Lector: Ovidiu Tafuni

1
 Subiectele cursului teoretic

 Întroducere;
 Noţiuni de colectivitate și igienă militară;
 Asigurarea sanitaro-igienică;
 Supravegherea asupra amplasării oştirilor;
 Supravegherea asupra asigurării cu apă;
 Supravegherea asupra alimentaţiei în oştiri;
 Supravegherea condiţiilor de muncă.
2
 Introducere
 Colectivul militar, reprezintă unu din cel mai vechi
model al colectivității organizate.
 Primele informaţii găsite (de arheologi) sunt scrise
aproximativ cu 3000-2000 ani î.e.n. şi conţin indicaţii
pentru menţinerea în curăţenie a teritoriului de
dislocare a trupelor militare în condiţii de câmp, de
asemenea se referă la asigurarea cu apă şi hrană
calitativă, la dezinfectarea trofeelor obţinute în luptă,
la preîntâmpinarea maladiilor infecţioase.
 Sursele se referă la armatele Greciei şi Romei
antice, Persiei, la armatele statelor străvechi de pe
teritoriul actual al Chinei şi Mongoliei.
 Măsurile de igienă militară se perfecţionează odată
cu perfecţionarea armelor de luptă. Actualmente
măsurile igienice în armată sunt adaptate la condiţiile
de luptă şi de trai modern, iar igienei militare îi revine
unul din cele mai importante roluri.
3
.
Definiţie
 Colectivitate- din fr. Collectivité.
 1 Grup de oameni care trăiesc și muncesc în comun.
 2 Adunare, societate.
 3 Societate unde educația sanitară a membrelor
urmărește atingerea unui nivel de sănătate din ce în ce
mai ridicat.
 Colectivitate (din latinescul collectifious. - Colectiv) - un
grup oameni unit de scopuri și obiective și care în
procesul de activitate poate atine un grad înalt de
dezvoltare a valorilor sociale.
 Colectivitatea este formată dintr-un tip special de relații
interpersonale, caracterizate prin coeziune performantă,
orientare spre valori sociale (de grup), identitate
colectivistă, exprimarea motivației cu caracter social,
membrii echipei prezintă un grad înalt de referință în
raport unul cu altul, obiectivitatea impunerii și acceptarea
responsabilității pentru rezultatele activităților comune.

4
 Definiţie
 Igiena militară este o disciplină
desinestătătoare formată prin consolidarea
Igienei ca ştiinţă normativă şi a Artei
militare şi care studiază factorii şi legităţile
acţiunii lor asupra efectivului militar în
condiţii specifice de habitat, de
cantonamente şi de luptă, elaborând măsuri
de menţinere a sănătăţii şi prevenire a
maladiilor (atât în timp de pace cât şi de
război).
 Ca disciplină Igiena militară a apărut din
problemele practice ale medicinii militare,
printre care asigurarea sanitaro-igienică a
trupelor. 5
 Obiectul de studii
 Obiectul de studii al igienei militare
sunt factorii externi şi influenţa lor
asupra sănătăţii militarilor cu scopul
de a le menţine sănătatea şi
capacitatea de luptă.

 Pentru studierea factorilor de mediu

şi influenţa lor asupra sănătăţii
militarilor în igiena militară se aplică
următoarele metode: fizice, chimice,
toxicologice, clinice, biochimice,
morfologice, antropometrice, statistice
etc.
6
 Igiena militară e strâns legată
cu alte discipline medicale şi ne
medicale: fiziologia, toxicologia,
epidemiologia, climatologia,
ergonomia etc.

 Numai cu ajutorul
interconexiunii lor se realizează
asigurarea sanitaro-igienică.
7
 Asigurarea
sanitaro-igienică

 Asigurarea sanitaro-
igienică a trupelor include o
complexitate de măsuri
profilactice, ce au ca scop
menţinerea sănătăţii şi
capacităţii de luptă a
efectivului militar.
8
 Schema 1
Asigurarea sanitaro-igienică
a trupelor

Comandantul unităţii militare

Şef serviciu Comandant-adjunct Şef serviciu

genistică serviciu logistică medical

Şef serviciu Şef serviciu alimentaţie Şef serviciu

chimic sport şi cultură
fizică
Şef serviciu echipament
Şef serviciu
tehnic
Şef aprovizionare carburanţi

9
 Asigurarea sanitaro-igienică a trupelor Schema 2

Măsuri Măsuri Măsuri Măsuri

Administrativ antiepidemice Financiar medicale
-tehnice -economice

Respectarea tehnicii securităţii Respectarea regimului

a CMA, DMA, NMA, stabilite de muncă şi odihnă

Măsuri medicale Măsuri igienice: Măsuri curativ-

generale: a) respectarea normelor profilactice:
a) controlul executării şi a recomandărilor a) inspectarea zilnică a
recomandărilor din CIE; igienice; stării de sănătate a
b) elaborarea măsurilor b) respectarea regulilor efectivului militar;
profilactice concrete; tehnicii de securitate; b) examenele medicale;
c) raportul informativ al c) studierea c) trimiterea la staţiuni
comandantului unităţii particularităţilor de balneare, profilactorii;
şi şefului serviciului muncă; d) dispensarizarea
medical; d) elaborarea ştiinţifică persoanelor bolnave şi
d) educaţia sanitară; a regimului de muncă şi convalescente;
e) asigurarea cu mijloace odihnă în diverse genuri e) controlul medical în
de efectuare a măsurilor de oşti; timpul educaţiei fizice
10
a
profilactice. e) educaţia igienică. ostaşilor.
 MĂSURILE DE ASIGURARE
IGIENICĂ A TRUPELOR
MILITARE
 Controlul medical asupra sănătăţii
şi gradului de dezvoltare fizică a
ostaşilor;

 Controlul medical asupra cazării

efectivului medical;

 Controlul igienic al aprovizionării

alimentaţiei trupelor;
11
 Controlul igienic al aprovizionării
unităţilor militare cu apă;
 Controlul igienic al condiţiilor de
muncă şi aflării ostaşilor în condiţii
extremale;
 Controlul asupra respectării igienei
individuale, hainelor, încălţămintei
ostăşeşti, mijloacelor de protecţie
colectivă şi individuală;
 Educaţia sanitară a ostaşilor,
propagarea modului sănătos de
viaţă. 12
 Sistemul de asistenţă medicală
profilactică.
Asistenţa sanitaro-igienică Schema 3

Marele unităţi Unităţi

Companie Pluton
Batalion medical medical
medicală

Pluton Echipa
Detaşament Detaşament curativ curativă
profilactic curativ
Pluton Echipa
profilactic profilactică
13
 În condiţii de pace şi război
asigurarea igienică a efectivului e
îndeplinită de către echipa,
plutonul şi detaşamentul sanitar
antiepidemic.

 Aceste structuri dispun de

specialişti – igienişti,
epidemiologi, microbiologi,
radiologi, toxicologi, chimişti etc.
şi sânt dotate cu toate cele
necesare pentru a efectua toate
măsurile igienice şi antiepidemice.
14
 Structurile sanitaro-
epidemiologice au la dispoziţie
următoarele echipamente:
 Laboratoare igienice LI –1, LI–2,
care sunt amplasate în lăzi de
lemn, 3 – 6 lăzi a câte 100-310 kg
fiecare;
 Completele de laborator conţin
toate cele necesare: – aparate,
instrumente, vase de laborator,
reactive chimice, ect.
15
Cu ajutorul echipamentelor LI – 1 şi
LI – 2 sunt efectuate următoarele
investigaţii:
 Se recoltează probele de apă şi alimente
pentru analize de laborator;
 Se determină proprietăţile fizice şi chimice
ale apei;
 Se alege doza necesară de clor şi de
coagulant pentru condiţionarea apei;
 Se determină calitatea produselor
alimentare;
 Se determină calitatea alcoolului;

16
 Pesticide în produse alimentare;
 Vitamina C în legume, bucate gata,
băuturi vitaminizate;
 Calorajul bucatelor finite (după reziduul
uscat şi cantitatea de lipide);
 Măsurarea temperaturii, umidităţii
vitezei curenţilor de aer în adăposturile
de campanie şi cabinele tehnicii
militare;
 Determinarea iluminatului la diferite
obiecte militare;
 Nivelul de zgomot şi vibraţie la diferite
obiecte militare;
 Determinarea diferitor compuşi chimici
CO, CO2 hidrocarburi componente ale
combustibilului pentru rachete.
17
 Laboratorul chimic

 se utilizează pentru determinarea

compuşilor armelor chimice în
diferite medii (apă, alimente,
materiale de pansament,
instrumente medicale), calitativ şi
cantitativ.

18
Laboratorul radiometric
 Se foloseşte pentru determinarea
poluării radioactive a aerului,
apei, alimentelor şi altor
componente din mediu.

 Acest laborator e dotat cu

aparatele: ДП – 5A şi ДП –100,
radiometre.
19
 IGIENA CAZĂRII OŞTIRILOR Schema 4

Construcţiile folosite pentru amplasarea trupelor

Staţionare Temporare

Construcţii Spaţii locative în

pentru luptă condiţii de companie
Cazarme
Construcţii de Corturi
fortificare
Adăposturi staţionare Tenturi
Adăposturi pentru
efectiv Colibe

Obiecte tehnice militare Şanţuri pentru Bordeie

adăpost
Adăposturi din
Blindaje zăpadă

Adăposturi Tehnică militară

20
de luptă
 CONTROLUL IGIENIC ASUPRA
AMPLASĂRII OŞTIRILOR
Zonarea unităţii militare cu dislocare
permanentă (timp de pace)
 Zona de cazarmă şi de instrucţii;
 Zona tehnicii şi transportului militar;
 Zona de gospodărie;
 Zona de depozite;
 Zona sportivă şi de club;
 Zona locativă pentru ofiţeri;
 Zona blocului administrativ Statului
Major;
 Zona staţiei de radiolocaţie. 21
 Exigenţele igienice faţă
de cazarme
Serviciului medical în cadrul controlului
asupra cazarmelor examinează:
 respectarea normativelor igienice de cazare a
ostaşilor, curăţeniei în cazarme şi pe
teritoriul unităţii, colectarea şi neutralizarea
la timp a deşeurilor şi reziduurilor,
 Controlul asupra respectării normativelor de
temperatură, umiditate, ventilaţie şi
iluminare în încăperile cazarmei.
 Acest control sanitar se efectuează
sistematic, rezultatele se raportează
comandamentului regimentului, neajunsurile
se înlătură la timp.
22
 Cazarmele tip dispun de 13
încăperi de diferite destinaţii, de
aici reiese şi exigenţele igienice.

 Din punct de vedere igienic una

din cele mai importante încăperi
ale cazarmei este dormitorul
pentru ostaşi şi sergenţi.

23
 Cazarmele ostăşeşti trebuie să corespundă
anumitor condiţii igienice: Tabelul 1

Destinaţia T°C Multiplul schimbului de aer

încăperilor interioară refulare aspiraţie

Dormitoare 18 – 1
Holuri 16–18 – 1
Săli de studii 16–18 – 1
Lavoare 16–18 – 1
Camere pentru 16 – 3
îngrijirea
îmbrăcămintei
WC 18 – 50 m3 pentru
fiecare loc
24
Ospătării 16 5 4
 Tabelul 2
Cerinţele igienice la dislocarea efectivului în cazarme
Suprafaţa
Denumirea încăperilor (m2) Notă
pentru o
persoană
Dormitoarele pentru soldaţi şi 2,5-4,0 Volumul de aer pentru o persoană nu mai
cursanţi (pentru mic de 12 m3. Dislocarea în 2 nivele se
cursanţi admite la înălţimea camerei nu mai puţin
3,3) de 3,3m
Camera pentru păstrarea 0,15-0,2
bunurilor materiale a companiei
Lavoarul 0,3-0,4 Un robinet la 5-7 persoane, şi cel puţin 2
cazi de baie pentru spălarea picioarelor cu
apă curgătoare. Se amenajează un loc
pentru spălatul îmbrăcămintei.
Veceul 0,25-0,35 Un ochi şi un pisoar la 10-12 persoane.
Camera deservirii sociale 0,2
Uscătoria 0,15-0,18 Temperatura de uscare nu mai sus de:
Încălţăminte – 400 C Haine lână – 600 C
Camera pentru inventar de 1,5
dereticare
25
Camera de duş O sită de duş la 15-20 de oameni
 Iluminarea naturală a încăperilor
cazarmei depinde de orientarea după
punctele cardinale, numărul şi forma
ferestrelor, culoarea încăperilor.

 Iluminarea cazarmelor se normează

după coeficientul de luminozitate, el în
dormitoare fiind de 1:6 – 1:8, în clasele
de studii 1:5 – 1:6. Pentru coridoare,
locuri de trecere – 1/10 – 1/12.

 Iluminarea artificială se normează în

dependenţă de precizia lucrului
efectuat în diverse încăperi.
26
 CONTROLUL IGIENIC
ASUPRA ALIMENTAŢIEI
OŞTIRILOR
 Participarea la întocmirea meniurilor
şi a tabelelor de repartiţie ale
alimentelor – săptămânal.
 Participarea regulată la elaborarea
regimului de alimentaţiei în
dependenţă de activităţile efectivelor
militare.
 Controlul organoleptic (permanent) şi
de laborator (periodic) al produselor
alimentare şi al bucatelor finite.
27
 Controlul asupra transportului,
păstrării şi preparării alimentelor,
în special ale celor perisabile.
 Prescrierea raţiilor curative şi
controlul preparării alimentelor
pentru persoanele suferinde de boli
cronice ale tubului digestiv.

 Controlul vitaminizării bucatelor

finite (conform instrucţiunii despre
vitaminizarea bucatelor finite –
gustări, băuturi reci).
28
 Controlul de laborator şi prin calcul
al calorajului raţiilor diurne şi
conţinutului de nutriente.

 Aprobarea înlocuirii unor produse

alimentare cu altele (biologic
corespunzătoare).

 Controlul permanent al portajului de

bacterii şi sănătăţii personalului de
la obiectivele alimentare.

29
 Particularităţile principiilor generale
Schema 5
ale alimentaţiei raţionale în armată
Prin: Prin:
asigurarea necesităţii prepararea bucatelor
organismului ostaşului Scopul: organoleptic adecvate şi
în nutriente (plastice, de a respectarea regimului
energetice şi catalitice), asigura alimentar; alimentaţie
energie în funcţie de: sănătatea variată cu păstrarea
genul de arme; şi maximă a substanţelor
particularităţile biologic active –
capacitate
serviciului militar; vitamine, acizi graşi
a de luptă polienici; respectarea
condiţiile climatice;
vârsta ostaşilor; starea obiceiurilor etnice şi
sănătăţii. alimentare ale ostaşilor

În condiţii de campanie folosirea

alimentelor concentrate şi conservate ce ar
putea asigura prepararea rapidă a bucatelor
fierbinţi; folosirea alimentelor bine
protejate de armamentul de atac în masă şi
care ar exclude morbiditatea în masă
30
(intoxicaţiile alimentare)
 Tabelul 3

Calorajul raţiilor diurne pentru

unele genuri de activităţi militare

Valoarea Genul de trupe

energetic trupe trupe de Studenţii
ă kcal terestre zbor militari

4100 4500 3892

31
 Normele diurne de produse alimentare Tabelul 4
pentru raţia ostăşească de bază
Denumirea produsului Cantitatea pentru un militar
pe zi, grame
Pâine din făină de secară şi grâu de calitatea I 350
Pâine albă din făină de grâu calitatea I 400
Făină de grâu calitatea II 10
Crupe diferite (hrişcă, grâu, arpacaş, orz, 120
ovăs)
Paste făinoase 40
Carne 200
Peşte 120
Grăsimi animaliere topite, margarină 20
Ulei vegetal 20
Unt 20
Lapte de vacă 100
Ouă de găină cat. I (buc.pe săptămână) 4
32
Zahăr 70
 Tabelul 4

Sare de bucătărie 20
Ceai 1,2
Foi de dafin 0,2
Piper 0,3
Praf de muştar 0,3
Oţet 2
Pastă de tomate 6
Cartofi şi legume, în total: 900
Cartofi 600
Varză 130
Sfeclă roşie 30
Ceapă 50
Morcov 50
Castraveţi, tomate, murături, verdeţuri 40
Sucuri din fructе şi pomuşoare 50
Cremă gelatinoasă din fructe şi pomuşoare sau 30
33
Fructe uscate 20
FUNCŢIILE SERVICIULUI MILITAR ÎN
CONTROLUL APROVIZIONĂRII CU APĂ
 La aprovizionarea autonomă a unităţii
militare

1. Participarea la alegerea sursei de apă;

2. Expertiza igienică a proiectului de
construcţie (reconstrucţie) a apeductului;
3. Delimitarea zonelor de protecţie sanitară;
4. Controlul stării sanitare a sistemelor de
epurare a apei şi a apeductului;
5. Controlul calităţii a apei la toate etapele de
aprovizionare;
6. Controlul respectării normativelor cantitative
de apă. 34
 În condiţii de campanie

1. Recunoaşterea sursei de apă (chimică,

radiologică, topografică, epidemiologică);
2. Aprecierea igienică a sursei (topografică şi
debit);
3. Controlul calităţii apei din sursă;
4. Controlul funcţionabilităţii punctului de
aprovizionare cu apă (de la dobândire până la
distribuire);
5. Controlul igienic al punctelor de distribuire a
apei;
6. Asigurarea efectivului militar cu mijloace de
dezinfecţie a rezervelor individuale de apă şi
instruirea ostaşilor în aplicarea acestor
mijloace. 35
 Normele consumului de apă Tabelul 5
în 24 ore litri / persoană
Nr/o Denumirea instituţiei Cantităţi Prezenţa sau lipsa
canalizării
1. Unitate militară (pentru un ostaş, 151,7 canalizate
sergent şi plutonier) 107,2 necanalizate
2. Instituţii militare de învăţământ (pentru 177,4 canalizate
un cursant)
3. Instituţiile medico-militară (pentru un 203,0 canalizate
pat) 158,0 necanalizate
4. Centrul medicină preventivă (pentru 71,0 canalizate
un colaborator) 46,0 necanalizate
5. Băi militare (pentru îmbăierea unei 20,0 canalizate
persoane) 12,0 necanalizate
6. Baza de odihnă pentru copii (pentru un 150,0 canalizate
copil) 100,0 necanalizate
7. Baza de odihnă pentru copii (pentru o 25,0 canalizate
36
persoană din grupa de deservire) 20,0 necanalizate
 Tabelul 6
Cantităţile de apă (în litri) ce trebuie
asigurate unui ostaş în campanie

Necesităţile de apă Cantităţi/litri

Prepararea ceaiului şi 2,5-4
păstrarea apei în
bidoane
Prepararea hranei, 3,5-3,8
spălarea veselei şi
inventar
Spălarea gamelelor 1–1,2
Îmbăierea 3–6
TOTAL: 10 – 15 37
 Sarcinile, metodele şi mijloacele de tratare a apei Tabelul 7
în condiţii de campanie
Sarcini Metode Mijloace
1 2 3
1. limpezire Filtrare Filtre rapide (FCŢ-200, SMFA)
Sedimentare Rezervuare de sedimentare (RA-100, 1500,
Coagulare+filtrare 3000, 5000)
Hiperfiltrare= Coagulanţi Fe Cl3, Fe2(SO4)3, FeSO4, Al2
osmoză reversă (SO4)3
Instalaţii speciale
2. Decolorare Coagulare+ filtrare Coagulanţi, filtre (aceleaşi)
Tratare cu cărbune Praf de cărbune
Filtrare prin ţesătură şi FCŢ –200
cărbune Ozonatoare
Ozonare
3. Dezinfecţie Clorinare Clor, clorură de var, sare bazică a
Ozonare hipocloritului de calciu, cloramine, pantocid
Fierbere Ozon, ozonatoare
Tratare cu RUV Fierbătoare, cazane, gamele
Tratare cu Ag Lămpi BUV
Iodurarea Nisip argintat, “inele Raşig”, Ag, AgNO3
Tratare cu ultrasunet Pastile de iod
Filtrare Generatoare piezoelectrice de ultrasunet
38

Filtre bactericide “Rodnicioc”, “Solnîşco”

 Tabelul 7

4. Detoxicare Hemosorbţie Sorbenţi

Filtrare Filtre cu cărbune
Hiperclorinare Clorură de var, hipoclorit de Ca
Schimb de ioni Filtre schimbătoare de ioni
Tratare cu var Var stins
Distilare IMD, SD, distilatoare
5. Dezactivare Sedimentare Rezervuare de sedimentare (RA-
Filtrare 100, 1500, 3000,5000)
Coagulare+filtrare Filtre FCŢ-200, SMFA
Distilare Coagulanţi, filtre
Schimb de ioni IMD, SD, distilatoare
Sorbţie Filtre schimbătoare de ioni
(anioniţi, cationiţi)
Sorbenţi, praf de metale-Fe, Zn
“Rodnicioc”, “Solnîşco”
6. Desalinizare Distilare IMD, SD, distilatoare
Fierbere Fierbătoare
Schimb de ioni Filtre schimbătoare de ioni
Îngheţare Congelatoare
Electrodializă Membrane schimbătoare de ioni
Metodă chimică Na2CO3, NaOH, Ba (OH)2 39
 Tabelul 7

7. Defierizare Metodă Oxidanţi (Cl2, O2)

chimică
(oxidarea Fe+
+
în Fe+++)
8. Defluorizare Filtrare Apă cu conţinut mic de
dizolvare fluor
Filtre schimbătoare de ioni
9. Fluorizarea Metodă NaF
chimică
10. Deodorare Filtrare FCŢ-200, SMFA,
Tratare cu “Rodnicioc” “Solnîşco”
cărbune Praf de cărbune activat
Aerare O 2 , O3
40
 Cantitatea de clor, necesară pentru clorinarea Tabelul 8
apei din diverse surse
Sursa de apă E necesar pentru dezinfecţia apei
clor activ g/m3 clorură de var de 25% Soluţie de clorură de var de
sau mg/l g/m3 sau mg/l 1% g/m3 sau mg/l
Apa din fântâni 1-1,5 4-6 0,4-0,6
arteziene, apa
râurilor de munte,
apa limpede din râuri
mari şi lacuri
Apa din fântâni 1,5-2 6-8 0,6-0,8
transparentă, apa din
râurile mici după
filtrare
Apa râurilor mari şi 2-3 8-12 0,8-1,2
lacurilor
Apa tulbure din 3-5 12-20 1,2-2
fântâni, apa din
bazine
Apa impurificată din 5-10 20-40 2-4
bălţi, bazine, apa şi mai mult
colectată după ploaie
41
în rezervoare speciale
FUNCŢIILE SERVICIULUI MEDICAL
MILITAR ÎN CONTROLUL
CONDIŢIILOR DE MUNCĂ
 Controlul stării sanitare a
teritoriului unităţii militare;
 Controlul instrumental şi de
laborator al condiţiilor de muncă;
 Controlul respectării tehnicii
securităţii în timpul lucrului cu
tehnică militară;
 Controlul gradului de asigurare a
efectivului militar cu mijloace de
protecţie individuală;
42
 Efectuarea în termenii stabiliţi a
examenelor medicale periodice ale
celor ce muncesc în condiţii nocive.
 Elaborarea măsurilor de ameliorare a
condiţiilor de muncă şi de protecţie a
mediului ambiant de poluări.
 Examinarea riguroasă a fiecărui caz de
boală profesională acută (intoxicaţie,
traumatism) sau cronică.
 Controlul organizării alimentaţiei
curativ profilactice a celor ce lucrează
în condiţii nocive.
43
44