Teste Reabilitare Medicala

Introducere în Reabilitarea Medicală
1. CS. Ce număr de persoane din lume trăiesc cu o dizabilitate?

a. Pînă la 200 milioane din populaţia lumii
b. Între 200 şi 250 milioane din populaţia lumii
c. Între 250 şi 500 milioane din populaţia lumii
d. Între 500 milioane şi 1 miliard din populaţia lumii
e. Peste 1 miliard din populaţia lumii
R: e.
2. CM. Care deficiențe în funcţionare necesită servicii de reabilitare?

a. mobilitate,
b. morbiditate,
c. auzul,
d. vorbire
e. cogniție
R: a,c,d,e
3. CM. În organizarea asistenţei de reabilitare mediul ambiant trebuie privit prin contextual
a. fizical
b. cultural
c. social,
d. chirurgical
e. neurologic
R: a,b,c
4. CS. Reabilitarea este destinată:

a. doar persoanelor cu dizabilităţi
b. doar persoanelor cu traumatisme sportive
c. doar persoanelor cu boli acute şi cronice
d. oricărei persoane cu probleme de sănătate
e. doar persoanelor cu deficiențe motorii
R: d
5. CS. Care este scopul principal al strategiei de reabilitare a sistemului de sănătate?

a. controlul bolilor
b. prevenirea bolilor
c. funcţionare optimală
d. calitatea vieţii şi starea de bine
e. sănătatea biologică optimală
R: c
6. CS. Care model al serviciului de reabilitare este considerat optimal ?

a. medical
b. biologic
c. social
d. biopsihosocial
e. individual
R: d
7. CM. Alegeţi termenii pozitivi utilizaţi în asistenţă de reabilitare?

a. Dizabilitate
b. Participare
c. Handicap
d. Activitate,
e. Funcţionare
R: b, d,e,
8. CM. La ce nivele ale sistemului medical activează specialiştii în reabilitare medicală?

a. medicină primară,
b. medicină spitalicească de nivel secundar
c. medicină spitalicească de nivel terţiar
d. medicină spitalicească la al patrulea nivel
e. centre specializate de reabilitare
R: a,b,c,e
9. CM. În care fază a bolii poate fi acordată asistenţă de reabilitare medicală?

a. acută,
b. subacută,
c. cronică,
d. sechelară
e. Supra-acută
R: a,b,c,d
10. CS. Procesul de reabilitare trebuie centrat pe

a. echipa multidisciplinară,
b. medic reabilitolog,
c. pacient,
d. familia pacientului
e. psiholog clinic
R: c.
11. CM. Selectaţi deficienţele în cazul pacientului cu astm bronşic?

a. bronhospasm,
b. limitare la efort fizic,
c. inflamatia bronsilor,
d. limitare la alergat
e. restricţii de a face sport
R: a,c,
12. CM. Selectaţi dizabilităţile în cazul pacientului cu astm bronşic?

a. bronhospasm,
b. limitare la efort fizic,
d. limitare la urcatul scărilor
R: b,d
13. CM. Selectaţi restricţiile de participare în cazul pacientului cu astm bronşic?

a. bronhospasm,
b. imposibilitatea de a continua servicu,
d. limitare la urcatul scărilor
R: b,e
14. CM Conform definiției OMS din 2005, reabilitarea medicală cuprinde următoarele aspecte :
a) Utilizarea tuturor mijloacelor menite să reducă impactul condițiilor generatoare de dizabilități
b) Permite persoanelor sa se însănătoșească
c) Permite persoanelor cu dizabilități să obțină o integrare socială optimă
d) Permite persoanelor să se autodeservească
e) Aplică factorii fizici cu scop terapeutic
R: a,c
15. CM. Selectații afirmațiile corecte care se referă la dizabilitate:

a) Problema pe care persoana o întâmpină în îndeplinirea acțiunilor
b) Poate surveni din motivul în care starea de sănătate este afectată de o boală
c) Poate surveni din motivul în care starea de sănătate este afectată de un prejudiciu sau
îmbătrânire
d) Presupune prezența barierilor din partea factorilor de mediu
e) Reprezintă funcționarea optimă a unei personae după boală/ traumă
R: a,b,c
16. CM Modelul medical al dizabilității presupune :

a) Sunt necesare schimbări de mediu ce ar asigura participarea deplină a persoanelor
b) Consideră dizabilitatea ca pe o problemă a persoanei, cauzată direct de boală/ traumă
c) Are ca scop vindecarea sau adaptarea şi schimbarea comportamentului individului
d) Consideră dizabilitatea ca fiind în principal o problemă de integrare completă a individului în
societate
e) Urmărește înlăturarea barierilor de mediu
R: b,c
17. CM Modelul social al dizabilității presupune :

a) Sunt necesare schimbări de mediu ce ar asigura participarea deplină a persoanelor
b) Consideră dizabilitatea ca pe o problemă a persoanei, cauzată direct de boală/ traumă
c) Are ca scop vindecarea sau adaptarea şi schimbarea comportamentului individului
d) Consideră dizabilitatea ca fiind în principal o problemă de integrare completă a individului în
societate
e) Urmărește înlăturarea barierilor de mediu
R: a,d,e
18. CM Selectați componentele clasificării internaționale a funcționării, dizabilității :

a) Functia corpului
b) Structurile corpului
c) Activitate
d) Participare
e) Morbiditate
R: a,b,c,d
18. CM Selectatați termeni ce pot fi interpretați ca termeni de stigmatizare a persoanei :

a) Handicap
b) Dizabilitate
c) Invaliditate
d) Funcțional
e) Persoană cu necesități speciale
R: a,c
19. CM Selectați aplicatiile clasificării internaționale a funcționării - CIF :

a) Instrument statistic
b) Instrument de cercetare
c) Instrument de investigaţie clinică
d) Instrument de juridic
e) Instrument de evaluare clinică
R: a,b,c
20. CM Fac parte din ramurile asociate reabilitarii medicale ()

a) Kinetoterapie
b) Aromaterapie
c) Terapie ocupationala
d) Electroterapie
e) Tratamentul chirurgical
R: a,c,d
21. CM Selectați afirmațiile corecte ce se referă la obiectivele reabilitarii :

a) Minimizarea deficiențelor
b) Creşterea gradului de independenţă funcţională
c) Prevenirea recurenţelor şi a complicaţiilor
d) Integrarea socială
e) Accentuarea deficitului funcțional
R: a,b,c,d
22. CM Scopul reabilitarii medicale trebuie să fie :

a) Centrat pe pacient
b) Conştientizat de către pacient
c) Stabilit de medicul curant
d) Acceptat de către pacient şi membrii familiei
e) Centrat pe echipa multidisciplinară
R: a,b,d
23. CM Din compețentele echipei multidisciplinare fac parte:

a) Evaluarea iniţială completă
b) Stabilirea obiectivelor și scopurilor programului de reabilitare;
c) Evaluarea rezulatelor, dar fara a monitoriza pe termen lung programul de recuperare.
d) Evaluarea rezulatelor, derularea și monitorizarea pe termen lung a programului de recuperare.
e) Revaluarea rezultatelor reabilitării la diverse etape
R: a,b, d,e
24 . CM Modelul social al reabilitarii implica urmatoarele criterii :

a) Consideră dizabilitatea ca o consecință directă a bolii
b) Consideră dizabilitatea ca fiind în principal o problemă de integrare completă a individului în
societate.
c) Sunt necesare schimbări de mediu ce ar asigura participarea deplină a persoanelor.
d) Consideră dizabilitatea echivalentă cu starea de sănătate
e) Considerea dizabilitatea ca un termen de stigmatizare
R: b,c
25. CM Dintre următoarele enunțuri care pot utilizate ca obiective ale reabilitării :
a) Cresterea asistenței persoanei
b) Prevenirea îmbolnăvirii
c) Prevenirea recurențelor și complicațiilor
d) Creșterea gradului de independență functională
e) Creaearea mecanismelor de compensare și adaptare
R: c,d,e
26. CM Cartea albă pentru Specialitateade reabilitare medicală stabileşte :

a) Poziţia Medicinei Fizice şi de Reabilitare în Europa
b) Poziţia Medicinei Fizice şi de Reabilitare în Republica Moldova
c) Defineşte specialitatea RMF, natura, domeniul de lucru şi parametrii de activitate a
specialității
d) Competenţile specialităţii şi medicilor specialişti în RMF inclusive relaţiile interdisciplinare
medicale.
e) Drepturile persoanelor cudizabilități
R: a,c,d
27. CM Oportunitățile și necesitățile de dezvoltare a specialității reabilitare medicală sunt

dictate de :
a) Creștera speranței de viață la nivel global
b) Dezvoltarea progresivă a tehnologiei inovatoare
c) Scăderea speranței de viață la nivel national
d) Costuri ridicate ale asistenței medicale
e) Creșterea numărului de supraviețuitori de AVC
R: a,b,d,e
28. CM Comform Raportului OMS 2011 Mondial privind dizabilitatea următoarele enunțuri
pot fi considerate corecte :
a) Prevalența dizabilității este în continuă creștere
b) Prevalența dizabilității este în continuă descrestere
c) Persoanele cu diferite tipuri de dizabilități reprezintă 7 - 8% din populația globului.
d) Dizabilitatea v-a fi combătută în 2050
e) Dizabilitatea poate fi rezolvată prin mijloacele medicinei moderne
R: a,c
29. CM Reabilitarea medicală – se ocupă de:

a) Percepția persoanei referitoare poziția sa în viață pe parcursul unei boli
b) Funcționare optimă a persoanelor cu dizabilitati
c) Tratamentul patologiilor ce nu necesită intervenții chirurgicale
d) Creșterea speranței de viață la nivel global
e) Prevenirea bolilor comunicabile
R: a,b
30. CM Cartea albă se adreseaza la cîteva grupuri ținta, care sunt acestea ?
a) Factorii de decizie politica in domeniul sănătații ,reabilitării și problemelor de dizabilitate
b) Publiculului general
c) Profesioniști din domeniul medicinii
d) Profesioniști din domenii înrudite
e) Persoanelor cu dizabilități
R: a,b,c, d
EXCLUS CM. Medicina fizică și de recuperare ține seama de :

a) Incidența și prevalență celor mai frecvente afecțiuni în domeniu
b) Pierderea funcționării din punct de vedere al parametrilor CIF
c) Acces la resurse juridice
d) Acces la resurse disponibile medicinei de recuperare
e)
R: a,b,d
31. CM Limitararea căror activități pot fi corectate cu ajutorul reabilitarii:

a) Nutritia
b) Deglutitia
c) Mobilitatea
d) Patologia respiratorie
e) Patologia sistemului nervos
R: a,b,c
32. CM Selectatați deficiențele ce pot aparea din cauza absentei reabilitarii :

a) Atrofia musculaturii
b) Durere
c) Comunicare
d) Vindecarea
e) Scăderea calității vieții la persoanele cu dizabilități
R: a,b
33. CM Selectati strategiile și direcțiile noi pentru sistemul de sanatate

a) Preventivă
b) Curativă
c)De reabilitare
d) De vindecare completă
e) Palitivă
R: a,b,c,e
34. CS Funcționarea reprezintă :

a)Integritatea SNC
b)Totalitatea acțiunilor pe care este capabilă o persoana să le efectuieze
c) Efectuarea exercițiilor fizice
d) Integritatea aparatului neuro-mio-artro-kinetic
e) Lipsa dizabilității
R:b
35. CM Integritatea modelului CIF (clasificarea internațională a funcționării) cuprinde

urmatoarele modele :
a)medical
b)social
c)psihosocial
d) biomedical
e) econimic
R: a, b
36. CS Pentru a reda esența integrării diverselor perspective ale funcționarii este utilizat
urmatorul model :
a)Social
b)Biosocial
c)Biopsihosocial
d)Psihosocial
e)Educațional
R: c
37. CM Reabilitarea bazata pe principiile CIF (clasificarea internațională a funcționării) are

următoarele sarcini :
a)Evaluarea funcționării în cadrul condițiilor de sanătate
b)Optimizarea capacității unei personae
c)Se bazează și fortifică resursele persoanei
d)Se bazeaza pe tratament medicamentos
e) Are concept central prezența dizabilității
R : a,b,c
38. CM Reabilitarea bazată pe principiul CIF (clasificarea internațională a funcționării) are

următoarele sarcini :
a) ofera un mediu de facilitare
b) combate deprinderile nocive
c)dezvoltă performanța unei personae
d) îmbunatateste calitatea vieții persoanei în legatura cu boala
e) fortificarea mecanismelor de apărare
R: a,c,d
++
39. CM Selectați dintre umătoarele componente ce pot fi atribuite terminologiei pozitive în

cadrul CIF (clasificarea internațională a funcționării)
a) Activități
b) Participarea
c) Restrictii de participare
d) Deficit
e) Depreciere
R: a,b
40. CM Scopul reabilitarii trebuie să fie :

a) Centrat pe pacient
b) Conştientizat de către pacient
c) Acceptat de către pacient şi membrii familiei
d)Acceptat de catre echipa multidisciplinara
e) Nelimitat în timp
R: a,b,c
41. CM Cooperarea între specialiști în echipa multidisciplinară ajuta la:

a) Indicarea doar a tratamentului medicamentos cu evitarea polipragmaziei
b) Indicarea doar a tratamentului kinetoterapeutic
c) Elaborării unei strategii comune care să cuprindă toate intervenţiile specialiştilor
d) Coboară preturile asistentei medicale
e) Stabilirea scopurilor conform principiilor SMART
R: c,e
42 . CM După peripoada de timp scopurile programului de reabilitare sunt divizate în:

a) De lungă durată
b) De scurta durată
c) De durata medie
d) Temporare
e) Intermediare
R : a,b
43. CM Din figura alăturată sectați componentele CIF (Clasificarea Internațională a Funcționării)
ce s-ar potrivi domeniului funcții?
a) Durere
b)Tulburări de somn
c) Multimorbiditate
d) Slăbiciune musculară
e) Participare la activități politice
R: a,b,d
44. CM Din figura alăturată sectați componentele CIF (clasificarea internațională a funcționării)
ce s-ar potrivi domeniului activități
a) mers
b)tulburări de somn
c) multimorbiditate
d) utilizare transport
e) participare la activități politice
R: a,d
ce s-ar potrivi domeniului participare
a) mers
b)activitățile vieții cotidiene
c) viață socială
d) utilizare transport
e) relații în famile
R: c,e
ce s-ar potrivi domeniului factori de mediu
a) servicii de sănătate
b)locul de muncă
c) mulimorbiditate
d) vîrstă
e) famile și membri
R: a,b
ce s-ar potrivi domeniului factori personali
a) servicii de sănătate
b)locul de muncă
c) mulimorbiditate
d) vîrstă
e) famile și membri
R: c,d
Metode in Reabilitare medicală . KT. Balneologie
1. CS Selectați definiția corectă pentru kinetologie:

a. Ştiinţa mişcării organismelor vii şi a structurilor care participă la aceste mişcări
b. Știința mișcării părților corpului viu
c. Știința mișcării organismelor în spațiu
d. Știința despre mișcare.
e. Legile biomecanice ale miscarii
R:a.
2. CM Selectați componentele(subdviiziunile) ale kinetologiei:

a. Biomecanica
b. Exercițiul fizic
c. Componenul psihomotor
d. Componentul sociouman
e. Componrntul psihopedagogic
f.
R: a.b.c.
3. CM Selectați formele kinetoterapiei:

a.Imitaţii şi jocuri
b.Gimnastică generală şi respiratorie
c.Gimnastică medicală selectivă
d.Antrenament anaerob
e. Antrenament aerob
R. a.b.c.
4.CM Care din enunțuri nu sunt forme ale kinetoterapiei?

a.Reeducarea mersului
b.Dansul curativ
c. Alergarea la distanță
d.Urcarea la altitudine
e.Depăşirea obstacolelor
R.c.d.
5. CM Tehnicile anakinetice apelează la:

a. Mobilizare pasivă
b. Imobilizare
c. Posturare
d. Contracţie izometrică
e. Contracţie izokinetică
R. b.c.d.
6. CM Mobilizarea activă liberă este o tehnică în cadrul:

a. Mobilizării active reflexe
b. Mobilizării pasive
c. Mobilizării statice
d. Mobilizării active voluntare
e. Imobilizării
R. a.c.
7.CM Din cele enumerte selectați principiile de aplicare a kinetoterapiei:

a.Individualizarea tratamentului
b.Precocităţii tratamentului
c.Aplicatrea efortului nelimitat
d.Progresivităţii
e. Niciun răpuns corect
R.a.b.d.
8. CS Selectați afirmația greșită:

a. Tratamentul kinetoterapeutic se alică individualizat
b. Tratamentul kinetoterapeutic poate fi aplicat pacientului inconștient
c. Tratamentul kinetoterapeutic se aplică sistematic
d.Tratamentul kinetoterapeutic se alică cu progresivitate
e. Tratamentul kinetoterapeutic se aplică pacientului conştient
R.b.
9. CM Kinetoterapia are următoarele efecte:
a.Creşte forţa şi anduranța musculară
b.Scade tousul muscular
c.Ameliorează mobilitatea articulară
d.Reeducă coordonarea şi echilibrul
e. Reduce mobilitatea articulară
R. a.c.d.
10.CM Kinetoterapia are efect de:

a. Micșorare a forței musculare
b.Ameliorarea respiraţiei
c.Creşterea toleranţei la efort
d.Scade mobilitatea articulară
e. Scade toleranţa la efort
R.b.c.
11.CM Relaxarea mulculară prin metode kinetoterapeutice are următoarele avantaje:

a. Scade flexibilitatea ţesuturilor
b.Creşte abilitatea de a învăţa sau a performa diferite mişcări
c. Determină relaxarea fizică şi psihică
d. Determină o conştientizare asupra propriului corp
e. Determină evaluarea neuro-mio-artro-kinetică
R. b.c.d.
12. CM Kinetoterapia activă respiratorie cuprinde:

a. Relaxarea
b. Posturarea și educarea tusei
c. Gimnastica corectoare
d. Refacerea abilităţilor
e. Tapotamentul
R. a.b.c.
13. CM Dintre factorii enumerați, care condiţionează răspunsurile adaptative individuale la

antrenamentul aerobic, face excepţie:
a. Vârsta
b. Sexul
c. Coeficientul de inteligenţă
d. Nivelul de fitness iniţial
e. Coeficient EQ
R.c,e
14.CM Exerciţiul aerobic muscular poate fi:
a. Static
b. Dinamic
c. Izometric
d. Izomorf
e. Hiperkinetic
R.a.b.c.
15. CM Categoriile de pacienţi care beneficiază de metodele terapiei ocupaţionale sunt:

a. Pacienții inconștienți
b. Pacienţii cu afecţiuni locomotorii
c. Pacienţii neurologici
d. Pacienţii cu afecţiuni senzoriale
e. Pacienţi în stare vegetativă
R.b.c.d.
16. CM În terapia ocupaţională modernă există următoarele tipuri de metode de lucru:

a. Metode sportive
b. Metode de autoîngrijire zilnică
c. Metode neesenţiale
d. Metode ale activități zilnice
e. Metode psihoterapeutice
R. a.b.d.
17.CS Principiul de bază, specific terapiei ocupaţionale este:

a. Mobilizarea atenţiei pacientului pe o activitate fizică şi manuală, care este atrăgătoare
psihologic şi care îl solicită din punct de vedere somatic, psihic sau mental
b. Stimularea şi dirijarea activităţilor
c. Creşterea şi menţinerea forţei musculare
d. Refacerea şi menţinerea amplitudinii de mişcare
e. Reevaluarea mersului
R.a.
18. CS Aprecierea obiectivă a amplitudinii de mişcare articulară se poate realiza:

a. Goniometric
b. Radiologic
c. Fotografic
d. Subiectiv, prin unghiuri imaginare
e. CT
R.a
19. CM Care din următoarele tehnici aparţin kinetoterapiei anakinetice:

a. Poziţia de corecţie (posturarea)
b. Imobilizarea
c. Contracția mixtă
d. Contracţia izometrică
e. Mobilizare activă
R.a.b.
20.CS Selectați definiţia corectă a kinetoterapiei.

a.Ştiinţa ce se ocupă cu corectarea mecanismelor mişcării.
b.Ştiinţa mişcării organismelor vii şi a structurilor care participă la aceste mişcări.
c.Studiul mecanismelor neuromusculare şi articulare ce asigură mişcarea.
d.Studiul mediului în care organismul se mişcă.
e. Studiul mişcării organismului pluricelular în diferite medii de viaţă.
R.a.
21.CS Numiți tipurile tonusului muscular. Care din tipurile enumerate ale tonusului muscular
sunt inexistente?
A Hipotonus.
B Hipertonus.
C Tonus postural.
D Tonus de atitudine.
E Normotonus
R.d.
22.CM Selectați forţele ce acţionează asupra segmentelor corpului în timpul ședinței de

kinetoterapie:
a.Forţa de tracţiune.
b.Forţa musculară.
c.Forţa gravitaţiei.
d.Forţa de frecare.
e. Forţa centrifuga
R.a.c.d.
23.CS Câţi paşi are un ciclul de paşi:

a.Unul
b.Doi
c.Trei
d.Patru
e. nici un răspuns corect
R.b.
24.CM Exerciţiul fizic poate avea ca scop:

a.Refacerea funcţiei motorii unui segment.
b.Antrenarea întregului corp.
c.Antrenarea cardiovasculară.
d.Reechilibrarea endocrină
e. Normalizarea indicelui INR
R.a.b.c.
25.CM Numiți factorii fizici naturali care au activitate terapeutică dovedită:

a.Ape minerale
b.Nămoluri
c.Fototerapia
d. Magnitoterapie
e. Electroterapie
R.a.b.
26.CS Selectați definiția corectă pentru Hidroterpie:

a. Aplicare metodică de către personalul calificat în cadrul unei activități specifice a
factorului fizic apă în scopul restaurării, menținerii sau creșterii calităților funcționale a
persoanelor cu sindroame dizabilitante acute, tranzitorii cronice.
b.Aplicare apei în scopul restaurării, menținerii sau creșterii calităților funcționale a
persoanelor cu sindroame dizabilitante acute, tranzitorii cronice.
c. Aplicare apei sau a vaporilor de apă în scopul restaurării, menținerii sau creșterii
calităților funcționale a persoanelor cu sindroame dizabilitante acute, tranzitorii cronice.
d. Aplicare apei sau a cristalelor de ghiață de apă în scopul restaurării, menținerii sau
creșterii calităților funcționale a persoanelor cu sindroame dizabilitante acute, tranzitorii
cronice.
e. Consumul echilibrat de apă, calculat individual la persoane conform vîrstei, masei
corporale şi genderului în scopul menţinerii diurezei zilnice.
R.a.
27.CM Hidroteria are acțiune asupra reactivității sistemului vascular prin:

a. Reacții metabolice
b. Răspuns imun
c. Reflexe condiționate
d. Antrenarea sensibilității
e. Eliberarea de citochine proinflamatorii
R.a.b.
28. CM Selectați procedeele hidroterapiei:
a.Compresele
b.Împachetările
c. Realaxările
d.Duşurile și băile
e. Electrostimulare
R.a, d.
29.CM Băile terapeutice pot fi:
a. Locale
b. Generale
c. Parțiale
d.Segmentare
e. Radiculare
R.a.b.
30.CM Hidrokinetoterapia poate fi:

a.Globală.
b.Analitică.
c.Generală.
d.Specială.
e. Invazivă
R. c.d.
31.CS Indicați temperatura apei în băile reci:

a. < 20 grade Celsius
b. 20-30 grade Celsius
c. 34-37 grade Celsius
d. 36.5 grade Celsius
e. 36,1-36,9 grade Celsius
R.a
32.CM selectați formele kinetoterapiei:

a. hidro-kinetoterapia
b. sportul curativ
c. fangoterapia
d. terapia ocupațională
e. meloterapia
R.a.b.d.
33. CS Indicați temperatura apei în băile răcoroase:

a. <20 grade Celsius
d. 38-39 grade Celsius
e. 36,1-36,9 grade Celsius
R.b.
34. CS Indicați temperatura apei în băile intermediare:

a. < 20 grade Celsius
d. 36.5 grade Celsius
e. 40 grade Celsius
R.c.
35.CM Care sînt factorii de care depinde recuperarea funcțională a bolnavilor cu infarct
miocardiac?
a.Tratamentul medicamentos.
b.Tratamentul chirurgical.
c.Severitatea bolii coronariene.
d.Durata spitalizării.
e. Anamnestic
R.c.d.
Neuroreabilitare
1.CS Una dintre cele mai frecvente dereglari de comunicare caracteristice ale tulburărilor
neurologice este:
A. Alodia
b. Anomia
c. Apraxia
d. Afazia
e. Acalculia
R: d
2. CS Selctați afecțiunea neurologică cu debut acut care generează cea mai mare rată de
dizabilități:
A. Polineuropatie demielinizantă acută inflamatorie
b. Accident vascular cerebral
c. boala Parkinson
d. Boala Alzheimer
e. Tumoare cerebrala
R: b
3.CS Neuroplasticitatea este:

A. capacitatea creierului de a crește noi neuroni
b. adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin reorganizarea structurală şi
funcţională în substanţa albă şi cenuşie.
c. adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin reorganizarea structurală şi
funcţională în substanţa albă.
d. adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin reorganizarea structurală şi
funcţională în substanţa cenuşie.
e. Rezolvarea penumbrei
R: a
4.CS Reversarea prejudiciului în cadrul neuroplasticității este:

A. capacitatea creierului de a efectua sinaptogeneza
b. adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin reorganizarea structurală şi
e. Rezolvarea penumbrei ischemice
R:e
5.CS Reversarea prejudiciului în cadrul neuroplasticității reprezintă:

a. capacitatea creierului de a efectua sinaptogeneza
b. rezolvarea edemului
e. adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin reorganizarea structurală şi
R: b
6 .CS Mobilizarea timpurie la pacienții cu boli neurologice are loc în perioada de timp :
a. 24 până la 48 de ore
b. 72 până la 96 de ore
c. 5 zile
d. 1 săptămână
e. 10 zile
R: a
7. CM Cele mai frecvente deficiențe funcționale după accident vascular cerebral sunt:
a. Dereglări de echilibru
b. Dereglări de mișcare braț / mână
c. Dereglări de mișcare a picioarelor
d. convulsii
e. dereglari de mers
R: a, b, c, e
8.CM Cele mai frecvente deficite neurologice funcționale sunt:

a. Dereglari motorii (pareze/plegii, hemi, para, tetra)
b.Dereglari senzitive (superficiale, profunde)
c. Derelari ale tonusului muscular (flasticitate, spasticitate)
d. Dischinezie indusă de exerciții paroxistice
e. Tulburari de coordonare (ataxie cerebeloasa, ataxie senzitiva)
R-a, b, c, e
9.CM Cele mai frecvente deficite neurologice funcționale sunt:

A. Tulburări de comunicare (afazie)
b. Paraliză periodică
c. Tulburari de deglutiţie (disfagie solide/lichide)
d. Tulburari sfincteriene (retenţie, incontinenţa)
e. Tulburari cognitive (amnezie, apraxie, perturbarea funcţiilor de
atenţie, concentrare, planificare, executare)
R- a, c, d, e
10. CM Selectați condițile pentru este indicată neuroreabilitarea:

A. Accident vascular cerebral (ischemic, hemoragic)
b. Leziuni cerebrale
c. Scleroză multiplă
d. Comă severă /sau obnubilare;
e. Boli ale sistemului nervos periferic
R- a, b, c, e
11. CM Selectați condițiile pentru care este indicată neuroreabilitarea pentru neuroreabilitare
a. Boli degenerative (boala Parkinson, demența și altele)
b. Hemoragie subarahnoidă sau intracerebrală;
c. Boli ale sistemului nervos periferic (neuropatie, radiculopatie, plexopatie);
d. Boli neuromusculare (miodistrofie);
e. Leziunea traumatice a coloanei vertebrale
R- a, c, d, e
12.CM Principalele limitări ale activității la pacienții cu tulburări neurologice sunt:

a. Mersul
b. Urcatul / coborâtul scărilor
c. Alimentaţia
d. Insomnie
e. Baie
R: a,b, c.e.
13.CM Principalele limitări ale activității la pacienții cu tulburări neurologice sunt:

a. Îmbrăcatul
b. Alimentația
c. Igienă personală
d. Hipotensiune hipostatică severă
e. Activitate profesională
R: a, b, c, e
14.CM Selectați afirmațiile adevărate referitoare la neuroplasticitate:

A. Neuroplasticitatea reprezintă o adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin
reorganizarea structurală şi funcţională în substanţa albă şi cenuşie.
b. Capacitatea creierului de a forma și reorganiza conexiunile sinaptice, în special ca răspuns la
învățare sau experiență sau în urma unei leziuni.
c. Capacitatea creierului de a crește noi neuroni
d. Neuroplasticitatea este un termen umbrelă pentru a descrie diferite fenomene de schimbare și
adaptare a creierului.
e. Neuroplasticitatea reprezintă o adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin
reorganizarea structurală şi funcţională în substanţa albă .
R: a, b, d
15.CM Mecanismele de recuperare în neuroplasticitate sunt:

A. sinaptogeneza
b. demascarea
c. rezolvarea edemului
d. Modificări neurotransmițătorului
e. rezoluția penumbrei
R: a, b, d
16.CM Neuroplasticitatea în creierul uman poate fi evidențiată prin tehnici precum:

A. RMN funcțional
b. EEG (electroencefalogramă)
c. Electromiografie (EMG)
d. Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)
e. Tomografie computerizată (CT)
R: a, d
17. Echipa multidisciplinară în neuroreabilitare constă din:

A. Neurolog / neurochirurg
b. Chirurg ortoped / ortoped
c. Anestezist
d. Internist
e. Psihiatru
f. R-a, b, d, e

A. Asistent medical de reabilitare
b. Oftalmolog / Optician
c. Dietetician
d. Kinetoterapeut
e. Terapeut ocupational
R-a, c, d, e

A. Logoped / kinetoterapeut
b. Psiholog / psihiatru
c. Terapeut de agrement
d. ORL-ist
e. Epidemiolog
R- a, b, c
20. CM Selectați posibile complicații în neuroreabilitare:

A. Apariția escarelor;
b. Infecția gastrointestinală
c. Infecții urinare și pulmonare;
d. Inflamaţia musculo-tendoasă și articulară;
e. Cresterea spasticității;
R: a, c, d, e
21.CM Selectați posibile complicații în neuroreabilitare:

A. Inflamatii tendinoase si articulare;
b. Durerea neuropată centrală;
c. Mișcări involuntare (diskinezie)
d. Umăr dureros hemiplegic;
e. Sindromul regional algic complex;
R: a, b, d, e
22. Selectați posibile complicații în neuroreabilitare:

A. Osteoporoza de imobilizare;
b. Tromboembolism venos;
c. Infecții ale pielii
d. Tulburări cognitive și de comunicare.
e. Tulburarile de deglutiţie
R - a,b,d,e
23. CM Obiectivele neuroreabilitării sunt:
A. Minimizarea deficiențelor
b. Creșterea gradului de independență funcțională / calitatea vieții
c. Tromboliza
d. Prevenirea recurențelor și a complicațiilor
c. Neurochirurgie aplicată miniminvaziv
R –a, b, d.
24. CM Obiectivele neuroreabilitării sunt:

A. Integrare sociala
b. Creșterea calității vieții
c. Tromboliza
d. Trombectomia
E. Reducerea costurilor
R-a, b, e
25. CM Conținutul reabilitării include:

A. Tratament medicamentos a condiției de bază
b. Chirurgie vasculară
c. Tratamentul complicațiilor medicale
d. Tratament de reabilitare fizică (KT, OT, FT)
e. Neurochirurgie
R- a, c, d
26.CM Conținutul neuroreabilitării include:

A. Recuperare cognitivă
b. Recuperarea limbajului și disfagiei
c. Vertebroplastia
d. Asistență socială / comunitară / consiliere.
e. Adhesioliza
R- a, b, d
27. CM Terapia ocupațională include:

A. autoîngrijirea zilnică;
b. activităţi de divertisment în timpul liber;
c. mers
d. Urcatul scărilor
e. Activități profesionale
R: a, b, e
28. CM Terapia ocupațională include:

A. Activități educaționale;
b. Transferuri în pat
c. Exerciții pe parcursul amplitudinii de mișcare (ROME)
d. Controlul poziției
e. Hobby-uri;
R: a, e
29. CM Obiectivele terapiei fizice sunt dentru deficitele generate e condițiile neurologice:
A. Evitarea sau corectarea deformaţiilor, inflamației articulare și atitudinei vicioase.
b. Evitarea atrofiei musculaturii paralizate
c. Recuperarea sindromului vasculo-trofic
d. Activități educaționale;
e. Creşterea funcţiilor fibrelor musculare restante sănătoase
R: a, b, c, e
30. CM Tratamentele specifice tulburărilor de înghițire sunt:

A. Logopedie
b. Electroterapie (Vital Stim)
c. Aplicarea gastrostomiei la necesitate.
d. Exerciții pentru îmbunătățirea funcționalității mușchilor implicați în înghițire.
e. Anumite poziții sau strategii care favorizează înghițirea.
R: b, c, d, e
31. CM Tratamentul spasticității include:

A. Furnizarea de stimuli nocivi (nociceptivi)
b. Pozitionare, intindere pasiva, ROME
c. Utilizarea medicamentelor antispastice
d. Injecție cu toxină botulinică A
e. Procedura neurochirurgicală (rizotomie selectivă dorsală)
R: b, c, d, e
32.CM Managementul incontinenței vezicii urinare constă din:

A. Aport adecvat de lichide
b. Alimentarea bogată în fibre
c. Antrenamentul vezicii urinare
d. Cateterizarea precoce a vezicii urinare
e. Procedura neurochirurgicală
R: a, c
33.CM Contraindicațiile pentru neuroreabilitare sunt:

A. Tulburări de înghițire;
b. Comă severă sau obnubilare;
c. Progresia semnelor și simptomelor neurologice;
d. Tulburări de coordonare
e. Tulburări sfincteriene;
R: b, c
34. CM Contraindicaţii pentru neuroreabilitare sunt:
A. Hemoragie subarahnoidă sau intracerebrală

b. Tulburări cognitive.
c. Modificări ale tonului muscular
d. Hipotensiune hipostatică severă;
e. Tulburări de comunicare
R. a, d
35. Contraindicațiile pentru neuroreabilitare sunt:
a. Meningită acută
b. Tromboză acută profundă a venelor (până la inițierea terapiei anticoagulante adecvate).
c. Deficiențe sensibile
d. Tulburări cognitive.
e. Tulburări de înghițire;
R- a, b
Respirator
1. CS Din punct de vedere structural, aparatul respirator este constituit din

a. Căile aeriene, pleura, cutia toracică, structurile cinetice
b. Căile aeriene, pleura, cutia toracică, plămânii
c. Căile aeriene, cutia toracică, plămânii
d. Căile aeriene, plămânii, pleura, cutia toracică, structurile cinetice
e. Căile aeriene și plămânii
R: d
2. CM Care din următoarele afirmații se referă la căile respiratorii inferioare periferice:

a.Bronhiolele reprezinta ramificaţii ale bronhiilor cu diametrul sub1 mm şi sunt incluse organic
în ţesutul pulmonar cu care se continuă.
b. Bronhiola terminală reprezintă generaţia a treia de bronhiole, fiind ultima cale aeriană care
conţine alveole.
c. Bronhiile mici au diametrul sub2 mm si sunt lipsite de cartilaj.
d. Laringele este ductul prin care aerul trece din faringe în trahee, fiind în acelaşi timp şi organul
principal al fonaţiei.
e. Traheea este un organ tubular, cu diametrul de aproximativ 20 mm şi se continuă cu
ramificaţiile arborelui bronşic.
Rasp: a,b,c
3. CM Care din următoarele afirmații se referă la testul ”conversației și al cititului”?

a. Testul conversației și al cititului presupune observarea modului în care bolnavul respiră în
timpul unei discuții.
b. Testul conversației și al cititului presupune măsurarea intensității unei activități fizice.
c. Testul conversației și al cititului constă în ascultarea cu atenție a plămânului pacientului
înregistrând în special respirația zgomotoas sibilantă şi prelungită şi ralurile inspiratorii.
d. O persoană sănătoasa care efectueaza o activitate de nivel mediu poate să realizeze uşor o
conversaţie, chiar dacă este angajată într-o activitate.
e. Testul conversației și cititului se realizeaza atunci când la o distanţă oarecare de gură,
bolnavul ţine o lumânare aprinsă în care suflă incercând să ţină aplecată flacăra fără ca aceasta să
se stingă.
Rasp: a,b,c
4. CS Explorarea radiologică presupune

a. Doar radioscopia
b. Doar radiografia
c. Doar teste de efort
d. Radioscopia și radiografia
e. Radioscopia, radiografia și teste de efort
Rasp: d
5. CS În timpul probelor de efort de scurtă durată se evaluează:

a. Doar reacțiile organismului la efort
b. Reacțiile organismului la efort și adaptarea lui la efort
c. Doar adaptarea organismului la efort
d. Funcția cognitivă
e. Echilibru și coordonarea
Rasp: a
6. CM Care din următoarele afirmații este adevărată în legătură cu ventilația și VO2 în

timpul efortului de lungă durată:
a. În perioada de adaptare are loc o creștere continuă a ventilației sau VO2.
b. În perioada de echilibru valorile se stabilizează într-un platou.
c. Perioada de recuperare începe odată cu terminarea efortului.
d. Cu cât efortul este mai intens, cu atât platoul este mai ridicat, iar perioadele de adaptare și
recuperare sunt mai scurte.
e. VO2 este inependent de efortul fizic
Rasp: a,b,c
7. CS Care din urmatoarele sindroame se caracterizează prin limitarea

expansiunilor toracice de orice cauză extrapulmonară
a. Sindromul ventilator obstructiv
b. Sindromul ventilator mixt
c. Sindromul ventilator restrictiv
d. Sindromul de detresă respiratorie
e. Sindromul de condensare pulmonară
Rasp: c
8. CM Hipoventilația în sindroamele de tip restictiv este determinată de:

a. imposibilitatea mobilizării sistemului de către o musculatură respiratorie deficitară
b. atrofia pereţilor bronhici
c. scăderea stimulilor ventilatori (prin boli neurologice centrale sau periferice)
d. creşterea importantă a travaliului ventilator (prin boli ale peretelui toracic sau ale
plămânului).
e. spasmul musculaturii bronhice
Rasp: a,c,d
Exclus CS Care din următoarele afirmații despre hipoventilație sunt greșite:

a. Hipoventilaţia alveolară modifcă presiunile gazelor atât în alveolă, cât şi în sânge (PAO2
şi PaO2, scad în timp ce PACO2 şi PaCO2 cresc).
b. Scăderea O2 sangvin determină creşterea frecvenţei cardiace, ca şi a numărului de

globule roşii, organismul încercând în acest fel să realizeze o aprovizionare cu O2 a celulelor
corespunzătoare cerinţelor metabolice.
c. Hipoventilaţia este definită ca „ventilaţie alveolară superioară cerinţelor metabolice”,

fiind determinată de un aport insuficient de aer inspirator la spaţiile alveolare.
d. Hipoventilaţia nu anulează gradienţii presionali, schimburile gazoase continuând să se

efectueze la plămân, dar la alte nivele sangvine care definesc hipoxemia şi hipercapnia.
e. Toate răspunsurile sunt Raspe.

Rasp: e
10. CM Selectați patologiile care conduc la sindromul ventilator restrictiv :

a. Miastenia gravis
b. Miozita
c. Distrofia musculara progresiva
d. Miotonia
e. Emfizemul pulmonar
Rasp: a,b,c,d
11. CM Factori care limitează expansiunea toracică sunt:

a. Hernia diafragmică
b. Tulburări neuro-musculare
c. Tulburări ale mecanicii toracice
d. Procese intraabdominale care limitează excursiile diafragmului
e. Poliomelita
Rasp: b,d
12. CM Programul de recuperare a pacientului cu disfuncție respiratorie restrictivă include:
a. Tratarea cauzei supraîncărcării

b. Ameliorarea ventilației alveolare
c. Dezobstrucția bronșică
d. Antrenamentul la efort
e. Reducerea rezistenței la flux in căile aeriene
Rasp: a,b,d
13. CM Ritmul respirator la pacientul cu disfuncție respiratorie restrictivă trebuie să:

a. Se adapteze spontan
b. Să fie lăsat liber la nivelul cel mai convenabil
c. Să compenseze volumul curent mic
d. Să respecte raportul optim al timpilor respiratori
e. Fie cat mai redus
Rasp: a,b,c
14. CM Care din urmatorii factori sunt factori parietali care cauzeaza sindromul ventilator
obstructiv:
a. spasmul musculaturii bronhice
b. atrofia pereților bronhici
c. edemul mucoasei
d. alterarea parenchimului pulmonar, cu diminuarea retracției elastice
e. edemul mucoasei
Rasp: a,b
15. CS Care din urmatoarele afirmații despre boala obstructivă a căilor mici este falsă:
a. Nu există nicio metodologie de recuperare în această afecţiune, ci doar o atitudine
profilactico-terapeutică: suprimarea factorilor agresionali, aerosoloterapie şi climatoterapie.
b. Boala obstructivă a căilor mici reprezintă afectarea bronhiolelor mici cu diametrul sub 2
mm, constând în diminuarea lumenului, mucusului intraluminal şi metaplazia celulelor
calciforme.
c. Afectarea căilor aeriene mici este întâlnită în bronşita cronică şi în emfizemul pulmonar.
d. Boala obstructivă a căilor mici se caracterizează prin dilatarea permanentă a căilor
aeriene situate distal de bronhiola terminală, cu distrugerea pereţilor alveolari, scăderea
suprafeţei totale alveolare şi pierderea de capilare pulmonare.
e. Toate afirmațiile sunt adevărate.
Rasp: d
16. CS Care din următoarele opțiuni nu este o entitate nosologică a sindromului obstructiv:
a. Boala onstructivă a căilor mici
b. Emfizemul pulmonar
c. Bronșita cronică
d. Astmul bronșic
e. Toate răspunsurile sunt Raspe
Rasp: e
17. CM Principii ale tratamentului de recuperare în sindromul ventilator obstructiv sunt:

a. Readaptarea la efort prin antrenament progresiv şi terapie ocupaţională.
b. Tratarea cauzelor de suprsolicitare
c. Reinserţia socio-profesională, obiectiv al recuperării socio-profesionale, prin toate
celelalte obiective precum şi prin mijloace speciale de reprofesionalizare.
d. Reducerea rezistenței la flux in căile aeriene
e. Informarea pacienţilor privind conceptul de recuperare medicală: antrenamentul fizic
regulat, ameliorarea performanţelor, dispneei şi a calităţii vieţii.
Rasp: a,c,e
18. CS Care din următoarele mecanisme de producere reversibile nu caracterizează difuncția

ventilatorie obstructivă:
a. Hipersecreția și vâscozitatea crescută a mușchiului bronșic
b. Bronhospasm
c. Edemul mucoasei
d. Îngustarea dinamică din expir
e. Procese fibrotice bronșice și peribronșice
Rasp: e
19. CM Care din următoarele mecanisme de producere ale disfuncției ventilatorii obstructive
sunt ireversibile:
a. Hipertrofia si hiperplazia glandelor bronșice
b. Procesele fibrotice bronșice și peribronșice
c. Atrofia peretelui bronșic și pierderea de căi aeriene
d. Bronhospasm
e. Scăderea reculului elastic
Rasp: a,b,c,e
20. CS Din metodele programului de recuperare medicală aplicat la pacientul cu disfuncție

ventilatorie obstructivă nu face parte:
a. Îndepărtarea factorilor de risc bronhopulmonari
b. Rasparea factorilor patologici extrapulmonari de întreținere sau agravare a disfuncției
ventilatorii obstructive
c. Dezobstrucția bronșică
d. Creșterea constului ventilației și relaxarea musculaturii respiratorii
e. Ameliorarea distribuției intrapulmonare a aerului
Rasp: d
21. CM Condiția fizică a pacientului pulmonar este rezultatul:

a. Leziunilor bronhopulmonare
b. Nivelul de toleranță la efort a pacientului
c. Mediului ambiant
d. Condițiilor meteo
e. Funcției reno-urinare a pacientului
Rasp: a,b
22. CM Kinetoterapia respiratorie cuprinde:

a. Relaxarea
b. Posturarea
c. Gimnastica respiratorie
d. Educarea tusei și vorbitului
e. Evitarea efortului fizic
Rasp: a,b,c,d
23. CM Obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt:

a. Corijarea curburilor patologice ale gâtului și poziției capului
b. Corijarea poziției umerilor și scapulei
c. Corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale și lombare
d. Conservarea poziției și mobilității existente ale bazinului
e. Tonifierea diafragmului și musculaturii respiratorii
Rasp: a,b,c,e
24. CM Posturarea în kinetoterapia respiatorie cuprinde:

a. Posturi relaxante
b. Posturi facilitatorii
c. Posturi de drenaj
d. Posturi respiratorii
e. Posturi antideclive
Rasp: a,b,c
25. CS Care din următoarele afirmații despre sindromul ventiltor mixt sunt adevărate:
a. Disfuncţia ventilatorie mixtă constă în asocierea în diferite grade a disfuncţiei obstructive
şi restrictice, cu predominanţa uneia dintre ele.
b. Cele mai reprezentative boli care conduc la SVM sunt pneumoconiozele şi tuberculoza
pulmonară.
c. Disfuncția ventilatorie mixtă se caracterizează prin scăderea CV şi a CPT, la care se
adaugă scăderea VEMS-ului şi a raportului VEMSx100/CV.
d. Exte generat doar de restricția expansiunii cutiei toracice
e. Toate afirmațiile sunt false.
Rasp: d
Excludem CM Pneumoconiozele
a. Reprezintă un segment reprezentativ în cadrul patologiei pulmonare profesionale.
b. Se caracterizează prin dilatarea permanentă a căilor aeriene situate distal de bronhiola
terminală, cu distrugerea pereţilor alveolari, scăderea suprafeţei totale alveolare şi pierderea de
capilare pulmonare.
c. Sunt boli pulmonare caracterizate prin acumularea unor pulberi în plămân, cu reacţii
pulmonare specifice.
d. Reprezintă o afecţiune a bronhiilor mari şi mici și se caracterizează clinic prin prezenţa
prezenţa sindromului bronşitic cronic (tuse cu expectoraţie mucoasă) cel puţin 3 luni pe ani şi o
vechime minim de 2 ani.
e. Reprezintă afectarea bronhiolelor mici cu diametrul sub 2 mm, constând în diminuarea
lumenului, mucusului intraluminal şi metaplazia celulelor calciforme.
Rasp: a,c
27. CM Caracteristici ale pneumoconiozelor necolagene sunt:

a. Distrugerea structurilor alveolare
b. Reacţie interstiţială pulmonară ireversibilă, de tip colagen, cu aspect final de stare
cicatricială permanentă
c. Structură alveolară intactă
d. Reacţie interstiţială de tip reticulinic
e. Reacție interstițială potenţial reversibilă
Rasp: c,d,e
28. CM Cauze ale pneumoconiozelor colagene sunt:

a. Pulberi fibrogene- particule de bioxid de siliciu cristalin, fibrele de azbest
b. Îngroşarea peretelui prin hiperplazie celulară şi glandulară
c. Spasmul musculaturii bronhice
d. Atrofia pereţilor bronhici
e. Pulberi nefibrinogene, pulberi care nu au proprietatea de a induce reacţia de tip colagen,
dar pot produce această reacţie când plămânul plămânul prezintă o reacţie imunologică
modificată prin infecţii pulmonare anterioare specifice.
Rasp: a, e
29. CS Care din urmatoarele exemple sunt sindroame posttubersculoase:

a. Sindromul bronşitic
b. Sindroamele de scleroză retractilă cicatricială
c. Sindromul de cord pulmonar
d. Sindromul de insuficienţă pulmonară cronică
e. Toate exemplele reprezinta sindroame posttubersculoase
Rasp: e
30. CM Cele mai utilizate modalități de antrenament la efort performate la pacienții cu disfuncție
ventilatorie obstructivă sunt:
a. Antrenamentul prin mers
b. Antrenamentul la scăriță
c. Exerciții fizice rezistive, progresive, intense
d. Antrenamentul la piscină
e. Antrenamentul prin terapie ocupațională
Rasp: a,b,d,e
31. CM În ortostatism, pacientului i se recomandă următoarele posturi facilitatorii:

a. Spate rezemat de perete
b. Coloana cifozată
c. Membrele superioare la zenit
d. Membrele inferioare extinse
e. Membrele inferioare ușor flectate din genunchi
Rasp: a,b,e
32. CM Care din următoarele afirmații legate de aerosoloterapie și inhaloterapie sunt

adevărate:
a. Inhaloterapia reprezintă forma sub care un agent terapeutic poate fi introdus pe
cale inhalatorie.
b. Inhaloterapia reprezintă introducerea pe cale respiratorie a unui agent terapeutic.
c. Aerosolul reprezintă forma sub care un agent terapeutic poate fi introdus pe
cale inhalatorie.
d. Aerosolul reprezintă introducerea pe cale respiratorie a unui agent terapeutic.
e. Aerosolul și inhaloterapia reprezintă forma sub care un agent terapeutic poate fi
introdus pe cale inhalatorie.
Rasp: b,c
33. CM Care din următoarele exemple nu reprezintă sisteme de producere a aerosolilor?

a. Pulverizarea cu ajutorul ultrasunetelor
b. Pulverizarea prin centrifugare
c. Aparate cu duze, care realizează pulverizarea pneumatică
d. Dozele de pulverizare sau „spray”-urile
e. Pulverizare prin legarea aerosolilor cu ioni
Rasp: a,b,c,d
34. CM Care din următoarele afirmații legate de ventilația mecanică sunt adevărate:
a. Ventilația mecanică reprezintă utilizarea unor aparate, sisteme sau instalaţii mecanice,
electrice, sau electronice cu scopul ajutorării respiraţiei sau chiar înlocuirea ei.
b. Sunt doua tipuri de ventilație mecanică: ventilația asistata și ventilația controlată
c. Ventilaţia controlată - pacientul îşi stabileşte propriul ritm ventilator, musculatura lui
respiratorie exercită un anumit travaliu, iar după suspendarea ventilaţiei asistate nu apare
decondiţionarea musculară.
d. Ventilația asistata - pacientul îşi stabileşte propriul ritm ventilator, musculatura lui
respiratorie exercită un anumit travaliu, iar după suspendarea ventilaţiei asistate nu apare
decondiţionarea musculară.
e. Ventilația controlată - aparatul imprimă pacientului o respiraţie la care acesta nu
participă.
Rasp: a,b, d, e
35. CM Care din următoarele exemple reprezintă modalități de oxigenoterapie:

a. Cortul de O2
b. Tubul nazotraheal
c. Masca de oxigenoterapie
d. Relaxarea
e. Traheostoma
Rasp: a,b,c,e
36. CS Care din următoarele exemple nu reprezintă indicații ale oxigenoterapiei:
a. Hipoxia prin hipoventilaţie
b. Hipoxia indusă prin anemii, hemoglobinopatii, insuficienţă circulatorie
c. Hipoxia determinată de utilizarea metabolică inadecvată a O2
d. Hipoxia atmosferică
e. Hipoxia indusă de scăderea difuziunii O2 prin membrana alveolocapilară
Rasp: c
37. CS Care din următoarele exemple nu sunt obiective ale curei balneoclimaterice:
a. Modificarea respirațiilor fiziopatologice musculare
b. Conservarea mobilitatii articulare si a fortei musculare
c. Ameliorarea mobilitatii articulare
d. Refacerea sau îmbunătățirea unor stereotipuri motorii afectate
e. Toate răspunsurile sunt corecte
Rasp: e
38. CM Pacientului dispneic îi sunt caracteristice următoarele posturi facilitatorii:

a. În șezând „postura rezemat de spătar“
b. Poziția Trendelenburg
c. Spate rezemat de perete, coloana cifozată, umerii căzuți, membre inferioare ușor flectate
d. În șezând „postura plecat înainte“
e. Postura conform sistemului celor „5 perne în scară“
Rasp: c,d,e
39. CM În timpul inspirației de repaus, la contracția diafragmei au loc următoarele procese:
a. Crește diametrul vertical al toracelui
b. Crește diametrul orizontal al toracelui
c. Crește volumul ventilator
d. Scade presiunea toracică
e. Crește presiunea abdominală
Rasp: a,d,e
40. CS Momentele de derulare pentru posturile de drenaj bronșic sunt următoarele cu

excepția:
a. Înainte de masă
b. Dupa masă
c. Seara
d. Dimineața
e. Dimineața, seara, înainte de masă
Rasp: b
41. CM Aspectele care caracterizează posturile de drenaj bronșic:

a. Durează aproximativ 40 de minute
b. Se efectueaza după masă
c. Se efectueaza înainte de masă
d. Sunt urmate de tapotament
e. Sunt urmate de vibromasaj
Rasp: a,c,d,e
42. CS La pacienții cu obstrucție bronșică, exercițiile respiratorii care micșorează obstrucția

sunt:
a. Expirația cu buzele strânse cu pronunțarea consoanelor h, ș, f, s, p, t.
b. Cântatul
c. Exerciții de respirație cu inspirația forțată.
d. Exerciții respiratorii cu expirul obișnuit
e. Inspir cu rezistență
Rasp: a
43. CM Drenajul bronșic se efectuează:

a. Dimineața pe nemâncate
b. Dimineața după masă
c. După kinetoterapia respiratorie
d. În salonul bolnavului
e. Într-un salon special
Rasp: a,c,e
44. CS Poziționarea optimală a bolnavului pentru drenajul bronșic din lobul superior al
plămânului este:
a. Șezând pe scaun cu capul lateroflexiei opus lobului afectat
b. Culcat pe spate cu membrele inferioare ridicate
c. Șezând pe scaun cu capul flexat înainte
d. Culcat pe spate cu membrele inferioare coborâte
e. În ortastatism
Rasp: a
45. CS Poziționarea bolnavului pentru efectuarea drenajului bronșic al lobilor inferiori este:
a. Ventrală cu membrele inferioare ridicate mai sus de 50 cm.
b. Ventrală cu membrele inferioare orizontale sau relaxate
c. Culcat în decubit lateral
d. Culcat în decubit dorsal
e. În ortastatism
Rasp: a
46. CM Metodologiile prezente în kinetoterapia respiratorie sunt:

a. Gimnastica corectivă
b. Gimnastica vasculară
c. Reeducarea respiratorie
d. Relaxarea
e. Gimnastica de dimineață
Rasp: a,c,d
47. CS Postura facilitatorie a unui bolnav dispneic este:

a. În ortostatism cu spatele rezemat de perete, coloana ușor cifozată, trunchiul ușor aplecat
în față, membrele superioare atârnând înaintea corpului, iar membrele inferioare ușor flexate din
genunchi.
b. Șezând pe scaun, spatele drept sprijinindu-se de speteaza scaunului.
c. În decubit dorsal, partea rebutabilă de la capul patului fiind ridicată la 45 de grade pe o
pernă mică, umerii nefiind pe pernă, brațele fiind în abducție de 30-40 de grade, antebrațele
stând în sprijin pe două perne, iar sub coaste și genunchi aflându-se o pernă care flexează ușor
șoldurile și genunchii.
d. Din poziția șezând, nu se reazemă pe spătarul scaunului, fiind ușor aplecat înainte cu
coatele pe coapse sau pe o masă.
e. În poziție antideclivă
Rasp: c
48. CM Controlul și coordonarea respirației – unul dintre cele mai importante capitole din
kinetoterapia respiratorie la pacientul cu disfuncție ventilatorie obstructivă – include următoarele
aspecte:
a. Reducerea ritmului respirator
b. Creșterea ritmului respirator
c. Controlul volumului curent
d. Controlul fluxului de aer
e. Obținerea unui raport între timpii respiratori (inspir/expir) egal cu 1/2 – 1/ 2,5
Rasp: a,c,d,e
SISTEMUL OSTEOARTICULAR
1. CM. Numiți domeniile de evaluare osteoarticulară:

a. Postura şi aliniamentul.
b. Mobilitatea articulară.
c. Forţa şi rezistenţa musculară.
d. Controlul motor şi toleranţa la efort.
e. Adaptare cardiorespiratorie
R.: a,b,c,d.
2. CM. Evaluările analitice ale aparatului locomotor se adresează:

a. Infirmităţilor anatomice.
b. Infirmităţilor fiziologice.
c. Infirmităţilor psihologice.
d. Infirmităţilor clinice.
e. Deficitelor paraclinice.
R.: a,b,c.
3. CS. Care sunt cele trei axe de examinare ale corpului:

a. Longitudinal, transversal şi sagital
b. Superior, inferior şi stâng
c. Cranial, caudal şi superior
d. Vertical, caudal şi cranial
e. Vertical, orizontal, transversal
R: a.
4. CS.Care afirmaţie referitoare la axele corpului nu este corectă:

a. Axul transversal este orizontal
b. Planul transversal împarte corpul într-o parte superioară şi una inferioară
c. Planul transversal împarte corpul într-o parte cranială şi una caudală
d. Axul sagital este orizontal
e. Axul longitudinal este orizontal
R: d
5. CM. Valoarea mobilităţii unei articulaţii poate fi comparată cu:

a. Cea a articulaţiei simetrice la nivelul membrelor
b. Valoarea standard
c. Valoarea generală a mobilităţii pe anumite tipuri de patologii
d. Cea a articulaţiilor supraiacente
e. Cea a articulației subiacente
R: a, b
6. CM. Regulile bilanțului muscular, în sistemul 0-5 prevăd

a. poziționarea corectă pentru miscarile realizate antigravitațional pentru forța 3,4,5.
b. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de mușchiul respectiv.
c. pentru aprecierea forțelor 3-5, rezistența se opune în treimea distală segmentului spre
capătul cursei de mișcare.
d. stabilizarea regiunii proximale a segmentului ce este deplasat de mușchiul respectiv.
e. stabilizarea regiunii distale ce este deplasat de mușchiul respectiv
R: a,c,d.
7. CM. Alegeţi tipurile de mers nedureros.

a. Mers bradikinetic
b. Mers osteogenic
c.Mers senil
d.Mers miogenic
e. Mers neurogen
R.: a,c
8. CM. Numiți factorii care influenţează postura şi aliniamentul segmentelor corpului:

a. ereditatea
b. boli generale ale organismului
c. obişnuinţa ( posturi vicioase)
d. afecţiuni ale aparatului locomotor
e. factori fizici artificiali
R: a,b,c,d
9. CM. Poziţia ortostatică se evaluează prin:

a. aprecierea liniei gravitaţiei în plan frontal şi sagital cu firul cu plumb
b. măsurarea înălţimii şi a taliei şezând
c. evaluarea alinierii segmentelor din faţă, din lateral şi din spate
d. aprecierea liniei gravitaţiei în plan orizontal cu firul cu plumb
e. examen paraclinic
R: a, c
10. CS.Capacitatea de mişcare articulară se apreciază prin:

a. bilanţ clinic
b. istoricul bolii
c. disponibilităţile de comunicare
d. bilanţ articular
e. examen paraclinic
R: d
11. CM. Condiţiile de efectuare a testingului articular sînt:

a.Poziţii comode pentru testator
b.Poziţii comode pentru testat
c.Cunoaşterea valorilor normale
d.Posibilitatea de mişcări trucate
e. Corelarea cu acuzele pacientului
R.: a,b,c,d.
12. CS. Numiţi unitatea de măsură a mersului.

a.Pasul
b.Ciclul de păşit
c.Alternanţa de paşi
d.Ritmul de paşi
e. Sprijinul bilateral
R.: b.
13. CM. Din testele obiective de evaluare musculară fac parte:

a.Dinamometria
b.Testarea forţei musculare
c.Inspecţia
d.Palparea
e. Măsurări analitice
R.: c,d, e.
14. CS. Amplituda maximă obţinută cu ajutorul asistentului sau a unui echipament se numeşte:
a.Mobilitate
b.Joc articular
c.Flexibilitate
d.Redoare
e. Limitare
R.: c.
15. CM. Care este necesitatea evaluării amplitudinii de mişcare articulară?

a.Determinarea limitărilor de mişcare
b.Determinarea necesităţilor de recuperare
c.Determinarea progresului sau regresului
d.Determinarea restantului funcţional
e. Determinarea patologiilor prezente
R.: a,b,c,d.
.
16. CM. ADL-urile, definite ca abilităţi de bază legate de activităţile obişnuite zilnice ale
omului,se grupează în următoarele categorii:
a. De autoîngrijire
b. De mobilitate
c. De forţă
d. De comunicare
e. De abilitate
R: a, b, d, e.
17. CM. Selectaţi tehnicile de testare a forţei musculare.

a.Bilanţul muscular manual
b.Testarea individuală a muşchiului
c.Testul mişcării patologice
d.Testarea activităţilor curente (ADL)
e. Dinamometria
R.: a,b, d.,e.
18. CM. Care sunt scopurile urmărite în testarea musculară?
a.Elaborarea diagnosticului funcţional
b.Alcătuirea programului de recuperare
c.Determinarea tipului intervenţiilor chirurgicale
d.Determinarea stării generale a pacientului
e. Evaluarea funcțională în dinamică
R.: a,b,d,e.
19. CS.Ortezele se confecţionează din următoarele materiale, cu o excepţie:

a. Metalul (oţel călit - inoxidabil, aliaj de aluminiu)
b. Plasticul
c. Pielea
d. Hârtia
e. Toate cele enumerate
R: d
20. CS. Principiul de bază, specific terapiei ocupaţionale este:

a. Mobilizarea atenţiei pacientului pe o activitate fizică şi manuală, care este atrăgătoare
psihologic şi care îl solicită din punct de vedere somatic, psihic sau mental
b. Stimularea şi dirijarea activităţilor
c. Creşterea şi menţinerea forţei musculare
d. Refacerea şi menţinerea amplitudinii de mişcare
e. Reeducarea echilibrului
R: a
21. CM. Ca metode de evaluare a ADL-urilor se folosesc:

a.Aparate speciale
b.Întrebări puse familiei
c. Observaţia activităţii pacientului
d. Observaţia mediului
e.Chestionare speciale
R: b,c,d,e.
22. CM.Care sînt activităţile care sunt evaluate în cardul testării ADL-urilor?
a. Alimentarea
b. Igiena
c. Îmbrăcarea.
d. Comunicarea
e. Forța musculară
R: a,b,c,d.
23. CM. Tratamentul fizical al spondilodiscartrozei lombare cuprinde:

a. Masaj sedativ lombosacrofesier
b. Bai galvanice, 4 celulare
c. Curenţi diadinamici în special în lumbago musculo-ligamentar
d. Împachetari cu parafina lombar în formele acute
e. Împachetari cu parafina lombar în formele cronice
Raspuns: a, c, e
24. CM. Enumerați metodele electroterapice cu efect antalgic indicate în gonartroză:

a. Comprese reci cu sulfat de magneziu
b. Împachetări cu parafină
c. Curenţi de joasă frecvenţă
d. Curenţi de medie frecvenţă
e. Aplicații de termoterapie
Răspuns: c, d, e.
25. CM. Igiena ortopedică a genunchiului constă în:

a. Evitarea tocurilor înalte
b. Evitarea traumatismelor directe
c. Repaus prelungit
d. Descărcarea de greutate a genunchiului
e. Control greutății corporale
Răspuns: a, b, d, e.
26. CM. Tabloul clinic al coxartrozei cuprinde

a. Durere la nivelul genunchiului
b. Redoare de inactivitate
c. Durere la nivelul peritrohanterian, fesier, inghinal, pe faţa anterioară a coapsei
d. Mers şchiopătat
e. Mobilitate articulară păstrată
Răspuns: a, b, c, d
27. CM. Indicaţiile curei balneare în coxartroză sunt reprezentate de:

a. Formele acute
b. Formele subacute
c. Formele în remisie
d. Coxartroza la debut
e. Coxartroza operată
Răspuns: c, d, e.
28. CM. Numiţi obiectivele recuperării în coxartroză:

a.Scăderea durerii
b.Creşterea stabilităţii
c.Creşterea mobilităţii
d.Creşterea gradului de coordonare la mers
e. Reeducarea sensibilității
R.: a,b,c,d.
29. CM.Care sunt regulile de profilaxie secundară în coxartroză?

a.Evitarea ortostatismului prelungit.
b.Mersul cu sprijin în baston.
c.Deplasări pe bicicletă.
d.Evitarea activităților sportive
e. Control greutățiii corporale
R.: a,b,c, e.
30. CM.O gonartroză poate prezenta următoarele deficite funcţionale:

a.Coordonarea.
b.Instabilitatea.
c.Limitarea mobilităţii articulare.
d.Mobilitatea patologică.
e. Mobilitate dureroasă
R.: b,c,d,e.
31. CM. Programul de reabilitare în gonartroză include:
a.Reeducarea sensibilității
b.Mobilizarea articulară.
c.Refacerea stabilităţii și controlului muscular al genunchiului.
d.Terapia ocupaţională.
e. Reeducarea mersului
R.: b,c,d,e.
32. CM. În faza acută a unei artrite se urmăreşte:

a.Reducerea durerii şi inflamaţiei.
b.Încărcarea intensă a articulaţiei.
c.Menţinerea mobilităţii articulare.
d.Menţinerea forţei şi rezistenţei musculare.
e. Creșterea forței și rezistenței musculare.
R.: a,c,d.
33. CM. Cronicizarea unui proces infamator articular generează:

a.Deformarea articulară.
b.Dereglări senzitive.
c.Distrugerea cartilaginoasă.
d.Erodare capsulară
e. Deficite motorii
R.: a,c,d, e.
34. CM. Reducerea durerii şi inflamaţiei articulare se realizează prin:

a.Imobilizare articulară.
b.Electroterapie.
c. Mobilizări maxime.
d.Masaj cu gheaţă
e. creșterea forței musculare
R.: a,b,d.
35. CS. Atelele care au rolul de a corecta deviaţiile şi deformările se numesc:

a.Atele de repaos.
b.Atele de postură.
c.Atele antideclive.
d.Atele dinamice.
e. Atele active
R.: b.
36. CM. Kinetoterapia în gonartroză constă în:

a. Exerciţii pentru coordonare
b. Tonifierea cvadricepsului, a tricepsului sural
c. Mobilizări articulare pentru refacerea extensiei complete
d. Exerciții pu refacerea rotației
e. Reeducarea mersului
R: a, b, c, e.
37. CM . Reabilitarea în perioada acută a discopatiei lombare are drept scop:

a. Asuplizarea trunchiului inferior
b. Relaxarea musculaturii lombare contracturate
c. Relaxare generală
d. Scăderea iritaţiei radiculare
e. Fortificare musculară
R: b, c, d.
38. CM. „Şcoala spatelui” constă în:

a. Conştientizarea poziţiei neutre a coloanei lombare şi bazinului
b. Înzăvorârea coloanei lombare
c. Menţinerea forţei musculare agonişti şi antagonişti
d. Infiltrații locale medicamentoase
e. Practicarea sportului curativ
R: a, b, c, e.
39. CM. Tratamentul chirurgical în hernia de disc lombară este indicat în cazul:
a. Durerilor care nu cedează la tratament conservator
b. Recidivelor frecvente
c. Manevrei Lassèque pozitivă la valori mici
d. Apariţiei sau agravării unui deficit motor
e. Dereglărilor sfincteriene
R: a, b, d, e.
40. CM.Clinic, umărul dureros simplu are următoarele stadii:

a.Acut.
b.Subacut.
c.Cronic.
d.Reconvalescenţă
e. Trenant
R.: a,b,c.
41. CM. În poliartrita reumatoidă:

a.Se evită poziţiile sau activităţile ce solicită flexorii degetelor
b.Se recomandă purtarea de susţinători plantari
c.Se evită poziţia şezândă pe scaune sau fotolii joase
d.Se recomandă exerciţiile care antrenează forţa
e Se recomandă activitățin adaptate funcției
R: a,b,c,e.
42. CM Numiţi obiectivele reabilitării funcționale urmărite în stadiul terminal al umărului

dureros simplu:
a.Imobilizarea
b.Refacerea forţei musculare
c.Relaxare segmentară
d. Reeducarea stabilităţii.
e.Refacerea mişcării controlate
R.: b,d, e.
43. CS. Deformarea coloanei în plan frontal cu rotaţie vertebrală se defineşte ca:
a.Cifoză
b.Spondiloză
c.Morbul Poth
d.Scolioză
e.Discartroză
R.: d.
44. CS. Scoliozele idiopatice infantile, juvenile, paliomielitice, postraumatice se clasează în:
a.Scolioze funcţionale
b.Scolioze structurale
c.Scolioze echilibrate
d.Scolioze dezechilibrate
e. Scolioze primare
R.: b.
45. CS.Care este vîrsta scoliozelor juvenile?

a.0-1 an
b.1-3 ani
c.3-10-12 ani
d.7-12 ani
e. 18-20 ani
R.: c.
46. CM. Din punt de vedere al curburilor scoliozele pot fi:

a.Cu dublă curbură majoră.
b.Cu curbură toracică.
c.Cu curbură toracolombară.
d.Cu curbură lombară.
e. Cu curbură cervicocranială
R.:a, b,c,d.
48. CM. Obiectivele reabilitării în scolioze sunt:

a.Ameliorarea poziţiei coloanei
b.Creşterea flexibilităţii coloanei
c. Creşterea forţei musculare
d.Ameliorarea echilibrului
e. Antrenarea la efort
R.: a,b,c.
49. CM. Ameliorarea posturii în scolioză se efectuează prin intermediul:

a. Atelelor ghipsate
b. Posturilor fixe menţinute
c. Exerciţiilor de corectare
d. Cicloergometrie
e. Ortezelor de hipercorecție
R.: b,c, e.
50. CM. În scolioză este obligatorie tonifierea:
a. Musculaturii abdominale
b. Musculaturii ischiogambiene
c. Musculaturii fesierilor
d. Musculaturii paravertebrale
e. Musculaturii pectorale
R.: a,c,d.
51. CM. Patologia căror structuri vertebrale pot genera o lumbosacralgie

a. Ţesuturi moi lombare
b. Discul intervertebral
c. Articulaţiile vertebrale posterioare
d. Ligamente viscerale
e. Articulațiilor vertebrale
R.: a,b,c, e.
52. CM. Numiţi perioadele clinice ale lumbosacralgiei.

a. Acută.
b. Subacută.
c. Cronică.
d. Remisiune completă.
e. Trenantă
R.: a,b,c,d.
53. CS. Durerile intense lombosacrate cu sau fără iradiere, contractură lombară sunt
caracteristice perioadei clinice.
a. Acute
b. Subacute
c. Cronice
d. Remisiune completă
e. Remisiune incompletă
R.: a.
54. CM. Obiectivele perioadei acute în lombosacralgie sunt următoarele:

a. Reechilibrarea SNV
b. Relaxarea generală.
c. Reeducarea coordonării
e. Creșterea forței musculare
R.: a,b,d.
55. CM. Diminuarea iritaţiei radiculare se realizează prin:

a. Contracţii musculare paravertebrale
b. Adaptarea unor posturi antalgice
c. Tracţiuni vertebrale continue la pat
d. Imobilizare în atelă gipsată
e. Medicație antalgică
R.: b,c,e.
56. CM. Obiectivele reabilitări în perioada subacută a lombosacralgiei sunt:
a. Relaxarea musculaturii contracturate
b. Reechilibrarea SNV
c. Reeducarea stabilităţii controlate
e. Creșterea forței musculare
R.: a,d,e.
57. CM. Kinetoprofilaxia lombosacralgiei se bazează pe:

a. Conştientizarea poziţiei corecte a coloanei lombare şi bazinului
b. Conştientizarea generală
c. Mers cu sprijin în baston
d. „Înzăvorârea” coloanei lombare
e. Scăderea iritației radiculare
R.: a,d.
58. CM. Selectați metodele indicate în proces inflamator acut articular:

a. Electroforeza cu AINS
b. Termoterapie
c. Crioterapia
d. Balneoterapie
e. Masaj manual
R: a,c
59. CM. Numiți metodele optimale indicate în atitudine cifotică:

a. Tratament postural în hiperextensie
b. Kinetoterapie activă
c. Ultrasonoterapie
d. Fototerapie
e.Ortezare de corecție
R: a,b,e.
60. CS. Selectați metoda contraindicată în artrita reumatoidă fază acută

a. Kinetoterapia
b. Electroforeza
c. Crioterapia
d. Termoterapia
e. Ortezare de corecție
R: d
61. CM: Care elemente se apreciază la examenul obiectiv al articulaţiilor:

a. Deformarea articulară
b. Modificările de temperatură ale tegumentului supraiacent
c. Deviaţiile în axă
d. Tonusul muscular
e. dereglări de sensibilitate
R: a, b, c.
62. CM.Indicați parametrii optimali ale băilor galvanice indicate în proces inflamator cronic
articular:
a. Temperatura apei va fi mai mare de 39ºC
b. Temperatura apei va fi 34-38°C
c. Direcţia curentului va fi numai ascendentă
d. Durata şedinţelor va fi de 20-30 minute
e. Presiunea apei va fi de 2-3 kPa
R: b, d.
63.CM. Indicaţiile ultrasonoterapiei sunt:

a. reumatism degenerativ
b. fracturi recente
c. cicatrici cheloide
d. TBC
e. neuropatii periferice
R: a, c, e
64. CM. Electroterapia antialgică în artroze include:

a. Comprese reci cu sulfat de magneziu
b. Împachetări cu parafină
c. Curenţi de joasă frecvenţă
d. Biostimulare laser
e. Electroforeza cu AINS
R: c, d,e
65. CM. Principiile care stau la baza terapiei ocupationale in reumatismele inflamatorii sunt:
a. Protecția articulara
b.Principiul conservarii energiei
c.Evitarea oricarei activitati
d. Simplificarea activitatilor
e. Diminuarea procesului inflamator
R: a,b,d,e.
66. CM. Următoarele componente ale recuperării sunt supuse evaluărilor:

a. Postura şi aliniamentul
b. Mobilitatea articulară
c. Forţa şi rezistenţa musculară
d.Controlul motor şi toleranţa la efort
e. Repousul articular
R: a, b, c, d.
67. CM .Care din următoarele condiţii sunt necesare pentru executarea unui bilanţ muscular
corect
a. Colaborare totală cu pacientul.
b. Va fi precedat de radiografie articulară
c. Să fie executat în condiţie de confort.
d. Retestările să fie făcute de acelaşi testator.
e. Respectarea pozițiilor funcționale
R.: a, c, d,e.
68. CM. Profilaxia redorilor articulare postraumatice se realizează prin:

a. Imobilizări de scurtă durată (2-4 săptămâni)
b. Imobilizări de lungă durată (3-4 luni)
c. Imobilizării în poziţii maxime
d. Mobilizări active
e. Întinderi ale țesuturilor moi
R.: a, c, d,e.
69. CM. Care sînt considerentele de care se ţine cont în recuperarea şoldului protezat
a. Se evită pozițiile fiziologice
b. Se evită rotaţia externă şi adducţia
c. Se interzice flexia coxo-femorală maximă
d. Se respectă regulile de „igienă ortopedică”
e. Se corectează greutatea corporală
R.: b, c, d,e.
70. CM. „Igiena ortopedică” a genunchiului include:

a. Greutatea corporală normală
b. Evitarea mersului prelungit
c. Mersul cu sprijin în baston
d. Evitarea tocurilor înalte
e. Evitarea poziţiilor fiziologice
R.: a, b, c, d.
71. CM. Cronicizarea unui proces infamator articular generează:

a. Deformarea articulară
b. Dereglări senzitive
c. Distrugerea cartilaginoasă
d. Erodare capsulară
e. Deficite vfuncționale
R.: a, c, d,e.
72. CM. Din punt de vedere al localizării curburilor scoliozele pot fi:
a. Cu curbură cervicală
b. Cu curbură toracică
c. Cu curbură toracolombară
d. Cu curbură lombară
e. Cu dublă curbură majoră
R.: b, c, d.
73. CM. Pentru evitarea atrofiei musculare de imobilizare se indica:

a. Termoterapia
b. Electrostimularea musculară
c. Atele de postura
d. Curenţi de medie frecvenţa
e.Balneoterapia
R: b, d
73. CM. În cadrul tratamentului recuperator al sechelelor generale posttraumatice, în perioada de

imobilizare la pat se recomanda:
a. Posturi de facilitare a circulaţiei veno-limfatice si pentru drenaj bronsic
b. Masaj
c. Kinetoterapie respiratorie si aerosoloterapie
d. Hidrokinetoterapie generală
e. Gimnastică vasculară
R: a, b, c, e
74. CM. Enumeraţi formele de terapie miorelaxanta utilizate în recuperarea sechelelor

posttraumatice:
a. Masajul
b. Întinderea, manipulări pasive
c. Aplicaţiile generale si locale reci
d. Ultrasunetul
e. Hidroterapia
R: a, b, d,e.
75. CM. Asupra tegumentului masajul produce urmatoarele efecte:

a. Scăderea secreției glandelor sudoripare
b. Descuamarea
c. Inhibarea cresterii celulelor tinere
d. Vasodilatatia activă
e. Tonizare
R: b,d.
77. CM. Din saptamâna a 6 –a postoperator la pacientul cu artroplastie de genunchi sunt

permise:
a. Alergarea
b. Ridicare si purtare de greutaţi mari
c. Șofatul
d. Exerciţii pentru coordonare si control motor al membrului inferior
e. Practicarea sportului performant
R: c, d
78. CM. În perioada de imobilizare la pat a bolnavului cu sechele posttraumatice se recomanda:

a. Electroterapie de înalta frecvenţa
b. Termoterapie locală sau generală
c. Terapie respiratorie
d. Mișcări pasive
e.Câmpuri magnetice locale
R: c, d,e.
79.CS. Deformarea coloanei în plan sagital se defineşte ca:

a. Cifoză
b. Spondiloză
c. Morbul Poth
d. Scolioză
e. Discartroza
R: a
80.CM. Reducerea durerii şi inflamaţiei articulare se realizează prin:
a. Imobilizare articulară.
b. Băi calde
c. Mobilizări maxime.
d. Masaj cu gheaţă
e. Relaxări generale și locale.
R.: a, d,e.
Factori Fizici. Fizioterapia
1. CM Fizioterapia studiază:
a. Proprietăţile curative ale factorilor fizici naturali
b. Proprietăţile curative ale factorilor fizici artificiali
c. Proprietăţile fizice ale factorilor fizici artificiali
d. Proprietăţile chimice ale factorilor fizici artificiali
e. Proprietăţile curative sichimiceale factorilor fizici artificiali
R.: a.b.
2. CM Fizioterapia elaborează metodele de aplicare factorilor fizici în scop:

a.Terapeutic
b.Profilactic
c.De recuperare
d. Preventiv
e. Paliativ
R. a.b.c.
3.CM Selectați factorii fizici naturali:

a. Apa
b. Soarele
c. Aer
d. Energie luminoasă
e. Curentul electric
R. a.b.c.
4.CM Selectați factorii fizici artificiali:

a. Energia luminoasă
b. Curent electric
c. Vibrații mecanice
d. Lumina solară
e. Salina
R. a.b.c.
5.CS Acțiunea factorilor fizici se bazează pe următoarele proprietăți fizice ale factorului:
a. Temperatura, presiunea, intensitatea și compoziția chimică
b. Flexibilitate și maliabilitate
c. Dizolvare
d. Solidificare și evaporare
e. Dispersie
R.a.
6.CS Selectați mecanismele posibile de acțiune ale factorilor fizici:

a. Reacții intracelulare
b. Reacții intranucleare
c. Acțiune locală
d. Reacții mitocondriale
e. Reacțiiintersegmentare
R. c.

a. Reacții reflexe segmentare
b. Reacții intracelulare
c. Reacții intranucleare
d. Reacții mitocondriale
e. Reacții intersegmetare
R. a.

a.Reacții intracelulare
b.Reacții intranucleare
c.Reacții mitocondriale
d.Reacţii generale adaptive(prin mecanisme neuro-endocrine şi vegetative)
e. Reacții intersegmentare
R.d.
9.CS Curentul electric utilizat în fizioterapie poate avea următoarea frecvență:

a. Frecvența joasă:1-1000Hz
b. Frecvența medie: 2000 -4000 Hz
c. Frecvența înaltă: 5000-7000 Hz
d. Frecvența joasă: 10-100 Hz
e. Frecventa medie: 100-4000 Hz
R. a.
10.CS Curentul electric utilizat în fizioterapie poate avea următoarea frecvență:

a. Frecvența medie: 2000 -4000 Hz
b.Frecvența înaltă: 5000-7000 Hz
c. Frecvența joasă: 10-100 Hz
d. Frecvența meide: 1000 -10000 Hz
e. Frecvența medie: 2000 -4000 Hz
R. d.
11. CS Curentul electric utilizat în fizioterapie poate avea următoarea frecvență:
b. Frecvența medie: 2000 -4000 Hz

b.Frecvența înaltă: 10 000 – 100 000 Hz
c. Frecvența joasă: 10-100 Hz
d. Frecvența medie: 5000 -7000 Hz
e.Frecvența joasa: 2000 -4000 Hz
R. b.
12. CM Selectați metodele fizioteraiei unde se folosește curent electric continuu de joasă
intensitate:
a. Galvanizarea
b. Magnitoterapia
c. Ultrafonoforeza
d. Electroforeza medicamentoasă
e. Amplipulsterapia
R.a.d.
13. CM Selectați proprietățile curenului galvanic, folosite în fizioterapie:

a.Electroliza
b. Ionoforeza
c. Electroliza
d. Oxidarea
e. Dispersie
R. a.b.c.
14. CM Curentul galvanic, folosit în fizioterapie poate fi produs prin următoarea metodă:
a.Fizică
b.Chimică
c.Mecanică
d.Termoelectrică
e. Vibratorie
R.a.b.c
15. CM Curentul pulsativ de frecvență joasă este utilizat în următoarele metode

electroterapeutice:
a. Somnul electric
b.Diadinamoterapia (DDT)
c.Amplipulsoterapia
d. Ionoforeză
e. Galvanizare
R. a.b.c.
16.CM Care din metodele electroterapeutice enumerate se bazează pe curentul pulsativ de

frecvență joasă:
a. Electroforeza
b.Fluctuorizarea
c.Electrostimularea
d.Electrodiagnosticul
e. Galvannizarea
R.a.b.c.
17.CM Care din metodele electroterapeutice enumerate se bazează pe curentul pulsativ de
frecvență înaltă:
a.Galvanizarea
b. Diatermia
c.Ultratonoteraie
d.Darsonvalizarea
e. Ionoforeza
R. b.c.d.
18. CM Care din metodele electroterapeutice enumerate se bazează pe câmp electromagnetic:

a.Diatermia
b.Darsonvalizarea
c.Franclinizarea
d.Inductotermia
e.Utrasonoterapia
R.c.d.
19. CM Ce tip de iradiere prevede metoda de fototerapie?

a.Iradiere ultravioletă
b. Iradiere infraroșie
c. Iradiere protonică
d. iradiere cu raze vizibile
e. Tace cele enumerate mai sus
R.a.b.d.
20.CS ce tip de unde utilizează metoda vibroterapiei?

a. Unde elctrice
b. Unde mecanice
c. Unde magnetice
d. Unde sonore
e. unde electromagneticee
R. b.
21. CM Care din metodele electroterapeutice enumerate se bazează pe undele mecanice ale
mediului:
a.Terapie cu ultrasunet
b. Fonoforeza medicamentoasă
c. Vibrioterapia
d. Inductometria
e. Fototerapia
R. a.b.c.
22. CM care din metodele termoterpeutice enumerate se bazează pe temperaturi ridicate?
a.Parafinoterapia
b.Peloidoterapia
c.Crioterapia
d. Hipotermia
e.Talasotermia
R.a.b.
23.CM care din metodele termoterpeutice enumerate se bazează pe temperaturi scăzute?

a.Parafinoterapia
b.Peloidoterapia
c.Crioterapia
d. Hipotermia
e. Talasotermia
R.c.d.
24. CS Ce acțiune pot avea factorii fizici asupra organismului uman?
a.Ameliorarea sindromul algic
b. Normalizarea funcţiei secretorie şi motorie a organelor
c. Diminuarea proceselor inflamatorii
d. Toate răspunsurile corecte
e. Ameliorarea circulatii
R. d.
25. CS Acțiunea factorilor fizici asupra organismului uman sun următoarele,cu excepția :
a. Diminuarea proceselor inflamatorii

b.Îmbunătăţirea troficii ţesuturilor şi organelor
c.Stimularea proceselor de regenerare
d. Poate interveni în replicarea ADN-lui
e. Normalizarea funcţiei secretorie şi motorie a organelor
R.d.
26. CM Selectaț reacțiile fiziologice de bază ale factorilor fizici:

a.Reacţiile reflectorii locale
b.Reacţiile neuroreflectorii complexe
c. Reacțiile reflectorii generelizate
d. Reacțiile imediate tisulare
e. Reacții segmentare locale
R. a.d.c.
27. CS Care din principiile enumerate de utilizare a factorilor fizici este greșit?
a.Principiul etiologic, patogenetic şi simptomatic
b.Principiul individualității
c.Principiul optimizării
d. Principiul de proveniență a factorului
e. principiul etapizării
R. d.
28. CM Selecrați contraindicațiile generale pentru fizioterapie:

a. Febră
b. Tumori maligne
c. Insuficienţă cardio-vasculară st. III-IV
d. Hemoragie
e. Hipertensiunea arterială gr.II
R. a.c.d.
29. CS Numiţi varietatea de curent aplicată în metoda de galvanizare şi electroforeză:
a. Curent pulsativ de frecvenţă joasă;
b. Curent de tensiune înaltă;
c. Curent continuu de putere mică şi tensiune mică
d.Curent alternativ de putere mică şi tensiune mică
e. Curent pulsativ de frecvenţă înaltă
R.c.
30. CS Darsonvalizarea este:

a. Metodă electroterapeutică bazată pe curent impulsiv alternativ de
tensiune şi frecvenşă înaltă şi putere mică
b. Metodă electroterapeutică bazată pe curent impulsiv sinusoidal cu
frecvenţă înaltă
c. Metodă electroterapeutică bazată pe cîmp electromagnetic de
tensiune înaltă
d.Metodă electroterapeutică bazată pe cîmp electromagnetic de
tensiune alternativă
e. Metodă electroterapeutică bazată pe curent continuu
R.a.
31. CS Determinaţi densitatea minimă a curentului folosit în şedinţele locale de galvanizare

şi electroforeză:
a.5 mA-cm2
b.1 mA-cm2
c.0,05 – 0,1 mA-cm2
d.0,8mA- cm2
e. Toate răspunsurile sunt corecte
R.a.
32. CM Care regim al curetului sinusoidal modulat se foloseşte în stimularea electrică în caz
de dureri:
a.Neredresat ( I )
b.Redresat ( II )
c.Modulat
d.Continuu
e. pulsatil
R.a.b.
33. CS Care formă a câmpului magnetic are acţiune stimulatorie mai pronunţată:
a.Continuu;
b.Alternativ
c.Pulsativ
d.Impulsiv
e. Toate raspunsurile enumerate
R.c.
34.CS .Determinaţi care metodă prezintă varianta electroforezei medicamentoase:

a.Vacuumelectroforeza
b.Diadinamoforeza
c.Magnetoforeza
d.Electroforeza intracavitară
e.Ultrafonoforeza
R.d.
35.CS În mecanismul de acţiune a curenţilor interferenţiali stă la bază:

a.Factorul termic
b.Factorul fizico-chimic
c.Factorul mecanic
d.Suprapunerea frecvenţelor
e. Factorul chimic
R.d.
36.CM Fizioterapia poate fi indicată în caz de :
a. HTA stadiul II, ateroscleroza arteriilor coronariene, aritmii, formă tahisistolică,

insuficienţă coroniană gr.II
b. HTA gr.II, cu crize hipertonice
c. HTA gr.II cu extrasistolii rare
d. HTA gr.II , cardiopatie, blocadă atrioventriculară gr.III
e. Insuficienţă cardio-vasculară st. III-IV
R.a.c.
37.CS Curent cu frecvenţă joasă se utilizează în metodele de:

a.Somn electrogen
b.Amplipulsterapie
c.Diadinamoterapie
d. Interferensterapie
e. Electroforeză
R.a.
38. CM Localizarea optimală pentru masaj în neuralgia nervului trigemen perioada acută este:
a.Faţa
b.Regiunea gulerului şi părţile laterale a gîtului
c.Partea piloasă a capului
d.Fruntea
e. Regiunea barbiei
R.a.b.c.
39.CS Sauna poate fi indicată pacienţilor cu HTA:

a.Numai în st.I
b. În st. I şi st.II
c.În toate stadiile
d.Este contraindicată
e. In stdiul III
R.a.
40.CS Efect anestezic în tratarea maladiilor sistemului nervos periferic în faza de acutizare
preponderent revine la :
a.Stimularea electrică
b.Crioterapia prin pachet
c.Electroforez cu preparate anestezice
d.Aplicaţii cu parafină
e. Hipotermia
R.a.
41. CM În tratarea maladiilor articulaţiilor membrilor cu sindrom dolor mai optimal vor fi
metodele fizioterapiei aplicate:
a. Reflector
b. Local
c. General
d. Reflector-local
e. Segmentar
R.c.d.
42. CS Care patologie este mai sensibilă faţă de Radiația Utravioletă în tratament:
a.Exema
b.Cardiopatia ischemică
c.Tireotoxicoza
d.Artrita reumatoidă
e. Poliartrita reumatoid
R.a.
43. CM În tratarea maladiilor sistemului nervos periferic mai frecvent se utilizează metode
fizioterapeutice cu acţiune:
a.Anestezică
b.Spazmolitică
c.Holinolitică
d.Neurostimulatorie
e. antiinflamatorii
R.a.b.d.
44. CS Maladiile cutanate de geneză vasculară sunt indicate pentru tratare cu :
a.Electroforeză medicamentoasă
b.Stimulare electrică
c.Darsonvalizare
d.Magnitoterapie
e. Ultrasonoterapia
R.c.
45.CS În aplicarea parafinei prin metodica de stratificare, temperatura straturilor ating valori
de pînă la :
a.45-55 0C
b.60-700C
c.75-800C
d.80-900C
e. 30-350C
R.a.
46.CS În caz de rinită atrofică cronică se recomandă fizioterapia:

a.Preponderent pe mucoasa nazală ( metodică locală)
b.Preponderent metodică reflectorie
c.Preponderent metodică generală
d.Preponderent metoda cutanată
e. Preponderent metoda segmentară
R.a.
47. CM Selectaţi care sunt efectele generale ale masajului:

a. Creşterea metabolismului bazal
b Relaxare musculară
c. Ameliorarea stării generale
d. Hiperemie
e. . Scăderea metabolismului bazal
R.a.b.c.
48. CS Care este efectul aplicaţiilor cu parafină? Indicaţi răspunsul incorect.

a.Analgezic
b.Resorbtiv
c.Antiinflamator
d.Antispastic
e. Trofic
R. c.
49. CM Crioterapia are următoarele efecte:

a. Creşte metabolismul local
b. Scade temperatura cutanată, subcutanată şi musculară
c. Antiinflamator
d. Antispastic
e. Hipertermic
R.b.c.
50. CM Modalităţile de terapie cu nămoluri teraputice sunt:

a. Cataplasme
b. Împachetări
c. Băi
d. Aerosoli
e. Fricțiuni
R.a.b.c.
51. CM Aplicaţii generale a termoterapiei cu căldură sunt contraindicate în:

a. Afecţiuni reumatismale degenerative
b. Sechele posttraumatice
c. Afecţiuni neurologice însoţite de spasticitate
d. TBC
e. Boala artrozică
R. a.d.
52. CM În hidrotrapie băi calde putem numi următoarele:

a. Baia de 36° C
b. Baia cu valuri
c. Baia de jumătate
d. Baia de 37°-38°C
e. Baia de 25-30°C
R.a.d.
53.CM Alegeţi răspunsurile corecte:
a. Tehnicile de aplicare a parafinei sunt: pensulare, baie de parafină pentru mâini şi picioare,
feşi parafinate, plăci de parafină
b. Temperatura la care se utilizează este de 70°C
c. Parafina are proprietăţi termopexice
d. Împachetările cu parafină sunt indicate în artroze, sechele posttraumatice ale aparatului
locomotor, articulaţii inflamate
e. Temperatura la care se utilizează este de 60°C
R . a.c.d.
Reabilitarea Cardiacă
1. C.M. Numiți factorii care contribuie la dezvoltarea bolilor cardiovasculare:
a. Hipercolesterolemia
b. Obezitatea
c. Sportul
d. Fumatul
e. IMC optimal
Rasp: a, b, d
2. C.M. Indicând kinetoterapie bolnavilor cardiaci, noi mărim:

a. Normalizăm funcția aparutui cardiovascular si respirator
b. Mărim cantitatea de O2 în miocard
c. Mărim frecvența cardiaca
d. Nivelul de colesterol
e. Numărul de preparate farmacologice
Rasp: a, b, c
3. C.M. Contraindicații pentru efectuarea kinetoterapiei în în infarctul miocardului acut

sunt:
a. Frecvenţa cardiacă mare
b. Tensiunea arteriala 120/80
c. Tensiunea arterială 80/50
d. Pleurezie
e. Artimii severe
Rasp: a, c, d
4. C.M. Obiectivele reabilitării cardiace sunt:

a. Creșterea toleranței la efort
b. Combaterea factorilor de risc cardiovasculari
c. Ameliorarea pulsului
d. Recondiționarea pacientului spre realizarea ADL
e. Evitarea efortului fizic
Rasp: a, b, d
5. C.M. Numiți simptomele bolilor cardiace:

a. Dureri de cap
b. Amețeli
c. Durere precordială
d. Insomnie
e. Hiperventilație
Rasp: b, c
6. C.M. Numiți obiectivele reabilitării cardiace:

a. Reîncadrarea pacientului in viața socio-profesională și familială
b. Recondiționarea pacientului spre realizarea ADL
c. Îmbunătățirea stării sociale a pacientului
d. Reducerea consecinţelor psihologice ale bolii
e. Reducerea medicației farmacologice
Rasp: a, b, d
7. C.M. Iradierea durerii în angina pectorală:
b, c, d
a. În laba piciorului
b. În mandibulă și la nivelul gîtului
c. În regiunea ambilor umeri
d. Regiunea posterioară a toracelui
e. În regiunea cervicală
Rasp: b, c, d
8. C.S. Durerea în infarctul miocardic dispare:

a. După efectuarea kinetoterapiei
b. După folosirea apei
c. La folosirea nitroglicerinei
d. La folosirea opioidelor
e. În repaus
Rasp: d
9. C.S. Dispneea la cardiac este de tip:

a. Inspirator
b. Expirator
c. Ventilator
d. Mixtă
e. Eupnoică
Rasp: a,
10. C.M. Numiți contraindicațiile pentru efectuarea testului de efort la bolnavii cardiaci:
a. Infarctul miocardic acut
b. Insuficienţă cardiacă congestivă necontrolată
c. Disritmii necontrolate
d. Tensiunea arterial 120/80mmHg
e. IM în anamnestic
Rasp: a, b, c
11. C.M. Testul ECG de efort se oprește:

a, c, d
a. Dacă apare discomfort toracic
b. Apare transpirația
c. Vertij
d. Tahiaritmie ventriculară
e. Creșterea frecvenței cardiace
Rasp: a, c, d
12. C.S. Numiti testarile si scalele specifice, care se efectueaza in bolile cardio-respiratorii:
a. Testul de efort cu determinarea consumului de oxygen
b. Scala Borg
c. Chestionare depresie/anxietate
d. Scala Berg
e. Scala Beck
Rasp: d
13. Parametrii esențiali investigați prin testarea la efort sunt:

a. Frecvența cardiacă
b. Tensiunea arterială
c. Consumul de O2
d. Capacitatea de muncă
e. Funcția cognitivă
Rasp: a, b, c
14. C.S. Tipurile de probe la efort a bolnavului cardiac:

a. Pedalarea pe bicicleta ergometrică
b. Covorul rulant
c. Mersul rapid şi joggingul
d. 6MWT
e. ridicarea de greutăți
Rasp: a,b,c,d
15. Numiti factorii care reduc testul de 6 min:

a. Vîrsta înaintată
b. Greutate corporală mare
c. Statura mica
d. Sexul masculin
e. nici un răspuns corect
Rasp: a, b, c
16. CS. Durata tratamentului bolnavului cu IM acut în I fază de recuperare:
a. 4-6 săptămâni
b. 7-10 zile
c. 14 zile
d. 20 de zile
e. 180 de zile
Rasp: d
17. CS. Durata tratamentului bolnavului cu IM acut în a II fază de recuperare:

a. 3 săptămâni
b. 2 săptămâni
c. 4 săptămâni
d. 6-8 săptămâni
e. 12-16 săptămâni
Rasp: d
19. CS. Parametrii esențiali investigați prin testarea la efort:
a. Frecvența cardiacă
b. Tensiunea arterială
c. Consumul de O2
d. Frecvența respirației
e. Toleranța la eforturi submaximale
Răspunsul: a
20. CM. Contraindicatii pentru efectuarea kinetoterapiei la bolnavul cu IM sunt:

a. Edem pulmonar
b. Pulsul mai mare de 120I
c. Tensiunea arteriala 110/70 mmHg
d. Prezența extrasistolelor în grup
e. nu există contraindicații
Rasp: a, b, d
21. CM. Numiti factorii care cresc 6 MWD:

a. Statura mai înaltă (picioare mai lungi)
b. Sexul masculin
c. Pacientul care a efectuat anterior testul
d. Tulburările cognitive
e. comorbiditățile reumatologice
Rasp: a, b, c
22. CS. După efectuarea kinetoterapiei în prima treaptă, frecvența cardiacă trebuie să crească
cu:
a. 10 per minut
b. 15 per minut
c. 20 per minut
d. 30 per minut
e. 60 per minut
Rasp: a
23. CS. Bolnavul cu IM acut este verticalizat în :

a. A II treaptă
b. A III treaptă
c. A IV treaptă
d. A V treaptă
e. nu este verticalizat timp de 3 luni
Rasp: a
24. CM. Criteriile de anulare a ocupației de kinetoterapie sunt:

a. Dureri în regiunea cordului
b. Scăderea tensiunii arteriale
c. Tahicardie avansată
d. Micșorarea neînsemnată a frecvenței cardiac
e. Creșterea frecvenței cardiace cu 10 %
Rasp:a, b, c
25. CM. În treapta a III, bolnavul cu IM acut se deplasează:
a. În scaun cu rotile
b. Mersul prin salon 30-40 metri
c. Mersul prin salon 50-60 metri
d. Îi este permis să facă duş.
e. Este recomadat repaus la pat
Rasp: a, b
26. CS. În treapta a IV, bolnavul merge desinestătător:

a. 30-40 metri
b. 60 metri
c. 100 metri
d. 80 metri
e. 1 kilometru
Rasp: b
27. CS. Coborîtul scărilor, bolnavul cu IM în staționar începe din treapta:

a. Treapta a II de activitate
b. Treapta a IV de activitate
c. Treapta a V de activitate
d. Treapta a VI de activitate
e. Coborîyul scărilor este contraindicat
Rasp: d
28. CM. Mersul nesupravegheat la domiciliu după externare din staționar, se recomandă:
a. Cu pas de plimbare 15I x 2 ori pe zi
b. Cu pas de plimbare 30Ix 2 ori pe zi
c. Cu pas de plimbare 45I
d. Cu pas de plimbare o oră
e. este recomandat repausul la pat
Rasp: a, b
29. CS. Faza a II de recuperare a bolnavului cu IM se indica la:

a. 2-3 săptămîni de la debutul IMA
b. 5 săptămâni de la debutul IMA
c. 7 săptămâni de la debutul IMA
d.la 1 an de la debutul IMA
e. La dispariția semnelor de sibdenivelare a segmentului ST
Rasp: a
30. CS. Durata fazei a II de recuperare este:

a. 2 săptămâni
b. 3 săptămâni
c. 4 săptămâni
d. 6-8 sptamini
e. 1 an
Rasp: d
31. CS. Includerea bolnavului în faza a II este precedată de un test de efort, care se indică:
a. La 1 lună de la debutul IMA
b. La 2 săptămâni de la debutul IMA
c. La 1,5 lună de la debutul IMA
d. la 1 an după IMA
e. Nu este indicat
Rasp: b
32. CM. La testul de efort limitat de simptome, se dă un efort submaximal de:

a. 60% din frecvența cardiacă teoretică
b. 40% din frecvența cardiacă teoretică
c. 50% din frecvența cardiacă teoretică
d. 85% din frecvența cardiacă teoretică
e. 15% din frecvența cardiacă teoretică
Rasp: a, c, d
33. CM. Testul de efort se întrerupe în cazurile:

a. Apariția unor simptome de durere
b. Tulburări de ritm
c. Dispnee
d. Creșterea TA neînsemnată
e. Creșterea frecvenței cardiace
Rasp: a, b, c
34. CS. Exercițiile fizice din a II fază, trebuie să mărească frecvența cardiacă:
a. Frecvența cardiacă de 15 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
b. Frecvența cardiacă de 20 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
c. Frecvența cardiacă de 30 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
d. Frecvența cardiacă de 130 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
e. Frecvența cardiacă de 90 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
Rasp: b
35. CM. În faza II de recuperare se indică următoarele tipuri de efort:

a. Efortul izometric
b. Antrenement la aparatul de vîslit
c. Veloergometru
d. Exerciții de gimnastică
e. antrenament anaerob
Rasp: b, c, d
36. CS. Faza a III de recuperare a bolnavului cu IMA începînd de la debutul infarctului
miocardic:
a. 8-12 săptămîni
b. 14-20 săptămâni
c. 4-6 săptămâni
d. duă stabilirea diagnosticului
e. în fază acută
Rasp: a
37. CS. La domiciliu în fiecare zi bolnavul cardiac efectuează exerciții de gimnastică timp
de:
a. 10-15 minute
b. 30-40 minute
c. 45 minute
d. 60 minute
e. 10 mimute
Rasp: a
38. CS. Plimbările la aer liber bolnavului după IMA, în faza a III la domiciliu se recomandă
timp de:
a. 30I
b. 1-2 ore după mese
c. 20I
d. 45I
e. 120 I
Rasp: b
39. CM. La bolnavii cu boala ischemică a cordului clasa funcțională II, se recomandă
kinetoterapie:
a. Fuga rapidă pe o scurtă distanță
b. Ocupație cu efect de antrenament
c. Mersul liber 5-7 km
d. Exerciții ușoare de respirație
e. Antrenamente cu greutăți
Rasp: b, c
40. CM. În boala ischemică a cordului, din procedurile fizioteraputice se indică:

a. Magnetoterapia de intensitate joasă
b. Undele decimetrice
c. Laseroterapia
d. Amplipulsterapia
e. Ultrafonoforeza
Rasp: a, b, c
41. CM. La bolnavul cu boala ischemică clasa funcțională I și Icu pielonefrită cronica, se
indică băile generale cu:
a. Băile carbogazoase
b. Băile cu rodon
c. Băile cu O2
d. Băile sulfuroase
e. Nici un răspuns corect
Rasp: a, b, c
42. CM. Volumul de efort depinde de:

a. Tipul exercitiului
b. Intensitatea exercitiului
c. Durata exercitiului
d. Încaperea in care se efectueaza exercitiului
e. Nici un răspuns corect
Rasp: a, b, c
43. CM. Numiti etapele şedinței de antrenament:

a. Antrenamentul propriu-zis
b. Încalzire
c. Individuala
d. Revenire si relaxare
e. Efortul fizic maximal
Rasp: a, b, d
44. CM. Numiti metodele fizioterapeutice, care se indica la bolnavii cardiaci:

a. Galvanizarile simple
b. Cimp magnetic
c. Electroterapie pulsatilă frecvențe joase
d. Băi termale
e. Împachetări cu nămol
Rasp: a, b, c
45. CM. Numiti tipurile tratamentului balneoterapeutic, care se indica la bolnavii cardiac:
a. Ape carbogazoase
b. Ape sulfuroase
c. Mofete
d. Împachetări cu namol
e. Bai generale cu temperaturi ridicate
Rasp: a, b, c

Teste Reabilitare Medicala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Reabilitare Medicala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere în Reabilitarea Medicală

1. CS. Ce număr de persoane din lume trăiesc cu o dizabilitate?

2. CM. Care deficiențe în funcţionare necesită servicii de reabilitare?

4. CS. Reabilitarea este destinată:

5. CS. Care este scopul principal al strategiei de reabilitare a sistemului de sănătate?

6. CS. Care model al serviciului de reabilitare este considerat optimal ?

7. CM. Alegeţi termenii pozitivi utilizaţi în asistenţă de reabilitare?

8. CM. La ce nivele ale sistemului medical activează specialiştii în reabilitare medicală?

9. CM. În care fază a bolii poate fi acordată asistenţă de reabilitare medicală?

10. CS. Procesul de reabilitare trebuie centrat pe

11. CM. Selectaţi deficienţele în cazul pacientului cu astm bronşic?

12. CM. Selectaţi dizabilităţile în cazul pacientului cu astm bronşic?

13. CM. Selectaţi restricţiile de participare în cazul pacientului cu astm bronşic?

15. CM. Selectații afirmațiile corecte care se referă la dizabilitate:

16. CM Modelul medical al dizabilității presupune :

17. CM Modelul social al dizabilității presupune :

18. CM Selectați componentele clasificării internaționale a funcționării, dizabilității :

18. CM Selectatați termeni ce pot fi interpretați ca termeni de stigmatizare a persoanei :

19. CM Selectați aplicatiile clasificării internaționale a funcționării - CIF :

20. CM Fac parte din ramurile asociate reabilitarii medicale ()

21. CM Selectați afirmațiile corecte ce se referă la obiectivele reabilitarii :

22. CM Scopul reabilitarii medicale trebuie să fie :

23. CM Din compețentele echipei multidisciplinare fac parte:

24 . CM Modelul social al reabilitarii implica urmatoarele criterii :

26. CM Cartea albă pentru Specialitateade reabilitare medicală stabileşte :

27. CM Oportunitățile și necesitățile de dezvoltare a specialității reabilitare medicală sunt

29. CM Reabilitarea medicală – se ocupă de:

EXCLUS CM. Medicina fizică și de recuperare ține seama de :

31. CM Limitararea căror activități pot fi corectate cu ajutorul reabilitarii:

32. CM Selectatați deficiențele ce pot aparea din cauza absentei reabilitarii :

33. CM Selectati strategiile și direcțiile noi pentru sistemul de sanatate

34. CS Funcționarea reprezintă :

35. CM Integritatea modelului CIF (clasificarea internațională a funcționării) cuprinde

37. CM Reabilitarea bazata pe principiile CIF (clasificarea internațională a funcționării) are

38. CM Reabilitarea bazată pe principiul CIF (clasificarea internațională a funcționării) are

39. CM Selectați dintre umătoarele componente ce pot fi atribuite terminologiei pozitive în

40. CM Scopul reabilitarii trebuie să fie :

41. CM Cooperarea între specialiști în echipa multidisciplinară ajuta la:

42 . CM După peripoada de timp scopurile programului de reabilitare sunt divizate în:

Metode in Reabilitare medicală . KT. Balneologie

1. CS Selectați definiția corectă pentru kinetologie:

2. CM Selectați componentele(subdviiziunile) ale kinetologiei:

3. CM Selectați formele kinetoterapiei:

4.CM Care din enunțuri nu sunt forme ale kinetoterapiei?

5. CM Tehnicile anakinetice apelează la:

6. CM Mobilizarea activă liberă este o tehnică în cadrul:

7.CM Din cele enumerte selectați principiile de aplicare a kinetoterapiei:

8. CS Selectați afirmația greșită:

10.CM Kinetoterapia are efect de:

11.CM Relaxarea mulculară prin metode kinetoterapeutice are următoarele avantaje:

12. CM Kinetoterapia activă respiratorie cuprinde:

13. CM Dintre factorii enumerați, care condiţionează răspunsurile adaptative individuale la

15. CM Categoriile de pacienţi care beneficiază de metodele terapiei ocupaţionale sunt:

16. CM În terapia ocupaţională modernă există următoarele tipuri de metode de lucru:

17.CS Principiul de bază, specific terapiei ocupaţionale este:

18. CS Aprecierea obiectivă a amplitudinii de mişcare articulară se poate realiza:

19. CM Care din următoarele tehnici aparţin kinetoterapiei anakinetice:

20.CS Selectați definiţia corectă a kinetoterapiei.

22.CM Selectați forţele ce acţionează asupra segmentelor corpului în timpul ședinței de

23.CS Câţi paşi are un ciclul de paşi:

24.CM Exerciţiul fizic poate avea ca scop:

25.CM Numiți factorii fizici naturali care au activitate terapeutică dovedită:

26.CS Selectați definiția corectă pentru Hidroterpie: