25-Jun-16

FUNCȚIONAREA MATERIALULUI GENETIC

FLUXUL INFORMAȚIEI GENETICE
EXPRESIA GENICĂ ȘI REGLAREA ACESTEIA

PARTEA I:
FLUXUL INFORMAȚIEI GENETICE
(FUCNCȚIONAREA INF. GENET./EXPRESIA GENICĂ)

1
 25-Jun-16

Gena

Gena – inf. gen. ‘exprimabilă’

→ produs funcțional

2
 25-Jun-16

Gena – inf. gen. ‘exprimabilă’

→ produs funcțional

Gena – inf. gen. ‘exprimabilă’

→ produs funcțional

Dogma centrală

3
 25-Jun-16

Gena – inf. gen. ‘exprimabilă’

→ produs funcțional
Fenotipul este, de obicei, asociat cu gena (segment
specific de ADN, cu o anumită secvenţă de nucleotide)
ce codifică (include informaţia genetică corespunzătoare
producerii) o polipeptidă sau diverse tipuri de ARN.
–
Exprimarea genei, precum și modul în care expresia este
reglată, determină formarea caracterului (fenotipului)
observabil ereditar. Prin transcriere informația codificată
de secvența de ADN (nucleotide) este transpusă într-o
moleculă de ARN mesager, iar aceasta este translatată
într-o polipetidă care va constitui o proteină cu
strucutră și funcție specifică ce îndeplinește un rol în
celulă și determină un caracter (fenotipul) observabil
ereditar.
–
Expresia genică este foarte precis
reglată/controlată/direcționată.

Tipurile de ADN

Genele ce codifică polipeptide (proteine)

reprezintă doar o mică parte din întregul
genom–ADN-ul codificator reprezentat de
secvenţe unice (câte o singură copie la nivelul
genomului). Categoria genelor include și
porțiunile ce codifică ARNr sau ARNt, acestea
fiind însă prezente în mai multe copii.
–
(Marea) majoritate a genomului corespunde
unor tipuri de ADN ce nu codifică polipeptide
(proteine), ARNr sau ARNt. Această categorie
cuprinde secvenţe unice sau repetitive–se
găsesc în mai multe copii la nivelul genomului.

4
 25-Jun-16

Tipurile de ADN
genom nuclear şi extranuclear
cromozomi
molecule liniare de ADN
structură neuniformă
asociate cu proteine
eucromatină heterocromatină

regiuni cromozomale active dpdv. transcripţional regiuni inactive dpdv. transcripţional

ADN nerepetitiv ADN repetitiv heterocromatina constitutivă

heterocromatina facultativă
gene ADN moderat repetitiv ADN repetitiv
ADN înalt repetitiv
secvenţe unice, sau secvenţe relativ scurte,
în nr. foarte mic de exemplare repetate de zeci-mii de secvenţe foarte scurte, repetate în
(pseudogenele) ori şi dispersate în tandem, de milioane de ori
genom
transcris şi translatat netranscris
transcris
ADN introni corespunde unor anumite regiuni ale
codificator enhancers diferite funcţii cromozomului: centromer, telomere,
(exoni) represors constricţii secund. etc.

reprezintă doar controlează corespunde unor regiuni denumite

o mică parte transcrierea minisateliţi şi microsateliţi

Structura genei

Genele corespund ADN-ului informaţional/codificator.

–
Dpdv. structural, gena corespunde unei secvențe de
nucleotide împărțită în regiuni cu roluri diferite.
–
Dpdv. funcțional, la nivelul metabolismului, gena este o
înşiruire liniară de 3X nucleotide ce codifică o
polipeptidă formată din X aminoacizi.
–
Gena are două părți principale
partea codificatoare propriu-zisă
elemente componente: exonii și intronii
rol: direct pentru sinteza ARNm
partea reglatoare
elemente componente: promotor, terminator, enhancers
& silencers
rol: activarea/inactivarea transcripției și modificarea
ratei de transcriere

5
 25-Jun-16

Structura genei
Eucariote

Structura genei
Procariote

6
 25-Jun-16

Structura genei

Element transcriere procesare translaţie reglarea

(» ARNm) (» ARNm (» polipetidă) expresiei
matur) genice
promotor (capăt 5’) ●
codon START (capăt 5’) ● ● ●
exoni ● ● ●
introni ●
codon STOP (capăt 3’) ● ●
poly-A (capăt 3’) ● ●
terminator (capăt 3’) ● ●
enhancers & silencers ●

Structura genei
• transcription – the process of
• factor – a substance, such as
• transcriptional regulation – c
polymerase binding to DNA
• upregulation, activation, or p
• downregulation, repression, o
• coactivator – a protein that w
• corepressor – a protein that w

7
 25-Jun-16

Structura genei

Structura genei

“the genome comes alive in 3D”

8
 25-Jun-16

Structura genei
Gene omoloage
foarte bine conservate (similaritate) sunt secvenţele exonilor,
numărul şi poziţia intronilor, localizarea secvenţelor specifice
promotorilor (i.e. TATA şi CCAAT)
–
diferenţe în ceea ce priveşte lungimea şi secvenţa intronilor,
precum şi localizarea altor elemente reglatoare (i.e. enhancers şi
silencers)
–
astfel, se poate concluziona că variabiltatea fenotipică se
datorează în mare parte mecaismelor de reglare genică şi mai
puţin diferenţelor de secvenţă ADN

Gena – inf. gen. ‘exprimabilă’

→ produs funcțional

9
 25-Jun-16

Gena – inf. gen. ‘exprimabilă’

→ produs funcțional

Dogma centrală

Replicarea ADN-ului

ADN-ul dublu catenar

devine
monocatenar
apoi
fiecare dintre cele două
catene este utilizată
pentru sinteza unei noi
molecule dublu
catenare (dublarea
cantităţii iniţiale de
ADN)

Furca de replicare

10
 25-Jun-16

Replicarea ADN-ului

procariote eucariote

Replicarea ADN-ului

11
 25-Jun-16

Replicarea ADN-ului

Replicarea ADN-ului

12
 25-Jun-16

Replicarea ADN-ului

Repararea ADN-ului

13
 25-Jun-16

Transcripția
procesul prin care informaţia genetică stocată la nivelul moleculei de ADN
este transpusă într-o moleculă de ARN (în general mesager)
-
ARN-ul mesager reprezintă modul în care ADN-ul (păstrătorul informaţiei
genetice) interacţionează cu ribozomii (sediul sintezei proteice)
-
sinteza se face doar după una dintre cele două catene ale moleculei de
ADN, denumină ‘catenă sens’ sau ‘matriţă’
-
transcrierea se face pe bază de complementaritate, în mod asemănător
replicării ADN-ului, iar molecula de ARN sintetizată reprezintă o copie
negativă a catenei matriţă
-
ADN ≠ ARN: zahar, T→U, monocatenar
-
segmentele de ADN transcrise s.n. gene; acestea sunt prezente (în general)
în copii unice la nivelul genomului, reprezentând ADN-ul nerepetitiv;
ARNr și ARNt

Transcripția

14
 25-Jun-16

Procesarea ARNm
Modificarea capetelor

Procesarea ARNm
Splicing
La eucariote, gena include două tipuri de
secvenţe, informaţionale (exoni) şi
noninformaţionale (introni).

Intronii sunt eliminaţi în procesul de

transcriere (splicing).

15
 25-Jun-16

Procesarea ARNm
Splicing

Procesarea ARNm
Alternative splicing

16
 25-Jun-16

Translația

presupune sinteza polipeptidelor (proteinelor)

pe baza informaţiei stocate la nivelul ADN-ului şi transcrise
în ARNm
pe baza moleculelor de ARNm sintetizate prin transcripție
–
se desfășoară la nivelul ribozomilor, complexe moleculare
care au capacitatea de lega aminoacizi într-o anumită ordine
–
se bazează pe corespondența secvența ARN-ului
(nucleotide) și cea a polipeptidei (aminoacizi)–codul
genetic

Translația

17
 25-Jun-16

Translația

Modificările post-translaționale

Lanţurile de aa. rezultate prin translaţie sunt, în general

nefuncţionale, reprezentând, de fapt, precursori ai
proteinelor funcţionale/mature.
–
Structura primară–secvența de aminoacizi–determină,
prin pliere, o formă specifică, tridimensională,
corespunzătoare structurilor secundară și terțiară. Uneori,
intervine o altă proteine pentru ca plierea să fie corectă.
–
Uneori, alte modificări–post-translaționale–sunt necesare
pentru ca proteina să devină activă și să-și poată
îndeplini rolul metabolic:
• modificarea chimică a unor aa. prin
adăugare de zaharuri, lipide etc.
• îndepărtarea unor amioacizi
• segmentarea în mai multe polipeptide
• combinarea cu alte polipetide (structura
cuaternară).

18
 25-Jun-16

Modificările post-translaționale

Modificările post-translaționale

19
 25-Jun-16

Modificările post-translaționale

Mutațiile

20
 25-Jun-16

PARTEA II:
REGLAREA EXPRESIEI GENICE
(EXPRESIA DIFERITĂ A GENELOR)

Expresia genică
Reglarea expresiei genice

Expresia genică
–
procesul prin care ADN-ul direcționează
sinteza polipeptidelor (proteinelor) sau,
în unele cazuri, doar a ARN-ului (ex.
ribozomal).

Reglarea expresiei genice

–
Totalitatea mecanismelor utilizate de
celule pentru creşterea sau reducerea
producerii de molecule specifice
funcționării genelor (i.e. proteine, ARN).

21
 25-Jun-16

Expresia genică
Reglarea expresiei genice

direcționearea sintezei
creşterea sau reducerea

Expresia genică
Fenotip (expresie genică)

Genom

22
 25-Jun-16

Expresia genică

Expresia genică
Mutațiile

23
 25-Jun-16

Expresia genică
Mutațiile

Expresia genică
Epigentica

24
 25-Jun-16

Expresia genică
Epigentica

“same genome
different epigenome”

Reglarea expresiei genice

Totalitatea
mecanismelor
utilizate de
celule pentru
creşterea sau
reducerea
producerii de
molecule
specifice
expresiei
genice (i.e.
proteine,
ARN).

25
 25-Jun-16

Reglarea expresiei genice

Totalitatea
mecanismelor
utilizate de
celule pentru
creşterea sau
reducerea
producerii de
molecule
specifice
expresiei
genice (i.e.
proteine,
ARN).

Reglarea expresiei genice

Informaţia genetică controlează (afectează,

influenţează) toate planurile (nivelurile) structurale,
organizaţionale şi funcţionale a celulei/organismului.
–
În niciun moment dat, informaţia genetică nu
funcţionează (nu se exprimă) în totalitate (ex.
citodiferenţierea, răspunsul la acţiunea factorilor
de stres).

Expreisa (activitatea/funcţionarea) genelor este dirijată.

–
Nivelurile la care mecanisme de reglaj genic
acționează sunt:
1. controlul proteinelor deja existente prin influența
unor substraturi, coenzime, cofactori activatori sau
inhibitori etc.
2. controlul activităţii genelor (ex. transcripţia,
translaţia) prin inducţie sau represie enzimatică.

26
 25-Jun-16

Reglarea expresiei genice

Cum ‘ştie’ o genă–fragmentul de ADN de la

nivelul nucleului–când trebuie să se exprime
(să funcţioneze/să fie activă)?

Cum ‘ştie’ o genă când să producă o

polipeptidă/ARN funcțional?

Cum ‘ştiu’ diferitele tipuri de celule ce tipuri

de polipeptide (proteine) și ARN să producă?

STUDIUL EXPRESIEI GENICE

Reglarea expresiei genice

Genele nu controlează singure organismul, ci

interacţionează cu şi răspund la acţiunea
elementelor din mediul înconjurător.
–
Unele gene sunt constitutive...
funcţionează întotdeauna, idiferent de condiţiile de mediu
sunt printre cele mai importante elemente ale genomului
controlează procese ca replicarea, expresia şi repararea
ADN-ului, sinteza proteică şi principalele funcţii
metabolice
–
...iar altele funcţionează doar ocazional
aici intervine reglarea/controlul expresiei
genice–activarea şi dezactivarea („on‟ and „off‟)
acestor gene.

27
 25-Jun-16

Reglarea expresiei genice

Reglarea expresiei genice se referă la o

gamă foarte variată de mecanisme ce
acţionează la nivelul celulei pentru
creşterea sau reducerea producţiei de
proteine sau ARNm.
–
Aceste mecanisme complexe pot fi
observate în cazul dezvoltării (specializarea
celulelor organismelor multicelulare) sau
reacţiei la stimuli (semnale) din mediul
celular extern și intern.

Reglarea expresiei genice

Inhibarea activității sau a transcripției
Localizare: colon
Subiect: E. coli
Obiect: triptofan (aminoacid esențial metabolismului)
Situația 1: triptofanul lipsește din dieta org. gazdă
Situația 2: triptofanul este prezent în dieta org. gazdă

28
 25-Jun-16

Reglarea expresiei genice

Controlul transcripției

Operonul și reglarea negativă

Operonul trp și modificarea
expresiei genice (represia) de
sinteză a triptofanului ca răspuns
la modificările mediului celular
intern și extern.

Reglarea expresiei genice

Controlul transcripției

Operonul și reglarea negativă

Operonul lac și modificarea
expresiei genice (inducția) de
descompunere a lactozei ca
răspuns la modificările mediului
celular intern și extern.

29
 25-Jun-16

Reglarea expresiei genice

Eucariote
Reglarea expresiei (activităţii) genice se poate face la mai multe
niveluri, de-a lungul procesului care începe cu transcrierea şi se
finalizează cu maturarea proteinelor. Etapele în care pot acţiona
mecanismele de reglare a activităţii (expresiei) genice sunt:
(1) strctura cromatinei (pre-transcripțională; epigenetică)
(2) transcripția
(3) procesarea ARNm-ului (modificări post-transcripționale)
(4) transportul ARNm-ului în citoplasmă
(5) stabilitatea ARNm-ului (degradarea)
(6) translația
(7) procesarea polipeptidei (modificările post-translaţionale).

Reglarea ‘transcripţională’ este mecanismul cel mai bine înţeles şi,

probabil, cel mai important. Aceasta implică două categorii de factori:
(1) elemente care intră structura genei (cis-) (ex. promotorul)
(2) elemente care nu intră în structura genei (trans-) (ex. proteine
codificate de alte gene care au capacitatea de a se ‘lega’ (PDB) la
nivelul promotorilor, influenţând astfel modul de funcţionare al
genelor).

Reglarea expresiei genice

Structura cromatinei

heterocromatina (inactivă dpdv. al exprimării genelor)

eucromatina (activă...) – structura optimă pentru transcriere

histone ADN
– –
acetilarea metilarea C
metilarea
fosforilarea

30
 25-Jun-16

Reglarea expresiei genice

Transcripția

Reglarea expresiei genice

Transcripția

31
 25-Jun-16

Reglarea expresiei genice

Transcripția

Reglarea expresiei genice

Transcripția

32
 25-Jun-16

Reglarea expresiei genice

Transcripția

Reglarea expresiei genice

Inactivarea și transcripția

33
 25-Jun-16

Reglarea expresiei genice

Transcripția

Reglarea expresiei genice

Transcripția

Factorii de transcripţie (sequence-specific DNA-

binding factor) sunt reprezentaţi de proteine
capabile să lege secvenţe de ADN specifice
(DBD), controlând astfel fluxul de informaţie
genetică de la ADN spre ARNm – transcripţia.
–
Factorii de transcripţie acţionează singuri sau
împreună cu alte proteine, influenţând efectiv
cuplarea ARN polimerazei la anumite regiuni
codificatoare (i.e. gene).
–
Există şi alte proteine care joacă un rol esenţial
în procesul de reglare a expresiei genice, dar
care nu sunt capabile să lege molecula de ADN:
coactivatori/corepresori, proteinele capabile de
remodelarea cromatinei etc.

34
 25-Jun-16

Reglarea expresiei genice

Post-transcripţia – procesarea ARN-ului

Reglarea expresiei genice

Post-transcripţia – microARN-ul

35
 25-Jun-16

Reglarea expresiei genice

Post-transcripţia – microARN-ul

Reglarea expresiei genice

Epigenetica

Studiul schimbărilor de expresie genică

sau fenotip celular ce nu sunt cauzate de
modificări ale secvenţei de ADN (greacă:
epi - peste, deasupra, pe).
–
Modificările sunt de natură funcțională –
afectează expresia genică.
–
Unele dintre aceste schimbări sunt
transmisibile de la o generaţie la alta (se
pot păstra după diviziunea celulară).

36
 25-Jun-16

Reglarea expresiei genice

Epigenetica

genomul – același
epigenomul – diferit

efect
transgenerațional

Studiul schimbărilor de expresie genică

sau fenotip celular ce nu sunt cauzate de
modificări ale secvenţei de ADN (greacă:
epi - peste, deasupra, pe).
–
Modificările sunt de natură funcțională –
afectează expresia genică.
–
Unele dintre aceste schimbări sunt
transmisibile de la o generaţie la alta (se
pot păstra după diviziunea celulară).

Reglarea expresiei genice

Epigenetica – citodiferențierea

37
 25-Jun-16

Reglarea expresiei genice

Epigenetica

Reglarea expresiei genice

Exemple
Molecule care ‘semnalizează’
modificarea expresiei genice

Determinanți citoplasmatici
pentru expresie genică
diferențiată

38
 25-Jun-16

Reglarea expresiei genice

Exemple

Gene
reglatoare
care
controlează
dezvoltarea
structurilor
anatomice,
segmentele
corpului
etc.

Reglarea expresiei genice

Epigenetica – citodiferențierea

genomul – același
expresia genică – diferită

39
 25-Jun-16

Reglarea expresiei genice

Epigenetica – citodiferențierea

genomul – același
expresia genică – diferită

Reglarea expresiei genice

Exemple

determinare

diferențiere

40
 25-Jun-16

Reglarea expresiei genice

Exemple

Determinismul
genetic al
sexelor

Reglarea expresiei genice

Exemple

41
 25-Jun-16

Reglarea expresiei genice

Exemple

Reglarea expresiei genice

Exemple

42