Enunțuri pentru testare la disciplina IGIENĂ GENERALĂ,

Facultatea Medicina nr.1

2020-2021

INTRODUCERE
1.Sanitarie – noţiune.
a) [ ] Ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
b) [ ] Ştiinţa care studiază factorii de mediu;
c) [x] Activitatea practică a medicinei preventive;
d) [ ] Un complex de măsuri profilactice;
e) [ ] Un complex de normative igienice.
2.Profilaxie – noţiune.
a) [ ] O ştiinţă care îşi are scopul de prevenţie a maladiilor contagioase;
b) [ ] Un complex de măsuri medicale întru tratarea maladiilor;
c) [x] Un complex de măsuri medicale şi sanitare pentru prevenţia apariţiei bolilor şi
menţinerea sănătăţii;
d) [ ] Activitatea practică a medicilor întru tratarea bolilor profesionale;
e) [ ] Activitatea practică a medicilor curativi întru prevenirea bolilor profesionale.
3.Igienă – definiţie.
a) [x] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
b) [ ] Igiena este un complex de măsuri profilactice;
c) [ ] Igiena este activitatea practică a medicinei preventive;
d) [x] Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii;
e) [ ] Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei.

a) [ ] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;

b) [x] Igiena este un complex de măsuri profilactice;
c) [x] Igiena este activitatea practică a medicinei preventive;
d) [ ] Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii;
e) [ ] Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei.
4.Tipurile de profilaxie.
a) [x] Primară;
b) [x] Secundară;
c) [x] Terţiară;
d) [ ] Determinantă;
e) [ ] Protectorie.

5.Profilaxia primară – scopul.

a) [x] Prevenirea apariţiei bolii;
b) [x] Înlăturarea completă a factorului nociv;
c) [x] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi
reabilitarea lor.
6.Profilaxia secundară – scopul.
a) [ ] Prevenirea apariţiei bolii;
b) [ ] Înlăturarea complexă a factorului nociv;
c) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
d) [x] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi
reabilitarea lor
7.Profilaxia terţiară – scopul.
a) [ ] Prevenirea apariţiei bolii;
b) [ ] Înlăturarea complexă a factorului nociv;
 c) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
e) [x] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi
reabilitarea lor

8.Normativ igienic – noţiune.

a) [ ] Factorul de origine antropogenă ce poate avea acţiunea nocivă asupra sănătăţii;
b) [ ] Factorul de origine naturală ce nu este indispensabil pentru organism;
c) [ ] Factorul natural care este necesar organismului uman;
d) [x] Diapazonul strict determinat al factorului de mediu care acţionează în mod optim
sau
este inofensiv pentru activitatea şi sănătatea omului;
e) [ ] Factorul nociv ce poate avea acţiune mutagenă, cancerigenă, embriotoxică.
9.Factorii biologici ai mediului înconjurător.
-virusuri,bacterii.
Factorii de mediu:
1. externi – factorii ce acționează asupra organismului din exterior
a) fizici
b) chimici – elemente și substanțe chimice naturale sau sintetizate de om.
c) biologici – bacteriile, virușii.
d) sociali – rezultatul acțiunii omului asupra mediului sau al interrelațiilor dintre oameni
2. interni – factorii genetici,constituționali care determina afectiunile genetice.
Indiferent de originea și felul lor se împart în:
a)sanogeni – acei care au acțiune benefică asupra organismului, contribuind la
menținerea și fortificarea sanatatii. Cunoașterea lor are o importanță deosebită în
menținerea și ameliorarea sanatatii.
b) patogeni – acei care au acțiune nefavorabilă asupra organismului și duc la alterarea
stării sănătății. Cunoașterea lor oferă posibilitatea de a-i înlătura și a limita acțiunea lor
asupra organismului. Profesorul român Manescu considera f. patogeni f. de risc sau
capabili de a produce imbolnavirea.
După gradul de influență asupra organismului f. de risc au fost clasificati in:
1) modul de viata nesanatos – supraalimentatia, fumatul, folosirea drogurilor,
alcoolizarea, abuzul de medicamente, modul de viata sedentar
2) factori biologici – ereditari și predispunerea personală
3) mediul ambiant nefavorabil, condițiile climaterice nefavorabile, poluarea intensă a
aerului, schimbări ale conditiilor climaterice, expunerea excesiva la razele solare etc.
4) factori de risc legați de asistență medicală – competenta profesionala, asistenta
medicala târzie.
10. Tipurile de normative igienice.
a) [x] Maxim admise;
b) [ ] Minim admise;
c) [x] Optime;
d) [x] Temporare;
e) [ ] Raţionale.
11. Obiectivele igienei individuale.
a) [x] Respectarea regimului de muncă şi odihnă;
b) [x] Alimentaţia raţională;
c) [x] Menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii;
d) [ ] Profilaxia bolilor profesionale;
e) [x] Ocupaţia cu sportul, călirea.
12.Metodele de cercetare aplicate în igienă.
I.Metode de cercetare a factorilor de mediu
1)observație sanitară (descrierea, avertizarea sanitară). O descriere a obiectului de fata.
2) metodele organoleptice, ce depind de acuitatea organelor de simt a cercetătorilor, care ne
dau precis date despre starea obiectelor, dar nu și cantitatea.
3)metodele de laborator, începând cu metodele fizice, ca determinarea temperaturii,
umeditatii etc.
4)metodele chimice, pentru determinarea componentei chimice a substantelor.
5) metodele biologice – cercetările microbiologice, parazitologice etc.
II.Metode de cercetare a reacției organismului la acțiunea acestor factori:
1)metode fiziologice, care se folosesc la manifestările funcționale ca răspuns la modificările
mediului
2)metode clinice și de laborator pentru aprecierea dereglărilor ce se produc în organism sub
acțiunea factorilor nocivi
3)metode epidemiologice la cercetarea fenomenelor morbide care au un caracter de masa cu
scopul de a indica mijloacele de combatere și profilaxie.

IGIENA ALIMENTAŢIEI
12. Proprietăți, ce nu le posedă vitaminele.
!!!Eu notez pe cele care le posedă,tu le excluzi pe cele care nu par a fi valabile.
-Vitaminele nu eliberează energie şi nu furnizează material plastic.
-Prezenţa lor însă este indispensabilă desfăşurării normale a proceselor metabolice
generatoare de energie şi a celor anabolice morfogenetice.
-Vitaminele sunt considerate biostimulatori şi sunt incluse în grupa substanţelor
active, ca şi enzimele şi hormonii;
-Vitaminele se sintetizează, în fond, în plante. Organismul uman le obţine nemijlocit
din alimentele vegetale sau, indirect, din produsele alimentare animaliere.
13. Sursele de vitamine pentru organism
-fructe,legume;
-carne;
-lactate,cașcavaluri,unt;
-ouă;
-cereale integrale.
În dependență de tipul de vitamină necesară.
14. Rolul vitaminelor în organismul uman.
-asigură funcția de cataliazatori;
-sporesc procesele de construcție și regenerare a țesuturilor;
-determină buna funcționare a proceselor metabolice și le mențin la nivel optim.
15. Factorii ce asigură un aport corespunzător de vitamine în organism
o raţie alimentară echilibrată în structura ei proteică, lipidică şi glucidică, alcătuită din
alimente care şi-au păstrat valoarea nutritivă iniţială, asigură şi un aport corespunzător
de vitamine.
16. Rolul biologic al vitaminei A.
a) [x] Influenţează creşterea organismului;
b) [x] Normalizează diferenţierea epiteliului;
c) [x] Intră în structura pigmenţilor retinieni;
d) [ ] Influenţează sinteza lipidelor;
e) [ ] Influenţează sinteza glucidelor.
17. Surse alimentare de vitamina A nu sunt:
a) [x] Morcovi;
b) [ ] Unt;
c) [x] Fructe;
d) [x] Ceapă verde;
e) [x] Ardei dulci.
Surse alimentare de vitamina A-vitamina A se găseşte exclusiv în alimente de
origine animală: lapte, unt, brânzeturi, ouă, peşte gras. Carotenul se conţine în
alimente de origine vegetală: morcovi, roşii, verdeţuri, unele fructe.
18. Manifestările hipervitaminozei A.
a) [x] Cefalee;
b) [x] Anorexie;
c) [x] Căderea părului;
d) [x] Fragilitate şi dureri osoase;
e) [ ] Keratoconjunctivită
Consecinţe ale hipervitaminozei A nu sunt
a) [ ] Cefalee;
b) [ ] Anorexie;
c) [ ] Căderea părului;
d) [ ] Fragilitate şi dureri osoase;
e) [x] Keratoconjunctivită.
19. Organele de depunere a rezervelor de vitamina A.
a) [x] Da, în ficat;
b) [ ] Nu;
c) [ ] Da, în intestin;
d) [ ] Da, în ţesutul adipos;
e) [ ] Da, în oase.
20. Manifestările hipovitaminozei D.
a) [ ] Ciroza ficatului;
b) [x] Rahitizm la copii;
c) [x] Hipotonie musculară;
d) [x] Osteomalacie;
e) [ ] Hipercalciemie.
21. Manifestarea hipervitaminozei D.
a) [x] Diaree;
b) [x] Cefalee;
c) [ ] Rahitism;
d) [ ] Osteoporoză;
e) [x] Depuneri de calciu în țesuturi

22. Surse de vitamina D.

Vitamina D naturală se găseşte numai în produse de origine animală
Vitamina D se conține în cantități mari în untura de pește,ficat de animale și
pește,lapte și produse lactate grase,gălbenuș de ou.

23. Rolul biologic al vitaminei E.

-mențin integritatea și funcția membranelor celulare,mitocondriilor și lizozomilor;
-normalizează și stimulează funcția musculară;
-au funcție de antioxidare(previn oxidarea acizilor grași,lipidelor celulare și vitaminei
A)
- împreună cu seleniul şi tiaminoacizii, ea participă la sinteza unui factor
hepato-protector;
-asigură buna funcționare a gonadelor-vitamina E-vitamina fertilității.
24. Manifestările hipovitaminozei E.
-apar leziuni degenerative ale fibrelor musculare, cu ştergerea striaţiunilor şi
înlocuirea lor cu un ţesut fibrös.
- scăderea rezistenţei hematiilor la acţiunea unor factori hemolizanţi şi la apariţia unei
anemii macrocitare.
25. Sursele vitaminei E.
Tocoferolii sunt sintetizaţi de către plante. Ei se concentrează în grăsimile din
embrionul seminţelor, protejând de oxidare acizii graşi nesaturaţi. Cele mai bogate
surse de vitamina E sunt deci uleiurile extrase din seminţe (porumb,
floarea-soarelui, soia ş.a), pâinea neagră, fasolea uscată, mazărea.În cantităţi mai mici
se găseşte în ficat, carne, lapte, unt, smântână, brânzeturi grase, ouă.
26. Surse de vitamina K.
Sursa principală a vitaminei К este sinteza microbiană.
Alimentele cele mai bogate în vitamina К sunt legumele verzi (spanac, salată, lobodă,
mărar etc.), gălbenuşul de ou şi ficatul.
27. Vitaminele liposolubile.
a) [x] Retinol;
b) [ ] Tiamină;
c) [ ] Piridoxină;
d) [x] Tocoferoli;
e) [ ] Acid ascorbic.
28. Vitaminele hidrosolubile.
a) [x] C,P;
b) [x] B1, B2, B6, B12;
c) [x] B15, B4, B8;
d) [ ] A;
e) [ ] D.
29. Substanțe cu efecte vitaminice.
a) [ ] Proteinele;
b) [ ] Lipidele;
c) [ ] Glucidele;
d) [x] Vitaminele;
e) [x] Microelementele
altele-adenină,flavonoizii,acidul para-aminobenzoic,acid pangamic,holina,izotina,
30. Factorii care condiționează pierderea vitaminelor hidrosolubile.
Deoarece sunt solubile în apă, ele se pot pierde uşor în timpul preparării culinare sau
industriale: spălarea, păstrarea şi fierberea în apă şi nefolosirea acestei ape.
31. Căile de eliminare a vitaminelor hidrosolubile.
-prin urină(cel mai des).
-și transpiraţiile abundente şi repetate sunt o importantă cale de pierdere vitaminică.
32. Manifestările hipovitaminozei A.
-scăderea capacității de adaptare vizuală în întuneric și amurg(cecitatea
nocturnă,fiziologia,vă rog,v studio);
-tegumentele îşi pierd aspectul catifelat, devin aspre, se îngroaşă.
-hipercheratoza este intensă în jurul foliculilor piloşi (aspect de „piele de găină” sau
de „broască râioasă”). Procesul de cheratinizare cuprinde şi mucoasa bucală,
gingivală, conjunctivală, a aparatului respirator, a căilor urinare.
În stadiu avansat:
-lezarea corneei;
-xeroftalm-lăcrimare excesivă;
-cheratomalația-opacifierea corneei.
33. Consecințele hipervitaminozei D.
a) [x] Diaree;
b) [x] Cefalee;
c) [ ] Rahitism;
d) [ ] Osteoporoză;
e) [x] Depuneri de calciu în ţesuturi.
34. Manifestările hipovitaminozei B1.
-oboseală precoce;
-tahicardie;
-lipsa apetitului;
-dureri musculare.
35. Manifestările bolii "beri-beri".
-polineurită alimentară:
-extenuare generală;
-senzație de slăbiciune în picioare;
 -uneori paralizii.
-tulburări cardiovasculare (tahicardie, dispnee la efort şi palpitaţii)
-manifestări digestive (anorexie, constipaţie)

36. Rolul biologic al vitaminei B1.

a) [x] Implicată în metabolismul glucidelor;
b) [x] Implicată în metabolismul proteinelor;
c) [x] Implicată în metabolismul lipidelor;
d) [ ] Reglează sinteza acidului arahidonic;
e) [ ] Implicată în metabolismul sărurilor minerale

37. Surse de vitamina B1.

a) [ ] Orez decorticat;
b) [x] Pâine coaptă din făină de calitate inferioară, secară;
c) [x] Cerealiere ;
d) [x] Drojdie de bere;
e) [x] Leguminoase uscate.

38. Rolul biologic al vitaminei D3.

-favorizează absorbţia calciului din intestinul subţire şi depunerea lui în oase.

a) [x] Reglează metabolismul calciului şi fosforului;

b) [ ] Reglează metabolismul glucidelor;
c) [x] Stimulează creşterea şi dezvoltarea fizică;
d) [x] Vitamină antirahitică;
e) [ ] Este un antioxidant.
39. Rolul biologic al vitaminei B2.
-se implică în respirația celulară;
-participă la sinteza lipidelor și proteinelor;
-participă la sistemele fermentative care realizează procesele oxido-reducătoare la
nivelul celulelor;
-joacă un rol important în procesele de creştere şi regenerare a ţesuturilor, de
vindecare a rănilor;
-are rol în percepția vizuală.

a) [ ] Reglează hematopoeza;
b) [x] Reglează respiraţia tisulară;
c) [x] Este parte componentă a enzimelor implicate în reacţiile de oxidoreducere;
d) [x] Este implicată în metabolismul proteinelor;
e) [ ] Contribuie sinteza colagenului.
40. Manifestările hipovitaminozei B2.
-modificări ale troficităţii buzelor (cheilita), care se manifestă prin culoarea roşie, se
fistulează, sângerează şi formează cruste;
-apariția exemei seboree pe nas,după urechi;
-fotofobie,lăcrimare,cheratită;
-uneori dereglări ale hematopoiezei.
41. Produse surse de riboflavină.
produsele de origine animală: ficatul, carnea, laptele şi derivatele lui, ouăle. în
cantităţi mai mici: pâinea neagră, legumele şi fructele, leguminoasele uscate. Un
conţinut foarte mare de riboflavină îl are drojdia de bere.
42. Manifestările severe al hipovitaminozei PP.
a) [ ] Convulsii;
b) [x] Dermatite;
c) [x] Diaree;
d) [x] Demenţă;
e) [ ] Cefalee.
43. Sursele de vitamina PP.
Sursele cele mai bogate în vitamina PP sunt carnea, preparatele din came, laptele şi
brânzeturile, ouăle. Cantităţi mai mici conţin legumele, fructele, leguminoasele uscate
şi cerealele, cu excepţia porumbului, care este pelagrogen, deoarece o parte din
vitamina PP este legată într-o formă puţin absorbativă, iar proteina sa este lipsită de
triptofan şi dezechilibrată în ceilalţi aminoacizi esenţial
 45. Funcțiile vitaminei C în organism.
a) [x] Măreşte rezistenţa organismului;
b) [x] Ia parte la sinteza fibrelor de colagen;
c) [x] Ia parte la reacţiile de oxido-reducere;
d) [ ] Contribuie sinteza glucidelor;
e) [ ] Contribuie sinteza aminoacizilor.
46. Cauzele hipovitaminozei C în perioada iarnă-primăvară.
a) [ ] Scade rezistenţa organismului;
b) [x] Conţinutul redus de vitamină în produse alimentare;
c) [ ] Creşte radiaţia ultravioletă;
d) [ ] Temperatura rece a mediului;
e) [ ] Presiunea atmosferică scăzut.
47. Necesarul diurn de vitamina C pentru un adult.
a) [ ] 10-20mg;
b) [ ] 20-50mg;
c) [ ] 50-70mg;
d) [x] 70-100mg;
e) [ ] 120-140 mg.
48. Rolul biologic al vitaminei C.
a) [x] Măreşte rezistenţa organismului;
b) [x] Ia parte la sinteza fibrelor de colagen;
c) [x] Ia parte la reacţiile de oxido-reducere;
d) [ ] Contribuie sinteza glucidelor;
e) [ ] Contribuie sinteza aminoacizilor.
49. Sursele de vitamina C.
a) [x] Cartofi;
b) [ ] Morcov;
c) [x] Varză;
d) [ ] Ceapă;
e) [ ] Citrice.cred că acest răspuns tot este potrivit,conțin între 40-60 mg/100 g de
produs.
Alte produse-Măceş uscat,Coacăză neagră,Pătrunjel verde,Mărar verde,Fragi,Varză
albă,Varză roşie,Măcriş,Mere de iarnă,Citrice,Ceapă,Ceapă verde,Cartofi,Morcovi.
50. Condițiile de inactivare a vitaminei C.
a) [x] Mediul alcalin;
b) [ ] Mediul acid;
c) [x] Oxigenul;
d) [x] Sărurile metalelor grele;
e) [x] Temperaturi ridicate.
51. Sursele beta-carotenului.
-morcov;
-dovleac;
-spanac;
-cartofi dulci;
-mango;
-pepene galben;
-ardei gras.

CM Numiți produsele furnizoare de caroteni :

a) carne
b) !ardei graşi
c) frişcă
d) !măcieş
e) !spanac

52. Proprietățile tocoferolului.

-mențin integritatea și funcția membranelor celulare,mitocondriilor și lizozomilor;
-normalizează și stimulează funcția musculară;
-au funcție de antioxidare(previn oxidarea acizilor grași,lipidelor celulare și vitaminei
A)
- împreună cu seleniul şi tiaminoacizii, ea participă la sinteza unui factor
hepato-protector;
-asigură buna funcționare a gonadelor-vitamina E-vitamina fertilității.

53. Rolul esențial al vitaminei K.

Vitamina К intervine în coagularea sângelui, participând la sinteza hepatică a patru
factori ai coagulării: protrombina (II), proconvertina (VII), factorul Christmas (IX) şi
factorul Stuard (X). Buna funcţionare a ficatului este necesară pentru a se realiza sinteza
acestor factori.
54. Obiectivele igienei alimentației:
1. cunoaşterea şi punerea în valoare a efectelor favorabile ale alimentaţiei asupra stării
de sănătate;
2. diminuarea sau înlăturarea riscului că produsele alimentare pot să devină factori
dăunători pentru consumatori.
55. Substanțe nutritive surse de material plastic și energetic.
a) [x] Sărurile mineral;
b) [ ] Vitaminele;;
c) [X] Lipidele;
d) [X] Glucidele;
e) [x] Proteinele.
Adică: -plastic-săruri minerale,proteine.
-energetic-glucide,lipide.
56. Substanțele nutritive cu efect catalizator.
a) [ ] Proteinele;
b) [ ] Lipidele;
c) [ ] Glucidele;
d) [x] Vitaminele;
e) [x] Microelementele
57. Importanța biologică a colesterolului.
a) [x] Este precursor al bilei;
b) [x] Este precursor al ergocalciferolului;
c) [x] Este parte componentă al celulelor nervoase;
d) [ ] Întră în structura vaselor sangvine;
e) [ ] Intră în structura muşchilor striaţi.
58. Alimente furnizoare de proteine biologic superioare.
a) [ ] Pâine;
b) [x] Lapte;
c) [ ] Legume;
d) [x] Peşte;
e) [x] Carne.
59. Indicatorii de apreciere a valorii nutritive a legumelor.
60. Indicatorii de apreciere a valorii nutritive a fructelor.
pentru ambele 59 și 60
 c) [x] Conţinutul de săruri minerale;
d) [x] Conţinutul de vitamine;
61. Condițiile alimentației echilibrate.
a) [x] Valoare energetică necesară a raţiei alimentare asigurată de consumul adecvat al
proteinelor, lipidelor şi glucidelor;
b) [ ] Corespunderea componenţei alimentelor statusului fermentativ al organismului;
c) [x] Raport optim între substanţe nutritive şi substanţe biologic active;
d) [ ] Regim optim de alimentare;
e) [ ] Alimente calitative.
62. Indicii de apreciere al alimentației individuale.
a) [x] Masa reală corespunde celei ideale;
b) [x] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare;
c) [x] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din raţia
alimentară;
d) [ ] Calitatea produselor din raţia alimentară;
e) [ ] Regimul alimentaţiei.
63. Substanțele nutritive cu funcție energogenă.
a) [ ] Sărurile minerale;
b) [ ] Vitaminele;
c) [x] Lipidele;
d) [x] Glucidele;
e) [ ] Proteinele.
64. Substanțele nutritive cu funcție preponderent plastică.
a) [x] Sărurile mineral;
b) [ ] Vitaminele;;
c) [ ] Lipidele;
d) [ ] Glucidele;
e) [x] Proteinele
65. Substanțele nutritive cu efect catalitic.
a) [ ] Proteinele;
b) [ ] Lipidele;
c) [ ] Glucidele;
d) [x] Vitaminele;
e) [x] Microelementele
66. Substanțele nutritive esențiale.
a) [x] Aminoacizii esenţiali;
b) [ ] Lipidele;
c) [x] Acizii graşi polinesaturaţi;
d) [x] Vitaminele;
e) [x] Sărurile mineral
67. Substanțele substituente.
a) [x] Glucidele;
b) [x] Lipidele;
c) [ ] Vitaminele;
d) [ ] Sărurile minerale;
e) [ ] Aminoacizii esenţiali.
68. Consecințele surplusului de vitamine în alimentație.
Hipervitaminoza se referă la o depozitare în cantități anormal de mari a vitaminelor în
corp, cu efecte toxice asupra organismului.
În general, vitaminele ating un nivel toxic în urma unui aport excesiv de suplimente
alimentare (extracte din plante și substanțe derivate din țesuturi animale), vitamine
sintetice sau naturale, alimente îmbogățite cu vitamine și consum exagerat de legume
sau fructe bogate într-un anumit tip de vitamină, administrate separat sau combinate.
 Este mai periculos excesul de vitamine liposolubile.
Toxicitatea depinde de tipul vitaminei.

69. Grupul de populație la care se referă chirurgii, conform "Normativele

consumului de energie şi cantitatea necesară de alimente".
a) [ ] Unu;
b) [ ] Doi;
c) [x] Trei;
d) [ ] Patru;
e) [ ] Cinci.

70. "Normativele consumului de energie" pentru populaţia adultă.

a) [ ] Două grupuri;
b) [ ] Trei grupuri;
c) [ ] Patru grupuri;
d) [x] Cinci grupuri.

71. Nutrimentele care necesită o cantitate mai mare de energie pentru digestie.
a) [x] Proteinelor;
b) [ ] Lipidelor;
c) [ ] Glucidelor;
d) [ ] O alimentaţie mixtă;
e) [ ] O alimentaţie raţională.
72. Factorii care determină valoarea biologică a proteinelor.
a) [ ] De conţinutul fosfoproteinelor;
b) [ ] De diversitatea aminoacizilor;
c) [x] De conţinutul aminoacizilor esenţiali;
d) [x] De raportul dintre aminoacizii esenţiali şi neesenţiali;
e) [ ] De conţinutul calciului.
73. Factorii ce se vor lua în considerație pentru calculul necesității de energie și
trofine.
a) [x] Gradul efortului fizic;
b) [x] Masa ideală a corpului;
c) [x] Vârsta, sexul;
d) [x] Metabolismul bazal;
e) [ ] Regimul alimentar.
74. Produse – surse de fibre alimentare.
a) [x] Crupele de popuşoi;
b) [ ] Cartofii;
c) [ ] Crupele de griş;
d) [x] Crupele de ovăs;
e) [x] Crupele de hrişcă.
75. Consecințele insuficienței fibrelor alimentare în alimentație.
a) [x] Aterosclerozei;
b) [ ] Hemeralopiei;
c) [ ] Bolii Kwashiorkor;
d) [x] Cancerului intestinului gros;
e) [x] Obezităţii.
76. Rolul acizilor grași polinesaturați în alimentație.
a) [x] Reduc nivelul colesterolului în sânge;
b) [x] Stimulează activitatea unor enzime;
c) [ ] Măresc nivelul colesterolului în sânge;
 d) [x] Întră în structura lipidelor de construcţie;
e) [ ] Formează cu colesterolul esteri .
77. Influența masei corporale asupra metabolismul bazal.
a) [ ] Surplusul de masă accelerează metabolismul bazal;
b) [x] Surplusul de masă încetineşte metabolismul bazal;
c) [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele cu musculatura bine dezvoltată;
d) [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele slabe;
78. Factorii de care se va ține cont la recomandarea alimentației raționale.
a) [x] Greutatea corpului;
b) [x] Vârstă;
c) [x] Condiţiile climatice;
d) [x] Sex;
e) [ ] Pofta de mâncare.
79. Produsele furnizoare de proteine cu valoarea biologică superioară.
a) [ ] Pâinea;
b) [x] Carnea şi derivatele ei;
c) [x] Laptele şi produsele lactate;
d) [ ] Fructele şi legumele;
e) [x] Ouăle.
80. Produsele furnizoare de glucide nedigerabile (fibre alimentare).
a) [x] Fructe;
b) [x] Legume;
c) [ ] Carne;
d) [ ] Pâine albă;
e) [x] Pâine neagră.
81. Ce reprezintă alimentaţia calitativ neadecvată.
a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b) [x] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe
nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
microorganisme.
82. Ce reprezintă alimentaţia neechilibrată.
a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe
nutritive;
c) [x] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
microorganisme
83. Consecințele lipsei proteinelor în alimentație.
a) [x] Dereglarea sistemelor fermentative;
b) [x] Scăderea metabolismului bazal;
c) [x] Scăderea termogenezei;
d ) [x] Dereglări ale funcţiei sistemului endocrin;
e) [ ] Accelerarea metabolismului bazal.
84. Sindromul Kwashiorcor – cauzele.
Reprezintă malnutriție cronică-lipsa de proteine.
85. Aminoacizii esențiali.
-Valina;
-Leucina;
-Izoleucina;
 -Fenilalanina;
-Triptofan;
-Metionina;
-Treonina;
-Lizina.
86. Clasele proteinelor după valoarea biologică.
Din punct de vedere al valorii biologice proteine se clasifică:
-Proteine de clasa I (complete), cu valoarea biologică superioară, care au caracteristic
în componenta lor toți AA esentiali si care se găsesc în proporții optime pentru
organism: P de origine animaliera: ouă, carne, lapte și brânzeturi.
-Proteine de clasa II (parțial complete), conțin în molecula lor toți AA esentiali, dar
nu se afla in proportii optime pentru organism – se gasesc in alimentele de origine
vegetala: legume, fructe, leguminoasele uscate, cerealele.
-Proteine de clasa III (incomplete) – valoare biologică inferioară, nu contin toti AA și
nu se află în raport optim.
O altă clasificare :
1.Proteine simple (haloproteine) – intra in compozitia hemoglobinei si mioglobinei ;
2. Proteine conjugate (heteroproteine) – conțin în plus, fata de cele simple, o
componenta neproteica.
87. Acizii care intră în componența lipidelor.
-acizi grași nesaturați:
-acizi grași polinesaturați(linoleic,arahidonic,linolenic)
-acizi grași mononesaturați.
-acizi grași saturați;
-acizi grași cu nr par/impar de atomi de carbon.
88. Produsele - surse de steride.
Steride – conțin sterol, după origine pot fi zoosteroli, fitosteroli, micosteroli. Steridele
se concentrează în ficat, creier, MS, grăsimile din lapte, galbenuș de ou.
89. Sursele fosfatidelor.
fosfatide, care intra in structura lipidelor, a membranelor celulare. Sursele – galbenus de
ou, ficat, lapte, mai putin in uleiuri vegetale.
90. Proprietățile lipidelor.
• Formează emulsii cu lichidele, favorizând digestia şi absorbţia lor.
• în combinaţie cu cationii, în mediul alcalin din intestin, acizii graşi formează săpunuri,
excretate cu fecalele.
• în prezenţa unor catalizatori, cum ar fi nichelul, grăsimile lichide pot fi solidificate.
• Expuse la aer, grăsimile se pot oxida, provocând modificări organoleptice.
• încălzirea excesivă a grăsimilor duce la descompunerea glicerolului şi la formarea
unui compus cu miros pătrunzător
91. Funcțiile lipidelor în organism.
-Lipide reprezintă o sursa de energie concentrată – prin arderea unui gram de lipide se
eliberează kcal.
-Lipidele nu constituie numai o sursa energetică, ci aduc și un aport de material de material
plastic
-influențează procesele de termoliza
-functia necesara a organelor interne “de rotunjire a formelor corpului”
-aport de vitaminele liposubile A, D, E, K și contribuie la asimilarea lor
-influențează funcția tubului digestiv
-inhiba secretia HCl
-au o importantă din punct de vedere culinar
-influențează asimilarea sarurilor minerale
-influențează funcția sistemului nervos central, endocrin; inhiba funcția pancreasului, a
glandei tiroide, micsoreaza motilitatea stomacului și a intestinelor, dau senzații
îndelungate de sat
-formează apa endogena
-sporește rezistența organismului la sete.
 92. Rolul acizilor grași polinesaturați.

a) [x] Reduc nivelul colesterolului în sânge;

b) [x] Stimulează activitatea unor enzime;
c) [ ] Măresc nivelul colesterolului în sânge;
d) [x] Întră în structura lipidelor de construcţie;
e) [ ] Formează cu colesterolul esteri .

93. Valoarea biologică a lipidelor de origine vegetală.

a) [x] Asimilare bună;
b) [x] Valoare energetică mare;
c) [ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare;
d) [ ] Conţinut mare de vitamine A şi D;
e) [x] Conţinut de acizi graşi nesaturaţi.

94. Produse furnizoare de glucide.

[x] Fructele şi legumele;
b) [ ] Carnea şi derivatele ei;
c) [x] Laptele şi derivatele lui;
d) [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi şi saturaţi;
e) [x] Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P
95. Rolul biologic al glucidelor nedigerabile.
a) [x] Modificarea timpului de tranzit intestinal (măresc ori încetinesc);
b) [x] Leagă cationi metalici;
c) [x] Absorb sau înglobează substanţele organice, produşii de secreţie şi descompunere a
tubului digestiv, microorganismele;
d) [x] Excesul poate favoriza sau agrava afecţiunile inflamatorii ale tubului digestiv;
e) [ ] Sunt surse de energie

96. Principalele polizaharide

amidonul,
celuloza,
glicogenul

97. Funcțiile glucidelor.

• Sunt furnizoare de energie rapidă.
• Sub forma de glicogen, sunt stocate în ficat şi muşchi, ca energie de rezervă.
• Sunt folosite la sinteza lipidelor.
• Aportă organismului vitamine hidrosolubile (B, C, PP etc.).
• îndeplinesc funcţia de substanţe biologic active - heparina, acidul hialuronic,
heteropolizaharidele etc.
• Participă la sinteza acizilor nucleici, aminoacizilor, glucoproteinelor, mucopolizaharidelor.
• Participă la solubilizarea, transportul şi metabolizarea hormonilor.
98. Efectele fibrelor alimentare.
- dau senzaţia de saţ;
- previn constipaţia;
- stimulează muşchii tractului digestiv, pentru a-şi păstra tonusul;
previn hemoroizii şi diverticuloza;
- reduc riscul îmbolnăvirii inimii şi arterelor;
- constituie un substrat favorabil pentru dezvoltarea florei de fermentaţie, ce contribuie la
sintetizarea vitaminelor din grupa B.
99. Sarcinile igienei alimentației.
-supravegherea respectarii normelor de igiena si antiepidemice privind conditiile de trai, de munca, de
aprovizionare cu apa potabila, de alimentatie si altor factori de mediu care influenteaza sanatatea
populatiei si recomandarea masurilor necesare
-aplicarea masurilor antiepidemice cu caracter preventiv privind asanarea factorilor de mediu
-aplicarea masurilor de combatere in focarele de boli infectioase
-desfasurarea activitatii medicale preventive in timpul si la locul de munca in intreprinderile
industriale si institutiile de invatamint, precum si in unitatile care asigura cazarea si alimentatia pentru
aceste colectivitati
-urmarirea adaptarii elevilor si studentilor la procesul de invatamint si a muncitorilor in procesul de
munca
-desfasurarea activitatii de educatie sanitara si de protectie a muncii, antrenarea activului sanitar
obstesc si a intregii populatii la realizarea masurilor profilactice

100. Particularitățile alimentației raționale.

-alimentatia trebuie sa fie suficienta cantitativ, adica sa asigure cantitatea necesara de energie
prin respectarea conditiilor sanitare in timpul transportarii, pastrarii si preparari culinare a produselor
alimentare
-prevenirea nocivizarii alimentelor si evitarea consumului alimentar insalubru
-produsul trebuie sa aiba o calitate adecvata, adica sa contina toate sustantele nutritive
(proteine, lipide, glucide, vitamine, saruri minerale) in cantitati bine echilibrate si sa se respecte o
proportie justa a alimentelor si a substantelor nutritive
-sa se respecte regimul alimentar care consta in aceea, ca alimentatia sa fie la anumite
intervaluri de timp si strict respectata
-asigurarea unei bune stari de nutritie – sa se asigure folosirea folosirea maxima a sustantelor
nutritive prin prepararea culinara a alimentelor
-asigurarea varietatii bucatelor
-deplina digestie a alimentelor
-propritetatile organoleptice ale produselor alimentare sa corespunda deprinderilor
consumatorului
-sa se respecte moderatia, adica sa nu contina un exces de zahar, sare, grasime

101. Necesitățile asigurării componentului energetic pentru organism.

pentru sinteza de substante, pentru cresterea si dezvoltarea organismului
pentru activitatea respiratorie a muschilor respiratorii si a inimii
pentru contractiile voluntare si involuntare ale musculaturii striate si netede
pentru activitatea de secretie de excretie
pentru mentinerea temperaturii constante a corpului
pentru repararea uzurilor
102. Factori ce sporesc metabolismul bazal.
virsta (in tinerete MB este mai ridicat)
inaltimea (persoanele inalte au MB mai inalt)
cresterea
grasimea scade MB iar tesutul slab face sa fie mai ridicat
febra creste MB
stresul creste MB
 temperatura mediului (caldura si frigul cresc MB)
sexul (la femei cu 8-10% mai scazut decit la barbati cu aceeasi greutate corporala

103. Factori ce scad metabolismul bazal.

virsta (in tinerete MB este mai ridicat)
inaltimea (persoanele inalte au MB mai inalt)
cresterea
grasimea scade MB iar tesutul slab face sa fie mai ridicat
malnutritia scade MB
sexul (la femei cu 8-10% mai scazut decit la barbati cu aceeasi greutate corporala)
104. Factori ce influențează consumul de energie.
pentru sinteza de substante, pentru cresterea si dezvoltarea organismului
pentru activitatea respiratorie a muschilor respiratorii si a inimii
pentru contractiile voluntare si involuntare ale musculaturii striate si netede
pentru activitatea de secretie de excretie
pentru mentinerea temperaturii constante a corpului
pentru repararea uzurilor
-metabolismul bazal
-energia pentru consumul alimentelor
-activitatea fizică
-alți factori
105. Metode de determinare a valorii energetice a alimentației.
I. metoda de calcul – trebuie sa determinam MB, la aceasta valoare se adauga 10% a actiunii
specifice a alimentelor si consumul de energie la activitatea profesionala (cronometrajul activitatii
persoanei).
II. calorimetri directa
III. calorimetria indirect

106. Principiile alimentației dietetice.

pentru profilaxia trecerii afecţiunilor existente în stadiul cronic sau pentru profilaxia
recidivelor
107. Funcțiile medicului dietetician.
- Este responsabil de organizarea corectă a alimentaţiei dietetice în toate secţiile spitaliceşti;
asigură o dirijare metodică a acesteia.
- Informează medicii în ceea ce priveşte terapia dietetică, asigură indicaţia diferenţiată şi
corectă a alimentaţiei dietetice.
- Efectuează un control special asupra eficacităţii alimentaţiei dietetice, apoi raportează la
conferinţele clinice.
- Ia cunoştinţă de alcătuirea meniului de repartiţie pe o săptămână.
- Controlează tehnologia preparării bucatelor (probele bucatelor finite expediindu-le la
examenul de laborator etc.), starea sanitară a blocului alimentar.
108. Substanțe ce se găsesc într-o formă coloidală stabilă în lapte.
Cazeina
lactalbumina
lactoglobulin
fosfocazeinatul de calciu
fosfatul de calciu
109. Unități de măsură a acidității laptelui.
Aciditatea laptelui poate fi apreciată rapid prin anumite reacţii calitative (proba fierberii,
proba cu alcool), iar cantitativ prin metoda titrării (metodă standardizată). Aciditatea laptelui
se exprimă în grade Thörner (ºT) care reprezintă numărul de mililitri de soluţie hidroxid de
sodiu 0,1N necesar pentru neutralizarea a 100 ml de lapte în prezenţa fenolftaleinei ca
indicator.
110. Aciditatea laptelui proaspăt.
[x] 20oT
111. Metode de conservare a laptelui.
conservare cu ajutorul frigului
conservare prin uscare
conservare cu ajutorul zahărului
conservare prin concentrare
cu ajutorul cãldurii
- pasteurizarea
- sterilizarea

112. Indicii de apreciere a calității laptelui după normative în vigoare.

-aspectul,consistența- lichid uniform,fără sedimente
-mirosul,gustul-specifice laptelui, fără nuanțe suplimentare, gust dulciu
-culoarea-alb, cu nuanță gălbuie.Lapte degresat- alb cu nuanță albăstruie
-aciditatea 20-25 la cel albuminat
-grăsimea de la cel degresat până la cel pasteurizat 6 normal 3,2
-puritatea 1
-greutatea 1,027-1,034
Amidon (el mentine culoarea si consistenta naturala a laptelui, atunci cind este diluat cu apa)
• Bicarbonat de sodiu (opreste inacrirea lui si il prezinta drept proaspat)
• Proba de pasteurizare (se face reactia Rua si Koller, in urma careia laptele nepasteurizat va
obtine imediat culoarea albastra
113. Acțiunea laptelui asupra activității gastrice.
-reduce aciditatea gastrică
-Ramasa nedigerata, lactoza provoaca diaree prin mecanism osmotic si este descompusa de
flora din intestinul terminal, cu aparitia de disconfort abdominal, balonare, flatulenta.
-Toate produsele lactate au, conform valorii lor nutritive, o eficienta plastica deosebita, atat
prin continutul de proteine de calitate, cat si prin continutul de calciu.
-Lactatele au si rol antitoxic si antiinfectios

114. Indicii de apreciere a prospețimii laptelui.

-aspectul,consistența- lichid uniform,fără sedimente
-mirosul,gustul-specifice laptelui, fără nuanțe suplimentare, gust dulciu
-culoarea-alb, cu nuanță gălbuie.Lapte degresat- alb cu nuanță albăstruie
-aciditatea 20-25 la cel albuminat
115. Vitaminele liposolubile ale laptelui.
a) [ ] "B6";
b) [x] "A";
c) [x] "D";
d) [ ] "F";
e) [x] "E".
116. Valoarea nutritivă a brânzei de vaci.
[x] Asimilarea bună;
b) [x] Conţinutul de proteine şi grăsimi cu valoare biologică superioară;
c) [ ] Conţinutul sporit de vitamina C;
d) [x] Conţinutul sporit de calciu;
e) [ ] Proprietăţi organoleptice.
117. Cheltuielile de energie rеglabile.
Cheltuielile de energie depind de intensitatea şi specificul activităţii fizice. Cu cât e mai mare
ponderea lucrului fizic nemecanizat, cu atât sunt mai mari cheltuielile de energie.
Normativele fiziologice de substanţe nutritive şi valoarea calorică a alimentelor sunt
elaborate pentru diverse grupe de populaţie, ţinându-se cont de vârstă, sex şi gradul de efort
fizic aplicat în timpul muncii.
Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de substanţe nutritive vizează cinci
grupe de populaţie adultă, aptă de muncă.
In dependenta de gradul de intensitate a muncii si cantitatea necesara de substante nutritive,
populatia adulta este repartizata in 5 grupuri:
1. persoanele a caror activitate este indeosebi intelectuala (educatori, profesori, colaboratori
stiintifici, lucratori medicali cu exceptia de infermiere, asistenti medicali si chirurgi)
La barbati 2550-2800kcal, Femei 2200-2400kcal (variaza in dependenta de virsta). Coeficientul
activitatii fizice este de 1,4. CAF - raportul dintre cheltuielile generale de energie si cheltuielile de
energie pentru MB.
2. persoanele a caror munca necesita eforturi fizice usoare (zootehnicienii, veterinarii,
asistentele medicale si infermieri, lucratori din sfera de deservire) B 2750-300kcal, F 2350-2700kal,
CAF = 1,6
3. Persoanele a caror munca necesita eforturi fizice medii (lucratorii de la intreprinderile de
prelucrare a metalelor, lemnului, industria alimentara, lucratorii transportului feroviar, chirurgii) B
2950-3200kcal, F 2500-2700kal, CAF = 1,9.
4. Persoanele care indeplinesc munci fizice grele (muncitorii de la constructie, industria
petrolului si a gazelor, agricultura) B 3450-3700, F 2900-3150, CAF = 2,2.
5. Persoanele care indeplinesc munci fizice foarte grele (minerii, otelarii, hamalii, taietorii de
lemne)
B 3800-4000, F 3300-3500, CAF = 2,5.

118. Proteinele laptelui.

a) [x] Cazeină;
b) [x] Lactoalbumină;
c) [ ] Vitelină;
d) [x] Lactoglobulină;
e) [ ] Lecitină.
119. Valoarea nutritivă a produselor acidolactice.
a) [x] Asimilabilitate bună;
b) [ ] Conţinutul sporit de vitamina C;
c) [x] Conţinutul de calciu;
d) [x] Conţinutul de vitamine a grupei B;
e) [x] Conţinutul de fosfor.
120. Indicii integrității laptelui.
a [x] Densitatea;
b) [ ] Conţinutul de proteine;
c) [x] Conţinutul de lipide;
d) [ ] Aciditatea;
e) [ ] Conţinutul sărurilor minerale.
121. Consecințele carenței de proteine în alimentație.
a) [x] Dereglarea sistemelor fermentative;
b) [x] Scăderea metabolismului bazal;
c) [x] Scăderea termogenezei;
d ) [x] Dereglări ale funcţiei sistemului endocrin;
e) [ ] Accelerarea metabolismului bazal.
Carenta de proteine conditioneaza dereglarea sistemelor fermentative, scaderea MB si
termogenezei, reducerea cantitatii de P (albumine) in serul sanguin. Una din cele mai preoce
manifestariale insuficientei proteice este reducerea rezistentei, functiilor protectoare a
orgnismului. Concomitent apar dereglari ale functiei sistemului endocrin.

122. Factorii favorabili menținerii vitaminei "C" în produsele alimentare la

păstrarea și prelucrarea culinară.
a) [ ] Mediul alcalin;
b) [x] Mediul acid;
c) [ ] Oxigenul;
d) [ ] Sărurile metalelor grele;
e) [ ] Temperaturile ridicate.

123. Sărurile minerale din lapte, formele lor.

În lapte se conțin 0,7 – 0,8% de săruri minerale, partea majoră aparținănd sărurilor de calciu și fosfor.
Calciul în lapte se află în interacțiune cu cazeina, cu acid fosforic și cel acetic. Conținutul lui în lapte de
vacă variază între 111 -139 mg%, ceea ce este esențial mai mult decît în lapte matern. Fosforul din lapte
este prezentat în calitate de săruri ale acidului fosforic (63-66% din cantitatea totală), la fel și prin
elemente, ce au legătura cu cazeina, fosfatidele, eter fosforic (34-37%).
Calciul și fosfor se află în lapte într-o corelație bine balansată, fiind 1,2:1,5.

124. Vitaminele hidrosolubile ale laptelui

Hidrosolubile: complexul B, C.
125. Laptele cale de transmitere a unor infecții.
De cele mai dese ori toxicozele stafilococice apar in rezultatul utilizarii in alimentatie a laptelui si produselor
lactate poluate cu stafilococi, si mai rar la consumarea bucatelor din carne si peste.
Micotoxicoze – intoxicatii de ciuperci microscopice, care paraziteaza pe diferite produse alimentare, in special
pe cereale. Dintre micotoxicozele provocate de ciupercile microscopice fac parte:
1. Ergotismul
2. Fuzariotoxicoza
3. Aflotoxicoza
Micotoxicozele se deosebesc de intoxicatiile alimenare prin manifestarile clinice.
Aflotoxicoza are forma acuta, subacuta si cronica; e provocata de aflotoxina, care poseda actiune hepatotoxica si
hepatocancerigena. Dezvoltarea ciupercilor si producerea aflotoxinelor mai frecvent se inregistreaza la nucile de
arahide, faina de arahide, griu, ovaz, faina pe porumb, lapte, oua, ceai, boabe de cafea.
-Infecții intestinale;
-Salmoneloza;
-Tuberculoza;
-Poliomelite.

126. Aciditatea smântânii.

Smântâna dulce trebuie să aibă aciditatea titrabilă de maxim 20 ºT , iar smântâna fermentată
de maxim 90 ºT.
127. Metodele de păstrare a calității laptelui.
conservare cu ajutorul frigului
conservare prin uscare
conservare cu ajutorul zahărului
conservare prin concentrare
pasteurizare
128. Condițiile de pasteurizare lentă a laptelui.
se realizează la 63-65 de grade pentru 30 minute
Modifica foarte putin proprietatile laptelui (nu modifica forma fizica a globulelor de grasime, nu modifica
albuminele si globulinele (nu le precipita) ;
• Nu are eficienta corespunzatoare (bacteriile termofile nu sunt distruse) ;
• Se elimina CO2, dar se pot oxida vitaminele si grasimea ca urmare a incalzirii laptelui si agitarii acestuia
in prezenta aerului;
• Utilajele au productivitae scazuta ;
• Metoda este discontinua si lenta.
Pentru pasteurizare cu mentinere se folosesc vane cu pereti dubli cu agitator, mediul de incalzire fiind apa
calda sau aburul care circula prin manta.
129. Substanțele nutritive din pâine.
a) [ ] Lipide;
b) [x] Proteine;
c) [x] Glucide;
d) [ ] Vitamine liposolubile;
e) [x] Vitamine hidrosolubile.
130. Indicii de apreciere a calității pâinii.
miezul uniform fără cocoloașe
miros plăcut,apetisant
gustul pâinii plăcut,fără nuanțe străine,nespecifice
umiditatea pâinii de secară până la 49% și de grâu 45%
porozitatea la secara 45-50% de grâu 55-75%
131. Aciditatea pâinii de secară.(și întrebare bleadi,parcă lucrezi la Franzeluța)
0.8-12.0
132. Valoarea nutritivă a cărnii.
Carnea contine 15-20% proteine si reprezinta una din cele mai importnte surse ale ratiei alimentare.
Continutul de lipide variaza in limite foarte mari. Carnea grasa contine mai putine proteine si e mai
greu digerabila. Carnea este saraca in calciu si bogata in fosfor. Ea contine mult fier. Carnea e sursa de
baza a vit PP si sursa importanta de vit B2 si B6.

Numiti, care din urmatoarele afirmatii cu valoarea nutritiva a carnii sunt false:
a) [ ] au o actiune eritropoetica
b) [ ] contine proteine complete
c) [x] nu contine proteine complete
d) [ ] contine aminoacizi esentiali
e) [ ] contine fier
asta în caz că trebuie invers si de aici deduci cele adevărate

133. Bolile transmise prin intermediul cărnii.

Trichineloza
Tenia
Helmintoze: difilobotrioza, opistorhoza
Antrax, bruceloza,tuberculoza,trichinoza,
Intoxicatii cu diferite toxine
134. Probele de determinare a prospețimii cărnii.
Organoleptica Aspect
Determinarea amoniacului Miros
Determinarea trichinelozei Consistenta
Depistarea cisticercozei Culoarea
Grasimea
Aspectul si mirosul bulionului
Proba la amoniac
135. Valoarea nutritivă a cartofului e determinată de
a) [x] Conţinutul sporit de glucide;
b) [ ] Conţinutul de proteine complete (după conţinutul aminoacizilor);
 c) [x] Asimilarea bună;
d) [x] Conţinutul sporit de potasiu;
e) [x] Conţinutul de vitamina C .

136. Hipervitaminoza B6 la copii – manifestarea.

Excesul de vit. B6 (piridoxina) poate dauna tocmai sistemului nervos pentru a carui buna
functionare este necesara;
Depleție de magneziu. poate să ducă la tulburări de mers și dureri ale extremităților, fotosensibilitate,
arsuri stomacale
Intervine in metabolismul substantelor organice, intra in compozitia unui mare numar de
enzime cu fucntia de oxido-reducere.
Participa la sinteza sfingozinei, cu rol in metabolismul lipidelor.
Necesitatea diurna 2mg, pentru femeile gravide si mamele care alapteaza – 4mg
137. Hipervitaminoza PP – caracteristicele
Inrodirea pielii
Greata
Diaree
Afectarea functiei hepatice
PATOLOGII ŞI INTOXICAŢII ALIMENTARE
138. Măsura de prim ajutor suspectatului de botulism.
a) [ ] Administrarea de antipiretice;
b) [ ] Administrarea de laxative;
c) [x] Administrarea serului antibotulinic polivalent;
d) [ ] Spălături gastrice;
e) [ ] Administrarea antibioticelor.
139. Produsele care cel mai frecvent pot cauza toxicoza stafilococică.
a) [ ] Salată din legume;
b) [ ] Produse din carne conservată;
c) [x ] Cofetărie cu cremă;
d) [ ] Ouă de raţe, gâşte;
e) [x] Produse lactate.
140. Măsura primordială de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare.
a) [ ] Păstrarea incorectă a produselor alimentare;
b) [ ] Nerespectarea termenilor de păstrare şi realizare;
c) [ ] Nerespectarea igienei individuale de către personalul blocului alimentar;
d) [x] Preîntâmpinarea contaminării produselor alimentare;
e) [ ] Pregătirea culinară incorectă a produselor alimentare .
141. Tipurile de bacteriotoxicoze.
Botulism
Stafilococice
142. Cauza mai frecventă a botulismului.
a) [ ] Jamboane;
b) [ ] Peşte roşu;
c) [ ] Semifabricate din carne;
d) [x] Conserve pregătite în condiţii casnice;
e) [ ] Produse uşor alterabile procurate din locuri neamenajate, interzise
143. Cauzele micotoxicozelor.
a) [ ] B. perfrighens;
b) [x] Claviceps purpurea;
c) [x] Rhizopus;
d) [x] Aspergillus flavus;
e) [ ] Cl. botulinum.
144. Agenţii cauzali ai toxiinfecţiilor.
a) [ ] Stafilococul enterotoxigen;
b) [x] Cl. perfringens;
c) [x] E. Coli;
d) [ ] Salmonelele;
e) [ ] Cl. Botulinum.
145. Semnele caracteristice botulismului.
a) [ ] Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie
(prăjituri,torturi);
b) [x] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm;
c) [x] T corpului normală sau o hipotermie uşoară;
d) [x] Dereglarea actului de deglutiţie;
e) [ ] T corpului crescută.

a) [ ] artralgii;
b) [x] dereglări de vorbire;
c) [x] diplopie;
d) [x] dereglare a deglutiţiei;
e) [x] midriază.
146. Semnele caracteristice intoxicaţiei stafilococice.
a) [ ] To C corpului creşte brusc;
b) [x] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru;
 c) [x] To C corpului normală;
d) [x] Diaree extenuantă;
e) [ ] Constipaţi.
147. Principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene.
a) [x] Prevenirea pătrunderii germenilor patogeni în produsele alimentare;
b) [x] Prevenirea înmulţirii germenilor patogeni în produsele alimentare (t,
termen deîntrebuinţare ş.a.);
c) [x] Distrugerea germenilor patogeni prin măsuri de preparare culinară;
d) [ ] Imunizarea populaţiei;
e) [x] Izolarea sursei de provocare a intoxicaţiilor.
148. Particularităţile intoxicaţiilor alimentare.
a) [x] Apar de obicei subit;
b) [x] Au o oarecare perioadă de incubaţie;
c) [x] Sunt patologii necontagioase;
d) [ ] Sunt patologii contagioase;
e) [x] Se prezintă ca afecţiune în masă.
149. Tipurile de patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS).
a) [x] Cauzate de hiperalimentaţie;
b) [x] Cauzate de subalimentaţie;
c) [x] Cauzate de insuficienţa unuia sau a mai multor trofine;
d) [ ] Intoxicaţiile alimentare;
e) [x] Cauzate de nerespectarea regimului alimentar.
150. Cauza subnutriţiei.
Alimentatia cantitativ insuficienta
151. Cauza hiperalimentaţiei.
Alimentatia abundenta
152. Cauza alimentaţiei calitativ neadecvate.
Carenta sau lipsa totala a catorva sau a mai multor substante nutritive
153. Cauza alimentaţiei neechilibrate.
Disbalanta substantelor nutritive in ratia alimentara
154. Consecinţele subnutriţiei, hiperalimentaţiei.
Subnutritie --- incetinirea ritmului de crestere la copii | incetinire metabolism |
scadere in greutate
Hiperalimentatie ---- hepatite cronice toxice | diabet zaharat

155. Tipurile subnutriţiei.

a) [x] subnutriţia secundară;
b) [ ] forma absolută;
c) [ ] rahitismul;
d) [x] subnutriţia primară;
e) [ ] forma relativă.
156. Formele etiologice ale subnutriţiei.
a) [x] guşa endemică;
b) [x] ateroscleroza;
c) [x] rahitismul;
d) [ ] diabet;
e) [x] avitaminozele.

a) [x] caria dentară;

b) [ ] fluoroză;
c) [ ] colelitiaza; ← Asta mi se pare ca nu e corect
d) [x] anemiile nutriţionale;
e) [x] hipovitaminozele.
157. Formele hiperalmentaţiei.
a) [ ] secundară;
b) [x] absolută;
 c) [ ] rahitismul;
d) [ ] primară;
e) [x] relativă.
158. Cauza intoxicaţiilor alimentare.
Alimente contaminate masiv cu microorganisme sau impurificate cu substanțe
toxice
159. Clasificarea intoxicaţiilor alimentare.
De etiologie necunoscuta
Microbiene
Nemicrobiene
160. Condiţiile de care depinde apariţia intoxicaţiilor alimentare bacteriene.
a) [x] particularităţile fizice ale alimentului;
b) [ ] ora consumării alimentelor;
c) [x] gradul de rezistenţă a organismului faţă de germeni;
d) [x] contaminarea masivă a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine;
e) [x] specia şi gradul de virulenţă a microorganismelor sau tulpinelor lor.
161. Cauza toxiinfecţiilor.
Germeni conditionat patogeni
162. Simptomele specifice ale botulismului.
a) [ ] artralgii;
b) [x] dereglări de vorbire;
c) [x] diplopie;
d) [x] dereglare a deglutiţiei;
e) [x] midriază.
163. Patologiile persoanelor care pot contamina alimentele cu stafilococi.
a) [x] amigdalită;
b) [x] furuncul;
c) [x] plăgi purulente;
d) [ ] gastrită;
e) [x] panariciu
164. Formele micotoxicozelor.
a) [x] fuzariotoxicoza;
b) [x] ergotismul;
c) [ ] echinococoza;
d) [ ] balantidioza;
e) [x] aflotoxicoza
165. Consecinţa hiperalimentaţiei corespunzătoare imaginii.

Obezitate

166. Forma etiologică a patologiei alimentare (subnutriţiei) care corespunde imaginii.

Carie Gusa endemica Rahitism

167. Măsurile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare care sunt în

imagine. Curatare,spalare | Prelucrare termica

IGIENA MUNCII
168. Igiena muncii funcțiile, sarcinile.
a) [x] Examenul medical la încadrarea în muncă;
b) [x] Controlul medical periodic;
c) [x] Profilaxia bolilor profesionale şi a bolilor în relaţie cu profesia;
d) [x] Educaţia sanitară;
e) [ ] Tratamentul bolilor cardiovasculare.
169. Scopul examenelor medicale.
a) [ ] Depistarea îmbolnăvirilor;
b) [x] Încadrarea fiecărei persoane în raport de capacităţile fizice, senzoriale şi
neuropsihice;
c) [ ] Tratarea bolilor depistate;
d) [ ] Monitorizarea condiţiilor de muncă şi a noxelor profesionale;
e) [ ] Recomandarea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă .
170. Clasificarea condițiilor de muncă.
a) [x] optime;
b) [x] admisibile;
c) [ ] nefavorabile;
d) [x] nocive;
e) [x] periculoase.
171. Măsuri de optimizare a procesului de muncă la activităţi intelectuale.
a) [x] Începerea treptată a lucrului şi menţinerea unui ritm optim a lui;
b) [ ] Executarea lucrului preponderent în prima jumătate a zilei;
c) [x] Respectarea unei anumite consecutivităţi a operaţiilor executate şi
alternarea corectă a lucrului cu odihna;
d) [ ] Folosirea ceaiului şi cafelei;
e) [x] O activitate sistematică, uniformă .
172. Măsuri legislative în combaterea acţiunii nocive a prafului.
a) [x] Respectarea CMA;
b) [ ] Folosirea inhalatoarelor;
c) [ ] Ermetizarea proceselor tehnologice;
d) [ ] Amenajarea spaţiilor verzi;
e) [ ] Ventilaţia locală.
173. Măsuri curativ-profilactice în combaterea acţiunii nocive a prafului.
a) [ ] Ventilaţia locală;
b) [x] Examenele medicale;
c) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală;
d) [ ] Utilizarea inhalatoarelor;
e) [ ] Transportul pneumatic.

174. Gradul de pericol al prafului, factorii ce-l determină

a) [x] Dimensiuni;
b) [x] Dispersie;
c) [x] Origine;
d) [x] Componenţă chimică;
e) [ ] Forma sursei de emanare.

175. Măsuri tehnologice în combaterea acţiunii nocive a prafului.

a) [ ] Sistematizarea încăperilor de producere;
b) [x] Elaborarea ciclurilor tehnologice închise;
c) [ ] Ventilaţia locală;
d) [x] Ermetizarea proceselor de producere;
e) [x] Transportul pneumatic.

176. Caracteristica aerosolilor de praf.

a) [x] Precipitaţie slabă;
 b) [ ] Rapid se precipită;
c) [ ] Sunt reţinuţi în căile respiratorii superioare;
d) [x] Pătrund până la alveole;
e) [ ] Se dizolvă în apă.

177. Măsuri de sistematizare în combaterea acţiunii nocive a prafului.

a) [x] Zonarea localităţilor;
b) [ ] Ermetizarea procesului de producere;
c) [x] Amenajarea spaţiilor verzi;
d) [x] Respectarea zonelor de protecţie sanitară;
e) [ ] Amenajarea ventilaţiei.

178. Măsuri sanitar-tehnice în combaterea acţiunii nocive a prafului.

a) [ ] Respectarea zonelor de protecţie sanitară;
b) [x] Ventilaţia locală;
c) [x] Deriticarea umedă, cu aspiratoare;
d) [x] Instalarea mijloacelor de captare a deşeurilor;
e) [ ] Examenele medicale periodice.
 179. Acţiunea prafului asupra organismului.
a) [x] Iritantă;
b) [x] Alergizantă;
c) [x] Fibrozantă;
d) [ ] Statica;
e) [x] Cancerigenă.

180. Caracteristica zgomotului.

In conditii de productie zgomotul apare la nituit,la stampare,in timpul probelor motoarelor si a muncii la diferite
utilaje,conducte de aer.In timpul nituitului,de exemplu,intensitatea zgomotului atinge 70-110 dB,in fierarii 90-100dB,
zgomotul in timpul lucrului cu instrumente pneumatice poate atinge 90 dB,in sectiile d nituire 80-90 dB,in cele textile
80-100 dB.

Zgomotul industrial de intenitate mare poate cauza dereglari functionale ale sistemului psihic si nervos vegetativ,
aparatul cardiovascular,tubului digestiv,toate aceste afectiuni dind in complexitate ,,boala de zgomot’’.In afara de
afectiunile nespecifice provocate,zgomotul duce la scaderea treptata a auzului pina la surzirea completa.

Definiţia zgomotului este

a) [x] Suprapunere dezordonată de sunete de diferită frecvenţă şi intensitate;

b) [x] Vibraţii mecanice cu frecvenţă de 16-20000 HZ;
c) [x] Succesiune de sunete cu o anumită frecvenţă;
d) [x] Orice sunet nedorit;
e) [ ] Vibraţii mecanice cu frecvente mai mari de 20000 Hz.

181. Măsurile de combatere ale zgomotului.

a) [x] Modificări tehnologice de reducere a zgomotului;
b) [x] Folosirea materialelor fonoabsorbante;
c) [ ] Fundamente şi dispozitive amortizatoare;
d) [x] Sistematizarea raţională a încăperilor de producere;
e) [x] Folosirea căştilor antifoane.

182. Influența zgomotului asupra organismului.

a) [x] Perioada de expunere la zgomot;
b) [x] Intensitatea zgomotului;
c) [x] Frecvenţa zgomotului;
d) [ ] Receptivitatea organismului;
e) [ ] Adaptarea organismului.

183. Factorii principali în dezvoltarea surdităţii profesionale.

a) [ ] Vârsta muncitorului;
b) [x] Expunerea îndelungată la zgomot intens;
c) [x] Caracteristicile fizice ale zgomotului;
d) [ ] Adaptarea organismului la agresiunea sonoră;
e) [ ] Sexul muncitorului.

184. Indicii modificărilor stării funcţionale al sistemului nervos central în timpul

lucrului.
a) [x] Memoria operativă;
b) [x] Concentraţia atenţiei;
c) [ ] Tremorul fiziologic;
d) [ ] Rezistenţa musculară;
e) [x] Perioada latentă a reacţiei videomotorii.
 185. Adaptarea funcţiei cardiace în efort. (în doc cu întrebări sună așa întrebarea: Care
răspunsuri sunt incorecte în ce priveşte adaptarea funcţiei cardiace în efort. (Dacă vă
cade așa bifați celelalte 2:) )

a) [x ] Creşterea debitului cardiac;

b) [x] Creşterea frecvenţei cardiace;
c) [ ] Scăderea volumului sistolic;
d) [ ] Creşterea frecvenţei cardiace e un mecanism mai econom de adaptare decât
creşterea volumului sistolic;
e) [x] Creşterea presiunii pulsatile.

186. Oboseala – caracteristica, tipurile ei.

Se manifestă prin: a) [x] Micşorarea capacităţii de muncă;
b) [x] Senzaţie de epuizare;
c) [x] Cefalee;
d) [x] Insomnie;
e) [ ] Ireversibilitate după odihnă.
Tipuri: fizică, mentală, socială, creativă, emoțională, senzorială și spirituală
Pentru oboseală nu este caracteristic

a) [ ] scăderea capacităţii de muncă;

b) [ ] Diminuarea atenţiei;
c) [ ] Creşterea timpului de latentă a reacţiilor motrice ;
d) [x] Ireversibilitate ;
e) [x] excitabilitate psihică crescută.

187. Hidrocarburile alifatice - caracteristica.

a) [ ] Toxicitatea scade odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;
b) [x] Dau sindrom narcotic;
c) [x] Acţiunea narcotică devine mai intensă odată cu creşterea numărului atomilor de
carbon;
d) [ ] Dau iritaţie puternică a căilor respiratorii;
e) [ ] Influenţează selectiv.

188. Munca fizică grea, caracteristica.

- cheltuieli de energie de peste 4.1 kcal/min (pese 250 kcal/oră)
- efectuarea unui lucru de peste 104 mii kg pe durata schimbului, cu un randament sub 20%
- participarea grupelor mari de mușchila efectuarea efortului

189. Clasificarea muncilor după consumul de energie.

a) [x] Fizice uşoare;
b) [x] Cu eforturi fizice medii;
c) [x] Cu eforturi fizice mari;
d) [x] Cu eforturi fizice foarte mari;
e) [ ] Cu eforturi fizice optimale.

190. Surmenajul – caracteristica.

a) [x] Apariţia şi acutizarea afecţiunilor cardiovasculare;
b) [ ] E reversibil după odihnă scurtă;
c) [x] E reversibil după odihnă îndelungată;
d) [x] E reversibil după tratament specific;
e) [x] Micşorarea rezistenţei organismului.
 191. Caracterul acţiunii toxicelor industriale depinde de.
a) [x] Structura chimică;
b) [x] Gradul de dispersie;
c) [x] Solubilitatea în apă;
d) [x] Căile de pătrundere;
e) [ ] Domeniul de utilizare.

192. Gradul de toxicitate a substanţelor chimice depinde de.

a) [x] Proprietăţile fizice;
b) [x] Solubilitatea în lichide biologice;
c) [x] Gradul de volatilitate;
d) [x] Starea de agregare;
e) [ ] Concentraţia în ficat.

193. Căile de pătrundere a toxicelor industriale în organism .

a) [x] Respiratorie;
b) [x] Tub digestiv;
c) [x] Tegumente;
d) [ ] Intravenoasă;
e) [ ] Intraperitonială.

194. Caracteristica intoxicaţiilor cu plumb.

a) [x] Depunerea Pb în oase;
b) [x] Depunerea Pb în ficat;
c) [ ] Depunerea Pb în ţesutul nervos;
d) [ ] Este prezent permanent în sânge;
e) [ ] Depunerea Pb în muşchi.

195. Caracteristica acţiunii radiaţiilor infraroşii în mediul de producere.

a) [ ] Produc cancer cutanat;
b) [ ] Produc fotooftalmie;
c) [x] Produc cataractă;
d) [x] Produc arsuri cutanate;
e) [ ] Provoacă sindrom astenovegetativ.

196. Cele mai frecvente boli profesionale prin agenţi biologici.

Se întâlnesc la: a) [ ] Personalul din industrie;
b) [x] Personalul din zootehnie;
c) [x] Personalul sanitar şi veterinar;
d) [ ] Mineri;
e) [ ] Personalul din transporturi care transportă unelte.

197. Cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism în mediul de

producere.
Este calea respiratorie, deoarece:
a) [x] Hidrosolubilitatea toxicului favorizează absorbţia;
b) [x] Membrana alveolo-capilară e subţire şi uşor străbătută de toxice;
c) [ ] O parte din toxic e eliminat cu expiraţia ce urmează inspiraţiei;
d) [x] Suprafaţa de contact cu toxicul e mare;
e) [x] Toxicul pătrunde direct în sânge.

198. Toxicitatea substanţei chimice factorii ce o determină.

a) [x] Caracteristicile chimice şi fizico-chimice ale toxicului;
b) [x] Sensibilitatea organismului;
c) [x] Factorii mediului de muncă;
d) [ ] Asistenţa medicală;
 e) [x] Factorii mediului ambiant.

199. Intoxicaţia cu oxid de carbon, cauza, manifestări.

E posibilă: a) [x] La lucrul în cazangerii, secţii de turnare a metalului;
b) [ ] La folosirea vopselelor de ulei;
c) [ ] La lucrul cu benzina etilată;
d) [ ] La sinteza acidului sulfuric;
e) [x] În autobuse, la încercarea motorului.

200. Boala de vibraţie, cauza, profilaxie.

Se manifestă prin:
a) [ ] Oboseală generală;
b) [x] Atonie vasculară;
c) [x] Scăderea sensibilităţii tactile;
d) [ ] Hipertenzie arterială;
e) [x] Hipotonie arterială.
Cauza:
vibrațiile continue ale aparatajelor
Profilaxie:
- se vor face incaperi speciale pentru aparatele cu vibrații, separate de fundamentul cladirii
- suporturile pe care sunt fixate masinile vibratoare,se izoleaza de restul incaperii prin spatii
aeriene si materiale elastice
- folosirea amortizatoarelor
-
201. Proprietăţi fizice a zgomotului.
- frecvență
- intesitate
a) [x] Intensitatea;
b) [ ] Vechimea în muncă cu zgomot;
c) [x] Stabilitatea in timp;
d) [x] Componenţa spectrală a frecvenţei;
e) [ ] Distanţa de la sursa de zgomot.

202. Unităţi de măsură a zgomotului.

A frecvenței:
a) [x] Hertz;
b) [ ] Bel;
c) [ ] Decibel;
d) [ ] Fon;
e) [ ] Pascal.

A intensității: a) [ ] Hertz;
b) [x] Decibel;
c) [ ] Erg/cm2 sec;
d) [ ] Pascal;
e) [x] Fon.

203. Silicoza - caracteristica.

Profesiile expuse: a) [x] Foratorii;
b) [x] Detonatorii;
c) [ ] Mecanicii auto;
d) [x] Şlefuitorii;
e) [ ] Electricienii.
Controlul medical la persoanele expuse riscului silicogen are ca obiective principale:
a) [ ] Depistarea unor boli asociate;
 b) [x] Depistarea precoce a silicozei;
c) [x] Aplicarea de măsuri profilactice;
d) [ ] Creşterea productivităţii şi randamentului în muncă a bolnavilor;
e) [x] Prevenirea agravării silicozei.

204. Pneumoconiozele, clasificare.

Anatomopatologic: colagene, necolagene, mixte
După etiologie: silicoză, silicatoze (azbestoză, talcoză), metaloconioze (berilioză, sideroză,
aluminoză, baritoză), Carboconioze (antracoză, grafitoză), pneumoconioze cauzate de pulberi
mixte.

205. Măsurile de profilaxie a pneumoconiozelor.

a) [x] Forarea umedă;
b) [x] Controlul concentraţiilor de pulberi în aerul mediului de producţie;
c) [x] Mijloacele de protecţie individuală;
d) [x] Controale medicale periodice;
e) [ ] Folosirea inhalatoarelor.
206. Noxele profesionale caracteristica.
se clasifică: a) [ ] mecanice;
b) [x] fizice;
c) [x] chimice;
d) [x] biologice ;
e) [x] psiho-fiziologice.
Noxele=factorii ce apartin conditiilor de munca,ce au asupra organismului uman efecte negative,determina sau
favori-
zeaza starea de boala sau scaderea capacitatii de munca.
Clasificarea noxelor
1.Al apartenentei conditiilor de munca
2Al specificitatii factorilor de risc professional
Criteriul apartenentei
1.Noxe prof. ce apartin organizarii muncii neprofesionale,nefziologice,nerationale
2.Noxe prof. ce apartin mediului de munca
3.Noxe prof.ce apartin relatiilor om-masina
4.Noxe prof.ce apartin relatiilor psihosociale dintr-un colectiv de munca,relatii om-om
1.Noxe ce apartin organizarii muncii
*intensitatea mare efortului predominant musculo-osteo-articular sau neuropihosenzorial
*durata exagerata a muncii
*ritm de munca nefiziologic
*regim de munca necorespunzator
*efort static prelungit a unor grupe musculare
*pozitii vicioase sau fortate prelungite
*alteranta necorespunzatoare fiziologic p/u anumite personae a celor 3 schimburi de munca
*munca automatizata sau mecanizata cu suprasolicitari
2.Noxe ce apartin mediului de munca
*fizici
-microclimatul nefavorabil
-radiatiile ionizante si neionizante
-zgomotul,vibratia
-ultrasunetul
-presiunea atmosferica
*chimici
a)dupa caracterul de actiune care include substante:cancerigene,mutagene,excitante,ce infl. asupra reproductiei
b)dupa caile de incorporare in organism prin:piele,tubul digestive,sist. Respirator
*biologici
-microorganisme ce pot fi agenti patogeni parazitari
-macroorganime:animale si plante
 *psihofiziologici
a)supraincordarea fizica:static,dinamica,hipodinamica
b)supraincordarea neuropsihica:intelectuala,a analizatorilor,emotionala,monotona
3.Noxe ce apartin relatiilor om-masina
*pozitii vicioase
*uprasolicitari neuropsihice si senzoriale
*aparitia unor factori de mediu nocivi(gomot)
4.Noxe ce apartin relatiilor om-om
*relatii necorespunzatoare dintre un conducator si colaboratorii sai,intre membrii unui colectiv de munca
*absenta motivatiei in munca
*lipsa unor satisfactii morale
*actiuni de inechitate la locul de munca
Criteriul specificitatii
Include noxe profesionale generale exclusive la locurile de munca,de anumite procese tehnologice.Noxe
profesionale
ce sunt prezente si in mediul inconjurator,dar concentratiile si intensitatile lor sunt insufficient de mari p/u a
produce
imbolnaviri preexpuse professional.

207. Toxicele industriale, definiţie.

Toxicele industriale=substante chimice care nimerind in organism in timpul muncii,provoaca
modificari patologice reversibile sau persistente.
Toate toxicele industriale manifestă acţiune
a) [x] Generală;
b) [ ] Locală;
c) [ ] Selectivă;
d) [ ] Combinată;
e) [ ] Complexă.

208. Obiectul de studiu al igienei muncii în agricultură.

Igiena muncii în agricultură studiază acţiunea factorilor de mediu şi a mediului de producere
asupra organismului, caracteristice muncii agricole

209. Măsuri elaborate de igiena muncii în agricultură.

a) [x] ameliorare a conditiilor de munca a lucratorilor
b) [ ] intretinere a tehnicii agricole
c) [x] mentinere si fortificare a sanatatii lucratorilor
d) [ ] mentinere si fortificare a sanatatii animalelor
e) [ ] crestere si devoltare a culturilor

210. Sarcinile igienei muncii în agricultură.

- elaborează măsuri de ameliorare a condiţiilor de muncă, necesare pentru menţinerea şi
fortificarea sănătăţii lucrătorilor,
- stabileşte pentru organism nivelurile inofensive şi admisibile ale substanţelor toxice din
mediul de producere.
-
211. Particularitățile muncii agricole:
a) [x] Caracter sezonier;
b) [x] Efort fizic sporit;
c) [x] Prezenţa factorului biologic;
d) [ ] Regim de muncă raţional;
e) [x] Folosirea pesticidelor.

212. Consecințele discordanței sarcinilor în cadrul muncii agricole.

a) [x] traumatizarea organismului
 b) [ ] poluarea mediului de producere
c) [x] suprasolicitarea organismului
d) [ ] suprasolicitarea tehnicii agricole
e) [ ] alergizarea organismului

213. Consecințele acțiunii factorilor de mediu în cadrul muncii agricole.

a) [x] pneumoconioze
b) [x] suprasolicitarea organismului
c) [x] supraincalzirea organismului
d) [x] supraracirea organismuli
e) [ ] traumatizare

214. Consecințele tehnologizării muncii agricole

a) [x] suprasolicitarea fizica
b) [x] suprasolicitarea neuroemotionala
c) [x] actiunea zgomotului
d) [x] actiunea vibratiei
e) [ ] zooantroponoze

215. Consecințele utilizării pesticidelor și îngrășămintelor minerale în cadrul muncii

agricole
a) Poluarea mediului ambient
b) Acțiunea nociva asupra organismului
c) Sensibilizarea organismului
d) Boli alergice
e) Zooantroponoze
216. Consecințele noxelor biologice în cadrul muncii agricole
Precizati consecintele actiunii noxelor biologice in cadrul muncii agricole:
a) [ ] mecanizarea complexa a muncii agricole
b) [x] sensibilizarea organismului
c) [x] aparitia bolilor alergice
d) [x] zooantroponoze
e) [ ] insolatii
217. Clasificarea muncii în gospodăria sătească
Indicati cum este divizata munca in gospodaria sateasca :
a) !prelucrarea primara a produselor de origine vegetala
b) prelucrarea primara a produselor de origine chimica
c) ! prelucrarea primara a produselor de origine animaliera
d) !agricultura
e) !zootehnie

218. Factorii de care depind condițiile de muncă în agricultură

Condiţiile de muncă în agricultură depind de:
a) [x] Organizarea lucrului;
b) [x] Tehnologia prelucrării culturilor;
c) [x] mecanizarea agriculturii
d) [x] tehnologizarea agriculturii;
e) [ ] amplasarea si sistematizarea încăperilor administrative

219. Categoria de bază a lucrătorilor în agricultură.

Categoria de baza a lucratorilor in agricultura :
a) Mecanici
b) Conducatori auto
c) Agronomi
 d) Biologi
e) !mecanizatori

220. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă a mecanizatorilor.

Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă a mecanizatorilor sânt:
a) [x] microclimatul
b) [x] poluarea sonora
c) [x] componenta chimica a aerului
d) [x] vibratia
e) [ ] nivelul iluminarii artificiale

221. Bolile profesionale ale mecanizatorilor

Marcati bolile profesionale ale mecanizatorilor:
a) Ornitoza
b) Boala de vibratie
c) Radiculita lombo-sacrala
d) Bronsita cronica
e) Tuberculoza
------------------------------------------------
a) [x] Lumbago;
b) [x] Radiculita lombo-sacrală;
c) [x] Boala de vibraţie;
d) [x] Bronşita cronică;
e) [ ] Berilioza.

222. Bolile cu incapacitate temporară de muncă a mecanizatorilor.

Selectati bolile cu incapacitate temporara de munca a mecanizatorilor
a) [x] bolile aparatului respirator
b) [x] traumele
c) [x] bolile sistemului nervos periferic
d) [ ] bolile sistemului nervos central
e) [ ] zooantroponoze

223. Măsurile de ameliorare a condițiilor de muncă în agricultură.

Măsurile de ameliorare a condiţiilor de muncă în agricultură sânt:
a)[x] Utilizarea noilor pesticide mai puţin toxice;
b) [x] Perfecţionarea utilajului tehnico-agricol;
c) [x] Diminuarea nivelului zgomotului şi vibraţiei;
d) [x] Diminuarea poluarii sonore
e) [ ] utilizarea pesticidelor inalt toxicogene

224. Măsurile de diminuare a conținutului de pulberi în zona de respirație a mecanizatorilor.

selectati masurile de diminuare a continutului de pulberi in zona de respiratie a
mecanizatorilor
a) [x] ventilatia
b) [x] ermetizarea cabinei
c) [ ] iluminarea cabinei
d) [ ] incalzirea cabinei
e) [x]. Curatenia umeda sistematica

225. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă în sere cu încălzire cu gaz, cu
bioîncălzire.
Precizati factorii care actioneaza asupra conditiilor de munca in serele cu bio incalzire
 a) [ ] radiatia ionizanta
b) [x] biomaterial infectat
c) [x] suprasolicitarea fizica
d) [x] microclimatul
e) [x] utilizarea pesticidelor

226. Maladiile evidențiate în structura morbidității lucrătorilor din sere

Selectati maladiile caracteristice lucratorilor din sere
a) [x] sistemului respirator
b) [x] aparatul neuro-muscular
c) [ ] sistemul nervos central
d) [x] sistemului circulator sanguin
e) [x] pielii si tesutului subcutanat

227. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă în zootehnie

Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în zootehnie:
a) [x] microclimatul
b) [x] Efort fizic sporit;
c) [x] Pulberile;
d) [x] încordarea statica a muschilor spatelui la o pozitie fortata a corpului
e) [ ] efort fizic redus

228. Factorii de care depinde gradul de impurificare microbiană a locului de lucru în

zootehnie.
Conditiile de care depinde gradl de impurificare microbiana a loculi de lucru in zootehnie
a) !intretinerea animalelor
b) !anotimp
c) !intretinerea incaperilor principale si auxiliare
d) !dezinfectia incaperilor
e) Virsta animalelor

229. Substanțele care condiționează mirosul specific neplăcut prezent la locul de lucru al
zootehnicienilor.

Enumerati sbstantele care conditioneaza mirosul specific neplacut prezent la locul de lucru a
zootehnicienilor
a) Hidrocarburi alifatice
b) !indol
c) !aldehide
d) Uleiuri eterice
e) !cetone
 230. Bolile profesionale de etiologie infecțioasă şi neinfecțioasă în zootehnie.

Precizati bolile profesionale de etiologie infectioasa in zootehnie:

a) [x] antrax
b) [ ] osteoartroza
c) [x] bruceloza
d) [x] tularenia
e) [x] boala Rosenbach

.Precizati bolile profesionale de etiologie neinfectioasa in zootehnie:

a) [ ] hepatita toxica
b) [x] angeoneuroze periferice
c) [x] radiculita lombo-sacrala
d) [x] nevralgii
e) [ ] miopia

231. Bolile cu incapacitate temporară de muncă în zootehnie.

Precizati bolile cu incapacitate temporara de munca in zootehnie
a) [x] sistemului respirator
b) [x] sistemului cardiovascular
c) [x] sistemului nervos periferic
d) [ ] sistemului digestiv
e) [ ] sistemului nervos central

232. Caracteristica fabricilor avicole.

Selectati ce prezinta fabricile avicole
a) [x] intreprinderi de tip industrial
b) [ ] intreprinderi de tip neindustrial
c) [ ] intreprinderi agricole
d) [ ] intreprinderi de prelucrare a materiei prime
e) [ ] complexe agrochimice
P:S: Fabricile avicole prezintă întreprinderi de tip industrial.
Factorii industriali de bază prezenţi în procesul de lucru sînt:
• condiţiile meteorologice nefavorabile (temperatura aerului în perioada rece a anului poate
atinge +3+5°C, iar umiditatea relativă 90-95%);
• poluarea aerului cu amoniac (48-76 mg/m3 ), hidrogen sulfurat (39 mg/m3 ), bioxid de
carbon (0,3-0,45%);
• pulberi;
• zgomot (pînă la 80dB);
• impurificarea aerului cu bacterii (streptococi, stafilococi, colibacili)
233. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă la fabricile avicole.
Factorii ce influenţează asupra condiţiilor de muncă la fabricile avicole
a) [x] microclimatul;
b) [x] Pulberile;
c) [х] Zgomotul;
d) [х] poluarea cu substante chimice;
e) [ ] Vibraţia./poluarea produselor animaliere

234. Structura morbidității în avicultură.

Indicati maladiile caracteristice lucrătorilor de avicultură:
a) alergice
b) zooantroponoze
c) pielii
 d) sistemului respirator
e) pneumoconioze.

P.S:În avicultura structura morbidităţii este caracterizată prin: • boli ale sistemului
respirator; • boli ale pielii; • traumatisme; • boli ale sistemului nervos periferic (polinevrite
vegetative, radiculită lombosacrală); • maladii alergice.
Contactul profesional cu animalele poate duce la apariţia zooantroponozelor (bruceloză,
tuberculoză, toxoplasmoză, ornitoză ş.a.).

235. Măsurile de ameliorare a condițiilor de muncă în zootehnie, în avicultură.

Indicati masurile de ameliorare a conditiilor de munca in avicultură:
a) utilarea incaperilor cu sisteme efective de ventilare
b) curatenia umeda sistematica si dezinfectia
c) asigurarea lucratorilor cu imbracaminte speciala
d) respectarea regulilor de igiena personala
e) bai călduțe pentru miini

IGIENA AERULUI
236. Definiţiile climei, vremii, microclimatului.
Definiţia corectă a climei este
a) [x] Totalitatea factorilor fizici atmosferici şi telurici dintr-o regiune ce condiţionează
spaţiul vital al organismelor pe perioade lungi de timp;
b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici ce manifestă instabilitate într-o perioadă scurtă
de timp;
c) [ ] Totalitatea factorilor chimici ce manifestă o stabilitate în timp;
d) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-un spaţiu limitat;
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici atmosferici n momentul dat.

Definiţia corectă a vremii este

a) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al atmosferei în decursul unui anotimp;
b) [x] Totalitatea factorilor fizici al atmosferei оn momentul dat;
c) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-o încăpere
d) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din încăperi;
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului ce manifestă stabilitate în timp.

Definiţia corectă a microclimatului este

a) [x] Totalitatea factorilor fizici (temperatură, umiditate, curenţi de aer) al aerului dintr-un spaţiu
limitat;
b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului din încăpere;
c) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din regiunea dată;
d) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului determinaţi în momentul dat;
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului şi telurici din regiunea dată.

237. Caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar.

Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar
a) [x] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;
b) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
c) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii scurte;
d) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii lungi;
e) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor luminoase.
Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar
a) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor luminoase;
b) [x] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A;
c) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
d) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;
e) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii .

238. Cauza insolaţiei.

Insolaţia e cauzată de acţiunea
a) [ ] Radiaţiilor infraroşii lungi;
b) [x] Radiaţiilor infraroşii scurte;
c) [ ] Radiaţiilor luminoase;
d) [ ] Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
e) [ ] Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A.

239. Radiaţiile solare cu acţiune bactericidă pronunţată.

Acţiune bactericidă pronunţată posedă radiaţiile solare
[x] Ultraviolete – C;
b) [ ] Ultraviolete – A;
c) [ ] Ultraviolete – B;
d) [ ] Infraroşii scurte;
e) [ ] Infraroşii lungi.

p.s Ultraviolete de tip C: lungimea de undă între 280-180 mµ(ultraviolete scurte), cu efect
bactericid.

240. Conţinutul de oxigen la care viaţa este imposibilă.

viaţa este imposibilă la un conţinut de oxigen în aer
a) [x] 7 – 8%;
b) [ ] 9 – 10%;
c) [ ] 11 – 12%;
d) [ ] 13 – 14%;
e) [ ] 15 – 16%.

până la 18 % - nu se produc tulburări;

> 8 % (8000 m) – viaţa nu e posibilă. Zona letală

241. Situaţiile de utilizare a rozei frecvenţei vânturilor.

Roza frecvenţei vânturilor ne arată
a) [ ] Direcţia de mişcare a aerului;
b) [ ] Viteza de mişcare a aerului;
c) [x] Direcţia predominantă de mişcare a aerului într-o perioadă de timp;
d) [ ] Numărul de zile cu vânt;
e) [ ] Numărul de zile fără vânt.
P.S: Roza vânturilor- o imagine grafică de repetare predominantă a direcției vânturilor după carturi
(părțil lumii), pe o perioadă stabilită (lună,sezon,ani) (carte vol 1-pag 229)

Pentru formarea ei e necesar de sumat nr tuturor cazurilor de vînt cu cele din timp liniștit în
decursul unei perioade. Suma obținută constituie 100%, iar nr cazurilor de vânt în fiecare cart și
timp liniștit se calculează în %, apoi se trasează o diagramă

242. Stratul atmosferic care acționează preponderent asupra organismului uman.

Cea mai mare influenţă asupra organismului uman o are stratul atmosferic
a) [ ] Stratosfera;
b) [x] Troposfera;
c) [ ] Termosfera;
d) [ ] Exosfera;
e) [ ] Heterosfera.

243. Stratul atmosferic care este influenţat de procesele ce au loc pe pământ

.Procesele ce au loc pe pământ influenţează starea stratului atmosferic
a) [ ] Ionosfera;
b) [x] Troposfera;
c) [ ] Mezosfera;
d) [ ] Stratosfera;
e) [ ] Exosfera .

244. Valoarea umidității relative optime a aerului din saloanele spritalicești.

indicati umiditatea realtiva optima a arului din incaperile de locuit:

a) 20-40%
b) 40-60%
c) 60-80%
d) 80-90%
e) 90-100%

245. Dispozitivele utilizate pentru determinarea umidităţii aerului.

a) [ ] Catatermometrul;
b) [ ] Barograful;
c) [x] Psihrometrul ;
d) [ ] Globtermometrul;
e) [ ] Actinometrul.

Umeditatea aerului se măsoară cu psihrometrul: ASSMAN sau AUGUT, dar hidrograful

înregistrează umiditatea aerului

246. Complexul de factori cu ajutorul cărora se poate stabili temperatura efectivă.

Determinarea temp efective- o metodă de apreciere a influenței complexe a condițiilor

atmosferice, adică favorizează pe cale indirectă- determinarea influenței exercitate asupra
organismului omului de către 3 factori meteorologici:
---temperatura
---umiditatea
---viteza de mișcare a aerului pag 234 vol1

(CS) Selectaţi complexul de factori cu ajutorul cărora se poate stabili temperatura efectivă:
a) temperatura aerului şi temperatura radiantă
b) temperatura, cutanată, umiditatea şi viteza curenţilor de aer
c) temperatura, umiditatea, viteza curenţilor de aer
d) temperatura radiantă, umiditatea şi viteza curenţilor de aer
e) umiditatea şi temperatura aerului

247. Continutul de bioxid de carbon în aerul atmosferic ne poluat.

În aerul atmosferic se conţine CO2
a) [ ] 0,12-0,09%;
b) [ ] 0,08-0,07%;
 c) [ ] 0,06-0,05%;
d) [x] 0,04-0,03%;
e) [ ] 0,03–0,01%.

248. Indicatorul sanitar de viciere a aerului din încăperile de locuit.

Indicator sanitar de viciere a aerului din încăperi este

a) [ ] Poluanţi iritanţi;
b) [x] CO2;
c) [ ] NH3;
d) [ ] Poluanţi asfixianţi;
e) [ ] CO.

Indicatori sanitari de viciere a aerului din încăperi nu sunt:

a) [x] CO;
b) [ ] CO2;
c) [x] NH3;
d) [x] O3;
e) [x] SO2.

249. Radiaţiile (cu acțiune bactericidă) ce sunt folosite pentru dezinfecţia aerului din
încăperile spitalului. (razele ultraviolete) de tip c scurte

Pentru dezinfecţia aerului din încăperi sunt folosite radiaţiile

a) [ ] Ultraviolete zona A ;
b) [ ] Ultraviolete zona B.;
c) [x] Ultraviolete zona C;
d) [ ] Infraroşii;
e) [ ] Luminoase .

250. Definiţia umidității relative a aerului.

Umiditatea relativă a aerului este

a) [ ] Diferenţa dintre umiditatea maximă şi cea absolută;
b) [x] Raportul dintre umiditatea absolută şi cea maximă;
c) [ ] Cantitatea vaporilor de apă, prezenţi la momentul dat în aer;
d) [ ] Cantitatea vaporilor de apă necesară pentru a satura aerul;
e) [ ] Punctul de rouă.

251. Factorii ce determină microclimatul cald.

Microclimatul cald este determinat de următorii factori cu excepţia
a) [x] Radiaţie negativă;
b) [ ] Temperatura aerului crescută;
c) [ ] Umiditatea aerului crescută;
d) [ ] Mişcarea aerului scăzută;
e) [ ] Radiaţie pozitivă.

==== Microclimatul cald este determinat de următorii factori:

Temperatura aerului crescută;
Umiditatea aerului crescută;
Mişcarea aerului scăzută;
Radiaţie pozitivă.
252. Caracteristica proceselor de termoreglare.
Ce reprezintă procesele de termoreglare
a) [x] Menţinerea temperaturii stabile a corpului cu participarea mecanismelor fiziologice de
termogeneză şi termoliză;
b) [ ] Acomodarea temperaturii corpului la temperatura externă;
c) [ ] Cedarea intensă de căldură la acţiunea temperaturilor externe;
d) [ ] Intensificarea termogenezei;
e) [ ] Scăderea termogenezei.

253. Influenţa umidităţii scăzute a aerului asupra organismului.

a) [ ] Menţine constantă temperatura corpului;
b) [x] Măreşte termoliza prin evaporare;
c) [ ] Micşorează termoliza prin evaporare;
d) [ ] Măreşte termoliza prin convecţie;
e) [ ] Sporeşte termogeneza.

254. Radiaţiile solare sub acţiunea cărora se formează ritmul nictemeral

Ritmul nictemeral se formează sub acţiunea
a) [ ] Radiaţiilor ultraviolete C;
b) [ ] Radiaţiilor infraroşii lungi
c) [ ] Radiaţiilor infraroşii scurte;
d) [x] Radiaţiilor luminoase;
e) [ ] Radiaţiilor ultraviolete B.

255. Localități, unde numărul de aeroioni grei este mai mare

Numărul de aeroioni grei este mai mare în
a) [x] Oraşele mari industriale;
b) [ ] Localităţile rurale;
c) [ ] Pe malul mării;
d) [ ] Lângă cascade;
e) [ ] Lângă râuri curgătoare.

256. Tipul de aeroini ce se conţine în aerul poluat.

Aerul poluat conţine
a) [x] Mai mulţi ioni grei;
b) [ ] Mai mulţi ioni uşori;
c) [ ] Coeficientul unipolar este zero;
d) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori pozitivi;
e) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori negativi.

257. Acțiunea climatului asupra organismului.

a) [x] Climat excitant;
b) [x] Climat indiferent ;
c) [x] Climat intermediar;
d) [ ] Climat marin;
e) [ ] Climat de stepă.

258. Manifestările care au loc la adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase.

Adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase se manifestă prin
a) [x] Scăderea frecvenţei pulsului;
b) [x] Scăderea frecvenţei respiraţiei;
c) [x] Scăderea termogenezei;
d) [x] Diminuarea metabolismului bazal;
e) [ ] Accelerarea metabolismului bazal.
 259. Manifestările ce au loc la adaptarea la condiţii climatice reci.
Adaptarea la condiţii climatice reci se manifestă prin
a) [x] Accelerarea metabolismului bazal;
b) [ ] Diminuarea metabolismului bazal;
c) [x] Sporirea termogenezei;
d) [x] Sporirea volumului de sânge circulant;
e) [ ] Diminuarea termogenezei

260. Metodele folosite pentru determinarea acţiunii complexe a factorilor de microclimat

asupra organismului.
a) [x] Fizice;
b) [ ] Chimice;
c) [ ] Bacteriologice;
d) [x] Fiziologice;
e) [x] Psihologice.

261. Caracteristica vicierii aerului

a) [x] Vicierea aerului se produce numai în spaţii închise;
b) [ ] Vicierea aerului se produce numai în aerul atmosferic;
c) [x] Vicierea aerului este rezultatul unor procese fiziologice;
d) [ ] Vicierea aerului este rezultatul unor activităţi economico-sociale;
e) [ ] Vicierea aerului se produce numai în spaţii ocupaţionale.

262. Sursele naturale și artificiale de poluare a atmosferei.

Sursele naturale:
- eroziunea solului
- erupțiile vulcanice
- incendiile spontane ale pădurilor
- polenul diferitor plante
- descompunerea naturală a materiilor organice
Sursele artificiale:
- procesele de ardere a combustibilului
- transportul terestru, aerian, maritim
- procesele industriale

263. Acţiunile directe și indirecte a poluării atmosferei.

Acţiuni indirecte a poluării atmosferei sunt
a) [x] Reducerea radiaţiilor solare luminoase;
b) [x] Distrugerea vegetaţiilor;
c) [ ] Apariţia cancerului;
d) [ ] Agravarea bolilor;
e) [x] Coroziunea metalelor.

Acţiuni directe a poluării atmosferei sunt

a) [ ] Reducerea radiaţiilor solare luminoase;
b) [ ] Distrugerea vegetaţiilor;
c) [x] Apariţia cancerului;
d) [x] Agravarea bolilor;
e) [ ] Coroziunea metalelor.

264. Reacţiile ce se produc în organism la acțiunea microclimatului rece.

Microclimatul rece determină următoarele reacţii fiziologice
a) [x] Scăderea frecvenţei pulsului;
b) [x] Creşterea diurezei şi numărului de micţiuni;
c) [ ] Scăderea activităţii digestive;
 d) [x] Creşterea tensiunii arteriale;
e) [ ] Tahicardie.

265. Efectele fiziologice ale bioxidului de carbon asupra organismului.

a) [x] Excită centrul respirator;
b) [x] Influenţează receptorii din vase;
c) [ ] Blochează hemoglobina sângelui – cu apariţia carboxihemoglobinei;
d) [x] Sporeşte afinitatea ţesuturilor la O2;
e) [ ] Diminuarea afinitatea ţesuturilor la O2 .

266. Straturile atmosferei.

1. Troposfera
2. Stratosfera
3. Mezosfera
4. Termosfera (ionosfera)
5. Exosfera

267. Straturile atmosferei în care temperatura aerului scade proporțional cu altitudinea.

Temperatura aerului scade odată cu altitudinea în straturile atmosferei
a) [x] Troposferă;
b) [ ] Stratosferă;
c) [x] Mezosferă;
d) [ ] Heterosferă;
e) [ ] Termosferă

268. Factorii microclimatului.

a) [x] Temperatura aerului;
b) [x] Umiditatea aerului;
c) [x] Radiaţiile calorice;
d) [x] Mişcarea aerului;
e) [ ] Iluminatul.

269. Căile de cedare a căldurii.

a) [x] Evaporare - 25-30%;
b) [x] Radiaţie - 45-50%;
c) [x] Convecţie - 15-20%;
d) [x] Conducţie - 5%;
e) [ ] Termogeneză.

270. Acţiunea biologică a radiaţiilor solare luminoase.

a) [x] Stimulează procesele metabolice în organism;
b) [x] Asigurară ritmul circadian;
c) [ ] Au efect dezinfectant;
d) [x] Asigură funcţia analizatorului optic;
e) [ ] Contribuie la sinteza de melanină

271. Cauzele apariţiei bolii de cheson.

a) [ ] Expunere la presiune atmosferică joasă;
b) [x] Expunere la presiune atmosferică ridicată;
c) [ ] Presiune parţială de O2 redusă;
d) [x] Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică micşorată;
e) [ ] Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică ridicată.

272. Grupurile măsurilor de protecţie ale aerului atmosferic.

- Tehnologice
- De planificare
 - Sanitar-tehnice
- Legislative

273. Patologiile care se pot transmite prin mediul aerian.

a) [x] Scarlatina;
b) [x] Tuberculoza;
c) [ ] Dizenteria;
d) [ ] Poliomielita;
e) [x] Rujeola.

274. Persoanele care suferă de insuficienţă a radiaţiei ultraviolete.

a) [x] Locuitorii zonelor polare;
b) [x] Populaţia oraşelor industrializate;
c) [x] Minerii;
d) [ ] Populaţia rurală;
e) [ ] Sudorii.

275. Tipurile microclimatului după acțiunea asupra organismului.

a) [ ] de producere
b) [ ] habitual
c) [x] de racire
d) [x] de supraincalzire
e) [x] optim

276. Metodele fiziologice și psihologice de determinare a acțiunii microclimatului asupra

organismului.
metodele fiziologice:
a)[x] Frecventa pulsului
b)[x] Temperatura cutanata
c)[ ] Temperatura aerului
d)[x] Presiunea arteriala
e)[x] Presiunea pulsului
metodele psihologice:
a) [ ] Frecventa pulsului
b) [x] Senzatia subiectiva de confort termic
c) [x] Temperatura efectiva
d) [ ] Temperatura aerului
e) [x] Temperatura rezultanta

277. Caracteristica temperaturii efective în limitele zonei de confort.

a) [x] (temperatura efectivă la care) Senzatia de confort termic este la circa 50% din
examinati
b) [ ] Disconfot termic p/u toti cei examinati
c) [ ] Senzatia de confort termic p/u circa 90% din examinati
d) [ ] Senzatia de confort termic p/u circa 10% din examinati
e) [ ] Senzatia de supraincalzire p/u toti cei examinati

278. Valorile temperaturii efective (în grade convenționale) cînd este înregistrată senzația de
confort termic al organismului.
a) [x] 19℃
b) [x] 21℃
c) [x] 18℃
 d) [ ] 15℃
e) [ ] 25℃
!!! conform manualului: ”zona de confort” a oamenilor îmbrăcați obișnuit și sunt în stare
liniștită se află în limitele de 17.2-21.7℃ de temperatură efectivă.
279. Decalajul diurn de temperatură a aerului admis într-o încăpere în cazul funcționării
sistemelor de încălzire.
a) [x] 2-4℃
b) [ ] 4-5℃
c) [ ] 6-7℃
d) [ ]8-9℃
e) [ ]0℃

280. Tipurile de umiditate ale aerului.

- absolută
- maximă
- relativă
- fiziologică relativă
- deficit de saturație

281. Viteză de mișcare a aerului la care se simte senzația de curent.

a) [ ] mai mare de 0.4 m/s
b) [ ] 0.3-0.4 m/s
c) [ ] 0.1-0.2 m/s
d) [ ] mai joasa de 0.1 m/s
e) [x] mai mare de 0.5 m/s

282. Manifestările aflării îndelungate în mediu cu temperatură înaltă.

- cresterea temperaturii corpului
- accelerarea pulsului
- dereglarea activitatii sistemului cardiovascular

283. Viteza de mișcare a aerului optimă pentru saloanele spitaliceşti.

a) [x] 0,1-0,15 m/s;
b) [ ] 0,2-0,25 m/s;
c) [ ] 0,3-0,35 m/s;
d) [ ] 0,4-0,45 m/s;
e) [ ] 0,5-0,6 m/s

284. Tipurile de umiditate cu deosebită importanță în practica medicală.

- relativa
- deficit de saturatie

285. Tipul de umiditate care se normează.

- umiditatea relativă

286. Sindroamele ce se produc la inhalarea azotului sub presiune.

a) [ ] Supraincalzire
b) [x] De compresiune
c) [x] De decompresiune
d) [ ] Supraracire
e) [ ] Hipoxie

287. Fazele aclimatizării.

a) [x] De orientare la factorul „nou”
b) [ ] De modificare a starii de sanatate
c) [x] de restructurare a stereotiplui dinamic
 d) [x] stabila
e) [ ] De acutizare a bolilor cronice

288. Caracteristica fazei de restructurare a procesului de aclimatizare.

Faza de restructurare poate fi:
- favorabilă
- nefavorabilă
 favorabila – are loc o trecere lina la faza stabila cu ajutorul unor masuri social-igienice
 nefavorabila – apar neuroze de dezadaptare, artralgii, mialgii, cefalee, scade capacitatea de
munca, se acutizeaza bolile cronice. In conditii extrem de nefavorabile aclimatizarea nici nu are loc.
In organism se intensifica modificarile patologice.

289. Felurile de umiditate necesare pentru determinarea umiditătii relative.

- umiditatea absolută
- umiditatea maximă

290. Caracteristicile fazei stabile de aclimatizare.

a) [x] stabilizarea proceselor metabolice
b) [x] normalizarea digestiei
c) [ ] scaderea proceselor metabolice
d) [x] stabilizarea proceselor de munca
e) [ ] cresterea capacitatii de munca

291. Factorii de care depinde procesul de aclimatizare

a) [x] conditii de munca si de trai
b) [x] rezistenta organismului
c) [ ] timpul zilei
d) [x] starea de sanatate
e) [x] alimentatia

292. Consecințele emboliei gazoase în sindromul de decompresie (maladia de cheson).

a) [x] infarct miocardic
b) [x] artralgii
c) [ ] cefalee
d) [x] parestezii
e) [ ] diaree

293. Manifestările fazei de restructurare nefavorabilă în aclimatizare.

a) [x] neuroze dezadaptive
b) [x] artralgii
c) [x] mialgii
d) [ ] anemii
e) [x] cefalee

294. Denumirea dispozitivului pentru determinarea vitezei de mişcare a aerului corespunzător

imaginii.
1. anemometru cu cupe
2. anemometru cu palete
3. catatermometru cilindric
4. catatermometru sferic
295. Denumirea dispozitivului pentru determinarea umidităţii aerului corespunzător imaginii.

1. psihrometru Assman
2. psihrometru August

296. Denumirea dispozitivului pentru înregistrarea umidităţii

aerului corespunzător imaginii.

- Higrograf

297. Denumirea dispozitivului pentru înregistrarea temperaturii aerului corespunzător

imaginii.

- Termograf

298. Denumirea dispozitivului pentru determinarea temperaturii aerului

corespunzător imaginii.

1. Termometru cu mercur
2. Termometru de maxim și minim
3. Termometru cu alcool

299. Denumirea dispozitivului pentru înregistrarea presiunii atmosferice a aerului

corespunzător imaginii.

Barograf
 300. Denumirea dispozitivului pentru determinarea presiunii atmosferice a aerului
corespunzător imaginii.

Barometru

301. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici pentru saloane, în care se află

pacienţi cu tireotoxicoză, gradul I.
Temperatura aerului-18*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului-0,2 m/s

302. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici pentru saloane, în care se află

pacienţi cu tireotoxicoză, gradul II.
Temperatura aerului-12*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului- 0,2m/s

303. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici pentru saloane, în care se află

pacienţi cu gastrită.
Temperatura aerului- 22*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului-0,2m/s

304. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici pentru saloane, în care se află

pacienţi cu hipotireoză.
Temperatura aerului-24*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcarea aerului-0,2m/s
305. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici pentru saloane, în care se află
pacienţi cu combustii.
se consideră optima temperatura aerului de 22—15°C, umiditatea re­lativă de 55 %
306. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici în saloanele pentru copii.
temperatura op­timă se consideră cea de 22°C
Temperatura aerului- 22*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului-0,2m/s

307. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici în saloanele pentru lăuze.

temperatura op­timă se consideră cea de 22°C
Temperatura aerului- 22*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului-0,2m/s

308. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici în saloanele de eclampsie.

Temperatura aerului- 25*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului-0,2m/s

309. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici în saloanele pentru pacienţi cu

febră.
Temperatura aerului- 17*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului-0,2m/s
310. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici în secţia de reanimare.
temperatura op­timă se consideră cea de 22°C
Temperatura aerului- 22*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului-0,2m/s

IGIENA APEI

311. Aparatul utilizat pentru recoltarea probelor de apă.

Batometrul;
312. Caracteristicile apelor freatice.
Sunt transparente
Au debit mic
313. Bolile cauzate de paraziţi ce se pot transmite рrin intermediul apei.
Amibiază
Lamblioza
Balantidioza
 Trihomoniaza
314. Concentraţia admisă a clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită centralizat.
0,5mg.1
315. Conţinutul fluorului în apa potabilă conform Normelor sanitare.
1,5 mg/l
316. Bolile virale transmise pe cale hidrică.
Poliomielita
Hepatita A
317. Metodele de declorinare a apei potabile.
Tratare cu tiosulfat de Na
318. Cantitatea de clor activ (%) ce conţine clorura de var proaspătă.
35
319. Maladia provocată de consumul apei potabile poluate cu metil-mercur.
Boala Minamata
320. Metodele folosite pentru ameliorarea proprietăţilor organoleptice şi corecţia
compoziţiei chimice a apei.
Dezodorarea
Demineralizarea;
Deferizarea
Detoxicarea.
321. Consumul fiziologic al apei pentru o persoană/24 ore, conform recomandărilor
OMS.
100l
322. Caracteristica igienică a bazinelor deschise, ca sursă de aprovizionare cu apă.
Culoare şi oxidabilitate pronunţată;
Debit mare
Risc de poluare
323. Concentraţia maximă admisă de cloruri în apa potabilă.
250mg 1
324. Căror condiții trebuie să corespundă apa potabilă?
Să aibă proprietăţi organoleptice corespunzătoare
Să fie inofensivă după componenţa chimică
Să fie inofensivă din punct de vedere epidemiologic
325. Condiţiile fizice de potabilitate ale apei.
Culoarea acceptabilă consumatorilor şi nici o schimbare anormală;
Turbiditatea 5 UNT
326. Datorită cărei substanţe aflate în exces în apa potabilă poate apărea
methemoglobinemia hidrică la copii?
Folosirea apei cu cantităţi sporite de nitraţi
327. Dezavantajele dezinfecţiei apei prin fierbere.
Evaporarea gazelor dizolvate
Alterarea gustului
Nu poate fi aplicată la apeducte
Dezvoltarea rapidă a germenilor în apa fiartă
328. Dezavantajele dezinfecţiei apei cu raze ultraviolete.
Trec numai prin apă limpede
Sărurile de fier diminuează efectul dezinfecţiei
329. Factorii ce contribuie la apariţia patologiilor hidrice infecţioase.
Contaminarea fecală a apei
Receptivitatea organismului
Viabilitatea microorganismelor în apă;
330. Formele de manifestare a patologiilor hidrice infecţioase.
Epidemii
Endemii
Sporandice
331. Grupurile de indici ai calităţii apei conform Normelor sanitare.
Organoleptici
Chimici
Bacteriologici
332. Maladiile ce pot fi cauzate de consumul apei cu componenţă chimică neadecvată.
stari premorbinde
boli neinfectioase nespecifice si specifice
intoxicatii cu substante chimice
333. Maladiile infecțioase ce nu se pot transmite prin intermediul apei.
Scarlatina
Hepatita virală B
334. Manifestările saturnismul hidric.
Intoxicaţii cronice
Simptoame nespecifice;
335. Metodele de clorinare apei în scopuri potabile.
Clorinare cu doze normale
Hiperclorinare
Clorinare cu doze postcritice
Clorinare cu amonizare.
336. Necesitatea fiziologică de apă potabila unui adult timp de 24 ore.
0,5-3,0l
337. Patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei.
Holera
Febra tifoidă
Salmonelozele
Lamblioza
338. Pentru care necesitate se consumă сea mai mică cantitate de apă.
Fiziologică
339. Pentru ce este destinat filtrul de cărbune şi ţesătură.
Decolorarea apei
Dezinfecţia apei
Dezactivarea apei
340. Staţia mecanizată de filtrare e destinată pentru:
a) [x] Clorinare;
b) [x] Declorinare;
c) [x] Decolorare;
d) [ ] Desalinizare;
e) [x] Dezactivare.

341. Autopurificarea apei se realizează prin următoarele procese:

a) [x] Sedimentare;
b) [ ] Diluare;
c) [ ] Filtrare;
d) [x] Oxidare;
e) [x] Acţiunea bacteriofagilor.

342. Surse de apă folosite pentru aprovizionarea centralizată:

a) [ ] Apele atmosferice;
b) [x] Sursele deschise;
c) [ ] Apele freatice;
d) [x] Apele interstratulare;
e) [ ] Apa desalinizată a mărilor.

343. Surse de poluare antropogenă a apelor de suprafaţă sunt:

a) [x] Apele menajere;
b) [x] Apele reziduale de la întreprinderi industriale;
c) [x] Scurgerea apelor meteorice ;
d) [ ] Compoziţia geochimică a solului;
e) [x] Circulaţia navală.

344. Tulburările pentru care conţinutul majorat al sărurilor minerale din apă potabilă poate servi
ca factor de risc.
Conţinutul sărurilor minerale din apă poate fi factor de risc pentru:
a) [ ] Dizenterie;
b) [ ] Diabet;
c) [x] Urolitiază;
d) [x] Hipertonie;
e) [ ] Hepatită A.

345. Importanţa igienică a durităţii apei:

a) [x] Diminuiază proprietăţile organoleptice;
b) [ ] Posedă acţiune toxică pronunţată;
c) [x] Crează dificultăţii în utilizarea ei în scop menajer;
d) [x] Favorizează apariţia unor boli cardiovasculare;
e) [x] Favorizează apariţia unor boli renale.

346. Boli parazitare transmise prin apă:

a) [x] Ascaridoza;
b) [ ] Leptospiroza;
c) [ ] Poliomielita;
d) [x] Difilobotrioza;
e) [x] Teniidoza.
347. Măsuri de prevenţie a bolilor hidrice sunt:
a) [ ] Folosirea surselor de apă de suprafaţă;
b) [x] Selectarea raţională a sursei de apă;
c) [x] Crearea zonelor de protecţie sanitară pentru sursa de apă;
d) [x] Respectarea tehnologiei de tratare a apei;
e) [x] Standardizarea calităţii apei.

348. Caracteristici ale epidemiilor hidrice sunt:

a) [x] Început exploziv;
b) [ ] Afectarea persoanelor de vârstă fragedă sau înaintată;
c) [ ] Apariţia epidemiilor în perioada rece a anului;
d) [x] Manifestarea epidemiei pe aria de alimentare cu apă;
e) [x] Încetarea bruscă a epidemiei după luarea măsurilor necesare la sursa de apă.

349. Factorii care contribuie la formarea condiţiilor optime de păstrare clorurei de var.
Clorura de var se păstrează:
a) [ ] La lumină;
b) [x] La întuneric;
c) [x] La temperaturi joase;
d) [ ] La temperaturi crescute;
e) [x] Închisă ermetic.

350. Activitatea clorurii de var se reduce:

a) [x] La lumină;
b) [ ] La întuneric;
c) [x] La păstrare îndelungată;
d) [ ] La temperaturi joase;
e) [x] La temperaturi înalte.

351. Radiațiile ce NU sunt utilizate la dezinfecţia apei.

NU se folosesc:
-infraroşii
-luminoase
-ultraviolete, zona A
-ultraviolete, zona B
-radiatii alfa
-radiatii beta
-radiatii X
-radiatii gamma

SE folosesc Razele ultraviolete (cu diapazonul/ zona C) cu lungime de undă 250-260 nm

352. Indicii de securitate epidemiologică pentru apa din fântâni sunt:

a) [ ] Numărul total de germeni – 100;
b) [ ] Numărul total de germeni – 300;
c) [x] Enterococi - 0;
d) [ ] Indicele coli - 3;
e) [x] Eşerihia coli - 0.
353. Pentru a proteja de poluare apa din fântâni:
a) [ ] Se scoate cu găleata individuală;
b) [x] Se scoate cu găleata comună;
c) [x] Se scoate cu pompa;
d) [ ] Fântânile se alimentează din apele superficiale;
e) [x] În jurul fântânii se instalează un strat bătătorit de argilă.

354. În formă de endemie hidrică infecţioasă se poate manifesta:

a) [ ] Febra tifoidă;
b) [x] Holera;
c) [ ] Leptospirozele;
d) [ ] Bruceloza;
e) [ ] Dizenterie.

355. Compoziţia chimică a apei poate fi cauza:

a) [x] Stărilor premorbide;
b) [x] Bolilor neinfecţioase nespecifice;
c) [x] Bolilor neinfecţioase specifice;
d) [ ] Bolilor infecţioase;
e) [x] Intoxicaţiilor cu substanţe chimice.

356. Profilaxia bolilor hidrice include:

a) [x] Alegerea corectă a sursei de apă;
b) [x] Organizarea zonelor de protecţie sanitară;
c) [x] Standardizarea calităţii apei şi respectarea normelor igienice;
d) [x] Tratarea eficace a apei la staţiile de prelucrare;
e) [ ] Folosirea numai a surselor de apă de suprafaţă.

357. Prezenţa concomitentă în apă a NH3, nitriţilor, nitraţilor ne sugerează:

a) [ ] O poluare recentă;
b) [x] O poluare permanentă;
c) [ ] Terminarea proceselor de autopurificare;
d) [ ] O poluare de scurtă durat;
e) [ ] Lipsa poluării.

358. Pirogenia apei e condiţionată de:

a) [x] Substanţe organice;
b) [ ] Oxidabilitatea mică;
c) [x] Germeni patogeni distruşi;
d) [x] Amoniac;
e) [ ] Săruri minerale

359. De ce factori depinde eficienţa procesului de coagulare a apei?

Eficienţa procesului de coagulare a apei depinde de:
a) [x] Temperatura apei;
b) [ ] Oxidabilitatea apei;
c) [x] Turbiditatea apei;
d) [x] Prezenţa coloizilor;
e) [ ] Prezenţa amoniacului.
360. De ce facteăori depinde alegerea dozei de clor pentru dezinfecţia apei?
Alegerea dozei de clor pentru dezinfectarea apei depinde de
a) [x] Particularităţile germenilor;
b) [ ] Duritatea apei;
c) [x] Activitatea preparatelor de clor;
d) [x] Mediul în care se desfăşoară procesul;
e) [ ] Cantitatea de cloruri.

361. Excesul căror compuși chimici nu sunt consideraţi factori etiologici în producerea
methemoglobinemiei hidrice la copii?
Factorii etiologici în producerea methemoglobinemiei hidrice NU sunt
a) [x] Excesul de nitriţi;
b) [ ] Excesul de nitraţi;
c) [x] Excesul de amoniac;
d) [x] Excesul de fluor;
e) [x] Duritatea sporită .

362. În care cazuri metoda de tratare a apei va fi considerată igienic adecvată?

Metoda de tratare a apei va fi igienic adecvată când
a) [x] Va fi eficientă;
b) [x] Nu va altera proprietăţile organoleptice;
c) [x] În apă nu vor rămânea substanţe ce ar periclita sănătatea consumatorilor;
d) [x] Va fi economă, uşor de aplicat;
e) [ ] Va modifica duritatea apei.

363. În ce cazuri se aplică coagularea apei?

a) [x] La coloraţie sporită;
b) [x] În caz de turbiditate sporită;
c) [ ] La duritate mare;
d) [ ] In caz de poluare bacteriană considerabilă;
e) [ ] În caz de poluare cu substanţe toxice.

364. Condiţii de potabilitate a apei conform Normelor Sanitare

a) [x] Condiţii chimice;
b) [x] Condiţii bacteriologice;
c) [x] Condiţii organoleptice;
d) [ ] Condiţii fizice;
e) [ ] Condiţii statice.

365. La ce poate contribui folosirea îndelungată a apei cu duritate sporită?

-sărurile din apa dură dereglează absorbția lipidelor
-formarea în intestin a săpunurilor insolubile de Ca si Mg, în acest caz în organism nu pătrund substanțe
esențiale- acizi grași polinesaturați, vitaminele liposolubile, unele microelemente.
-morbiditatea generală şi mortalitatea prin stări morbide ale organelor digestive, sistemului cardiovascular,
urogenital etc.

366. Oxidabilitatea apei este

a) [ ] Cantitatea de O2 într-un litru de apă;
b) [x] Cantitatea de O2 consumată la oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă
c) [ ] Cantitatea de O2 consumată în 20 zile pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă;
d) [ ] Cantitatea de oxigen consumată pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă în 5
zile;
e) [ ] Cantitatea de O2 în 10 litri de apă .
367. Proprietăţi organoleptice ale apei sunt
a) [ ] Temperatura;
b) [x] Mirosul;
c) [ ] Transparenţa;
d) [ ] Duritatea;
e) [x] Culoarea.

368. Manifestarea methemoglobinemiei hidrice

a) [x] Cianoză;
b) [x] Dispnee;
c) [ ] Erupţii hemoragice;
d) [x] Convulsii;
e) [x] Tahicardie .

369. Căror compuşi chimici li se datorează formarea durităţii generale a apei?

Duritatea generală a apei este condiţionată de
a) [x] Prezenţa tuturor cationilor din apă în afara de cationii metalelor alcaline;
b) [ ] Prezenţa în apă a cationilor metalelor alcaline;
c) [ ] Prezenţa bicarbonaţilor, carbonaţilor alcalini, hidrocarbonaţilor;
d) [ ] Prezenţa oxidului de calciu;
e) [ ] Prezenţa clorurilor .

370. Dezinfecţia apei prin fierbere e cea mai eficientă din metodele fizice deoarece
a) [x] Se distrug toate formele vegetative de bacterii peste 3-5 min.;
b) [x] Se distrug toate formele sporulate de bacterii peste 30 min.;
c) [ ] Poate fi aplicată la apeducte;
d) [x] Este accesibilă;
e) [x] Se micşorează duritatea apei.

371. Condiţiile de dezinfecţie eficace a apei

a) [x] Alegerea corectă a dozei de clor;
b) [x] Respectarea duratei de contract a apei cu clorul;
c) [ ] Coagularea prealabilă a apei;
d) [ ] Filtrarea apei;
e) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor.

372. Indicatorii de poluare organică a apei

a) [x] NH3;
b) [x] Nitriţi;
c) [x] Nitraţi;
d) [x] Oxidabilitate;
e) [ ] Arseniu.

373. indicii de securitate epidemiologică pentru apa din apeduct.

a) [ ] Numărul total de germeni – 100;

b) [ ] Numărul total de germeni – 300;
c) [x] Enterococi-0;
d) [ ] Indicele coli - 3 ;
e) [x] E. coli- 0.
 374. Metode de dezinfecţie a apei sunt
a) [ ] Coagularea ;
b) [x] Clorinarea;
c) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor;
d) [x] Ozonarea;
e) [x] Tratarea cu raze ultraviolete .

375. Mijloace tehnice unitare pentru condiţionarea apei sunt

a) [ ] Filtrul lent;
b) [ ] Filtrul rapid;
c) [x] Filtrul de cărbune şi ţesătură;
d) [ ] Filtrul schimbător de ioni;
e) [x] Staţia mecanizată de filtrare auto.

376. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei

a) [ ] Fluorizarea;
b) [x] Dezinfecţia;
c) [x] Limpezirea;
d) [ ] Deferizarea;
e) [x] Decolorarea.

377. Reducerea considerabilă a cantităţii de apă din organism contribuie

a) [x] Setea;
b) [x] Obnubilarea;
c) [x] Halucinaţii;
d) [ ] Creşterea temperaturii corpului;
e) [x] Moartea.

378. Apariţia căror semne NU contribuie reducerea considerabilă a cantităţii de apă din
organism?
a.[ ] Setea;
b) [ ] Obnubilarea;
c) [ ] Halucinaţii;
d) [x ] Creşterea temperaturii corpului;
e) [ ] Moartea.

379. Manifestarea endemică a patologiilor hidrice infecţioase are următoarele caracteristici:

a) [ ] Caracter sezonier;
b) [ ] Afectează anumite categorii de vârstă;
c) [x] Atestă un număr redus de cazuri;
d) [ ] Prezenţa germenilor în sursa de apă;
e) [ ] Caracter exploziv.

380. Care este activitatea medie a clorului în clorura de var peconizată pentru dezinfecţia apei?
Pentru dezinfecţia apei poate fi folosită clorura de var cu activitatea clorului nu mai mică de
a) [ ] 5%;
b) [ ] 10%;
c) [ ] 15%;
d) [ ] 20%;
e) [x] 25%.
381. Care este concentraţia clorului rezidual în apa potabilă în condiţii de campanie?

a) [ ] 0,1- 0,2mg.1;
b) [x] 0,3- 0,5mg.1;
c) [ ] 0,8 – 1,2mg.1;
d) [ ] 2 -3mg.1;
e) [ ] 3-4 mg/l.

382. Care este conţinutul sulfaţilor în apa potabilă reglementat de Normele sanitare?

a) [x] 250mg/l;
b) [ ] 500mg/l;
c) [ ] 750mg/l;
d) [ ] 1000mg/l;

383. Care sunt cerinţele igienice către calitatea apei folosite pentru prepararea soluţiilor
injectabile?

a) [x] Să fie apirogenă;

b) [ ] Cu oxidabilitate mare;
c) [x] Să fie testată la oxidabilitate;
d) [x] Să nu conţină germeni patogeni;
e) [x] lipsa amoniacului, nitriţilor.

384. Care sunt radiaţiile utilizate la dezinfecţia a apei?

a) [ ] ultraviolete lungi
b) [x] ultraviolete scurte
c) [ ] infrarosii scurte
d) [x] ionizante
e) [x] calorice

385. Cauza apariţiei guşei endemice.

a) [x] insuficienta iodului in regiunea data

b) [ ] surplusul de fluor in apa potabila
c) [ ] neajunsul iodului in apa potabila
d) [ ] excesul de iod in produse alimentare
e) [ ] prezenta fluyorului in apa potabila

386. Ce compuşi chimici şi aparate se pot folosi pentru eliminarea substanţelor organice din
apă în condiţii de farmacie?

a) [x] Permanganatul de potasiu;

b) [x] Alaunul de aluminiu şi potasiu;
c) [ ] Distilatoare obişnuite;
d) [x] Distilatoare speciale;
e) [x] Carbonatul de sodiu.

387. Ce maladie poate cauza consumul apei potabile poluată cu plumb şi compuşii lui?

a) [x] Saturnism hidric;

b) [ ] Methemoglobinemie;
c) [ ] Boala Minamata;
d) [ ] Carie dentară;
e) [ ] Fluoroză.
388. Combinaţiile de cuvinte ce reflectă caracteristica igienică a surselor locale de apă
(fântânilor).

a) [x] transparenta inalta si coloratie joasa

b) [x] debit redus
c) [x] compozitie chimica stabila
d) [ ] duritate mai mica decit a apelor de suprafata
e) [x] poluarea bacteriana nesemnificativa

389. Factorii ce influenţează procesul de clorinare a apei.

a) [x] cantitatea de substante organice din apa

b) [x] temperatura apei
c) [x] timpul de contact
d) [ ] cantitatea de substante neorganice
e) [ ] cantitatea de sulfati

390. De ce nu va depinde eficienţa procesului de coagulare a apei?

a) [ ] Temperatura apei;
b) [x] Oxidabilitatea apei;
c) [ ] Turbiditatea apei;
d) [ ] Prezenţa coloizilor;
e) [x] Prezenţa amoniacului

391. De la ce concentraţie a fluorului în apa potabilă poate apărea fluoroza?

a) [ ] 0.03-0.05 mg/l
b) [ ] 0.3-0.5 mg/l
c) [x] 2.0 mg/l
d) [ ] 00.2 mg/l
e) [ ] 1.0 mg/l

392. De la ce concentraţie de fluor în apa potabilă poate apărea caria dentară?

a) [x] 0,5 – 0,7mg/l;

b) [ ] 1,0 – 1,5mg/l;
c) [ ] 2,0 – 2,5mg/l;
d) [ ] 2,5 – 3,0mg/l;
e) [ ] 3,0-3,5 mg/l.

393. Din care surse pot fi aprovizionate cu apă farmaciile urbane?

a) Fintini
b) !apeduct central
c) Lacuri
d) !apeduct autonom
e) Riuri

394. Din care surse pot fi aprovizionate cu apă farmaciile rurale?

a) [x]fântâni
b) [ ] apeduct central
c) [ ] lacuri
d) [x] apeduct autonom
 e) [ ] râuri

395. Factorul ce favorizează apariția cianozei infantile (methemoglobinemia).

a) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitraţi;

b) [ ] Conjugarea nitraţilor cu hemoglobină;
c) [x] Reducerea nitraţilor în nitriţi, şi conjugarea acestora cu hemoglobină;
d) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitriţi;
e) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de amoniac.

396. În ce condiții ale consumului de apă poate fi afectată sănătatea oamenilor?

a) !nu este in cantitati suficiente

b) !contine germeni patogeni
c) Contine compusi chimici toxici în CMA
d) !contine compusi chimici naturali in cantitati sporite
e) !poseda proprietati organoleptice nefavorabile

397. În conformitate cu prezența căror indici se va aprecia eficacitatea clorinării apei?

a) [ ] Prezenţa florei patogene;

b) [x] Prezenţa enterococilor ;
c) [ ] Coliformii totali;
d) [x] Prezenţa E. coli ;
e) [ ] Proprietăţile organoleptice.

398. Indicatorii indezirabili ai calităţii apei potabile.

a) !amoniacul
b) !clorurile
c) !fierul
d) Nitritii
e) !Sulfatii

399. Indicatorul siguranţei dezinfecţiei apei potabile.

a) Mirsul
b) Gustul
c) !clorul rezidual
d) Turbiditatea
e) Reziduu uscat

400. Indicele chimic de poluare recentă a apei potabile cu substanţe organice.

a) ! amoniac
b) Nitrati
c) Nitriti
d) Cloruri
e) Sulfati

401. Indicii bacteriologici ai calităţii apei.

a) [x] Eşerihia coli - 0;

b) [ ] Coli titru;
c) [ ] Numărul total de germeni;
 d) [ ] Numărul ouălor de helminţi la 1 dm3 apă;
e) [x] Enterococi - 0.

402. Indicii ce nu reprezintă calitatea bacteriologică a apei potabile.

a) !indicele microbian’
b) E coli 0
c) !indicele coli
d) !numarl totali de germeni patogeni in 100 ml
e) Enterococi 0

403. Metoda sau substanţa utilizată pentru declorinarea apei potabile.

a) Filtrare lenta
b) Coagulare
c) !tisulfat de natriu
d) Clorura de var
e) O3

a) [ ] Filtrare lentă;
b) [ ] Coagulare;
c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na;
d) [ ] Tratare cu raze ultraviolete;
e) [x] Filtrare prin cărbune activat

404. Metode de limpezire a apei potabile.

a) [ ] Defluorizare;
b) [x] Decantare;
c) [x] Filtrare;
d) [x] Coagulare;
e) [ ] Dezodorare.

405. Patologiile virale transmisibile prin intermediul apei

a) holera
b) dezinteria
c) !hepatita a
d) !poliomielita
e) Hepatita b

406. Pentru care necesitate se consumă cea mai mare cantitate de apă?

a) Fiziologica
b) Igienica
c) Agrara
d) !industriala
e) Urbanistica

407. Pentru ce este destinată staţia de desalinizare a apei?

a) !Dezactivare
b) !Desalinizare
c) !Dezinfecite
d) Clorinare
 e) Detoxificare

408. Prin ce se deosebesc apele de suprafaţă de cele interstratulare?

a) [ ] Conţin mai multe săruri minerale;

b) [x] Conţin mai mult O2 dizolvat;
c) [x] Sunt mai poluate cu microorganisme;
d) [ ] Au o componenţă chimică stabilă;
e) [ ] Sunt limpezi.

409. Priorităţile dezinfecţiei apei cu radiaţii ultraviolete comparativ cu clorinarea.

a) !distruge microorganismele sporulate

b) !actioneaza asupra virusurilor
c) !influenteaza asupra oualelor de helmenti
d) !Efectul bactericid are loc in decurs de 1-2 minute
e) Actiena bactericida in decurs de 10-60 min

410. Priorităţile dezinfecţiei apei prin ozonare comparativ cu clorinarea.

a) ! nu se modifica ph-ul apei

b) !se imbunatateste organoleptica
c) Este o metoda ieftina
d) !este mai eficienta
e) !surplusul de ozon se degaja mai rapid

411. Substanţele folosite pentru coagularea apei.

a) [ ] Clorul activ;
b) [x] Clorura de fier;
c) [x] Sulfatul de fier;
d) [x] Sulfatul de aluminiu;
e) [ ] Sulfatul de magneziu

VENTILAȚI A, ÎNCĂLZIREA ȘI ILUMINATULUI ÎNCĂPERILOR

412. Acţiunea produsă de razele solare.

a) [x] Stimulează procesele metabolice în organism;

b) [x] Asigură ritmul circadian;
c) [ ] Au efect dezinfectant;
d) [x] Asigură funcţia analizatorului optic;
e) [ ] Contribuie la sinteza de melanină

413. Consecinţele create de insuficienţa iluminatului.

• oboseală vizuală,
• scăderea capacităţii de munca,
• senzaţii de înţepături sau corpi străini în ochi,
• apariţia unor tulburări de vedere sau chiar afecţiuni ca miopia,
• mărirea rebutului,
• pericol de traumatism.
414. Consecinţele create de iluminatul excesiv.

fotofobia, lăcrimarea, dureri in globii oculari, cefalee etc.

 a) Rahitism
b) Malformatii
c) Cancer tegumentar
d) Eritem
e) Edem al conjuctivei

415. Valoarea optimă a unghiului de incidenţă (cădere) al luminii la locul de lucru al

medicului terapeut.

a) 5 grade
b) 15 grade
c) 20 grade
d) 25 grade
e) 27 grade

416. Valoarea optimă a coeficientului de iluminare naturală pentru sălile de studii.

a) [ ] nu se normeaza
b) [ ] nu mai mare de 1.0%
c) [ ] nu mai mic de 1.0%
d) [ ] nu mai mare de 2.0%
e) [x] nu mai mic de 2.0%

417. Valoarea CIN recomandată pentru saloane.

a) 0,5%
b) Nu mai mare de 1%
c) Nu mai mic de 1,5%
d) 2% si mai mult
e) Nu se normeaza

418. Indicii care caracterizează iluminarea.

-componenţa spectrală (a sursei de lumină şi a celei reflectate)

-intensitatea
-gradul de nititate (a sursei sau a suprafeţei refractare)
-uniformitatea

a) [x] Intensitatea luminii să corespundă normativelor;

b) [x] Să fie uniformă;
c) [ ] Să asigure senzaţia de căldură;
d) [x] Spectrul luminii să se apropie de cel natural;
e) [x] Să nu facă umbre.

419. Indicii de determinare a iluminatului natural al încăperilor.

a) [x] CIN
b) [x] coeficient de luminozitate
c) [] coeficientul ”e”
d) [x] ungiul de incidenta
e) [x ] unghiul deschidere

420. Indicii de evaluare a iluminatului natural al încăperilor.

a) [x] Coeficientul de iluminare naturală;

 b) [x] Coeficientul de luminozitate;
c) [x] Unghiul de incidenţă şi unghiul de deschidere;
d) [ ] Spectrul luminii;
e) [x] Coeficientul de adincime.

a) [ ] luminozitatea incaperii
b) [ ] lungimea incaperii
c) [x] intensitatea luminii la locul de munca
d) [ ] adincimea incaperii
e) [x] uniformitatea iluminarii

421. Factorii determinanţi ai nivelului de iluminare naturală din încăperi

.
a) Climatul de lumina
b) Orientarea geamurilor
c) Nr si dimensiunea geamurilor
d) Culorile anturajului incaperii
e) Uniformitatea luminii

422. Metodele de studiere a iluminatului artificial al încăperilor.

a) [x] Luxmetria;
b) [x] Metoda "Watt";
c) [x] Metoda "e";
d) [ ] Coeficientul de luminozitate;
e) [ ] Coeficientul de pătrundere

423. Avantajele și dezavantajele iluminatului luminiscent.

Priorităţi ale iluminatului luminiscent sunt
a) [ ] Efect stroboscopic;
b) [x] Lipsa umbrelor;
c) [ ] Efect de întuneric;
d) [x] Spectru apropiat de cel al luminii naturale;
e) [ ] Se folosesc numai ca corp de iluminat.
424. Aspectele pentru care iluminatul se consideră raţional.
Evidentiati aspectele pentru care iluminatul se considera rational:
a) [x] satisfăcător pentru îndeplinirea muncii de o diversă exactitate
b) [x] fără efect stroboscopic
c) [x] fără efecte de orbire
d) [x] uniform
e) neuniform
425. Indicii de studiere a iluminatului artificial al încăperilor.
a) luminozitatea încăperii
b) lungimea încăperii
c) [x] intensitatea luminii la locul de munca
d) adâncimea încăperii
e) [x] uniformitatea iluminarii

426. Exigenţele igienice faţă de iluminarea artificială a încăperilor.

a) [x] intensitate corespunzătoare normativelor
b) [x] iluminare uniforma
c) asigurarea senzatiei de caldura
d) [x] spectrul luminii apropiat celui natural
e) [x] Iluminare fără umbre
427. Exigenţele igienice faţă de iluminarea încăperilor.
 a) [x] nivel satisfăcător în întreg câmpul de vedere
b) [x] nivel optim pentru diverse activități
c) [x] iluminare relativ uniforms
d) [x] protejarea ochilor de radiatiile provenite de la sursa sau reflectarea suprafețelor
e) asigurarea senzatiei de caldura
428. Avantajul iluminării artificiale faţă de cea naturală.
a) [x] poate asigura o lumina stabilă și de intensitatea dorită
b)[x] protejarea ochilor de radiațiile infraroșii
c) [x] nu creaza umbre
d) asigura senzația de căldură
e) lumina instabila în timp
429. Funcţiile analizatorului vizual.
a) [x] acuitate vizuala
b) [x] sensibilitate de contrast
c) [x] solicitarea acomodatiei
d) alergizare
e) [x] stabilitatea clarviziunii
430. Specificaţi pentru ce este necesară ventilaţia artificială locală.
a) [ ] Crearea condiţiilor optime în toată încăperea;
b) [ ] Evacuarea aerului poluat din toată încăperea;
c) [x] Recuperarea şi înlăturarea substanţelor nocive emanate la locul de formare;
d) [ ] Crearea condiţiilor optime în spaţiul ocupaţional;
e) [ ] Crearea curenţilor de aer.
431. Factorii ce influenţează ventilaţia naturală a încăperilor.
a) [ ] Volumul încăperii;
b) [ ] Volumul necesar de ventilaţie;
c) [x] Diferenţa de temperatură dintre aerul încăperii şi cel exterior;
d) [ ] Componenţa chimică a aerului;
e) [x] Presiunea vântului.
432. Tipurile ventilaţiei de aspiraţie.
a) [x] Generală;
b) [ ] Perdele aeriene;
c) [x] Locală;
d) [x] Nişe;
e) [x] Umbrele
433. Tipurile de ventilaţie conform principiului de acţiune.
a) [ ] naturală;
b) [ ] generală;
c) [x] de aspiraţie;
d) [x] de refulare;
e) [x] de refulare – aspiraţie.
434. Tipurile de ventilaţie artificială conform zonelor de acţiune.
a) [x] locală;
b) [x] generală;
c) [ ] de aspiraţie;
d) [ ] de refulare;
e) [x] mixtă.
435. Tipurile de ventilaţie artificială.
a) [x] locală;
b) [x] generală;
c) [ ] organizată;
d) [ ] mixtă;
e) [ ] neorganizată
436. Tipurile de ventilaţie naturală organizată.
a) [ ] curenţi de aer;
b) [x] aeraţie;
c) [x] canale de extragere;
d) [ ] geam;
e) [ ] infiltraţie
437. Tipurile ventilaţiei naturale neorganizate.
a) [x] curenţi de aer;
b) [ ] aeraţie;
c) [ ] canale de extragere;
d) [x] geam;
e) [x] infiltraţie.
438. Tipurile ventilaţiei artificiale de refulare.
a) [x] duşuri de aer;
b) [ ] nişe;
c) [ ] umbrele;
d) [x] oaze aeriene;
e) [x] perdele de aer.
 439. Tipurile de ventilaţie artificială locală de aspiraţie.
a) [ ] duşuri de aer;
b) [x] nişe;
c) [x] umbrele;
d) [ ] oaze aeriene;
e) [x] aspiraţie la locul de muncă.
440. Tipurile de ventilaţie artificială generală.
a) [ ] geam;
b) [ ] canale de extragere;
c) [x] aspiraţie;
d) [x] refulare;
e) [x] refulare – aspiraţie.
441. Tipurile ventilaţiei naturale.
a) locala
b)[x] generala
c) organizata
d) combinata
e) [x]neorganizata
442. Factorii care determină ventilaţia naturală.
a) deschiderea intamplatoare a usilor si geamurilor
b)[x] diferenta de temperatura dintre aerul din exteriorul si interiorul incaperii
c)[x] presiunea vantului
d) schimbul de aer prin porii materialelor de constructie
e) [x]diferenta de presiune a coloanei de aer intre nivelul inferior si superior al incaperii
443. Avantajele ventilaţiei naturale.
a) [x] simplitatea montării;
b) [x] accesibilitate după cost;
c) [ ] schimbul de aer poate fi reglat;
d) [ ] rază de acţiune mare;
e) [x] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile.

444. Avantajele ventilaţiei artificiale.

a) [ ] accesibilitate după cost;
b) [x] schimbul de aer poate fi reglat, dirijat;
c) [ ] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile;
d) [x] rază de acţiune mare;
e) [x] captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie.
445. Mecanismul de acţiune al ventilaţiei artificiale de aspiraţie.
a) aerul curat este debitat in incaperi prin instalatii speciale
b) [x]aerul curat patrunde in incaperi pe cai naturale
c) aerul poluat din incaperi este inlaturat pe cai naturale
d)[x] aerul poluat din incaperi este inlaturat prin intermediul instalatiilor mecanice
e)[x] schimbul de aer este dirijat
446. Mecanismul de acţiune al ventilaţiei artificiale de refulare.
a) concentratia de bioxid de carbon
b) temperatura aerului
c) suprafata incaperii
d) [x] volumul de ventilatie
e) [x] multiplul schimbului de aer

447. Avantajele ventilaţiei de refulare-aspiraţie.

a) [x] prelucrarea necesară a aerului (încălzirea, umectarea, purificarea);
b) [ ] accesibilitate după cost;
c) [x] asigurarea schimbului forţat de aer în încăpere;
d) [x] calcularea cu precizie a cantităţii de aer debitat şi aspirat;
e) [x] posibilitatea dirijării direcţiei de mişcare a aerului.
 448. Felurile balanţei de aer.
a) [x] pozitivă;
b) [ ] naturală;
c) [x] echilibrată;
d) [ ] artificială;
e) [x] negativă.
449. Aspectele de care depinde alegerea sistemului de ventilaţie.
a) [ ] cost;
b) [x] destinaţia încăperii;
c) [x] volumul încăperii;
d) [x] caracterul noxelor emanate;
e) [x] cerinţele faţă de sistemele de ventilaţiе
450. Metodele de apreciere a eficacităţii ventilaţiei.
a) [x] de laborator;
b) [x] de calcul;
c) [ ] de observaţie;
d) [ ] chestionare;
e) [ ] experimentului cronic.
451. Definiţiile pentru volumul necesar de ventilaţie.
a) [ ] este predominarea refulării asupra aspiraţiei;
b) [x] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră, astfel
ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis;
c) [x] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО2 să nu
depăşească nivelul admis ;
d) [ ] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie
schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis;
e) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici.

452. Definiţiile pentru multiplul necesar de aer.

a) [ ] este predominarea refulării asupra aspiraţiei;
b) [ ] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră, astfel
ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis;
c) [ ] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО2 să nu
depăşească nivelul admis ;
d) [x] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie
schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis;
e) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici.
453. Indicii de apreciere a eficacităţii ventilaţiei prin metoda de calcul.
a) concentratia de bioxid de carbon
b) temperatura aerului
c) suprafata incaperii
d) [x]volumul de ventilatie
e)[x] multiplul schimbiilui de aer

454. Cantitatea de aer (metri cubi) asigurată prin intermediul ventilaţiei artificiale în decurs
de 1 oră la 1 pat, în saloanele spitaliceşti.
rs este 85
455. Valoara multiplului schimbului de aer în blocul operator.
+10-8
456. Tipul balanţei de aer în încăperile blocului operator.
Volumul de aer refulat predomina asupra celui aspirat

457. Tipul balanţei de aer în sala de naştere.

Volumul de aer refulat predornina asupra celui aspirat
458. Tipul balanţei de aer în sălile de manipulaţii aseptice și septice.
Volumul de aer refulat este egal cu celui aspirat(aseptic)
Volumul de aer aspirat predomina asupra celui refulat(septic)
459. Tipul balanţei de aer în boxele spitalelor de boli infecţioase.
volumul de aer aspirat predomina asupra celui refulat

460. Încăperi, în care volumul de aer refulat predomină asupra celui aspirat; și a celui aspirat
acupra celui refulat.
- Incaperile in care volumul de aer refulat predornina asupra celui aspirat:
incaperile blocului operator
sala de nastere
sali de manipulatii aseptice
sali de manipulati i sept ice
boxe ale spitalelor de boli infectioase
-Incaperile in care volumul de aer aspirat predomina asupra celui refulat:
incaperile blocului operator
sala de nastere
sali de manipulatii aseptice
sali de manipulatii septice
boxe ale spitalelor de boli infecțioase
461. Purtătorii de căldură în cazul încălzirii centrale.
a) [x] apa
b) ulei
c)[x]aer
d)[x]aburi
e) gaze
462. Avantajele și sistemului de încălzire cu apă.
a) [x] temperatura caloriferelor nu depaseste 80 C
b) [x] nu polueaza aerul incaperilor
c)[x] are loc reglarea centrala a temperaturii
d)[x] Incalzirea caloriferelor este uniforma
e) au termen mic de exploatare
dezavantajele sistemului de încălzire cu apă
scurgeri la conexiunile conductelor In cazul defectelor intamplatoare
posibilitatea inghetarii apei in sistema la deservirea incorecta
463. Avantajele sistemului de încălzire cu vapori.
a) [x]suprafata dispozitivului de incalzirc este mica
b) [x] incalzire rapida a dispozitivelor de incalzire la conectarea sistemului
c) arde praful organic de pe suprafata caloriferului
d) [x] presiune hidrostatica mica in sistem
e) posibilitatea inghetarii apei in sistema la deservirea incorecta
dezavantajele sistemului de încălzire cu vapori.
a)[x] temperatura suprafetei de incalzire este mare
b)[x] pierderi de caldura crescute pe contul conductelor de vapori
c)[x] arde praful organic de pe suprafata caloriferului
d)[x]este dificila reglarea
e) incalzirea caloriferelor este uniforma
464. Avantajele sistemului de încălzire electrică.
- comoditatea de transmitere a energiei electrice,
-reglare uşoară a temperaturii elementelor de încălzire.
465. Avantajele și dezavantajele sistemului de încălzire cu aer.
Avantajele:
- randamentul mare (90 ... 94% pentru sistemul centralizat);
- posibilitatea de a fi combinat cu sistemul de ventilaţie prin refulare;
- absenţa unui agent intermediar de transport a energiei termice, care permite să renunţe la
construcţia şi întreţinerea spaţiului suplimentar, pentru agent (ca la sistemul de încălzire cu apă),
cazangeriei, conductelor sistemelor de încălzire şi pregătire a apei;
- de asemenea, se exclud pierderile de căldură prin conducte, lipsa necesităţii reparaţiilor
conductelor, care reduce considerabil costurile de întreţinere; gradul înalt de automatizare permite
de a genera energie termică, în strictă conformitate cu cerinţele (necesităţile);
- este econom.
Dezavantajele
-neuniformitatea încălzirii;
-posibilitatea de poluare a aerului refulat cu praf;
-formarea curenţilor de aer care pot ridica de pe suprafeţe praful şi microorganis mele sedimentate.
466. Avantajele sistemului termic cu lambriuri.

a) [x] Confortul termic se menţine la o temperatură a aerului mai scăzută;

b) [x] Se exclude poluarea aerului;

c) [x] Căldura se repartizează uniform în încăpere;

d) [ ] Este stimulată termoliza prin iradiere;

e) [ ] Este stimulată termoliza prin evaporare.

IGIENA IMSP
471. Distanța de la hotarul instituției medicale până la alte obiective.
Distanţa de la hotarul (gardul) instituţiei pînă la alte obiecte, inclusiv industriale de
categoria a V-a, va fi de minimum 30 m
472. Surse de poluare a mediului de care se va ține cont la proiectarea și construcția
instituțiilor medicale.
La proiectarea şi construcţia instituţiilor se va avea în vedere :
- distanţarea lor de zonele căilor ferate, aerogărilor şi autogărilor, magistralelor auto,
întreprinderilor industriale şi altor surse de poluare a mediului: cu noxe, radiaţii ionizante
şi neionizante şi sonore.
473. Zonele funcționale a instituțiilor medicale.
-- Blocurilor curative necontagioase.
-- Blocurilor curative contagioase.
-- Policlinicii.
-- Blocului de morfopatologie.
--- De gospodărie.
-- Verde.
474. Funcțiile instituțiilor obstetricale.
--- zonarea strictă a secţiilor,
--- ciclicitatea încărcării şi prelucrării sanitare,
--- dirijarea fluxului intraspitalicesc la internare-externare şi condiţii optime de muncă
pentru personal.
475. Încăperile instituțiilor de obstetrică.
Se separa in 2 grupuri :
-- pentru sectia fiziologica ( flux curat)
-- pentru secția de observare ( flux murdar)

476. Încăperile care trebuie să fie prevăzute în secțiile de boli infecțioase pentru
internarea pacienților.
----Secţiile de boli infecţioase trebuie amplasate într-o clădire separată.
-- În secţiile de boli infecţioase, intrările, scările şi ascensoarele pentru internarea şi
externarea bolnavilor trebuie să fie separate.
--- În secţiile de boli infecţioase, pentru internarea bolnavilor se vor prevedea boxe de
primire şi examinare, al căror număr se determină în funcţie de numărul de paturi în
secţie: pînă la 60 de paturi – 2 boxe; 61–100 de paturi – 3 boxe; peste 101 paturi – 3% din
numărul de paturi.
---În secţiile de boli infecţioase raportul procentual al paturilor în boxe, semiboxe şi
saloane va corespunde cerinţelor
---Pentru saloanele din secţiile infecţioase se vor prevedea ecluze şi WC-uri.
--- În secţiile de boli infecţioase, în pereţii şi paravanele care despart saloanele pentru copii
de coridor, precum şi în pereţii şi paravanele dintre saloanele pentru copii în vîrstă de pînă
la 7 ani se vor prevedea geamuri de observaţie, ale căror dimensiuni se stabilesc prin
sarcina de proiectare.
---Boxele, semiboxele şi saloanele secţiilor infecţioase vor fi prevăzute cu ferestre pentru
transmiterea produselor alimentare, a preparatelor medicale şi a lenjeriei.

477. Încăperile boxei.

1 - ecluză sau spaţiu tampon, 2 - sala de triaj şi diagnostic, 3 - antreu.
478. Capacitatea saloanelor (pentru copii cu vârsta peste un an și maturi).
nu va depăşi 4 paturi.
479. Capacitatea saloanelor pentru copii de până la un an și a saloanelor pentru
observație în secțiile obstetricale.
nu va depăşi 2 paturi.
480. Tipul de ventilație în sălile de operații.
ventilare mecanică
În sălile de operaţii şi în cele preoperatorii iniţial se conectează sistemele de ventilare, de
refulare, apoi de aspiraţie sau ambele simultan.
481. Configurația terenului spitalicesc.

a) [ ] Amplasarea spitalului în centrul locativ;

b) [x] Amplasarea complexului spitalicesc pe terenul spitalului;

c) [x] Zonele funcţionale ale terenului spitalicesc;

d) [x] Accesurile pe terenul spitalicesc;

e) [x] Densitatea de construcţie a sectorului

482. Avantajele respectării procentului de construcție al spitalului.
Specificati beneficiile oferite de respectarea procentului de constructie a spitalului
a) [x] extinderea constructiei spitalului
b) [ ] fluxul bolnavilor
c) [x] aeroterapia
d) [ ] reducerea spatiului verd
e) [x] helioterapia
 483. Căile de acces a teritoriului spitalului.
Aratati caile de acces prevazute pe teritoril spitalului :
a) !In zona blocurilor curative
b) !catre blocul morfopatologic
c) !in zona de gospodarie
d) In blocul administrativ
e) Pentru toate blocrile prevazute pe teritoril spitalli

484. Valoarea recomandată de spațiu verde a teritoriului spitalicesc pentru un pat.

- spatiul verde trebuie sa constituie cel putin 60% din suprafata totala a terenului institutiei
- arborii se planteaza la o distanta de cel putin 15 m , iar arbustii 5m
485. Funcțiile secției de internare.
-Înregistrarea, primirea
- stabilirea diagnosticului preventiv
-examenul medical
- prelucrarea sanitară
- acordarea primului ajutor medical.
- Externarea bolnavilor
486. Suprafața pentru saloanele pediatrice cu 2 și mai multe paturi.
Indicati suprafata ce se prevede pentru saloanele pediatrice cu 2 și mai multe paturi:
a) 5 m2 p/u un pat
b) 6 m2 p/u un pat
c) 9 m2 p/u un pat
d) 10 m2 p/u un pat
e) 12 m2 p/u un pat

487. Caracteristica blocului policlinicii.

Se vor construi in centrul localitatii mai aproape de cartierele populate

Dinspre vant

La distanta de sursele de poluare a aerului

La distanta de sursele de zgomot

488. Sarcinile igienei instituțiilor medico-sanitare.

Obiectul de studii al IIMS este studierea relaţiilor dintre organizarea asistenţei medicale şi
starea sănătăţii populaţiei. Acest compartiment elaborează norme, cerinţe către:
O proiectare,
O planificare,
O amplasare,
O salubrizare,
O funcţionare a IMS

489. Factorii de care depinde eficacitatea procesului de tratament în spitale.

- locul amplasării în localitate,
- sectorul de pământ şi sistematizarea lui,
- amenajarea şi planificarea fiecărei unităţi,
- salubrizarea sanitar-tehnică,
- funcţionalitate
490. Factorii care favorizează crearea condițiilor igienice în spitale.
- locul amplasării în localitate,
- sectorul de pământ şi sistematizarea lui,
- amenajarea şi planificarea fiecărei unităţi,
- salubrizarea sanitar-tehnică,
- funcţionalitate.
 492. Cerințele igienice către amplasarea sectorului de spital.
---factorii naturali
--- dimensiunile terenului,
--- terenul adiacent,
---- perspectiva dezvoltării localităţii.
493. Cerințe igienice către sistematizarea terenului spitalului.
1. Planificarea complexului spitalicesc. 2. Planificarea terenului.
494. Avantajele sistemului bloc centralizat (polibloc).
- Asigurarea unei bune funcţionalităţi.
- Proiectarea spitalului pe o tehnologie mobilă.
- Posibilitatea de a mări numărul de etaje a blocului.
- Mai adecvat se înscriu în peizajul natural şi de arhitectură.
- Spitalele pot fi uşor modernizate, reprofilate.
495. Direcțiile principale de proiectare și construcție a instituțiilor medico-sanitare.
-----Asigurarea unei structuri mobile a complexului spitalicesc, care ar permite dezmembrarea lui
într-un şir de blocuri funcţionale.
-----Construcţia extinsă a blocurilor cu saloane şi folosirea iluminatului artificial într-un şir de
încăperi auxiliare. Orientarea liberă a saloanelor.
----Centralizarea serviciilor de diagnostic, curative şi auxiliare în limitele instituţiei.
----- Centralizarea şi cooperarea între spitale în limitele localităţii a serviciilor de diagnostic,
auxiliare (laborator, farmacie, spălătorie, de sterilizare).
------Crearea complexelor spitaliceşti.
----- Organizarea centrelor medicale: oncologic, cardiologic, a mamei şi copilului unde în baza
programelor complexe medicii de diferite specialităţi efectuează profilaxia şi tratamentul
patologiilor respective.
------Industrializarea procesului curativ-diagnostic, dotarea cu tehnică medicală nouă care prezintă
anumite cerinţe către planificare, suprafeţe suplimentare.
-------- Crearea instituţiilor medicale, secţiilor nu după profil ci după gravitate.
496. Secția de internare - principiul de funcționare.
Secţia de internare este o subdiviziune structurală a spitalului. Internarea bolnavilor poate fi
efectuată: centralizat (pentru toate unităţile, cu excepţia bolnavilor cu boli infecţioase, pediatrie,
obstetrică) sau decentralizat când fiecare secţie îşi are încăperile sale de internare.
497. Particularitățile instituției medico-sanitare.
--- Nivelul contemporan de organizare şi tehnologia serviciului medical.
---Problemele igienice.
--- Cerinţele arhitecturii, esteticii sanitar-tehnice, economice.
498. Unitatea de îngrijire medicală - definiție.
Este o subdiviziune funcţională de planificare de care depinde planificarea internă a întregului bloc.
Prin aceasta se înţelege un număr de paturi, care depind de o echipă de lucru şi presupune o
autonomie de servire.
499. Secția medicală - definiție.
Este o unitate administrativă.
Sunt situaţii însă, când unitatea de îngrijire coincide cu secţia ca număr de paturi.

500. Cerințele către planificarea unității de îngrijire medicală.

--- Componenţa încăperilor va corespunde specificului bolii.
---- Asigurarea unei serii de circuite salubre. Prin ele înţelegem traseul pe care-l parcurge un obiect,
o persoană sau alimentul în spital, urmărindu-se interferenţa cu sursa de contaminare.
---- Planificarea uşor mobilă, care ar permite o modernizare datorită descoperirilor ştiinţei şi
tehnicii.
501. Zonele unității de îngrijire medicală.
----- zona cu saloane: (saloane şi săli de tratamente, cabinetul medicilor, camera de gardă,
încăperea pentru zi. )
----- zona încăperilor auxiliare (blocul sanitar);
----- zona încăperilor comune (sala de masă, bufetul, cabinetul şefului, depozitele de albituri), un hol
comun.
 502. Factorii ce influențează condițiile în saloanele spitalicești.
--- Numărul de paturi
-- Suprafaţa la un pat
--- Ambianţa termică
--- Puritatea chimică şi bacteriologică a mediului

503. Salubrizarea sanitar-tehnică a instituțiilor medico-sanitare

Specificati ce include salubrizarea sanitar tehnica a institutiilor medico sanitare
a) [x] incalzirea
b) [x] ventilatia
c) [x] aprovizionarea cu apa
d) [ ] dezinfecti
e) [ ] iluminarea sanitara

504. Densitatea de construcţie (recomandată) a terenului spitalului.

a) [x] 10-15%;

505. Particularități de internare a bolnavilor în secţiile de obstetrică, ginecologie,chirurgie.

Se admit încăperi comune pentru internarea bolnavilor în secţiile de obstetrică,
ginecologie, chirurgie
a) [ ] Se admit;
b) [ ] Se admit doar în anumite zile ale săptămânii;
c) [x] Nu se admit;
d) [ ] Se admit doar pentru secţiile de obstetrică şi ginecologie;
e) [ ] Se admit numai în zilele de urgenţă .

506. Particularități de primire şi examinare pentru parturientele care se vor interna în unitatea
de observare şi unitatea-patologie a gravidităţii.
Pot fi comune încăperile de primire şi examinare pentru parturientele care se vor interna
în unitatea de observare şi unitatea-patologie a gravidităţii
a) [ ] Pot fi comune;
b) [ ] Pot fi comune încăperile de prelucrare sanitară;
c) [x] Nu pot fi comune;
d) [ ] Pot fi comune în zilele de urgenţă;
e) [ ] Poate fi comună numai sala de examinare.

507. Amplasarea blocului de operaţie.

Blocul de operaţie e raţional de amplasat

a) [ ] La acelaşi etaj cu secţia de internare;

b) [ ] La unul din etajul blocului cu saloane;

c) [x] Izolat de unităţile de îngrijire medicală, în formă de unitate separată;

d) [ ] La acelaşi etaj cu secţia curativ-diagnostică;

e) [ ] Într-un bloc separat al spitalului .

508. Amplasarea secţiei de boli contagioase a spitalului de profil larg.

Secţia de boli contagioase a spitalului de profil larg se va amplasa

a) [ ] În blocul central;
 b) [x] În bloc separat;

c) [ ] La oricare etaj a unii din blocuri;

d) [ ] La etajele de sus a blocului curativ;

e) [ ] În aripă separată a blocului curativ .

509. Suprafaţa recomandată pentru zona verde a sectorului spitalicesc.

a) [ ] Nu mai mică de 45%;

b) [x] Nu mai mică de 60%;

c) [ ] 20-30%;

d) [ ] 10-15%;

e) [ ] 5-10% .

510. Suprafața recomandată pentru un pat în salon de 4 locuri (profil terapeutic).

a) [ ] 4m2;

b) [ ] 5 m2;

c) [ ] 6 m2 ;

d) [x] 7 m2;

e) [ ] 8 m2.

511. Încăperile de internare și externare a bolnavilor necontagioşi.

Încăperile de internare a bolnavilor necontagioşi pot fi folosite şi pentru externarea bolnavilor

Sursa – [11] pag.377, curs

a) [ ] Da;

b) [x] Nu;

c) [ ] Da, în spitale mici;

d) [ ] Da, în diferite zile ale săptămânii;

e) [ ] Da, în anumite secţii.

512. Particularitățile suprafeţei sectorului spitalicesc.

Suprafaţa sectorului spitalicesc va depinde de

 a) [x] Numărul de paturi;

b) [ ] Dimensiunile centrului locativ;

c) [ ] Sistemul de construcţie al spitalului;

d) [ ] Îndepărtarea de la centrul locativ;

e) [ ] Profilul spitalului.

513. Suprafaţa minimă la un pat în saloanele de profil terapeutic.

a) [ ] 4m2;

b) [ ] 5 m2;

c) [ ] 6 m2 ;

d) [x] 7 m2;

e) [ ] 8 m2.

514. Orientarea recomandată a ferestrelor pentru sala de operaţii a blocului operator.

a) [ ] Estică

b) [ ] Vestică

c) [ ] Sud-estică

d) [x] Nordică

e) [ ] Sud-vestică .

515. Particularitățile amenajării încăperilor comune pentru bolnavi în unităţile de

boli contagioase.

Se vor amenaja încăperi comune pentru bolnavi în unităţile de boli contagioase cu saloane

a) [ ] Da;

b) [ ] Pentru un anumit număr de saloane;

c) [x] Nu;

d) [ ] Pentru bolnavi convalescenţi;

e) [ ] Pentru bolnavi cu infecţii mixte.

516. Particularitățile încăperilor comune pentru internarea şi externarea bolnavilor din

unităţile de pediatrie şi alte unităţi.
Se admit încăperi comune pentru internarea şi externarea bolnavilor din unităţile de pediatrie şi
alte unităţi

a) [ ] Se admit;

b) [ ] Se admit cu orice unitate necontagioasă;

c) [x] Nu se admit;

d) [ ] Se admit dacă permite directorul clinicii;

e) [ ] Se admit dacă permite sistemul de construcţie a spitalului.

517. Caracteristica boxei și semiboxei.

Boxa completă diferă de semiboxă

a) [ ] Nu diferă;

b) [x] Are acces din exterior pentru bolnavi;

c) [ ] Are ecluză pentru personal medical;

d) [ ] Are grup sanitar;

e) [ ] Are intrare comună pentru bolnavi şi personal medical din coridor .

518. Viteza de mişcare a aerului normată în saloanele spitaliceşti.

a) [x] 0,1-0,15 m/s;

b) [ ] 0,2-0,25 m/s;

c) [ ] 0,3-0,35 m/s;

d) [ ] 0,4-0,45 m/s;

e) [ ] 0,5-0,6 m/s.

519. Temperatura optimă în saloane pentru bolnavii de tireotoxicoză.

a) [x] 15oC;

b) [ ] 20oC;

c) [ ] 22oC;

d) [ ] 24oC;

e) [ ] 25oC.
 520. Temperatura optimă în saloane pentru bolnavii de hipotireoză.

a) [x] 15oC;

b) [ ] 20oC;

c) [ ] 22oC;

d) [ ] 24oC;

e) [ ] 25oC.

521. Temperatura aerului normată în sălile de operaţie, de naştere, saloanele de terapie intensivă.

a) [ ] 15oC;

b) [ ] 20oC;

c) [x] 22oC;

d) [ ] 24oC;

e) [ ] 25oC .

522. Internarea parturientelor febrile, cu anamneză epidemiologică suspectă.

Întru profilaxia infecţiilor nozocomiale în maternitate parturientele febrile, cu anamneză

epidemiologică suspectă se vor caza în unităţile

a) [ ] Patologia gravidităţii;

b) [ ] Fiziologie postnatală;

c) [x] Observare;

d) [ ] În toate unităţile;

e) [ ] În blocul de naştere .

523. Unitatea de structură principală a blocului spitalicesc.

a) [ ] Secţia medicală;

b) [x] Unitatea de îngrijire medicală;

c) [ ] Salonul;

d) [ ] Încăperea pentru zi a bolnavilor;

e) [ ] Sala de proceduri .

524. Informații prezentate de planul situaţional al spitalului.

a) [x] Amplasarea spitalului în centrul locativ;

 b) [ ] Amplasarea spitalului pe terenul sectorului spitalicesc;

c) [x] Amplasarea spitalului şi a surselor de poluare a mediului conform ,,rozei

vânturilor";

d) [x] Comunicările, reţetele de transport între spital şi populaţie;

e) [x] Prezenţa zonei verzi şi altor factori naturali favorabili.

525. Criteriile de amplasare a spitalelor la periferia oraşului.

Ce spital e mai raţional de amplasat la periferia oraşului

a) [ ] Spitale mari de profil larg;

b) [x] Spitale de tuberculoză;

c) [x] Spitale de psihiatrie;

d) [ ] Maternităţi;

e) [ ] Policlinici stomatologice.

526. Secţii medicale ce se vor amplasa în blocuri separate.

a) [x] Obstetrica;

b) [ ] Ginecologie;

c) [ ] Chirurgie;

d) [x] Pediatrie;

e) [ ] Terapie .

527. Încăperile semiboxei.

a) [ ] Antreu;

b) [x] Ecluză;

c) [x] Salon-boxă;

d) [x] Grup sanitar;

e) [ ] Coridor.

528. Tipul ventilației în secţiile de boli contagioase.

a) [ ] Artificială de refulare;

b) [ ] Refulare-aspiraţie cu predominarea refulării;

c) [x] Refulare-aspiraţie cu predominarea aspiraţiei;

 d) [x] Naturală;

e) [ ] Poate fi diferită .

529. Sistemă de construcţie ce asigură amplasarea compactă a unităţilor de îngrijire

medicală, modernizarea secţiilor curativ-diagnostice, dirijarea efectivă a procesului de
muncă a lucrătorilor medicali.

Amplasarea compactă a unităţilor de îngrijire medicală, modernizarea secţiilor

curativ-diagnostice, dirijarea efectivă a procesului de muncă a lucrătorilor medicali sunt
asigurate la sistema de construcţie

a) [x] Centralizată;

b) [ ] Decentralizată;

c) [x] Bloc-centralizată;

d) [ ] Liberă;

e) [ ] Mixtă .

530. Secţii medicale pentru care se vor amenaja încăperi separate de primire şi
examinare a bolnavilor.

a) [x] Pediatrie;

b) [x] Obstetrică;

c) [ ] Chirurgie;

d) [ ] Terapie;

e) [x] Contagioase.

531. Încăperi a unităţilor de îngrijire medicală care necesită iluminare naturală.

a) [x] Saloanele;

b) [x] Sălile de proceduri;

c) [x] Camerele de zi pentru bolnavi;

d) [ ] Grupurile sanitare;

e) [ ] Coridoarele .

532. Locul de prelucrare sanitară a bolnavilor internaţi în secţiile de boli contagioase.

a) [x] În boxa de internare – examinare;

b) [x] În boxa pentru infecţia respectivă;

c) [ ] În secţia de internare a spitalului;

d) [ ] Nu se va face prelucrare sanitară;

 e) [ ] În blocul sanitar liber a oricărei unităţi contagioase .

533. Informații ce prezintă planul general al spitalului.

a) [ ] Amplasarea spitalului în centrul locativ;

b) [x] Amplasarea complexului spitalicesc pe terenul spitalului;

c) [x] Zonele funcţionale ale terenului spitalicesc;

d) [x] Accesurile pe terenul spitalicesc;

e) [x] Densitatea de construcţie a sectorului.

534. Cerinţele către planificarea sectorului spitalicesc.

a) [x] Zonarea funcţională a terenului;

b) [ ] Prezenţa unei căi de acces pe teren;

c) [x] Suprafaţa suficientă a terenului;

d) [x] Densitatea de construcţie nu va depăşi 15%;

e) [x] Zona verde nu fa fi mai mică de 60%.

535. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară preventivă a spitalelor.

a) [ ] Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra duratei de

cazare;

b) [ ] Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul

medical;

c) [x] Va lua parte la expertiza proiectului de spital;

d) [x] Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului;

e) [x] Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului .

536. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară curentă a spitalelor.

a) [x] Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra duratei de

cazare;

b) [x] Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul

medical;

c) [ ] Va lua parte la expertiza proiectului de spital;

d) [ ] Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului;

e) [ ] Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului.

537. Criteriile de determinare a volumului necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon.

a) [x] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul atmosferic;

b) [ ] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul încăperilor de locuit;

 c) [ ] CMA a amoniacului în aerul locului de muncă;

d) [ ] CMA a benzenului în aerul locului de muncă;

e) [x] CMA a diferitor poluanţi ai aerului pentru aerul atmosferic .

538. Criteriile de normare a microclimatului din încăperile spitaliceşti.

Microclimatul din încăperile spitaliceşti e normat în funcţie de

a) [x] Particularităţile procesului de termoreglare la patologia dată;

b) [x] Patologie;

c) [x] Destinaţia încăperii;

d) [ ] Căile de termoliză;

e) [ ] Sistemul de încălzire în saloane.

540. Particularităţile serviciului de internare în maternităţi.

a) [x] Prezenţa filtrului;

b) [x] Prezenţa a 2 încăperi de examinare;

c) [ ] Prezenţa a unei încăperi de examinare;

d) [ ] Internare centralizată pentru toate unităţile de obstetrică;

e) [ ] Internare centralizată pentru unităţile de obstetrică şi ginecologie.

541. Unitățile maternităţii.

a) [x] Fiziologie postnatală;

b) [x] Patologie a gravidităţii;

c) [x] De observare;

d) [x] Blocul de naştere;

e) [ ] Fiziologie prenatală.

542. Sistemele de construcţie ale spitalelor.

a) [x] Decentralizate;

b) [x] Centralizate;

c) [x] Mixte;

d) [x] Bloc-centralizate;

e) [ ] Centre de diagnostic.

543. Necesitatea asigurării condiţiilor igienice în spitale.

a) [x] Pentru crearea regimului curativ-protectoriu;

b) [ ] Pentru crearea unui regim stimulator, de călire;

c) [x] Pentru profilaxia infecţiilor nozocomiale;

d) [x] Pentru educaţia igienică a populaţiei;

e) [x] Pentru grăbirea procesului de tratament.

544. Factorii de microclimat care sunt normaţi pentru încăperile instituţiilor curative.

a) [x] Temperatura aerului;

b) [ ] Radiaţiile calorice;

c) [x] Umiditatea relativă a aerului;

d) [ ] Umiditatea absolută a aerului;

e) [x] Viteza de mişcare a aerului.

 545. Indicatori de poluare a aerului din instituţiile curative.

a) [x] Proprietăţile fizice ale aerului;

b) [x] Cantitatea de CO2;

c) [ ] Cantitatea de N2 ;

d) [x] Numărul total de germeni;

e) [x] Numărul de aeroioni uşori .

546. Sistematizarea secţiei de internare.

a) [x] Excludă posibilitatea apariţiei infecţiilor intraspitaliceşti;

b) [x] Asigure principiul de flux în funcţionare;

c) [ ] Să fie numai centralizată;

d) [ ] Să fie numai decentralizată;

e) [x] Să corespundă specificului spitalului

547. Tipurile de construcție a coridoarelor încăperilor spitalicești.
· Inguste, cu coridor uni sau bilateral

· Extinse, cu 2 coridoare in forma rotunda, patrata sau alte modificari

548. Noţiune de infecţii nosocomiale.

a) [x] Toate maladiile contractate în cadrul spitalului, cauzate de microorganisme,

clinic sau microbiologic recunoscute;

b) [ ] Toate maladiile infecţioase suportate de bolnav în spital;

c) [ ] Toate maladiile neinfecţioase suportate de bolnav în spital;

d) [ ] Toate maladiile cauzate de microorganisme suportate de bolnav în copilărie;

e) [ ] Toate maladiile somatice cronice suportate de bolnav.

549. Factorii ce duc la apariția infecţiilor intraspitaliceşti.

a) [x] Scăderii reactivităţii;

b) [x] Acumulării şi circulaţiei germenilor patogeni;

c) [x] Selecţiei germenilor foarte virulenţi şi rezistenţi la antibiotice;

d) [x] Eventualităţii sporite de contractare şi infectare;

e) [ ] Acţiunii factorilor microclimatici.

550. Cauzele apariţiei infecţiilor intraspitalicești.

 a) [x] Creşterea contingentul de risc;

b) [x] Alergizarea populaţiei;

c) [x] Întrebuinţarea iraţională a antibioticelor;

d) [x] Încălcarea regulilor sanitaro-igienice;

e) [ ] Profilaxia specifică.

551. Deficienţele combaterii infecţiilor intraspitalicești.

a) [x] Circulaţia vastă a germenilor în mediul spitalicesc;

b) [x] Multitudinea căilor de transmitere;

c) [x] Receptivitatea sporită a bolnavilor;

d) [x] Persistenţa crescută a germenilor la factorii de mediu;

e) [ ] Profilaxia specifică efectivă.

552. Surse ale infecţiilor intraspitaliceşti.

a) [x] Bolnavii infectaţi, care au fost internaţi în perioada de incubare;

b) [x] Bolnavii cu infecţii mixte;

c) [x] Purtători de germeni patogeni;

d) [x] Vizitatorii bolnavilor;

e) [ ] Bolnavii, care au respectat termenul de carantină.

553. Clasificarea infecțiilor intraspitalicești după locul apariției, etiologie,

componența microflorei.

După locul apariţiei infecţiile intraspitaliceşti pot fi:

a) [x] În ambulator;

b) [x] Infecţii care apar în rezultatul intervenţiilor cu scop de profilaxie;

c) [x] Infecţii spitaliceşti propriu-zise;

d) [ ] Infecţii extraspitaliceşti;

e) [ ] Infecţii în condiţii de casă.

După etiologie infecţiile intraspitaliceşti se împart:

a) [x] Boli transmisibile contractate în spital, determinate de obicei de germeni

patogeni;

b) [x] Infecţii cauzate de „germeni condiţionat patogeni”;

 c) [x] Infecţii cauzate de „oportunişti”;

d) [ ] Infecţii cauzate de macroorganisme;

e) [ ] Maladii somatice.

După componenţa microflorei infecţiile nozocomiale se împart în:

a) [x] Monoinfecţie;

b) [x] Poliinnfecţie;

c) [x] Superinfecţie;

d) [ ] Autoinfecţie;

e) [ ] Exoinfecţie.

554. Calea de transmitere a infecţiilor nosocomiale.

- aeriană/ aeroportată
- manuportată
- Implantarea prin intermediul injecţiilor, materialului chirurgical, protezelor etc.

555. Particularităţile „microflorei contemporane”.

- instabilitatea înaltă
- rezistența la antibiotice și antiseptice
- invazitatea înaltă
- toxicogenitatea
- acțiunea alergică

556. Direcțiile de efectuare a măsurilor de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti.

1. crearea unui regim antimicrobian;
2. sporirea rezistenţei organismului;
3. optimizarea factorilor de mediu.

557. Factorii de care depinde eficacitatea măsurilor de profilaxie a infecţiilor nosocomiale.

1)planificarea şi utilizarea unităţilor de îngrijire medicală;
2)organizarea lucrului;
3)comportamentul personalului, cunoştinţele şi deprinderile lor igienice.

558. Clasificarea pe categorii a deşeurilor medicale solide.

a) [x] Periculoase;

b) [x] Nepericuloase;

c) [ ] Lichide;

d) [ ] Semilichide;

e) [ ] Comune.
559. Etapele gestionării deşeurilor solide periculoase.

a) [x] Colectarea şi trierea;

b) [x] Ambalarea;

c) [x] Depozitarea temporară;

d) [x] Transportarea şi neutralizarea;

e) [ ] Reciclarea.

560. Îndepărtarea apelor reziduale din unităţile de îngrijire medicală.

a) [x] Prin reţeaua de canalizare generală;

b) [x] Prin instalaţii locale;

c) [ ] Manual;

d) [ ] Selectiv;

e) [ ] Nu se îndepărtează.

561. Procedeele la care sunt supuse apele reziduale din secţiile contagioase.

a) [ ] Reţeaua de canalizare generală;

b) [ ] Instalaţii locale;

c) [x] Dezinfecţia locală;

d) [x] Dezinfectarea şi înlăturarea apelor reziduale;

e) [ ] Nu se îndepărtează.

562. Importanţa infecţiilor nosocomiale.

a) [ ] Au tendinţă de micşorare în lume;

b) [x] Îngreunează decurgerea bolii;

c) [x] Măresc perioada de tratament;

d) [x] Măresc mortalitatea;

e) [x] Măresc costul legat de îngrijiri, alimentare, preparate medicamentoase.

563. Scopul studierii problemei infecțiilor nosocomiale.

- obligaţia morală de a diminua morbiditatea şi mortalitatea pacienţilor spitalizaţi

- emergenţa noilor probleme infecţioase (rezistenţa la antibiotice ...)
- prevenirea şi controlul situaţiilor epidemice majorarea costului legat de: o antibioterapie
inadecvată, nejustificată reutilizarea materialului prelungirea duratei de sejur, îngrijirilor
şi tratamentului
 564. Cauzele apariției infecțiilor intraspitalicești.

a) [x] Creşterea contingentul de risc;

b) [x] Alergizarea populaţiei;

c) [x] Întrebuinţarea iraţională a antibioticelor;

d) [x] Încălcarea regulilor sanitaro-igienice;

e) [ ] Profilaxia specifică.

565. Principala măsură a regimului antimicrobian în cadrul infecțiilor nosocomiale.

- distanţarea, separarea
-
566. Protecția față de infecțiile aerogene în încăperile spitalicești.
- Se realizează prin sigurarea cubajului necesar în încăperi şi aplicarea măsurilor de
ventilaţie naturală şi artificială în vederea realizării unui schimb suficient de aer

567. Tipurile de ventilație care asigură o puritate deosebită în încăperile de spital.

- sistemul ventilaţiei cu curent laminar de aer dezinfectat.

568. Factorii care asigură puritatea aerului și confortul termic în încăperile spitalicești.
- volumul de aer,
- multiplul schimbului de aer

569. Factorii de care depinde volumul de aer în saloanele spitalicești.

- Volumul de aer depinde de suprafaţă (7m2 -indice normat)
- înălţime (3,3m-indice normat), deci în saloane 23m3
-
570. Factorii care asigură volumul de ventilație în încăperile spitalicești.
- depinde de factorii meteorologici

571. Multiplul schimbului de aer în saloanele spitalicești.

- Saloane pentru adulţi (unităţi de profil general), în ftiziatrie- 80 m³ la un pat
- Saloane postoperatorii, de reanimare, terapie intensivă, săli de operaţie -nu mai mic de 10
- Saloane postnatale - 80 m³ la un pat
- Saloane pentru născuţi prematuri, nounăscuţi, sugari - nu mai puţin de 80 m³ la un pat
- Boxe şi saloane în secţii contagioase - 2,5 în coridor

572. Indicii de care se ține cont la calcularea volumului optim de ventilație pentru
încăperile spitalicești.
- cantitatea de substanţe nocive eliminate în decurs de o oră (ml)
- CMA – pentru aerul atmosferic % (ml/l).

573. Metodele de epurare a apelor reziduale spitalicești, în instalațiile locale.

- în condiţii naturale şi artificiale.

574. Mijloace prin care poate fi efectuată dezinfecția aerului în încăperile spitalicești.
- razelor ultraviolete
- substanţelor chimice: acidul lactic, glicolii, apa oxigenată, nitrana (3% soluţie), amfolana
(2%) soluţia electrolizată de NaCl (0,25%)
575. Surse de raze ultraviolete cu acțiune bactericidă, pentru încăperile spitalicești.
- lămpile eritemuviolă
- lămpile de mercur-cuarţ
- lămpile bactericid uviolă (BUV).

576. Variante în care pot fi folosite razele ultraviolete în încăperile spitalicești.

- raze directe
- reflectate
- prelucrarea cu ultraviolet a aerului debitat în dispozitivele de ventilare.

577. Semne clinice ce pot apărea la persoane la o iradiere prelungită și intensivă a lămpilor
cu raze ultraviolete.
- o inflamaţie a mucoaselor ochilor
- arsuri dureroase a pielii mîinilor şi feţei

578. Eficacitatea tratării cu raze ultraviolete a aerului din încăperile spitalicești.

- depinde de puterea lămpilor, durata tratării, volumul încăperii

579. Neutralizarea apelor reziduale din spitale.

- Îndepărtarea apelor reziduale din toate UÎM (cu excepţie a secţiilor contagioase) poate fi
efectuată prin reţeaua de canalizare din localitate fără o epurare suplimentară.
- În lipsa reţelei de canalizare (spitalele săteşti) în localitate apele reziduale vor fi epurate în
instalaţii locale. Pot fi întrebuinţate 2 metode de epurare a apelor reziduale: în condiţii
naturale şi artificiale.

580. Volumul minim de ventilație a aerului pentru un bolnav în saloane.

a) [ ] 37m3;

b) [ ] 7m3;

c) [ ] 90m3;

d) [x] 80 m3;

e) [ ] 100m3.

581. Multiplul schimbului de aer minim pentru sala de operație.

a) [ ] ± 2;

b) [ ] ±2,5

c) [ ] +5–6

d) [x] +10–8

e) [ ] ±6.

582. Dezinfecția aerului în prezența bolnavilor.

- pot fi folosite numai lămpi cu raze ultraviolete reflectate (1vt/m3 ).
 583. Generator cu radiații ultraviolete scurte cu randament sporit.

a) [ ] Lampa eritem uveolă;

b) [ ] Lampa de mercur şi cuarţ;

c) [x] Lampa bactericid uveolă;

d) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albă;

e) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albastră .

584. Măsurile de profilaxie a infecțiilor intraspitalicești.

a) [x] Crearea unui regim antimicrobian;

b) [x] Sporirea rezistenţei organismului;

c) [x] Optimizarea factorilor de mediu;

d) [ ] Aprovizionarea cu utilaje medicale;

e) [ ] Dirijarea răspândirii infecţiei.

IGIENA COPIILOR ȘI ADOLESCENȚILOR

585. Noțiunile de dezvoltare fizică a copilului.
Prin termenul „dezvoltarea fizică” a copiilor şi adolescenţilor se subînţelege starea însuşirilor şi
calităţilor morfologice şi funcţionale şi nivelul dezvoltării biologice.

586. Indicii utilizaţi în studierea dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor.

- somatometrici
- somatoscopici
- fiziometrici
587. Indicii somatometrici de studiere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor.
- talia (înălţimea);
- greutatea corporală;
- perimetrul cutiei toracice;
- perimetrul craniului.
588. Indicii somatoscopici de dezvoltare fizică.
- forma cutiei toracice forma coloanei vertebrale starea musculaturii;
- forma tălpii;
- ţinuta;
- depunerile de lipide;
- elasticitatea pielii;
- maturizarea sexuală;
- starea tegumentelor şi mucoaselor.
589. Indicii fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice
- capacitatea vitală a plămânilor (spirometria);
- forţa musculară (dinamometria);
- frecvenţa pulsului;
- tensiunea arterială.
590. Metodele de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor.
a) [x] Deviere de la sigmă;
b) [x] Scară de regresie;
c) [x] Complexă;
d) [ ] Retrospectivă;
e) [x] Scara de centile.

590. Metodele de determinare a gradului de proporţionalitate al dezvoltării fizice.

a) [ ] Deviere de la sigma;
b) [x] Scară de regresii;
c) [ ] Scară de centile;
d) [ ] Graficul profilului dezvoltării fizice;
e) [x] Complexă .

591. Metoda prin care poate fi determinată vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor.
a) [ ] Scara de centile;
b) [ ] Deviere de la sigmă;
c) [ ] Scara de regresie;
d) [ ] Reprezentarea grafică a profilului dezvoltării fizice;
e) [x] Complexă .

592. Componentele necesare în studiul stării sănătăţii copiilor şi adolescenţilor.

a) [x] Evidenţa bolilor cronice;
b) [x] Determinarea stării funcţionale a organelor şi sistemelor;
c) [x] Studierea nivelului şi caracterului de dezvoltare morfologică, funcţională şi
psihică;
d) [x] Studierea morbidităţii curente;
e) [ ] Determinarea sarcinii didactice.

593. Indicii utilizaţi în aprecierea stării de sănătate a colectivelor de copii.

a) [x] Demografici;
b) [x] Morbiditatea;
c) [x] Dezvoltarea fizică;
d) [x] Invaliditatea;
e) [ ] Rezistenţa organismului la factori nocivi.

594. Scopurile controalelor medicale periodice a copiilor.

Sursa –curs
a) [x] Determinarea gradului de dezvoltare fizică;
b) [x] Determinarea grupului de educaţie fizică;
c) [x] Determinarea grupului de sănătate;
d) [ ] Educaţie sexuală;
e) [ ] Consultaţie profesională .

595. Criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la prima grupă de sănătate.
a) [x] Nu suferă de boli cronice;
b) [ ] Nu suferă de boli acute;
c) [x] Suferă rar de boli acute;
d) [x] Au o dezvoltare fizică şi neuropsihică normală;
e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie.

596. Criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a doua de sănătate.
a) [x] Nu suferă de boli cronice;
b) [ ] Nu suferă de boli acute;
c) [x] Deseori sunt bolnavi în timpul anului (4 şi mai multe ori);
d) [x] Posedă diferite dereglări morfofuncţionale;
 e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie .

597. Criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a treia de sănătate.
a) [ ] Nu suferă de boli cronice;
b) [x] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;
c) [x] Bolile cronice se acutizează rar;
d) [x] Au patologii congenitale compensate;
e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie.

598. Criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a patra de sănătate.
a) [ ] Nu suferă de boli cronice;
b) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;
c) [x] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie;
d) [x] Au o perioadă îndelungată de convalescenţa după îmbolnăviri;
e) [ ] Nu suferă de boli acute.

599. Criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a cincea de sănătate.
a) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie;
b) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;
c) [ ] Cazurile de acutizare a bolilor cronice sunt rare;
d) [x] Suferă de boli cronice în perioada de decompensaţie;
e) [ ] Nu suferă de boli cronice .

600. Indicii pentru determinarea vârstei biologice a copiilor şi adolescenţilor.

a) [x] Înălţimea şi adaosul ei anual;
b) [ ] Masa corpului;
c) [x] Osificarea mâinii;
d) [x] Numărul dinţilor permanenţi;
e) [x] Caracterele sexuale secundare.

601. Afecţiunile caracteristice copiilor de vârstă şcolară.

a) [ ] Strabism;
b) [ ] Nefropatie;
c) [x] Miopie;
d) [x] Scolioză;
e) [ ] Daltonism .

602. Condiţiile favorizante apariţiei miopiei la elevi.

a) [x] Iluminat insuficient ca intensitate al locului de muncă;
b) [x] Iluminat neuniform;
c) [x] Poziţie incorectă la masă;
d) [x] Regim de lucru incorect;
e) [ ] Fluxul de lumină din stânga.

603. Cauzele dereglării ţinutei la elevi.

a) [ ] Mobilierul nu corespunde vârstei elevului;
b) [x] Mobilierul nu corespunde înălţimii elevului;
c) [x] Poziţia incorectă a corpului în bancă;
d) [x] Purtarea incorectă a ghiozdanului;
e) [ ] Regimul zilei incorect.

604. Măsurile de profilaxie ale miopiei la elevi.

a) [x] Iluminare artificială generală raţională;
b) [x] Amplasarea corectă a elevilor în clasă;
c) [x] Corespunderea mobilierului şcolar înălţimii elevului;
d) [ ] Folosirea corpurilor de iluminat cu lumină directă;
 e) [x] Sistematizarea raţională a sălii de clasă .

605. Legităţile creşterii şi dezvoltării copiilor şi adolescenţilor.

a) [ ] Creşterea şi dezvoltarea se desfăşoară uniform în diverse perioade de vârstă;
b) [x] Cu cât e mai mic copilul, cu atât mai intense sunt procesele de creştere şi
dezvoltare;
c) [x] Fiecărei perioade de vârstă îi sunt caracteristice anumite particularităţi
morfofuncţionale;
d) [x] Creşterea morfofuncţională diferă în raport cu sexul;
e) [x] Dezvoltarea organismului e influenţată de factorii exogeni şi endogeni.

606. Definiţiile acceleraţiei în dezvoltare a copiilor.

a) [x] Anticiparea termenilor de creştere a copiilor;
b) [x] Grăbirea proceselor de creştere şi dezvoltare;
c) [x] Procesele de creştere şi dezvoltare se termină mai devreme;
d) [ ] Dezvoltare mentală şi psihică mai timpurie;
e) [ ] Depăşirea absolută a indicilor de creştere şi dezvoltarea pentru adulţi.

607. Criteriile după care se apreciază "maturizarea şcolară".

a) [x] Vârsta biologică;
b) [x] Nivelul dezvoltării fizice;
c) [x] Starea sănătăţii;
d) [x] Nivelul de funcţionare a organelor şi sistemelor;
e) [ ] Dezvoltarea retardată şi neuniformă a sistemelor organismului.

608. Caracteristicile de care se va ţine cont la alcătuirea regimului zilei elevului.

a) [x] Bioritmul de funcţionare a organismului;
b) [x] Particularităţile sistemului nervos central;
c) [ ] Dezvoltarea fizică;
d) [ ] Alimentaţie;
e) [ ] Deprinderea copiilor.

609. Principiile de elaborare a regimului zilei elevului.

a) [x] Activitatea copilului va satisface cerinţele lui vegetative (somnul, activităţi,
alimentaţia etc.);
b) [x] Durata activităţilor va depinde de vârstă;
c) [ ] Durata activităţilor nu va depinde de vârstă;
d) [x] Unele activităţi din regimul zilei vor crea o anumită încordare a organelor şi
sistemelor;
e) [ ] Activităţile din regimul zilei nu vor condiţiona încordarea organelor şi
sistemelor.

610. Tipurile de regimuri în educaţia fizică a copiilor.

a) [x] Protector;
b) [x] Istovitor (extenuant);
c) [x] Stimulator, de antrenament;
d) [ ] Uniform;
e) [ ] Excitant .

611. Caracteristicile regimului protector în activitatea copilului.

a) [x] Activitatea copilului nu corespunde posibilităţilor lui adaptive;
b) [x] Organismul copilului este scutit de eforturi şi solicitări;
c) [x] Rămânerea în urmă în dezvoltarea fizică şi neuropsihică, morbiditatea crescută;
d) [ ] Creşterea capacităţii de muncă;
e) [ ] Fortificarea sănătăţii.
 612. Caracteristiucile regimului extenuant în activitatea copilului.
a) [x] Asupra copilului revine o cantitate mare de excitanţi de intensitate mare;
b) [x] Sunt suprasolicitate posibilităţile adaptive ale organelor şi sistemelor;
c) [x] Apariţia epuizării treptate;
d) [x] Apariţia modificărilor patologice;
e) [ ] Creşterea capacităţii de muncă.

613. Caracteristicile regimului stimulator în activitatea copilului.

a) [x] Asupra copilului acţionează excitanţi ce cresc treptat şi succesiv după
intensitate;
b) [x] Restructurarea treptată şi permanentă a organismului;
c) [ ] Apariţia modificărilor patologice;
d) [x] Creşterea capacităţii de muncă;
e) [x] Fortificare sănătăţii.

614. Criteriile de care se va ţine cont la repartizarea copiilor şi adolescenţilor în grupe

de educaţie fizică.
a) [x] Starea de sănătate;
b) [x] Gradul dezvoltării fizice;
c) [x] Gradul de pregătire fizică;
d) [ ] Gradul de dezvoltare sexuală;
e) [x] Starea funcţională a sistemului cardiovascular.

615. Grupurile de educaţie fizică a elevilor.

a) [ ] De antrenament;
b) [x] Pregătitor;
c) [x] De bază;
d) [ ] De rezervă;
e) [x] Special.

616. Aspectele după care elevii se vor include în grupul de bază, pregătitor și special de
educaţie fizică.
a) [x] Sănătoşi;
b) [x] Din grupul unu de sănătate;
c) [x] Din grupul doi de sănătate;
d) [ ] Din grupul trei de sănătate;
e) [x] Care au o pregătire fizică suficientă.

617. Modificările cauzate de hipodinamia și hiperdinamia copiilor şi adolescenţilor.

Hipodinamie: Scăderea rezistenței organismului
Creșterea morbidității
Creșterea greutății corporale
Hiperdinamie: Inhibarea funcțiilor neantrenate în activități
Dezvoltarea fizică nearmonioasă
Retardarea dezvoltării sexuale

618. Factorii care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor.

a) [x] exogeni naturali;
b) [ ] maturizarea şcolară;
c) [x] particularităţi individuale ale copiilor;
d) [x] exogeni economico-sociali;
e) [x] endogeni materni.

619. Factorii endogeni care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor.

a) [x] utilizarea antibioticilor de către femeiele însărcinate;
 b) [x] deficienţe morfologiceale uterului la femeia însărcinată;
c) [ ] profesiograma femeilor însărcinate;
d) [x] vârsta mamei şi numărul de naşteri anterioare;
e) [x] boli infecţioase suportate în perioada sarcinii.

620. Factorii endogeni de care depinde dezvoltarea individuală a copilului.

a) [x] endocrini;
b) [x] metabolici;
c) [ ] alimentari;
d) [ ] ai mediului de trai;
e) [x] genetici.

621. Factorii exogeni naturali care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor.

a) [ ] vârsta copilului;
b) [x] condiţiile de habitat;
c) [x] activitatea copilului;
d) [x] clima şi mediul geografic;
e) [x] alimentaţia.

622. Factorii exogeni socio-economici, care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor.

a) [x] profesia părinţilor;
b) [x] asigurarea materială a familiei;
c) [x] nivelul de instruire şcolară şi educativă;
d) [ ] greutatea corporală;
e) [x] calitatea îngrijirii copilului.

623. Acţiunea factorilor exogeni asupra organismului copilului depinde de.

a) [ ] gradul de accelerare;
b) [x] vârsta copilului;
c) [ ] vârsta mamei;
d) [x] intensitatea şi durata acţiunii factorului;
e) [x] grupa de sănătate.

624. Importanţa în instruirea prin muncă a copiilor şi adolescenţilor.

a) [x] Contribuie la dezvoltarea multilaterală şi armonioasă;
b) [x] Contribuie asanarea copiilor în grădiniţe şi şcoli;
c) [x] Apar legături corticale noi şi se întăresc cele vechi;
d) [x] Se îmbunătăţeşte coordonarea mişcărilor;
e) [ ] Nu influenţează capacitatea muncii intelectuale .

625. Diferenţa de înălţime a elevilor, care pot fi amplasaţi după unul şi acelaşi număr de masă
şi scaun.
a) [ ] 1 cm;
b) [ ] 5 cm;
c) [ ] 10 cm;
d) [x] 15 cm;
e) [ ] 20 cm.

626. Suprafaţa sălii de clasă recomandată pentru un elev al clasei a II -a - a IV-a.

a) [x] Nu mai puţin de 1,5m2;
b) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2 ;
c) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2;
d) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2 ;
e) [ ] 3 – 4 m2 .
 627. Numărul de grupe de mese şi scaune pentru copiii din instituţiile preşcolare.
a) [ ] 2 grupe;
b) [ ] 3 grupe;
c) [ ] 4 grupe;
d) [x] 5 grupe;
e) [ ] 6 grupe.

628. Numărul de grupe de înălţime a elevilor pentru care este prevăzută mobila şcolară.
a) [ ] Trei;
b) [ ] Cinci;
c) [x] Şase;
d) [ ] Patru;
e) [ ] Şapte.

629. Exigenţele igienice faţă de mobilierul şcolar.

a) [x] Să corespundă particularităţilor anatomo - fiziologice de vârstă;
b) [ ] Să corespundă vârstei elevului;
c) [x] Să fie uşor de curăţat şi spălat;
d) [x] Va avea suprafaţa netedă şi colţuri rotunjite ;
e) [ ] Să corespundă clasei elevului .

630. Cerinţele igienice către masa şi scaunul şcolar.

a) [ ] Corespund clasei elevului;
b) [ ] Corespund vârstei elevului;
c) [x] Corespund înălţimii elevului;
d) [ ] Au distanţa scaunului pozitivă;
e) [x] Au distanţa scaunului negativă .

631. Care este poziţia scaunului faţă de masă, când sporeşte efortul static al elevului ?
a) [x] Distanţa scaunului este nulă;
b) [ ] Distanţa scaunului este – 3-5 cm;
c) [x] Distanţa scaunului este + 5 cm;
d) [x] Distanţa scaunului este +10 cm;
e) [x] Distanţa scaunului este +15.

632. Orientarea optimă a sălilor de clasă.

a) [ ] Nord, nord-est;
b) [ ] Nord;
c) [x] Sud, sud-est;
d) [ ] Est;
e) [ ] Nord-vest.

633. Principiul de bază al sistematizării şi funcţionării instituţiilor preşcolare.

a) [ ] De separare individuală;
b) [x] De separare pe grupe de vârstă;
c) [ ] De separare pe grupe de aptitudini;
d) [ ] De separare pe grupe de sănătate;
e) [ ] De separare după sex.

IGIENA MUNCII MEDICILOR DE DIFERITE SPECIALITĂȚI

635. Caracteristica morbidității medicilor de diferite specialități.

Predomină maladiile:

1. cronice ale aparatului respirator (până la 92%);

 2. tractului gastro-intestinal;

3. pielii;

4. aparatului urogenital.

Cel mai înalt nivel de morbiditate se atestă la medicii din secțiile:

1. de combustii;

2. chirurgia purulentă;

3. chirurgia generală;

4. reanimare ;

5. terapie intensivă.

636. Noxele profesionale prezente în munca medicilor de diferite specialități.

1. poziția forțată a corpului în timpul intervențiilor chirurgicale, manipulărilor;

2. încordarea anumitor organe și sisteme de organe;

3. încordarea statică a musculaturii scheletice („poziția chirurgului”);

4. suprasolicitarea sistemului nervos.

637. Maladiile profesionale ale medicilor de diferite specialități.

1. tuberculoza;

2. hepatita;

3. astmul bronșic;

4. alergiile;

5. dermatitele.

638. Cauzele principale în apariția maladiilor profesionale ale medicilor de

diferite specialități.

- nerespectarea tehnicii securității;

- amenajarea incorectă a locului de muncă;

- iluminatul necorespunzător;

- ventilarea și încălzirea nesatisfăcătoare;

- nerespectarea regimului de muncă (suprasolicitarea);

- lipsa mijloacelor de protecție individuală (măști, mănuși etc.);

- imperfecțiunea tehnologiei.
639. Noxe fizice, chimice, biologice, psihogene profesionale prezente la locul de lucru
al medicilor de diferite specialități.
Noxe fizice:
1. radiația - ionizantă (medicii din cabinetele roentgen, spitalele oncologice); -
cu ultrasunet (diagnostica cu ultrasunete); - ultravioletă, electromagnetică
(secția de fizioterapie, în cazurile utilizării laserului în calitate de bisturiu, în
cercetări microscopice).

2. Vibrația;

3. Câmpul magnetic;

4. Electricitatea statică;

5. Curenți de frecvență înaltă;

6. Presiunea înaltă;

7. Zgomot de intensitate mare (de la aparatele și agregatele din secția de distribuire a

oxigenului, compresoare).

8. Microclimatul.

Noxe chimice:

1. Preparate medicamentose;

2. Preparate narcotice;

3. Substanțele dezinfectante, antisepticele;

4. Vitaminele;

5. Vaporii și aerosolii antibioticelor, hormonilor, anestezicilor și analgezicilor;

Noxe biologice:

1. virusurile (gripa, HIV, hepatita infecțioasă etc.);

2. bacteriile (holera etc.);

3. antibioticele;

4. vaccinurile;

5. serurile;

6. alergenii;

7. preparatele vitamino-proteice;

8. preparatele imunologice.

Noxe psihogene:
 1. discuția cu pacientul – încordare neuro-emoțională, simțul responsabilității pentru viața
pacientului, pentru diagnosticul corect stabilit și prescrierea tratamentului adecvat;

2. starea de pregătire permanentă pentru luarea deciziilor importante pentru pacient în situații
extremale (în timpul resuscitării, nașterii etc.);

3. regimul de muncă neorganizat – prezența gărzilor de noapte și zilnice, intervențiilor

chirurgicale în timpul nopții, ceea ce duce la perturbarea bioritmului;

4. nerespectarea regimului alimentar;

5. volumul mare de muncă.

640. Particularitățile muncii chirurgului, anestezistului.

1. Procesul de muncă al medicului de profil chirurgical prevede efectuarea intervenţiilor

chirurgicale, manipulărilor în scop diagnostic și tratament, iar asupra organismului
medicilor influenţează factorii nefavorabili ai mediului extern (chimici – anestezicele,
aerosolii etc., fizici – temperatura înaltă, câmpul electromagnetic, radiaţia ionizantă).
Din cauza suprasolicitărilor fizice și neuro-emoționale, la chirurgi adesea se
instalează stresul. În timpul intervenției chirurgicale, în zona de activitate a
chirurgului, se înregistrează condiții microclimatice nefavorabile, care nu asigură un
schimb de căldură adecvat al organismului cu mediul înconjurător și un confort
termic. Are loc pierderea apei din organism, pe contul transpirației, cca 700 g și mai
mult în timpul unei operații. Creșterea temperaturii aerului în sălile de operație duce
la suprasolicitarea sistemului de termoreglare, în rezultat are loc creșterea
temperaturii tegumentelor, în mediu cu 0,6°С. În aerul sălilor de operație se conțin
vapori ai alcoolului etilic, iod, anestezice care pot depăși nivelul admisibil de câteva
ori. În rezultat se mărește oxidabilitatea aerului și poate atinge valori de până la 40
mg/m3 și mai mult (norma oxidabilității aerului în sala de operație 2-3 mg/m3 ).
Concentrația anestezicului în aer depinde de tipul anesteziei. De exemplu,
concentrația preparatului ftorotan/galotan (anestezie inhalatorie) la locul de lucru al
chirurgului variază în limitele 14-340 mg/m3 (CMA 20 mg/m3 ).

2. Activitatea profesională a anestezistului necesită spirit de observare, vigilență și

evaluarea rapidă a informației. În zona de respirație a anestezistului se creează o
situație microclimatică nefavorabilă. În timpul anesteziei inhalatorii o parte din
anestezicul introdus în organismul bolnavului este expirat de acesta în aerul din sala
de operație. În rezultat, concentrația anestezicului la locul de lucru depășește CMA de
5 și mai mult. În încăperile insuficient ventilate concentrația anestezicului în sângele
anestezistului variază în limitele de la 3,5 până la 8,5 mg/m3 , ce este de 1,5 ori mai
mică decât în sângele bolnavului. Drept urmare, medicii acuză cefalee, grețuri,
uscăciune în gură, tahicardie, vertij, dereglarea somnului, oboseală etc. Frecvența
contracțiilor cardiace la anestezist crește cu 12 bătăi/min la începutul intervenției
chirurgicale, iar în timpul anesteziei cu 36 bătăi/min. Activitatea profesională a
anestezistului poate fi cauză a dezvoltării maladiilor, precum: conjunctivita, anghina,
infecții respiratorii acute. Indicii biochimici ai sângelui demonstrează dereglări ale
metabolismului pigmenților biliari, fenomene difuze ale țesutului hepatic.

641. Acțiunea preparatelor anestezice.

 1. Gonadotropă;

2. Embriotoxică;

3. Sensibilizantă;

4. Teratogenă.

642. Particularitățile muncii femeilor chirurgi și anesteziste.

Preparatele anestezice posedă acțiune gonadotropă, embriotoxică, sensibilizantă și teratogenă.

Acest fapt vizează femeile medici – chirurgi și anesteziști, deoarece poate fi dereglată graviditatea,
deseori sunt înregistrate avorturi spontane, toxicoze tardive și complicații la naștere. Femeile în
perioada gravidității și alăptării trebuie să fie înlăturate de la lucrul din sălile de operații.

643. Particularitățile muncii medicului ginecolog-obstetrician.

Medicul ginecolog-obstetrician este supus suprasolicitărilor neuro-emoționale, încordării statice

îndelungate, acțiunii vaporilor de substanțe narcotice și a gazelor în zona de respirație. Acești medici
acuză surmenaj, dureri în regiunea inimii, excitabilitate, cefalee.

644. Acțiunea laserului asupra medicilor chirurgi.

1. chirurgii) pot fi supuși acțiunii nefavorabile a laserului reflectat de pe suprafețele

țesutului biologic și instrumentelor medicale. Nu este exclusă acțiunea accidentală a
laserului asupra mâinile medicilor.

2. Întrebuințarea utilajului cu laser duce la dereglări funcționale ale sistemului nervos și

cardiovascular. Din partea organului vizual se observă opacifierea cristalinului,
distrofia retinei, destrucția corpului vitros. La arderea cu laser a tumorii în aer pătrund
produse de ardere – aerosoli, substanțe chimice nocive – fosgen.

645. Acțiunea aparatajului medical cu ultrasunete asupra medicilor.

Aparatajul medical cu ultrasunete (diagnostic, fizioterapie, chirurgicală)

1. ultrasunetul cu transmiterea prin contact (cel mai nociv);

2. ultrasunetul, care se transmite pe calea aerului;

3. contaminarea mâinilor cu gel de contact (care amplifică efectul acustic cu sursa

ultrasunetului);

4. încordarea statică și dinamică a mușchilor mâinii și umărului (în cazul efectuării

lucrului monoton);
 646. Factorii nocivi în cabinetele de fizioterapie.

În cazul unei ventilații insuficiente și lipsei dereticării umede, în cabinetele de fizioterapie,

brusc se mărește concentrația aeroionilor pozitivi, care îngreunează respirația și duc la
îmbătrânirea precoce a organismului.

647. Terapia în barocamere, factorii nocivi

1. Lucrul în barocamere este caracterizat de acțiunea factorilor nocivi. În barocamere se

efectuează oxigenarea hiperbară, care este necesară pentru intervențiile chirurgicale
pe vase, cord, în cazul gangrenei, în cazul intoxicațiilor cu monoxid de carbon etc.

Această terapie are menirea de a compensa insuficiența de oxigen a organismului pe contul efectuării
compresiei cu oxigen, însoțită de un regim curativ special.

2. Medicii activează la o presiune de 2-3 atm. La o presiune de 3-4 atm. sunt posibile
dereglări din partea sistemului nervos central, euforie, ceea ce poate duce la un
comportament neadecvat din partea medicului. În cazul aflării în barocamere poate
surveni disbaria – dureri în urechi, sinusuri. În acest caz medicul va reveni la normal
treptat (decompresie).

648. Părțile componente al regimului curativ în barocamere.

1 – valoarea presiunii parțiale (cea mai înaltă presiune a O2 este la limitele admise de 3-4
kg p/cm2 );

2 – timpul de expoziție trebuie să fie optimal, atât în funcție de bolnav, cât și de maladie
(până la 0,5 – 1 ore se utilizează în cardiochirurgie, oncologie, pentru tratarea infecțiilor
anaerobe și formelor severe a hipoxiei hemice acute).

649. Măsurile de profilaxie a morbidității și optimizare a condițiilor de muncă a medicilor.

1. Supravegherea sanitară preventivă;

2. Supravegherea sanitară curentă;

3. Optimizarea condițiilor de muncă și odihnă;

4. Introducerea diverselor mijloace și complexe de exerciții fizice în regimul de muncă și

odihnă;

5. Controlul medical preventiv;

6. Controlul medical periodic.

650. Influența regimului termic nefavorabil în sala de operație asupra personalului medical.

Creșterea temperaturii aerului în sălile de operație duce la suprasolicitarea sistemului de

termoreglare, în rezultat are loc creșterea temperaturii tegumentelor, în mediu cu 0,6°С.
 651. Factorii ce contribuie la dereglarea termoreglării organismului chirurgului.

1. lămpile chirurgicale scialitice favorizează creșterea temperaturii cu 1,5-2°C;

2. microclimat nefavorabil;

3. intervenții chirurgicale îndelungate;

4. echipament de protecție confecționat din țesături cu grad scăzut de permeabilitate pentru

aer și higroscopicitate;

652. Mijloacele de îmbunătățire a termoreglării și asigurării confortului termic al chirurgului.

Înlocuirea îmbrăcămintei obișnuite cu una fabricată din țesături permeabile pentru aer,
îmbunătățesc confortul termic al organismului, reduc transpirația organismului.

IGIENA RADIAȚIILOR
653. Tipurile de radiaţii care apar în procesul de schimbare radioactivă a elementelor.

a) [x] α – radiaţii;

b) [x] β – radiaţii;

c) [x] γ – radiaţii;

d) [x] Radiaţii cu neutroni;

e) [ ] Radiaţii ultraviolete

654. De ce depinde severitatea acţiunii biologice a radioundelor de frecvenţă supraînaltă

asupra organismului uman.

a) [x] Lungimea de undă;

b) [x] Durata acţiunii;

c) [x] Intensitatea câmpului electromagnetic;

d) [x] Dimensiunile suprafeţei iradiate;

e) [ ] Concentraţia bioxidului de carbon în aerul încăperii.

655. Tipul de radiaţii ce dă densitatea minimă de ionizare în substanţă.

a) [ ] α – radiaţii;
 b) [ ] β – radiaţii;

c) [x] j – radiaţii;

d) [ ] Radiaţii cu neutroni;

e) [x] Radiaţii X
656. Componentele fondului radioactiv natural.

a) [x] Radiaţia cosmică;

b) [x] Radiaţia gama-telurică;

c) [x] Radiaţia prin ingestie;

d) [ ] Radiaţia apărută la experimentarea armamentului nuclear;

e) [ ] Radiaţia cu izotopi radioactivi

657. Distanţa parcursă de razele- γ în aer.

a) [ ] Micrometri;

b) [ ] Milimetri;

c) [ ] Centimetri;

d) [ ] Metri;

e) [x] Sute de metri

658. Tipurile de radiaţii care dau densitatea maximă de ionizare în substanţă.

a) [x] α – radiaţii;

b) [ ] β – radiaţii;

c) [ ] γ – radiaţii;

d) [ ] Radiaţii cu neutroni;

e) [ ] Radiaţii X .

659. Condiții de normare a dozele maxime admise de iradiere de 1 mSv/an.

a) [ ] Persoanele expuse profesional din industrie;

b) [ ] Persoanele expuse profesional din domeniul medicinei;

c) [ ] Persoanele care locuiesc în apropierea centralelor nucleare;

d) [x] Populaţia în ansamblu;

e) [ ] Pacienţi
 660. Componentele iradierii artificiale.

-Radiaţia apărută la experimentarea armamentului nuclear;

-producerea energiei electrice, utilizarea industrială a radiaţiilor,

-transportul şi depozitarea materialelor nucleare,

661. Unităţile de exprimare a activităţii substanţelor radioactive.

a) [ ] Roenten;

b) [x] Ciuri;

c) [x] dezintegrări /sec;

d) [x] mg-echivalent Ra;

e) [x] Beqhereli.
662. Unităţile de expunere a dozei de expoziţie (expunerii).

a) [x] Roentgen;

b) [ ] Rad;

c) [ ] Jouli/kg;

d) [ ] Ciuri;

e) [x] Culon/kg.

663. Varianta care corespunde caracterului fizic a particulelor alfa.

a) [ ] Flux de electroni;

b) [x] Flux a nucleelor de Heliu;

c) [ ] Unde electromagnetice (fotoni de energie);

d) [ ] Flux de pozitroni;

e) [ ] Flux de neutroni
664. Varianta ce corespunde caracterului fizic al razelor Roentghen.

a) [ ] Flux de electroni;

b) [ ] Flux a nucleelor de Heliu;

c) [x] Unde electromagnetice (fotoni de energie);

d) [ ] Flux de pozitroni;

e) [ ] Flux de neutroni
 665. Radiaţiile care sunt cele mai periculoase în caz de iradiere internă a organismului.

a) [x] Alfa;

b) [ ] Fluxul de protoni;

c) [ ] Beta;

d) [ ] X;

e) [ ] Gama

666. Materialele utilizate pentru confecţionarea ecranelor de protecţie.

a) [x] Metale grele;

b) [ ] Metale uşoare;

c) [ ] Mase plastice;

d) [x] Beton;

e) [ ] Sticlă.

667. Materialele utilizate pentru confecţionarea echipamentului individual de protecţie.

a) [x] Metale grele;

b) [ ] Metale uşoare;

c) [ ] Sticlă organică;

d) [ ] Materiale plastice;

e) [ ] Stofă obişnuită .

668. Consecinţiele acţiunii iradierii ionizante asupra organismului uman.

a) [x] Efect somatic direct;

b) [x] Efect somatic indirect;

c) [x] Teratogen;

d) [x] Efecte genetice;

e) [ ] Nu sunt efecte
669. Componentele iradierii medicale.

Radiatia roenghen
 Lazer

Radiatii Infra-rosii

Iradierea fotonica

Aparatele folosite RMN, TC, radiografia, radiofotografia

670. Grupele de organe critice sunt stabilite de NRP.

Cel mai tare sunt afectate

Cristalin

Gonade

Măduva hematogena

Splina

Timus, ganglioni limfatici, tiroida

Afectate mediu

Piele

organe cu mezoderm (ficat, inimă, plămân , stomac…)

Afectate in mica masura

Muşchi

Oase

Sistem nervos

671. Efectele biologice somatice nestocastice ale radiaţiilor ionizante.

a) [x] Leucopenia;

b) [x] Osteosarcomul;

c) [x] Cancer al pieii;

d) [x] Cancer tiroidian;

e) [ ] Anemie aplastică .

672. Doza de iradiere admisă pentru personal conform NRP internaţionale.

 a) [x] 20 mSv/an;

b) [ ] 30 mSv/trimestru;

c) [ ] 5 mSv/an;

d) [ ] 0,5 mSv/an;

e) [ ] 0,1 mSv/an.

673. Caracteristicile principale a radiaţiilor ionizante.

a) [x] Energia;

b) [x] Proprietatea de penetrare;

c) [x] Proprietatea de ionizare;

d) [ ] Proprietatea de destrucţie a materialelor;

e) [ ] Efectul termic.

674. Indicați nivelul de iradiere accidentală.

Doza maxima admisa fiind de 300 mai mare decit doza normala de la 3 la 10 Gy

675. Principiile de asigurare a radioprotecției.

- protectie fizica

- protectie chimica

- protectie biochimica

- protectie biologica

SAU

- decontaminare
- decorporare
- dilutie izotopica

SAU

- masuri preventive;
- masuri de supraveghere;

- masuri de limitare si lichidare

SAU

- Justificarea

- Optimizarea

- Intervenţia

SAU

- nepermiterea depăşirii nivelului maxim admis de expunere la radiaţii ionizante;

- excluderea oricărei iradieri nejustificate;

- reducerea dozelor de iradiere la un nivel minim posibil;

- justificarea oricăror activităţi (practici) ce prevăd utilizarea surselor de radiaţii

ionizante.

URGENȚE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ

676. Structurile statale care declarată starea de urgenţă în sănătatea publică.

- Comisia națională extraordinară de sănătate publică

- Comisia teritorială extraordinară de sănătate publică

677. Caracterizați Hotărârea de declarare a stării de urgenţă în sănătatea publică.

- stabilește cadrul juridic

- asigură supravegherea sănătății publice

- asigură accesul echtabil la serviciile de sănătate publică

SAU

1. descrierea naturii urgenţei de sănătate publică;

2. specificarea unităţii teritoriale, administrative sau geografice care constituie subiectul acestei
hotărâri;

3. condiţiile, care au condus la declanşarea urgenţei de sănătate publică;

4. durata de timp, pentru care se instituie starea de urgenţă în sănătatea publică;

5. autoritatea competentă pentru supravegherea sănătăţii publice, responsabilă de gestionarea

urgenţei de sănătate publică

SAU

Hotărîrea privind declararea stării de urgenţă, de asediu sau de război trebuie să prevadă:

a) motivele care au impus declararea stării respective;

b) teritoriul pe care se instituie;

c) durata instituirii;

d) măsurile urgente care urmează a fi luate;

e) organele competente în a căror sarcină este pusă aducerea la îndeplinire a hotărîrii în cauză;

f) alte prevederi şi restricţii care se impun

678. Planul măsurilor de răspuns la urgența de sănătate publică.

- la nivel naţional
- regional

- local

- în unităţile teritoriale

- administrative

- sau geografice afectate

SAU

a) evacuarea provizorie a cetăţenilor din zonele ce prezintă pericol pentru viaţă şi asigurarea
obligatorie a acestora cu locuri de cazare permanentă sau provizorie;

b) instituirea unui regim special de intrare şi ieşire din ţară;

c) dispunerea raţionalizării consumului de alimente şi de alte produse de strictă necesitate;

d) introducerea regimului de carantină şi luarea altor măsuri sanitaroantiepidemice obligatorii;

e) efectuarea, în modul stabilit de lege, a rechiziţiilor de bunuri în scopul prevenirii şi lichidării

consecinţelor situaţiilor care au impus declararea stării de urgenţă;

f) stabilirea unui regim special de lucru pentru agenţi economici şi instituţii publice, soluţionarea
altor chestiuni privind activitatea acestora, necesare desfăşurării lucrărilor de salvare-deblocare şi a
altor lucrări de neamînat;

g) modificarea procedurii de numire în funcţie şi de destituire a conducătorilor agenţilor economici

şi ai instituţiilor publice;

h) interzicerea demisiei lucrătorilor, cu excepţia cazurilor prevăzute de actele normative, pentru

această perioadă;

i) chemarea cetăţenilor pentru prestări de servicii în interes public în condiţiile legii;

j) introducerea unor reguli speciale de utilizare a mijloacelor de telecomunicaţii;

k) aplicarea altor măsuri necesare.

679. Hotărârea de anulare a stării de urgenţă în sănătatea publică.

Anularea stării de urgenţă în sănătatea publică se declară de către Comisia naţională extraordinară de
sănătate publică şi/sau Comisia teritorială extraordinară de sănătate publică, la propunerea
directorului ANSP sau a conducătorului CSP teritorial din teritoriul respectiv.
 Starea de urgenţă în sănătatea publică se anulează prin emiterea unei hotărâri a Comisiei naţionale
extraordinare de sănătate publică sau a Comisiei teritoriale extraordinare de sănătate publică, care a
declarat această stare

- se anulează prin emiterea unei hotărâri a Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică

- se anulează prin emiterea unei hotărâri a Comisiei teritoriale extraordinare de sănătate publică

680. Riscurile pentru securitatea națională.

după relevanța riscurilor la adresa securității naționale:

- biologice;

- chimice;

- radiologice

- nucleare

după relevanța amenințărilor la adresa securității naționale

- Emergența și reemergența maladiilor infecțioase;

- Accidentele chimice;

- Utilizarea și păstrarea incorectă a produselor chimice, inclusiv PUFF;

- Comercializarea produselor chimice de către persoanele neautorizate;

- Schimbările condițiilor climaterice (inundații, temperaturi ridicate etc.);

- Riscul de achiziţionare şi răspândire neautorizată a materialelor radiologice şi nucleare;

- Ascendenţa fenomenului de trafic ilicit cu materiale nucleare şi radioactive

după relevanța vulnerabilităților:

- Asigurarea insuficientă a sistemului medical cu specialiști;

- Imposibilitatea pronosticării timpului și locului apariției maladiilor emergente și reemergente;

- Lipsa disciplinei siguranței chimice și toxicologiei în studiile postuniversitare;

- Lipsa actului normativ intersectorial, care reglementează acțiunile în cazurile accidentelor chimice;
- Insuficiența echipamentelor de protecție individuale, în cazul accidentului chimic;
- Nivelul inadecvat de pregătire și a culturii securităţii fizice nucleare a personalului încadrat în
activităţi cu materiale nucleare şi radioactiv ș.a

SAU

- Alertă cu cod galben – risc posibil de declanşare a unei urgenţe de sănătate publică;

- Alertă cu cod portocaliu – risc probabil de declanşare a unei urgenţe de sănătate publică;
- Alertă cu cod roşu – risc iminent de declanşare a unei urgenţe de sănătate publică.

681. Măsurile de prevenire a urgenţelor de sănătate publică.

1) asigurarea de către stat a supravegherii sănătăţii publice prin coordonarea şi

monitorizarea eforturilor societăţii în domeniul vizat;
2) asigurarea accesului echitabil la serviciile de sănătate publică pentru toţi cetăţenii
ţării;
3) responsabilitatea individului şi a întregii societăţi pentru sănătatea publică;
4) parteneriatul activ cu comunităţile şi cu autorităţile administraţiei publice centrale şi
locale;
5) focalizarea pe prevenţia primară şi secundară şi pe necesităţile comunităţilor şi ale
grupurilor populaţionale;
6) preocuparea pentru determinanţii sociali, de mediu şi comportamentali ai stării de
sănătate;
7) abordarea multidisciplinară şi intersectorială cu o delimitare clară a
responsabilităţilor;
8) decizii bazate pe dovezi ştiinţifice şi/sau pe recomandările organismelor
internaţionale competente;
9) aplicarea principiului precauţiei în condiţii specifice;
10) asigurarea transparenţei decizionale, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor
informaţionale.

SAU

1) supravegherea şi evaluarea sănătăţii populaţiei, cu stabilirea priorităţilor de sănătate

publică;
 2) identificarea, evaluarea, managementul şi comunicarea riscurilor pentru sănătatea
publică, prognozarea şi diminuarea impactului negativ al acestora asupra sănătăţii;
3) protecţia sănătăţii prin elaborarea, coordonarea, supravegherea şi controlul de stat al
aplicării actelor legislative şi a altor acte normative, a ghidurilor de bune practici şi proceduri
standard de operare care reglementează determinanţii stării de sănătate;
4) autorizarea de stat a activităţilor, serviciilor şi produselor cu impact asupra sănătăţii
populaţiei în limitele competenţei;
5) iniţierea, participarea la elaborarea, monitorizarea şi realizarea politicilor şi
programelor de sănătate publică;
6) prevenirea maladiilor prin realizarea intervenţiilor de prevenţie primară şi secundară;
7) promovarea sănătăţii prin informare, educare şi comunicare;
8) evaluarea calităţii şi eficienţei personalului şi a serviciilor de sănătate publică
acordate comunităţilor;
9) iniţierea, susţinerea şi efectuarea cercetărilor ştiinţifico-practice în domeniul sănătăţii
publice;
10) asigurarea gradului adecvat de pregătire pentru urgenţe de sănătate publică şi
managementul urgenţelor de sănătate publică, inclusiv prin introducerea restricţiilor de circulaţie a
persoanelor şi bunurilor;
11) dezvoltarea şi planificarea resurselor umane şi dezvoltarea instituţională în
domeniul serviciilor de sănătate publică;
12) integrarea priorităţilor de sănătate publică în politicile şi strategiile sectoriale de
dezvoltare durabilă;
13) coordonarea activităţilor de sănătate publică la nivel de teritoriu administrativ şi
comunitate;
14) consultarea şi antrenarea societăţii în organizarea prestării serviciilor de sănătate
publică;
15) asigurarea suportului de laborator în investigarea factorilor biologici, chimici, fizici
şi radiologici cu impact asupra sănătăţii publice.

SAU

(1) Supravegherea de stat a sănătăţii publice cuprinde toate domeniile de viaţă şi

activitate a populaţiei care pot influenţa negativ sănătatea omului.
(2) Domeniile prioritare în supravegherea de stat a sănătăţii publice sînt următoarele:
 SAU

1) supravegherea, prevenirea şi controlul bolilor transmisibile;

2) supravegherea, prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile şi cronice, generate
prioritar de factori exogeni;
3) promovarea sănătăţii, informarea şi educaţia pentru sănătate;
4) cercetări ştiinţifice şi de inovare în domeniul sănătăţii publice;
5) evaluarea determinanţilor sociali ai sănătăţii;
6) sănătatea în relaţie cu mediul ambiant;
7) prevenirea leziunilor traumatice;
8) igiena, siguranţa produselor alimentare şi a altor produse , în limitele competenţelor
stabilite în Legea nr. 113/2012 cu privire la stabilirea principiilor şi cerințelor generale ale legislației
privind siguranța alimentelor;
9) sănătatea nutriţională;
10) securitatea şi sănătatea ocupaţională;
11) sănătatea şi igiena colectivităţilor;
12) promovarea şi protecţia sănătăţii mamei, copilului şi tineretului;
13) promovarea şi protecţia sănătăţii persoanelor de vîrstă înaintată;
14) controlul şi prevenirea răspîndirii internaţionale a bolilor şi supravegherea de stat în
conformitate cu rigorile Regulamentului sanitar internaţional (2005);
15) siguranţa şi securitatea în cadrul activităţilor legate de agenţi biologici, substanţe
chimice, factori fizici şi radiologici periculoşi sau potenţial periculoşi;
16) siguranţa transfuziilor de sînge;
17) prevenirea narcomaniei, a abuzului de alcool şi a tabagismului;
18) supravegherea condiţiilor de igienă şi control al infecţiilor în instituţiile
medico-sanitare;
19) supravegherea condițiilor de igienă în unităţile supuse autorizării sanitare.

SAU
 1) soluţionarea cu prioritate a problemelor de sănătate în conformitate cu Politica
naţională de sănătate;
2) utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru scopuri de sănătate;
3) orientarea programelor spre satisfacerea necesităţilor populaţiei şi depăşirea
inechităţilor sociale;
4) asigurarea concordanţei cu politicile, strategiile şi recomandările instituţiilor şi
organizaţiilor internaţionale în domeniu.

SAU

(1) În asigurarea sănătăţii publice, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale are
următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

1) stabileşte priorităţile, asigură elaborarea şi coordonează implementarea politicii

naţionale în domeniul sănătăţii publice;

2) aprobă instrucţiuni, metodologii, ghiduri, standarde ramurale, recomandări metodice

şi alte acte privind sănătatea publică;

3) elaborează proiecte de acte legislative şi alte acte normative în domeniu şi avizează

proiecte de acte legislative şi alte acte normative elaborate de alte autorităţi publice centrale privind
activităţile cu impact asupra sănătăţii publice;

4) elaborează, monitorizează, evaluează, coordonează şi contribuie la realizarea

programelor naţionale de sănătate;

5) promovează principiul "Sănătatea în toate politicile" şi coordonează activităţile de

sănătate publică în sectorul respectiv şi în afara lui;

6) asigură planificarea, instruirea şi evidenţa resurselor umane;

7) asigură finanţarea şi dotarea corespunzătoare a Serviciului de Supraveghere de Stat a

Sănătăţii Publice;

8) în condiţiile legii, reprezintă statul în relaţiile cu organismele internaţionale din

domeniul sănătăţii publice;

9) prezintă propuneri Guvernului şi autorităţilor administraţiei publice locale privind

instituirea ori anularea măsurilor de restricţie a circulaţiei bunurilor şi persoanelor în cazul urgenţelor
de sănătate publică;

10) planifică şi realizează măsuri de pregătire, prevenire şi răspuns în cazul urgenţelor

de sănătate publică;
11) eliberează documente de autorizare sanitară conform regulamentelor aprobate de Guvern.
STRESUL OCUPAȚIONAL

682. Factorii stresului ocupațional.

-Organizaționali

-Profesionali

-Factorii ce țin de trăsăturile personalității

683. Stresorii relaționați cu munca.

- intrinseci locului de muncă – condiţii fizice, pericole fizice, suprasolicitare, orar prelungit;

- rolul în organizaţie – ambiguitate de rol, conflict de rol, responsabilitate faţă de oameni, conflicte
organizaţionale;

- relaţii la locul de muncă – comunicare deficitară cu șefii și colegii (legături slabe cu superiorii,
lipsa de comunicare, conflicte interpersonale, diferite tipuri de hărţuire, agresivitate verbală, hărţuire
sexuală etc.), probleme de delegare a sarcinilor, izolare fizică sau socială;

- structură și climat – politici interne, dificultăţi financiare, slaba participare la luarea deciziilor, lipsa
controlului asupra propriei munci;

- dezvoltarea carierei – nesiguranţa locului de muncă, promovare;

- cultura organizaţională – prezentism

SAU

- conținutul muncii(supraîncarcarea,complexitatea muncii,monotonia muncii,responsabilitatea

crescută,munca cu grad sporit de pericol,solicitari conflictuale

- conditiile de munca(sub.toxice,conditii inadecvate,pozitia in timpul muncii,solicitari fizice

excesive,situatii periculoase,lispa igienii,lipsa masurilor de protectie.
- conditiile de angajare(program de lucru,nivel scazut de salarizare,posibilitati reduse de dezvoltarea
a carierii,contracte de munca inflexibile,insecuritatea muncii.

- reteaua sociala la locul de munca(suport social scazut,participare scazuta la luarea

decizilor,discriminare.

684. Etapele de dezvoltare a sindromului general de adaptare la stres.

[x]etapa de tensiune(anxietate)sau faza de alarma

[x]etapa de rezistență

[x]etapa de epuizare

685. Impactul stresului ocupațional asupra sănătății.

[x]deficiente fizice(boli cardiovasculare,HTA,maladii gastrointestinale,afectuni

muscolo-scheletice,diabet zaharat,cancer)

[x]tulburari psihice(epuizare,depresie,anxientate)

[x]tulburari comportamentale(abuzul de alcool,sendentarismul,drogurile,insomnia,cresterea

incidentii accidentelor de munca)

686. Profesiile care sunt supuse cel mai des sindromului arderii profesionale.

[x]medicii

[x]profesor-invatator

[x]psiholog

[x]asistent social

[x]salvator

[x]angajatii organelor de protectie

[x] angajatii organelor de drept

687. Caracteristicile ”eustresului”.

[x]siguranta de sine,

[x]implicare profunda in viata profesionala si personala,

[x]capacitatea de a-si asuma riscurii

[x]perseverenta fata de structurile adverse sau diverse solicitari

[x]flexibilitatea in opinii si actiuni

[x]constiintizarea faptului ca nu poti schimba situatile stresante,dar le poti accepta si depasi

[x]schimbarea este considerata ca o provocare la competitie si nu ca o amenintare

688. Caracteristicile ”distresului”.

[x]efecte subiective(plictiseala,depresie,oboseala,apatie,nervozitae,anxietate,agresiune,indispozitie

[x]efecte comportamentale(alcoolism,predispozitie spre accidente,abuz de cafea,tendinta de a

minca,a fuma excesiv,comportament impulsiv sau nervos)

[x]efecte cognitive(concentrare slaba,scaderea atentiei,hipersensibiliatea la critica,blocaje mentale

[x]efecte fiziologice(crestrea glicemiei,pulsului ridicat,HTA,uscaciunea gurei,transpiratii

reci,dilatarea pupililor,valuri de caldura si frig

[x]efecte organizationale(absenteizm,demisii,productivitate scazuta,izolare,insatisfactie in

munca,reducerea inresponsabilitatii in organizatia in care muncesti

689. Acțiunile de soluționare constructivă a conflictelor la locul de muncă.

[x]cresterea calificarii profesionale

[x]cautarea unor noi moduri de indeplinire a activitatii

[x]schimbarea statutului profesional

[x]schimbarea locului de munca si recalificarea

690. Consecințele soluționării distructive a conflictelor la locul de muncă.

[x]apatie profesionala
[x]alcoolizare
[x]sinucidere

691. Indicii de ”ardere” organizațională.

[x]fluctuația neadecvată de mare a personalului

[x]motivația redusă pentru muncă(pauzele prea dese de fumat sau de ceai)

[x]dependența profesională a personalului de conducere

[x]insuficiența de colaborare

[x]creșterea sentimentului de nemulțumire de muncă

[x]manifestarea negativizmului referitor la rolul sau funcția secției

692. Acțiunile abordării organizaționale în managementul stresului ocupațional.

[x]redistribuirea sarcinilor în cazul supraîncărcării

[x]implimentarea unor proceduri specifice diferitor cazuri(standarde ,protocoale,ghiduri)

[x]îmbogățirea postului(varietatea sarcinilor ,dinamism,creștrea interesului)

[x]motivarea

[x]elaborarea programelor magangeriale anti stre(deconsiliere,de evaluare a sanatatii,pentru

sanatatea emotionala

[x]este necesar ca personalul organizatiei sa cunoasca perfect -cerintele postului,performantele

asteptate din partea lor,sa fie incredintati sa poata realiza aceste performante

693. Abordarea individuală a managementului stresului ocupațional.

[x]cunoasterea cere;intelegerea cauzei stresului,mai degraba decit tratarea simptomelor

,confruntarea situatii percepute cu realitatea,analiza situatiei,constientizaraea posibilitatii de

schimabre,actiunea in conformitate cu dorinta

[x]tehnici de relaxare

[x]tehnici de meditatie
[x]sport/exercitii fizice

[x]umorul

[x]teatru

[x]hobby

[x]muzica

[x]dansuri
 Igiena alimentaţiei

1. Pentru avitaminoza A nu este caracteristic

Sursa – [17] pag. 270, [1] pag. 124, curs
a) [ ] Hipercheratoza şi cianoza tegumentelor;
b) [x] Fisuri angulare dureroase ale gurii;
c) [ ] Dereglarea văzului în întuneric;
d) [ ] Fragilitatea unghiilor;
e) [ ] Căderea părului.

2. Factorii favorabili menţinerii vitaminei C în produse alimentare la păstrarea lor şi prelucrare

culinar
Sursa – [17] pag. 284, [1] pag. 122, curs
a) [ ] Mediul alcalin;
b) [x] Mediul acid;
c) [ ] Oxigenul;
d) [ ] Sărurile metalelor grele;
e) [ ] Temperaturile ridicate.

3. Produs alimentar, sursă de retinol

Sursa – [1] pag.124, [17] pag. 270, curs
a) [ ] Morcov;
b) [x] Caşcaval;
c) [ ] Tomate;
d) [ ] Ardei dulci;
e) [ ] Ceapă verde.

4. Măsuri de prim ajutor suspectatului de botulism

Sursa – [1] pag. 146, curs
a) [ ] Administrarea de antipiretice;
b) [ ] Administrarea de laxative;
c) [x] Administrarea serului antibotulinic polivalent;
d) [ ] Spălături gastrice;
e) [ ] Administrarea antibioticelor.

5. Amanitina se conţine în
Sursa – [1] pag. 139, curs
a) [ ] Erburi sălbatice;
b) [ ] Neghină;
c) [x] Ciuperci otrăvitoare;
d) [ ] Cartof crescut;
e) [ ] Seminţele fructelor.

6. Toxicoza stafilococică este cauzată mai frecvent de

Sursa – [1] pag. 145, curs
a) [ ] Salată din legume;
b) [ ] Produse din carne conservată;
c) [ ] Cofetărie cu cremă;
d) [ ] Ouă de raţe, gâşte;
e) [x] Produse lactate.
1
7. În profilaxia intoxicaţiilor alimentare primordială este
Sursa – [1] pag. 150, curs
a) [ ] Păstrarea incorectă a produselor alimentare;
b) [ ] Nerespectarea termenilor de păstrare şi realizare;
c) [ ] Nerespectarea igienei individuale de către personalul blocului alimentar;
d) [x] Preîntâmpinarea contaminării produselor alimentare;
e) [ ] Pregătirea culinară incorectă a produselor alimentare .

8. Aciditatea laptelui se exprimă în

Sursa – [1] pag. 135, [2] pag. 39, curs
a) [ ] Mililitri de soluţie alcalină la titrarea probei de lapte;
b) [ ] Grade de aciditate;
c) [x] Grade Tёrner;
d) [ ] Mililitri de soluţie acidă la titrarea probei de lapte;
e) [ ] Grade C.

9. Indice de apreciere a calităţii laptelui după STAS este

Sursa – [1] pag.134, [2] pag. 34, curs
a) [x] Proprietăţi organoleptice;
b) [ ] Cantitatea de proteine;
c) [ ] Cantitatea de vitamine;
d) [ ] Cantitatea de glucide;
e) [ ] Cantitatea de săruri minerale.

10. Raţia curativ-profilactică pentru expuşii la plumb va include

Sursa – [3] pag. 12, curs
a) [ ] Lapte degresat;
b) [ ] Brânză de vaci;
c) [x] Alimente - surse cu pectină;
d) [ ] Produse acidolactice;
e) [ ] Ouă.

11. Laptele este pasteurizat prin

Sursa – [1] pag. 135, curs
a) [x] Acţiunea to înalte (+80 oC) cu scop de distrugere a florei microbiene vegetative;
b) [ ] Acţiunea to înalte cu scop de distrugere a florei microbiene sporulate (100oC);
c) [ ] Acţiunea to înalte cu scop de distrugere a virusurilor (100oC) ;
d) [ ] Acţiunea to înalte (100oC) cu scop de distrugere a florei microbiene vegetative şi
sporulate;
e) [ ] Acţiunea temperaturii scăzute.

12. Aciditatea laptelui proaspăt este

Sursa – [1] pag. 135, curs
a) [ ] 15oT;
b) [x] 20oT;
c) [ ] 25oT;
d) [ ] 30oT;
e) [ ] 35oT.

2
13. Carnea de vită conţine proteine
Sursa – [1] pag.122, [17] pag. 130, curs
a) [x] 13-18%;
b) [ ] 25-30%;
c) [ ] 30-35%;
d) [ ] 35-45%;
e) [ ] 45-50%.
14. Cauzele hipovitaminozei C în perioada iarnă-primăvară
Sursa – [17] pag.285, curs
a) [ ] Scade rezistenţa organismului;
b) [x] Conţinutul redus de vitamină în produse alimentare;
c) [ ] Creşte radiaţia ultravioletă;
d) [ ] Temperatura rece a mediului;
e) [ ] Presiunea atmosferică scăzută.
15. Necesarul diurn de vitamina "C" pentru un adult
Sursa – [17] pag. 285, [1] pag. 122, curs
a) [ ] 10-20mg;
b) [ ] 20-50mg;
c) [ ] 50-70mg;
d) [x] 70-100mg;
e) [ ] 120-140 mg.
16. Organismul uman face rezerve de vitamina "A"
Sursa – [17] pag. 270, [1] pag. 124, curs
a) [x] Da, în ficat;
b) [ ] Nu;
c) [ ] Da, în intestin;
d) [ ] Da, în ţesutul adipos;
e) [ ] Da, în oase.
17. Consecinţe ale hipervitaminozei A nu sunt
Sursa – [1] pag. 270, [17] pag. 124, curs
a) [ ] Cefalee;
b) [ ] Anorexie;
c) [ ] Căderea părului;
d) [ ] Fragilitate şi dureri osoase;
e) [x] Keratoconjunctivită.
18. Indicatori ai calităţii pâinii nu sunt (STAS)
Sursa – [2] pag. 43
b) [x] Procentul de glucide;
c) [ ] Umiditatea;
d) [ ] Aciditatea;
e) [ ] Porozitatea .
19. Laptele influenţează aciditatea gastrică
Sursa – [2] pag.39, [1] pag. 135, curs
a) [ ] Proprietăţi organoleptice;
a) [ ] Sporeşte;
b) [ ] Nu influenţează;
c) [x] Reduce;
d) [ ] Ameliorează.
3
20. Conform căror indici se apreciază prospeţimea laptelui
Sursa – [2] pag. 39, curs
a) [ ] Densitate;
b) [x] Aciditate;
c) [ ] Cantitatea de grăsimi;
d) [ ] Proba la amidon;
e) [ ] Proba la pasteurizare.

21. La cheltuielile de energie reglabile se referă cele pentru

Sursa – [2] pag. 11, [1] pag. 110, curs
a) [ ] Metabolismul bazal;
b) [x] Eforturi musculare;
c) [ ] Acţiunea dinamică specifică a alimentelor;
d) [ ] Menţinerea temperaturii corpului;
e) [ ] Eliminarea produselor catabolice.

22. Numiţi intoxicaţia alimentară cu cea mai scurtă perioadă de incubaţie

Sursa – [2] pag.100, [1] pag. 139, curs
a) [ ] Botulismul;
b) [ ] Intoxicaţia cu ciuperci otrăvitoare;
c) [x] Intoxicaţiile stafilococice;
d) [ ] Toxiinfecţiile bacteriene;
e) [ ] Micotoxicozele.

23. Ouăle mai frecvent pot fi cauză a

Sursa – [2] pag.133, curs
a) [ ] Toxicozei stafilococice;
b) [ ] Botulizmului;
c) [x] Salmonelozei;
d) [ ] Febrei tifoide;
e) [ ] Aflotoxicozei.

24. Pentru intoxicaţii alimentare nu e caracteristic

Sursa – [1] pag.139, curs
a) [ ] Apar de obicei subit;
b) [ ] Au o oarecare perioadă de incubaţie;
c) [ ] Sunt patologii necontagioase;
d) [x] Sunt patologii contagioase;
e) [ ] Se prezintă ca afecţiune în masă .

25. Vitamina D nu este implicată în

Sursa – [17] pag. 272, [1] pag. 115, curs
a) [ ] Reglează metabolismul calciului;
b) [x] Ia parte la metabolismul glucidic;
c) [ ] Reglează metabolismul fosforului;
d) [ ] Stimulează creşterea organismului copiilor;
e) [x] Reglează acţiunea dinamică specifică a alimentelor.

4
26. O cantitate mai mare de energie necesită digestia
Sursa – [1] pag.110, curs
a) [x] Proteinelor;
b) [ ] Lipidelor;
c) [ ] Glucidelor;
d) [ ] O alimentaţie mixtă;
e) [ ] O alimentaţie raţională.

27. "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de substanţe nutritive" vizează

pentru populaţia adultă
Sursa – [1] pag. 112, curs
a) [ ] Două grupuri;
b) [ ] Trei grupuri;
c) [ ] Patru grupuri;
d) [x] Cinci grupuri.

28. După "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de alimente" chirurgii se

referă la grupul
Sursa – [1] pag.112, curs
a) [ ] Unu;
b) [ ] Doi;
c) [x] Trei;
d) [ ] Patru;
e) [ ] Cinci.

29. Pentru avitaminoza A este caracteristic

Sursa – [1] pag.270, [17] pag. 124, curs
a) [x] Hipercheratoza şi cianoza tegumentelor;
b) [ ] Fisuri angulare dureroase ale gurii;
c) [x] Dereglarea văzului în întuneric;
d) [x] Fragilitatea unghiilor;
e) [x] Căderea părului.

30. Consecinţele hipervitaminozei D sunt

Sursa – [1] pag.272, [17] pag. 125, curs
a) [x] Diaree;
b) [x] Cefalee;
c) [ ] Rahitism;
d) [ ] Osteoporoză;
e) [x] Depuneri de calciu în ţesuturi.

31. Factorii nefavorabili păstrării vitaminei "C" în produsele alimentare

Sursa – [1] pag. 122, [17] pag. 284, curs
a) [x] Mediul alcalin;
b) [ ] Mediul acid;
c) [x] Oxigenul;
d) [x] Sărurile metalelor grele;
e) [x] Temperaturi ridicate.

5
32. Manifestările hipovitaminozei severe "PP"
Sursa – [1] pag.124, [17] pag. 286, curs
a) [ ] Convulsii;
b) [x] Dermatite;
c) [x] Diaree;
d) [x] Demenţă;
e) [ ] Cefalee.

33. Nu este caracteristic pentru hipovitaminoza PP

Sursa – [1] pag. 124, [17] pag. 286, curs
a) [x] Convulsii;
b) [ ] Dermatite;
c) [ ] Diaree;
d) [ ] Demenţă;
e) [x] Cefalee.

34. Produse alimentare - surse de vitamina "B1"

Sursa – [1] pag. 125, [17] pag. 276, curs
a) [ ] Orez decorticat;
b) [x] Pâine coaptă din făină de calitate inferioară, secară;
c) [x] Cerealiere ;
d) [x] Drojdie de bere;
e) [x] Leguminoase uscate.

35. Vitaminele liposolubile ale laptelui sunt

Sursa – [1] pag. 135, [17] pag. 299, curs
a) [ ] "B6";
b) [x] "A";
c) [x] "D";
d) [ ] "F";
e) [x] "E".

36. Amanitină nu se conţine în

Sursa – [1] pag. 139, curs
a) [x] Ierburi sălbatice;
b) [x] Neghină;
c) [ ] Ciuperci otrăvitoare;
d) [x] Cartof crescut;
e) [x] Seminţele fructelor.

37. Rolul biologic al glucidelor nedigerabile

Sursa – [17] pag. 251, [1] pag. 117, curs
a) [x] Modificarea timpului de tranzit intestinal (măresc ori încetinesc);
b) [x] Leagă cationi metalici;
c) [x] Absorb sau înglobează substanţele organice, produşii de secreţie şi descompunere a
tubului digestiv, microorganismele;
d) [x] Excesul poate favoriza sau agrava afecţiunile inflamatorii ale tubului digestiv;
e) [ ] Sunt surse de energie.

6
38. Importanţa biologică a colesterolului
Sursa – [1] pag. 115, curs
a) [x] Este precursor al bilei;
b) [x] Este precursor al ergocalciferolului;
c) [x] Este parte componentă al celulelor nervoase;
d) [ ] Întră în structura vaselor sangvine;
e) [ ] Intră în structura muşchilor striaţi.

39. Nu sunt indici de apreciere a calităţii laptelui după STAS

Sursa – [17] pag.288, [1] pag. 134, curs
a) [ ] Proprietăţi organoleptice;
b) [x] Cantitatea de proteine;
c) [x] Cantitatea de vitamine;
d) [x] Cantitatea de glucide;
e) [x] Cantitatea de săruri minerale.

40. Care alimente nu sunt furnizoare de proteine biologic superioare

Sursa – [1] pag.113, [17] pag. 237, curs
a) [x] Pâine;
b) [ ] Lapte;
c) [x] Legume;
d) [ ] Peşte;
e) [ ] Carne.

41. Valoarea nutritivă a produselor alimentare se va aprecia după

Sursa – [1] pag. 112, curs
a) [x] Conţinutul de proteine, lipide, glucide;
b) [ ] Proprietăţile organoleptice;
c) [x] Conţinutul de vitamine;
d) [ ] Inofensivitate;
e) [x] Conţinutul de săruri minerale.

42. Valoarea nutritivă a produselor alimentare nu e determinată de

Sursa – [1] pag. 112, curs
a) [ ] Conţinutul de proteine, lipide, glucide;
b) [x] Proprietăţile organoleptice;
c) [ ] Conţinutul de vitamine;
d) [x] Inofensivitate;
e) [ ] Conţinutul de săruri minerale.

43. Valoarea nutritivă a fructelor şi legumelor e determinată de

Sursa – [1] pag. 112, curs
a) [ ] Conţinutul sporit de proteine;
b) [ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare;
c) [x] Conţinutul de săruri minerale;
d) [x] Conţinutul de vitamine;
e) [ ] Conţinutul de lipide.

7
44. O alimentaţie echilibrată presupune
Sursa – [17] pag.212, [1] pag.110, curs
a) [x] Valoare energetică necesară a raţiei alimentare asigurată de consumul adecvat al
proteinelor, lipidelor şi glucidelor;
b) [ ] Corespunderea componenţei alimentelor statusului fermentativ al organismului;
c) [x] Raport optim între substanţe nutritive şi substanţe biologic active;
d) [ ] Regim optim de alimentare;
e) [ ] Alimente calitative.

45. Alimentaţia individuală poate fi apreciată după indicii

Sursa – [2] pag. 11, curs
a) [x] Masa reală corespunde celei ideale;
b) [x] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare;
c) [x] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din raţia
alimentară;
d) [ ] Calitatea produselor din raţia alimentară;
e) [ ] Regimul alimentaţiei.

46. Alimentaţia individuală nu se va aprecia după indicii

Sursa – [2] pag.11, curs
a) [ ] Masa reală corespunde celei ideale;
b) [ ] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare;
c) [ ] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din raţia
alimentară;
d) [x] Calitatea produselor din raţia alimentară;
e) [x] Regimul alimentaţiei.

47. Celor expuşi la plumb nu se vor administra ca raţie curativ profilactivă

Sursa – [1] pag. 113, curs
a) [x] Lapte degresat;
b) [x] Brânză de vaci;
c) [ ] Alimente - surse se pectină;
d) [x] Produse acidolactice;
e) [x] Ouă .

48. Vitamine hidrosolubile sunt

Sursa – [1] pag. 120, [17] pag. 269, curs
a) [x] C,P;
b) [x] B1, B2, B6, B12;
c) [x] B15, B4, B8;
d) [ ] A;
e) [ ] D.
49. Nu sunt hidrosolubile vitaminele
Sursa – [17] pag. 120, [1] pag. 269, curs
a) [ ] C,P;
b) [ ] B1, B2, B6, B12;
c) [ ] B15, B4, B8;
d) [x] A;
e) [x] D.

8
50. Rolul biologic al vitaminei B1
Sursa – [17] pag. 276, [1] pag. 123, curs
a) [x] Implicată în metabolismul glucidelor;
b) [x] Implicată în metabolismul proteinelor;
c) [x] Implicată în metabolismul lipidelor;
d) [ ] Reglează sinteza acidului arahidonic;
e) [ ] Implicată în metabolismul sărurilor minerale.

51. Consecinţele carenţei vit. "D"

Sursa – [1] pag.125, [17] pag. 272, curs
a) [ ] Ciroza ficatului;
b) [x] Rahitizm la copii;
c) [x] Hipotonie musculară;
d) [x] Osteomalacie;
e) [ ] Hipercalciemie.

52. Surse alimentare de vitamină "A" (retinol) nu sunt

Sursa – [17] pag. 270, [1] pag.124, curs
a) [x] Morcovi;
b) [ ] Unt;
c) [x] Fructe;
d) [x] Ceapă verde;
e) [x] Ardei dulci.

53. Rolul biologic al vitaminei "A"

Sursa – [1] pag. 124, [17] pag. 270, curs
a) [x] Influenţează creşterea organismului;
b) [x] Normalizează diferenţierea epiteliului;
c) [x] Intră în structura pigmenţilor retinieni;
d) [ ] Influenţează sinteza lipidelor;
e) [ ] Influenţează sinteza glucidelor.

54. Rolul biologic al vitaminei "C"

Sursa – [17] pag. 284, [1] pag.121, curs
a) [x] Măreşte rezistenţa organismului;
b) [x] Ia parte la sinteza fibrelor de colagen;
c) [x] Ia parte la reacţiile de oxido-reducere;
d) [ ] Contribuie sinteza glucidelor;
e) [ ] Contribuie sinteza aminoacizilor.

55. Valoarea nutritivă a brânzei de vaci este determinată de

Sursa – [1] pag. 135, [17] pag.288, curs
a) [x] Asimilarea bună;
b) [x] Conţinutul de proteine şi grăsimi cu valoare biologică superioară;
c) [ ] Conţinutul sporit de vitamina C;
d) [x] Conţinutul sporit de calciu;
e) [ ] Proprietăţi organoleptice.

9
56. Numiţi proteinele laptelui
Sursa – [1] pag. 135, [17] pag. 290, curs
a) [x] Cazeină;
b) [x] Lactoalbumină;
c) [ ] Vitelină;
d) [x] Lactoglobulină;
e) [ ] Lecitină.

57. Nu sunt proteine ale laptelui

Sursa – [1] pag. 135, [17] pag. 290, curs
a) [ ] Cazeină;
b) [ ] Lactoalbumină;
c) [x] Vitelină;
d) [ ] Lactoglobulină;
e) [x] Lecitină.

58. Calitatea pâinii se determină conform următorilor indici cu excepţia unora

Sursa – [2] pag. 43, curs
a) [ ] Organoleptici;
b) [ ] Porozitate;
c) [x] Permeabilitate pentru apă;
d) [x] Alcalinitate;
e) [ ] Aciditate.

59. De ce depinde valoarea biologică a proteinelor

Sursa – [1] pag. 113, [17] pag. 247, curs
a) [ ] De conţinutul fosfoproteinelor;
b) [ ] De diversitatea aminoacizilor;
c) [x] De conţinutul aminoacizilor esenţiali;
d) [x] De raportul dintre aminoacizii esenţiali şi neesenţiali;
e) [ ] De conţinutul calciului.

60. Valoarea biologică a lipidelor de origine vegetală e determinată de

Sursa – [1] pag. 115, [17] pag. 251, curs
a) [x] Asimilare bună;
b) [x] Valoare energetică mare;
c) [ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare;
d) [ ] Conţinut mare de vitamine A şi D;
e) [x] Conţinut de acizi graşi nesaturaţi.

61. Valoarea nutritivă a cartofului e determinată de

Sursa – [1] pag. 138, [17] pag.321, curs
a) [x] Conţinutul sporit de glucide;
b) [ ] Conţinutul de proteine complete (după conţinutul aminoacizilor);
c) [x] Asimilarea bună;
d) [x] Conţinutul sporit de potasiu;
e) [x] Conţinutul de vitamina C .

10
62. Fibre alimentare conţin produsele:
Sursa – [1] pag. 136, curs
a) [x] Crupele de popuşoi;
b) [ ] Cartofii;
c) [ ] Crupele de griş;
d) [x] Crupele de ovăs;
e) [x] Crupele de hrişcă.

63. Nu sunt surse de fibre alimentare produsele

Sursa – [1] pag. 138, curs
a) [ ] Crupele de popuşoi;
b) [x] Cartofii;
c) [x] Crupele de griş;
d) [ ] Crupele de ovăs;
e) [ ] Crupele de hrişcă.

64. La calculul necesităţii de energie şi trofine se va lua în consideraţie

Sursa – [1] pag. 119, curs
a) [x] Gradul efortului fizic;
b) [x] Masa ideală a corpului;
c) [x] Vârsta, sexul;
d) [x] Metabolismul bazal;
e) [ ] Regimul alimentar.

65. Ce este caracteristic pentru toxiinfecţia alimentară

Sursa – [1] pag. 145, curs
a) [x] Debut acut;
b) [ ] Manifestare epidemică;
c) [ ] Contagiozitate;
d) [x] Boala este determinată de consumul alimentelor;
e) [ ] Manifestare tardivă.

66. Toxicoze alimentare bacteriene sunt

Sursa – [1] pag. 145, curs
a) [x] Stafilococice;
b) [ ] Streptococice;
c) [x] Botulismul;
d) [ ] Salmoneloza;
e) [ ] Fuzario-toxicoza.

67. Toxicoze alimentare bacteriene nu sunt

Sursa – [1] pag.145, curs
a) [ ] Stafilococice;
b) [x] Streptococice;
c) [ ] Botulismul;
d) [x] Salmoneloza;
e) [x] Fuzarioza.

11
68. Proprietăţi caracteristice enterotoxinei stafilococice
Sursa – [1] pag. 145-146, curs
a) [x] Rezistă fierberea;
b) [ ] Distrusă de to +80o C;
c) [x] Rezistă îngheţarea;
d) [x] Mediul alcalin este favorabil;
e) [ ] Mediul acid este favorabil.

69. Enterotoxina stafilococică nu posedă caracteristicile

Sursa – [1] pag. 146, curs
a) [ ] Rezistă fierberea;
b) [x] Distrusă de to +80o C;
c) [ ] Rezistă îngheţarea;
d) [ ] Mediul alcalin este favorabil;
e) [x] Mediul acid este favorabil.

70. Botulismul actualmente e cauzat mai frecvent de

Sursa – [1] pag. 146, curs
a) [ ] Jamboane;
b) [ ] Peşte roşu;
c) [ ] Semifabricate din carne;
d) [x] Conserve pregătite în condiţii casnice;
e) [ ] Produse uşor alterabile procurate din locuri neamenajate, interzise.

71. Rolul biologic al vitaminei "D3"

Sursa – [1] pag.125, curs
a) [x] Reglează metabolismul calciului şi fosforului;
b) [ ] Reglează metabolismul glucidelor;
c) [x] Stimulează creşterea şi dezvoltarea fizică;
d) [x] Vitamină antirahitică;
e) [ ] Este un antioxidant.

72. Consecinţele hipervitaminozei A sunt

Sursa – [1] pag.124, [18] pag. 270, curs
a) [x] Cefalee;
b) [x] Anorexie;
c) [x] Căderea părului;
d) [x] Fragilitate şi dureri osoase;
e) [ ] Keratoconjunctivită.

73. Rolul biologic al vitaminei "B2"

Sursa – [1] pag. 124, curs
a) [ ] Reglează hematopoeza;
b) [x] Reglează respiraţia tisulară;
c) [x] Este parte componentă a enzimelor implicate în reacţiile de oxidoreducere;
d) [x] Este implicată în metabolismul proteinelor;
e) [ ] Contribuie sinteza colagenului.

12
74. Metodele de determinare a calităţii pâinii (după STAS)
Sursa – [1] pag. 137, curs
a) [x] Proprietăţi organoleptice;
b) [x] Determinarea acidităţii;
c) [x] Determinarea porozităţii;
d) [x] Determinarea umidităţii;
e) [ ] Determinarea lipidelor.

75. Valoarea nutritivă a produselor acidolactice e determinată de

Sursa – [1] pag. 134, curs
a) [x] Asimilabilitate bună;
b) [ ] Conţinutul sporit de vitamina C;
c) [x] Conţinutul de calciu;
d) [x] Conţinutul de vitamine a grupei B;
e) [x] Conţinutul de fosfor.

76. Carnea şi produsele ei sunt surse de săruri minerale

Sursa – [1] pag. 130, curs
a) [ ] Calciu;
b) [ ] Potasiu;
c) [x] Fier;
d) [x] Fosfor;
e) [x] Magneziu.

77. Calitatea cărnii se determină după următorii indici cu excepţia

Sursa – [1] pag. 130, curs
a) [ ] Organoleptici;
b) [ ] Bacteriologici;
c) [ ] Chimici;
d) [x] Aciditate;
e) [x] Porozitate.

78. Insuficienţa fibrelor alimentare în alimentaţie poate fi cauză a

Sursa – [1] pag. 136, curs
a) [x] Aterosclerozei;
b) [ ] Hemeralopiei;
c) [ ] Bolii Kwashiorkor;
d) [x] Cancerului intestinului gros;
e) [x] Obezităţii.

79. Rolul acizilor graşi polinesaturaţi este

Sursa – [1] pag. 119-120, curs
a) [x] Reduc nivelul colesterolului în sânge;
b) [x] Stimulează activitatea unor enzime;
c) [ ] Măresc nivelul colesterolului în sânge;
d) [x] Întră în structura lipidelor de construcţie;
e) [ ] Formează cu colesterolul esteri .

13
80. Masa corporală influenţează metabolismul bazal
Sursa – [1] pag. 110, curs
a) [ ] Surplusul de masă accelerează metabolismul bazal;
b) [x] Surplusul de masă încetineşte metabolismul bazal;
c) [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele cu musculatura bine dezvoltată;
d) [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele slabe;
e) [ ] Nu influenţează.

81. Micotoxicozele sunt cauzate de

Sursa – [1] pag. 147, curs
a) [ ] B. perfrighens;
b) [x] Claviceps purpurea;
c) [x] Rhizopus;
d) [x] Aspergillus flavus;
e) [ ] Cl. botulinum.

82. Micotoxicozele nu pot fi cauzate de

Sursa – [1] pag. 147, curs
a) [x] B. perfrighens;
b) [ ] Claviceps purpurea;
c) [ ] Rhizopus;
d) [ ] Aspergillus flavus;
e) [x] Cl. botulinum.

83. Germeni patogeni-agenţi ai toxiinfecţiilor sunt

Sursa – [1] pag.143, curs
a) [ ] Stafilococul enterotoxigen;
b) [x] Cl. perfringens;
c) [x] E. Coli;
d) [ ] Salmonelele;
e) [ ] Cl. Botulinum.

84. Toxiinfecţiile alimentare nu sunt cauzate de

Sursa – [1] pag. 143, curs
a) [x] Stafilococul enterotoxigen;
b) [ ] Cl. perfringens;
c) [ ] E. Coli;
d) [x] Salmonele;
e) [x] Cl. Botulinum.

85. Caracteristic pentru botulism este

Sursa – [1] pag.146, curs
a) [ ] Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie (prăjituri,
torturi);
b) [x] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm;
c) [x] To corpului normală sau o hipotermie uşoară;
d) [x] Dereglarea actului de deglutiţie;
e) [ ] To corpului crescută.

14
86. Pentru botulism nu e caracteristic
Sursa – [1] pag.146, curs
a) [x] Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie (prăjituri,
torturi);
b) [ ] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm;
c) [ ] To corpului normală sau o hipotermie uşoară;
d) [ ] Dereglarea actului de deglutiţii;
e) [x] To corpului crescută.

87. Semiotica intoxicaţiei stafilococice

Sursa – [1] pag.145, curs
o
a) [ ] T C corpului creşte brusc;
b) [x] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru;
c) [x] To C corpului normală;
d) [x] Diaree extenuantă;
e) [ ] Constipaţi.

88. Pentru toxicoza stafilococică nu e caracteristic

Sursa – [1] pag. 145, curs
o
a) [x] T C corpului creşte brusc;
b) [ ] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru;
c) [ ] To C corpului normală;
d) [ ] Diaree extenuantă;
e) [x] Constipaţi.

89. Principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene

Sursa – [1] pag. 145, curs
a) [x] Prevenirea pătrunderii germenilor patogeni în produsele alimentare;
b) [x] Prevenirea înmulţirii germenilor patogeni în produsele alimentare (to, termen de
întrebuinţare ş.a.);
c) [x] Distrugerea germenilor patogeni prin măsuri de preparare culinară;
d) [ ] Imunizarea populaţiei;
e) [x] Izolarea sursei de provocare a intoxicaţiilor.

90. Particularităţile intoxicaţiilor alimentare

Sursa – [1] pag. 145, curs
a) [x] Apar de obicei subit;
b) [x] Au o oarecare perioadă de incubaţie;
c) [x] Sunt patologii necontagioase;
d) [ ] Sunt patologii contagioase;
e) [x] Se prezintă ca afecţiune în masă.

91. Perioada anului în care hipovitaminoza C se manifestă mai frecvent

Sursa – [1] pag. 122, curs
a) [ ] Vara;
b) [ ] Toamna;
c) [x] Iarna;
d) [x] Primăvara;
e) [ ] Permanent.
15
92. Pâinea este sursă de următorii nutrienţi
Sursa – [1] pag. 137, [3] pag. 43, curs
a) [ ] Lipide;
b) [x] Proteine;
c) [x] Glucide;
d) [ ] Vitamine liposolubile;
e) [x] Vitamine hidrosolubile.

93. Pâinea nu este sursă de

Sursa – [1] pag. 137, [3] pag. 43, curs
a) [x] Lipide;
b) [ ] Proteine;
c) [ ] Glucide;
d) [x] Vitamine liposolubile;
e) [ ] Vitamine hidrosolubile.

94. Vitamine liposolubile sunt

Sursa – [1] pag. 120, curs
a) [x] Retinol;
b) [ ] Tiamină;
c) [ ] Piridoxină;
d) [x] Tocoferoli;
e) [ ] Acid ascorbic.

95. Produse furnizoare de vitamina C

Sursa – [1] pag. 122, curs
a) [x] Cartofi;
b) [ ] Morcov;
c) [x] Varză;
d) [ ] Ceapă;
e) [ ] Citrice.

96. De ce factori se va ţine cont la recomandarea alimentaţiei raţionale

Sursa – [1] pag. 110, curs
a) [x] Greutatea corpului;
b) [x] Vârstă;
c) [x] Condiţiile climatice;
d) [x] Sex;
e) [ ] Pofta de mâncare.

97. Importanţa biologică a acizilor graşi polienici

Sursa – [1] pag. 117, curs
a) [ ] Influenţează metabolismul glucidic;
b) [x] Înlesnesc eliminarea colesterolului din organism;
c) [x] Influenţează metabolismul vitaminelor hidrosolubile;
d) [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi saturaţi;
e) [ ] Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P.

16
98. Produsele furnizoare de glucide
Sursa – [1] pag. 117, curs
a) [x] Fructele şi legumele;
b) [ ] Carnea şi derivatele ei;
c) [x] Laptele şi derivatele lui;
d) [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi şi saturaţi;
e) [x] Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P.

99. Produsele furnizoare de proteine cu valoare biologică superioară

Sursa – [1] pag. 113, curs
a) [ ] Pâinea;
b) [x] Carnea şi derivatele ei;
c) [x] Laptele şi produsele lactate;
d) [ ] Fructele şi legumele;
e) [x] Ouăle.

100. Produsele furnizoare de glucide nedigerabile (fibre alimentare)

Sursa – [1] pag. 117, curs
a) [x] Fructe;
b) [x] Legume;
c) [ ] Carne;
d) [ ] Pâine albă;
e) [x] Pâine neagră.

101. Patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS) sunt

Sursa – [1] pag. 139, curs
a) [x] Cauzate de hiperalimentaţie;
b) [x] Cauzate de subalimentaţie;
c) [x] Cauzate de insuficienţa unuia sau a mai multor trofine;
d) [ ] Intoxicaţiile alimentare;
e) [x] Cauzate de nerespectarea regimului alimentar.

102. Fructele sunt surse de Sursa – [1] pag. 120, curs

a) [x] Vitamine hidrosolubile;

b) [ ] Lipide;
c) [x] Microelemente;
d) [x] Săruri minerale;
e) [x] Glucide.

103. Toxiinfecţiile alimentare nu sunt provocate de

Sursa – [1] pag. 143, curs
a) [ ] E.Coli;
b) [x] Cl.Botulinum;
c) [x] Salonină;
d) [x] Amigdalină;
e) [ ] Cl.perfringhens.

17
104. Indicii integrităţii laptelui sunt
Sursa – [1] pag. 37, curs
a) [x] Densitatea;
b) [ ] Conţinutul de proteine;
c) [x] Conţinutul de lipide;
d) [ ] Aciditatea;
e) [ ] Conţinutul sărurilor minerale.

105. Produsele furnizoare de caroteni sunt

Sursa – [1] pag. 120, curs
a) [ ] Carne;
b) [x] Ardei graşi;
c) [ ] Frişcă;
d) [x] Măcieş;
e) [x] Spanac.

106. Pentru hipervitaminoza A nu e caracteristic

Sursa – [1] pag. 121, curs
a) [ ] Cefalee;
b) [ ] Tulburări ale somnului;
c) [ ] Dureri în oase;
d) [x] Hipertenzie arterială;
e) [x] Dereglări psihice.

107. În corespundere cu funcţiile biologice substanţele nutritive sunt grupate în

Sursa – [1] pag. 121, curs
a) [x] Energogene;
b) [x] Preponderent plastice;
c) [ ] Apă;
d) [x] Substanţe catalitice;
e) [ ] Substanţe toxice.

108. Substanţe nutritive cu funcţie energogenă sunt

Sursa – [1] pag. 110, curs
a) [ ] Sărurile minerale;
b) [ ] Vitaminele;
c) [x] Lipidele;
d) [x] Glucidele;
e) [ ] Proteinele.

109. Substanţe nutritive cu funcţie preponderent plastică sunt

Sursa – [1] pag. 111, curs
a) [x] Sărurile mineral;
b) [ ] Vitaminele;;
c) [ ] Lipidele;
d) [ ] Glucidele;
e) [x] Proteinele.

18
110. Substanţe nutritive cu efect catalitic sunt
Sursa – [1] pag. 112-113, curs
a) [ ] Proteinele;
b) [ ] Lipidele;
c) [ ] Glucidele;
d) [x] Vitaminele;
e) [x] Microelementele.

111. În funcţie de importanţă substanţe nutritive esenţiale sunt

Sursa – [1] pag. 113, curs
a) [x] Aminoacizii esenţiali;
b) [ ] Lipidele;
c) [x] Acizii graşi polinesaturaţi;
d) [x] Vitaminele;
e) [x] Sărurile minerale.

112. În funcţie de importanţă substanţe substituente sunt

Sursa – [1] pag. 112-113, curs
a) [x] Glucidele;
b) [x] Lipidele;
c) [ ] Vitaminele;
d) [ ] Sărurile minerale;
e) [ ] Aminoacizii esenţiali.

113. Carenţa îndelungată de proteine alimentare condiţionează

Sursa – [1] pag. 113, curs
a) [x] Dereglarea sistemelor fermentative;
b) [x] Scăderea metabolismului bazal;
c) [x] Scăderea termogenezei;
d ) [x] Dereglări ale funcţiei sistemului endocrin;
e) [ ] Accelerarea metabolismului bazal.

114. Surplusul de proteine în alimentaţie condiţionează

Sursa – [1] pag. 113, curs
a) [x] Dereglarea funcţiei ficatului;
b) [x] Dereglarea funcţiei rinichilor;
c) [x] Influenţează dezvoltarea microflorei intestinale;
d) [ ] Scăderea metabolismului bazal;
e) [x] Dereglarea funcţiei sistemului nervos.

115. Subnutriţia reprezintă:

Sursa - curs
a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
d) [x] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme
.
19
116. Hiperalimentaţia reprezintă:
Sursa - curs
a) [x] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
microorganisme.

117. Alimentaţia calitativ neadecvată reprezintă:

Sursa - curs
a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b) [x] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe
nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
microorganisme.

118. Alimentaţia neechilibrată reprezintă:

Sursa - curs
a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;
c) [x] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
microorganisme.

119. Consecinţele subnutriţiei sunt:

Sursa - curs
a) [ ] obezitatea;
b) [x] încetinirea ritmului de creştere la copii;
c) [ ] fluoroza;
d) [x] încetinirea metabolismului;
e) [x] scăderea în greutate.
120. Consecinţele subnutriţiei sunt:
Sursa - curs
a) [x] reducerea masei musculare;
b) [x] micşorarea productivităţii muncii;
c) [ ] unele hepatite cronice;
d) [ ] diabet zaharat
e) [x] scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocevităţi de
mediu.
121. Consecinţele hiperalimentaţiei sunt:
Sursa - curs
a) [x] obezitatea;
20
 b) [ ] încetinirea ritmului de creştere la copii;
c) [x] fluoroza;
d) [ ] încetinirea metabolismului;
e) [ ] scăderea în greutate.
122. Consecinţele hiperalimentaţiei sunt:
Sursa - curs
a) [ ] reducerea masei musculare;
b) [ ] micşorarea productivităţii muncii;
c) [x] unele hepatite cronice;
d) [x] diabet zaharat;
e) [ ] scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocivităţi de
mediu.

123. Tipurile subnutriţiei sunt:

Sursa - curs
a) [x] subnutriţia secundară;
b) [ ] forma absolută;
c) [ ] rahitismul;
d) [x] subnutriţia primară;
e) [ ] forma relativă.

124. Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:

Sursa - curs
a) [x] guşa endemică;
b) [x] ateroscleroza;
c) [x] rahitismul;
d) [ ] diabet;
e) [x] avitaminozele.

125. Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:

Sursa - curs
a) [x] caria dentară;
b) [ ] fluoroză;
c) [x] colelitiaza;
d) [x] anemiile nutriţionale;
e) [x] hipovitaminozele.
126. Formele hiperalmentaţiei sunt:
Sursa - curs
a) [ ] secundară;
b) [x] absolută;
c) [ ] rahitismul;
d) [ ] primară;
e) [x] relativă.

127. Intoxicaţiile alimentare reprezintă:

Sursa - curs
a) [ ] patologii cauzate de alimentaţia abundentă;
b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
d) [ ] patologii cauzate de alimentaţia cantitativ insuficientă;
21
 e) [x] maladii acute, rar cronice, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate
masiv cu microorganisme de o anumită specie sau impurificate cu substanţe toxice.

128. Intoxicaţiile alimentare se clasifică în:

Sursa - curs
a) [x] de etiologie necunoscută;
b) [x] microbiene;
c) [ ] virale;
d) [x] nemicrobiene;
e) [ ] parazitare.

129. Apariţia intoxicaţiilor alimentare bacteriene depinde de:

Sursa - curs
a) [x] particularităţile fizice ale alimentului;
b) [ ] ora consumării alimentelor;
c) [x] gradul de rezistenţă a organismului faţă de germeni;
d) [x] contaminarea masivă a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine;
e) [x] specia şi gradul de virulenţă a microorganismelor sau tulpinelor lor.

130. Toxicozele alimentare pot apărea la consumul produselor ce conţin:

Sursa - curs
a) [x] toxine ale unui agent patogen specific;
b) [x] toxine ale bacilul botulinic ;
c) [x] toxine ale stafilococul;
d) [x] micotoxine;
e) [ ] germeni condiţionat patogeni.

131. Toxicozele bacteriene pot apărea la consumul produselor ce conţin:

Sursa - curs
a) [x] toxine ale unui agent patogen specific;
b) [x] toxine ale bacilului botulinic;
c) [x] toxine stafilococice;
d) [ ] micotoxine;
e) [ ] germeni condiţionat patogeni.

132. Toxiinfecţiile pot apărea la consumul produselor ce conţin:

Sursa - curs
a) [ ] toxine ale unui agent patogen specific;
b) [ ] toxine ale bacilului botulinic;
c) [ ] toxine stafilococice;
d) [ ] micotoxine;
e) [x] germeni condiţionat patogeni.
133. Formele botulismului sunt:
Sursa - curs
a) [ ] bacterian;
b) [x] infantil;
c) [ ] infecţios;
d) [x] de plagă;
e) [x] alimentar.
22
134. Simptome specifice ale botulismului sunt:
Sursa - curs
a) [ ] artralgii;
b) [x] dereglări de vorbire;
c) [x] diplopie;
d) [x] dereglare a deglutiţiei;
e) [x] midriază.

135. Alimentele pot fi contaminate cu stafilococi de către personalul cu:

Sursa - curs
a) [x] amigdalită;
b) [x] furuncul;
c) [x] plăgi purulente;
d) [ ] gastrită;
e) [x] panariciu.

136. Purtători facultativi de stafilococ sunt:

Sursa - curs
a) [ ] personalul bolnav cu amigdalită;
b) [x] animalele cu mastită;
c) [ ] rozătoarele;
d) [ ] ţânţarii;
e) [ ] insectele.

137. Numiţi formele micotoxicozelor:

Sursa - curs
a) [x] fuzariotoxicoza;
b) [x] ergotismul;
c) [ ] echinococoza;
d) [ ] balantidioza;
e) [x] aflotoxicoza.

138 . Sursele de îmbolnăvire în toxicoinfecţii:

Sursa - curs
a) [ ] insectele;
b) [x] omul;
c) [x] animalele;
d) [ ] rozătoarele;
e) [ ] animalele cu sânge rece.

139. Calea de transmitere a toxicoinfecţiilor:

Sursa - curs
a) [ ] fecală;
b) [x] alimentară;
c) [ ] transmisibilă;
d) [ ] transplacentară;
e) [ ] intestinală.
23
140. Mecanismul de transmitere a toxiinfecţiilor:
Sursa - curs
a) [ ] transplacentar;
b) [ ] intestinal;
c) [x] fecalo - oral;
d) [ ] prin picături;
e) [ ] de contact.

141. Numiţi intoxicaţiile alimentare nemicrobiene:

Sursa - curs
a) [x] cu cartofi încolţiţi;
b) [ ] cu ciuperci microscopice;
c) [x] cu ciuperci otrăvitoare;
d) [x] cu organele unor specii de peşte;
e) [x] cu pesticide.

142. Numiţi intoxicaţiile alimentare de etiologie necunoscută:

Sursa - curs
a) [x] cu carne de prepeliţă;
b) [x] cu harbuz;
c) [x] cu unele specii de peşti, în unii ani;
d) [ ] cu cartofi încolţiţi;
e) [x] mioglobinuria alimentară paroxismală-toxică.

143. Persoane cu risc crescut de a dezvolta intoxicaţii alimentare:

Sursa - curs
a) [x] copiii mici (sugari, preşcolari);
b) [ ] persoanele cu vârstă medie;
c) [x] persoane cu sistem imunitar compromis;
d) [x] femeile însărcinate;
e) [x] vârstnicii (frecvent peste 65 ani).

144. Factorii responsabili de creşterea riscului de a dezvolta toxiinfecţii alimentare sunt:

Sursa - curs
a) [x] persoane care lucrează în abatoare, pescării;
b) [x] consumul de carne, peşte sau pui infestat, scoici, melci sau moluşte contaminate şi
insuficient preparate termic;
c) [ ] fumatul;
d) [x] consumul unor alimente sau băuturi nepasteurizate;
e) [x] călătorii sau vacanţe în ţări în curs de dezvoltare.

145. Direcţiile de bază în profilaxia botulismului:

Sursa - curs
a) [ ] respectarea CMA;
b) [x] prevenirea pătrunderii agentului declanşator pe materia primă;
c) [ ] depistarea surselor;
d) [x] prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării toxinelor
în conservele pregătite;
e) [x] sterilizarea corectă.

24
146. Direcţiile de bază în profilaxia intoxicaţiilor stafilococice:
Sursa - curs
a) [ ] respectarea CMA;
b) [x] micşorarea numărului purtătorilor de stafilococ ce activează la întreprinderile
alimentare;
c) [x] depistarea surselor de contaminare a produselor alimentare;
d) [x] asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor alimentare cu
prevenirea formării toxinelor;
e) [x] întreruperea căilor de contaminare a produselor alimentare şi a bucatelor.

147. Profilaxia micotoxicozelor:

Sursa - curs
a) [x] monitoringul igienic al nivelului de poluare a materiei prime şi produselor
alimentare;
b) [ ] prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării toxinelor în
conserve;
c) [ ] sterilizarea corectă;
d) [x] respectarea regulilor de păstrare a produselor alimentare, cerealelor şi a nutreţurilor;
e) [x] lupta cu dăunătorii plantelor prin prelucrarea cuvenită a cerealelor.

148. Profilaxia intoxicaţiilor cu pesticide:

Sursa - curs
a) [x] respectarea CMA;
b) [ ] asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor alimentare cu
prevenirea formării toxinelor;
c) [ ] depistarea surselor;
d) [x] controlul conţinutului de substanţe reziduale în produsele alimentare;
e) [x] utilizarea pesticidelor cu evidenţa caracteristicilor toxice.

IGIENA AERULUI

149. Definiţia corectă a climei este

Sursa – [1] pag. 24, curs
a) [x] Totalitatea factorilor fizici atmosferici şi telurici dintr-o regiune ce condiţionează
spaţiul vital al organismelor pe perioade lungi de timp;
b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici ce manifestă instabilitate într-o perioadă scurtă
de timp;
c) [ ] Totalitatea factorilor chimici ce manifestă o stabilitate în timp;
d) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-un spaţiu limitat;
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici atmosferici n momentul dat.

150. Definiţia corectă a vremii este

Sursa – [17] pag. 54, curs
a) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al atmosferei în decursul unui anotimp;
b) [x] Totalitatea factorilor fizici al atmosferei оn momentul dat;
c) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-o încăpere
25
 d) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din încăperi;
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului ce manifestă stabilitate în timp.
151. Definiţia corectă a microclimatului este
Sursa – [2] pag. 111, curs
a) [x] Totalitatea factorilor fizici (temperatură, umiditate, curenţi de aer) al aerului dintr-un
spaţiu limitat;
b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului din încăpere;
c) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din regiunea dată;
d) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului determinaţi în momentul dat;
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului şi telurici din regiunea dată.

152. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului
solar
Sursa – [1] pag. 25, [17] pag. 187, curs
a) [x] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;
b) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
c) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii scurte;
d) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii lungi;
e) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor luminoase.

153. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului
solar
Sursa – [1] pag. 25, [17] pag. 187, curs
a) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor luminoase;
b) [x] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A;
c) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
d) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;
e) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii .

154. Insolaţia e cauzată de acţiunea

Sursa – [1] pag. 28, curs
a) [ ] Radiaţiilor infraroşii lungi;
b) [x] Radiaţiilor infraroşii scurte;
c) [ ] Radiaţiilor luminoase;
d) [ ] Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
e) [ ] Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A.

155. Acţiune bactericidă pronunţată posedă radiaţiile solare

Sursa – [1] pag. 25, curs
a) [x] Ultraviolete – C;
b) [ ] Ultraviolete – A;
c) [ ] Ultraviolete – B;
d) [ ] Infraroşii scurte;
e) [ ] Infraroşii lungi.

156. Viaţa este imposibilă la un conţinut de oxigen în aer

Sursa – [1] pag. 38, curs
a) [x] 7 – 8%;
b) [ ] 9 – 10%;
c) [ ] 11 – 12%;
26
 d) [ ] 13 – 14%;
e) [ ] 15 – 16%.

157. Pierderea cunoştinţei şi moartea survin la sporirea cantităţii de CO2 în aer până la:
Sursa – [1] pag. 38, curs
a) [x] 8 – 10%;
b) [ ] 5 – 7%;
c) [ ] 3 – 6%;
d) [ ] 2 – 4%;
e) [ ] 1 – 3%.

158. Roza frecvenţei vânturilor ne arată

Sursa – [1] pag. 29, curs
a) [ ] Direcţia de mişcare a aerului;
b) [ ] Viteza de mişcare a aerului;
c) [x] Direcţia predominantă de mişcare a aerului într-o perioadă de timp;
d) [ ] Numărul de zile cu vânt;
e) [ ] Numărul de zile fără vânt.

159. Condiţionarea volumului de aer cercetat se face pentru

Sursa – [2] pag. 172, curs
a) [x] A putea compara rezultatele analizei diferitor probe;
b) [ ] A facilita mersul analizei;
c) [ ] A neutraliza CO2 din proba recoltată;
d) [ ] A înlătura microorganismele din probele recoltate;
e) [ ] A facilita transportarea probei recoltate.

160. Cea mai mare influenţă asupra organismului uman o are stratul atmosferic
Sursa – [17] pag. 9, curs
a) [ ] Stratosfera;
b) [x] Troposfera;
c) [ ] Termosfera;
d) [ ] Exosfera;
e) [ ] Heterosfera.

161. Ecranul de O3 se află în stratul atmosferei

Sursa – [17] pag.9, curs
a) [ ] Troposferă;
b) [x] Stratosferă;
c) [ ] Mezosferă;
d) [ ] Heterosferă;
e) [ ] Exosferă.

162. Definiţi umiditatea absolută a aerului

Sursa – [2] pag. 114, curs
a) [ ] Densitatea vaporilor de apă necesară pentru saturaţia totală a aerului la to C dată;
b) [x] Cantitatea (grame) de vapori de apă prezenţi la momentul determinării în 1m3 de aer;
c) [ ] Densitatea vaporilor de apă ce satură aerul la to =0o C;

27
 d) [ ] Diferenţa dintre cantitatea de vapori de apă la temperatura 37o C şi temperatura în
momentul determinării;
e) [ ] Punctul de rouă.

163. Vitezele mici (sub 1m/sec) de mişcare al aerului se determină cu

Sursa – [2] pag. 124, curs
a) [ ] Anemometrul cu palete;
b) [x] Catatermometrul;
c) [ ] Anemometrul cu cupe;
d) [ ] Actinometrul;
e) [ ] Psihrometrul.

164. Cu temperatura efectivă se apreciază

Sursa – [2] pag. 130, curs
a) [ ] Temperatura aerului din încăperi;
b) [ ] Temperatura aerului atmosferic;
c) [x] Acţiunea sumară a factorilor de microclimat asupra organismului;
d) [ ] Puterea de răcire a aerului;
e) [ ] Temperatura corpului.

165. Vitamina D este sintezată preponderent sub acţiunea radiaţiilor din grupul
Sursa – [17] pag. 187, curs
a) [ ] Ultraviolete A;
b) [x] Ultraviolete B;
c) [ ] Ultraviolete C;
d) [ ] Infraroşii;
e) [ ] Luminoase.

166. Procesele ce au loc pe pământ influenţează starea stratului atmosferic

Sursa – [17] pag. 9, curs
a) [ ] Ionosfera;
b) [x] Troposfera;
c) [ ] Mezosfera;
d) [ ] Stratosfera;
e) [ ] Exosfera .

167. Umiditatea relativă optimă a aerului din încăperile de locuit este

Sursa – [2] pag. 114, curs
a) [ ] 20-40%;
b) [x] 40-60%;
c) [ ] 60-80%;
d) [ ] 80-90%;
e) [ ] 90-100%.

168. Dispozitiv pentru determinarea umidităţii aerului

Sursa – [2] pag. 114, curs
a) [ ] Catatermometrul;
b) [ ] Barograful;
c) [x] Psihrometrul ;
28
 d) [ ] Globtermometrul;
e) [ ] Actinometrul.

169. Radiaţia, – cale de cedare a căldurii de către organism, depinde în fond de unul
din factorii enumeraţi mai jos
Sursa – [17] pag. 211, curs
a) [ ] T 0 aerului;
b) [ ] Umiditatea aerului;
c) [x] T 0 obiectelor înconjurătoare;
d) [ ] Viteza de mişcare a aerului;
e) [ ] Roza vânturilor .

170. Temperatura efectivă se poate stabili măsurând

Sursa – [2] pag. 130, curs
a) [ ] toC aerului şi temperatura radiantă;
b) [x] toC, umiditatea, viteza curenţilor de aer;
c) [ ] toC cutanată, umiditatea şi viteza curenţilor de aer;
d) [ ] toC radiantă, umiditatea şi viteza curenţilor de aer;
e) [ ] Umiditatea şi temperatura aerului

171. În aerul atmosferic se conţine CO2

Sursa – [1] pag. 38, curs
a) [ ] 0,12-0,09%;
b) [ ] 0,08-0,07%;
c) [ ] 0,06-0,05%;
d) [x] 0,04-0,03%;
e) [ ] 0,03–0,01%.

172. Nivelul maxim de CO2 în aerul inspirat la care apar manifestări evidente la cei expuşi
Sursa – [1] pag. 38, curs
a) [ ] 2-3%;
b) [x] 4-5%;
c) [ ] 6-7%;
d) [ ] 10%;
e) [ ] 15%.

173. Azotul atmosferic influenţează starea de sănătate prin

Sursa – [1] pag. 38, curs
a) [ ] Concentraţia sa în aerul inspirat;
b) [ ] Concentraţia O2 din aerul inspirat;
c) [ ] Concentraţia sa din sângele venos;
d) [x] Presiunea atmosferică;
e) [ ] Umiditatea aerului.

174. Indicator sanitar de viciere a aerului din încăperi este

Sursa – [2] pag. 177, curs
a) [ ] Poluanţi iritanţi;
b) [x] CO2;
c) [ ] NH3;
29
d) [ ] Poluanţi asfixianţi;
e) [ ] CO.

175. Transportul auto poluează aerul cu

Sursa – [1] pag. 39, curs
a) [x] Monoxid de carbon;
b) [x] Oxizi de azot şi aldehide;
c) [x] Hidrocarburi policiclice aromatice;
d) [x] Plumb;
e) [ ] Hidrogen sulfurat.

176. Pentru dezinfecţia aerului din încăperi sunt folosite radiaţiile

Sursa – [1] pag. 27, curs
a) [ ] Ultraviolete zona A ;
b) [ ] Ultraviolete zona B.;
c) [x] Ultraviolete zona C;
d) [ ] Infraroşii;
e) [ ] Luminoase .

177. Umiditatea relativă a aerului este

Sursa – [2] pag. 114, curs
a) [ ] Diferenţa dintre umiditatea maximă şi cea absolută;
b) [x] Raportul dintre umiditatea absolută şi cea maximă;
c) [ ] Cantitatea vaporilor de apă, prezenţi la momentul dat în aer;
d) [ ] Cantitatea vaporilor de apă necesară pentru a satura aerul;
e) [ ] Punctul de rouă.

178. Microclimatul cald este determinat de următorii factori cu excepţia

Sursa –curs
a) [x] Radiaţie negativă;
b) [ ] Temperatura aerului crescută;
c) [ ] Umiditatea aerului crescută;
d) [ ] Mişcarea aerului scăzută;
e) [ ] Radiaţie pozitivă.

179. Radiaţia calorică pozitivă determină următoarele reacţii fiziologice, cu

excepţia
Sursa – [17] pag. 212, curs
a) [ ] Creşterea to C cutanate;
b) [ ] Creşterea frecvenţei şi amplitudinii respiratorii;
c) [x] Creşterea tensiunii arteriale;
d) [ ] Creşterea frecvenţei pulsului;
e) [ ] Creşterea to C corpului.

180. Dioxidul de carbon influenţează asupra organismului prin

Sursa – [17] pag. 13, curs
a) [x] Concentraţia sa în aerul inspirat;
b) [ ] Modificarea presiunii atmosferice;
c) [ ] Scăderea concentraţiei azotului în aerul inspirat;
30
d) [ ] Concentraţia sa în aerul expirat;
e) [ ] Creşterea concentraţiei de SO2 în aer.

181. Ce dispozitive sunt folosite pentru determinarea vitezei de mişcare a aerului

în încăperi
Sursa – [2] pag. 114, curs
a) [ ] Actinometrul;
b) [ ] Anemometrul;
c) [x] Catatermometrul;
d) [ ] Psihrometrul;
e) [ ] Barograful.

182. Ce reprezintă procesele de termoreglare

Sursa – [17] pag. 211, curs
a) [x] Menţinerea temperaturii stabile a corpului cu participarea mecanismelor fiziologice de
termogeneză şi termoliză;
b) [ ] Acomodarea temperaturii corpului la temperatura externă;
c) [ ] Cedarea intensă de căldură la acţiunea temperaturilor externe;
d) [ ] Intensificarea termogenezei;
e) [ ] Scăderea termogenezei.

183. Radiaţiile ultraviolete cu lungime de undă scurtă (grupul C) manifestă

acţiune
Sursa – [1] pag.27, curs
a) [ ] Tonizantă generală;
b) [ ] Acţiune optimă;
c) [ ] Generatoare de vitamina D;
d) [x] Bactericida;
e) [ ] Termică.

184. Influenţa umidităţii scăzute a aerului asupra organismului

Sursa – [17] pag. 114, [2] pag.212, curs
a) [ ] Menţine constantă temperatura corpului;
b) [x] Măreşte termoliza prin evaporare;
c) [ ] Micşorează termoliza prin evaporare;
d) [ ] Măreşte termoliza prin convecţie;
e) [ ] Sporeşte termogeneza.

185. Ritmul nictemeral se formează sub acţiunea

Sursa – [17] pag. 191, curs
a) [ ] Radiaţiilor ultraviolete C;
b) [ ] Radiaţiilor infraroşii lungi;
c) [ ] Radiaţiilor infraroşii scurte;
d) [x] Radiaţiilor luminoase;
e) [ ] Radiaţiilor ultraviolete B.

186. La scăderea temperaturii aerului (mai joasă de 15o C) metabolismul bazal

Sursa – [1] pag. 30-31, curs

31
a) [ ] Scade;
b) [x] Creşte;
c) [ ] Nu se modifică;
d) [ ] Oscilează în diapazon mare;
e) [ ] Oscilează în diapazon mic.

187. Numărul de aeroioni grei este mai mare în

Sursa – [1] pag. 33, curs
a) [x] Oraşele mari industriale;
b) [ ] Localităţile rurale;
c) [ ] Pe malul mării;
d) [ ] Lângă cascade;
e) [ ] Lângă râuri curgătoare.

188. Aerul poluat conţine

Sursa – [1] pag. 33, curs
a) [x] Mai mulţi ioni grei;
b) [ ] Mai mulţi ioni uşori;
c) [ ] Coeficientul unipolar este zero;
d) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori pozitivi;
e) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori negativi.

189. Pentru protecţia sanitară a aerului atmosferic se stabilesc zone

Sursa – curs
a) [ ] Una;
b) [ ] Două;
c) [ ] Trei;
d) [ ] Patru;
e) [x] Cinci.

190. Caracteristicile generale ale climei sunt

Sursa – [1] pag.24, curs
a) [x] Stabilitate în timp;
b) [ ] Instabilitate în timp;
c) [x] Modificările sunt posibile numai în perioade lungi de timp;
d) [ ] Modificările sunt posibile în decursul zilei;
e) [ ] Modificările sunt posibile în decursul anotimpului.

191. Suprafaţa Pământului se împarte în zonele climatice

Sursa – [17] pag. 54, curs
a) [x] Zonele polare;
b) [x] Zona tropicală;
c) [x] Zonele temperate;
d) [ ] Zonele de climat nespecific;
e) [ ] Zonele de climat excitant.

192. După influenţa asupra organismului tipurile de climă se împart în

Sursa – [17] pag. 55, curs
a) [x] Climat excitant;
32
b) [x] Climat indiferent ;
c) [x] Climat intermediar;
d) [ ] Climat marin;
e) [ ] Climat de stepă.

193. Adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase se manifestă prin

Sursa – [17] pag. 57, [3] pag.43, curs
a) [x] Scăderea frecvenţei pulsului;
b) [x] Scăderea frecvenţei respiraţiei;
c) [x] Scăderea termogenezei;
d) [x] Diminuarea metabolismului bazal;
e) [ ] Accelerarea metabolismului bazal.

194. Adaptarea la condiţii climatice reci se manifestă prin

Sursa – [3] pag. 41, [17] pag.57, curs
a) [x] Accelerarea metabolismului bazal;
b) [ ] Diminuarea metabolismului bazal;
c) [x] Sporirea termogenezei;
d) [x] Sporirea volumului de sânge circulant;
e) [ ] Diminuarea termogenezei.

195. Vremea se caracterizează prin

Sursa – [17] pag. 57, curs
a) [x] Instabilitate mare în timp;
b) [ ] Stabilitate în timp;
c) [x] Modificări în decursul zilei;
d) [ ] Modificări în decursul anului;
e) [ ] Modificări în decursul a sute de ani.

196. Care enunţuri sunt corecte pentru definiţia aclimatizării

Sursa – [17] pag.59, curs
a) [x] Aclimatizarea este un proces social, biologic de adaptare activă a organismului la
condiţii climatice noi;
b) [ ] Aclimatizarea nu depinde de alimentaţie, condiţiile de muncă şi de trai;
c) [x] Procesul de aclimatizare decurge în 3 faze;
d) [x] Aclimatizarea poate fi înlesnită cu anumite măsuri curativ-profilactice;
e) [ ] Aclimatizarea poate fi numai favorabilă.

197. În faza iniţială de aclimatizare se produc

Sursa – [17] pag. 57, curs
a) [x] Predomină procesele de inhibiţie a sistemului nervos central;
b) [ ] Predomină procesele de excitaţie a sistemului nervos central;
c) [x] Se suprasolicită centrul de termoreglare;
d) [x] Se modifică metabolismul bazal;
e) [x] Scade capacitatea de muncă.

198. Grupurile de metode folosite pentru determinarea acţiunii complexe a

factorilor de microclimat asupra organismului sunt
33
 Sursa – [2] pag. 130-132, curs
a) [x] Fizice;
b) [ ] Chimice;
c) [ ] Bacteriologice;
d) [x] Fiziologice;
e) [x] Psihologice.

199. Catatermometria este o metodă pentru determinarea

Sursa – [2] pag. 124, curs
a) [x] Capacităţii de răcire a aerului;
b) [x] Vitezei de mişcare a aerului;
c) [ ] Temperaturii aerului;
d) [ ] Umidităţii relative a aerului;
e) [x] Acţiunii complexe a factorilor de microclimat .

200. Temperatura efectivă ne vorbeşte despre

Sursa – [2] pag. 130-132, curs
a) [ ] Temperatura aerului;
b) [x] Efectul caloric produs de factorii microclimatici;
c) [ ] Umiditatea şi viteza de mişcare a aerului;
d) [x] Acţiunea sumară a factorilor de microclimat;
e) [ ] Acţiunea selectivă a temperaturii aerului.

201. Care dintre elementele enunţate determină temperatura rezultantă

Sursa – [2] pag. 132, curs
a) [x] Temperatura aerului;
b) [x] Umiditatea aerului;
c) [x] Viteza de mişcare a aerului;
d) [ ] Presiunea atmosferică;
e) [x] Radiaţiile calorice.
202. Care enunţuri nu sunt corecte pentru caracteristica radiaţiilor ultraviolete
Sursa – [1] pag. 27, curs
a) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C provoacă leziuni celulare;
b) [x] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C au efect stimulator pronunţat;
c) [x] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C sporesc rezistenţa organismului;
d) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul B accelerează procesele metabolice;
e) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul A formează pigmentul melanină.

203. Care enunţuri sunt corecte pentru aprecierea vicierii aerului

Sursa – [1] pag. 39-41, curs
a) [x] Vicierea aerului se produce numai în spaţii închise;
b) [ ] Vicierea aerului se produce numai în aerul atmosferic;
c) [x] Vicierea aerului este rezultatul unor procese fiziologice;
d) [ ] Vicierea aerului este rezultatul unor activităţi economico-sociale;
e) [ ] Vicierea aerului se produce numai în spaţii ocupaţionale.

204. Surse artificiale de poluare a atmosferei sunt

Sursa – [1] pag. 39, [17] pag. 17, curs
a) [x] Transportul terestru, aerian;
b) [ ] Eroziunea solului;

34
c) [x] Procesele industriale;
d) [x] Procesele de ardere a combustibilului;
e) [ ] Erupţiile vulcanice.

205. Surse naturale de poluare a atmosferei sunt

Sursa – [17] pag. 17, [1] pag.39, curs
a) [x] Transportul terestru, aerian;
b) [ ] Eroziunea solului;
c) [x] Procesele industriale;
d) [x] Procesele de ardere a combustibilului;
e) [ ] Erupţiile vulcanice.

206. Acţiuni indirecte a poluării atmosferei sunt

Sursa – [17] pag. 14-22, [1] pag. 39, curs
a) [x] Reducerea radiaţiilor solare luminoase;
b) [x] Distrugerea vegetaţiilor;
c) [ ] Apariţia cancerului;
d) [ ] Agravarea bolilor;
e) [x] Coroziunea metalelor.

207. Acţiuni directe a poluării atmosferei sunt

Sursa – [17] pag. 14-22, curs
a) [ ] Reducerea radiaţiilor solare luminoase;
b) [ ] Distrugerea vegetaţiilor;
c) [x] Apariţia cancerului;
d) [x] Agravarea bolilor;
e) [ ] Coroziunea metalelor.

208. Măsuri legislative de protecţie ale aerului atmosferic nu sunt

Sursa, curs
a) [ ] Monitorizarea calităţii aerului atmosferic;
b) [ ] Respectarea CMA pentru poluanţii aerului atmosferic;
c) [x] Plantarea zonelor verzi;
d) [x] Perfecţionarea proceselor de ardere a combustibilului;
e) [x] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară.

209. Măsuri de planificare în protecţia aerului atmosferic sunt

Sursa –curs
a) [ ] Monitorizarea calităţii aerului atmosferic;
b) [ ] Respectarea CMA pentru poluanţii aerului atmosferic;
c) [x] Plantarea zonelor verzi;
d) [ ] Perfecţionarea proceselor de ardere;
e) [x] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară.

210. Măsuri tehnologice în protecţia aerului atmosferic sunt

Sursa – [17] pag. 44, curs
a) [ ] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară;
35
b) [ ] Plantarea zonelor verzi;
c) [x] Recuperarea şi utilizarea reziduurilor menajere;
d) [x] Trecerea la procese tehnologice închise;
e) [x] Perfecţionarea proceselor de ardere.

211. Probele de aer din încăperile închise pentru analiza chimică pot fi recoltate
prin metodele
Sursa – [2] pag. 171-172, curs
a) [x] De substituţie;
b) [x] De aspiraţie;
c) [x] De sedimentare;
d) [ ] De compresie;
e) [x] De vacuum .

212. Poluarea aerului cu bacterii poate fi cercetată prin metodele

Sursa – [2] pag. 186, curs
a) [ ] De vacuum;
b) [x] De sedimentare;
c) [x] De filtrare;
d) [x] De aspiraţie pe suprafaţă;
e) [ ] De substituţie.

213. Temperatura aerului creşte odată cu altitudinea în straturile

Sursa –curs
a) [ ] Troposferă;
b) [x] Stratosferă;
c) [ ] Mezosferă;
d) [x] Heterosferă;
e) [ ] Exosferă.

214. Termoliza prin evaporare se caracterizează

Sursa – [1] pag.30, curs
a) [ ] Reprezintă 45-50% din totalul pierderilor de căldură;
b) [x] Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer;
c) [ ] Creşte în aerul viciat;
d) [x] Reprezintă 25-30% din totalul pierderilor de căldură;
e) [ ] Creşte în aerul umed.

215. Termoliza prin radiaţie se caracterizează

Sursa – [1] pag. 30, curs
a) [x] Reprezintă 45-50% din totalul căldurii pierdute;
b) [ ] Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer;
c) [x] Depinde de gradientul termic;
d) [ ] Creşte în aerul atmosferic poluat;
e) [ ] Creşte în aerul viciat.

216. Organismul reacţionează la suprarăcire prin

Sursa – [1] pag. 32, [17] pag. 210-218, curs

36
a) [x] Spasmul vaselor sanguine periferice;
b) [x] Scade rezistenţa organismului;
c) [x] Se reduce activitatea fagocitelor;
d) [ ] Creşte ventilaţia pulmonară;
e) [ ] Creşte temperatura corpului.

217. Temperatura efectivă este

Sursa – [2] pag. 132, curs
a) [x] Senzaţia termică a organismului pus în diferite situaţii de microclimat;
b) [x] Complexul de factori fizici ai aerului în acţiune asupra organismului şi reacţia de
răspuns a organismului la acţiunea acestor factori;
c) [x] O metodă psihologică de apreciere a influenţei microclimatului asupra organismului;
d) [ ] O metodă fizico-chimică de apreciere a influenţei microclimatului asupra
organismului;
e) [ ] Temperatura corpului în microclimat cald.

218. Efectele fiziologice ale CO2 asupra organismului

Sursa – [1] pag. 38, [17] pag. 13-14, curs
a) [x] Excită centrul respirator;
b) [x] Influenţează receptorii din vase;
c) [ ] Blochează hemoglobina sângelui – cu apariţia carboxihemoglobinei;
d) [x] Sporeşte afinitatea ţesuturilor la O2;
e) [ ] Diminuarea afinitatea ţesuturilor la O2 .
219. Sindromul de decompresiune se produce prin
Sursa – [1] pag. 32, curs
a) [ ] Aflarea îndelungată la adâncimi mari;
b) [x] Dizolvarea N2 în ţesutul adipos şi nervos;
c) [x] Formarea emboliilor gazoase;
d) [x] Ridicarea bruscă la suprafaţă de la mari adâncimi;
e) [ ] Hipoxia ţesuturilor.

220. Indicatori sanitari de viciere a aerului din încăperi nu sunt:

Sursa – [2] pag. 177, curs
a) [x] CO;
b) [ ] CO2;
c) [x] NH3;
d) [x] O3;
e) [x] SO2.

221. În vicierea aerului nu intervin factorii

Sursa – [2] pag. 177, curs
a) [ ] Aerul expirat;
b) [ ] Volumul de aer necesar unei persoane;
c) [ ] Apa evaporată de la suprafaţa corpului;
d) [x] Raportul dintre concentraţia CO2 şi a O2;
e) [x] Concentraţia N2.

37
 222. Temperatura aerului scade odată cu altitudinea în straturile atmosferei
Sursa –curs
a) [x] Troposferă;
b) [ ] Stratosferă;
c) [x] Mezosferă;
d) [ ] Heterosferă;
e) [ ] Termosferă.

223. Psihrometrele Assman şi August sunt folosite pentru determinarea

Sursa – [2] pag. 114, curs
a) [ ] Vitezei mişcării aerului;
b) [x] Umidităţii aerului;
c) [x] to aerului;
d) [ ] Direcţiei curenţilor de aer;
e) [ ] Capacităţii de răcire a aerului.

224. Microclimatul cald este caracterizat prin

Sursa – [2] pag. 111, curs
a) [x] Radiaţie pozitivă;
b) [x] Temperatura aerului crescută;
c) [x] Umiditatea aerului crescută;
d) [ ] Mişcarea aerului sporită;
e) [ ] Radiaţie negativă.

225. Microclimatul rece determină următoarele reacţii fiziologice

Sursa – [2] pag. 111, [17] pag. 210, curs
a) [x] Scăderea frecvenţei pulsului;
b) [x] Creşterea diurezei şi numărului de micţiuni;
c) [ ] Scăderea activităţii digestive;
d) [x] Creşterea tensiunii arteriale;
e) [ ] Tahicardie.

226. Metode de cercetare a influenţei microclimatului asupra organismului

uman
Sursa – [2] pag. 132, curs
a) [x] Determinarea temperaturii efective;
b) [ ] Determinarea temperaturii aerului;
c) [x] Determinarea temperaturii cutanate;
d) [x] Determinarea stării funcţionale a organismului;
e) [x] Determinarea temperaturii rezultante.

227. Termoliza se realizează prin următoarele mecanisme

Sursa – curs
a) [x] Evaporare - 25-30%;
b) [x] Radiaţie - 45-50%;
c) [x] Convecţie - 15-20%;
d) [x] Conducţie - 5%;
e) [ ] Termogeneză.
38
 228. Termoreglarea organismului uman este de natură
Sursa – curs
a) [ ] Biologică;
b) [x] Chimică;
c) [ ] Mecanică;
d) [x] Fizică;
e) [ ] Socială.

229. Efectele produse de acţiunea oxizilor de azot sunt

Sursa – [17] pag. 10-23, curs
a) [ ] Asfixiante;
b) [ ] Cancerigene;
c) [x] Iritante;
d) [x] Fibrozante;
e) [ ] Mutagene.

230. Poluarea aerului cu praf poate fi determinată prin metodele

Sursa – [2] pag. 183, curs
a) [x]De sedimentare;
b) [x] Gravimetrică;
c) [ ] Biologică;
d) [ ] Mecanică;
e) [ ] De vacuum.

231. Pigmentaţia tegumentelor se produce prin

Sursa – [1] pag. 26, [17] pag. 182, curs
a) [ ] Acţiunea radiaţiei ultraviolete zona C;
b) [x] Transformarea promelaninei în melanină;
c) [ ] Acţiunea radiaţiei ultraviolete cu lungimea de undă 200-280nm;
d) [x] Acţiunea radiaţiei ultraviolete cu lungimea de undă 320-400nm;
e) [ ] Acţiunea radiaţiilor infraroşii.

232. Homosfera include straturile atmosferei

Sursa –curs
a) [x] Mezosfera;
b) [x] Stratosfera;
c) [x] Troposfera;
d) [ ] Termosfera;
e) [ ] Exosfera.

233. Troposfera influenţează în mod direct şi permanent asupra organismului

uman prin
Sursa –curs
a) [x] Modificarea proprietăţilor fizice ale aerului, care influenţează procesul de
termoreglare;
b) [x] Modificarea elementelor, care întră în compoziţia chimică naturală ale aerului;

39
c) [x] Elementele străine de compoziţia chimică naturală a aerului, care produc poluarea
atmosferei;
d) [ ] Acţiunea undelor radioelectrice propagate aici;
e) [ ] Acţiunea stratului de O3 format în troposferă.
234. Factorii determinanţi ai microclimatului
Sursa – [2] pag.111, curs
a) [x] Temperatura aerului;
b) [x] Umiditatea aerului;
c) [x] Radiaţiile calorice;
d) [x] Mişcarea aerului;
e) [ ] Iluminatul.

235. Metodele de determinare a temperaturii efective

Sursa – [2] pag.132, curs
a) [x] Nomogramele de temperatură efectivă;
b) [x] Nomogramele de temperatură efectivă pe care vom deosebi zona de confort termic şi
linia de confort;
c) [x] Tabele speciale;
d) [ ] Metode fiziologice obiective;
e) [ ] Metode chimice.

236. Concentraţii admise a CO2 în încăperile spitaliceşti sunt

Sursa – [2] pag. 249, curs
a) [ ] 0,03%;
b) [x] 0,05%;
c) [ ] 0,07%;
d) [ ] 0,1%;
e) [ ] 0,2%.

237. Patogenia bolii de cheson

Sursa – [17] pag. 210, curs
a) [x] Saturaţia rapidă a sângelui şi ţesuturilor cu azot;
b) [x] Eliminarea azotului-gaz în ţesuturi şi sânge;
c) [x] Dereglarea hemodinamicii din cauza emboliei gazoase a vaselor;
d) [ ] Trecerea rapidă a azotului din sânge prin plămâni;
e) [ ] Dilatarea vaselor sangvine.

238. Acţiunea biologică a radiaţiilor solare luminoase

Sursa – [17] pag. 191, [1] pag. 26, curs
a) [x] Stimulează procesele metabolice în organism;
b) [x] Asigurară ritmul circadian;
c) [ ] Au efect dezinfectant;
d) [x] Asigură funcţia analizatorului optic;
e) [ ] Contribuie la sinteza de melanină.

239. Modificările în organismul uman expus la presiune atmosferică scăzută

Sursa – [1] pag. 32, curs
a) [x] Hipoxie;
b) [ ] Methemoglobinemie;
c) [ ] Carboxihemoglobinemie;
40
d) [ ] Poliurie;
e) [x] Eritrocitoză.

240. Condiţii care contribuie la supraîncălzirea organismului

Sursa – [2] pag.111, curs
a) [x] Creşterea temperaturii obiectelor înconjurătoare;
b) [ ] Scăderea to obiectelor înconjurătoare;
c) [x] Creşterea umidităţii relative a aerului;
d) [ ] Scăderea umidităţii relative a aerului;
e) [x] Lipsa curenţilor de aer.

241. Cauzele apariţiei bolii de cheson

Sursa – [1] pag.32, curs
a) [ ] Expunere la presiune atmosferică joasă;
b) [x] Expunere la presiune atmosferică ridicată;
c) [ ] Presiune parţială de O2 redusă;
d) [x] Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică micşorată;
e) [ ] Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică ridicată.

242. Factorii ce nu determină microclimatul

Sursa – [2] pag.111, curs
a) [ ] Temperatura aerului;
b) [x] Iluminarea;
c) [ ] Mişcarea aerului;
d) [ ] Umiditatea aerului;
e) [x] Presiunea atmosferică.

243. Măsuri de protecţie a aerului atmosferic

Sursa –curs
a) [ ] Măsuri administrative;
b) [x] Măsuri tehnologice;
c) [x] Măsuri legislative;
d) [ ] Măsuri organizatorice;
e) [x] Măsuri sanitar-tehnice.

244. Influenţa vitezei curenţilor de aer asupra organismului

Sursa – [2] pag. 121, curs
a) [ ] Stimulează termoliza prin iradiere;
b) [x] Stimulează termoliza prin evaporare;
c) [x] Stimulează termoliza prin convecţie;
d) [ ] Duce la supraîncălzirea organismului;
e) [ ] Micşorează termogeneza.

245. De ce depinde intensitatea termolizei

Sursa –curs
a) [x] De temperatura aerului;
b) [x] De temperatura obiectelor înconjurătoare;
c) [x] De umiditatea aerului;
d) [x] De viteza curenţilor de aer;
41
e) [ ] De regimul alimentar.

246. Prin mediul aerian se pot transmite

Sursa – [17] pag. 45, curs
a) [x] Scarlatina;
b) [x] Tuberculoza;
c) [ ] Dizenteria;
d) [ ] Poliomielita;
e) [x] Rujeola.

247. Poluarea aerului atmosferic se manifestă prin

Sursa – [1] pag. 40, curs
a) [ ] Afecţiuni cardiovasculare;
b) [x] Intoxicaţii acute şi cronice;
c) [x] Scăderea rezistenţei organismului;
d) [ ] Patologii ale tubului digestiv;
e) [x] Acţiune cancerigenă.

248. Acţiunea radiaţiilor solare ultraviolete din zona A

Sursa – [1] pag. 25, [17] pag.178, curs
a) [ ] Bactericidă;
b) [x] Formarea substanţelor histaminice;
c) [x] Stimularea proceselor metabolice;
d) [x] Stimularea proceselor de regenerare;
e) [ ] Sinteza vitaminei D.

249. Radiaţiile ultraviolete din spectrul C nu manifestă acţiune

Sursa – [1] pag. 25, curs
a) [x] Sinteză de vitamină D;
b) [x] “De bronzare”;
c) [x] Stimulatoare generală;
d) [ ] Bactericidă;
e) [x] Termică.

250. De insuficienţă a radiaţiei ultraviolete suferă

Sursa – [1] pag. 25, curs
a) [x] Locuitorii zonelor polare;
b) [x] Populaţia oraşelor industrializate;
c) [x] Minerii;
d) [ ] Populaţia rurală;
e) [ ] Sudorii.

251. Pentru profilaxia carenţei de radiaţii ultraviolete se utilizează

Sursa – [17] pag. 210, curs
a) [ ] Lămpi BUV;
b) [x] Lămpi de eritem;
c) [x] Lămpi de cuarţ;
d) [ ] Lămpi luminiscente;
42
e) [ ] Becuri incandescente.

252. Radiaţia ultravioletă excesivă poate cauza

Sursa – [1] pag. 25, curs
a) [x] Malformaţii;
b) [x] Cancer tegumentar;
c) [ ] Rahitism;
d) [x] Eritem;
e) [x] Edem al conjunctivei.

253. Şocul termic e cauzat de:

Sursa – [1] pag. 28, curs
a) [ ] Acţiunea directă a radiaţiei solare asupra capului;
b) [x] Acţiunea îndelungată a temperaturilor înalte;
c) [x] Acumularea de căldură în organism;
d) [x] Tulburarea metabolismul termic;
e) [x] Devierea componenţei sanguine.

254. Şocul termic se manifestă prin

Sursa – [1] pag. 28-32, curs
a) [x] Creşterea temperaturii corpului;
b) [x] Hipotonie;
c) [x] Convulsii;
d) [x] Pierderea cunoştinţei;
e) [ ] Hipertonie.

255. Primul ajutor medical la apariţia şocului termic prevede

Sursa – [1] pag. 28, curs
a) [x] Înlăturarea în spaţiu răcoros;
b) [x] Baie răcoritoare;
c) [x] Băuturi reci;
d) [ ] Exerciţii fizice;
e) [ ] Îmbrăcăminte caldă.

256. La acţiunea temperaturilor scăzute apar

Sursa – [17] pag.57, curs
a) [x] Răcirea tegumentelor;
b) [x] Scăderea senzaţiei tactile;
c) [x] Adinamia;
d) [x] Somnolenţa;
e) [ ] Excitaţia.

257. Gradul de termoliză prin evaporare ni-l arată

Sursa – [1] pag. 30, curs
a) [x] Umiditatea relativă a aerului;
b) [x] Deficitul de saturaţie;
c) [ ] Umiditatea absolută a aerului;
d) [ ] Umiditatea maximă a aerului;
43
e) [ ] Punctul de rouă.

258. Omul se poate afla în condiţii de presiune atmosferică scăzută

Sursa – [1] pag. 32-37, curs
a) [x] În timpul zborului cu avionul;
b) [x] La aflarea în munţi;
c) [ ] La aflarea sub apă;
d) [ ] La aflarea în mine;
e) [ ] În locuinţă.

259. Adaptarea la presiune atmosferică scăzută se realizează prin

Sursa – [1] pag. 32, curs
a) [x] La aflarea la altitudini;
b) [ ] La aflarea la nivelul mării;
c) [x] Prin călirea organismului;
d) [x] Prin aflarea în barocamere;
e) [x] Prin administrarea de vitamine.

260. Aerul se ionizează sub influenţa

Sursa – [1] pag. 33, curs
a) [x] Descărcărilor electrice din atmosferă;
b) [x] Radiaţiilor cosmice;
c) [ ] Modificărilor chimice datorită vicierii aerului;
d) [x] Radiaţiilor ionizante din apă, sol, aer;
e) [x] Radiaţiilor Roentge.

261. Din grupul aeroionilor uşori fac parte

Sursa – [1] pag.33, curs
a) [x] Ionii aparte încărcaţi pozitiv;
b) [x] Moleculele ionizate de O2, N2, O3 încărcate pozitiv sau negativ;
c) [x] Ionii aparte încărcaţi negativ;
d) [ ] Ionii aderaţi la particulele de praf;
e) [ ] Ionii aderaţi la aerosoli.

262. Din grupul aeroionilor grei fac parte

Sursa – [1] pag. 33, curs
a) [ ] Ionii aparte încărcaţi pozitiv;
b) [ ] Moleculele ionizate de O2, N2, O3 încărcate pozitiv sau negativ;
c) [ ] Ionii aparte încărcaţi negativ;
d) [x] Ionii aderaţi la particulele de praf;
e) [x] Ionii aderaţi la aerosoli.

263. Numărul de aeroioni uşori este mai mare în

Sursa – [1] pag.33, curs
a) [ ] Oraşele mari industriale;
b) [x] Localităţile rurale;
c) [x] Pe malul mării;
d) [x] Lângă cascade;
44
e) [x] Lângă râuri curgătoare.

264. Aeroionii negativi au acţiune

Sursa – [1] pag. 33, curs
a) [x] Tonizantă;
b) [x] Stimulează metabolismul;
c) [x] Stimulează funcţia sistemului nervos central;
d) [ ] Reduc capacitatea de muncă;
e) [ ] De inhibiţie generală.

Igiena apei
265. Necesitatea fiziologică de apă în 24 ore a unui adult este de
Sursa –curs
a) [ ] 500ml – 1,l;
b) [ ] 1.0 – 1,51;
c) [x] 1.5 – 3,01;
d) [ ] 3.0 – 5,01;
e) [ ] 5,0-6,0 l.

266. Conţinutul sulfaţilor admişi de Normele sanitare în apa potabilă va fi nu

mai mare de
Sursa – [1] pag.54, curs
a) [x] 250mg/l;
b) [ ] 500mg/l;
c) [ ] 750mg/l;
d) [ ] 1000mg/l;
e) [ ] 1500 mg/l.

267. Caria dentară poate apărea la conţinutul fluorului în apă

Sursa – [1] pag.52, curs
a) [x] 0,5 – 0,7mg/l;
b) [ ] 1,0 – 1,5mg/l;
c) [ ] 2,0 – 2,5mg/l;
d) [ ] 2,5 – 3,0mg/l;
e) [ ] 3,0-3,5 mg/l.
268. În formă de endemie hidrică infecţioasă se poate manifesta
;Sursa –curs
a) [ ] Febra tifoidă;
b) [x] Holera;
c) [ ] Leptospirozele;
d) [ ] Bruceloza;
e) [ ] Dizenterie.

269. Oxidabilitatea apei este

Sursa – [1] pag.53, curs
a) [ ] Cantitatea de O2 într-un litru de apă;
b) [x] Cantitatea de O2 consumată la oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă;

45
c) [ ] Cantitatea de O2 consumată în 20 zile pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un
litru de apă;
d) [ ] Cantitatea de oxigen consumată pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de
apă în 5 zile;
e) [ ] Cantitatea de O2 în 10 litri de apă .
270. Prezenţa concomitentă în apă a NH3, nitriţilor, nitraţilor ne sugerează
Sursa – [1] pag.53, curs
a) [ ] O poluare recentă;
b) [x] O poluare permanentă;
c) [ ] Terminarea proceselor de autopurificare;
d) [ ] O poluare de scurtă durat;
e) [ ] Lipsa poluării.

271. Apa poluată cu plumb şi compuşii lui poate cauza

Sursa - curs
a) [x] Saturnism hidric;
b) [ ] Methemoglobinemie;
c) [ ] Boala Minamata;
d) [ ] Carie dentară;
e) [ ] Fluoroză.

272. Conţinutul clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită centralizat este
Sursa – [1] pag.63, curs
a) [ ] 0,1- 0,2mg.1;
b) [x] 0,5mg.1;
c) [ ] 1 -2mg.1;
d) [ ] 2 -3mg.1;
e) [ ] 3-4 mg/l.

273. Metodele de declorinare a apei

Sursa – [5] pag.203, curs
a) [ ] Filtrare lentă;
b) [ ] Coagulare;
c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na;
d) [ ] Tratare cu raze ultraviolete;
e) [ ] Tratare cu O3.
274. Duritatea generală a apei este condiţionată de
Sursa – [2] pag.214, curs
a) [x] Prezenţa tuturor cationilor din apă în afara de cationii metalelor alcaline;
b) [ ] Prezenţa în apă a cationilor metalelor alcaline;
c) [ ] Prezenţa bicarbonaţilor, carbonaţilor alcalini, hidrocarbonaţilor;
d) [ ] Prezenţa oxidului de calciu;
e) [ ] Prezenţa clorurilor .

275. Concentraţia maximă admisă de cloruri în apa potabilă

Sursa – [1] pag.51, curs
a) [ ] 100mg 1;
b) [x] 250mg 1;
c) [ ] 500mg 1;
d) [ ] 1500mg 1;
46
e) [ ] 2000 mg/l.

276. Guşa endemică e cauzată de

Sursa – curs
a) [x] Insuficienţa iodului în regiunea dată;
b) [ ] Surplusul de fluor în apa potabilă;
c) [ ] Insuficienţa iodului în apa potabilă;
d) [ ] Excesul de iod în produse alimentare;
e) [ ] Insuficienţa de fluor în apa potabilă.

277. Indice chimic de poluare recentă a apei cu substanţe organice

Sursa – [1] pag.53, curs
a) [x] Amoniac;
b) [ ] Nitriţi;
c) [ ] Nitraţi;
d) [ ] Cloruri;
e) [ ] Sulfaţi.

278. Manifestarea endemică a patologiilor hidrice infecţioase are următoarele

caracteristici:
Sursa –curs
a) [ ] Caracter sezonier;
b) [ ] Afectează anumite categorii de vârstă;
c) [x] Atestă un număr redus de cazuri;
d) [ ] Prezenţa germenilor în sursa de apă;
e) [ ] Caracter exploziv.

279. Pentru recoltarea probelor de apă se foloseşte

Sursa – [2] pag.202, curs
a) [ ] Actinometrul;
b) [ ] Catatermometrul;
c) [x] Batometrul;
d) [ ] Barograful;
e) [ ] Anemometrul.

280. Conţinutul fluorului în apa potabilă conform Normelor sanitare este

Sursa – [1] pag.52, curs
a) [ ] 0,5-0,7 mg/l;
b) [x]1,5 mg/l;
c) [ ] 2,0-3,0 mg/l;
d) [ ] 2-5 mg/l;
e) [ ] 3–4 mg/l.

281. Cauzele dezvoltării guşei endemice

Sursa – [1] pag.48, curs
а) [ ] Consum de apă cu exces de iod;
b) [ ] Consum de produse alimentare cu exces de iod;
47
c) [ ] Consum de apă cu carenţă de iod;
d) [x] Consum de alimente cu carenţă de iod;
e) [ ] Consum de apă cu exces de fluor.

282. Apa poluată cu metil-mercur poate cauza

Sursa – curs
a) [ ] Saturnism hidric;
b) [ ] Methemoglobinemie;
c) [x] Boala Minamata;
d) [ ] Carie dentară;
e) [ ] Fluoroză.

283. Siguranţa dezinfecţiei apei poate fi determinată după

Sursa – [1] pag.62, curs
a) [ ] Miros;
b) [ ] Gust;
c) [x] Clor rezidual;
d) [ ] Turbiditate;
e) [ ] Reziduu uscat.

284. Cauza apariţiei methemoglobinei hidrice la copii

Sursa –curs
a) [x] Folosirea apei cu cantităţi sporite de nitraţi;
b) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de sulfaţi;
c) [ ] Folosirea apei cu oxidabilitate sporită;
d) [ ] Folosirea apei cu concentraţii excesive de săruri de amoniu;
e) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de iod.

285. Cauza fluorozei

Sursa – [1] pag.52, curs
a) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mic de fluor;
b) [ ] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut redus de fluor (0,3-0,5 mg/l);
c) [x] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut de fluor mai mare 2,0 mg/l;
d) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mare de iod;
e) [ ] Consumarea apei cu conţinut redus de iod.

286. Nu sunt indici bacteriologici ai calităţii apei

Sursa – [1] pag.52, curs
a) [x] Indicele microbian;
b) [ ] E. Coli – 0;
c) [x] Indicele coli;
d) [x] Numărul total de germeni patogeni în 100 ml;
e) [ ] Enterococi-0.

287. Cea mai mare cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesităţile
Sursa –curs
a) [ ] Fiziologice;
b) [ ] Igienice;
48
c) [ ] În agricultură;
d) [x] Industriale;
e) [ ] Urbanistice.

288. Cea mai mică cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesitatea
Sursa –curs
a) [x] Fiziologică;
b) [ ] Igienică;
c) [ ] În agricultură;
d) [ ] Industrială;
e) [ ] Urbanistică.

289. Normativele igienice de consum al apei pentru o persoană/24 conform

recomandărilor OMS
Sursa –curs
a) [x] 100 l;
b) [ ] 150 l;
c) [ ] 200-130 l;
d) [ ] 210 l;
e) [ ] 40-60 l.

290. Regiuni biogeochimice sunt acelea unde

Sursa – [1] pag.48, curs
a) [ ] Microelementele sunt în exces în apa potabilă;
b) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în apa potabilă;
c) [x] Microelementele sunt în exces sau deficienţă în sol, apa, alimente;
d) [ ] Microelementele sunt in exces in alimente;
e) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în alimente.

291. Clorura de var proaspătă conţine clor activ (%)

Sursa – [1] pag.63, curs
a) [ ] 10;
b) [ ] 20;
c) [ ] 30;
d) [x] 35;
e) [ ] 45.

292. Pentru dezinfecţia apei poate fi folosită clorura de var cu activitatea

clorului nu mai mică de
Sursa – [1] pag.63, curs
a) [ ] 5%;
b) [ ] 10%;
c) [ ] 15%;
d) [ ] 20%;
e) [x] 25%.

293. Indicatori indezirabili ai calităţii apei sunt

Sursa – [17] pag.100, curs

49
a) [x] Amoniacul ;
b) [x] Clorurile.;
c) [x] Fierul;
d) [ ] Nitriţii;
e) [x] Sulfaţii .

294. Condiţii de potabilitate a apei conform Normelor Sanitare

Sursa – [2] pag.221, curs
a) [x] Condiţii chimice;
b) [x] Condiţii bacteriologice;
c) [x] Condiţii organoleptice;
d) [ ] Condiţii fizice;
e) [ ] Condiţii statice.

295. Patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei

Sursa –curs
a) [x] Holera;
b) [x] Febra tifoidă;
c) [x] Salmonelozele;
d) [ ] Scarlatina;
e) [x] Lamblioza.

296. Prin intermediul apei se pot transmite boli cauzate de paraziţi

Sursa –curs
a) [x] Amibiază;
b) [x] Lamblioza;
c) [ ] Hepatita;
d) [x] Balantidioza;
e) [x] Trihomoniaza.

297. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei

Sursa – [1] pag.59, curs
a) [ ] Fluorizarea;
b) [x] Dezinfecţia;
c) [x] Limpezirea;
d) [ ] Deferizarea;
e) [x] Decolorarea.

298. Caracteristica apelor freatice

Sursa – [1] pag.55, curs
a) [x] Sunt transparente;
b) [x] Au debit mic;
c) [ ] Au compoziţie chimică stabilă;
d) [ ] Sunt bine protejate de poluare;
e) [ ] Au debit mare.

299. Autopurificarea apei se realizează prin următoarele procese

Sursa – [1] pag.59, curs

50
a) [x] Sedimentare;
b) [ ] Diluare;
c) [ ] Filtrare;
d) [x] Oxidare;
e) [x] Acţiunea bacteriofagilor.

300. Surse de poluare antropogenă a apelor de suprafaţă sunt

Sursa – [1] pag68, curs
a) [x] Apele menajere;
b) [x] Apele reziduale de la întreprinderi industriale;
c) [x] Scurgerea apelor meteorice ;
d) [ ] Compoziţia geochimică a solului;
e) [x] Circulaţia navală.

301. Profilaxia bolilor hidrice include

Sursa – [1] pag.67, curs
a) [x] Alegerea corectă a sursei de apă;
b) [x] Organizarea zonelor de protecţie sanitară;
c) [x] Standardizarea calităţii apei şi respectarea normelor igienice;
d) [x] Tratarea eficace a apei la staţiile de prelucrare;
e) [ ] Folosirea numai a surselor de apă de suprafaţă.

302. Indici de securitate epidemiologică pentru apa potabilă sunt

Sursa –curs
a) [ ] Numărul total de germeni – 100;
b) [ ] Numărul total de germeni – 300;
c) [x] Enterococi-0;
d) [ ] Indicele coli - 3 ;
e) [x] E. coli- 0.

303. Conţinutul sărurilor minerale din apă poate fi factor de risc pentru
Sursa – [1] pag.51, curs
a) [ ] Dizenterie;
b) [ ] Diabet;
c) [x] Urolitiază;
d) [x] Hipertonie;
e) [ ] Hepatită A.

304. Saturnismul hidric se manifestă prin

Sursa –curs
a) [ ] Intoxicaţii acute;
b) [x] Intoxicaţii cronice;
c) [ ] Simptoame specifice;
d) [x] Simptoame nespecifice;
e) [ ] Hipertonie .

305. Apa potabilă trebuie

Sursa – [1] pag.49, curs

51
a) [x] Să aibă proprietăţi organoleptice corespunzătoare;
b) [ ] Să nu conţină săruri minerale;
c) [x] Să fie inofensivă după componenţa chimică;
d) [x] Să fie inofensivă din punct de vedere epidemiologic;
e) [ ] Să nu conţină microelemente.

306. Concentraţiile substanţelor chimice din apa potabilă, inofensive pentru

sănătate:
Sursa – [1] pag.54, curs
a) [ x] Amoniac - 0,5 mg/1;
b) [ ] Nitriţi - 0,002 mg/1;
c) [ ] Nitraţi - 45 mg/1;
d) [x] Substanţe organice (oxidabilitatea) – 5 mg/1;
e) [ ] Duritate – 5o (grade germane).

307. Condiţii fizice de potabilitate ale apei sunt

Sursa – [1] pag.54, curs
a) [x] Culoarea acceptabilă consumatorilor şi nici o schimbare anormală;
b) [x] Turbiditatea 5 UNT;
c) [ ] Nitraţii – 45mg/l;
d) [ ] Oxidabilitatea – 5 mg O2/l;
e) [ ] Nitriţii – 1 mg/l.

308. Sănătatea oamenilor poate fi afectată în cazurile când apa

Sursa – [17] pag.95, curs
a) [x] Nu este în cantităţi suficiente;
b) [x] Conţine germeni patogeni;
c) [ ] Conţine compuşi chimici toxici în concentraţii mai mici de CMA;
d) [x] Conţine compuşi chimici naturali în cantităţi sporite;
e) [x] Posedă proprietăţi organoleptice nefavorabile.

309. Mecanismul apariţiei cianozei infantile (methemoglobinemia)

Sursa – [1] pag.47, curs
a) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitraţi;
b) [ ] Conjugarea nitraţilor cu hemoglobină;
c) [x] Reducerea nitraţilor în nitriţi, şi conjugarea acestora cu hemoglobină;
d) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitriţi;
e) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de amoniac.

310. Factorii ce contribuie patologiile hidrice infecţioase sunt

Sursa – [1] pag.70, curs
a) [x] Contaminarea fecală a apei;
b) [x] Receptivitatea organismului;
c) [x] Viabilitatea microorganismelor în apă;
d) [ ] Perioada anului;
e) [ ] Durata contaminării .

311. Prin intermediul apei nu se transmit

52
 Sursa –curs
a) [ ] Salmonelozele;
b) [ ] Febra tifoidă;
c) [ ] Hepatita virală A;
d) [x] Scarlatina;
e) [x] Hepatita virală B.

312. Metode de limpezire a apei

Sursa – [1] pag.60, curs
a) [ ] Defluorizare;
b) [x] Decantare;
c) [x] Filtrare;
d) [x] Coagulare;
e) [ ] Dezodorare.

313. Substanţele folosite pentru coagularea apei sunt

Sursa – [1] pag.60, curs
a) [ ] Clorul activ;
b) [x] Clorura de fier;
c) [x] Sulfatul de fier;
d) [x] Sulfatul de aluminiu;
e) [ ] Sulfatul de magneziu .

314. După care indici se va aprecia eficacitatea clorinării apei

Sursa – [1] pag.54, curs
a) [ ] Prezenţa florei patogene;
b) [x] Prezenţa enterecocilor ;
c) [ ] Coliformii totali;
d) [x] Prezenţa E. coli ;
e) [ ] Proprietăţile organoleptice.

315. Indicatori de poluare a apei cu substanţe organice din sursele deschise sunt
Sursa – [1] pag.53, curs
a) [ ] Cantitatea totală de săruri minerale;
b) [x] Conţinutul sărurilor de amoniu, nitriţi şi nitraţi;
c) [ ] Concentraţia fluorului şi iodului;
d) [x] Oxidabilitatea;
e) [x] Oxigenul dizolvat în apă.

316. Importanţa igienică a durităţii apei

Sursa – [1] pag.53, curs
a) [x] Diminuiază proprietăţile organoleptice;
b) [ ] Posedă acţiune toxică pronunţată;
c) [x] Crează dificultăţii în utilizarea ei în scop menajer;
d) [x] Favorizează apariţia unor boli cardiovasculare;
e) [x] Favorizează apariţia unor boli renale.

317. Indicatori de poluare organică a apei sunt

53
 Sursa – [1] pag.53, curs
a) [x] NH3;
b) [x] Nitriţi;
c) [x] Nitraţi;
d) [x] Oxidabilitate;
e) [ ] Arseniu.

318. Factorii etiologici în producerea methemoglobinemiei hidrice nu sunt

Sursa – [1] pag.47, curs
a) [x] Excesul de nitriţi;
b) [ ] Excesul de nitraţi;
c) [x] Excesul de amoniac;
d) [x] Excesul de fluor;
e) [x] Duritatea sporită .

319. Manifestarea methemoglobinemiei hidrice

Sursa – [1] pag.47, curs
a) [x] Cianoză;
b) [x] Dispnee;
c) [ ] Erupţii hemoragice;
d) [x] Convulsii;
e) [x] Tahicardie .

320. Formele de manifestare a patologiilor hidrice infecţioase

Sursa –curs
a) [x] Epidemii;
b) [x] Endemii;
c) [ ] Endemii geochimice;
d) [x] Sporadice;
e) [ ] Micotoxicoze.

321. Caracteristici ale epidemiilor hidrice sunt

Sursa –curs
a) [x] Început exploziv;
b) [ ] Afectarea persoanelor de vârstă fragedă sau înaintată;
c) [ ] Apariţia epidemiilor în perioada rece a anului;
d) [x] Manifestarea epidemiei pe aria de alimentare cu apă;
e) [x] Încetarea bruscă a epidemiei după luarea măsurilor necesare la sursa de apă.

322. Boli virale transmise pe cale hidrică sunt

Sursa –curs
a) [ ] Febra tifoidă;
b) [x] Poliomielita;
c) [ ] Dizenteria;
d) [ ] Holera;
e) [x] Hepatita A .

54
 323. In formă sporadică se pot manifesta patologiile hidrice infecţioase
Sursa –curs
a) [x] Tularemia;
b) [ ] Febra tifoidă;
c) [ ] Salmoneloza;
d) [ ] Holera;
e) [x] Diareea estivală.

324. Condiţii de dezinfecţie eficace a apei

Sursa – [1] pag.61, curs
a) [x] Alegerea corectă a dozei de clor;
b) [x] Respectarea duratei de contract a apei cu clorul;
c) [ ] Coagularea prealabilă a apei;
d) [ ] Filtrarea apei;
e) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor.

325. Metode de dezinfecţie a apei sunt

Sursa – [1] pag.61, curs
a) [ ] Coagularea ;
b) [x] Clorinarea;
c) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor;
d) [x] Ozonarea;
e) [x] Tratarea cu raze ultraviolete .

326. Metodele de clorinare a apei în scopuri de potabilitate

Sursa – [1] pag.61, curs
a) [ ] Clorinare cu doze mici;
b) [x] Clorinare cu doze normale;
c) [x] Hiperclorinare;
d) [x] Clorinare cu doze postcritice;
e) [x] Clorinare cu amonizare.

327. Componenţa chimică a apei poate fi cauză principală a

Sursa – [1] pag.47, curs
a) [ ] Febrei tifoide;
b) [ ] Leptospirozei;
c) [x] Fluorozei;
d) [x] Guşei endemice;
e) [x] Cariei dentare.

328. Apele de suprafaţă se deosebesc de cele interstratulare prin

Sursa – [1] pag.55, curs
a) [ ] Conţin mai multe săruri minerale;
b) [x] Conţin mai mult O2 dizolvat;
c) [x] Sunt mai poluate cu microorganisme;
d) [ ] Au o componenţă chimică stabilă;
e) [ ] Sunt limpezi.

55
 329. Indicii de securitate epidemiologică pentru apa din fântâni sunt
Sursa –curs
a) [ ] Numărul total de germeni – 100;
b) [ ] Numărul total de germeni – 300;
c) [x] Enterococi - 0;
d) [ ] Indicele coli - 3;
e) [x] Eşerihia coli - 0.

330. Indicii bacteriologici ai calităţii apei sunt

Sursa – [1] pag.52, curs
a) [x] Eşerihia coli - 0;
b) [ ] Coli titru;
c) [ ] Numărul total de germeni;
d) [ ] Numărul ouălor de helminţi la 1 dm3 apă;
e) [x] Enterococi - 0.

331. Proprietăţi organoleptice ale apei sunt

Sursa – [2] pag.202, curs
a) [ ] Temperatura;
b) [x] Mirosul;
c) [ ] Transparenţa;
d) [ ] Duritatea;
e) [x] Culoarea.

332. Surse de apă folosite pentru aprovizionarea centralizată

Sursa – [17] pag.106, curs
a) [ ] Apele atmosferice;
b) [x] Sursele deschise;
c) [ ] Apele freatice;
d) [x] Apele interstratulare;
e) [ ] Apa desalinizată a mărilor.

333. Boli parazitare transmise prin apă

Sursa –curs
a) [x] Ascaridoza;
b) [ ] Leptospiroza;
c) [ ] Poliomielita;
d) [x] Difilobotrioza;
e) [x] Teniidoza.

334. Grupurile de indici ai calităţii apei conform Normelor sanitare

Sursa – [1] pag.54, curs
a) [x] Organoleptici;
b) [x] Chimici ;
c) [ ] Biologici;
d) [ ] Chimici antitoxici;
e) [x] Bacteriologici.

56
 335. Caracteristica igienică a bazinelor deschise ca sursă de aprovizionare cu
apă
Sursa – [1] pag.58, curs
a) [x] Culoare şi oxidabilitate pronunţată;
b) [ ] Mineralizare excesivă;
c) [ ] Siguranţă epidemiologică;
d) [x] Debit mare;
e) [x] Risc de poluare.

336. Patologii virale transmisibile prin apă nu sunt

Sursa –curs
a) [x] Holera;
b) [x] Dizenteria;
c) [ ] Hepatita A;
d) [ ] Poliomielita;
e) [x] Hepatita B .

337. În ce cazuri se aplică coagularea apei

Sursa – [1] pag.60, curs
a) [x] La coloraţie sporită;
b) [x] În caz de turbiditate sporită;
c) [ ] La duritate mare;
d) [ ] In caz de poluare bacteriană considerabilă;
e) [ ] În caz de poluare cu substanţe toxice.

338. Reducerea considerabilă a cantităţii de apă din organism contribuie

Sursa – [1] pag.47, curs
a) [x] Setea;
b) [x] Obnubilarea;
c) [x] Halucinaţii;
d) [ ] Creşterea temperaturii corpului;
e) [x] Moartea.

339. Compoziţia chimică a apei poate fi cauza

Sursa – [1] pag.47, curs
a) [x] Stărilor premorbide;
b) [x] Bolilor neinfecţioase nespecifice;
c) [x] Bolilor neinfecţioase specifice;
d) [ ] Bolilor infecţioase;
e) [x] Intoxicaţiilor cu substanţe chimice.

340. Folosirea indelungată a apei dure poate contribui

Sursa – [1] pag.51, curs
a) [x] Apariţia renolitiazelor;
b) [x] Apariţia colelitiazelor;
c) [x] Afecţiuni ale tubului digestiv;
d) [ ] Methemoglobinemie;
57
e) [ ] Fluoroză.

341. Eficienţa procesului de coagulare a apei depinde de

Sursa – [1] pag.60, curs
a) [x] Temperatura apei;
b) [ ] Oxidabilitatea apei;
c) [x] Turbiditatea apei;
d) [x] Prezenţa coloizilor;
e) [ ] Prezenţa amoniacului.

342. Eficienţa procesului de coagulare a apei nu va depinde de

Sursa – [1] pag.60, curs
a) [ ] Temperatura apei;
b) [x] Oxidabilitatea apei;
c) [ ] Turbiditatea apei;
d) [ ] Prezenţa coloizilor;
e) [x] Prezenţa amoniacului.

343. Metoda de tratare a apei va fi igienic adecvată când

Sursa – [17] pag.95, curs
a) [x] Va fi eficientă;
b) [x] Nu va altera proprietăţile organoleptice;
c) [x] În apă nu vor rămânea substanţe ce ar periclita sănătatea consumatorilor;
d) [x] Va fi economă, uşor de aplicat;
e) [ ] Va modifica duritatea apei.

344. Alegerea dozei de clor pentru dezinfectarea apei depinde de

Sursa – [1] pag.61, curs
a) [x] Particularităţile germenilor;
b) [ ] Duritatea apei;
c) [x] Activitatea preparatelor de clor;
d) [x] Mediul în care se desfăşoară procesul;
e) [ ] Cantitatea de cloruri.

345. Procesul de clorinare a apei este influenţat de

Sursa – [1] pag.61, curs
a) [x] Cantitatea de substanţe organice din apă;
b) [x] Temperatura apei;
c) [x] Timpul de contact;
d) [ ] Cantitatea de substanţe neorganice;
e) [ ] Cantitatea de sulfaţi.

346. Activitatea clorurii de var se reduce

Sursa – [1] pag.61, curs
a) [x] La lumină;
b) [ ] La întuneric;
c) [x] La păstrare îndelungată;
d) [ ] La temperaturi joase;
e) [x] La temperaturi înalte.
58
 347. Clorura de var se păstrează
Sursa – [2] pag.227, curs
a) [ ] La lumină;
b) [x] La întuneric;
c) [x] La temperaturi joase;
d) [ ] La temperaturi crescute;
e) [x] Închisă ermetic.

348. Priorităţile dezinfecţiei apei prin ozonizare comparativ cu clorinarea

Sursa – [1] pag.64, curs
a) [x] Nu se modifică pH-ul apei;
b) [x] Se îmbunătăţeşte organoleptica;
c) [ ] Este o metodă ieftină;
d) [x] Este mai eficientă;
e) [x] Surplusul de Ozon se degajă rapid.

349. Metode fizice de dezinfecţie a apei sunt

Sursa – [1] pag.61, curs
a) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;
b) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;
c) [ ] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;
d) [x] Tratarea cu radiaţii ionizante;
e) [x] Fierberea.

350. Metode fizice de dezinfecţie a apei nu sunt

Sursa – [1] pag.61, curs
a) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;
b) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;
c) [x] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;
d) [ ] Tratarea cu radiaţii ionizante;
e) [ ] Fierberea.

351. Priorităţile dezinfecţiei apei cu radiaţii ultraviolete comparativ cu

clorinarea sunt
Sursa – [1] pag.65, curs
a) [x] Acţionează asupra microorganismelor sporulate;
b) [x] Acţionează asupra virusurilor;
c) [x] Acţionează asupra ouălor de helminţi rezistente la alte tipuri de tratare;
d) [x] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 1-2 min.;
e) [ ] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 30-60 min.

352. Dezavantajele dezinfecţiei apei cu raze ultraviolete

Sursa – [1] pag.65, curs
a) [x] Trec numai prin apă limpede;
b) [ ] Trec prin apa tulbure;
c) [ ] Trec indiferent de turbiditate;
d) [ ] Trec prin apa colorată;
59
e) [x] Sărurile de fier diminuează efectul dezinfecţiei.

353. Dezinfecţia apei prin fierbere e cea mai eficientă din metodele fizice
deoarece
Sursa – [1] pag.65, curs
a) [x] Se distrug toate formele vegetative de bacterii peste 3-5 min.;
b) [x] Se distrug toate formele sporulate de bacterii peste 30 min.;
c) [ ] Poate fi aplicată la apeducte;
d) [x] Este accesibilă;
e) [x] Se micşorează duritatea apei.

354. Dezavantaje ale dezinfecţiei apei prin fierbere sunt

Sursa – [1] pag.65, curs
a) [x] Evaporarea gazelor dizolvate;
b) [x] Alterarea gustului;
c) [ ] Nu se distrug formele sporulate ale bacteriilor;
d) [x] Nu poate fi aplicată la apeducte;
e) [x] Dezvoltarea rapidă a germenilor în apa fiartă.

355. Spitalele pot fi aprovizionate cu apă

Sursa – [1] pag.250, curs
a) [ ] Din fântâni;
b) [x] Din apeduct central;
c) [ ] Din fântâni şi apeduct;
d) [x] Prin amenajarea apeductului autonom;
e) [ ] Din râuri, lacuri.

356. Cerinţe igienice către calitatea apei folosite pentru prepararea soluţiilor
injectabile sunt
Sursa – [4] pag.231, curs
a) [x] Să fie apirogenă;
b) [ ] Cu oxidabilitate mare;
c) [x] Să fie testată la oxidabilitate;
d) [x] Să nu conţină germeni patogeni;
e) [x] Să nu conţină amoniac, nitriţi.

357. Pirogenia apei e condiţionată de

Sursa – [4] pag.231, curs
a) [x] Substanţe organice;
b) [ ] Oxidabilitatea mică;
c) [x] Germeni patogeni distruşi;
d) [x] Amoniac;
e) [ ] Săruri minerale .

358. Pentru eliminarea substanţelor organice din apă în condiţii de farmacii

spitaliceşti se pot folosi
Sursa – [4] pag.231, curs
a) [x] Permanganatul de potasiu;
60
b) [x] Alaunul de aluminiu şi potasiu;
c) [ ] Distilatoare obişnuite;
d) [x] Distilatoare speciale;
e) [ ] Carbonatul de sodiu.

359. Pentru ameliorarea proprietăţilor organoleptice şi corecţia compoziţiei

chimice a apei se folosesc metodele
Sursa – [1] pag.66, curs
a) [x] Dezodorarea;
b) [x] Demineralizarea;
c) [x] Deferizarea;
d) [ ] Dezinfecţia;
e) [x] Detoxicarea.

360. Pentru a proteja de poluare apa din fântâni

Sursa – [1] pag.57, curs
a) [ ] Se scoate cu găleata individuală;
b) [x] Se scoate cu găleata comună;
c) [x] Se scoate cu pompa;
d) [ ] Fântânile se alimentează din apele superficiale;
e) [x] În jurul fântânii se instalează un strat bătătorit de argilă.

361. Măsuri de prevenţie a bolilor hidrice sunt

Sursa – [2] pag.219, curs
a) [ ] Folosirea surselor de apă de suprafaţă;
b) [x] Selectarea raţională a sursei de apă;
c) [x] Crearea zonelor de protecţie sanitară pentru sursa de apă;
d) [x] Respectarea tehnologiei de tratare a apei;
e) [x] Standardizarea calităţii apei.

IGIENA SOLULUI
362. În mare măsură procesul de formare a solului e influenţat de
Sursa – [1] pag.70, curs
a) [ ] Ionizarea aerului;
b) [ ] Presiunea atmosferică;
c) [ ] Viteza de mişcare a aerului;
d) [x] Depunerile atmosferice;
e) [ ] Fondul radioactiv natural al terei.

363. Principalul indicator al poluării solului este

Sursa – [3] pag.198, curs
a) [ ] Sporii clostridiilor sulfitreducătoare;
b) [ ] Chistul amebian;
c) [x] Numărul Hlebnicov;
d) [ ] Colifagii;
e) [ ] Indicele de hidrogen.

364. În sol permanent se află microorganisme sporulate agenţi patogeni ai

61
 Sursa – [4] pag. 74, curs
a) [x] Antraxului;
b) [x] Tetanusului;
c) [ ] Tifosului exantematic;
d) [ ] Actinomicozei;
e) [x] Botulismului.

365. Din punct de vedere igienic e mai bun solul

Sursa – [17] pag.129, curs
a) [x] Cu permiabilitate mare pentru apă;
b) [x] Cu permiabilitate mare pentru aer;
c) [ ] Cu porozitate mică;
d) [x] Cu porozitate mare;
e) [x] Cu granule mari .
366. Autopurificarea solului presupune
Sursa – [1] pag.75, curs
a) [x] Formarea humusului ;
b) [ ] Modificarea structurii mecanice;
c) [x] Transformarea substanţelor organice în substanţe neorganice;
d) [x] Descompunerea substanţelor organice sub acţiunea bacteriilor aerobe şi anaerobe;
e) [ ] Sporirea capacităţii şi conductibilităţii termice a solului.
367. Calitatea solului este determinată de o serie de proprietăţi fizice:
Sursa –curs
a) [x] Porozitate;
b) [x] Permeabilitate pentru aer;
c) [x] Permeabilitate pentru apă;
d) [x] Capilaritate;
e) [ ] Densitate.

368. Permeabilitatea solului pentru aer depinde de:

Sursa –curs
a) [x] Mărimea porilor;
b) [ ] Volumul total al porilor;
c) [ ] Structura solului;
d) [ ] Compoziţia chimică a solului;
e) [ ] Permeabilitatea pentru apă.

369. Etapele procesului de autopurificare a solului:

Sursa –curs
a) [x] Mineralizarea;
b) [x] Nitrificarea;
c) [ ] Oxigenarea;
d) [ ] Degradarea;
e) [ ] Încălzirea.

370. Indicelui Hlebnicov nu-i va corespunde valoarea:

Sursa –curs
a) [ ] I.H. < 0,70;
b) [ ] 0,7 – 0,85;
c) [ ] 0,85 – 0,95;

62
 d) [ ] I.H. > 0,95;
e) [x] 1,5 > I.H.

371. Indicelui Hlebnicov îi va corespunde valorile:

Sursa –curs
a) [x] I.H. < 0,70;
b) [x] 0,7 – 0,85;
c) [x] 0,85 – 0,95;
d) [x] I.H. > 0,95;
e) [ ] 1,5 > I.H.

372. Nu sânt etape ale procesului de autopurificare a solului:

Sursa –curs
a) [ ] Mineralizarea;
b) [ ] Nitrificarea;
c) [x] Oxigenarea;
d) [x] Degradarea;
e) [x] Încălzirea.

373. Indicatori ai poluării solului sânt:

Sursa –curs
a) [x] Radiologic;
b) [x] Algologic;
c) [x] Sanitaro-entomologic;
d) [ ] Geologic;
e) [ ] Mecanic.

374. Calitatea solului nu este determinată de:

Sursa –curs
a) [ ] Porozitate;
b) [ ] Permeabilitate pentru aer;
c) [ ] Permeabilitate pentru apă;
d) [ ] Capilaritate;
e) [x] Densitate.

375. Se deosebesc următoarele tipuri de soluri:

Sursa –curs
a) [х] Nisipoase;
b) [х] Argiloase;
c) [х] De turbă;
d) [х] Calcaroase;
e) [ ] Preţioase.

376. Solul poate servi sursă a îmbolnăvirilor:

Sursa –curs
a) [х] Endemice;
b) [х] Infecţiilor anaerobe;
c) [х] Geohelmintozelor;
63
d) [ ] Infecţiilor adenovirale;
e) [х] Infecţiilor intestinale.

Întrebări generale

377. Sanitarie este

Sursa – [3] pag. 7, curs
a) [ ] Ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
b) [ ] Ştiinţa care studiază factorii de mediu;
c) [x] Activitatea practică a medicinei preventive;
d) [ ] Un complex de măsuri profilactice;
e) [ ] Un complex de normative igienice.
378. Orice investigaţie igienică începe cu metoda
Sursa – [3] pag. 24, curs
a) [ ] Toxicologică şi biologică;
b) [ ] Sanitar-statistică;
c) [x] De observaţie sanitară;
d) [ ] Fizică;
e) [ ] Epidemiologică.

379. Nu sunt obiective ale igienei individuale

Sursa – [1] pag. 6, curs
a) [ ] Respectarea regimului de muncă şi odihnă;
b) [ ] Alimentaţia raţională;
c) [ ] Menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii;
d) [x] Profilaxia bolilor profesionale;
e) [ ] Ocupaţia cu sportul, călirea.

380. Profilaxia este

Sursa – [3] pag. 7, [1] pag. 3, curs
a) [ ] O ştiinţă care îşi are scopul de prevenţie a maladiilor contagioase;
b) [ ] Un complex de măsuri medicale întru tratarea maladiilor;
c) [x] Un complex de măsuri medicale şi sanitare pentru prevenţia apariţiei bolilor şi
menţinerea sănătăţii;
d) [ ] Activitatea practică a medicilor întru tratarea bolilor profesionale;
e) [ ] Activitatea practică a medicilor curativi întru prevenirea bolilor profesionale.

381. Scopul profilaxie secundare este

Sursa – [3] pag. 8, curs
a) [ ] Prevenirea apariţiei bolii;
b) [ ] Înlăturarea complexă a factorului nociv;
c) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
d) [x] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi
reabilitarea lor.

382. Scopul profilaxiei terţiare este

Sursa – [3] pag. 1 curs
a) [ ] Prevenirea apariţiei bolii;
64
b) [ ] Înlăturarea complexă a factorului nociv;
c) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
e) [x] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi
reabilitarea lor.

383. Normativ igienic este

Sursa – [3] pag. 8, [1] pag. 8, curs
a) [ ] Factorul de origine antropogenă ce poate avea acţiunea nocivă asupra sănătăţii;
b) [ ] Factorul de origine naturală ce nu este indispensabil pentru organism;
c) [ ] Factorul natural care este necesar organismului uman;
d) [x] Diapazonul strict determinat al factorului de mediu care acţionează în mod optim sau
este inofensiv pentru activitatea şi sănătatea omului;
e) [ ] Factorul nociv ce poate avea acţiune mutagenă, cancerigenă, embriotoxică.
384. Organismul uman este influenţat de factorii sociali
Sursa – [1] pag. 4, [3] pag.10, curs
a) [ ] compuşii apei;
b) [x] nivelul de cultură;
c) [x] regimul de muncă ;
d) [x] condiţiile de trai;
e) [ ] temperatura aerului .

385. Sunt corecte enunţurile referitor la definiţia "Igienei"

Sursa – [3] pag. 5, curs
a) [x] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
b) [ ] Igiena este un complex de măsuri profilactice;
c) [ ] Igiena este activitatea practică a medicinei preventive;
d) [x] Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii;
e) [ ] Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei.

386. Nu sunt corecte enunţurile referitoare la definiţia "Igienei"

Sursa – [3] pag. 5, [1] pag. 4, curs
a) [ ] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
b) [x] Igiena este un complex de măsuri profilactice;
c) [x] Igiena este activitatea practică a medicinei preventive;
d) [ ] Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii;
e) [ ] Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei.

387. Obiective ale igienei individuale sunt

Sursa – [1] pag. 6, [3] pag. 8, curs
a) [x] Respectarea regimului de muncă şi odihnă;
b) [x] Alimentaţia raţională;
c) [x] Menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii;
d) [ ] Profilaxia bolilor profesionale;
e) [x] Ocupaţia cu sportul, călirea.

388. Tipurile de profilaxie sunt

Sursa – [3] pag. 7, [1] pag. 17, curs
a) [x] Primară;
b) [x] Secundară;
65
c) [x] Terţiară;
d) [ ] Determinantă;
e) [ ] Protectorie.

389. Scopul profilaxiei primare este

Sursa – [3] pag. 8, curs
a) [x] Prevenirea apariţiei bolii;
b) [x] Înlăturarea completă a factorului nociv;
c) [x] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi
reabilitarea lor.

390. Obiectivele supuse normării igienice sunt

Sursa – [3] pag. 7-8, curs
a) [x] CMA ale componenţilor chimici nocivi din aer, apă, sol, alimente;
b) [x] Nivelurile şi dozele maxime admisibile ale factorilor fizici antropogeni: praf, zgomot,
vibraţii, etc;
c) [x] Parametrii optimi şi cei admisibili ai microclimatului, radiaţiei solare, iluminatului etc;
d) [x] Componenţa optimă şi admisibilă a raţiei alimentare, apei potabile;
e) [ ] Modificările fiziologo-biochimice din organism ce apar sub acţiunea factorului nociv.
391. Tipurile de normative igienice
Sursa – [4] pag. 8-9, curs
a) [x] Maxim admise;
b) [ ] Minim admise;
c) [x] Optime;
d) [x] Temporare;
e) [ ] Raţionale.

Igiena muncii

392. Măsuri legislative în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

Sursa – [1] pag. 178, curs
a) [x] Respectarea CMA;
b) [ ] Folosirea inhalatoarelor;
c) [ ] Ermetizarea proceselor tehnologice;
d) [ ] Amenajarea spaţiilor verzi;
e) [ ] Ventilaţia locală.

393. Urechea omului este mai sensibilă la tonurile de frecvenţă

Sursa – [1] pag.180, [17] pag.200, curs
a) [ ] Joasă;
b) [x] Înaltă;
c) [ ] Medie;
d) [ ] Sensibilitatea nu depinde de frecvenţă;
e) [ ] Frecvenţa nu influenţează gradul de acţiune.

394. Unitatea de măsură a frecvenţei zgomotului

66
 Sursa – [1] pag.179, [17] pag. 200, curs
a) [x] Hertz;
b) [ ] Bel;
c) [ ] Decibel;
d) [ ] Fon;
e) [ ] Pascal.

395. Condiţiile de muncă se împart

Sursa – [1] pag.349, curs
a) [x] optime;
b) [x] admisibile;
c) [ ] nefavorabile;
d) [x] nocive;
e) [x] periculoase.
396. Scopul examenului medical la încadrarea în muncă este
Sursa – curs
a) [ ] Depistarea îmbolnăvirilor;
b) [x] Încadrarea fiecărei persoane în raport de capacităţile fizice, senzoriale şi neuropsihice;
c) [ ] Tratarea bolilor depistate;
d) [ ] Monitorizarea condiţiilor de muncă şi a noxelor profesionale;
e) [ ] Recomandarea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă .
397. Ce persoane trebuie supuse examenului medical la încadrarea în muncă
(răspuns complet)
Sursa – [1] pag. 353, curs
a) [x] Orice persoană care se încadrează în muncă;
b) [ ] Persoanele expuse unor noxe profesionale;
c) [ ] Persoanele care au anumite boli;
d) [ ] Ucenici, elevi şi studenţi;
e) [ ] Persoane care au întrerupt munca mai mult de 10 zile.

398. Ce persoane trebuie supuse controlului medical periodic (răspuns complet)

Sursa – [1] pag. 353, curs
a) [ ] Persoane expuse la noxe profesionale;
b) [ ] Bolnavi cronici şi deficienţi;
c) [x] Toate persoanele care desfăşoară activităţile profesionale;
d) [ ] Gravidele, adolescenţii şi vârstnicii;
e) [ ] Persoanele din sectorul alimentar.

399. Controlul medical periodic se efectuează

Sursa – [1] pag. 354, curs
a) [ ] La 6 luni;
b) [ ] La un an;
c) [x] În funcţie de factorii de risc şi starea de sănătate a muncitorilor;
d) [ ] La 3 ani;
e) [ ] După gravitatea bolilor.

400. Măsuri de optimizare a procesului de muncă la activităţi intelectuale sunt

Sursa – [1] pag.161, curs
a) [x] Începerea treptată a lucrului şi menţinerea unui ritm optim a lui;
b) [ ] Executarea lucrului preponderent în prima jumătate a zilei;

67
c) [x] Respectarea unei anumite consecutivităţi a operaţiilor executate şi alternarea corectă a
lucrului cu odihna;
d) [ ] Folosirea ceaiului şi cafelei;
e) [x] O activitate sistematică, uniformă .
401. Care enunţuri sunt incorecte pentru caracteristica acţiunii prafului
Sursa – [1] pag.175, curs
a) [ ] Particulele de praf fine sunt mai nocive pentru organism decat cele mari;
b) [ ] Rolul patogen cel mai important il au particulele cu dimensiuni intre 0,2-10 microni;
c) [x] Praful proaspăt format are stabilitate mai mică în aer;
d) [ ] Praful care se depune mai rapid are rol patogen minor;
e) [ ] Cele mai pronunţate efecte ale pulberilor au loc la nivelul aparatului respirator.

402. Intoxicaţia cu CO e cauzată de

Sursa – [1] pag.187, curs
a) [x] Arderea incompletă a combustibilului;
b) [ ] Vârsta adultă;
c) [ ] Bolile care determină hipoxie tisulară;
d) [ ] Concentraţia CO2 in aer;
e) [ ] Presiunea atmosferică.

403. În patogenia intoxicaţiilor cu CO intervin

Sursa – [1] pag.187, curs
a) [ ] Inhibiţia enzimelor cu conţinut de Cu şi Zn;
b) [ ] Efecte asupra acizilor nucleici;
c) [ ] Formarea de methemoglobină;
d) [x] Formarea de carboxihemoglobină;
e) [ ] Inhibiţia citocromoxidazei.

404. În timpul lucrului la presiune crescută constantă, tulburările pot fi datorate

Sursa – [1] pag.174, curs
a) [ ] Formări de aeroemboli;
b) [ ] Decompresiuni rapide;
c) [x] Intoxicaţiei cu azot;
d) [ ] Distensiei gazelor intestinale;
e) [ ] Intoxicaţiei cu oxigen .

405. Toate toxicele industriale manifestă acţiune

Sursa – [1] pag.183, curs
a) [x] Generală;
b) [ ] Locală;
c) [ ] Selectivă;
d) [ ] Combinată;
e) [ ] Complexă.

406. Eliminarea plumbului din organism se face prin

Sursa – [1] pag.182, curs
a) [x] Tub dijestiv;
b) [x] Rinichi;
68
c) [ ] Plămâni;
d) [ ] Tegumente;
e) [x] Mucoase.

407. Cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism în mediul

de producere este
Sursa – [1] pag.182, curs
a) [ ] Intravenoasă;
b) [ ] Cutanată;
c) [ ] Subcutanată;
d) [x] Pulmonară;
e) [ ] Intraperitonială.

408. Plumbul se cumulează în organism prin

Sursa – [1] pag.186, curs
a) [ ] Cumulare funcţională;
b) [x] Cumulare materială;
c) [ ] Nu se cumulează;
d) [ ] Combinat;
e) [ ] Complex .

409. Noxele profesionale se clasifică în

Sursa – [1] pag.156, curs
a) [ ] mecanice;
b) [x] fizice;
c) [x] chimice;
d) [x] biologice ;
e) [x] psiho-fiziologice.

410. Intoxicaţiile profesionale apar mai frecvent la pătrunderea toxicelor prin

Sursa – [1] pag.182, curs
a) [ ] Tegumente;
b) [ ] Mucoase;
c) [ ] Tub digestiv;
d) [x] Plămâni;
e) [ ] Peritoneum.

411. Măsuri curativ-profilactice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

Sursa – [1] pag.178, curs
a) [ ] Ventilaţia locală;
b) [x] Examenele medicale;
c) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală;
d) [ ] Utilizarea inhalatoarelor;
e) [ ] Transportul pneumatic.

412. Măsurile de profilaxie a pneumoconiozelor

Sursa – [1] pag.178, curs
a) [x] Forarea umedă;
69
b) [x] Controlul concentraţiilor de pulberi în aerul mediului de producţie;
c) [x] Mijloacele de protecţie individuală;
d) [x] Controale medicale periodice;
e) [ ] Folosirea inhalatoarelor.

413. Gradul de pericol al prafului e determinat de

Sursa – [1] pag.175, curs
a) [x] Dimensiuni;
b) [x] Dispersie;
c) [x] Origine;
d) [x] Componenţă chimică;
e) [ ] Forma sursei de emanare.

414. Măsuri tehnologice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

Sursa – [1] pag.176, curs
a) [ ] Sistematizarea încăperilor de producere;
b) [x] Elaborarea ciclurilor tehnologice închise;
c) [ ] Ventilaţia locală;
d) [x] Ermetizarea proceselor de producere;
e) [x] Transportul pneumatic.

415. Ce este caracteristic pentru aerosolii de praf

Sursa – [1] pag.178, curs
a) [x] Precipitaţie slabă;
b) [ ] Rapid se precipită;
c) [ ] Sunt reţinuţi în căile respiratorii superioare;
d) [x] Pătrund până la alveole;
e) [ ] Se dizolvă în apă.

416. Muncitorii căror profesii sunt expuşi riscului de a face silicoză

Sursa – [1] pag.177, curs
a) [x] Foratorii;
b) [x] Detonatorii;
c) [ ] Mecanicii auto;
d) [x] Şlefuitorii;
e) [ ] Electricienii.

417. Măsuri de sistematizare în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

Sursa – [1] pag.178, curs
a) [x] Zonarea localităţilor;
b) [ ] Ermetizarea procesului de producere;
c) [x] Amenajarea spaţiilor verzi;
d) [x] Respectarea zonelor de protecţie sanitară;
e) [ ] Amenajarea ventilaţiei.

418. Măsuri sanitar-tehnice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

Sursa – [1] pag.178, curs
a) [ ] Respectarea zonelor de protecţie sanitară;
70
b) [x] Ventilaţia locală;
c) [x] Deriticarea umedă, cu aspiratoare;
d) [x] Instalarea mijloacelor de captare a deşeurilor;
e) [ ] Examenele medicale periodice.

419. Acţiunea prafului asupra organismului

Sursa – [1] pag.176, curs
a) [x] Iritantă;
b) [x] Alergizantă;
c) [x] Fibrozantă;
d) [ ] Statica;
e) [x] Cancerigenă.

420. Factorii determinanţi ai dezvoltării pneumoconiozelor

Sursa – [1] pag.176, curs
a) [x] Vechimea în muncă în condiţii caracteristice;
b) [x] Starea de sănătate a muncitorului angajat;
c) [x] Concentraţia pulberilor în aerul mediului de lucru;
d) [x] Caracterul muncii;
e) [ ] Vârsta muncitorului.

421. De ce depinde acţiunea nocivă a prafului asupra organismului

Sursa – [1] pag.175, curs
a) [x] de componenţa chimică;
b) [x] de gradul de solubilitate în apă;
c) [x] de dispersie;
d) [x] de structura şi forma particulelor;
e) [ ] de starea sursei de praf.

422. Unităţi de măsură a intensităţii a zgomotului sunt

Sursa – [1] pag.179, curs
a) [ ] Hertz;
b) [x] Decibel;
c) [ ] Erg/cm2 sec;
d) [ ] Pascal;
e) [x] Fon.

423. Proprietăţi fizice a zgomotului ce-i determină nocivitatea

Sursa – [1] pag.179-180, curs
a) [x] Intensitatea;
b) [ ] Vechimea în muncă cu zgomot;
c) [x] Stabilitatea in timp;
d) [x] Componenţa spectrală a frecvenţei;
e) [ ] Distanţa de la sursa de zgomot.

424. Definiţia zgomotului este

Sursa – [1] pag.180, curs
a) [x] Suprapunere dezordonată de sunete de diferită frecvenţă şi intensitate;
71
b) [x] Vibraţii mecanice cu frecvenţă de 16-20000 HZ;
c) [x] Succesiune de sunete cu o anumită frecvenţă;
d) [x] Orice sunet nedorit;
e) [ ] Vibraţii mecanice cu frecvente mai mari de 20000 Hz.

425. Factorii principali în dezvoltarea surdităţii profesionale sunt

Sursa – [1] pag.180-181, curs
a) [ ] Vârsta muncitorului;
b) [x] Expunerea îndelungată la zgomot intens;
c) [x] Caracteristicile fizice ale zgomotului;
d) [ ] Adaptarea organismului la agresiunea sonoră;
e) [ ] Sexul muncitorului.

426. Factorii de care depinde influenţa nocivă a zgomotului asupra

organismului
Sursa – [1] pag.180-181, curs
a) [x] Perioada de expunere la zgomot;
b) [x] Intensitatea zgomotului;
c) [x] Frecvenţa zgomotului;
d) [ ] Receptivitatea organismului;
e) [ ] Adaptarea organismului.

427. Măsurile de combatere ale zgomotului

Sursa – [1] pag.180, curs
a) [x] Modificări tehnologice de reducere a zgomotului;
b) [x] Folosirea materialelor fonoabsorbante;
c) [ ] Fundamente şi dispozitive amortizatoare;
d) [x] Sistematizarea raţională a încăperilor de producere;
e) [x] Folosirea căştilor antifoane.

428. Boala de vibraţie se manifestă prin

Sursa – [1] pag.180, curs
a) [ ] Oboseală generală;
b) [x] Atonie vasculară;
c) [x] Scăderea sensibilităţii tactile;
d) [ ] Hipertenzie arterială;
e) [x] Hipotonie arterială.

429. Felurile de cumulare a toxicelor în organism

Sursa – [1] pag.182, curs
a) [x] Materială;
b) [x] Funcţională;
c) [ ] Uniformă;
d) [ ] Selectivă;
e) [ ] Combinată.

430. Indicii modificărilor stării funcţionale al sistemului nervos central în

timpul lucrului sunt
72
 Sursa – [1] pag.159, curs
a) [x] Memoria operativă;
b) [x] Concentraţia atenţiei;
c) [ ] Tremorul fiziologic;
d) [ ] Rezistenţa musculară;
e) [x] Perioada latentă a reacţiei videomotorii.

431. Ce acţiuni sunt caracteristice igienei muncii

Sursa – [1] pag.156, curs
a) [x] Examenul medical la încadrarea în muncă;
b) [x] Controlul medical periodic;
c) [x] Profilaxia bolilor profesionale şi a bolilor în relaţie cu profesia;
d) [x] Educaţia sanitară;
e) [ ] Tratamentul bolilor cardiovasculare.

432. Ce scop are controlul medical periodic

Sursa – [1] pag.156, curs
a) [ ] Depistarea noxelor profesionale;
b) [ ] Respectarea normelor de igienă a muncii;
c) [x] Stabilirea bilanţului stării de sănătate în relaţii cu condiţiile de muncă şi noxele
profesionale;
d) [x] Depistarea bolilor profesionale;
e) [x] Reevaluarea aptitudinilor pentru muncă.

433. Pentru oboseală nu este caracteristic

Sursa – [1] pag.162, curs
a) [ ] scăderea capacităţii de muncă;
b) [ ] Diminuarea atenţiei;
c) [ ] Creşterea timpului de latentă a reacţiilor motrice ;
d) [x] Ireversibilitate ;
e) [x] excitabilitate psihică crescută.

434. Care răspunsuri sunt incorecte în ce priveşte adaptarea funcţiei cardiace în

efort
Sursa – [1] pag.160, curs
a) [ ] Creşterea debitului cardiac;
b) [ ] Creşterea frecvenţei cardiace;
c) [x] Scăderea volumului sistolic;
d) [x] Creşterea frecvenţei cardiace e un mecanism mai econom de adaptare decât creşterea
volumului sistolic;
e) [ ] Creşterea presiunii pulsatile.

435. Intoxicaţia cu oxid de carbon e posibilă

Sursa – [1] pag.187, curs
a) [x] La lucrul în cazangerii, secţii de turnare a metalului;
b) [ ] La folosirea vopselelor de ulei;
c) [ ] La lucrul cu benzina etilată;
d) [ ] La sinteza acidului sulfuric;
e) [x] În autobuse, la încercarea motorului.
73
 436. Praful de producere poate cauza
Sursa – [1] pag.175, curs
a) [x] Dermatite, conjunctivite;
b) [x] Rinite, faringite;
c) [x] Astm bronşic;
d) [ ] Psoriaz;
e) [x] Pneumoconioze.

437. In tabloul oboselii cronice pot exista

Sursa – [1] pag.162, curs
a) [x] Astenie;
b) [x] Tulburări de somn;
c) [x] Tulburări psihoafective;
d) [x] Tulburări neurovegetative;
e) [ ] Boli ale aparatului locomotor.

438. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica pulberilor

Sursa – [1] pag.176, curs
a) [ ] Prin analiza gravimetrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în număr particule/cm3
aer;
b) [ ] Prin analiza dispersometrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în mg/m3 aer;
c) [x] Formula de praf serveşte la aprecierea numărului de particule cu diferite dimensiuni;
d) [x] Particulele cu dimensiunea sub 3 microni pătrund până în alveolele pulmonare;
e) [x] Pulberii cu un conţinut de SiO2 liber cristalin peste 10% au CMA variabilă.

439. Toxicitatea substanţei chimice depinde de

Sursa – [1] pag.183, curs
a) [x] Caracteristicile chimice şi fizico-chimice ale toxicului;
b) [x] Sensibilitatea organismului;
c) [x] Factorii mediului de muncă;
d) [ ] Asistenţa medicală;
e) [x] Factorii mediului ambiant.

440. Care enunţuri sunt corecte în ce priveşte hidrocarburile alifatice

Sursa - curs
a) [ ] Toxicitatea scade odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;
b) [x] Dau sindrom narcotic;
c) [x] Acţiunea narcotică devine mai intensă odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;
d) [ ] Dau iritaţie puternică a căilor respiratorii;
e) [ ] Influenţează selectiv.

441. Cele mai frecvente boli profesionale prin agenţi biologici se întâlnesc la
Sursa – [1] pag.184, curs
a) [ ] Personalul din industrie;
b) [x] Personalul din zootehnie;
c) [x] Personalul sanitar şi veterinar;
d) [ ] Mineri;
e) [ ] Personalul din transporturi care transportă unelte.

74
 442. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii radiaţiilor
infraroşii în mediul de producere
Sursa – [1] pag.171, curs
a) [ ] Produc cancer cutanat;
b) [ ] Produc fotooftalmie;
c) [x] Produc cataractă;
d) [x] Produc arsuri cutanate;
e) [ ] Provoacă sindrom astenovegetativ.

443. Barotraumatismul urechii

Sursa – [1] pag.173, curs
a) [ ] Apare în timpul muncii în cheson;
b) [ ] Apare ca urmare a permeabilizării trompei lui Eustache;
c) [x] Se manifestă prin otalgii;
d) [x] Produce uneori rupturi de timpan;
e) [ ] Se previne prin decompresiune lentă.

444. Formele grave ale bolii de decompresiune la chesonieri sunt

Sursa – [1] pag.173, curs
a) [ ] Pielea marmorată;
b) [x] Aeroembolia cerebrală;
c) [x] Aeroembolia pulmonară;
d) [x] Aeroembolia coronariană;
e) [ ] Aeroembolia articulară.

445. Boala cronică de cheson se manifestă prin

Sursa – [1] pag.173-74, curs
a) [x] Algii;
b) [ ] Piele marmorată;
c) [ ] Colici abdominale;
d) [ ] Hipotensiune arterială;
e) [x] Artropatii.

446. Decompresiunea după lucrul la presiune crescută trebuie făcută cu

următoarele precauţii
Sursa – [1] pag.174, curs
a) [ ] Să se facă iniţial mai lent apoi mai rapid;
b) [x] Să se respecte normele privind decompresiunea;
c) [x] Să se facă sub supraveghere medicală;
d) [ ] Să se instituie respiraţie artificială;
e) [ ] Să se facă rapid.

447. Pentru "boala de altitudine" sunt caracteristice

Sursa – [1] pag.174, curs
a) [x] Distensia volumului de gaze din organism;
b) [ ] Tulburări cardiace;
c) [ ] Turburări pulmonare;
d) [x] Senzaţie de urechi "înfundate";
e) [x] Hipoxie.
75
 448. După consumul de energie muncile pot fi clasate în
Sursa – [1] pag.158, curs
a) [x] Fizice uşoare;
b) [x] Cu eforturi fizice medii;
c) [x] Cu eforturi fizice mari;
d) [x] Cu eforturi fizice foarte mari;
e) [ ] Cu eforturi fizice optimale.

449. Modificările funcţionale ale sistemului cardiovascular la activităţi fizice

sunt
Sursa – [1] pag.159, curs
a) [x] Sporeşte frecvenţa pulsului;
b) [x] Creşte volumul sistolic;
c) [x] Creşte minut volumul cardiac;
d) [x] Creşte presiunea arterială sistolică;
e) [ ] Scade presiunea diferenţială.

450. La munci fizice grele în organism

Sursa – [1] pag.158, curs
a) [x] Sporeşte termogeneza;
b) [ ] Scade termogeneza;
c) [x] Creşte termoliza prin evaporare;
d) [x] Din organism se elimină săruri minerale, vitamine;
e) [x] Se accelerează metabolismul.

451. Modificările funcţionale apărute în organism la munca intelectuală sunt

Sursa – [1] pag.161, curs
a) [x] Sporeşte frecvenţa pulsului;
b) [ ] Sporeşte termogeneza;
c) [x] Creşte presiunea arterială;
d) [ ] Creşte termoliza prin iradiere;
e) [ ] Din organism se elimină sărurile minerale.

452. Oboseala se manifestă prin

Sursa – [1] pag.162, curs
a) [x] Micşorarea capacităţii de muncă;
b) [x] Senzaţie de epuizare;
c) [x] Cefalee;
d) [x] Insomnie;
e) [ ] Ireversibilitate după odihnă.

453. Surmenajul se caracterizează prin

Sursa – [1] pag.162, curs
a) [x] Apariţia şi acutizarea afecţiunilor cardiovasculare;
b) [ ] E reversibil după odihnă scurtă;
c) [x] E reversibil după odihnă îndelungată;
d) [x] E reversibil după tratament specific;
76
e) [x] Micşorarea rezistenţei organismului.

454. Plumbul se depozitează în

Sursa – [1] pag.186, curs
a) [x] Oase;
b) [ ] Creier;
c) [x] Dinţi;
d) [x] Păr;
e) [x] Unghii.

455. Factori ce ţin de substanţa la acţiunea toxicelor asupra organismului sunt

Sursa – [1] pag.182, curs
o
a) [ ] t aerului;
b) [x] Volatilitatea;
c) [x] Solubilitatea în apă;
d) [ ] Umiditatea aerului;
e) [x] Proprietăţile chimice.

456. Intoxicaţiile cu plumb se caracterizează prin

Sursa – [1] pag.186, curs
a) [x] Depunerea Pb în oase;
b) [x] Depunerea Pb în ficat;
c) [ ] Depunerea Pb în ţesutul nervos;
d) [ ] Este prezent permanent în sânge;
e) [ ] Depunerea Pb în muşchi.

457. De ce depinde caracterul acţiunii toxicelor industriale

Sursa – [1] pag.182-183, curs
a) [x] Structura chimică;
b) [x] Gradul de dispersie;
c) [x] Solubilitatea în apă;
d) [x] Căile de pătrundere;
e) [ ] Domeniul de utilizare.

458. Calea de pătrundere a toxicelor industriale influenţează

Sursa – [1] pag.182-183, curs
a) [x] Caracterul acţiunii toxicului;
b) [x] Gradul de toxicitate;
c) [ ] Concentraţia toxicului în aer;
d) [ ] Concentraţia toxicului în organe;
e) [ ] Concentraţia toxicului în sânge.

459. În neutralizarea toxicelor sunt implicate

Sursa – [1] pag.183, curs
a) [x] Ficatul;
b) [x] Rinichii;
c) [x] Creierul;
d) [ ] Oasele;
77
 e) [ ] Muşchii striaţi.

460. Gradul de toxicitate a substanţelor chimice depinde de

Sursa – [1] pag.183-182, curs
a) [x] Proprietăţile fizice;
b) [x] Solubilitatea în lichide biologice;
c) [x] Gradul de volatilitate;
d) [x] Starea de agregare;
e) [ ] Concentraţia în ficat.

461. Căile de pătrundere a toxicelor industriale în organism sunt

Sursa – [1] pag.183-182, curs
a
) [x] Respiratorie;
b) [x] Tub digestiv;
c) [x] Tegumente;
d) [ ] Intravenoasă;
e) [ ] Intraperitonială.

462. Acţiunea solvenţilor organici asupra organismului

Sursa – [1] pag.184, curs
a) [x] Efecte narcotice;
b) [x] Efecte alergizante;
c) [x] Inhibitorii asupra sistemului nervos;
d) [x] Efecte hepatotrope;
e) [ ] Afecţiuni ale tubului digestiv.

463. Controlul medical la persoanele expuse riscului silicogen are ca obiective

principale
Sursa – [1] pag.177, curs
a) [ ] Depistarea unor boli asociate;
b) [x] Depistarea precoce a silicozei;
c) [x] Aplicarea de măsuri profilactice;
d) [ ] Creşterea productivităţii şi randamentului în muncă a bolnavilor;
e) [x] Prevenirea agravării silicozei.

464. Calea respiratoare e cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism pentru că
Sursa – [1] pag.183, curs
a) [x] Hidrosolubilitatea toxicului favorizează absorbţia;
b) [x] Membrana alveolo-capilară e subţire şi uşor străbătută de toxice;
c) [ ] O parte din toxic e eliminat cu expiraţia ce urmează inspiraţiei;
d) [x] Suprafaţa de contact cu toxicul e mare;
e) [x] Toxicul pătrunde direct în sânge.

78
 Bazele igienice ale iluminatului, ventilaţiei, încălzirii

465. Dispozitiv de măsurare a intensităţii luminii este

Sursa – [2] pag.143, curs
a) [ ] Actinometrul;
b) [ ] Anemometrul;
c) [x] Luxmetrul;
d) [ ] Catatermometrul;
e) [ ] Batometrul .

466. Unghiul de incidenţă (cădere) al luminii la locul de lucru al medicului

terapeut trebuie să fie nu mai mic de
Sursa – [2] pag.143, curs
o
a) [ ] 5 ;
b) [ ] 15o;
c) [ ] 20 o;
d) [ ] 25o;
e) [x] 27 o.

467. Coeficientul de iluminare naturală optim pentru sălile de studii este

Sursa – [2] pag.142, curs
a) [ ] 0,5 –0,6%;
b) [ ] 0,7% -0,8%;
c) [ ] 0,9 –1,0%;
d) [ ] 1,0 –1,9%;
e) [x] Nu mai mic de 2%.

468. Valoarea CIN recomandată pentru saloane

Sursa – [2] pag.142-162, curs
a) [ ] 0,5%;
b) [ ] 1%;
c) [ ] 1,5%;
d) [ ] 2% şi mai mult;
e) [x] Nu se normează.

469. Unitate de măsură a intensităţii luminii este

Sursa – [1] pag.104, curs
a) [ ] Watt;
b) [ ] Lumen;
c) [x] Lux;
d) [ ] Watt/m2;
e) [ ] Amper.

470. Coeficientul de luminozitate este

Sursa – [2] pag.142, curs
a) [ ] Valoarea procentuală de reţinere a luminii de sticla geamului;
b) [ ] Raportul procentual dintre nivelul de iluminat în interiorul încăperii şi nivelul de
iluminat din afară în acelaşi plan orizontal;
79
c) [x] Raportul dintre suprafaţa vitrată a geamurilor şi suprafaţa podelei;
d) [ ] Raportul dintre lungimea şi lăţimea încăperii;
e) [ ] Raportul dintre adâncimea încăperii şi înălţimea ferestrei.

471. Modalităţi de asigurare a uniformităţii iluminatului artificial

Sursa – [1] pag.104, curs
a) [ ] Mărindu-se puterea surselor de lumină;
b) [x] Repartizându-se uniform corpurile de iluminat;
c) [ ] Asigurându-se iluminarea fiecărui loc de muncă;
d) [ ] Folosind corpuri de iluminat de lumina directă;
e) [ ] Folosind lămpi incandescente.

472. Ce este coeficientul de iluminare naturală (CIN)

Sursa – [2] pag.142, curs
a) [ ] Valoarea procentuală de reţinere a luminii de sticla geamului;
b) [x] Raportul procentual al iluminării orizontale în interiorul încăperii faţă de iluminarea în
afara clădirii pe aceiaşi orizontală;
c) [ ] Raportul dintre suprafaţa vitrată a geamurilor şi suprafaţa podelei;
d) [ ] Raportul dintre lungimea şi lăţimea încăperii;
e) [ ] Raportul dintre adâncimea încăperii şi înălţimea ferestrei .
473. Indici de apreciere a iluminării naturale nu sunt
Sursa – [2] pag.141, curs
a) [ ] CIN;
b) [ ] Coeficient de luminozitate;
c) [x] Suprafaţa geamurilor;
d) [ ] Unghiul de incidenţă;
e) [ ] Unghiul de deschidere .

474. Ventilaţia artificială locală e necesară pentru

Sursa – [1] pag.102, curs
a) [ ] Crearea condiţiilor optime în toată încăperea;
b) [ ] Evacuarea aerului poluat din toată încăperea;
c) [x] Recuperarea şi înlăturarea substanţelor nocive emanate la locul de formare;
d) [ ] Crearea condiţiilor optime în spaţiul ocupaţional;
e) [ ] Crearea curenţilor de aer.

475. Sistemul termic central cu aburi poate fi folosit la încălzirea

Sursa – [1] pag.97, curs
a) [ ] Locuinţelor;
b) [ ] Farmaciilor;
c) [ ] Magazinelor;
d) [ ] Spitalelor;
e) [x] Încăperilor cu lucru temporar.

476. Factorii determinanţi ai nivelului de iluminare naturală din încăperi

Sursa – [1] pag.105, curs
a) [x] Climatul de lumină;
b) [x] Orientarea încăperii;
c) [x] Numărul şi dimensiunea geamurilor;
80
d) [x] Culorile anturajului încăperii;
e) [ ] Uniformitatea luminii.

477. Metode de studiere a iluminatului artificial al încăperilor

Sursa – [1] pag.107, curs
a) [x] Luxmetria;
b) [x] Metoda "Watt";
c) [x] Metoda "e";
d) [ ] Coeficientul de luminozitate;
e) [ ] Coeficientul de pătrundere.

478. Priorităţi ale iluminatului luminiscent sunt

Sursa – [1] pag.107, curs
a) [ ] Efect stroboscopic;
b) [x] Lipsa umbrelor;
c) [ ] Efect de întuneric;
d) [x] Spectru apropiat de cel al luminii naturale;
e) [ ] Se folosesc numai ca corp de iluminat.

479. Dezavantajele iluminatului luminiscent

Sursa – [1] pag.107, curs
a) [x] Lumină instabilă în timp;
b) [x] Efect stroboscopic;
c) [ ] Randament mic;
d) [x] Efect de întuneric;
e) [ ] Spectru apropiat de cel al luminii naturale.

480. Indici de apreciere a iluminării naturale a încăperilor sunt

Sursa – [2] pag.141, curs
a) [x] Coeficientul de iluminare naturală;
b) [x] Coeficientul de luminozitate;
c) [x] Unghiul de incidenţă şi unghiul de deschidere;
d) [ ] Spectrul luminii;
e) [x] Coeficientul de pătrundere.

481. Este raţional iluminatul care

Sursa – [1] pag.103, curs
a) [x] Este satisfăcător pentru îndeplinirea muncii de o diversă exactitate;
b) [x] Nu produce efect stroboscopic;
c) [x] Nu produce efecte de orbire;
d) [x] Este uniform;
e) [ ] Face umbre în afara locului de muncă.

482. Indici de apreciere a iluminării artificiale sunt

Sursa – [2] pag.146, curs
a) [ ] Coeficientul de luminozitate;
b) [ ] Coeficientul de iluminare naturală;
c) [x] Intensitatea luminii la locul de munca;
81
d) [ ] Coeficientul de adâncire a încăperii;
e) [x] Uniformitatea iluminării.

483. Exigenţele igienice faţă de iluminarea artificială a încăperilor

Sursa – [2] pag.146, curs
a) [x] Intensitatea luminii să corespundă normativelor;
b) [x] Să fie uniformă;
c) [ ] Să asigure senzaţia de căldură;
d) [x] Spectrul luminii să se apropie de cel natural;
e) [x] Să nu facă umbre.

484. Tipurile corpurilor de iluminat

Sursa – [1] pag.106, curs
a) [x] Cu lumină difuză;
b) [x] Cu lumină reflectată;
c) [x] Cu lumină proiectată;
d) [ ] Cu lumină combinată;
e) [ ] Cu lumina mixtă.

485. Multiplul necesar al schimbului de aer în încăperile de producere se

calculează după
Sursa – [2] pag.194, curs
a) [ ] Dioxid de carbon;
b) [x] Concentraţia de substanţe toxice;
c) [ ] Oxigen;
d) [x] Cantitatea de pulberi;
e) [x] Valoarea temperaturii aerului.

486. Factori ce influenţează ventilaţia naturală al încăperilor sunt

Sursa – [1] pag.101, curs
a) [ ] Volumul încăperii;
b) [ ] Volumul necesar de ventilaţie;
c) [x] Diferenţa de temperatură dintre aerul încăperii şi cel exterior;
d) [ ] Componenţa chimică a aerului;
e) [x] Presiunea vântului.

487. Tipuri de ventilaţie artificială a încăperilor sunt

Sursa – [1] pag.102, curs
a) [ ] Prin curenţi de aer;
b) [x] De aspiraţie;
c) [x] De refulare;
d) [ ] Aeraţie;
e) [x] De aspiraţie – refulare .

488. Tipurile ventilaţiei de aspiraţie

Sursa – [1] pag.145, curs
a) [x] Generală;
b) [ ] Perdele aeriene;
82
c) [x] Locală;
d) [x] Nişe;
e) [x] Umbrele.

489. Cerinţe igienice faţă de încălzire sunt

Sursa – [1] pag.96, curs
a) [x] Să impurifice aerul cu produse de ardere a combustibilului;
b) [x] Să impurifice aerul cu gaze, praf rezultate de la arderea materialului ce acoperă
suprafeţele de încălzire;
c) [ ] Temperatura suprafeţei de încălzire va depăşi 90oC;
d) [ ] Temperatura suprafeţei de încălzire nu va fi mai mică de 95oC;
e) [ ] Să stimuleze termoliza prin evaporare
.

490. După purtătorul de căldură încălzirea centrală poate fi

Sursa – [1] pag.96, curs
a) [x] Cu apă;
b) [ ] Cu ulei;
c) [x] Cu aer;
d) [x] Cu aburi;
e) [ ] Cu gaze .

491. Sistemele termice locale vor corespunde cerinţelor

Sursa – [17] pag.217, curs
a) [ ] Să asigure o temperatură uniformă numai pe verticală;
b) [ ] Să asigure o temperatură uniformă numai pe orizontală;
c) [x] Să asigure o temperatură uniformă pe verticală şi orizontală;
d) [x] Să asigure o temperatură uniformă în decursul zilei de muncă;
e) [x] Suprafeţele încălzite să nu acumuleze praf .

492. Avantaje ale sistemului termic cu lambriuri sunt

Sursa – [17] pag.217, curs
a) [x] Confortul termic se menţine la o temperatură a aerului mai scăzută;
b) [x] Se exclude poluarea aerului;
c) [x] Căldura se repartizează uniform în încăpere;
d) [ ] Este stimulată termoliza prin iradiere;
e) [ ] Este stimulată termoliza prin evaporare.

493. Tipurile de ventilaţie conform principiului de acţiune:

Sursa -curs
a) [ ] naturală;
b) [ ] generală;
c) [x] de aspiraţie;
d) [x] de refulare;
e) [x] de refulare – aspiraţie.

494. Tipurile de ventilaţie artificială conform zonelor de acţiune:

Sursa -curs
a) [x] locală;

83
b) [x] generală;
c) [ ] de aspiraţie;
d) [ ] de refulare;
e) [x] mixtă.

495. Ventilaţia artificială poate fi:

Sursa - curs
a) [x] locală;
b) [x] generală;
c) [ ] organizată;
d) [ ] mixtă;
e) [ ] neorganizată.

496. Ventilaţia naturală organizată poate fi prin:

Sursa - curs
a) [ ] curenţi de aer;
b) [x] aeraţie;
c) [x] canale de extragere;
d) [ ] geam;
e) [ ] infiltraţie.

497. Ventilaţia naturală neorganizată poate fi prin:

Sursa -curs
a) [x] curenţi de aer;
b) [ ] aeraţie;
c) [ ] canale de extragere;
d) [x] geam;
e) [x] infiltraţie.

498. Ventilaţia artificială de refulare poate fi prin:

Sursa -curs
a) [x] duşuri de aer;
b) [ ] nişe;
c) [ ] umbrele;
d) [x] oaze aeriene;
e) [x] perdele de aer.

499. Ventilaţia artificială locală de aspiraţie poate fi prin:

Sursa -curs
a) [ ] duşuri de aer;
b) [x] nişe;
c) [x] umbrele;
d) [ ] oaze aeriene;
e) [x] aspiraţie la locul de muncă.

500. Ventilaţia artificială generală se realizează prin:

Sursa -curs
a) [ ] geam;
84
b) [ ] canale de extragere;
c) [x] aspiraţie;
d) [x] refulare;
e) [x] refulare – aspiraţie.

501. Factorii ce determină ventilaţia naturală:

Sursa- curs
a) [ ] deschiderea întâmplătoare a uşilor şi geamurilor;
b) [x] diferenţa de temperatură dintre aerul din exteriorul şi interiorul încăperii;
c) [x] presiunea vântului;
d) [ ] schimbul de aer prin porii materialelor de construcţie;
e) [x] diferenţa de presiune a „coloanei de aer” între nivelul inferior şi superior al încăperii.

502. Avantajele ventilaţiei naturale:

Sursa -curs
a) [x] simplitatea montării;
b) [x] accesibilitate după cost;
c) [ ] schimbul de aer poate fi reglat;
d) [ ] rază de acţiune mare;
e) [x] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile.

503. Avantajele ventilaţiei artificiale:

Sursa-curs
a) [ ] accesibilitate după cost;
b) [x] schimbul de aer poate fi reglat, dirijat;
c) [ ] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile;
d) [x] rază de acţiune mare;
e) [x] captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie.

504. Avantajele ventilaţiei artificiale:

Sursa -curs
a) [x] debitul şi aspiraţia nu depind de temperatura şi viteza de mişcare a aerului;
b) [x] curăţarea aerului extras poluat, de praf, vapori, gaze;
c) [x] posibilitatea prelucrării aerului debitat încălzirea, umectarea, purificarea de impurităţi
mecanice);
d) [ ] accesibilitate după cost;
e) [ ] simplitatea montări.

505. Elementele sistemului de ventilaţie prin refulare:

Sursa- curs
a) [x] instalaţie de captare a aerului;
b) [x] camera de debitare a aerului în încăpere;
c) [ ] deschideri de extragere a aerului;
d) [x] reţea de conducte;
e) [ ] mina de extragere a aerului.

506. Elementele sistemului de ventilaţie prin aspiraţie:

Sursa -curs

85
a) [x] camera de aspiraţie cu ventilator;
b) [ ] camera de debitare a aerului în încăpere;
c) [x] deschideri de extragere a aerului;
d) [x] reţea de conducte;
e) [x] mina de extragere a aerului.

507. Prin intermediul ventilaţiei artificiale de aspiraţie:

Sursa -curs
a) [ ] aerul curat este debitat în încăperi prin instalaţii speciale;
b) [x] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale;
c) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale;
d) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalaţiilor mecanice;
e) [x] schimbul de aer este dirijat.

508. Prin intermediul ventilaţiei artificiale de refulare:

Sursa -curs
a) [x] aerul curat este debitat în încăperi prin instalaţii speciale;
b) [ ] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale;
c) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale;
d) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalaţiilor mecanice
e) [x] schimbul de aer este dirijat.

509. Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin aspiraţie:

Sursa -curs
a) [x] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;
b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;
c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;
d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;
e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea.

510. Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin aspiraţie:

Sursa -curs
a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;
b) [x] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;
c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;
d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;
e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea.

511. Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin refulare:

Sursa -curs
a) [ ] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;
b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;
c) [x] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;
d) [x] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;
e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea.

512. Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin refulare:

Sursa- curs

86
a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;
b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;
c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;
d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;
e) [x] debitarea aerului curat în toată încăperea.

513. Avantajele ventilaţiei de refulare - aspiraţie:

Sursa- curs
a) [x] prelucrarea necesară a aerului (încălzirea, umectarea, purificarea);
b) [ ] accesibilitate după cost;
c) [x] asigurarea schimbului forţat de aer în încăpere;
d) [x] calcularea cu precizie a cantităţii de aer debitat şi aspirat;
e) [x] posibilitatea dirijării direcţiei de mişcare a aerului.

514. Condiţionarea aerului:

Sursa -curs
a) [ ] este naturală şi artificială;
b) [x] este independentă de starea vremii sau anotimp;
c) [x] include crearea şi menţinerea unor condiţii anumite de temperatură, umiditate, viteză
de mişcare a aerului, puritate;
d) [ ] asigură captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie;
e) [ ] asigură predominarea refulării asupra aspiraţiei.

515. Balanţa de aer poate fi:

Sursa- curs
a) [x] pozitivă;
b) [ ] naturală;
c) [x] echilibrată;
d) [ ] artificială;
e) [x] negativă.

516. Alegerea sistemului de ventilaţie depinde de:

Sursa -curs
a) [ ] cost;
b) [x] destinaţia încăperii;
c) [x] volumul încăperii;
d) [x] caracterul noxelor emanate;
e) [x] cerinţele faţă de sistemele de ventilaţiе.

517. Criterii pentru calculul ventilaţiei în condiţii industriale pot fi:

Sursa- curs
a) [x] umiditatea aerului;
b) [x] temperatura aerului;
c) [ ] viteza de mişcare a aerului;
d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere;
e) [ ] bioxidul de carbon.

518. Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile sociale şi de locuit este:

Sursa curs

87
a) [ ] umiditatea aerului;
b) [ ] temperatura aerului;
c) [ ] viteza de mişcare a aerului;
d) [ ] substanţele chimice nocive din încăpere;
e) [x] bioxidul de carbon.

519. Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile de topire a metalului,

cazangerii este:
Sursa- curs
a) [ ] umiditatea aerului;
b) [x] temperatura aerului;
c) [ ] viteza de mişcare a aerului;
d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere;
e) [ ] bioxidul de carbon.

520. Criterii pentru calculul ventilaţiei în spălătorii, băi, duşuri este:

Sursa -curs
a) [x] umiditatea aerului;
b) [x] temperatura aerului;
c) [ ] viteza de mişcare a aerului;
d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere;
e) [ ] bioxidul de carbon.

521. Metodele de apreciere a eficacităţii ventilaţiei:

Sursa- curs
a) [x] de laborator;
b) [x] de calcul;
c) [ ] de observaţie;
d) [ ] chestionare;
e) [ ] experimentului cronic.

522. Eficacitatea funcţionării ventilaţiei se apreciază în baza :

Sursa- curs
a) [x] calculării volumului real de ventilaţie;
b) [ ] determinării vitezei de mişcare a aerului;
c) [x] inspecţiei obiective a mediului aerian şi microclimatului;
d) [x] calculării multiplului schimbului de aer;
e) [x] inspecţiei sanitare a sistemului de ventilaţie şi regimului de exploatare.

523. Volumul necesar de ventilaţie:

Sursa- curs
a) [ ] este predominarea refulării asupra aspiraţiei;
b) [x] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră, astfel
ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis;
c) [x] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО2 să nu
depăşească nivelul admis ;
d) [ ] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie
schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis;
88
e) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici.

524. Multiplul necesar de aer :

Sursa -curs
a) [ ] este predominarea refulării asupra aspiraţiei;
b) [ ] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră, astfel
ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis;
c) [ ] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО2 să nu
depăşească nivelul admis ;
d) [x] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie
schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis;
e) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici.

Igiena spitalelor

525. Densitatea de construcţie (recomandată) a terenului spitalului

Sursa – [1] pag.233, curs
a) [x] 10-15%;
b) [ ] 20-30%;
c) [ ] 30-35%;
d) [ ] 40-50%;
e) [ ] 50-55%.
526. Se admit încăperi comune pentru internarea bolnavilor în secţiile de
obstetrică, ginecologie, chirurgie
Sursa – [1] pag.234, curs
a) [ ] Se admit;
b) [ ] Se admit doar în anumite zile ale săptămânii;
c) [x] Nu se admit;
d) [ ] Se admit doar pentru secţiile de obstetrică şi ginecologie;
e) [ ] Se admit numai în zilele de urgenţă .

527. Pot fi comune încăperile de primire şi examinare pentru parturientele care

se vor interna în unitatea de observare şi unitatea-patologie a gravidităţii
Sursa – [11] pag.385, curs
a) [ ] Pot fi comune;
b) [ ] Pot fi comune încăperile de prelucrare sanitară;
c) [x] Nu pot fi comune;
d) [ ] Pot fi comune în zilele de urgenţă;
e) [ ] Poate fi comună numai sala de examinare.

528. Blocul de operaţie e raţional de amplasat

Sursa – [11] pag.378, curs
a) [ ] La acelaşi etaj cu secţia de internare;
b) [ ] La unul din etajul blocului cu saloane;
c) [x] Izolat de unităţile de îngrijire medicală, în formă de unitate separată;
d) [ ] La acelaşi etaj cu secţia curativ-diagnostică;
e) [ ] Într-un bloc separat al spitalului .

89
 529. Secţia de boli contagioase a spitalului de profil larg se va amplasa
Sursa – [1] pag.240, curs
a) [ ] În blocul central;
b) [x] În bloc separat;
c) [ ] La oricare etaj a unii din blocuri;
d) [ ] La etajele de sus a blocului curativ;
e) [ ] În aripă separată a blocului curativ .

530. Suprafaţa recomandată pentru zona verde a sectorului spitalicesc

Sursa – [1] pag.233, curs
a) [ ] Nu mai mică de 45%;
b) [x] Nu mai mică de 60%;
c) [ ] 20-30%;
d) [ ] 10-15%;
e) [ ] 5-10% .

531. Metodele de neutralizare ale apelor reziduale din spitale sunt

Sursa – [1] pag.250, curs
a) [x] Amenagarea sistemului de canalizare locală;
b) [ ] Deversarea în bazine de apă;
c) [x] Tratarea la staţiile biologice de epurare;
d) [x] Evacuarea în sistemele de canalizare din localitate cu neutralizarea ulterioară;
e) [ ] Colectarea apelor reziduale în bazine special amenajate.

532. Corespunde normelor igienice salonul de 4 paturi cu suprafaţa 20m2 (profil

terapeutic)
Sursa – [1] pag.236, curs
a) [ ] Da;
b) [x] Nu;
c) [ ] Da, pentru spitale mari;
d) [ ] Da, pentru spitale mici;
e) [ ] Da, numai pentru spitale rurale.

533. Încăperile de internare a bolnavilor necontagioşi pot fi folosite şi pentru

externarea bolnavilor
Sursa – [11] pag.377, curs
a) [ ] Da;
b) [x] Nu;
c) [ ] Da, în spitale mici;
d) [ ] Da, în diferite zile ale săptămânii;
e) [ ] Da, în anumite secţii.

534. Volumul minim de ventilaţie a aerului pentru un bolnav în saloane va fi de

Sursa – [2] pag.248, curs
a) [ ] 37m3;
b) [ ] 7m3;
c) [ ] 90m3;
d) [x] 80 m3
;
3
e) [ ] 100m .

90
 535. Suprafaţa sectorului spitalicesc va depinde de
Sursa – [1] pag.236, curs
a) [x] Numărul de paturi;
b) [ ] Dimensiunile centrului locativ;
c) [ ] Sistemul de construcţie al spitalului;
d) [ ] Îndepărtarea de la centrul locativ;
e) [ ] Profilul spitalului.

536. Suprafaţa minimă la un pat în saloanele de profil terapeutic este

Sursa – [1] pag.236, curs
a) [ ] 4m2;
b) [ ] 5 m2
;
c) [ ] 6 m2 ;
d) [x] 7 m2
;
e) [ ] 8 m2
.
537. Care va fi multiplul schimbului de aer minim pentru sala de operaţie
Sursa – [1] pag.238, curs
a) [ ] ± 2;
b) [ ] ±2,5
c) [ ] +5–6
d) [x] +10–8
e) [ ] ±6.
538. Orientarea recomandată pentru sala de operaţii al blocului operator
Sursa – [1] pag.237, curs
a) [ ] Estică
b) [ ] Vestică
c) [ ] Sud-estică
d) [x] Nordică
e) [ ] Sud-vestică .

539. Ventilaţie şi iluminat natural optime sunt asigurate la planificarea unităţilor

de îngrijire medicală
Sursa – [1] pag.237, curs
a) [x] Cu un coridor construit unilateral;
b) [ ] Cu un coridor construit bilateral;
c) [ ] Cu două coridoare;
d) [ ] Compactă;
e) [ ] De colţ .

540. Se vor amenaja încăperi comune pentru bolnavi în unităţile de boli

contagioase cu saloane
Sursa – [1] pag.239, curs
a) [ ] Da;
91
b) [ ] Pentru un anumit număr de saloane;
c) [x] Nu;
d) [ ] Pentru bolnavi convalescenţi;
e) [ ] Pentru bolnavi cu infecţii mixte.

541. Se admit încăperi comune pentru internarea şi externarea bolnavilor din

unităţile de pediatrie şi alte unităţi
Sursa – [1] pag.234, curs
a) [ ] Se admit;
b) [ ] Se admit cu orice unitate necontagioasă;
c) [x] Nu se admit;
d) [ ] Se admit dacă permite directorul clinicii;
e) [ ] Se admit dacă permite sistemul de construcţie a spitalului.

542. Boxa completă diferă de semiboxă

Sursa – [1] pag.240, curs
a) [ ] Nu diferă;
b) [x] Are acces din exterior pentru bolnavi;
c) [ ] Are ecluză pentru personal medical;
d) [ ] Are grup sanitar;
e) [ ] Are intrare comună pentru bolnavi şi personal medical din coridor .

543. În prezenţa bolnavilor aerul poate fi dezinfectat cu

Sursa – [2] pag.248, curs
a) [x] Raze ultraviolete reflectate;
b) [ ] Raze ultraviolete directe;
c) [ ] Metoda de explozie;
d) [ ] Cu aerosoli dezinfectanţi;
e) [ ] Cu soluţii dezinfectante pulverizate.
544. Generatoare de radiaţii ultraviolete scurte cu randament sporit sunt
Sursa – [2] pag.248, curs
a) [ ] Lampa eritem uveolă;
b) [ ] Lampa de mercur şi cuarţ;
c) [x] Lampa bactericid uveolă;
d) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albă;
e) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albastră .

545. Viteza de mişcare a aerului normată pentru saloanele spitaliceşti este

Sursa –curs
a) [x] 0,1-0,15 m/s;
b) [ ] 0,2-0,25 m/s;
c) [ ] 0,3-0,35 m/s;
d) [ ] 0,4-0,45 m/s;
e) [ ] 0,5-0,6 m/s.

546. Pentru bolnavii de tireotoxicoză în saloane este optimă temperatura

Sursa – [1] pag.237, curs
a) [x] 15oC;
92
b) [ ] 20oC;
c) [ ] 22oC;
d) [ ] 24oC;
e) [ ] 25oC.
547. Pentru bolnavii de hipotireoză în saloane este optimă temperatura
Sursa – [1] pag.237, curs
a) [ ] 15oC;
b) [ ] 20oC;
c) [ ] 22oC;
d) [x] 24oC;
e) [ ] 25oC .
Temperatura aerului normată pentru sălile de operaţie, de naştere,
548.
saloanele de terapie intensivă este
Sursa – [1] pag.238-244, curs
a) [ ] 15oC;
b) [ ] 20oC;
c) [x] 22oC;
d) [ ] 24oC;
e) [ ] 25oC .
549. Întru profilaxia infecţiilor nozocomiale în maternitate parturientele febrile,
cu anamneză epidemiologică suspectă se vor caza în unităţile
Sursa – [11] pag.285, curs
a) [ ] Patologia gravidităţii;
b) [ ] Fiziologie postnatală;
c) [x] Observare;
d) [ ] În toate unităţile;
e) [ ] În blocul de naştere .
550. Unitate de structura principală a blocului spitalicesc este
Sursa – [11] pag.377, curs
a) [ ] Secţia medicală;
b) [x] Unitatea de îngrijire medicală;
c) [ ] Salonul;
d) [ ] Încăperea pentru zi a bolnavilor;
e) [ ] Sala de proceduri .
551. Planul situaţional al spitalului prezintă informaţii despre
Sursa – [2] pag.238, curs
a) [x] Amplasarea spitalului în centrul locativ;
b) [ ] Amplasarea spitalului pe terenul sectorului spitalicesc;
c) [x] Amplasarea spitalului şi a surselor de poluare a mediului conform ,,rozei vânturilor";
d) [x] Comunicările, reţetele de transport între spital şi populaţie;
e) [x] Prezenţa zonei verzi şi altor factori naturali favorabili.

552. Ce spital e mai raţional de amplasat la periferia oraşului

93
 Sursa – [1] pag.232, curs
a) [ ] Spitale mari de profil larg;
b) [x] Spitale de tuberculoză;
c) [x] Spitale de psihiatrie;
d) [ ] Maternităţi;
e) [ ] Policlinici stomatologice.
553. Ce secţii medicale se vor amplasa în blocuri separate
Sursa – [1] pag.232, curs
a) [x] Obstetrica;
b) [ ] Ginecologie;
c) [ ] Chirurgie;
d) [x] Pediatrie;
e) [ ] Terapie .
554. Încăperile semiboxei sunt
Sursa – [1] pag.234, curs
a) [ ] Antreu;
b) [x] Ecluză;
c) [x] Salon-boxă;
d) [x] Grup sanitar;
e) [ ] Coridor.
555. În secţiile de boli contagioase ventilaţia va fi
Sursa – [1] pag.238, curs
a) [ ] Artificială de refulare;
b) [ ] Refulare-aspiraţie cu predominarea refulării;
c) [x] Refulare-aspiraţie cu predominarea aspiraţiei;
d) [x] Naturală;
e) [ ] Poate fi diferită .

556. Măsuri sanitar-tehnice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt

Sursa – [11] pag.380, curs
a) [ ] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;
b) [ ] Depistarea purtătorilor de germeni;
c) [x] Ventilaţia artificială eficace;
d) [x] Condiţionarea aerului;
e) [ ] Educaţia igienică .

557. Amplasarea compactă a unităţilor de îngrijire medicală, modernizarea

secţiilor curativ-diagnostice, dirijarea efectivă a procesului de muncă a
lucrătorilor medicali sunt asigurate la sistema de construcţie
Sursa – [1] pag.231, curs
a) [x] Centralizată;
b) [ ] Decentralizată;
c) [x] Bloc-centralizată;

94
d) [ ] Liberă;
e) [ ] Mixtă .
558. Pentru care secţii medicale se vor amenaja încăperi separate de primirea şi
examinarea bolnavilor
Sursa – [1] pag.234, curs
a) [x] Pediatrie;
b) [x] Obstetrică;
c) [ ] Chirurgie;
d) [ ] Terapie;
e) [x] Contagioase.

559. Încăperile unităţilor de îngrijire medicală care necesită iluminare naturală

sunt
Sursa – [1] pag.237, curs
a) [x] Saloanele;
b) [x] Sălile de proceduri;
c) [x] Camerele de zi pentru bolnavi;
d) [ ] Grupurile sanitare;
e) [ ] Coridoarele .
560. Unde se va face prelucrarea sanitară a bolnavilor internaţi în secţiile de
boli contagioase
Sursa – [1] pag.240, curs
a) [x] În boxa de internare – examinare;
b) [x] În boxa pentru infecţia respectivă;
c) [ ] În secţia de internare a spitalului;
d) [ ] Nu se va face prelucrare sanitară;
e) [ ] În blocul sanitar liber a oricărei unităţi contagioase .
561. Măsuri de arhitectură şi planificare în profilaxia infecţiilor nozocomiale
sunt
Sursa – [11] pag.380, curs
a) [x] Zonarea funcţională a terenului spitalicesc;
b) [x] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală;
c) [x] Zonarea unităţilor de îngrijire medicală;
d) [ ] Ventilaţia artificială a saloanelor;
e) [ ] Dezinfecţia aerului în saloane.

562. Planul general al spitalului prezintă informaţii despre

Sursa – [2] pag.238, curs
a) [ ] Amplasarea spitalului în centrul locativ;
b) [x] Amplasarea complexului spitalicesc pe terenul spitalului;
c) [x] Zonele funcţionale ale terenului spitalicesc;
d) [x] Accesurile pe terenul spitalicesc;
e) [x] Densitatea de construcţie a sectorului.

95
 563. Care sunt cerinţele către planificarea sectorului spitalicesc
Sursa – [1] pag.232, curs
a) [x] Zonarea funcţională a terenului;
b) [ ] Prezenţa unei căi de acces pe teren;
c) [x] Suprafaţa suficientă a terenului;
d) [x] Densitatea de construcţie nu va depăşi 15%;
e) [x] Zona verde nu fa fi mai mică de 60%.

564. Măsuri de dezinfecţie şi sterilizare în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt

Sursa – [1] pag.380, curs
a) [ ] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală;
b) [ ] Depistarea purtărilor de germeni;
c) [x] Tratare cu raze ultraviolete a aerului în încăperile spitaliceşti;
d) [x] Folosirea substanţelor chimice bactericide pentru tratarea suprafeţelor;
e) [ ] Educaţia sanitară .

565. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară preventivă a spitalelor

Sursa –curs
a) [ ] Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra duratei de cazare;
b) [ ] Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul medical;
c) [x] Va lua parte la expertiza proiectului de spital;
d) [x] Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului;
e) [x] Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului .

566. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară curentă a spitalelor

Sursa –curs
a) [x] Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra duratei de cazare;
b) [x] Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul medical;
c) [ ] Va lua parte la expertiza proiectului de spital;
d) [ ] Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului;
e) [ ] Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului.

567. Volumul necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon se va determina

după
Sursa – [2] pag248, curs
a) [x] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul atmosferic;
b) [ ] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul încăperilor de locuit;
c) [ ] CMA a amoniacului în aerul locului de muncă;
d) [ ] CMA a benzenului în aerul locului de muncă;
e) [x] CMA a diferitor poluanţi ai aerului pentru aerul atmosferic .

568. Volumul necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon nu se determină

după
Sursa – [2] pag.248, curs
a) [ ] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul atmosferic;

96
b) [x] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul încăperilor de locuit;
c) [x] CMA a amoniacului în aerul locului de muncă;
d) [x] CMA a benzenului în aerul locului de muncă;
e) [ ] CMA a diferitor poluanţi ai aerului pentru aerul atmosferic.

569. Măsuri sanitar-antiepidemice în profilaxia infecţiilor intraspitaliceşti sunt

Sursa – [11] pag.380, curs
a) [ ] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;
b) [x] Depistarea purtătorilor de germeni;
c) [ ] Ventilaţia artificială eficace;
d) [ ] Condiţionarea aerului;
e) [x] Educaţia igienică.

570. Nu sunt măsuri sanitar-tehnice de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti

Sursa – [11] pag.380, curs
a) [x] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;
b) [x] Depistarea purtătorilor de germeni;
c) [ ] Ventilaţia artificială eficace;
d) [ ] Condiţionarea aerului;
e) [x] Educaţia igienică.

571. Nu sunt măsuri de arhitectură şi planificare în profilaxia infecţiilor

intraspitaliceşti
Sursa – [11] pag.380, curs
a) [ ] Zonarea funcţională a terenului spitalicesc;
b) [ ] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală;
c) [ ] Zonarea unităţilor de îngrijire medicală;
d) [x] Ventilaţia artificială a saloanelor;
e) [x] Dezinfecţia aerului în saloane .

572. Nu sunt măsuri sanitar-antiepidemice în profilaxia infecţiilor

intraspitaliceşti
Sursa – [11] pag.380, curs
a) [x] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;
b) [ ] Depistarea purtătorilor de germeni;
c) [x] Ventilaţia artificială eficace;
d) [x] Condiţionarea aerului;
e) [ ] Educaţia igienică.

573. Factorii ce determină crearea condiţiilor igienice în spital sunt

Sursa – [1] pag.237, curs
a) [x] Amplasarea instituţiei curative în localitate;
b) [x] Sectorul de construcţie şi sistematizarea lui;
c) [x] Sistematizarea şi amenajarea fiecărei unităţi de îngrijire medicală;
d) [x] Salubrizarea sanitar-tehnică a instituţiei;
e) [ ] Profilul spitalului.
97
 574. Microclimatul din încăperile spitaliceşti e normat în funcţie de
Sursa – [1] pag.385, curs
a) [x] Particularităţile procesului de termoreglare la patologia dată;
b) [x] Patologie;
c) [x] Destinaţia încăperii;
d) [ ] Căile de termoliză;
e) [ ] Sistemul de încălzire în saloane.

575. Particularităţi ale serviciului de internare în maternităţi sunt

Sursa – [1] pag.385, curs
a) [x] Prezenţa filtrului;
b) [x] Prezenţa a 2 încăperi de examinare;
c) [ ] Prezenţa a unei încăperi de examinare;
d) [ ] Internare centralizată pentru toate unităţile de obstetrică;
e) [ ] Internare centralizată pentru unităţile de obstetrică şi ginecologie.

576. În componenţa maternităţii vor fi unităţile

Sursa –curs
a) [x] Fiziologie postnatală;
b) [x] Patologie a gravidităţii;
c) [x] De observare;
d) [x] Blocul de naştere;
e) [ ] Fiziologie prenatală.

577. Direcţiile principale de construcţie a spitalelor contemporane

Sursa –curs
a) [x] Centralizarea serviciilor de diagnostic, auxiliare în limitele instituţiei curative;
b) [ ] Decentralizarea serviciilor de diagnostic, auxiliare în limitele localităţii;
c) [x] Asigurarea unei structuri mobile a complexului spitalicesc;
d) [x] Organizarea centrelor medicale de profil;
e) [x] Crearea complexelor spitaliceşti.

578. Sistemele de construcţie a spitalelor sunt

Sursa – [1] pag.231, curs
a) [x] Decentralizate;
b) [x] Centralizate;
c) [x] Mixte;
d) [x] Bloc-centralizate;
e) [ ] Centre de diagnostic.

579. Necesitatea asigurării condiţiilor igienice în spitale

Sursa – [1] pag230, curs
a) [x] Pentru crearea regimului curativ-protectoriu;
b) [ ] Pentru crearea unui regim stimulator, de călire;
c) [x] Pentru profilaxia infecţiilor nozocomiale;

98
d) [x] Pentru educaţia igienică a populaţiei;
e) [x] Pentru grăbirea procesului de tratament.

580. Măsuri nespecifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt

Sursa – [11] pag. 380, curs
a) [ ] Imunizarea activă a populaţiei;
b) [x] De arhitectură şi planificare;
c) [x] De dezinfecţie şi sterilizare;
d) [x] Sanitar-tehnice;
e) [x] Sanitar-antiepidemice.

581. Pentru încăperile instituţiilor curative sunt normaţi factorii de microclimat

Sursa – [1] pag.237, curs
a) [x] Temperatura aerului;
b) [ ] Radiaţiile calorice;
c) [x] Umiditatea relativă a aerului;
d) [ ] Umiditatea absolută a aerului;
e) [x] Viteza de mişcare a aerului.

582. Indicatori de poluare a aerului din instituţiile curative sunt

Sursa – [2] pag.247, curs
a) [x] Proprietăţile fizice ale aerului;
b) [x] Cantitatea de CO2;
c) [ ] Cantitatea de N2 ;
d) [x] Numărul total de germeni;
e) [x] Numărul de aeroioni uşori .

583. Sistematizarea secţiei de internare trebuie să

Sursa – [1] pa.g234, curs
a) [x] Excludă posibilitatea apariţiei infecţiilor intraspitaliceşti;
b) [x] Asigure principiul de flux în funcţionare;
c) [ ] Să fie numai centralizată;
d) [ ] Să fie numai decentralizată;
e) [x] Să corespundă specificului spitalului.

584. Măsuri nespecifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale nu sunt

Sursa – [11] pag.380, curs
a) [ ] De arhitectură şi planificare;
b) [ ] Sanitar-tehnice;
c) [x] De imunizare activă;
d) [x] De imunizare pasivă;
e) [ ] De dezinfecţie şi sterilizare.

585. Măsuri specifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt

Sursa – [11] pag.380, curs
a) [ ] Sanitar antiepidemice;

99
b) [ ] De dezinfecţie şi sterilizare;
c) [ ] Sanitar-tehnice;
d) [x] De imunizare activă;
e) [x] De imunizare pasivă.

586. Măsuri specifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale nu sunt

Sursa – [11] pag.380, curs
a) [ ] De imunizare după plan;
b) [ ] De imunizare urgentă;
c) [x] De dezinfecţie şi sterilizare;
d) [x] De arhitectură şi planificare;
e) [x] Sanitar-tehnice .

INFECŢIILE NOZOCOMIALE
587. Sub noţiunea de infecţii nozocomiale se subînţeleg:
Sursa – curs
a) [x] Toate maladiile contractate în cadrul spitalului, cauzate de microorganisme, clinic sau
microbiologic recunoscute;
b) [ ] Toate maladiile infecţioase suportate de bolnav în spital;
c) [ ] Toate maladiile neinfecţioase suportate de bolnav în spital;
d) [ ] Toate maladiile cauzate de microorganisme suportate de bolnav în copilărie;
e) [ ] Toate maladiile somatice cronice suportate de bolnav.
588. Infecţiile intraspitaliceşti apar în rezultatul:
Sursa – curs
a) [x] Scăderii reactivităţii;
b) [x] Acumulării şi circulaţiei germenilor patogeni;
c) [x] Selecţiei germenilor foarte virulenţi şi rezistenţi la antibiotice;
d) [x] Eventualităţii sporite de contractare şi infectare;
e) [ ] Acţiunii factorilor microclimatici.
589. Cauzele apariţiei infecţiilor nozocomiale:
Sursa – curs
a) [x] Creşterea contingentul de risc;
b) [x] Alergizarea populaţiei;
c) [x] Întrebuinţarea iraţională a antibioticelor;
d) [x] Încălcarea regulilor sanitaro-igienice;
e) [ ] Profilaxia specifică.
590. Deficienţele combaterii infecţiilor nozocomiale:
Sursa – curs
a) [x] Circulaţia vastă a germenilor în mediul spitalicesc;
b) [x] Multitudinea căilor de transmitere;
c) [x] Receptivitatea sporită a bolnavilor;
d) [x] Persistenţa crescută a germenilor la factorii de mediu;
e) [ ] Profilaxia specifică efectivă.
591. Surse ale infecţiilor intraspitaliceşti pot fi:

100
 Sursa – curs
a) [x] Bolnavii infectaţi, care au fost internaţi în perioada de incubare;
b) [x] Bolnavii cu infecţii mixte;
c) [x] Purtători de germeni patogeni;
d) [x] Vizitatorii bolnavilor;
e) [ ] Bolnavii, care au respectat termenul de carantină.
592. După locul apariţiei infecţiile intraspitaliceşti pot fi:
Sursa – curs
a) [x] În ambulator;
b) [x] Infecţii care apar în rezultatul intervenţiilor cu scop de profilaxie;
c) [x] Infecţii spitaliceşti propriu-zise;
d) [ ] Infecţii extraspitaliceşti;
e) [ ] Infecţii în condiţii de casă.

593. După etiologie infecţiile intraspitaliceşti se împart:

Sursa – curs
a) [x] Boli transmisibile contractate în spital, determinate de obicei de germeni patogeni;
b) [x] Infecţii cauzate de „germeni condiţionat patogeni”;
c) [x] Infecţii cauzate de „oportunişti”;
d) [ ] Infecţii cauzate de macroorganisme;
e) [ ] Maladii somatice.

594. După componenţa microflorei infecţiile nozocomiale se împart în:

Sursa – curs
a) [x] Monoinfecţie;
b) [x] Poliinnfecţie;
c) [x] Superinfecţie;
d) [ ] Autoinfecţie;
e) [ ] Exoinfecţie.

595. Se disting infecţii nozocomiale cu calea de transmitere :

Sursa – curs
a) [x] Aeroportată;
b) [x] Manuportată;
c) [x] Prin implantare;
d) [ ] Colaterală;
e) [ ] Unilaterală.
596. Particularităţile „microflorei contemporane” sânt:
Sursa – curs
a) [x] Instabilitate;
b) [x] Invazivitate;
c) [x] Acţiune toxică;
d) [x] Acţiune alergică;
e) [ ] Acţiune mutagenă.

101
 597. Măsurile de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti sânt efectuate în
următoarele direcţii:
Sursa – curs
a) [x] Crearea unui regim antimicrobian;
b) [x] Sporirea rezistenţei organismului;
c) [x] Optimizarea factorilor de mediu;
d) [ ] Aprovizionarea cu utilaje medicale;
e) [ ] Dirijarea răspândirii infecţiei.

598. Eficacitatea măsurilor de profilaxie a infecţiilor nozocomiale depinde de:

Sursa – curs
a) [x] Planificarea şi utilizarea unităţilor de îngrijire medicală;
b) [x] Organizarea lucrului;
c) [x] Comportamentul personalului, cunoştinţele şi deprinderile lor igienice;
d) [ ] Regimul de muncă al personalului;
e) [ ] Numărul unităţilor de îngrijire medicală.

599. Clasificarea deşeurilor medicale solide pe categorii:

Sursa – curs
a) [x] Periculoase;
b) [x] Nepericuloase;
c) [ ] Lichide;
d) [ ] Semilichide;
e) [ ] Comune.

600. Etapele gestionării deşeurilor solide periculoase:

Sursa – curs
a) [x] Colectarea şi trierea;
b) [x] Ambalarea;
c) [x] Depozitarea temporară;
d) [x] Transportarea şi neutralizarea;
e) [ ] Reciclarea.

601. Îndepărtarea apelor reziduale din unităţile de îngrijire medicală se

efectuează:
Sursa – curs
a) [x] Prin reţeaua de canalizare generală;
b) [x] Prin instalaţii locale;
c) [ ] Manual;
d) [ ] Selectiv;
e) [ ] Nu se îndepărtează.

602. Îndepărtarea apelor reziduale din secţiile contagioase se efectuează prin:

Sursa – curs
a) [ ] Reţeaua de canalizare generală;

102
b) [ ] Instalaţii locale;
c) [x] Dezinfecţia locală;
d) [x] Dezinfectarea şi înlăturarea apelor reziduale;
e) [ ] Nu se îndepărtează.

603. Caracteristic pentru infecţiile nozocomiale este:

Sursa – curs
a) [ ] Au tendinţă de micşorare în lume;
b) [x] Îngreunează decurgerea bolii;
c) [x] Măresc perioada de tratament;
d) [x] Măresc mortalitatea;
e) [x] Măresc costul legat de îngrijiri, alimentare, preparate medicamentoase.

ICA
604. După unul şi acelaşi număr de masă şi scaun pot fi amplasaţi elevi cu
diferenţa de înălţime
Sursa – [1] pag.226, curs
a) [ ] 1 cm;
b) [ ] 5 cm;
c) [ ] 10 cm;
d) [x] 15 cm;
e) [ ] 20 cm.

605. Indici fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice sunt

Sursa –curs
a) [ ] Talia;
b) [ ] Greutatea;
c) [x] Capacitatea vitală a plămânilor;
d) [ ] Starea tegumentelor şi mucoaselor;
e) [ ] Perimetrul cutiei toracice .

Dezvoltarea fizică a copiilor se apreciază conform următoarelor metode cu

606.
excepţia uneia
Sursa –curs
a) [ ] Deviere de la sigma;
b) [ ] Scară de regresie;
c) [ ] Complexă;

103
d) [x] Greutatea corpului;
e) [ ] Scara de centile.

607. La grupa a cincea de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care

Sursa – [2] pag.347, curs
a) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie;
b) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;
c) [ ] Cazurile de acutizare a bolilor cronice sunt rare;
d) [x] Suferă de boli cronice în perioada de decompensaţie;
e) [ ] Nu suferă de boli cronice .

608. Suprafaţa sălii de clasă recomandată pentru un elev al clasei II - IV

Sursa – [15] pag.291, curs
2
a) [x] Nu mai puţin de 1,5m ;
b) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2
;
c) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2
;
d) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2
;
e) [ ] 3 – 4 m2
.
609. Principiul de bază al sistematizării şi funcţionării instituţiilor preşcolare
Sursa – [1] pag.221, curs
a) [ ] De separare individuală;
b) [x] De separare pe grupe de vârstă;
c) [ ] De separare pe grupe de aptitudini;
d) [ ] De separare pe grupe de sănătate;
e) [ ] De separare după sex.
610. Pentru câte grupe de înălţime este prevăzută mobila şcolară
Sursa – [2] pag.352, curs
a) [ ] Trei;
b) [ ] Cinci;
c) [x] Şase;
d) [ ] Patru;
e) [ ] Şapte.

611. Orientarea optimă a sălilor de clasă

Sursa – [3] pag.280, curs
a) [ ] Nord, nord-est;
b) [ ] Nord;
c) [x] Sud, sud-est;
d) [ ] Est;
e) [ ] Nord-vest.

612. Standardele în vigoare prevăd pentru copii din instituţiile antipreşcolare şi

preşcolare mese şi scaune de
Sursa – [15] pag.345, curs

104
a) [ ] 2 grupe;
b) [ ] 3 grupe;
c) [ ] 4 grupe;
d) [x] 5 grupe;
e) [ ] 6 grupe.

613. Vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor poate fi determinată prin

metoda
Sursa –curs
a) [ ] Scara de centile;
b) [ ] Deviere de la sigmă;
c) [ ] Scara de regresie;
d) [ ] Reprezentarea grafică a profilului dezvoltării fizice;
e) [x] Complexă .

614. Exigenţe igienice faţă de mobilierul şcolar

Sursa – [1] pag.224, curs
a) [x] Să corespundă particularităţilor anatomo - fiziologice de vârstă;
b) [ ] Să corespundă vârstei elevului;
c) [x] Să fie uşor de curăţat şi spălat;
d) [x] Va avea suprafaţa netedă şi colţuri rotunjite ;
e) [ ] Să corespundă clasei elevului .

615. Condiţii favorizante apariţiei miopiei la elevi

Sursa – [3] pag.279, curs
a) [x] Iluminat insuficient ca intensitate al locului de muncă;
b) [x] Iluminat neuniform;
c) [x] Poziţie incorectă la masă;
d) [x] Regim de lucru incorect;
e) [ ] Fluxul de lumină din stânga.
616. Scopul controlurilor medicale periodice a copiilor
Sursa –curs
a) [x] Determinarea gradului de dezvoltare fizică;
b) [x] Determinarea grupului de educaţie fizică;
c) [x] Determinarea grupului de sănătate;
d) [ ] Educaţie sexuală;
e) [ ] Consultaţie profesională .

617. La repartizarea copiilor şi adolescenţilor în grupe de educaţie fizică se va

ţine cont de criteriile
Sursa – [1] pag.212, curs
a) [x] Starea de sănătate;
b) [x] Gradul dezvoltării fizice;
c) [x] Gradul de pregătire fizică;
d) [ ] Gradul de dezvoltare sexuală;
e) [x] Starea funcţională a sistemului cardiovascular.
105
 618. La grupa a treia de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care
Sursa – [17] pag.73, curs
a) [ ] Nu suferă de boli cronice;
b) [x] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;
c) [x] Bolile cronice se acutizează rar;
d) [x] Au patologii congenitale compensate;
e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie.

619. Indici fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice a copiilor nu sunt

Sursa –curs
a) [ ] Capacitatea vitală a plămânilor;
b) [x] Circumferinţa cutiei toracice;
c) [x] Greutatea corpului;
d) [x] Înălţimea;
e) [x] Forma picioarelor.

620. Indicii somatoscopici de dezvoltare fizică sunt

Sursa –curs
a) [ ] Înălţimea;
b) [x] Starea tegumentelor şi mucoaselor;
c) [x] Gradul de maturizare sexuală;
d) [x] Starea aparatului locomotor;
e) [ ] Perimetrul cutiei toracice.
621. Metode de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor sunt
Sursa –curs
a) [x] Deviere de la sigmă;
b) [x] Scară de regresie;
c) [x] Complexă;
d) [ ] Retrospectivă;
e) [x] Scara de centile.
622. La grupa a doua de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care
Sursa – [17] pag.73, curs
a) [x] Nu suferă de boli cronice;
b) [ ] Nu suferă de boli acute;
c) [x] Deseori sunt bolnavi în timpul anului (4 şi mai multe ori);
d) [x] Posedă diferite dereglări morfofuncţionale;
e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie .

623. La grupa a patra de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care

Sursa – [17] pag.73, curs
a) [ ] Nu suferă de boli cronice;
b) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;
c) [x] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie;
d) [x] Au o perioadă îndelungată de convalescenţa după îmbolnăviri;
e) [ ] Nu suferă de boli acute.

106
 624. Dereglările ţinutei la elevi pot fi cauzate de
Sursa – [1] pag.225, curs
a) [ ] Mobilierul nu corespunde vârstei elevului;
b) [x] Mobilierul nu corespunde înălţimii elevului;
c) [x] Poziţia incorectă a corpului în bancă;
d) [x] Purtarea incorectă a ghiozdanului;
e) [ ] Regimul zilei incorect.

625. Cerinţe igienice către masa şi scaunul şcolar

Sursa – [1] pag.225, curs
a) [ ] Corespund clasei elevului;
b) [ ] Corespund vârstei elevului;
c) [x] Corespund înălţimii elevului;
d) [ ] Au distanţa scaunului pozitivă;
e) [x] Au distanţa scaunului negativă .

626. Indici somatometrici de studiere a dezvoltării fizice a copiilor şi

adolescenţilor nu sunt
Sursa –curs
a) [ ] Înălţimea;
b) [ ] Greutatea corporală;
c) [x] Rezistenţa la efort;
d) [x] Capacitatea vitală a plămânilor;
e) [ ] Perimetrul cutiei toracice.

627. Gradul de proporţionalitate al dezvoltării fizice poate fi determinat după

metoda
Sursa –curs
a) [ ] Deviere de la sigma;
b) [x] Scară de regresii;
c) [ ] Scară de centile;
d) [ ] Graficul profilului dezvoltării fizice;
e) [x] Complexă .

628. Afecţiuni caracteristice copiilor de vârstă şcolară

Sursa –curs
a) [ ] Strabism;
b) [ ] Nefropatie;
c) [x] Miopie;
d) [x] Scolioză;
e) [ ] Daltonism .

629. Măsuri de profilaxie a miopiei la elevi

Sursa –curs
a) [x] Iluminare artificială generală raţională;
107
b) [x] Amplasarea corectă a elevilor în clasă;
c) [x] Corespunderea mobilierului şcolar înălţimii elevului;
d) [ ] Folosirea corpurilor de iluminat cu lumină directă;
e) [x] Sistematizarea raţională a sălii de clasă .

630. La prima grupă de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care

Sursa – [17] pag.73, curs
a) [x] Nu suferă de boli cronice;
b) [ ] Nu suferă de boli acute;
c) [x] Suferă rar de boli acute;
d) [x] Au o dezvoltare fizică şi neuropsihică normală;
e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie.

631. În aprecierea stării de sănătate a colectivelor de copii pot fi utilizaţi indicii

Sursa – [158] pag.75, curs
a) [x] Demografici;
b) [x] Morbiditatea;
c) [x] Dezvoltarea fizică;
d) [x] Invaliditatea;
e) [ ] Rezistenţa organismului la factori nocivi.
632. Efortul static al elevului sporeşte când
Sursa – [1] pag.225, curs
a) [x] Distanţa scaunului este nulă;
b) [ ] Distanţa scaunului este – 3-5 cm;
c) [x] Distanţa scaunului este + 5 cm;
d) [x] Distanţa scaunului este +10 cm;
e) [x] Distanţa scaunului este +15.
633. Legităţile creşterii şi dezvoltării copiilor şi adolescenţilor sunt
Sursa – [15] pag.31, curs
a) [ ] Creşterea şi dezvoltarea se desfăşoară uniform în diverse perioade de vârstă;
b) [x] Cu cât e mai mic copilul, cu atât mai intense sunt procesele de creştere şi dezvoltare;
c) [x] Fiecărei perioade de vârstă îi sunt caracteristice anumite particularităţi
morfofuncţionale;
d) [x] Creşterea morfofuncţională diferă în raport cu sexul;
e) [x] Dezvoltarea organismului e influenţată de factorii exogeni şi endogeni.
634. Sunt corecte enunţurile pentru caracteristica dezvoltării fizice
Sursa – [1] pag.206, curs
a) [x] Dezvoltarea fizică este un complex de indici morfofuncţionali ai organismului ce
determină procesul de creştere;
b) [ ] Dezvoltarea fizică este un ansamblu al fenomenului de sporire a dimensiunilor şi masei
corpului;
c) [ ] Dezvoltarea fizică se manifestă prin capacităţi funcţionale al organismului;
d) [x] Nivelul dezvoltării fizice în mare măsură depinde de starea sănătăţii copilului;
e) [x] Nivelul dezvoltării fizice este influenţat de alimentaţia copilului.

108
 635. Pentru studierea dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor sunt folosiţi
indicii
Sursa – [1] pag.205, curs
a) [x] Somatoscopici;
b) [x] Somatometrici;
c) [x] Fiziometrici;
d) [ ] Complexi;
e) [ ] Selectivi.
636. Vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor se determină după indicii
Sursa – [1] pag.208, curs
a) [x] Înălţimea şi adaosul ei anual;
b) [ ] Masa corpului;
c) [x] Osificarea mâinii;
d) [x] Numărul dinţilor permanenţi;
e) [x] Caracterele sexuale secundare.
637. La alcătuirea regimului zilei elevului se va ţine cont de
Sursa –curs
a) [x] Bioritmul de funcţionare a organismului;
b) [x] Particularităţile sistemului nervos central;
c) [ ] Dezvoltarea fizică;
d) [ ] Alimentaţie;
e) [ ] Deprinderea copiilor.
638. "Maturizarea şcolară" se apreciază după
Sursa – [11] pag.452, curs
a) [x] Vârsta biologică;
b) [x] Nivelul dezvoltării fizice;
c) [x] Starea sănătăţii;
d) [x] Nivelul de funcţionare a organelor şi sistemelor;
e) [ ] Dezvoltarea retardată şi neuniformă a sistemelor organismului.

639. Principiile de elaborare a regimului zilei elevului sunt

Sursa – [1] pag.209, curs
a) [x] Activitatea copilului va satisface cerinţele lui vegetative (somnul, activităţi,
alimentaţia etc.);
b) [x] Durata activităţilor va depinde de vârstă;
c) [ ] Durata activităţilor nu va depinde de vârstă;
d) [x] Unele activităţi din regimul zilei vor crea o anumită încordare a organelor şi
sistemelor;
e) [ ] Activităţile din regimul zilei nu vor condiţiona încordarea organelor şi sistemelor.
640. Tipurile de regimuri în educaţia copiilor sunt
Sursa – [1] pag.209, curs
a) [x] Protector;
b) [x] Istovitor (extenuant);
c) [x] Stimulator, de antrenament;
d) [ ] Uniform;
109
e) [ ] Excitant .

641. Regimul protector în activitatea copilului presupune

Sursa – [1] pag.209, curs
a) [x] Activitatea copilului nu corespunde posibilităţilor lui adaptive;
b) [x] Organismul copilului este scutit de eforturi şi solicitări;
c) [x] Rămânerea în urmă în dezvoltarea fizică şi neuropsihică, morbiditatea crescută;
d) [ ] Creşterea capacităţii de muncă;
e) [ ] Fortificarea sănătăţii.

642. Regimul extenuant în activitatea copilului presupune

Sursa – [1] pag.209, curs
a) [x] Asupra copilului revine o cantitate mare de excitanţi de intensitate mare;
b) [x] Sunt suprasolicitate posibilităţile adaptive ale organelor şi sistemelor;
c) [x] Apariţia epuizării treptate;
d) [x] Apariţia modificărilor patologice;
e) [ ] Creşterea capacităţii de muncă.

643. Regimul stimulator în activitatea copilului presupune

Sursa – [1] pag.209, curs
a) [x] Asupra copilului acţionează excitanţi ce cresc treptat şi succesiv după intensitate;
b) [x] Restructurarea treptată şi permanentă a organismului;
c) [ ] Apariţia modificărilor patologice;
d) [x] Creşterea capacităţii de muncă;
e) [x] Fortificare sănătăţii.

644. Modificările cauzate de hipodinamia copiilor şi adolescenţilor

Sursa – [1] pag.210, curs
a) [x] Scăderea rezistenţei organismului;
b) [x] Creşterea morbidităţii;
c) [ ] Sporirea capacităţii fizice;
d) [ ] Restabilirea rapidă după eforturi fizice;
e) [x] Creşterea greutăţii corporale.

645. Modificări cauzate de hiperdinamia sporită a copiilor şi adolescenţilor

Sursa – [1] pag.210, curs
a) [x] Inhibarea funcţiilor neantrenate în activităţi;
b) [ ] Dezvoltare fizică armonioasă;
c) [x] Dezvoltare fizică nearmonioasă;
d) [ ] Accelerarea dezvoltării sexuale;
e) [x] Retardarea dezvoltării sexuale .

646. Grupurile de educaţie fizică a elevilor

Sursa – [2] pag.350, curs
a) [ ] De antrenament;
b) [x] Pregătitor;
c) [x] De bază;
110
d) [ ] De rezervă;
e) [x] Special.

647. În grupul pregătitor de educaţie fizică se vor repartiza elevii

Sursa – [2] pag.350, curs
a) [ ] Sănătoşi;
b) [x] Care au devieri neînsemnate ale stării de sănătate;
c) [x] Din grupul trei de sănătate;
d) [ ] Din grupul patru de sănătate;
e) [x] Care nu au o pregătire fizică suficientă .

648. În grupul de bază pentru educaţie fizică se vor repartiza elevii

Sursa – [2] pag.350, curs
a) [x] Sănătoşi;
b) [x] Din grupul unu de sănătate;
c) [x] Din grupul doi de sănătate;
d) [ ] Din grupul trei de sănătate;
e) [x] Care au o pregătire fizică suficientă.

649. În grupul special de educaţie fizică se vor repartiza elevii

Sursa – [2] pag.350, curs
a) [ ] Din grupul doi de sănătate;
b) [ ] Din grupul trei de sănătate;
c) [x] Din grupul patru de sănătate;
d) [x] Din grupul cinci de sănătate;
e) [ ] Sănătoşi.

650. Studiul stării sănătăţii copiilor şi adolescenţilor include

Sursa –curs
a) [x] Evidenţa bolilor cronice;
b) [x] Determinarea stării funcţionale a organelor şi sistemelor;
c) [x] Studierea nivelului şi caracterului de dezvoltare morfologică, funcţională şi psihică;
d) [x] Studierea morbidităţii curente;
e) [ ] Determinarea sarcinii didactice.

651. Dezvoltarea fizică nu se studiază după

Sursa –curs
a) [ ] Indici somatometrici;
b) [ ] Indici somatoscopici;
c) [ ] Indici fiziometrici;
d) [x] Rezistenţa organismului la factori nefavorabili de mediu;
e) [x] Anamneza morbidităţii.

652. Noţiunea de "acceleraţie" în dezvoltarea copiilor include

Sursa – [1] pag.208, curs
a) [x] Anticiparea termenilor de creştere a copiilor;

111
b) [x] Grăbirea proceselor de creştere şi dezvoltare;
c) [x] Procesele de creştere şi dezvoltare se termină mai devreme;
d) [ ] Dezvoltare mentală şi psihică mai timpurie;
e) [ ] Depăşirea absolută a indicilor de creştere şi dezvoltarea pentru adulţi.

653. Importanţa instruirii prin muncă a copiilor şi adolescenţilor

Sursa – [1] pag.217, curs
a) [x] Contribuie la dezvoltarea multilaterală şi armonioasă;
b) [x] Contribuie asanarea copiilor în grădiniţe şi şcoli;
c) [x] Apar legături corticale noi şi se întăresc cele vechi;
d) [x] Se îmbunătăţeşte coordonarea mişcărilor;
e) [ ] Nu influenţează capacitatea muncii intelectuale .

654. Factorii endogeni care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi

adolescenţilor:
Sursa -curs
a) [x] utilizarea antibioticilor de către femeiele însărcinate;
b) [x] deficienţe morfologiceale uterului la femeia însărcinată;
c) [ ] profesiograma femeilor însărcinate;
d) [x] vârsta mamei şi numărul de naşteri anterioare;
e) [x] boli infecţioase suportate în perioada sarcinii.

655. Dezvoltarea individuală a copilului depinde de următorii factori endogeni:

Sursa- curs
a) [x] endocrini;
b) [x] metabolici;
c) [ ] alimentari;
d) [ ] ai mediului de trai;
e) [x] genetici.

656. Factorii exogeni naturali care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor:

Sursa- curs
a) [ ] vârsta copilului;
b) [x] condiţiile de habitat;
c) [x] activitatea copilului;
d) [x] clima şi mediul geografic;
e) [x] alimentaţia.

657. Factorii exogeni economico-sociali care influenţează dezvoltarea fizică a

copiilor:
Sursa- curs
a) [x] profesia părinţilor;
b) [x] asigurarea materială a familiei;
c) [x] nivelul de instruire şcolară şi educativă;
d) [ ] greutatea corporală;
e) [x] calitatea îngrijirii copilului.
112
 658. Acţiunea factorilor exogeni asupra organismului copilului depinde de:
Sursa -curs
a) [ ] gradul de accelerare;
b) [x] vârsta copilului;
c) [ ] vârsta mamei;
d) [x] intensitatea şi durata acţiunii factorului;
e) [x] grupa de sănătate.

659. Factorii care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor

sunt:
Sursa -curs
a) [x] exogeni naturali;
b) [ ] maturizarea şcolară;
c) [x] particularităţi individuale ale copiilor;
d) [x] exogeni economico-sociali;
e) [x] endogeni materni.

Igiena militară
660. Aprovizionarea cu apă la amplasarea oştirilor în condiţii de campanie se
efectuează
Sursa – [2] pag.184, curs
a) [ ] Din fântâni arteziene;
b) [ ] Din bazine de suprafaţă;
c) [x] De la punctul de aprovizionare cu apă;
d) [x] De la punctul de distribuire a apei;
e) [ ] Din fântâni tubulare.

661. Dezinfecţia apei în condiţii de campanie se face prin

Sursa – [5] pag.205, curs
a) [x] Hiperclorinare;
b) [ ] Coagulare;
c) [ ] Desalinizare;
d) [ ] Filtrat;
e) [ ] Ozonare.

113
 662. Necesitatea minimă de apă în condiţii de campanie pentru 1 militar în 24
ore
Sursa – [2] pag.161, curs
a) [ ] 500ml – 1 l;
b) [ ] 1.0 – 1,5 l;
c) [x] 1.5 – 3,0 1;
d) [ ] 3.0 – 5,0 1;
e) [ ] 5-7 l.
663. Conţinutul clorului rezidual în condiţii de campanie este
Sursa – [2] pag.201, curs
a) [ ] 0,1- 0,2mg.1;
b) [ ] 0,3- 0,5mg.1;
c) [x] 0,8 – 1,2mg.1;
d) [ ] 2 -3mg.1;
e) [ ] 3-4 mg/l.

664. Factorii specifici ce pot acţiona la staţiile de radiolocaţie sunt

Sursa – [7] pag.46, curs
a) [x] Unde electromagnetice suprafrecvente;
b) [ ] Zgomot;
c) [ ] Vibraţii;
d) [ ] Radiaţii ionizante;
e) [ ] Temperaturi înalte.

665. Dezinfecţia apei din rezervele individuale în condiţii de campanie

Sursa – [5] pag.214, curs
a) [x] Fierbere;
b) [ ] Ozonare;
c) [x] Tratare cu permanganat de potasiu;
d) [x] Tratare cu pantocid;
e) [x] Tratare cu peroxid de hidrogen.

666. Mijloace tehnice unitare pentru condiţionarea apei sunt

Sursa – [5] pag.209, curs
a) [ ] Filtrul lent;
b) [ ] Filtrul rapid;
c) [x] Filtrul de cărbune şi ţesătură;
d) [ ] Filtrul schimbător de ioni;
e) [x] Staţia mecanizată de filtrare auto.

667. Grupurile indicilor de potabilitate a apei în condiţii de campanie sunt

Sursa – [5] pag.162-170, curs
a) [x] Toxicologici;
b) [x] Bacteriologici;
c) [x] Organoleptici;
d) [ ] Fizici;
114
e) [ ] Conţinutul clorurilor.

668. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei în condiţii de campanie

Sursa – [5] pag.195-215, curs
a) [ ] Fluorizarea;
b) [x] Dezinfecţia;
c) [x] Decolorarea;
d) [x] Dezactivarea;
e) [x] Detoxicarea.

669. Metode de declorinare ale apei

Sursa – [5] pag.208, curs
a) [ ] Filtrare lentă;
b) [ ] Coagulare;
c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na;
d) [ ] Tratare cu raze ultraviolete;
e) [x] Filtrare prin cărbune activat.

670. Pentru aprovizionarea oştirilor cu apă se preferă

Sursa – [2] pag.180, curs
a) [x] Apele subterane profunde;
b) [ ] Apele subterane de suprafaţă;
c) [ ] Apele lacurilor;
d) [ ] Apele atmosferice;
e) [ ] Apele râurilor.

671. Filtrul de cărbune şi ţesătură e destinat pentru

Sursa – [5] pag.208-210, curs
a) [ ] Desalinizarea apei;
b) [ ] Clorinarea apei;
c) [x] Decolorarea apei;
d) [x] Dezinfecţia apei;
e) [x] Dezactivarea apei .

672. Staţia mecanizată de filtrare e destinată pentru

Sursa – [5] pag.211-213, curs
a) [x] Clorinare;
b) [x] Declorinare;
c) [x] Decolorare;
d) [ ] Desalinizare;
e) [x] Dezactivare.

673. Staţia de desalinizare e destinată pentru

Sursa – [5] pag.211-213, curs
a) [x] Dezactivare;
b) [x] Desalinizare;

115
c) [x] Dezinfecţie;
d) [ ] Clorinare;
e) [ ] Detoxicare .

674. Factorii nocivi ce pot influenţa organismul tanchiştilor sunt

Sursa – [7] pag.19-40, curs
a) [x] Poziţie forţată de muncă;
b) [x] Regim termic nefavorabil;
c) [x] Zgomot, trepidaţii, pulberi;
d) [ ] Radiaţii ultraviolete;
e) [x] Contact cu carburanţi şi lubrifianţi.

675. Consecinţe ale acţiunii condiţiilor de muncă nefavorabile asupra

tanchiştilor
Sursa – [7] pag.19-40, curs
a) [x] Stază sanguină;
b) [x] Oboseală statică, simptomul "Spate dureros";
c) [x] Supraîncălziri sau suprarăciri;
d) [x] Intoxicaţii cu CO;
e) [ ] Hipertermie locală .

676. Măsuri de profilaxie a acţiunii nocive a condiţiilor de muncă nefavorabile

asupra tanchiştilor sunt
Sursa – [7] pag.19-42, curs
a) [x] Exerciţii fizice la popasuri;
b) [ ] Folosirea hainelor cu fibre metalice;
c) [x] Ventilaţia tancurilor;
d) [x] Respectarea distanţei între maşini;
e) [x] Folosirea ochelarilor de protecţie, antifoanelor.

677. Acţiunea zgomotului asupra tanchiştilor

Sursa – [7] pag.29-35, curs
a) [x] Complică sistemul de comunicare în maşină;
b) [x] Contribuie apariţia oboselii precoce;
c) [x] Apare hipoacuzia ;
d) [x] Scade pragul auzului;
e) [ ] Micşorează presiunea arterială.
678. Măsuri de protecţie a tanchiştilor de acţiunea nocivă a zgomotului
Sursa – [7] pag.34, curs
a) [x] Reviziile tehnice ale tancului;
b) [x] Izolarea fonică a pereţilor;
c) [x] Folosirea sistemelor de amortizare;
d) [x] Folosirea antifoanelor de tip bandaj;
e) [ ] Folosirea generatoarelor de unde infraroşii.

116
 679. Asupra organismului operatorilor staţiilor de radiolocaţie acţionează
Sursa – [7] pag.52-59, curs
a) [x] Zgomot;
b) [ ] Radiaţii ultraviolete;
c) [ ] Radiaţii ionizante;
d) [x] Suprasolicitări psihice;
e) [ ] "Foame senzorială".

Factorii nespecifici ce pot acţiona la staţiile de radiolocaţie sunt

680.
Sursa – [7] pag.19-42, curs
a) [ ] Radiaţii ione slabe;
b) [x] Zgomotizant;
c) [x] Substanţe chimice în aerul locului de muncă;
d) [x] Suprasolicitări ale sistemului nervos central, analizatorului optic;
e) [ ] Unde electromagnetice suprafrecvente .

681. Acţiunea biologică a radioundelor de frecvenţă supraînaltă va depinde de

Sursa – [7] pag.76-79, curs
a) [x] Lungimea de undă;
b) [x] Durata acţiunii;
c) [x] Intensitatea câmpului electromagnetic;
d) [x] Dimensiunile suprafeţei iradiate;
e) [ ] Concentraţia bioxidului de carbon în aerul încăperii.

682. Acţiunea câmpului electromagnetic suprafrecvent asupra organismului se

manifestă prin
Sursa – [7] pag.45-53, curs
a) [x] Sporirea temperaturii corpului;
b) [x] Sporirea termogenezii în ţesutul iradiat;
c) [x] Sporirea temperaturii organelor interne intens vascularizate;
d) [ ] Hipertenzie vasculară;
e) [ ] Tahicardie.

683. Acţiunea specifică a câmpului electromagnetic suprafrecvent se manifestă

prin
Sursa – [7] pag.45-53, curs
a) [x] Inhibiţia funcţiei motorii şi secretorii a stomacului;
b) [x] Bradicardie;
c) [ ] Tahicardie;
d) [x] Hipotonie vasculară;
e) [ ] Hipertenzie vasculară .

684. Măsuri de protecţie de unde electromagnetice suprafrecvente sunt

Sursa – [7] pag.49-53, curs
a) [x] Protecţia cu timpul;

117
b) [x] Protecţia cu distanţa;
c) [x] Protecţia cu ecrane;
d) [x] Amplasarea corectă a sursei de iradiere;
e) [ ] Diminuarea intensităţii iradierii.

685. Pentru protecţia de unde electromagnetice suprafrecvente se vor ecrana

Sursa – [7] pag.50-53, curs
a) [x] Ferestrele;
b) [x] Pereţii;
c) [x] Combinezoanele;
d) [x] Ochelarii de protecţie;
e) [ ] Antena.

686. Ecranul de protecţie de unde electromagnetice suprafrecvente se

confecţionează din
Sursa – [7] pag.51-52, curs
a) [ ] Carton;
b) [x] Plăci metalice;
c) [ ] Hârtie;
d) [x] Plase metalice;
e) [ ] Sticlă.

Igiena radiaţiilor ionizante

687. Indicaţi tipurile de secţii radiologice

Sursa – [1] pag.246, curs
a) [x] Secţii rontghenodiagnostic;
b) [ ] Secţii de radiodiagnostic cu surse "închise";
c) [x] Secţii de radioterapie cu surse "închise";
d) [x] Secţii de radiodiagnostic cu surse "deschise";
e) [x] Secţii de radioterapie cu surse "deschise".

688. Radiaţiile ionizante formează în aer

Sursa – [1] pag.247, curs
a) [x] Ozon (O3);
b) [ ] Oxigen (O2);
c) [x] Oxizi de azot;
d) [ ] Oxizi de metale;
e) [ ] Azot .

689. Pentru confecţionarea ecranelor şi echipamentului individual de protecţie

ca component principal se utilizează
Sursa – [1] pag.247, curs
a) [x] Metale grele;

118
b) [ ] Metale uşoare;
c) [ ] Sticlă organică;
d) [ ] Materiale plastice;
e) [ ] Stofă obişnuită .

690. Efecte biologice somatice nestocastice ale radiaţiilor ionizante sunt

Sursa – [17] pag.181-182, curs
a) [x] Leucopenia;
b) [x] Osteosarcomul;
c) [x] Cancer al pieii;
d) [x] Cancer tiroidian;
e) [ ] Anemie aplastică .

691. Care din următoarele radiaţi ieste cea mai periculoasă la iradierea internă
a organismului
Sursa – [17] pag.172, curs
a) [x] Alfa;
b) [ ] Fluxul de protoni;
c) [ ] Beta;
d) [ ] X;
e) [ ] Gama .

692. Indicaţi principiul de radioprotecţie ce nu se aplică la lucrul cu sursele

închise de radiaţiile ionizante
Sursa – [2] pag.276, curs
a) [ ] Protecţia cu cantitatea;
b) [ ] Protecţia cu timpul;
c) [ ] Protecţia cu distanţa;
d) [ ] Protecţia cu ecrane;
e) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală pentru radiaţiile ultraviolete.

693. Pentru care grupe de persoane sunt normate dozele maxime admise de
iradiere de 1 mSv/an
Sursa –curs
a) [ ] Persoanele expuse profesional din industrie;
b) [ ] Persoanele expuse profesional din domeniul medicinei;
c) [ ] Persoanele care locuiesc în apropierea centralelor nucleare;
d) [x] Populaţia în ansamblu;
e) [ ] Pacienţi .

694. Efecte biologice stochastice ale radiaţiilor ionizante sunt

Sursa – [17] pag.181-182, curs
a) [x] Cancer tiroidian;

119
b) [x] Anemie aplastică;
c) [ ] Cataracte;
d) [ ] Fibroză pulmonară;
e) [x] Afectarea fondului genetic al populaţiei .

695. Tipurile de radiaţii, apărute în procesul de dezintegrare radioactivă a

elementelor
Sursa – [17] pag.172, curs
a) [x] α – radiaţii;
b) [x] β – radiaţii;
c) [x] γ – radiaţii;
d) [x] Radiaţii cu neutroni;
e) [ ] Radiaţii ultraviolete.

696. Tipurile de radiaţii ce dă densitatea minimă de ionizare în substanţă

Sursa – [17] pag174, curs
a) [ ] α – radiaţii;
b) [ ] β – radiaţii;
c) [x] j – radiaţii;
d) [ ] Radiaţii cu neutroni;
e) [x] Radiaţii X

697. Tipul de radiaţii ce dă densitatea maximă de ionizare în substanţă

Sursa – [17] pag.172, curs
a) [x] α – radiaţii;
b) [ ] β – radiaţii;
c) [ ] γ – radiaţii;
d) [ ] Radiaţii cu neutroni;
e) [ ] Radiaţii X .
698. Caracterul fizic al radiaţiilor X
Sursa – [17] pag.172, curs
a) [ ] Flux de electroni;
b) [ ] Flux a nucleelor de Heliu;
c) [x] Unde electromagnetice (fotoni de energie);
d) [ ] Flux de pozitroni;
e) [ ] Flux de neutroni.

699. Caracterul fizic al radiaţiilor alpha

Sursa – [17] pag.172, curs
a) [ ] Flux de electroni;
b) [x] Flux a nucleelor de Heliu;
c) [ ] Unde electromagnetice (fotoni de energie);
d) [ ] Flux de pozitroni;
e) [ ] Flux de neutroni.

700. Distanţa parcursă de razele - γ în aer

120
 Sursa –curs
a) [ ] Micrometri;
b) [ ] Milimetri;
c) [ ] Centimetri;
d) [ ] Metri;
e) [x] Sute de metri .

701. Distanţa parcursă de particulele - α în aer

Sursa –curs
a) [ ] Micrometri;
b) [ ] Milimetri;
c) [x] Centimetri;
d) [ ] Metri;
e) [ ] Sute de metri.

702. Unităţile de exprimare a activităţii substanţelor radioactive

Sursa – [17] pag.172, curs
a) [ ] Roenten;
b) [x] Ciuri;
c) [x] dezintegrări /sec;
d) [x] mg-echivalent Ra;
e) [x] Beqhereli.

703. Caracteristicile principale a radiaţiilor ionizante

Sursa – [17] pag.181-182, curs
a) [x] Energia;
b) [x] Proprietatea de penetrare;
c) [x] Proprietatea de ionizare;
d) [ ] Proprietatea de destrucţie a materialelor;
e) [ ] Efectul termic.

704. Urmările acţiunii iradierii ionizante asupra organismului uman

Sursa – [17] pag.173, curs
a) [x] Efect somatic direct;
b) [x] Efect somatic indirect;
c) [x] Teratogen;
d) [x] Efecte genetice;
e) [ ] Nu sunt efecte .

705. Unităţile de expunere a dozei de expoziţie

Sursa – [17] pag.175-176, curs
a) [x] Roentgen;
b) [ ] Rad;
c) [ ] Jouli/kg;
d) [ ] Ciuri;
e) [x] Culon/kg.

121
 706. Componenţii fondului radioactiv natural
Sursa – [17] pag.181-182, curs
a) [x] Radiaţia cosmică;
b) [x] Radiaţia gama-telurică;
c) [x] Radiaţia prin ingestie;
d) [ ] Radiaţia apărută la experimentarea armamentului nuclear;
e) [ ] Radiaţia cu izotopi radioactivi .

707. Efecte nestocastice somatice precoce

Sursa – [17] pag.181-182, curs
a) [ ] Boala actinică acută;
b) [x] Arsuri cutanate;
c) [ ] Leucemii;
d) [ ] Tumori;
e) [x] Epilaţie.

708. Materialele folosite la confecţionarea ecranelor de protecţie contra

radiaţiilor ionizante
Sursa – [1] pag.247-248, curs
a) [x] Metale grele;
b) [ ] Metale uşoare;
c) [ ] Mase plastice;
d) [x] Beton;
e) [ ] Sticlă.

709. Doza admisă de iradiere a personalului medical conform NRP

internaţionale
Sursa –curs
a) [x] 20 mSv/an;
b) [ ] 30 mSv/trimestru;
c) [ ] 5 mSv/an;
d) [ ] 0,5 mSv/an;
e) [ ] 0,1 mSv/an.

710. Proprietatea de penetrare a razelor -β in mediu biologic

Sursa – [17] pag.172, curs
a) [ ] Microni;
b) [x] Milimetri;
c) [ ] Centimetri;
d) [ ] Metri;
e) [ ] Sute de metri.

122
 IGIENA MUNCII ÎN AGRICULTURĂ
711. Particularităţile muncii agricole:
Sursa – curs
a) [x] Caracter sezonier;
b) [x] Efort fizic sporit;
c) [x] Prezenţa factorului biologic;
d) [ ] Regim de muncă raţional;
e) [x] Folosirea pesticidelor.

712. Ramurile muncii în gospodăria sătească:

Sursa – curs
a) [x] Agricultura;
b) [x] Zootehnia;
c) [x] Prelucrarea primară a produselor de origine vegetală;
d) [x] Prelucrarea primară a produselor de origine animalieră;
e) [ ] Prelucrarea primară a produselor de origine sintetică.

713. Condiţiile de muncă în agricultură depind de:

Sursa – curs
a) [x] Organizarea lucrului;
b) [x] Tehnologia prelucrării culturilor;
c) [x] Nivelul mecanizării;
d) [x] Utilajele tehnice folosite;
e) [ ] Sistematizarea încăperilor manageriale.

714. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă a mecanizatorilor sânt:

Sursa – curs
a) [x] Variaţiile de temperatura ale aerului;
b) [x] Pulberile;
c) [x] Degajările gazoase;
d) [x] Zgomotul şi vibraţia;
e) [ ] Iluminarea artificială permanentă.
715. Bolile profesionale caracteristice mecanizatorilor sânt:
Sursa – curs
a) [x] Lumbago;
b) [x] Radiculita lombo-sacrală;
c) [x] Boala de vibraţie;
d) [x] Bronşita cronică;
e) [ ] Berilioza.

716. Măsurile de ameliorare a condiţiilor de muncă în agricultură sânt:

Sursa – curs
123
a) [x] Utilizarea noilor pesticide mai puţin toxice;
b) [x] Perfecţionarea utilajului tehnico-agricol;
c) [x] Diminuarea nivelului zgomotului şi vibraţiei;
d) [x] Diminuarea nivelului de pulberi;
e) [ ] Construcţia cabinelor deschise.

717. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în sere:

Sursa – curs
a) [x] Umiditatea crescută a aerului;
b) [x] Viteza minimă a curenţilor de aer;
c) [ ] Viteza mare a curenţilor de aer;
d) [x] Poluarea aerului cu monoxid de carbon;
e) [x] Suprasolicitarea fizică şi neuropsihică.

718. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în zootehnie:

Sursa – curs
a) [x] Umiditatea crescută a aerului;
b) [x] Efort fizic sporit;
c) [x] Pulberile;
d) [x] Mirosul specific;
e) [ ] Folosirea pesticidelor.

719. Bolile profesionale în zootehnie sânt:

Sursa – curs
a) [x] Neuromiozitele;
b) [x] Angioneurozele periferice;
c) [x] Boala Rosenbach;
d) [x] Bruceloza;
e) [ ] Hepatita virală A.

720. Factorii ce influenţează asupra condiţiilor de muncă la fabricile avicole:

Sursa – curs
a) [x] Condiţiile meteorologice;
b) [x] Pulberile;
c) [х] Zgomotul;
d) [х] Impurificarea aerului cu microorganisme;
e) [ ] Vibraţia.

SALUBRIZAREA CENTRELOR POPULATE

721. Se deosebesc reziduuri:
Sursa – curs
a) [x] Solide;
b) [x] Lichide;
c) [ ] Gazoase;
d) [ ] Semilichide;
e) [ ] Semisolide.

124
 722. Etapele de epurare a reziduurilor lichide şi solide:
Sursa – curs
a) [x] Colectare;
b) [x] Transportare;
c) [x] Neutralizare;
d) [x] Utilizare;
e) [ ] Repartizare.

723. Sisteme de înlăturare a deşeurilor sânt:

Sursa – curs
a) [x] Canalizarea;
b) [x] Transportarea;
c) [ ] Evaporarea;
d) [ ] Sedimentarea;
e) [ ] Lichidarea.

724. Metode biotermice de epurare a deşeurilor solide sânt:

Sursa – curs
a) [x] Compostarea;
b) [x] Amenajarea în sere (utilizarea);
c) [x] Epurarea în locuri special amenajate;
d) [ ] Spălarea;
e) [ ] Dezinfectarea.

725. Sistemul reţelelor de canalizare poate fi:

Sursa – curs
a) [x] Unitar;
b) [x] Dublu;
c) [ ] Triplu;
d) [ ] Segmentar;
e) [ ] General.

726. Epurarea apelor reziduale poate fi realizată prin procedee:

Sursa – curs
a) [x] Fizice;
b) [x] Chimice;
c) [x] Biologice;
d) [ ] Entomologice;
e) [ ] Radiologice.
727. Instalaţii fizice de epurare a apelor reziduale sânt:
Sursa – curs
a) [x] Grătarele;
b) [x] Decantoare orizontale;
c) [x] Decantoare verticale;
d) [x] Bazinele de sedimentare;
e) [ ] Filtrele biologice.

125
 728. Metode biologice de epurare a apelor reziduale pot fi:
Sursa – curs
a) [x] Naturale;
b) [x] Artificiale;
c) [ ] Mecanice;
d) [ ] Chimice;
e) [ ] Evaporare.

729. Pentru epurarea biologică naturală a apelor reziduale se folosesc:

Sursa – curs
a) [x] Câmpurile de irigare;
b) [x] Câmpurile de asanare;
c) [x] Lacurile biologice;
d) [ ] Decantoarele;
e) [ ] Grătarele.

730. Pentru epurarea biologică artificială a apelor reziduale se folosesc

instalaţiile:
Sursa – curs
a) [x] Filtrele biologice;
b) [x] Aerofiltrele;
c) [x] Aerotencurile;
d) [ ] Grătarele;
e) [ ] Decantoarele.

731. Metodă chimică de epurare a apelor reziduale este:

Sursa – curs
a) [x] Dezinfecţia;
b) [ ] Dedurizarea;
c) [ ] Limpezirea;
d) [ ] Deodorarea;
e) [ ] Sedimentarea.

732. Metode biologice de epurare a apelor reziduale nu pot fi:

Sursa – curs
a) [ ] Naturale;
b) [ ] Artificiale;
c) [x] Mecanice;
d) [x] Chimice;
e) [x] Evaporare.

733. Din reziduuri solide fac parte:

Sursa – curs
a) [x] Gunoiul (de casă, de bucătărie);
b) [x] Deşeurile şi resturile de la bucătărie;
126
c) [x] Deşeurile industriale;
d) [x] Deşeurile de la abatoare;
e) [ ] Apele meteorice.

734. Din reziduuri lichide fac parte:

Sursa – curs
a) [x] Excrementele;
b) [x] Resturile lichide de la bucătării;
c) [x] Apele industriale;
d) [x] Apele meteorice;
e) [ ] Resturile industriale.

735. Nu se referă la etapele de epurare a reziduurilor lichide şi solide:

Sursa – curs
a) [ ] Colectarea;
b) [ ] Transportarea;
c) [ ] Neutralizarea;
d) [ ] Utilizarea;
e) [x] Repartizarea.

736. Pentru epurarea apelor reziduale sânt folosite:

Sursa – curs
a) [х] Câmpurile de arare;
b) [х] Câmpurile de asanare;
c) [х] Câmpurile de irigare;
d) [х] Câmpurile de filtrare;
e) [ ] Gropi de gunoi.

737. Deşeurile solide sânt înlăturate prin:

Sursa – curs
a) [х] Ardere;
b) [х] Metoda biotermică;
c) [х] Compostare;
d) [х] Pe poligoane;
e) [ ] La staţiile de aerare.

127