11.03.

2024

Succesul este capacitatea de a păși

de la un eșec la altul, fără a pierde
optimismul
Winston Churchill

GENELE UMANE
STRUCTURA
LOCALIZAREA
FUNCŢIA

Conceptul contemporan despre genă

segment polinucleotidic al
Definiție:

moleculei de ADN ce codifică

sinteza unei molecule specifice –
polipeptid sau ARN

segment cromozomial ce
controlează expresia fenotipică a
unui caracter (morfologic,
biochimic sau fiziologic)
3

1
 11.03.2024

GENA reprezintă o combinaţie de secvenţe nucleotidice

reglatoare şi codificatoare;

secvenţe secvenţe
secvenţe
reglatoare reglatoare
codificatoare:
proximale: distale:

terminatorul +
promotorul; situsul de exoni;
poliadenilare;

enhanceri, enhanceri,
introni.
silenceri. silenceri.
4

2
 11.03.2024

Localizarea genelor:

- în lungul moleculei de ADN cu o poziţie fixă (locus);

- separate prin secvenţe necodificatoare – spaceri.

Graniţe:

- genele nu au graniţe morfologice;

- genele au numai graniţe funcţionale, ce se stabilesc în

procesul transcripţiei.

Clasificarea genelor umane după dimensiuni

Lungimea Lungimea Numărul
Tip Exemple
genei, kb ARNm, kb de introni
α-globina 0,8 0,5 2
Gene mici β-globina 1,5 0,6 2
Insulina 1,7 0,4 2
Factorul IX de
34,0 2,8 7
Gene medii coagulare a sângelui
Catalase 34,0 1,6 12
Phenilalanindehidrogina
Gene mari 90 2,4 12
se
Factorul VIII de
Gene 186,0 9 26
coagulare a sângelui
gigante
Thireoglobine ~300,0 8,7 36
Gene
Distrofina ~2000,0 16,0 60
supergigante

3
 11.03.2024

Repartizarea genelor umane după lungime

Lungimea, kb % din numărul total

< 10 23,3
10-25 35,6
25-50 20,2
51-100 13,0
101-500 6,7
> 500 1,2

10

10

Particularitățile genelor structurale umane

Au o organizare complexă:
• prezintă mai mult de un promotor sau
situsuri de iniţiere al transcripţiei;
• prezintă mai mulţi codoni de iniţiere şi
codoni STOP;
• prezintă secvenţe complexe de reglare a
transcripţiei;
• asigură diferite variante de splicing
alternativ;
11

11

Particularitățile genelor structurale umane

Se caracterizează prin prezența unor
mecanisme de reglare combinată a activității
genelor (complexă și precisă în spațiu și în
timp):
• în dependenţă de tipul celulei;
• în dependenţă de perioada ontogenetică a celulei şi
a organismului;
• în dependenţă de factorii de mediu interni sau
externi.

12

12

4
 11.03.2024

Particularităţile organizării şi expresiei

genei distrofinei
Lungimea Localizarea
Tipuri Expresie
ARNm, kb promotorului
Capătul 5' Inimă,
Musculară 14
netranscris muşchi scheletici
Dimensiuni
Scoarţa
complete Cerebrală 14 Intronul 1
Hipocamp
Cerebrală 14 Intronul 1 Celulele Purkinje
Oriunde, în afară de
1-Dp71 4,5-4,8 Intronul 63
muşchi
2-Dp116 5,5 Intronul 56 Nervii periferici
Forme
Oriunde, în afară de
scurte 3-Dp40 2,2
muşchi
Dp140 7,5 Intronul 44 Neuroni embrionali
Dp260 Retină

13

13

Funcţiile genei:
• deţine, transmite şi controlează
realizarea informaţiei genetică despre:
• sinteza unui sau mai multor
polipeptide;
• formarea unui sau mai multor
caractere fenotipice:

14

14

Nivelele expresiei fenotipice a genei:

I nivel – molecular
→ sinteza unui polipeptid

II nivel – celular, tisular

→ realizarea unei funcții în celulă / țesut

III nivel – de organism

→ caracter morfologic, fiziologic, biochimic

15

15

5
 11.03.2024

Gena Rh: variante alelice D (Rh+) şi d (Rh-)

Locus – 1p34.3-36.1
Funcţie - Determină sistemul de grup sanguin Rh
Important în compatibilitatea donor – recipient la
transfuzii de sânge şi compatibilitatea mamă-făt
Nivele de expresie a genei Rh+:

II – celular –
I – molecular – III – organism –
prezenţa Ag D
sinteza grup sanguin Rh+
(Rh) pe suprafaţa
acilproteinei Rh (pozitiv)
eritrocitelor

16

16

Nivele de expresie a genei Rh-:

I – molecular –
nu se
sintetizează
acilproteina Rh

II – celular –
lipsa Ag D (Rh)
pe suprafaţa
eritrocitelor

III – organism –
grup sanguin
Rh-negativ
17

17

 Gena PAH : variante alelice >200

 Locus – 12q.24.1
 Funcţie – codifică o enzimă fenilalanin-hidroxilaza
responsabilă de transformarea
Phe → Tyr
 Importantă pentru că mutaţia amorfă determină fenilcetonuria
– boală autosomal recesivă, cu retard somatic şi mintal
 Nivele de expresie a genei PAH:

II – celular –
metabolizarea Phe III – organism
I – molecular – – pigmentare
în Tyr → sinteza
sinteza fenilalanin-
melaninei, sinteza N, funcţie
hidroxilazei
neurotransmiţători
lor normală a SNC

18

18

6
 11.03.2024

Consecinţele mutaţiilor genei PAH

I – molecular – lipsa
fenilalanin-
hidroxilazei / enzimă
defectă

II – celular+tisular –
imposibilitatea
transformării Phe în
Tyr → deficiența
melaninei,
neurotransmiţătorilor

Efect la nivelul
organismului –
fenilcetonuria cu
afectarea SNC,
pigmentației etc.
19

19

 Gena FBN1: variante alelice >400

 Locus - 15q21.1
 Funcţie – codifică sinteza fibrilinei 1
 Importantă pentru că mutaţiile izomorfe ale genei
determină producerea s.Marfan
 Nivele de expresie a genei FBN1:

II – celular – III – organism –

I – molecular –
formarea rezistenţa
sinteza fibrilinei
matricei ţesutului
1
extracelulare conjunctiv

20

20

Consecinţele mutaţiilor genei FBN1

Efect la nivelul
organismului –
Efect celular + tisular pleiotrop, scăderea
Efect molecular –
– anomalii ale rezistenţei ţesutului
fibrilina 1 defectă
matricei extracelulare conjunctiv cu
afectare
multisistemică.

Sistemul osteoarticular
Sistemul cardiovascular

Sistemul ocular
21

21

7
 11.03.2024

Arahnodactilia

Anevrism aortic
22

22

Dilatarea
rădăcinei
aortei

Valvele aortei SM: dilatarea

funcţionează rădăcinei aortei,
normal regurgitarea
sângelui în
insuficienţă
aortică şi mitrală

23

23

Proprietăţile genei:

Replicaţie şi reparaţie

Specificitate

Acţiune dozată

Stabilitate

Interacțiune cu factorii de mediu

Pleiotropie

Variabilitate
24

24

8
 11.03.2024

2. Gena este specifică:

• - codifică o moleculă polipeptidică;
• - determină un caracter;

3. Gena are o acţiune dozată asupra fenotipului -

posibilitatea sintezei unei anumite cantităţi de produs
genic (ARNm şi molecule polipeptidice);

4. Gena este stabilă de-a lungul mai multor generaţii:

• dar există - gene nestabile
• genele pentru Ig.;
• genele pentru receptorii olfactivi,
• genele pentru diverşi xenobiotici.
25

25

5. Gena este în relaţie cu factorii de mediu

• (interni – genetici şi negenetici, şi externi):
• factorii de mediu pot modula (mări sau micşora expresia
genei);
• factorii de mediu pot modifica expresia genei (expresie
patologică, non-expresie)
• !!! determină expresivitatea variabilă a unui caracter în la
diferite persoane în diverse condiţii de mediu.

26

26

6. Gena poate avea acţiune

pleiotropă
• Pleiotropia primară (ex. s. Marfan) -
determinată de acţiunea multiplă a
produsului genei – proteinei;
• Pleiotropia secundară (ex. anemia cu
HbS) – determinată de consecinţele
secundare ale acţiunii proteinei.

27

27

9
 11.03.2024

7. Variabilitate G. poate exista în m. m.

forme moleculare – polialelism:
• prin mutaţii  modificarea secvenţei nucleotidice
 apar variante noi ale genei – alele
• Ex. gr sanguin AB0 – este controlat de o pereche de
loci de pe crs 9 cu mai multe variante alelice – A1,
A2, B şi O
• alelele multiple controlează diferite stări sau forme
alternative ale unui caracter;
• caracterul controlat de o serie de alele multiple -
caracter polimorf;
• 25% din genele umane au variante alelice multiple.

28

28

Clasificarea genelor umane

1. În dependenţă de produsul genic:

• gene de cl.I pentru ARNr
• gene de cl. II pentru ARNm şi proteine
• gene de cl.III pentru ARNt, ARNr,
ARNsn

29

29

Clasificarea genelor umane

2. În dependenţă de locul activităţii:

• gene active în toate celulele
• gene active în anumite celule, ţesuturi

3. În dependenţă de perioada
ontogenetică
• gene active pe tot parcursul vieţii
• gene active numai prenatal
• gene active numai la pubertate
• gene active numai la adult
30

30

10
 11.03.2024

Clasificarea genelor umane

4. În dependenţă de interacţiunea
cu factorii de mediu
• gene stabile
• gene plastice
Necesită condiţii pentru a se exprima (gene Hb S);
Gene tăcute – gena p/u colinesterază – la anestezie cu miorelaxanţi (ditilină)
– stop respirator;
Gene cu expresivitate variabilă de la persoană la persoană;
* există gene cu penetranţă incompletă.
31

31

Clasificarea genelor umane

5. În dependenţă de gradul de
expresie:
• gene normomorfe
• gene izomorfe
• gene hipomorfe
• gene hipermorfe
• gene amorfe
• neomorfă
32

32

Clasificarea genelor umane

6. În dependenţă de numărul de
copii în genom;
• gene unice
• gene repetate în tandem sau dispersate

33

33

11
 11.03.2024

Clasificarea genelor umane

7. În dependenţă de funcţia produşilor
genici:
• - enzime - 31,2%;
• - modulatori ai proteinelor sintetizate - 13, 6 %
• - receptori;
• - factori de transcripţie;
• - proteinele matricei intracelulare şi matricei
extracelulare; 50%
• - transportori membranari şi proteine – canal;
• - molecule de semnalizare celulară;
• - hormoni;
• - Ig. 34

34

Localizarea genelor:
• genele sunt localizate pe cromozom;
• fiecare genă are o poziţie fixă – locus:
• în loci identici ai cromozomilor omologi –
gene alele;
• în loci diferiţi – gene nealele;
• genele unui cromozom formează grupuri de
înlănţuire;
• genele de pe un crs, ce sunt localizare foarte
aproape una de alta formează haplotipuri, care
deseori au elemente reglatoare comune – efectul
poziţiei;
35

35

Localizarea genelor:
unele gene formează
familii repetitive (în
repartizarea genelor pe cromozomi este
tandem sau pe
neomogenă:
diverşi cromozomi)
sau non-repetitive;

sunt fragmente de crs

sunt crs bogaţi în
cu o densitate mare
gene şi cromozomi
de gene şi cu
săraci în gene;
densitate redusă;

36

36

12
 11.03.2024

- genele localizate
pe autosomi,
- genele localizate pe
determină
gonosomi, determină
caractere
caractere sex-lincate ce
autosomale, se
se transmit dependent de
transmit de la
sex:
părinţi indiferent
de sex;

gene şi
gene şi
caractere Y-
caractere X-
lincate
lincate;
(holandrice).
37

37

Caracteristica genelor alele

şi nealele

38

38

Alelă

Formă de existență a genei,

rezultatul mutației,
responsabilă de expresia
variantelor alternative ale
caracterului.
39

39

13
 11.03.2024

Genele alele:
- localizate în loci identici pe cromozomi omologi;

- controlează acelaşi caracter sau forme alternative ale aceluiaşi

caracter;

- se pot prezenta în mai multe forme moleculare diferite –

polialelizm;

în genotip, la o persoană, sunt prezente numai 2 alele – o

pereche sau 1 alelă - genele localizate pe X şi pe Y la bărbaţi;
40

40

Genele alele:
în cazul heterozigoţiei (gene alele diferite) se manifestă
alela cu o activitate mai mare:
• Normomorfe – varianta „sălbatică” a genei;
• Hipermorfe – cantitate sau activitate mărită de proteină;
• Hipomorfe – cantitate sau activitate redusă de proteină;
• Amorfe – lipsa proteinei sau proteină inactivă;
• Neomorfe – proteină defectă, patologică;
• Izomorfă – proteină modificată, cu păstrarea funcțiilor.

efectul fenotipic al genei depinde de genotip, de

interacţiunile alelice, interacţiunile nealelice şi factorii
de mediu;
41

41

Genele alele:
• în meioză se separă în gameţi diferiţi – segregă,
• la fecundare se combină întâmplător formând diferite genotipuri,
determinând segregarea caracterelor – legile eredităţii mendeliene;
• alelele unui individ – una este de origine maternă şi alta de origine
paternă;
•  dacă alelele sunt identice – homozigot;
•  dacă alelele sunt diferite – heterozigot.

% - AA sau aa –
homozigot

%- Aa –
hetrozigot

%- XAY sau XaY

– hemizigot

42

42

14
 11.03.2024

Variante de genotipuri
Gene autozomale Gene X-linkate
NN – fenotip normal XNXN – fenotip normal
A, XA – alele mutante N, XN – alele normale

a, Xa – alele mutante

Na – fenotip normal XNXa – fenotip normal

XNY – fenotip normal

aa – fenotip patologic XaXa – fenotip patologic

XaY – fenotip patologic
AA – fenotip patologic XAXA – fenotip patologic
n, Xn – alele normale

An – fenotip patologic XAXn – fenotip patologic

XAY – fenotip patologic

nn – fenotip normal XnXn – fenotip normal

XnY – fenotip normal

43

43

Gene nealele:
• localizate în loci diferiţi ai cromozomilor;
• controlează caractere diferite;
• se transmit:
• în bloc – înlănţuit dacă se află pe acelaşi
cromozom (grup de înlănţuire sau haplotip);
• independent – dacă se află pe cromozomi diferiţi;
• se manifestă fenotipic:
• independent una faţă de alta;
• se poate manifesta efectul poziţiei;
• pot fi interacţiuni nealelice;
• pot coopera în formarea unui caracter complex.
44

44

Harta genetică – repartizarea genelor de-a lungul unui

cromozom, indicând distanţa relativă dintre ele după % de
recombinare (crossing-over); 1% c-o = 1cM

45

45

15
 11.03.2024

46

46

47

47

48

48

16
 11.03.2024

49

49

50

50

17