Reabilitarea meicala a

pacientilor cu diabet
zaharat

Elaborat: Studenta grupei M1403, Golubaș Adriana

Exercitiul fizic (miscarea sub
diferite forme) reprezinta unul din
mijloacele fundamentale ale
kinetoterapiei.

Acesta in cazul pacientilor cu

diabet zaharat sunt indispensabile
si absolut benefice pentru starea
de sanatate a acestor pacienti
Acestea pot fi efectuate sub
control medical in sala de
kinetoterapie, la patul bolnavului,
in bazine(hidrokinetoterapie), cit
si la domiciliu( pacientul este
invatat de personalul medical sa
efectuieze exercitii fizice
neaflinduse in stationar sau sub
supraveghere medicala
 Exerciţiul fizic şi efectele terapeutice

Prescrierea exerciţiului fizic se face

individualizat în funcţie de vîrstă,
comorbiditate, complicaţii, după o evaluare
anterioară globală clinică, paraclinică şi a
stilului de viaţă şi negocierea metodelor cu
pacientul.
 Efectele terapeutice ale efortului fizic
controlat:

 creşte utilizarea periferică a glucozei prin stimularea

transportorilor specifici sau prin creşterea afinităţii receptorilor
pentru insulină, avînd drept consecinţă stabilizarea valorilor
glicemice;
 scade necesarul insulinic;
 scade trigliceridele;
 creşte capacitatea maximă de consum a O2 prin creşterea
mitocondriilor în muşchi;
 creşte debitul cardiac şi scade ritmul cardiac;
 ameliorează funcţia respiratorie;
 creşte masa „slabă” şi o scade pe cea „grasă”;
 reduce stările de anxietate şi creşte confortul psihic.
 Beneficiile exerciţiului fizic în
diabetul zaharat
Beneficii comune
• Reduce nivelul glicemic în timpul şi după exerciţiul fizic.
• Reduce insulinemia bazală şi postprandială.
• Ameliorează sensibilitatea la insulină.
• Reduce nivelul HbA1c.
• Ameliorează profilul lipidic: scade trigliceridele, moderat LDLC, şi
creşte HDLC.
• Ameliorează hipertensiunea arterială.
• Creşte consumul energetic: adjuvant al dietei în reducerea
ponderală, amplifică reducerea ţesutului adipos, menţine masa
musculară.
• Creşte rezistenţa şi flexibilitatea.
• Îmbunătăţeşte performanţa cardiacă.
• Asigură starea de bine şi ameliorează calitatea vieţii.
Beneficii in diabetul tip I

Asigură starea de bine şi ameliorează inserţia şi

interrelaţiile sociale.
• Ameliorează factorii de risc cardiovascular:
lipidele plasmatice, tensiunea arterială,
hiperagregabilitatea plachetară, sensibilitatea
la insulină.
• Ameliorarea controlului glicemic.
• Dezvoltare musculară armonioasă.
Beneficii in diabetul tip II

• Reducerea obezităţii abdominale.

• Creşterea glucozei la nivelul muşchiului
scheletic.
• Creşterea sensibilităţii la insulină: reduce
hiperinsulinemia, ameliorează controlul
glicemic.
• Prevenţia diabetului zaharat la persoanele
aflate în grupurile de risc. Reducerea
tensiunii arteriale.
• Ameliorarea spectrului lipidic.
• Ameliorarea fibrinolizei;
• Ameliorarea performanţei cardiace.
Creşterea pragului pentru aritmiile cardiace.
• Scăderea ponderală.
• Creşterea tonusului psihic.
 Evaluarea globală a pacientului
care precede indicaţia de exerciţiu
fizic include:
• Examen fizic general.
• Examen cardiovascular.
• Examenul piciorului.
• Examen oftalmologic.
• Examinări paraclinice.
ATENŢIE!
• practicarea exerciţiului fizic anterior cu determinarea: complianţa
pacientului pentru a practica sportul, activitatea fizică zilnică
obişnuită; tipul exerciţiilor fizice practicate – frecvenţa, durata şi
intensitatea.
• diabetul zaharat de mai mulţi ani, poate prezenta şi complicaţii
care sunt contraindicate în anumite tipuri de exerciţii fizice ca
exemplu:
- neuropatia autonomă;
- patologia cardiovasculară;
- cardiopatia ischemică;
- microalbuminuria şi nefropatia,
- neuropatia periferică,
- retinopatia.
• tratamentul hipoglicemiant necesită ajustarea dozelor în funcţie
de programul de exerciţii
 Recomandări pentru regimul
exerciţiului fizic:
• Minim 3 – 4 şedinţe /săptămînă pentru obţinerea efectelor
metabolice.
• Zilnic dacă se urmăreşte scăderea în greutate.
• Mersul pe jos zilnic, 30 – 60 min, are aderenţa cea mai mare şi
efecte benefice.
• Pentru obţinerea de beneficii maxime şi reducerea riscurilor, se
recomandă practicarea exerciţiului fizic în aceeaşi perioadă a zilei; în
cazul DZ tip 2 în cursul dimineţii.

Copii și adolescenți
• zilnic – exercițiu fizic aerobic de intensitate moderată sau crescută
• durata de cel puțin 60 de minute pe zi
• precum și activități intense de întărire musculară și osoasă de cel
puțin 3 ori pe săptămînă (clasă de recomandare III, nivel de
evidență C)
 Adulți
• activitate fizică moderată sau intensă de cel puțin 150 minute pe
săptămînă, repartizată în cel puțin 3 zile, cu cel mult 2 zile
consecutive fără exercițiu fizic (clasă de recomandare IIa, nivel de
evidență B)
• durată mai scurtă (cel puțin 75 min/săptămînă) de exercițiu fizic
intens poate fi suficientă persoanelor mai tinere și celor care sunt
într-o formă fizică mai bună (clasă de recomandare IIb, nivel de
evidență B)
• 2-3 sesiuni pe săptămînă (în zile neconsecutive) de exerciții de
rezistență (clasă de recomandare IIb, nivel de evidență B)
• reducerea timpului petrecut sedentar, șederea prelungită trebuie
întreruptă fiecare 30 de minute, pentru a avea un efect benefic
asupra glicemiei, în special la adulții cu diabet zaharat de tip 2
(clasă de recomandare IIb, nivel de evidență C)
Vârstnici
• antrenamente care cresc flexibilitatea și echilibrul, de cel puțin 2-
3 ori pe săptămînă (clasă de recomandare III, nivel de evidență C)
Riscurile în diabetul tip 1

• Hipoglicemia ce poate să apară în timpul sau după (6-15 ore).

• Hiperglicemie după un exerciţiu fizic intens.
• Cetoză.
• Precipitarea sau exacerbarea bolii cardiovasculare; angină
pectorală, infarct miocardic, aritmii, moartea subită.
• Agravarea complicaţiilor cronice: retinopatie proliferativă,
hemoragii în vitros, dezlipire de retină, agravarea proteinuriei,
leziuni ale piciorului, hipotensiune ortostatică, deshidratare.
Riscurile în diabetul de tip 2

• Cardiovasculare: ischemie sau infarct miocardic, aritmii

cardiace, hipotensiune sau hipertensiune arterială.
• Microvasculare: hemoragii retiniene, proteinurie.
• Metabolice: hipoglicemie, hiperglicemie, cetoză.
• Generale: leziuni la nivelul picioarelor, leziuni articulare,
reducerea aderenţei la dietă.