (microbiene)
a) [x] Prevenirea pătrunderii germenilor patogeni in produsele alimentare;
b) [x] Prevenirea inmulţirii germenilor patogeni in produsele alimentare (to, termen de
intrebuinţare ş.a.);
c) [x] Distrugerea germenilor patogeni prin măsuri de preparare culinară;
d) [ ] Imunizarea populaţiei;
e) [x] Izolarea sursei de provocare a intoxicaţiilor.
193. Particularităţile intoxicaţiilor alimentare
a) [x] Apar de obicei subit;
b) [x] Au o oarecare perioadă de incubaţie;
c) [x] Sunt patologii necontagioase;
d) [ ] Sunt patologii contagioase;
e) [x] Se prezintă ca afecţiune in masă.
194. Patologiile persoanelor care pot contamina alimentele cu stafilococi
a) [x] amigdalită;
b) [x] furuncul;
c) [x] plăgi purulente;
d) [ ] gastrită;
e) [x] panariciu.
195. Tipurile intoxicaţiilor alimentare (clasificarea)
a) [x] de etiologie necunoscută;
b) [x] microbiene;
c) [ ] virale;
d) [x] nemicrobiene;
e) [ ] parazitare.
196. Condiţiile de care depinde apariţia intoxicaţiilor alimentare microbiene
a) [x] particularităţile fizice ale alimentului;
b) [ ] ora consumării alimentelor;
c) [x] gradul de rezistenţă a organismului faţă de germeni;
d) [x] contaminarea masivă a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine;
e) [x] specia şi gradul de virulenţă a microorganismelor sau tulpinelor lor.
197. Stratul atmosferic care acționează preponderent asupra organismului uman
a) [ ] Stratosfera;
b) [x] Troposfera;
c) [ ] Termosfera;
d) [ ] Exosfera;
e) [ ] Heterosfera.
198. Definiţia microclimatului, aclimatizării
Definiţia corectă a microclimatului este
a) [x] Totalitatea factorilor fizici (temperatură, umiditate, curenţi de aer) al aerului dintr-un
spaţiu limitat;
b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului din incăpere;
c) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din regiunea dată;
d) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului determinaţi in momentul dat;
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului şi telurici din regiunea dată.
Care enunţuri sunt corecte pentru definiţia aclimatizăriiS
a) [x] Aclimatizarea este un proces social, biologic de adaptare activă a organismului la
condiţii climatice noi;
b) [ ] Aclimatizarea nu depinde de alimentaţie, condiţiile de muncă şi de trai;
c) [x] Procesul de aclimatizare decurge in 3 faze;
d) [x] Aclimatizarea poate fi inlesnită cu anumite măsuri curativ-profilactice;
e) [ ] Aclimatizarea poate fi numai favorabilă.
199. Mecanismul de adaptare la noile condiţii de muncă şi/sau habituale
200. Procesul care demonstrează influenţa umidităţii aerului asupra organismului
Influenţa umidităţii scăzute a aerului asupra organismului
a) [ ] Menţine constantă temperatura corpului;
b) [x] Măreşte termoliza prin evaporare;
c) [ ] Micşorează termoliza prin evaporare;
d) [ ] Măreşte termoliza prin convecţie;
e) [ ] Sporeşte termogeneza.
201. Condiția apariţiei epidemiilor de gripă şi scarlatină
202. Caracteristicile Igienei aerului
203. În ce situaţie utilizăm informaţiile despre direcţia predominantă a vântului (roza frecvenţei
vânturilor)
a) !selectarea locului amplasării unui spital
b) neutralizarea factorilor nocivi din saloane
c) determinarea vitezei de mişcare a aerului
d) compararea rezultatele analizelor diferitor probe
e) dterminarea numărul de zile fără vânt
204. Bolile legate de mediu
205. Afirmaţiile importanţei igienice ale aerului
206. Reacţiile ce se produc în organism în timpul supraîncălzirii
207. La ce contribuie viteza mare de mişcare a aerului
a) [ ] Stimulează termoliza prin iradiere;
b) [x] Stimulează termoliza prin evaporare;
c) [x] Stimulează termoliza prin convecţie;
d) [ ] Duce la supraincălzirea organismului;
e) [ ] Micşorează termogeneza.
208. Efectele influenţăei concentraţiilor mari de ioni negativi în mediu
a) [x] Tonizantă;
b) [x] Stimulează metabolismul;
c) [x] Stimulează funcţia sistemului nervos central;
d) [ ] Reduc capacitatea de muncă;
e) [ ] De inhibiţie generală.
209. Efectele influenţăei ionilor pozitivi
210. Măsurie de prevenire a acţiunii microclimatului nefavorabil