Întrebări pentru examen prin testare la IGIENĂ Facultatea MEDICINĂ

(semestrul 3)

1. Cine este zeul medicinei

Asclepios

2. Noțiunea de profilaxie
a) [ ] O ştiinţă care îşi are scopul de prevenţie a maladiilor contagioase;
b) [ ] Un complex de măsuri medicale întru tratarea maladiilor;
c) [x] Un complex de măsuri medicale şi sanitare pentru prevenţia apariţiei bolilor
şi menţinerea sănătăţii;
d) [ ] Activitatea practică a medicilor întru tratarea bolilor profesionale;
e) [ ] Activitatea practică a medicilor curativi întru prevenirea bolilor profesionale
sau alta varianta
a) ansamblul măsurilor orientate spre promovarea sănătăţii, ocrotirea sănătăţii,
prevenirea bolilor,
reducerea consecinţelor în caz de boală şi evitarea deceselor premature
b) totalitatea legităţilor biologice, sociale şi culturale, menite să menţină şi să
îmbunătăţească starea
de sănătate a populaţiei
c) măsuri de recuperare, de reabilitate biologică, familială, socială şi profesională a
celui care a
făcut o boală acută, a bolnavului cronic şi a invalidului
d) măsuri ce se aplică la momentul declanşării stării morbide (la apariţia stărilor
prepatologice) sau
imediat după apariţia bolii
e) prevenirea apariţiei bolilor prin creşterea rezistenţei specifice şi nespecifice a
organismului şi
combaterea factorilor de risc

3. Care este scopul profilaxiei în diagnosticul precoce al stărilor premorbide

Are scopul de a depista tulburarea în stadiul precoce, de a reduce
durata bolii, de a preveni complicațiile și recidivele și se aplică în stadiul de boală
deja diagnosticată.
-secundara

4. Normativul igienic – noțiune

a. Factorul de origine antropogenă ce poate avea acţiunea nocivă asupra sănătăţii
b. Factorul de origine naturală ce nu este indispensabil pentru organism
c. Factorul natural care este necesar organismului uman
d. Diapazonul strict determinat al factorului de mediu care acţionează în mod
optim sau este inofensiv pentru activitatea şi sănătatea omului
e. Factorul nociv ce poate avea acţiune mutagenă, cancerigenă, embriotoxică
5. Ce este mediul extern
a. un sistem de obiecte si fenomene naturale si antropogenene, care inconjoara in
permanenta omul
b. complexul aer+pamant
c. toate apele de suprafata si vaporii eliminati de acestea
d. tot ceea ce inconjoara omul inafara de constructiile industriale
e. doar factorii de umiditate si temperatura externi

6. Care este scopul profilaxiei primare

a. Prevenirea apariţiei bolii
b. Înlăturarea completă a factorului nociv
c. Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive
d. Diagnosticul precoce a stărilor premorbide
e. Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul
şireabilitarea lor

7. Care scopul profilaxiei secundare

a. Prevenirea apariţiei bolii
b. Înlăturarea complexă a factorului nociv
c. Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive
d. Diagnosticul precoce a stărilor premorbide
e. Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi
reabilitarea lor

8. Riscul pentru sănătate – definiție

a. probabilitatea expunerii la un pericol cauzat de factori naturali, tehnogeni,
biologici si sociali si consecintele acesteia, exprimate prin efect nociv asupra
sanatatii si gravitatea acestui efect
b. pericol de ordin fizic care poate duce la lezarea starii de sanatate
c. problema complexa care implica actiunea factorilor externi si consecintele lor
asupra individului
d. boala sau anormalitate cauzata de diversi factori cu efect pozitiv asupra sanatatii
e. stare de rau complet din punct de vedere fizic, mental si social si nu doar
prezenta bolii

9. Obiectivele igienei individuale

a. Respectarea regimului de muncă şi odihnă
b. Alimentaţia raţională
c. Menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii
d. Profilaxia bolilor profesionale
e. Ocupaţia cu sportul, călirea

10. Care sunt scopurile profilaxiei terţiare

a) [ ] Prevenirea apariţiei bolii;
b) [ ] Înlăturarea complexă a factorului nociv;
c) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
e) [x] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave,
tratamentul şi reabilitarea lor.
Daca CM + recuperarea profesionala a bolnavului cronic

11. Definiţia „Igienei”

a. Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice
b. Igiena este un complex de măsuri profilactice
c. Igiena este activitatea practică a medicinei preventive
d. Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii
e. Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei

12. Care sunt etapele profilaxiei

a. preventia primara
b. preventia secundara
c. preventia tertiara
d. preventia determinanta
e. preventia protectorie

13. Care sunt obiectivele prevenției primare

a. Prevenirea apariţiei bolii
b. Înlăturarea completă a factorului nociv
c. Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive
d. Diagnosticul precoce a stărilor premorbide
e. Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul
şireabilitarea lor

14. Asupra căror cazuri se extinde normarea igienică

a. cma ale componentilor chimici nocivi din aer, apa, sol, alimente
b. nivelurile si dozele maxim admisibile ale factorilor fizici antropogeni: praf,
zgomot, vibratii, etc.
c. parametrii optimi si cei admisibili ai microclimatului, radiatiei solare,
iluminatului, etc.
d. componenta optima si admisibila a ratiei alimentare, apei potabile
e. modificarile fiziologobiochimice din organism ce apar sub actiunea factorului
nociv

15. Tipurile de normative igienice

a. Maxim admise
b. Minim admise
c. Optime
d. Temporare
e. Raţionale
16. Factorii de risc – noțiune
- Factori capabili de a produce îmbolnăvirea (factori patogeni)
- Sunt acei factori ecologici, care au o acţiune nefavorabilă asupra organismului,
care duc la alterarea stării sănătăţii.

17. Metodele de cercetare aplicate în igienă

a. de cercetare a factorilor de mediu
b. de cercetare a reactiei organismului la actiunea factorilor de mediu
c. fizice, chimice, de laborator, clinice, radiologice, observarea(avizarea)
d. psihologice
e. economice

18. Tipurile inspecției sanitare

a)tematice
b)planificate
c)de necesitate
d)de recontrol
e)rapide

Vizită de rutină (sau vizită planificată, obişnuită, standard, proactivă,

preventivă)
Vizită de verificare.
Vizită reactivă, (spre exemplu, de investigare a unui accident sau a
unei reclamaţii)
Vizite speciale.
Vizite “fulger” (sau vizite razie, de exemplu, ca parte a unei campanii
locale).

19. Căile de pătrundere a agenților nocivi în organism

a. prin inspiratie(respirator)
b. prin tractul gastrointestinal (cu apa si produsele alimentare) (tub digestive)
c. prin piele (tegumente)
d. intraperitoneal
e. intravenos

20. Care probleme ale mediului extern sunt supuse evaluării igienice
Poluarea aerului, apei, solului...
a)Factori chimici
b)Factori fizici
c)Factori biologici
d)Factori sociali
e)Factori economici

21. Ce indică că masa corporală influenţeată de metabolismul bazal

a. Surplusul de masă accelerează metabolismul bazal
b. Surplusul de masă încetineşte metabolismul bazal
c. Metabolismul bazal se accelerează la persoanele cu musculatura bine dezvoltată
d. Metabolismul bazal se accelerează la persoanele slabe
e. Nu influenţează

22. Consecinţele insuficienței proteinelor în rația alimentară

a. Dereglarea sistemelor fermentative
b. Scăderea metabolismului bazal
c. Scăderea termogenezei
d. Dereglări ale funcţiei sistemului endocrin
e. Accelerarea metabolismului bazal

23. Unitatea de măsură ce reprezintă cantitatea de energie cheltuită pentru

deplasarea unei mase de 1 kg pe distanţa de 1 metru cu o forţă de un Newton
a. 1 Joule
b. 1 Amper
c. 1 Newton
d. 1 Watt
e. 1 kcal

25. Sursele alimentare principale ale Ca

a. lapte
b. branza de vaci, cascavaluri
c. mere
d. nuci
e. carne

26. Alimentele surse de proteine biologic inferioare

a. leguminoase uscate
b. varza
c. cerealele
d. oua
e. cartofi
superioare – lapte, peste, carne

27. Consecinţele hipervitaminozei D

a) !diaree
b) !cefalee
c) rahitism
d)osteoporoză
e) !depuneri de calciu în ţesuturi

28. Denumirile corecte ale vitamiei D

Calciferol
Antirahitică
vitamina D3 (colecalciferol)
vitamina D2 farmaceutică (ergocalciferol)
1,25 dihidroxi vitamina D

29. Determinantele valorii biologice a lipidelor de origine vegetală

a. Asimilare bună
b. Valoare energetică mare
c. Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare
d. Conţinut mare de vitamine A şi D
e. Conţinut de acizi graşi nesaturaţi

30. Factorii nefavorabili păstrării vitaminei C în produsele alimentare

a. Mediul alcalin
b. Mediul acid
c. Oxigenul
d. Sărurile metalelor grele
e. Temperaturi ridicate
.
31. Sursele alimentare ale retinolului
cascaval
unt
pește gras

32. Sursele alimentare de caroteni

a. Carne
b. Ardei graşi
c. Frişcă
d. Măcieş
e. Spanac

33. Sursele alimentare principale ale Fe

Carnea roșie
Viscerele (ficat, splina, inima)
Mezelurile
Peștele
Fasolea, lintea

34. Sursele alimentare principale ale Niacinei Vit PP (B3)

drojdie
carnea, preparatele din carne
laptele si branzeturile
ouale
35. Sursele alimentare principale ale vitaminei E
uleiurile extrase din seminţe (porumb, floarea-soarelui, soia ş.a)
pâinea neagră
fasolea uscată
mazărea

36. Sursele alimentare principale ale vitaminei K

legumele verzi (spanac, salată, lobodă, mărar)
gălbenuşul de ou
ficatul
legumele cu frunze verzi: spanacul, broccoli, salata, varza, feniculul, pătrunjelul,
năutul, varza de Bruxelles, germenii de grâu, uleiul de rapiţă şi cel de măsline,
ficatul de vită, ceaiul verde.
surse principale: legume verzi (salată, spanac, lobodă, urzici, ceapa verde) - surse
secundare: ficat, gălbenuş de ou, carne, brânzeturi.

37. Cauzele ce pot condiţiona carenţa de proteine în organismul uman

prelucrarea culinară inadecvată a alimentelor
situaţie de stres
eforturi fizice mari

38. Consecinţele asupra comportamentului uman a insuficienței glucidelor din

rația alimentară
Hipocalcemia -> slăbiciuni generale - somnolenţă, scăderea memoriei, cefalee
provoacă hipocalcemie, aceasta se manifestă prin slăbiciuni generale, somnolenţă,
scăderea memoriei, cefalee
în sânge apar produse ale oxidării incomplete a proteinelor şi lipidelor
cetone, care dereglează echilibrul acidobazic

39. Consecinţele excesului de glucide în rația alimentară

Obezitate
Afectarea ficatului, rinichilor, tubului digestiv şi a altor organe

40. Direcțiile principale de utilizare a energiei de către organismul uman

- sinteza de substanţe pentru creşterea organismului în dezvoltare;
- activitatea permanentă a muşchilor respiratori şi ai inimii;
- contracţiile, voluntare şi involuntare, ale musculaturii striate şi netede;
- activitatea de secreţie şi excreţie;
- menţinerea temperaturii constante a corpului;
- repararea uzurilor.
a)Nedirijate-cheltuielile de energie pentru metabolismul bazal; acțiunea dinamică
specifică a alimentelor
b)Consumul de energie dirijat îl constituie activitatea musculară în cadrul muncii,
depinde de intensitatea și specificul activității fizice
41. Factorii care determină valoarea biologică a proteinelor
a) conţinutul fosfoproteinelor;
b) diversitatea aminoacizilor;
c) [x]conţinutul aminoacizilor esenţiali;
d) [x] raportul dintre aminoacizii esenţiali şi neesenţiali;
e) [ ] conţinutul calciului.

42. Factorii ce pot influența metabolismul bazal

alimentația
masa corporală
vârsta
Sedentarismul

43. Factorii de care se va ţine cont la recomandarea alimentaţiei raţionale

a) !greutatea corpului
b) !varsta
c) !condiţiile climatice
d) !sex
e) pofta de mâncare

44. Funcțiile biologice ale vitaminei A

a) [x] Influenţează creşterea organismului;
b) [x] Normalizează diferenţierea epiteliului;
c) [x] Intră în structura pigmenţilor retinieni;
d) [ ] Influenţează sinteza lipidelor;
e) [ ] Influenţează sinteza glucidelor.

45. Metodele aplicate pentru a determina metabolismul bazal

1. Determinarea metabolismului bazal după metoda calorimetriei directe.
2. Calcularea metabolismului bazal după tabele.
3. Determinarea metabolismului bazal prin metodele calorimetriei indirecte,
analizei chimice complete a gazelor (Douglas-Haldane).

46. Răspunsurile care reflectă importanța biologică a colesterolului

a) [x] Este precursor al bilei.
b) [x] Este precursor al ergocalciferolului.
c) [x] Este parte componentă al celulelor nervoase.
d) [ ] Întră în structura vaselor sangvine.
e) [ ] Intră în structura muşchilor striaţi.

47. Substanțe nutritive esenţiale

a) [x] Aminoacizii esenţiali;
b) [ ] Lipidele;
c) [x] Acizii graşi polinesaturaţi;
d) [x] Vitaminele;
e) [x] Sărurile minerale.

48. Tipurile cheltuielilor de energie ale organismului uman

Dirijate si nedirijate
c)coordonată ????
d)necoordonată ???
e)aleatorie ???

49. Tipurile cheltuielilor de energie

Dirijate si nedirijat
Reglabile ??

50. Proteinele laptelui

a) cazeină
b) lactoalbumină
c)vitelină
d)lactoglobulină
e) lecitină

51. Consecințele insuficienței sau a lipsei vitaminelor în alimentație

a) !aterosclerozei
b) hemeralopiei
c) bolii Kwashiorkor
d) !cancerului intestinului gros
e) !obezităţi
B1--oboseală precoce; -tahicardie; -lipsa apetitului; -dureri musculare.
D-[x] Rahitizm la copii; [x] Hipotonie musculară; [x] Osteomalacie;
E-leziuni degenerative ale fibrelor musculare, cu ştergerea striaţiunilor şi
înlocuirea lor cu un ţesut fibrös scăderea rezistenţei hematiilor la acţiunea unor
factori hemolizanţi şi la apariţia unei anemii
macrocitare -apar leziuni degenerative ale fibrelor musculare, cu ştergerea
striaţiunilor şi înlocuirea
lor cu un ţesut fibrös. -scăderea rezistenţei hematiilor la acţiunea unor factori
hemolizanţi şi la
apariţia unei anemii macrocitare
A--scăderea capacității de adaptare vizuală în întuneric și amurg(cecitatea
nocturnă,fiziologia,vă
rog,v studio); -tegumentele îşi pierd aspectul catifelat, devin aspre, se îngroaşă. -
hipercheratoza
este intensă în jurul foliculilor piloşi (aspect de „piele de găină” sau de „broască
râioasă”). Procesul
de cheratinizare cuprinde şi mucoasa bucală, gingivală, conjunctivală, a aparatului
respirator, a
căilor urinare.
B2--modificări ale troficităţii buzelor (cheilita), care se manifestă prin culoarea
roşie, se fistulează,
sângerează şi formează cruste; -apariția exemei seboree pe nas,după urechi;
-fotofobie,lăcrimare,cheratită; -uneori dereglări ale hematopoiezei.
PP(B3)-[x] Dermatite; [x] Diaree; [x] Demenţă;

52. Criteriile ce se vor lua în consideraţie la aprecierea alimentaţiei

individuale
a) [x] Masa reală corespunde celei ideale.
b) [x] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare.
c) [x] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din
raţia alimentară.
d) [ ] Calitatea produselor din raţia alimentară.
e) [ ] Regimul alimentaţiei.

53. Criteriile ce se vor lua în consideraţie la calculul necesităţii de energie şi

trofine
a) [x] Gradul efortului fizic;
b) [x] Masa ideală a corpului;
c) [x] Vârsta, sexul;
d) [x] Metabolismul bazal;
e) [ ] Regimul alimentar.

54. Criteriile conform cărora se apreciază valoarea nutritivă a produselor

alimentare
a) !conţinutul de proteine, lipide, glucide
b) proprietăţile organoleptice
c) !conţinutul de vitamine
d) inofensivitate
e) !conţinutul de săruri minerale

55. Funcțiile acizilor graşi polinesaturaţi

a) [x] Reduc nivelul colesterolului în sânge;
b) [x] Stimulează activitatea unor enzime;
c) [ ] Măresc nivelul colesterolului în sânge;
d) [x] Întră în structura lipidelor de construcţie;
e) [ ] Formează cu colesterolul esteri .

56. Funcțiile glucidelor nedigerabile

a) [x] Modificarea timpului de tranzit intestinal (măresc ori încetinesc);
b) [x] Leagă cationi metalici;
c) [x] Absorb sau înglobează substanţele organice, produşii de secreţie şi
descompunere a tubului digestiv, microorganismele;
d) [x] Excesul poate favoriza sau agrava afecţiunile inflamatorii ale tubului
digestiv;
e) [ ] Sunt surse de energie.

57. Macroelementele
Potasiu, calciu, fosfor, sodiu, magneziu, fier, clor, sulf), care exista în organism în
cantitati mari, Na, K, P, Ca, Mg
58. Microelementele
Metale (fier, mangan, zinc, cupru, cobalt, aluminiu, plumb, molibden) şi metaloide
(iod, fluor, arsen, siliciu, bor etc.) Fe, Zn, Se, I, Cr, Cu, Mo

59. Produse alimentare - surse de vitamina B1

a) [ ] Orez decorticat;
b) [x] Pâine coaptă din făină de calitate inferioară, secară;
c) [x] Cerealiere ;
d) [x] Drojdie de bere;
e) [x] Leguminoase uscate.

60. Produsele bogate în fibre alimentare

a) [x] Crupele de popuşoi;
b) [ ] Cartofii;
c) [ ] Crupele de griş;
d) [x] Crupele de ovăs;
e) [x] Crupele de hrişcă.

61. Profesiile ce pot fi incluse în grupul cinci de intesitate a muncii fizice

(acivitate fizică foarte grea)
minerii din mine, oţelarii, tăietorii de lemne, săpătorii, hamalii, betonierii ş.a., a
căror muncă nu-i mecanizată.

62. Profesiile ce pot fi incluse în grupul doi de intesitate a muncii fizice

(acivitate fizică usoară)
1. gronomii,
2. zootehnicienii,
3. veterinarii,
4. asistentele medicale şi infirmierii,
5. lucrătorii din sfera de deservire,
6. inginerii al căror lucru necesită anumite eforturi fizice,
7. maiştrii aparaturii radio,
8. ceasornicarii,
9. lucrătorii radiotelecomunicaţiilor,
10. lucrătorii proceselor automate

63. Profesiile ce pot fi incluse în grupul patru de intesitate a muncii fizice

(acivitate fizică grea)
1. constructorii,
2. muncitorii din industria petrolului şi a gazului,
3. agricultorii,
4. metalurgii şi turnătorii de metal,
5. minerii care lucrează la suprafaţă
6. gronomii,
7. zootehnicienii,
8. veterinarii,
9. asistentele medicale şi infirmierii,
10. lucrătorii din sfera de deservire,
11. inginerii al căror lucru necesită anumite eforturi fizice,
12. maiştrii aparaturii radio,
13. ceasornicarii,
14. lucrătorii radiotelecomunicaţiilor,
15. lucrătorii proceselor automate

64. Profesiile ce pot fi incluse în grupul trei de intesitate a muncii fizice

(acivitate fizică medie)
1. Lucrători la întreprinderile de prelucrare a metalelor, a lemnului, din industria
alimentară,
textilă, de încălţăminte, din domeniul transportului feroviar,
2. chimiştii,
3. medicii chirurgi,
4. poligrafiştii,
5. macaragiii,
6. conducătorii brigăzilor de câmp şi de mecanizare,
7. vânzătorii de produse alimentare etc

65. Profesiile ce pot fi incluse în primul grup de intesitate a muncii fizice

(acivitate fizică foarte usoară)
1. conducători de întreprinderi şi organizaţii,
2. pedagogi,
3. educatori,
4. colaboratori ştiinţifici,
5. operatori la maşinile electronice de calcul,
6. controlori,
7. lucrători medicali (cu excepţia chirurgilor, asistentelor medicale şi infirmierilor),
8. oameni de artă, oameni a căror activitate cere o încordare intelectuală sporită

66. Valoarea nutritivă a fructelor şi legumelor

a) [ ] Conţinutul sporit de proteine;
b) [ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare;
c) [x] Conţinutul de săruri minerale;
d) [x] Conţinutul de vitamine;
e) [ ] Conţinutul de lipide.
67. Valorile energetice în kcal ale proteinelor și lipidelor
Proteine- 4 kcal
Lipide- 9 kcal

68. Alimentul ce reprezintă sursă de proteine biologic superioare

a) [ ] Pâinea;
b) [x] Carnea şi derivatele ei;
c) [x] Laptele şi produsele lactate;
d) [ ] Fructele şi legumele;
e) [x] Ouăle.

69. Cauzele hipovitaminozei C în perioada iarnă-primăvară

a) scade rezistenţa organismului
b)!conţinutul redus de vitamină în produse alimentare
c) creşte radiaţia ultravioletă
d)temperatura rece a mediului
e) presiunea atmosferică scăzută

70. Conţinutul de proteine în carnea de vită

a) !13-18%
b) 25-30%
c) 30-35%
d) 35-45%
e) 45-50%

71. Ce este caracteristic pentru avitaminoza A

a) !hipercheratoza şi cianoza tegumentelor
b)fisuri angulare dureroase ale gurii
c) !dereglarea văzului în întuneric
d) !fragilitatea unghiilor
e)!căderea părului

72. Consecința insuficienței de vitaminei D în alimentația umană

a)ciroza ficatului
b)rahitizm la copii
c)hipotonie musculară
d)osteomalacie
e)hipercalciemie

73. Conținutul de proteinne în kg din organismul unui bărbat de 65 kg

11

74. În care țesut biologic organismul uman face rezerve de vitamina A

a)ficat
b) stomac
c) intestin
d) tesut adipos
e) oase

75. În ce procese este implicată vitamina D

a) !reglează metabolismul calciului
b) ia parte la metabolismul glucidic
c) !reglează metabolismul fosforului
d) !stimulează creșterea organismului copiilor
e) e) reglează acţiunea dinamică specifică a alimentelor

76. Nutrietul ce îndeplinește în organismul uman funcția de substanță

energogenă principală
a)săruri minerale
b)vitaminele
c)lipide
d)glucide
e)proteinele

77. Nutrietul ce îndeplinește în organismul uman preponderent funcția

plastică
a) !sărurile minerale
b) vitaminele
c) lipidele
d) glucidele
e) !proteinele

78. Nutrientul ce induce organismul la cel mai mare consum de energie în

timpul digestiei
1)Proteinelor
2)Lipidelor
3)Glucidelor
4)O alimentaţie mixtă
5)O alimentaţie raţională

79. Unitatea de măsură ce reprezintă cantitatea de căldură necesară pentru

creşterea temperaturii unui litru de apă cu un grad Celisius de la 15° la 16°C
Caloria

80. Valoarea energetică a uleiului vegetal

929 kcal la 100 g

81. Valoarea în calorii cheltuită pentru metabolismul bazal de un adult, la un

kilogram de greutate corporală, în timp de o oră
Barbat- 1 kcal/kg/corp/ora
Femei- 0,9 kcal/kg/corp/ora

82. Cheltuielile de energie reglabile/dirijate

a) [ ] Metabolismul bazal;
b) [x] Eforturi musculare;
c) [ ] Acţiunea dinamică specifică a alimentelor;
d) [ ] Menţinerea temperaturii corpului;
e) [ ] Eliminarea produselor catabolice.

83. Funcțiile biologice ale vitaminei C

[x] Măreşte rezistenţa organismului;
[x] Ia parte la sinteza fibrelor de colagen;
[x] Ia parte la reacţiile de oxido-reducere;
[ ] Contribuie sinteza glucidelor;
[ ] Contribuie sinteza aminoacizilor.

84. Metoda de determinare a valorii calorice a alimentelor la baza căreia se

află coeficientul caloric al fiecărei substanţe nutritive.
Calometria directa si indirecta ??
85. Numărul grupului conform "Normativelor consumului de energie şi
cantitatea necesară de alimente" la care se referă chirurgii
a) [ ] Unu;
b) [ ] Doi;
c) [x] Trei;
d) [ ] Patru;
e) [ ] Cinci.

84. Necesarul diurn de vitamina C pentru un adult

a) [ ] 10-20mg;
b) [ ] 20-50mg;
c) [ ] 50-70mg;
d) [x] 70-100mg;
e) [ ] 120-140 mg

86. Consecinţa hipervitaminozei A

a) [x] Cefalee;
b) [x] Anorexie;
c) [x] Căderea părului;
d) [x] Fragilitate şi dureri osoase;
e) [ ] Keratoconjunctivită.
sugari copii pierderea apetitului, stagnare în greutate, prurit
femei gravide malformaţii
adulţi cefalee, greaţă, vărsături, dureri osoase, musculare, amenoree, căderea
părului

87. Produsul alimentar care servește ca sursă de retinol

a) [ ] Morcov;
b) [x] Caşcaval;
c) [ ] Tomate;
d) [ ] Ardei dulci;
e) [ ] Ceapă verde.

88. Consecința alimentaţiei calitativ neadecvată

a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b) [x] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor
substanţe nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
microorganisme.

89. Consecinţa excesului de glucide în rația alimentară

a. Obezitatea
 b. Afectiunile ficatului
c. Afectiunile rinichilor
d. Afectiunile tubului digestiv si a altor organe

90. Substanţele nutritive esenţiale

[x] Aminoacizii esenţiali;
[x] Acizii graşi polinesaturaţi;
[x] Vitaminele;
[x] Sărurile mineral

91. Substanţele nutritive neesenţiale

a. Aminoacizi nesaturati
b. Acizii grasi saturati
c. Carbohidratii
d. Colesterol

92. Alimentaţia echilibrată

a) [x] Valoare energetică necesară a raţiei alimentare asigurată de consumul
adecvat al proteinelor, lipidelor şi glucidelor;
b) [ ] Corespunderea componenţei alimentelor statusului fermentativ al
organismului;
c) [x] Raport optim între substanţe nutritive şi substanţe biologic active;
d) [ ] Regim optim de alimentare;
e) [ ] Alimente calitative.

93. Alimentaţia raţională

a) [x] Valoare energetică necesară a raţiei alimentare asigurată de consumul
adecvat al proteinelor, lipidelor şi glucidelor;
b) [ ] Corespunderea componenţei alimentelor statusului fermentativ al
organismului;
c) [x] Raport optim între substanţe nutritive şi substanţe biologic active;
d) [ ] Regim optim de alimentare
e) [ ] Alimente calitative

-alimentatia trebuie sa fie suficienta cantitativ, adica sa asigure cantitatea necesara

de energie prin respectarea conditiilor sanitare in timpul transportarii, pastrarii si
preparari culinare a produselor alimentare
-prevenirea nocivizarii alimentelor si evitarea consumului alimentar insalubru
-produsul trebuie sa aiba o calitate adecvata, adica sa contina toate sustantele
nutritive
(proteine, lipide, glucide, vitamine, saruri minerale) in cantitati bine echilibrate si
sa se respecte o proportie justa a alimentelor si a substantelor nutritive
-sa se respecte regimul alimentar care consta in aceea, ca alimentatia sa fie la
anumite intervaluri de timp si strict respectata
-asigurarea unei bune stari de nutritie – sa se asigure folosirea folosirea maxima a
sustantelor nutritive prin prepararea culinara a alimentelor
-asigurarea varietatii bucatelor
-deplina digestie a alimentelor
-propritetatile organoleptice ale produselor alimentare sa corespunda deprinderilor
consumatorului
-sa se respecte moderatia, adica sa nu contina un exces de zahar, sare, grasime

94. Igiena alimentației

Este o ramură a științei igienice, care elaborează bazele normativelor alimentației
raționale și sănătoase ale populației

95. Factorul favorabil pentru păstrarea vitaminei C în produsele alimentare

la prelucrarea culinară
a) [ ] Mediul alcalin;
b) [x] Mediul acid;
c) [ ] Oxigenul;
d) [ ] Sărurile metalelor grele;
e) [ ] Temperaturile ridicate.

96. Care este necesitatea fiziologică de apă potabila pentru un adult timp de
24 ore
a) [ ] 500ml – 1,l;
b) [ ] 1.0 – 1,51;
c) [x] 1.5 – 3,0 1;
d) [ ] 3.0 – 5,01;
e) [ ] 5,0-6,0 l.

97. Care este conţinutul sulfaţilor în apa potabilă reglementat de Normele

sanitare
a. 250mg/l;
b. 500mg/l
c. 750mg/l
d. 1000mg/l
e. 1500mg/l

98. Oxidabilitatea apei - noțiune

a) [ ] Cantitatea de O2 într-un litru de apă;
b) [x] Cantitatea de O2 consumată la oxidarea substanţelor organice dintr-un litru
de apă;
c) [ ] Cantitatea de O2 consumată în 20 zile pentru oxidarea substanţelor organice
dintr-un litru de apă;
d) [ ] Cantitatea de oxigen consumată pentru oxidarea substanţelor organice dintr-
un litru de apă în 5 zile;
e) [ ] Cantitatea de O2 în 10 litri de apă .

99. Care volumul corespunde consumului igienic al apei pentru o persoană

timp de 24 de ore, conform recomandărilor OMS
a) [x] 100 l;
b) [ ] 150 l;
c) [ ] 200-130 l;
d) [ ] 210 l;
e) [ ] 40-60 l.

100. Pentru care necesitate se consumă cea mai mare cantitate de apă
a) [ ] Fiziologice;
b) [ ] Igienice;
c) [ ] În agricultură;
d) [x] Industriale;
e) [ ] Urbanistice.

101. Pentru care necesitate se consumă сea mai mică cantitate de apă
a) [x] Fiziologică;
b) [ ] Igienică;
c) [ ] În agricultură;
d) [ ] Industrială;
e) [ ] Urbanistică.

102. Care este natura factorului care condiționează poluarea biologică a apei
Bacterii,
Degradarea materialului organic din apa (deseurile animale, eliminarea
necorespunzatoare a deseurilor umane)

103. Care este indicele chimic de poluare recentă a apei potabile cu substanţe
organice
a) [x] Amoniac;
b) [ ] Nitriţi;
c) [ ] Nitraţi;
d) [ ] Cloruri;
e) [ ]Sulfati
104. Care sunt indicatorii indezirabili ai calităţii apei potabile
a) [x] Amoniacul ;
b) [x] Clorurile.;
c) [x] Fierul;
d) [ ] Nitriţii;
e) [x] Sulfaţii

105. Care sunt indicii de potabilitate a apei conform Normelor sanitare

a) [x] Organoleptici;
b) [x] Chimici ;
c) [ ] Biologici;
d) [ ] Chimici antitoxici;
e) [x] Bacteriologici.

106. Caracteristicele apei potabile

a) [x] Să aibă proprietăţi organoleptice corespunzătoare;
b) [ ] Să nu conţină săruri minerale;
c) [x] Să fie inofensivă după componenţa chimică;
d) [x] Să fie inofensivă din punct de vedere epidemiologic;
e) [ ] Să nu conţină microelemente.

107. În ce condiții ale consumului de apă poate fi afectată sănătatea oamenilor

a) [x] Nu este în cantităţi suficiente;
b) [x] Conţine germeni patogeni;
c) [ ] Conţine compuşi chimici toxici în concentraţii mai mici de CMA;
d) [x] Conţine compuşi chimici naturali în cantităţi sporite;
e) [x] Posedă proprietăţi organoleptice nefavorabile.

108. Prin ce se deosebesc apele de suprafaţă de cele interstratulare

a) [ ] Conţin mai multe săruri minerale;
b) [x] Conţin mai mult O2 dizolvat;
c) [x] Sunt mai poluate cu microorganisme;
d) [ ] Au o componenţă chimică stabilă;
e) [ ] Sunt limpezi.

109. Care sunt proprietăţile organoleptice ale apei

a) [ ] Temperatura;
b) [x] Mirosul;
c) [ ] Transparenţa;
d) [ ] Duritatea;
e) [x] Culoarea.

110. Cum trebuie să fie apa potabilă

a) [x] Culoarea acceptabilă consumatorilor şi nici o schimbare anormală;
b) [x] Turbiditatea 5 UNT;
c) [ ] Nitraţii – 45mg/l;
d) [ ] Oxidabilitatea – 5 mg O2/l;
e) [ ] Nitriţii – 1 mg/l.
a) [x] Să aibă proprietăţi organoleptice corespunzătoare;
b) [ ] Să nu conţină săruri minerale;
c) [x] Să fie inofensivă după componenţa chimică;
d) [x] Să fie inofensivă din punct de vedere epidemiologic;
e) [ ] Să nu conţină microelemente.

111. Importanța fiziologică a apei

a. Toate procesele biochimice se produc in mediu lichid
b. Este solvent pentru multe substante
c. Participa ca partea componenta la reactiile chimice
d. Asigura echilibrul acido-bazic
e. Indeplineste functia de transport
f. Participa la procesele de termoreglare
g. Participa la eliminarea produselor metabolice si a substantelor toxice

112. La apariţia căror semne contribuie reducerea considerabilă a cantităţii

de apă din organism
a) [x] Setea;
b) [x] Obnubilarea;
c) [x] Halucinaţii;
d) [ ] Creşterea temperaturii corpului;
e) [x] Moartea.

113. Care sunt modificările organoleptice ale apei, cauzate de valorile sporite
ale sărurilor minerale
a. Modificarile gustului
b. Modificarile mirosului
c. Ofera culoare

114. Care compuși formează duritatea temporară a apei

a. Carbonatul de calciu
b. Carbonatul de magneziu

115. Care compuși formează duritatea permanentă a apei

a. Sulfatul de calciu
b. Sulfatul de magneziu
116. Maladia pe care o poate cauza apa poluată cu plumb şi compuşii lui
a) [x] Saturnism hidric;
b) [ ] Methemoglobinemie;
c) [ ] Boala Minamata;
d) [ ] Carie dentară;
e) [ ] Fluoroză.
117. Cauza apariției fluorozei
a) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mic de fluor;
b) [ ] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut redus de fluor (0,3-0,5 mg/l);
c) [x] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut de fluor mai mare 2,0 mg/l;
d) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mare de iod;
e) [ ] Consumarea apei cu conţinut redus de iod.

118. Maladia cauzată de apa poluată cu metil-mercur

a) [ ] Saturnism hidric;
b) [ ] Methemoglobinemie;
c) [x] Boala Minamata;
d) [ ] Carie dentară;
e) [ ] Fluoroză.

119. Denumirea zonelor geografice cu răspîndire neuniformă a

microelementelor
a. Regiunea biogeochimica

120. Forma de răspîndire a bolilor caracteristică provinciilor biogeochimice

a. Prezenta microelementelor în exces sau deficienţă în sol, apa, alimente;

121. Patologia care poate fi cauzată de deficitul de fluor în apa potabilă

a. Caria dentara

122. Care element chimic cauzează saturnismul

a. Plumb

123. Care element cauzează boala Urov (Kashin-Beck)

Stronțiu

124. Cauzele dezvoltării guşei endemice

a) [x] Insuficienţa iodului în regiunea dată;
b) [ ] Surplusul de fluor în apa potabilă;
c) [ ] Insuficienţa iodului în apa potabilă;
d) [ ] Excesul de iod în produse alimentare;
e) [ ] Insuficienţa de fluor în apa potabilă.

125. Afecțiunile cauzate de folosirea îndelungată a apei dure

a) [x] Apariţia renolitiazelor;
b) [x] Apariţia colelitiazelor;
c) [x] Afecţiuni ale tubului digestiv;
d) [ ] Methemoglobinemie;
e) [ ] Fluoroză.
126. Tipurile anionilor prezenți în apele naturale
a. HCO3
b. Cl
c. SO4
127. Prezența căror compusi conferă apei gust sărat
Din prezentare:
Modificările de gust şi miros ale apei pot fi cauzate de: − elemente de provenienţă
naturală de exemplu, calciul conferă apei gust sălciu, fierul gust metalic, magneziul
amar, clorurile gust sărat, hidrogenul sulfurat gust şi miros de “ouă clocite”;

128. Prezența căror compuși conferă apei gust amar

Modificările de gust şi miros ale apei pot fi cauzate de: − elemente de provenienţă
naturală de exemplu, calciul conferă apei gust sălciu, fierul gust metalic,
magneziul amar, clorurile gust sărat, hidrogenul sulfurat gust şi miros de “ouă
clocite”;

129. Care dereglări în organismul uman pot fi condiționate de conținutul de

elemente din apa potabilă
1. Hipomicroelementoze
2. Hipermicroelementoze

130. Maladiile cauzate de duritatea crescută a apei potabile

Prezentare:
În dependență de duritate apa influențează starea de sănătate a oamenilor. Trecerea
bruscă de la apa moale la dură, și invers, poate provoca dispepsii (prezența în
exces a sulfatului de magneziu). La populația din zonele cu climă caldă, apa dură
duce la înrăutățirea stării pacienților cu litiază biliară. În etiologia urolitiazei, un
rol important îl joacă gradul de duritate a apei potabile. . În zonele sărace în iod,
apa dură sporește riscul apariție gușei endemice. Apa dură facilitează apariția
dermatitei.

Folosirea indelungată a apei dure poate contribui

a) [x] Apariţia renolitiazelor;
b) [x] Apariţia colelitiazelor;
c) [x] Afecţiuni ale tubului digestiv;
d) [ ] Methemoglobinemie;
e) [ ] Fluoroză.
Litiaza urinară și biliară
Apa dură facilitează apariția dermatitelor
Boala Urov
131. Bolile pe care le cauzează excesul de fluor în apa potabilă
Conținutul în exces de fluor în apa potabilă provoacă fluoroza endemică

132. Maladiile cauzate de deficitul de iod în apa potabilă

În provinciile biogeochimice cu insuficiență de iod (inclusiv Republica Moldova),
populația suferă de gușa endemică

133. Consecințele conținutului înalt de nitrați în apa potabilă

În organism, nitrații sub influența microorganismelor din intestin se transformă în
nitriți, care nimerind în sînge inactivează hemoglobina, inducînd hipoxie.
Interacțiunea nitraților cu hemoglobina conduce la formarea methemoglobinei

a)methemoglobinelor caracteristice copiilor sugari

b)formarea nitrozaminelor și nitrozamidelor

134. Care sunt modificările cauzate de concentrația sporită de fier în apa

potabilă
Concentrații sporite de fier în apa potabilă înfluențează calitățile organoleptice,
însă din punct de vedere fiziologic și toxicologic nu prezintă pericol, deoarece
necesarul în fier organismul uman variază între 15-21 mg. fierul gust metalic

135. Care sunt manifestările patologice cauzate de conținutul de seleniu

Boala Keșan (hipomicroelementoză). Se manifestă printr-o cardiopatie endemică
juvenilă, ateroscleroză, boala hipertonică, boala ischemică, endocrinopatie.
Prezintă factor de risc în apariția tumorilor maligne ale stomacului, intestinului,
glandelor mamare, plămînilor.
Selenoza (hipermicroelementoză). Se manifestă prin dermatită, artralgii, carie
dentară, apatie

136. Care sunt maladiile hidrice infecțioase

Apa poate fi unul din mediile de transmitere a bolilor Contagioase.
Bolile care pot fi contactate prin intermediul apei se Grupează în: Boli
Contagioase și parazitare, intoxicații și boli prin carență sau excesul unor
substanțe prezente în apă.
Factorii de natură ecosociologică, care condiționează poluarea biologică a
apei sunt:
a) Intensificarea circulației umane Pe plan mondial datorită dezvoltării
relațiilor internaționale economice, sociale și culturale
b) dezvoltarea în ritmuri sporite a marilor complexe ezoterice
c) poluare chimică a apei care modifică rezistența agenților biologici în mediu
d) terapia cu antibiotice.
Pentru apariția unei maladii hidrice sunt necesare trei condiții: existența unei
surse de germeni patogeni, viabil în apă, suficiente pentru producerea bolii și
existența unei populații receptive.
 Boli infecțioase transmise prin apă pot avea mai multe forme de manifestare în
funcție de:
a) numărul de îmbolnăviri
b) tipul și modul apariției
c) agenții patogeni
Se cunosc trei forme principale de manifestare a bolilor
infecțioase: Epidemia, Endemia și formă sporadică.

Formele de manifestare a patologiilor hidrice infecţioase

a) [x] Epidemii;
b) [x] Endemii;
c) [ ] Endemii geochimice;
d) [x] Sporadice;
e) [ ] Micotoxicoze

In formă sporadică se pot manifesta patologiile hidrice infecţioase

a) [x] Tularemia;
b) [ ] Febra tifoidă;
c) [ ] Salmoneloza;
d) [ ] Holera;
e) [x] Diareea estivală.

Patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei

a) [x] Holera;
b) [x] Febra tifoidă;
c) [x] Salmonelozele;
d) [ ] Scarlatina;
e) [x] Lamblioza.
137. Care este cea mai frecventă formă de manifestare a bolilor contagioase de
natură hidrică - epidemii
Formele de manifestare a patologiilor hidrice infecţioase
a) [x] Epidemii;
b) [x] Endemii;
c) [ ] Endemii geochimice;
d) [x] Sporadice;
e) [ ] Micotoxicoze

138. Caracteristica atribuită manifestării endemice a patologiilor hidrice

infecţioase
Endemia - prezența unui număr redus de cazuri dar permanente într-o anumită
zonă sau localitate. sunt frecvente în zonele în care nivelul de igienă este
nesatisfăcător, Îndeosebi acolo unde populația consumă apă direct din râuri sau
lacuri, fără tratare prealabilă
Manifestarea endemică a patologiilor hidrice infecţioase are următoarele
caracteristici:
a) [ ] Caracter sezonier;
b) [ ] Afectează anumite categorii de vârstă;
c) [x] Atestă un număr redus de cazuri;
d) [ ] Prezenţa germenilor în sursa de apă;
e) [ ] Caracter exploziv.

139. Caracteristica atribuită formei sporadice de manifestare a patologiilor

hidrice infecţioase
O ultimă formă de manifestare a bolilor hidrice infecţioase este forma sporadică
sau de cazuri izolate care se întâlneşte în anumite boli, mai puţin caracteristice
transmiterii prin apă.
sau cazuri izolate de manifestare a bolilor hidrice infecțioase se întâlnesc în
anumite boli mai puțin caracteristice transmiterii prin apă.

140. Care este timpul de supraviețuire a virusurilor în apă

Virusuri ce pot supravieţui în apele de suprafaţă timp îndelungat:
1. v. Poliomielitic (până la 180 de zile),
2. v. Echo (până la 115 zile),
3. v. Coxsackie (peste 2 ani).

141. Care apă prezintă cel mai mare potențial de contaminare

Caracteristica igienică a bazinelor deschise ca sursă de aprovizionare cu apă
a) [x] Culoare şi oxidabilitate pronunţată;
b) [ ] Mineralizare excesivă;
c) [ ] Siguranţă epidemiologică;
d) [x] Debit mare;
e) [x] Risc de poluare
142. Care este viabilitatea agentului patogen Esherichia coli în apa din
apeduct
Escherichia coli indică în mod cert o contaminare recentă a apei.

143. Care este viabilitatea vibrionului holerei în apa din apeduct

Este cauzată de vibrionul holeric Vibrio cholera şi produce toxina holerică, aceasta
fiind cauza diareii.
Aceasta apare frecvent în țările sărace, unde nu se pot respecta regulile de igienă.
▪ Vibrionul holerei este un germen, în general puţin pretenţios fapt ce-i conferă o
rezistenţă de câteva săptămâni în apă.
▪ Vibrionii holerici pătrund în organismul uman pe cale orală cu apa sau alimentele
contaminate.

144. Care sunt agenții patogeni, care pot provoca epidemii hidrice
Boli bacteriene sunt provocate de: bacteriile patogene potenţial prezente în apă
sunt din
genurile: Salmonella, Shigella, Escherichia (E.coli), Vibrio (V.chalorae) etc.

145. Măsurile care necesită a fi luate pentru a preveni contaminarea apei

potabile cu microorganisme patogene
vaccinarea antitifoidică obligatorie, până la dezinfecţia apei în toate
întreprinderile care utilizează apă de suprafaţă în scop potabil.
1) Reducerea poluării apei
2) Îndepărtarea gunoiului
3) Reducerea accesului animalelor
Măsuri profilactice:
I. Protecția sanitară a surselor și instalațiilor de aprovizionare cu apă potabilă
contra poluării biologice
II. Eficacitatea tratamentului apei: filtrarea pentru reținerea paraziților și
dezinfecția pentru distrugerea bacteriilor și virușilor. Dintre indicatorii
bacteriologice ai apei potabile, numărul de E. Coli este indicatorul cel mai
specific de poluare fecală și eficacității tratamentului apei
III. Interzicerea de la folosirea la aprovizionarea cu apă a populației a apei din
bazin hidrologice neprotejate sanitari și foarte Intense poluate fecal
IV. Educația sanitară a populației în vederea cunoașterii posibilităților de
transmitere a bolilor hidrice infecțioase și de Prevenire a lor.

146. Condițiile de apariție a epidemiei hidrice

Apariţia înainte de izbucnirea epidemiei a unui număr mare de boli digestive sub
formă de enterite, gastroenterite sau diarei;
Existenţa unor defecţiuni ale sistemului de alimentare cu apă care creează
posibilitatea poluării apei şi, în consecinţă, a izbucnirii epidemiei;
Lipsa, de cele mai multe ori, a germenilor din apă în momentul izbucnirii
epidemiei, datorată distrugeriilor de către condiţiile nefavorabile de mediu, în
timpul necesar peroiadei de incubaţie a bolii.
147. Care sunt formele de manifestare a bolilor infecțioase transmise prin apă
a) [x] Epidemii;
b) [x] Endemii;
c) [ ] Endemii geochimice;
d) [x] Sporadice;
e) [ ] Micotoxicoze

148. Care sunt caracterele principale ale epidemiilor hidrice

Caracteristici ale epidemiilor hidrice sunt
a) [x] Început exploziv;
b) [ ] Afectarea persoanelor de vârstă fragedă sau înaintată;
c) [ ] Apariţia epidemiilor în perioada rece a anului;
d) [x] Manifestarea epidemiei pe aria de alimentare cu apă;
e) [x] Încetarea bruscă a epidemiei după luarea măsurilor necesare la sursa de apă.

149. Care sunt caracterele secundare ale epidemiilor hidrice

Secundare
a)Lipsa germenilor în apă în momentul izbucnirii
b)Apariția unui număr mare de boli digestive sub formă de enterite, diaree
c)Existența unor defecțiuni ale sistemului de alimentare cu apă

150. Maladiile infectioase transmise prin intermediul apei

Patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei
a) Holera;
b) Febra tifoida
c) Salmonezele
d) Scarlatina
e) Lamblioza

151. Care boli cauzate de paraziţi se pot transmite рrin intermediul apei
Amibiaza; Lambliaza; Tricomoniaza; Strongiloidoza; Geohelmintiazele;
Fascioloza; Schistosomiaza; Paragonimiaza; Opistorcoza; Filariozele.

Prin intermediul apei se pot transmite boli cauzate de paraziţi

a) [x] Amibiază;
b) [x] Lamblioza;
c) [ ] Hepatita;
d) [x] Balantidioza;
e) [x] Trihomoniaza.

152. Bolile bacteriene de natură hidrică

•Holera; •Febra tifoidă; •Dizenteria; •Leptospirozele; •Bruceloza; •Tularemia;
•Tuberculoza; •Boala diareică cauzată: - Coliformi eteropatogeni, tipurile: B4 , B5
, B6 , B7 ,
153. Bolile virale de natură hidrică
•Poliomielita; •Hepatita virală-A; •Conjuctivita de bazin; •Alte viroze: •ARN:
•Rinovirusurile; •Reovirusurile: •Retrovirusurile; •Lentivirusurile. •AND:
•Adenovirusurile; •Parvovirusurile; •Poxivirusurile; •Mixovirusurile.

154. Bolile parazitare de natură hidrică

Amibiaza; Lambliaza; Tricomoniaza; Balantidioza;Strongiloidoza;
Geohelmintiazele; Fascioloza; Schistosomiaza; Paragonimiaza; Opistorcoza;
Filariozele.

Prin intermediul apei se pot transmite boli cauzate de paraziţi

a) [x] Amibiază;
b) [x] Lamblioza;
c) [ ] Hepatita;
d) [x] Balantidioza;
e) [x] Trihomoniaza.

155. Căile de pătrundere a agenților patogeni în apă

Factorii de natură ecosociologică, care condiționează poluarea biologică a apei
sunt:
a)Intensificarea circulației umane Pe plan mondial datorită dezvoltării relațiilor
internaționale economice, sociale și culturale
b)dezvoltarea în ritmuri sporite a marilor complexe ezoterice
c)poluare chimică a apei care modifică rezistența agenților biologici în mediu
d)terapia cu antibiotice.
Pentru apariția unei maladii hidrice sunt necesare trei condiții: existența unei
surse de germeni patogeni, viabil în apă, suficiente pentru producerea bolii și
existența unei populații receptive.

156. Care tip de aprovizionare cu apă este mai performantă

Centralizata

157. Ce cantitate de clor activ (%) conţine clorura de var proaspătă

Clorura de var proaspătă conţine clor activ (%)
a) 10;
b) 20;
c) 30
d) 35
e) 45

158. Care este indicatorul siguranţei dezinfecţiei apei potabile

Siguranţa dezinfecţiei apei poate fi determinată după
a) [ ] Miros;
b) [ ] Gust;
c) [x] Clor rezidual;
d) [ ] Turbiditate;
e) [ ] Reziduu uscat.

159. Care este concentraţia admisă a clorului rezidual liber în apă potabilă
distribuită centralizat
Conţinutul clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită centralizat este
a) [ ] 0,1- 0,2mg.1;
b) [x] 0,5mg.1;
c) [ ] 1 -2mg.1;
d) [ ] 2 -3mg.1;
e) [ ] 3-4 mg/l.

160. Care este avantajul sistemului centralizat de aprovizionare cu apă

potabilă
Aprovizionare centralizată – Sistemul ce constă dintr-o reţea care permite
aprovizionarea cu apă sub presiune direct la consumator.
Avantaje:
1. Pot fi utilizate atât sursele subterane de apă, cât şi cele de suprafaţă;
2. Asigură cantitatea necesară de apă, la distanţe mari de sursă;
3. Oferă posibilitatea tratării apei în caz de necesitate;
4. Permite protecţia sursei, instalaţiilor şi controlul stării lor;
5. Permite controlul permanent al calităţii apei.
Dezavantaje:
1. Apar dificultăţi la supravegherea stării tehnice a reţelelor de apeduct;
2. În cazul nimeririi în reţea a agenţilor patogeni sau a toxinelor are loc afectarea
unui mare număr de populaţie.

161. Metoda care presupune eliberarea apei de substanțe radioactive

Dezactivarea apei se face în scopul îndepărtării compuşilor radioactivi. Cel mai
frecvent se folosesc schimbătorii de ioni.

162. Metoda care elimină surplusul de elemente minerale din apă

Demineralizarea
163. Metoda care presupune înlăturarea coloizilor colorați și a substanțelor
dizolvate în apă
(246.În ce cazuri se aplică coagularea apei)
a) [x] La coloraţie sporită;
b) [x] În caz de turbiditate sporită;
c) [ ] La duritate mare;
d) [ ] In caz de poluare bacteriană considerabilă;
e) [ ] În caz de poluare cu substanţe toxice.

164. Caracteristicile apelor freatice

a) [x] Sunt transparente;
b) [x] Au debit mic;
c) [ ] Au compoziţie chimică stabilă;
d) [ ] Sunt bine protejate de poluare;
e) [ ] Au debit mare

165. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei

a) [ ] Fluorizarea;
b) [x] Dezinfecţia;
c) [x] Limpezirea;
d) [ ] Deferizarea;
e) [x] Decolorarea.

166. Procesele prin care se realizează autopurificarea apei

a) [x] Sedimentare;
b) [ ] Diluare;
c) [ ] Filtrare;
d) [x] Oxidare;
e) [x] Acţiunea bacteriofagilor
167. Metode de limpezire a apei potabile
a) [ ] Defluorizare;
b) [x] Decantare;
c) [x] Filtrare;
d) [x] Coagulare;
e) [ ] Dezodorare.

168. Substanţele folosite pentru coagularea apei

a) [ ] Clorul activ;
b) [x] Clorura de fier;
c) [x] Sulfatul de fier;
d) [x] Sulfatul de aluminiu;
e) [ ] Sulfatul de magneziu

169. Ce trebuie de intreprins pentru a proteja de poluare apa din fântâni

a) [ ] Se scoate cu găleata individuală;
b) [x] Se scoate cu găleata comună;
c) [x] Se scoate cu pompa;
d) [ ] Fântânile se alimentează din apele superficiale;
e) [x] În jurul fântânii se instalează un strat bătătorit de argilă.

170. Metodele de dezinfecţie a apei

a) [ ] Coagularea ;
b) [x] Clorinarea;
c) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor;
d) [x] Ozonarea;
e) [x] Tratarea cu raze ultraviolete .

171. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească orice metodă de dezinfecție

a apei potabile
a) [x] Alegerea corectă a dozei de clor;
b) [x] Respectarea duratei de contact a apei cu clorul;
c) [ ] Coagularea prealabilă a apei;
d) [ ] Filtrarea apei;
e) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor.
-sigura
-inofensivă
-distrugerea microorganismelor
172. Metodele și mijloacele fizice de dezinfecție a apei
a) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;
b) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;
c) [ ] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;
d) [x] Tratarea cu radiaţii ionizante;
e) [x] Fierberea.
173. Sursele pentru aprovizionarea decentralizată (locală) a populației cu apă
potabilă
Populaţia rurală a Republicii Moldova se alimentează preponderent cu apă potabilă
din sursele locale (fântâni de mină, izvoare, cişmele etc.). ?????

174. Sursele pentru aprovizionarea centralizată a populației cu apă potabilă

a) [ ] Apele atmosferice;
b) [x] Sursele deschise;
c) [ ] Apele freatice;
d) [x] Apele interstratulare;
e) [ ] Apa desalinizată a mărilor.

175. Tipurile de apă care pot fi folosite de către om în scop potabil

apa de la robinet, apa de masă îmbuteliată, apa minerală naturală plată, apa
minerală naturală carbogazoasă, apa minerală naturală carbogazificată și apa de
izvor

176. Factorul principal în apariția patologilor alimentare

alimentație cantitativ insuficientă, alimentație abundentă???

177. Cauza (definiţia) subalimentaţiei; hiperalimentaţiei; alimentaţiei calitativ

neadecvate; alimentaţiei neechilibrate
Subnutriţia reprezintă:
a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe
nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive in raţia alimentară;
d) [x] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute in rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
microorganisme
Hiperalimentaţia reprezintă:
a) [x] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe
nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive in raţia alimentară;
d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute in rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
microorganisme.
Alimentaţia calitativ neadecvată reprezintă:
a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b) [x] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor
substanţe nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive in raţia alimentară;
d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute in rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
microorganisme.
Alimentaţia neechilibrată reprezintă:
a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe
nutritive;
c) [x] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive in raţia alimentară;
d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute in rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
microorganisme.
178. Consecinţele hiperalimentaţiei;
Consecinţele hiperalimentaţiei sunt:
a) [x] obezitatea;
b) [ ] incetinirea ritmului de creştere la copii;
c) [x] fluoroza;
d) [ ] incetinirea metabolismului;
e) [ ] scăderea in greutate.
Consecinţele hiperalimentaţiei sunt:
a) [ ] reducerea masei musculare;
b) [ ] micşorarea productivităţii muncii;
c) [x] unele hepatite cronice;
d) [x] diabet zaharat;
e) [ ] scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a.
nocivităţi de
mediu.

179. Formele etiologice ale patologiilor alimentare (subnutriţiei)

Tipuri etiologice- Primara, secundara
Forme etiologice - distrofia proteică; hipo– şi avitaminozele; rahitismul; anemiile
nutriţionale; guşa endemică; caria dentară

180. Tipurile de patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS)

a) [x] Cauzate de hiperalimentaţie;
b) [x] Cauzate de subalimentaţie;
c) [x] Cauzate de insuficienţa unuia sau a mai multor trofine;
d) [ ] Intoxicaţiile alimentare;
e) [x] Cauzate de nerespectarea regimului alimentar.

181. Consecinţele subnutriţiei;

Consecinţele subnutriţiei sunt:
a) [ ] obezitatea;
b) [x] incetinirea ritmului de creştere la copii;
c) [ ] fluoroza;
d) [x] incetinirea metabolismului;
e) [x] scăderea in greutate.
Consecinţele subnutriţiei sunt:
a) [x] reducerea masei musculare;
b) [x] micşorarea productivităţii muncii;
c) [ ] unele hepatite cronice;
d) [ ] diabet zaharat
e) [x] scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a.
nocevităţi de mediu.

182. Specialiștii care trebuie să supravegheze patologiile alimentare

Medicii specializaţi în diagnosticul şi tratamentului intoxicaţiilor alimentare:
medicul de familie;
medicul generalist (de medicină internă); medicul pediatru; medicul infecţionist;
medical gastroenterolog.

183. Formele etiologice ale subnutriţiei; formele hiperalmentaţiei

Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:
a) [x] guşa endemică;
b) [x] ateroscleroza;
c) [x] rahitismul;
d) [ ] diabet;
e) [x] avitaminozele.
Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:
a) [x] caria dentară;
b) [ ] fluoroză;
c) [x] colelitiaza;
d) [x] anemiile nutriţionale;
e) [x] hipovitaminozele.
Formele hiperalmentaţiei sunt:
a) [ ] secundară;
b) [x] absolută;
c) [ ] rahitismul;
d) [ ] primară;
e) [x] relativă.

184. Măsurile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare

Măsurile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare care sunt în
imagine.
a) curăţarea, spălarea
b) regimul termic
c) separarea, pregătirea cateriei prime
d) consumarea
e) !prelucrarea termic
1. izolarea sursei de provocare a intoxicaţiilor;
2. prevenirea pătrunderii agentului declanşator al intoxicaţiei în produsele
alimentare;
3. întreruperea căilor de contaminare a produselor alimentare;
4. preîntâmpinarea multiplicării şi acumulării microorganismelor şi formării
toxinelor;
5. neutralizarea produselor potenţial periculoase din punct de vedere
epidemiologic.

185. Consecințele consumului exagerat de proteine; glucide

Surplusul de proteine in alimentaţie condiţionează
a) [x] Dereglarea funcţiei ficatului;
b) [x] Dereglarea funcţiei rinichilor;
c) [x] Influenţează dezvoltarea microflorei intestinale;
d) [ ] Scăderea metabolismului bazal;
e) [x] Dereglarea funcţiei sistemului nervos.

186. Măsura de prim ajutor suspectatului de botulism

a) [ ] Administrarea de antipiretice;
b) [ ] Administrarea de laxative;
c) [x] Administrarea serului antibotulinic polivalent;
d) [ ] Spălături gastrice;
e) [ ] Administrarea antibioticelor.

187. Măsura primordială de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare

a) [ ] Păstrarea incorectă a produselor alimentare;
b) [ ] Nerespectarea termenilor de păstrare şi realizare;
c) [ ] Nerespectarea igienei individuale de către personalul blocului alimentar;
d) [x] Preintampinarea contaminării produselor alimentare;
e) [ ] Pregătirea culinară incorectă a produselor alimentare .
188. Micotoxicoze, bacteriotoxicoze
Numiţi formele micotoxicozelor:
a) [x] fuzariotoxicoza;
b) [x] ergotismul;
c) [ ] echinococoza;
d) [ ] balantidioza;
e) [x] aflotoxicoza.
Alegeţi bacteriotoxicozle:
a) !stafilococice
b) streptococice
c) !botulism
d) salmoneloză
e) fuzariotoxicoză

189. Agenții cauzali ai micotoxicozelor; toxiinfecţiilor

Micotoxicozele sunt cauzate de
a) [ ] B. perfrighens;
b) [x] Claviceps purpurea;
c) [x] Rhizopus;
d) [x] Aspergillus flavus;
e) [ ] Cl. botulinum.
Germeni patogeni-agenţi ai toxiinfecţiilor sunt
a) [ ] Stafilococul enterotoxigen;
b) [x] Cl. perfringens;
c) [x] E. Coli;
d) [ ] Salmonelele;
e) [ ] Cl. Botulinum.

190. Semnele caracteristice botulismului

a) [ ] artralgii;
b) [x] dereglări de vorbire;
c) [x] diplopie;
d) [x] dereglare a deglutiţiei;
e) [x] midriază.

191. Semnele caracteristice intoxicaţiei stafilococice

a) [ ] To C corpului creşte brusc;
b) [x] Greţuri, vomă, dureri acute in epigastru;
c) [x] To corpului normală;
d) [x] Diaree extenuantă;
e) [ ] Constipaţi.
192. Principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene
(microbiene)
a) [x] Prevenirea pătrunderii germenilor patogeni in produsele alimentare;
b) [x] Prevenirea inmulţirii germenilor patogeni in produsele alimentare (to,
termen de intrebuinţare ş.a.);
c) [x] Distrugerea germenilor patogeni prin măsuri de preparare culinară;
d) [ ] Imunizarea populaţiei;
e) [x] Izolarea sursei de provocare a intoxicaţiilor.

193. Particularităţile intoxicaţiilor alimentare

a) [x] Apar de obicei subit;
b) [x] Au o oarecare perioadă de incubaţie;
c) [x] Sunt patologii necontagioase;
d) [ ] Sunt patologii contagioase;
e) [x] Se prezintă ca afecţiune in masă.

194. Patologiile persoanelor care pot contamina alimentele cu stafilococi

a) [x] amigdalită;
b) [x] furuncul;
c) [x] plăgi purulente;
d) [ ] gastrită;
e) [x] panariciu.

195. Tipurile intoxicaţiilor alimentare (clasificarea)

a) [x] de etiologie necunoscută;
b) [x] microbiene;
c) [ ] virale;
d) [x] nemicrobiene;
e) [ ] parazitare.

196. Condiţiile de care depinde apariţia intoxicaţiilor alimentare microbiene

a) [x] particularităţile fizice ale alimentului;
b) [ ] ora consumării alimentelor;
c) [x] gradul de rezistenţă a organismului faţă de germeni;
d) [x] contaminarea masivă a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine;
e) [x] specia şi gradul de virulenţă a microorganismelor sau tulpinelor lor.

197. Stratul atmosferic care acționează preponderent asupra organismului

uman
a) [ ] Stratosfera;
b) [x] Troposfera;
c) [ ] Termosfera;
d) [ ] Exosfera;
e) [ ] Heterosfera.

198. Definiţia microclimatului, aclimatizării

Definiţia corectă a microclimatului este
a) [x] Totalitatea factorilor fizici (temperatură, umiditate, curenţi de aer) al aerului
dintr-un spaţiu limitat;
b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului din incăpere;
c) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din regiunea dată;
d) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului determinaţi in momentul dat;
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului şi telurici din regiunea dată.
Care enunţuri sunt corecte pentru definiţia aclimatizării
a) [x] Aclimatizarea este un proces social, biologic de adaptare activă a
organismului la condiţii climatice noi;
b) [ ] Aclimatizarea nu depinde de alimentaţie, condiţiile de muncă şi de trai;
c) [x] Procesul de aclimatizare decurge in 3 faze;
d) [x] Aclimatizarea poate fi inlesnită cu anumite măsuri curativ-profilactice;
e) [ ] Aclimatizarea poate fi numai favorabilă.

199. Mecanismul de adaptare la noile condiţii de muncă şi/sau habituale

Adaptare activă

200. Procesul care demonstrează influenţa umidităţii aerului asupra

organismului
Influenţa umidităţii scăzute a aerului asupra organismului
a) [ ] Menţine constantă temperatura corpului;
b) [x] Măreşte termoliza prin evaporare;
c) [ ] Micşorează termoliza prin evaporare;
d) [ ] Măreşte termoliza prin convecţie;
e) [ ] Sporeşte termogeneza.
201. Condiția apariţiei epidemiilor de gripă şi scarlatină
-Se transmit prin mediul aerian
-În perioada rece a anului
-Umeditatea crescută
-Temperatura scăzută

202. Caracteristicile Igienei aerului

203. În ce situaţie utilizăm informaţiile despre direcţia predominantă a

vântului (roza frecvenţei vânturilor)
a) !selectarea locului amplasării unui spital
b) neutralizarea factorilor nocivi din saloane
c) determinarea vitezei de mişcare a aerului
d) compararea rezultatele analizelor diferitor probe
e) dterminarea numărul de zile fără vânt

204. Bolile legate de mediu

a) [x] Scarlatina;
b) [x] Tuberculoza;
c) Dizenteria;
d) Poliomielita;
e) [x] Rujeola.

205. Afirmaţiile importanţei igienice ale aerului

1. Prin aer se realizează aportul de O2 , element vital organismului, şi are loc
îndepărtarea CO2 ,
metabolit al arderii interne.
2.Prin proprietăţile fizice, aerul influenţează procesele de termoreglare a
organismului.
3. Factorii fizici atmosferici determină caracteristicile climatice a diferitor zone
geografice.
4. Straturile de aer au rol de termoprotecţie pentru globul pământesc.
5. Aerul posedă o conductibilitate termică redusă şi aflându-se în porii materialelor
de construcţie,
îmbrăcămintei are rol de termoizolator pentru organism.
6. Este rezervor de acumulare a substanţelor chimice toxice de origine tehnogenă
care pot avea
acţiune directă sau indirectă asupra sănătăţii şi condiţiilor sanitare de viaţă.
7. Este rezervor de acumulare a germenilor patogeni şi
factor de transmitere a bolilor infecţioase.
8. Este una din sursele de poluare a solului cu sunstanţe
chimice şi toxice.
9. Este un mediu natural în care au loc procesele de
autopurificare de particulele de praf, vapori, gaze,
germeni patogeni.
f
206. Reacţiile ce se produc în organism în timpul supraîncălzirii
a) Spasmul vaselor sanguine periferice;
b) Scade rezistenţa organismului;
c) Se reduce activitatea fagocitelor;
d) [x] Creşte ventilaţia pulmonară;
e) [x] Creşte temperatura corpului;
- termoreglare

207. La ce contribuie viteza mare de mişcare a aerului

a) [ ] Stimulează termoliza prin iradiere;
b) [x] Stimulează termoliza prin evaporare;
c) [x] Stimulează termoliza prin convecţie;
d) [ ] Duce la supraincălzirea organismului;
e) [ ] Micşorează termogeneza.

208. Efectele influenţei concentraţiilor mari de ioni negativi în mediu

a) [x] Tonizantă;
b) [x] Stimulează metabolismul;
c) [x] Stimulează funcţia sistemului nervos central;
d) [ ] Reduc capacitatea de muncă;
e) [ ] De inhibiţie generală.

209. Efectele influenţei ionilor pozitivi

a) Tonizantă;
b) Stimulează metabolismul;
c) Stimulează funcţia sistemului nervos central;
d) [x] Reduc capacitatea de muncă;
e) [x] De inhibiţie generală
210. Măsurie de prevenire a acţiunii microclimatului nefavorabil
măsuri tehnologice, de planificare, sanitar tehnice, legislative

211. Manifestările ce au loc la aclimatizarea la condiţii climatice calde; reci

Condiții climatice calde: a) vazoconstricție periferică
b) [x] scăderea frecvenţei pulsului
c) [x] scăderea frecvenţei respiraţiei
d) [x] scăderea termogenezei
e) [x] diminuarea metabolismului bazal
Condiții climatice reci:
a) [x] accelerarea metabolismului bazal
b) [x] sporirea termogenezei
c) [x] sporirea volumului de sânge circulant
d) diminuarea metabolismului bazal
e) diminuarea termogenezei

212. Căile de cedare a căldurii

a) [x] evaporare
b) [x] radiaţie
c) electrocutare
d) [x] convecţie
e) [x] conductibilitate

213. Tipurile de microclimat

a) de producere
b) habitual
c) [x] de răcire
d) [x] de supraîncălzire
e) [x] optim
cald, rece, optim

214. Metodele de apreciere a acţiunii complexe a factorilor de microclimat

asupra organismului
a) bacteriologice
b) [x] fizice
c) chimice
d) [x] fiziologice
e) [x] psihologice

215. Conţinutul de oxigen la care viaţa este imposibilă

a) [x] 7-8%
b) 9-10%
c) 11-12%
d) 13-14%
e) 15-16%
216. Efectele fiziologice ale bioxidului de carbon asupra organismului
a) [x] excită centrul respirator
b) blochează hemoglobina sângelui cu apariţia carboxihemoglobinei
c) [x] sporeşte afinitatea ţesuturilor la oxigen
d) [x] influenţează receptorii din vase
e) diminuarea afinitatea ţesuturilor la oxigen

217. Procesul fiziologic care modifică compoziţia chimică a aerului spaţiilor

închise
Vicierea aerului (respiratie, degajare caldura)

218. Componentul principal al aerului

Azot

219. Limita conţinutul de oxigen tolerat de organism

23,5%

220. Situaţia când se aplică creşterea dozată a presiunii parţiale a oxigenului

Presiunea parţială a CO2 creste numai pe seama creşterii concentraţiei.
1 - 2% - polipnee (CO2 este excitant al centrului respirator, fiind denumit “hormon
respirator”;
2 - 3% - creşterea ritmului şi amplitudinii respiratorii – dispnee;
4% - dispnee accentuată, senzaţie de constricţie toracică;
5% - manifestări digestive (greţuri, vărsături);
6 - 7% - simptomele anterioare + vertije, cefalee, ameţeli;
8 - 10% - agravarea simptomelor precedente, stare depresivă, perderea cunoştinţei.
Stop
cardiacrespirator;
15% - convulsii tonico-clonice, pierderea cunoştinţei, exitus;
20% - sfârşit letal, în câteva min-paralizia centrului respirator Influenţa variaţiei
presiunii par

221. Mecanismele clasice de compensare în cazul concentraţiilor de oxigen sub

16%
tahicardie
creşterea TA
creşterea nivelului hematiilor în sângele periferic
tahipnee;

222. Manifestările răului de munte

Dureri de cap
Pierderea poftei de mâncare
Tulburări de somn
Diaree
a) [x] Hipoxie;
b) [ ] Methemoglobinemie;
c) [ ] Carboxihemoglobinemie;
d) [ ] Poliurie;
e) [x] Eritrocitoză.

223. Manifestările concentraţiei bioxidului de carbon mai mari de 4%

dispnee accentuată
senzaţie de constricţie toracică

224. Sindroamele ce se produc la inhalarea azotului sub presiune

a) [ ] supraîncălzirea
b) [x] compresiune
c) [x] decompresiune
d) [ ] suprarăcire
e) [ ] hipoxie

225. Sursele naturale şi artificiale de poluare a atmosferei

Artificiale: Procesele industriale
Transportul terestru, aerian
Procesele de ardere a combustibilului
Naturale: Eroziunea solului
Erupții vulcanice

226. Acţiunile directe şi indirecte a poluării

atmosferei
Directe: Apariţia cancerului;
Agravarea bolilor
Indirecte: Reducerea radiațiilor solare luminoase
Distrugerea vegetațiilor
Coroziunea metalelor

227. Măsurilor de protecţie ale aerului atmosferic

a) [ ] Măsuri administrative.
b) [x] Măsuri tehnologice.
c) [x] Măsuri legislative.
d) [ ] Măsuri organizatorice.
e) [x] Măsuri sanitar-tehnice.

228. Efectele acţiunii directe a poluării atmosferei

a) [ ] Reducerea radiaţiilor solare luminoase;
b) [ ] Distrugerea vegetaţiilor;
c) [x] Apariţia cancerului;
d) [x] Agravarea bolilor;
e) [ ] Coroziunea metalelor.
a) [ ] Reducerea radiaţiilor solare luminoase;
b) [ ] Distrugerea vegetaţiilor;
c) [x] Apariţia cancerului;
d) [x] Agravarea bolilor;
e) [x] Crestere morbiditatii

229. Grupele de poluanţi ai aerului atmosferic

IRITANŢI (oxizi de sulf, oxizi de azot, substanţe oxidante, clorul şi compuşii săi,
amoniac,
pulberi în suspensie).
ASFIXANŢI (oxid de carbon, hidrogen sulfurat, acid cianhidric, cianuri, nitriţi,
etc)
TOXICI (plumb, cadmiu, mercur, arsen, fluor, pesticide)
CANCERIGENI (hidrocarburi policiclice aromatice, nitrozamine, nitrozamide,
amine aromatice,
pesticide organice, tutun, substanţe anorganice: Pb, Ni, Cd, Cr).
FIBROZANŢI (oxizi de fier, pulberi de asbest, bioxid de siliciu, beriliu, poluanţi
iritanţi).

230. Poluanţii aerului încăperilor

a) Poluanții iritanți
b) [x] CO2
c) NH3
d) Poluanții asifixianți
e) CO

231. Măsura legislativă de protective a aerului atmosferic

-Elaborarea CMA pentru aerul atmosferic
- Elaborarea măsurilor de atingere a EMA
-Elaborarea standardelor pentru materia primă

232. Factorii care determină valoarea biologică a proteinelor.

Deci valoarea biologică a proteinelor se apreciază prin prezenţa sau absenţa în
componenţa lor a aminoacizilor esenţiali şi de raportul dintre aceşti aminoacizi
233. Sursele alimentare principale ale Fe.
carnea roşie, viscerele, mezelurile, peştele, gălbenuşul de ou legume verzi, soia,
caise, curmale, stafide, prune uscate, nuci, alune, migdale cerealiere (pâine neagră).
234. Noțiunea de ”Aliment”.
Aliment = hrana – tot ceea ce omul consuma pentru a supravietui si pentru a-si
mentine starea de sanatate
235. Noțiunea de ”Produs alimentar”, conform Dictionarului Limbii Romane.
Produsul prezent in stare naturala sau prelucrat, care serveste ca hrana (Dictionarul
Limbii Romane)

236. Noțiunea de ”Alimentație”, conform DEX.

Alimentație = procurarea hranei + nutritie (DEX) = totalitatea proceselor
fiziologice prin care organismele isi procura hrana necesara cresterii si dezvoltarii,
obtinerii energiei pentru desfasurarea proceselor vitale, refacerii tesuturilor

237. Modelul nr. 1 de alegere a alimentelor.

Modelul instinctiv (self selection), bazat pe caracteristicile organoleptice ale
alimentelor (culoare, gust, miros) si pe ideea ca “organismul stie ce ii trebuie”.

238.Modelul nr. 2 de alegere a alimentelor.

Modelul cultural – presupune existenta unor anumite preferinte culinare, devenite
in timp obiceiuri alimentare (modelul asiatic, indian, european, etc.).

239. Modelul nr. 3 de alegere a alimentelor.

Modelul alimentatiei rationale: presupune alegerea hranei dupa principii stiintifice,
care sa conduca in final la asigurarea si pastrarea sanatatii.

240. Cifra ce reprezintă nivelurile piramidei alimentare.

4

241. Cifra ce reprezintă grupurile de alimente incluse în piramida alimentară.

6

242. Noțiunea de ”Alimente medicale”.

Alimente medicale = produse special procesate si formulate, destinate persoanelor
care sufera de anumite afectiuni si care sunt utilizate sub control medical.

243. Noțiunea de ”Suplimente alimentare”.

Suplimente alimentare - produse destinate suplimentarii dietei cu unul sau mai
multe nutrimente (vitamine, saruri minerale, aminoacizi), respectiv care asigura
organismului si alte substante biologic active.

244. Componentele ce contribuie la calitatea produselor alimentare.

tehnico-functionale;
economice;
legate de disponbibilitate;
psihosenzoriale si sociale.
245. Caracteristicile de bază ale calității.
Caracteristici de bază (de exemplu, siguranţa în funcţionare şi utilizare,
performanţele tehnico – funcţionale, lipsa nocivităţii în cazul consumului, etc.),
absolut obligatorii motiv pentru care sunt reglementate.

246. Caracteristicile secundare ale calității.

Caracteristici secundare (estetică, caracteristici economice, etc.), neobligatorii,
care nu afectează în mare calitatea produselor

247. Aspectul de calitate igienică.

Absenţa toxicităţii chimice, şi/sau bacteriologice

248. Aspectul de calitate nutrițională.

Calitatea nutriţională şi dietetică (aptituidinea de a satisface nevoile fiziologice
necesare existenţei).Se exprimă cantitativ prin valoarea energetică (kcal sau kj) şi
calitativ prin compoziţie (conţinut de proteine, lipide, glucide, minerale,etc.)

249. Sistemele de management a calitatii unitatilor producatoare de produse

alimentare.
- management al calităţii totale (TQM),
- sistemul de asigurare a calităţii -specific industriei alimentare HACCP (Analiza
Riscului şi Punctele Critice de Control (Hazard Analysis and Critical Control
Points)

250. Rolurile alimentelor din cadrul proceselor metabolice, considerate și

determinante ale calității nutriționale.
rol plastic (protide) – regenerarea de celule şi ţesuturi;
rol energetic (lipide, glucide) – furnizează energia calorică necesară;
rol catalitic (vitamine şi elemente minerale);
rol senzorial – de stimulare a simţurilor.

2
Valoare
5 igienică - dată de absenţa sau prezenţa în limite prestabilitate a unor
compuşi
1 chimici din categoria: aditivilor, pesticidelor, substanţe antinutriţionale,
microorganisme;
. ioni metalici şi metaloizi toxici.

252. Organizaţiile care activează la nivel mondial în domeniu calității

V
a
alimentelor.
Organizaţia
l Mondială a Sanătăţii (The Word Health Organization – WHO);
Organizaţia
o Internaţională a Muncii (The International Labour Organization –
ILO);
a
Organizaţia
r pentru Alimentaţie şi Agricultură a Natiunilor Unite (Food and
Agriculture
e Organization of the United Nations – FAO);
CODEX
a ALIMENTARIUS, creat în 1963 de WHO şi FAO.

i
g
i
253. Metodele de analiză a calității produselor alimentare.
analize senzoriale,
metodelor fizice,
metodelor chimice şi fizico-chimice,
metodelor biologice şi microbiologice

254. Metodele de analiză senzorială a calității produselor alimentare.

gust,
miros,
vaz,
auz,
pipait (tactil)

255. Implicațiile conceptului siguranței alimentare.

Procesare;
Ambalare;
Etichetare;
Depozitare.

256. Obiectivele Ageției Naţionale de Siguranța a Alimentelor legate de

coordonarea implementării conceptului de siguranță a produselor alimentare.
 coordonarea tehnică şi administrativă a întregii activităţi din cadrul
serviciilor veterinare si pentru siguranţa alimentelor,
 organizarea şi controlul asupra efectuării activităţilor sanitare veterinare
publice şi de siguranţă a alimentelor

257. Semnificația Siguranţei Alimentelor.

• asigurarea accesului tuturor consumatorilor şi în mod permanent, la hrana
necesară unei vieţi active şi sănătoase;
• asigurarea disponibilităţii alimentelor;
• asigurarea şi respectarea dreptului oricărui om de a se hrăni,
precum şi a dorinţei de a avea o alimentaţie sănătoasă;
• asigurarea unor alimente corespunzătoare sub aspect nutritiv, respectiv
alimente care să posede calitatea nutritivă reglementată pentru a acoperi unui
individ cele trei raţii de consum (raţia de întreţinere; raţia de creştere; raţia de
activitate).

258. Normele elaborate de către Codex Alimentarius.

1. etichetarea mărfurilor alimentare;
2. aditivii alimentari;
3. contaminanţi;
4. metode de analiză şi eşantionare;
5. igienă alimentară;
6. nutriţie, alimente dietetice şi de regim;
 7. sisteme de inspecţie şi certificarea importurilor şi exporturilor de
alimente;
8. medicamentele veterinare şi alimentele; reziduuri de pesticide în
alimente.

259. Starea de nutriție.

Sub noţiunea «stare de nutriţie» mai mulţi autori înţeleg starea sănătăţii în legătură
cu alimentaţia reală a organismului. Se mai consideră că această noţiune include
alte două noţiuni şi
anume - «statutul dietologic» şi «statutul alimentar».

260. Ce presupune activitatea de diagnostic nutrițional care stă la baza

aprecierii stării de nutriție.
Aprecierea stării de nutriţie reprezintă evaluarea statusului nutriţional al unei
persoane precum şi evaluarea necesarului de nutriţi ale acestuia şi se bazează pe
informaţiile obţinute prin anamneză, anchetă alimentară, examen clinic, măsurători
antropometrice şi teste de laborator.

261. Noțiunea de ”statut dietologic”.

La rândul său sub noţiunea «statutul dietologic» se înţelege starea reală a
alimentaţiei, adică alimentaţia la momentul concret

262. Noțiunea de ”statut alimentar”.

În timp ce sub noţiunea «statutul alimentar» - starea sănătăţii în legătură cu
alimentaţia.

263. Menirea principală a metodei de bilanț.

Menirea principală a metodei de bilanţ este evidenţa produselor alimentare în
general pe ţară, judeţ, oraş sau altă localitate, în acest scop sunt folosite materialele
statistice despre intrarea de produse alimentare şi folosirea lor în ţară, judeţ sau
localitatea concretă.

264. Menirea principală a metodei de buget.

Prin metoda de buget se urmăreşte scopul de a studia structura utilizării produselor
alimentare în familii, care diferă atât după starea social-economică, cât şi teritorial.

265. Pentru ce se realizează jurnalului alimentar?

Jurnalul alimentar este un factor major in automotivare. Stiind ca vei nota
alimentele, creste constiinta si apare sentimentul responsabilitatii. Pentru a aprecia
consumul alimentar „în general” se realizează – jurnalul alimentar – o ancheta
alimentară pentru mai multe zile diferite (incluzând şi zilele de la sfârşitul
săptămânii sau cele în care, eventual, individul s-a aflat în deplasare), şi se
urmăreşte alcătuirea unui model al alimentaţiei pe durata unei săptămâni.
266. Metoda social-igienică mixtă.
 Metoda mixtă constă în îmbinarea celor două metode sus menţionate.(
metoda chestionarului sau anchetarea, metoda ponderală)
 Indiferent de metoda utilizată după colectarea datelor se face verificarea
lor, iar apoi şi prelucrarea statistică.
 Evaluând rezultatele obţinute se poate aprecia alimentaţia reală, iar pe
baza aceasta - îmbunătăţirea şi raţionalizarea ei.

267. Noțiunea de ”Jurnal alimentar”.

1. Jurnalul alimentar (de nutritie) reprezinta o inregistrare scrisa (pe hartie
sau in format electronic) a tot ce bei si ce mananci, cu orele si cantitatile
aproximative, pe un anumit interval de timp.
2. Este poate cel mai puternic instrument de evaluare si control al dietei. Pe
langa asta reprezinta si un element puternic de (auto)motivare.
3. Jurnalul alimentar te ajuta sa-ti evaluezi si sa-ti controlezi dieta.
4. Cei mai multi dintre noi stim deja ce alimente ne apropie de scopul
nostru (si e bine sa le regasim cat mai des in jurnal) dar si alimentele care
ne indeparteaza de el (ar trebui sa fie aparitii mai rare).
5. Jurnalul te ajuta sa faci alegerile corecte chiar si inainte de a te aseza la
masa. Apoi, cand trece un timp si jurnalul arata bine, se intareste
motivarea pentru a continua.
6. Diminueaza sentimentul de vinovatie in cazul abaterilor. Scriind in jurnal
transferi incarcatura din minte pe un suport extern, reducand semnificativ
valoarea emotionala.
7. Un jurnal alimentar e bine sa il tii cel putin o saptamana, pentru a putea
determina un ciclu din viata ta, in care sa incluzi si un week-end, cu
tentatiile si abaterile inerente.

268. Metoda ponderală.

1. Metoda ponderală asigură o exactitate foarte mare în investigaţiile efectuate
cu scopul studierii alimentaţiei reale.
2. Ea constă în cântărirea zilnică la fiecare luare a mesei a tuturor alimentelor
consumate de o familie sau de fiecare persoană în parte.
3. Zilnic se cântăresc şi resturile neconsumate.
4. Pe lângă alimentele consumate în familie, se cântăresc (uneori în măsura
posibilităţilor) şi alimentele consumate în afara ei.
5. Metoda, însă, este costisitoare şi necesită un personal calificat

269. Metodele de evaluare a statusului nutrițional şi a necesarului de nutrienţi

ale unei persoane.
Aprecierea stării de nutriţie reprezintă evaluarea statusului nutriţional al unei
persoane precum şi evaluarea necesarului de nutriţi ale acestuia şi se bazează pe
informaţiile obţinute prin anamneză, anchetă alimentară, examen clinic, măsurători
antropometrice şi teste de laborator.
270. Scopurile aprecierii stării de nutriție.
Stările de nutriţie exprimă gradul în care sunt satisfăcute nevoile nutritive
fiziologice ale organismului
Scopurile aprecierii stării de nutriţie sunt:
-evaluarea cu acurateţe a statusului nutriţional al persoanei,
-determinarea nivelului suportului nutriţional necesitat de acea persoană,
-monitorizarea schimbărilor survenite în statusul nutriţional şi efectul intervenţiilor
nutriţionale

271. Grupurile de metode prin care poate fi studiată alimentația reală a

populației.
 Alimentaţia reală a populaţiei poate fi studiată prin 2 grupuri de metode:
social-economice şi social-igienice
 Grupul metodelor social-igienice include: metoda chestionarului sau
anchetarea, metoda ponderală şi metoda mixtă
 Grupul metodelor social-economice include 2 metode: de bilanţ şi de
buget.

272. Perioadele de timp în care poate fi studiată alimentația reală.

Pentru studierea alimentaţiei reale se folosesc diferite metode în dependenţă de
scopurile puse.
Toate metodele acestea se deosebesc una de alta după eşantioane, autenticitatea şi
precizia rezultatelor obţinute. în acelaşi timp ele au un singur scop: aprecierea
cantităţilor dc alimente într-o perioadă anumită de timp (o zi, o lună, 33 un an), în
medie, pentru o persoană, pentru diferite grupe de oameni, localităţi,
judeţe/rainoane sau, în general, pe toată ţara.

273. Scopurile aplicării metodelor de determinare a stării de nutriție.

1. Menirea principală a metodei de bilanţ este evidenţa produselor alimentare
în general pe ţară, judeţ, oraş sau altă localitate, în acest scop sunt folosite
materialele statistice despre intrarea de produse alimentare şi folosirea lor în
ţară, judeţ sau localitatea concretă.
2. În afară de informaţiile oferite de organizaţiile de comerţ se iau în vedere şi
alte informaţii despre producerea alimentelor pe loc: intrarea alimentelor de
import, exportul alimentelor din ţară sau transportarea lor din localitatea dată
etc.
3. Prin metoda de buget se urmăreşte scopul de a studia structura utilizării
produselor alim entare în familii, care diferă atât după starea social-
economică, cât şi teritorial.
4. Metoda permite de a analiza situaţia mai ales în diverse grupuri sociale, de a
scoate la iveală unii factori, care influenţează această situaţie.
5. Dar şi cu această metodă este imposibil de a studia influenţa alimentaţiei
asupra sănătăţii.
6. Metoda ponderală asigură o exactitate foarte mare în investigaţiile efectuate
cu scopul studierii alimentaţiei reale.
 7. Ea constă în cântărirea zilnică la fiecare luare a mesei a tuturor alimentelor
consumate de o familie sau de fiecare persoană în parte.
8. Ancheta alimentară-pentru a aprecia consumul alimentar „în general”

274. Metodele social-economice pentru determinarea stării de nutriție.

 Grupul metodelor social-economice include 2 metode: de bilanţ şi de
buget.
 Menirea principală a metodei de bilanţ este evidenţa produselor
alimentare în general pe ţară, judeţ, oraş sau altă localitate, în acest scop
sunt folosite materialele statistice despre intrarea de produse alimentare şi
folosirea lor în ţară, judeţ sau localitatea concretă.
 În afară de informaţiile oferite de organizaţiile de comerţ se iau în vedere
şi alte informaţii despre producerea alimentelor pe loc: intrarea
alimentelor de import, exportul alimentelor din ţară sau transportarea lor
din localitatea dată etc.
 Trebuie de ştiut şi toate datele despre numărul şi structura populaţiei
 Prin metoda de buget se urmăreşte scopul de a studia structura utilizării
produselor alim entare în familii, care diferă atât după starea social-
economică, cât şi teritorial.
 Pentru aceasta se apreciază toate sursele de existenţă a familiilor studiate.
 Metoda permite de a analiza situaţia mai ales în diverse grupuri sociale,
de a scoate la iveală unii factori, care influenţează această situaţie.
 Dar şi cu această metodă este imposibil de a studia influenţa alimentaţiei
asupra sănătăţii.

275. Grupul metodelor social-igienice.

Grupul metodelor social-igienice include: metoda chestionarului sau
anchetarea, metoda ponderală şi metoda mixtă

276. Elementele cheie a etichetei unui produs alimentar.

Termenul de valabilitate;
Compozitia produsului alimentar – alegem alimentele cu lista de aditivi cea mai
scurta;
“E-urile” reprezinta aditivii alimentari codificati, din lista celor autorizati pentru a
putea fi utilizati în Europa;
Lista alergenilor alimentari – gluten, lacoza, fenilalanina etc.
Calorii:
- produse cu continut hipocaloric 400kcal/100g
- totalul caloriilor provenite din grasimi trebuie sa fie mai mic de 30%
- aportul de grasimi saturate trebuie sa fie sub 10%.
Glucide, lipide, proteine, sare etc
277. Expresiile referitor la masa corporală utilizate de către medici,
dieteticieni și nutriționiști.
 În cazul valorilor IMC mai mici de 18,5 se consideră ca stare de
hipoponderabilitate sau hipotrofie de diferite grade: (ușor, moderat,
sever)
 Conform recom andărilor OMS (1995) valorile 1MC pentru persoanele
adulte normoponderale se încadrează în limitele 18,5-24,99.
 Starea de hiperponderabilitate este, de asemeanea, divizată în 3 grade
(ușor, moderat, sever)

278. Formulele pentru calcularea Masei Ideal Teoretice.

Formula lui Lorentz
Calcularea greutății ideale în funcție de înălțime și sex:
M: Greutatea ideală (kg)= Înălțimea (cm) – 100 - (Înălțimea (cm) – 150)/4
F: Greutatea ideală (kg)= Înălțimea (cm) – 100 - (Înălțimea (cm) – 150)/2,5
Trebuie precizat că această formulă poate fi aplicată doar persoanelor cu vârsta
peste 18 ani (1). Formula lui Lorentz modificată pentru vârstă
Calcularea greutății ideale în funcție de înălțime, sex și vârstă:
M: Greutatea ideală (kg)= Înălțimea (cm) –100 -[(Înălțimea (cm)– 150)/4 +(Vârsta
(ani)- 20)/4]
F: Greutatea ideală (kg)= Înălțimea (cm) –100 -[(Înălțimea (cm)– 150)/2,5
+(Vârsta (ani)- 20)/6]
Formula Metropolitan Life Insurance
Calcularea greutății ideale în funcție de înălțime, sex și vârstă (1).
M: Greutatea ideală (kg) = 50 + 0,75* (Înălțimea (cm)- 150) + (Vârsta (ani) -20)/4
F: Greutatea ideală (kg) = [50 + 0,75* (Înălțimea (cm)- 150) + (Vârsta (ani) -20)/4]
* 0,9
Formula Devine
Calcularea greutății ideale în funcție de înălțime și sex.
M: Greutatea ideală (kg) = 50 kg pentru primii 152,4 cm din valoarea înălțimii +
0,9 pentru fiecare cm în plus
F: Greutatea ideală (kg) = 45,5 kg pentru primii 152,4 cm din valoarea înălțimii +
0,9 pentru fiecare cm în plus
Metoda Hamwi
M: Greutatea ideală (kg) = 48 kg pentru primii 152,4 cm din valoarea înălțimii +
1,1 pentru fiecare cm în plus
F: Greutatea ideală (kg) = 45 kg pentru primii 152,4 cm din valoarea înălțimii +
0,9 pentru fiecare cm în plus
Formula Lemmens
Calculul greutății ideale se face în funcție de înălțime (3): Greutatea ideală (kg)=
22* Înălțimea² (m²)
Alte formule de calcul ale greutății ideale:
O formulă asemănătoare cu cea concepută de Lemmens, de această dată
individualizată în funcție de sex este următoarea:
M: Greutatea ideală (kg) = 23 * Înălțimea² (m²)
F: Greutatea ideală (kg) = 21,5 * Înălțimea² (m²)
În prezent, această ecuație înlocuiește formula Lorentz în cadrul evaluării
antropometrice. Pornind de la înălțime și de la valorile normale ale indicelui de
masă corporală (18,5- 24,9 kg/m²) se poate obține intervalul de normalitate al
greutății: [18,5 * Înălțimea² (m²) - 24,9* Înălțimea² (m²)]

279. Organizațiile care recomandă utilizarea Indicelui Masei Corporale.

Utilizarea indicelui de masă corporală pentru estimarea greutății ideale în funcție
de înălțime este recomandată de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

280. Organizațiile care recomandă utilizarea Circumferinței abdominale.

OMS

281. Zonele corporale unde poate fi măsurat pliul cutanat.

Pliul cutanat bicipital şi tricipital se măsoară la jumătatea distanţei dintre acromion
şi olecran;
cel subscapular la 1 cm sub unghiul inferior al omoplatului, pe direcţia de pliere
normală a tegumentului;
cel suprailiac se măsoară la 1 cm deasupra crestei iliace;

282. Semnele unor tulburări nutriționale ce pot fi determinate în cadrul

inspecției tegumentelor.
O atenţie deosebită trebuie acordată inspecţiei tegumentelor (paloare, descuamare,
ulceraţii superficiale, calitatea vindecării leziunilor), stării de hidratare, precum şi
inspecţiei părului, dinţilor şi gingiilor, limbii ţi buzelor.

283. Întrebările/subiectele tipice din anamneza alimentară.

Anamneza poate să cuprindă atât informaţii generale cât şi informaţii care se referă
la:
comportamentul alimentar, atitudinea faţă de alimente şi preferinţele alimentare;
obiceiurile alimentare tradiţionale şi/sau religioase;
regimuri alimentare particulare - utilizarea de suplimente vitaminice sau minerale
(cu precizarea
tipului şi cantităţii);
numărul şi orarul meselor;
posibilităţile financiare;
nivelul de activitate fizică şi capacitatea de efort;
modificările apetitului; 40 - modificările recente ale greutăţii corporale;
probleme dentare, tulburări gastrointesinale;
alergii alimentare; - intoleranţă la lapte(lactoză)
antecedente personale patologice şi eventuala lor legătură cu nevoile nutriţionale
ale pacientului.
Anamneza
Datele referitoare la modificările recente ale greutăţii corporale sunt foarte
importante pentru informaţiile preţioase aduse.
Astfel o scădere rapidă şi importantă în greutate poate sugereaza prezenţa unei
neoplazii, malfuncţia glandei tiroide sau înfometarea voluntară.
Scăderea masei musculare este un semn important de malnutriţie.
Dacă există fluctuaţii ale greutăţii poate fi vorba despre bulimie

284. Importanța componentei alimentare în cazul tratamentului a diferitor

boli.
Alimentaţia dietetică este o componentă indispensabilă a complexului de tratament
în cazul diferitor boli. La bază stau proprietăţile alimentelor de a ameliora procesul
patologic prin normalizarea metabolismului
În starea de acutizare a bolii (în spitale) alimentaţia dietetică, ca parte componentă
a tratamentului, contribuie la însănătoşire, iar după externare ea se practică în scop
de prevenire a recidivelor.

285. Proprietatea alimentelor prin intermediul căreia pot ameliora procesul

patologic.
Să asigure necesarul fiziologic al pacientului în energie şi nutrienți.
Să fie adecvată procesului patologic şi particularităţilor lui, având în vedere stadiu
bolii, în dependenţă de modificările survenite, atât de ordin calitativ şi cantitativ,
cât şi de ordin tehnologic.
Alimentaţia dietetică trebuie să aibă acţiune cruţătoare faţă de sistemul ori organul
afectat. Cruţarea poate fi mecanică (pasarea bucatelor), sau chimică (iritanţi-acizi,
săruri, condimente, etc.), micşorând astfel încărcătura asupra organului, sistemului
afectat
La bază stau proprietăţile alimentelor de a ameliora procesul patologic prin
normalizarea
metabolismului.
Sau
Alimentaţia dietetică este o componentă indispensabilă a complexului de tratament
în cazul diferitor boli. La bază stau proprietăţile alimentelor de a ameliora procesul
patologic prin normalizarea metabolismului
În starea de acutizare a bolii (în spitale) alimentaţia dietetică, ca parte componentă
a tratamentului, contribuie la însănătoşire, iar după externare ea se practică în scop
de prevenire a recidivelor

286. Procesul ce poate fi perturbat în perioada de tratament a unei maladii

din cauza lipsei alimentației dietetice.

287. Scopul indicării alimentației dietetice după externarea pacientului.

După externare ea se practică în scop de prevenire a recidivelor.

288. Reprezentantul Uniunii Sovietice ce a stat la baza formării alimentației

dietetice.
Botkin sau Pavlov sau amândoi
289. Reprezentantul Greciei antice ce a stat la baza formării alimentației
dietetice.
Hipocrate sau Galen sau amândoi

290. Unul dintre criteriile alimentației dietetice.

Să asigure necesarul fiziologic al pacientului în energie şi nutrienți.
Să fie adecvată procesului patologic şi particularităţilor lui, având în vedere stadiu
bolii, în dependenţă de modificările survenite, atât de ordin calitativ şi cantitativ,
cât şi de ordin tehnologic.
Alimentaţia dietetică trebuie să aibă acţiune cruţătoare faţă de sistemul ori organul
afectat. Cruţarea poate fi mecanică (pasarea bucatelor), sau chimică (iritanţi-acizi,
săruri, condimente, etc.), micşorând astfel încărcătura asupra organului, sistemului
afectat.

291. Sistemul de diete utilizat în Republica Moldova.

În Republica Moldova se utilizează sistemul numeric de “diete standard” aprobate
de Ministerul Sănătăţii prin ordinul nr. 238 din 31.07.2009.

292. Numărul ordinului Ministerului Sănătății prin care au fost aprobate

dietele în Republica Moldova.
Ordinul nr. 238 din 31.07.2009.

293. Consecința alimentației dietetice necorespunzătoare.

După cum se știe, nu numai hrana nesănătoasă dăunează corpului uman, ci și un
mod de hrănire necorespunzător, derivat din deprinderea unui comportament
alimentar greșit.
Nimic concret in prezentări!

294. Numele persoanelor ce au participat la apariția și dezvoltarea

alimentației dietetice.
Dezvoltarea ştiinţei privind alimentaţia bolnavilor în perioada modernă ( A. A.
Pokrovskii, S. M. Pevzner şi alţii.)

295. Factorii ce sunt luați în considerație pentru adaptarea dietei la procesul

patologic.
Să fie adecvată procesului patologic şi particularităţilor lui, având în vedere stadiu
bolii, în dependenţă de modificările survenite, atât de ordin calitativ şi cantitativ,
cât şi de ordin tehnologic

2
Alimentaţia
9 dietetică trebuie să aibă acţiune cruţătoare faţă de sistemul ori organul
afectat.
6
.

F
a
ț
297. Formele de acţiune cruţătoare ce le poate oferi alimentaţia dietetică.
Mecanică (pasarea bucatelor)
Chimică (iritanţi-acizi, săruri, condimente, etc.)

298. Acţiunea cruţătoare mecanică aplicată în cadrul alimentaţiei dietetice.

Cruţarea poate fi mecanică (pasarea bucatelor)- micşorând astfel încărcătura asupra
organului, sistemului afectat.

299. Acţiunea cruţătoare chimică aplicată în cadrul alimentaţiei dietetice.

Chimică (iritanţi-acizi, săruri, condimente, etc.)- micşorând astfel încărcătura
asupra organului, sistemului afectat.

300. Componentele alimentare utilizarea cărora contravine acţiunii

3
Aceste
0 diete diferă una de alta prin valoarea nutritivă, energetică şi tehnologia
preparării
1 bucatelor în funcţie de forma, gravitatea şi complicaţiile bolii.
.
302. Numerotația dietelor standard aprobate în Republica Moldova.
https://msmps.gov.md/sites/default/files/legislatie/ordin_nr._238_din_31.07.09.pdf
P
Numărul
r de diete în spitale se stabileşte în funcţie de profilul şi capacitatea
instituției
i medico sanitare, care se împart în 4 grupe:
n 1. pentru instituţii medico-sanitare de profil general, cu capacitatea mai mare de
500 paturi, se recomandă implementarea listei integrale a dietelor standard şi
c versiunile acestora;
e 2. pentru instituţii medico-sanitare de profil general cu numărul de paturi de la
200 pină la 500, se recomandă folosirea dietelor de bază: 1, 2, 4, 5, 7, 9, 10, 11,
d 15 şi versiunile acestora;
i 3. pentru instituţii medico-sanitare de profil general cu numărul de paturi de
f până la 200, se recomandă utilizarea dietelor enumerate în subpunctul b) al
e prezentului punct, fiind posibilă unificarea dietelor nr. 2 şi 4, nr. 5, 7 şi 10
r avindu-se in vedere, că valoarea nutritivă, sortimentul de produse alimentare şi
ă tehnologia preparării bucatelor dietetice sunt identice;
4. pentru instituţii medico-sanitare specializate (monoprofil), se recomandă
. dieta adecvată profilului respectiv cu versiunile ei, utilizind, la necesitate, şi una
din celelalte diete de bază

303. Versiuni de diete cu cruţare mecanică şi chimică conform

nomenclatorului.
Versiuni de diete cu cruţare mecanică şi chimică - 1a, 4, 1b, 1 (versiune pasată),
4b, 4v, 5a, 5p (I versiune)
304. Versiuni de diete hiperproteice, conform nomenclatorului.
Versiuni de diete cu cantitatea sporită de proteine (hiperproteică) nr.4ă; nr.5p (a II
versiune); nr.7v; nr.9b; nr.10b, nr.11 (regimul I, regimul II)

305. Versiuni de diete hipoproteice, conform nomenclatorului.

Versiuni de diete cu cantitatea micşorată (scăzută) de proteine (hipoproteică) -7a;
7b; 7g.

306. Versiuni de diete hipocalorice, conform nomenclatorului.

Versiuni de diete cu valoarea energetică redusă (dieta hipocalorică)-8, 8o, 8a.

307. Cerinţele de igienă și componentele organizării alimentaţiei dietetice în

condiţii de staţionar.
Cerinţe de igienă privind organizarea alimentaţiei dietetice în condiţii de staţionar.
Părţile componente ale organizării alimentaţiei dietetice.
1. Întrebările clinice.
-1) Principiile alimentaţiei dietetice.
-2) Sistemul de prescriere a dietelor.
-3) Regimul alimentar.
-4) Normele de alimentaţie a pacienţilor.
2. Întrebările sanitaro – tehnologice în blocul alimentar.
1.Sisteme de construcţie a blocurilor alimentare.
2.Transportarea produselor alimentare şi bucatelor dietetice.
3.Dotarea cu utilaj, inventar etc.
4.Respectarea cerinţelor de igienă.
3. Managementul alimentaţiei dietetice.
Întrebările tehnice: 1. Evidenţa prescrierilor medicilor.
2. Depozitarea, păstrarea şi eliberarea alimentelor de la depozit.
3. Organizarea procesului tehnologic de preparare a bucatelor dietetice.
4. Distribuirea bucatelor dietetice în blocul alimentar pentru secţiile spitaliceşti.
5. Organizarea procesului respectiv în secţiile spitaliceşti

308. Întrebările clinice, necesar de soluționat în procesul de organizare a

alimentaţiei dietetice în condiţii de staţionar.
1. Întrebările clinice. -1) Principiile alimentaţiei
dietetice.
-2) Sistemul de prescriere a dietelor.
-3) Regimul alimentar.
-4) Normele de alimentaţie a pacienţilor.