GENA

Sef lucrari dr. Radu-Ioan Ursu

 Gena
 Definitie - GENA - secventa de ADN ce contine informatia
necesara pentru sinteza unei biomolecule:
• proteina (lant peptidic) -> “gene structurale”
• sau molecula de ARN
 Aproximativ 98.5% din ADN-ul uman nu contine gene.
 Aprox. 20500 gene in total in genom (Proiectul Genomul
Uman).
 Gena

Gena - 3 caracteristici de bază:

 unitate funcţională
 unitate mutaţională
 unitate de recombinare
 Gena
 Unitate functionala (“cistron”), cu localizare pe cromozom,
avand rol in determinismul genetic prin exprimarea fenotipica
a unui caracter
 Unitate de recombinare (“recon”) - prin procesul de crossing-
over, genele alele isi inverseaza pozitia, diversificand si
amplificand genotipul indivizilor din populatie
 Unitate de mutationala (“muton”) - reprezinta segmentul din
cromozom, care modificindu-si structura, determina aparitia de
structuri proteice si caractere noi
 CLASIFICAREA GENELOR UMANE
Criterii de clasificare a genelor:
1. după tipul produsului genic:
 - gene codificatoare de proteine – gene
structurale;
 - gene codificatore de ARNr şi ARNt.
2. după numărul de copii în genom:
 - unice - cu o singură copie;
 - cu mai multe copii (repetate în tandem
sau dispersate).
3. în functie de numărul de celule în care
se exprimă genele:
 - genele comune („house keeping”) –
active în toate celulele;
 - gene specifice de ţesut.
4. în functie de perioada de expresie
fenotipică:
 - gene active în toate perioadele vieţii;
 - gene active numai în perioada
embrionară;
 - gene active în perioada pubertăţii;
 - gene active la adult
5. după gradul de activitate:
 - gene normomorfe - cu activitată
normală;
 - gene hipomorfe - cu activitată redusă:
 - gene hipermorfe - cu activitată în
exces;
 - gene amorfe - cu activitate blocată.
 Gena distrofinei (DMD)

• Locus: Xp21.2
• Contine: 2.4 Mb.
• Cca 0.1% din genomul
uman
• 79 de exoni
• Proteina contine: 3685
de aminoacizi
Structura genei

 Promotor (capatul 5’)

 Unitatea functionala
(regiunea transcrisa)

 Terminator (capatul 3’)

 Structura genei
Gena structurală reprezintă o combinaţie de secvenţe nucleotidice
reglatoare şi codificatoare:
– secvenţe reglatoare proximale
– secvenţe reglatoare distale
– secvenţa codificatoare ce este formată din exoni separaţi de introni.
Unitatea functionala:
- începe cu situsul de iniţiere (start) al transcrierii (SIT);
- urmează regiunea netradusă 5'UTR (untranslated region) care conţine:
- o secvenţă consens (prezentă la toate genele)
- codonul start ATG = locul de iniţiere transcripţie (coresp. primuluiAA;
- urmează primul exon (E1);
- după ultimul exon
- secvenţa netradusă 3'UTR:
- începe cu un codon stop (TGA, TAG, TAA) (= semnal oprire transcripţie);
- se continuă cu secvenţa AATAAA = situsul de terminare transcripţie.
Secvenţele de reglare a genei = secvenţe netranscrise, dispuse de o
parte şi de alta a cadrului de citire (majoritatea la capătul 5’)

Promotorul
= succesiune secvenţe situate în amonte de cadrul de citire (pe o distanţă
de ~ 150 pb faţă de SIT) - conţine mai multe secvenţe nucleotidice
scurte, pe care se fixează proteine reglatoare = factori de transcripţie
(TF – “transcription factors”):

- leagă ARN-polimeraza II a.î. transcripţia să înceapă exact la SIT - cu

primul nucleotid,

- activează enzima (ARN-polimeraza nu poate recunoaşte direct SIT şi

nu poate iniţia singură transcripţia).
 Promotorul
- cuprinde mai multe secvenţe scurte:

(1) Caseta (Box) TATA (Hogness)

= secvenţa TATAAA, situată la 25-35 pb în amonte faţă de SIT;

- reprezintă locul la care se fixează ARN-polimeraza II;

- necesară pentru iniţierea corectă a procesului de transcriere (în punctul de start);

- asigură expresia genei la un nivel bazal;

- prezentă la majoritatea genelor specifice unui anumit tip de ţesut (specific tisulare);

(2) Caseta (Box) CAAT

= secvenţa GGCCAATCT, situată în amonte de boxa TATA, la ~ 70-80 pb faţă de SIT

(3) Caseta (Box) GC

= secvenţa GGGCGG, situată în amonte de boxa TATA, la ~ 90 pb faţă de SIT

- de (2) şi (3) se fixează alţi TF (cresc eficienţa transcrierii).

- la genele comune („housekeeping genes”) - secvenţa GC (insule CpG)

 ENHANCERS
Intensificatorii (activatori, amplificatori) (enhancers)

= secvenţe ADN care cresc nivelul bazal al transcripţiei ← amplifică activitatea promotorului (zeci-mii
x);

- situaţi în amonte faţă de promotor (la sute / mii de pb faţă de SIT);

- unii funcţionează predominant sau exclusiv în anumite ţesuturi → sugerează rolul în diferenţierea
celulară;

SILENCERS
Atenuatorii (silencers)

= secvenţe ADN situate în amonte de promotor;

- reduc / reprimă (blochează) transcripţia unor gene.

Gena = unitate de transcripţie
 Secvenţa codificatoare
EXONI

Exonii sunt secvenţele

codante ale genei, care
codifică anumite
regiuni ale proteinei
numite domenii.
Structura discontinua a genei

 Gena este o notiune definita

functional prin prisma
produsului sau
 O gena contine, intricate,
segmente codante (ce se
exprima) numite EXONI si
segmente non-codante (ce se
vor transcrie initial in ARN,
insa vor fi eliminate ulterior)
numite INTRONI
Există gene mici cu un singur exon - genele ADN
mitocondrial, genele histonelor, genele
interferonilor, gena SRY, gena receptorului
angiotensinei II, etc.

gena distrofinei – 2.400 kb => 79

exoni

gena factorului VIII de coagulare -

186 kb => 26 exoni

.Lungimea exonilor variază în limte

largi (lungimea medie este de 150 pb)
(de exemplu genele insulinei – 150 pb,
gena distrofinei – 180 pb).
 INTRONI

Ex de lungime a intronilor:
- genele insulinei si globinelor
- introni ~ 500 pb
- gena colagenului de tip VII -
intronii ~ 1.100 pb
- gena fenialanin-hidroxilazei –
introni ~ 500 pb
Nr. intronilor variaza:
- genele insulinei si globinelor - 2 introni
- genele factorului VIII de coagulare - 25 introni
 Proprietatile genelor
 Specificitatea genei
 Penetranta genei: completa/incompleta
 Expresivitatea genei
 Poligenia
 Pleiotropia (polifenia)
 Specificitatea
 Este determinata de ordonarea particulara a
nucleotidelor, care o structureaza biochimic, ca
dimensiune si functie genetica
 Specificitatea confera unei gene (alele = forma
alternativa a unei gene) capacitatea de controla strict
sinteza unui polipeptid
 Fiecare gena codifica pentru unul sau mai multe proteine
specifice
 Penetranţa
 Reprezinta frecventa indivizilor dintr-o populatie la care
s-a exprimat fenotipic caracterul controlat de o gena
(autozomal dominanta).
 Defineste probabilitatea unei gene mutante de a se
manifesta fenotipic (indiferent de intensitate)
 Este o notiune cantitativa de tipul “ totul sau nimic” (fie
sa manifesta boala la un individ, fie nu)
 Penetranta = numarul persoanelor ce exprima
caracterul autosomal dominant raportate la numarul
total (homozigoti + heterozigoti) de persoane
purtatoarele ale genei in acea populatie
 Penetranţa
 Multe gene au penetranta COMPLETA, adica se
manifesta ori de cite ori exista in genotip
 Exista si gene care au penetranta INCOMPLETA, sau
redusa.
In aceste cazuri, unele persoane poseda alela cu mutatia,
care nu se exprima insa fenotipic, dar care se transmite
la urmasi, unde se poate exprima.
De exemplu, mutatiile genei responsibila de boala Huntington au 95%
penetranta, deoarece 5% dintre purtatorii genei/alelei (autosomal dominante)
care provoaca b. Huntington nu o dezvolta, in timp ce 95% se imbolnavesc.

Cauzele penetrantei incomplete nu sunt clare dar se

discuta efectul antagonic al unor gene/factori de mediu.
 Expresivitatea
 Reprezinta gradul (intensitatea sau severitatea) de
manifestare clinica (fenotipica) a unei gene mutante la
bolnavii din aceeasi familie sau dintr-o populatie.
 Spre deosebire de penetranta, expresivitatea este o
notiune calitativa.

 Poate interesa spectrul anomaliilor, vârsta de debut a

bolii sau a unor elemente componente, severitatea
manifestarii elementelor clinice.
 Expresivitatea

 Exp. de expresivitate
variabila este alela
pentru polidactilie la
om: indivizii purtatori
pot prezenta hexadactilie
numai la mâini, sau
numai la picioare, sau la
toate membrele, sau
doar bonturi digitale la
un membru.
 Poligenia
 Reprezinta fenomenul prin care anumite caractere
fenotipice complexe (normale/anormale) sunt produse
prin actiunea mai multor gene ne-alele (situate pe loci
diferiti), care au efecte cantitative mici si însumate.

 In acest caz abaterea de la regula o gena → un caracter,

este aparenta, deoarece fiecare gena determina o parte
din caracterul final
 Poligenia
 Nr. de gene care participa la realizarea caracterului
respectiv variaza de la o persoana la alta
• distribuţia caracterului in populatie corespunde unei
curbe de tip Gausian

 Genele care produc caracterul actioneaza independent

unele de altele (nu exista relatii tipice de dominanta,
recesivitate, epistazie)

 Expresia fenotipica a genelor poate fi influentata si de

factorii de mediu (poarta denumirea de caracter
multifactorial; ex. talie, tensiune arteriala, inteligenta)
 Pleiotropie (polifenie)
 Reprezinta fenomenul prin care o singura gena
(dominanta) sau o pereche de gene recesive produc
efecte fenotipice diverse in mai multe sisteme de organe
si funcţii
 Sindroame pleiotrope – sindroame care se caracterizeaza
prin manifestari la nivelul mai multor aparate sau sisteme
diferite (afectiuni multiorganice/multisistemice).
 Pleiotropie (polifenie)
Sdr. Marfan - 3 categorii de
semne:
1)Modificari scheletice: membre
lungi, arahnodactilie (degete
lungi si subtiri), hiperlaxitate
articulara, cifoza / scolioza,
pectus excavatum, etc.
2)Modificari oculare: subluxatie
/ ectopie de cristalin, miopie /
hipermetropie forte, etc.
3)Modificari cardiovasculare:
anevrisme de aorta, prolaps
de valva mitrala
Toate aceste modificari se datoreaza mutatiilor intr-o singura gena – FBN1.
Mutatia determina un defect in structura primara a fibrilinei (componenta
majora a tesutului conjunctiv) si aparitia simptomatologiei specifice
sindromului Marfan (cu autozomal dominanta)I
Sdr. Marfan
 Tipuri de gene
 Gene domestice (comune, ubicuitare, house-keeping)
 Gene specifice
 Gene candidat
 Pseudogene
 Gene egoiste
 Gene house-keeping
 Grup restrans de gene ce codifica proteine ubicuitare,
indispensabile funcţiior celulare (sinteza proteica,
producerea de energie)
 Reprezinta 1/5 din numarul total de gene la om, si peste
90% din genele exprimate in orice tip celular
 Sunt bogate in secvente GC, deci formeaza eucromatina
 Transcrierea lor este continua dar la un nivel scazut
 Nu au in componenta lor secventa -TATA-
 Promotorul este alcatuit din una sau mai multe secvente de
tip GC box; situsuri la care se fixeaza un factor special de
iniţiere a transcripţiei (Sp1)
 Gene specifice
 Circa 4/5 din genele umane au o expresie limitata spatial
sau temporal
 Limitare spatială = stă la baza diferentierii sau
specializarii celulare - exprimare specifica in anumite
tesuturi (ex. Muscular, neuronal); in anumite linii
celulare (ex. Celule derivate din creasta neurala)
 Limitare temporala = expresia unor gene in anumite
stadii ale dezvoltarii organismului (ex. tipuri de Hb
normale)
 Gene candidat
 Sunt genele suspectate de a fi responsabile de anumite
boli ereditare
 Aceste afectiuni pot fi monogenice - afectiuni produse
prin mutatii intr-o singura gena (mutatii ce determina
modificarea / alterarea sau lipsa sintezei unei anumite
proteine specifice) sau poligenice.
 Pseudogene
 Sunt gene care si-au pierdut functia iniţială
 Se noteza cu litera greceasca psi-Ψ
 Au aparut prin duplicarea unor gene originale sau prin
transcriptie inversa, sau ca fragmente de gene ce apar prin
deletii sau recombinari ale genei iniţiale
 Sunt nefuncţionale datorita unor alterari a structurii lor
(absenta codon initiator, exces de codoni non-sens, absenta
regiunii promotor)
 Exp: Gena NF1 (neurofibromatoza tip I) are cel putin 11
pseudogene
 Gene egoiste
 Sunt secvente din structura ADN-ului care au numai
functia de replicare semiconservativa
 La om 10-20% din ADN reprezinta genele active, restul
de 80-90% ar reprezenta ADN-ul nefuctional alcatuit din
gene egoiste
 Nu servesc organismului sau celulei
 Sunt secvente care se repeta de mai multe ori intr-o
molecula de ADN