O declarație de opinie

a Asociației Europene pentru Studiul

Obezității (EASO)
privind managementul
multidisciplinar al obezității
la adulți
• A atins deja proporții epidemice
• Una dintre principalele cauze de deces și dizabilitate în Europa și la nivel mondial.

-hipertensiunea arterială Morbiditatea și

OBEZITATEA -dislipidemia mortalitatea
-diabetul zaharat de tip 2 cardiovasculară

• Obezitatea este o condiție complexă de origine multifactorială.

• Important!→ Circumferința abdominală sau raportul talie-șold (în special la femei)
→ îmbunătățirea compoziției corporale

• Managementul comorbidităților, îmbunătățirea calității vieții și a bunăstării pacienților

obezi sunt, de asemenea, incluse în scopurile tratamentului.
 • OBEZITATEA→ una dintre cauzele principale de deces și invaliditate în lume.
• managementul greutății va juca un rol major în reducerea morbidității și
mortalității populațiilor din Europa și din întreaga lume.

• Managementul obezității nu se rezumă doar pe reducerea greutății și IMC-ului;

• Se Acordă mai multă atenție circumferinței taliei și modificării compoziției corporale (măsurată cu sisteme de
urmărire a compoziției corporale precum BOD POD, absorbție cu raze X cu energie duală sau analiza impedanței
bioelectrice);
• Astfel, un management complet al obezității poate fi realizat doar de o echipă multidiciplinară care include specialiști
capabili să abordeze diferitele aspecte ale obezității, precum și tulburările asociate cu aceasta;
• Asociația Europeană pentru Studiul Obezității (EASO)→ rețea de Centre Colaboratoare pentru Managementul
Obezității (COMs).
pun
• Obiectivele adecvate ale managementului greutății accentul scăderea în greutate realistă
reducere a riscurilor pentru sănătate + să includă promovarea și menținerea pierderii în greutate și prevenirea
recâștigării în greutate.
 Managementul și Tratamentul Obezității
• Obiective mai largi (pierderea în greutate + reducerea riscurilor și îmbunătățirea sănătății).
pot fi obținute

pierderea modestă în greutate, aport nutrițional calitativ, și chiar ↑ modestă a activității fizice

• Managementul obezității poate reduce nevoia de a trata comorbiditățile cu medicamente.

• Tratamentul adecvat al complicațiilor obezității, pe lângă gestionarea greutății, ar trebui să includă:
managementul dislipidemiei, optimizarea controlului glicemic la pacienții cu diabet zaharat de tip
2, normalizarea TA în hipertensiune arterială, managementul tulburărilor respiratorii (Sindromul de
apnee in somn), atenția la controlul durerii și nevoile de mobilitate în osteoartrită, gestionarea
tulburărilor psihosociale, inclusiv tulburările afective, tulburările de alimentație, stima de sine
scăzută și tulburările de imagine corporală.

• stabilirea strategiei de tratament contextul al pacienților

 • Prevenirea creșterii în greutate în continuare (prin
Obiective de greutate sfaturi alimentare și creșterea activității fizice).
• Obiectivele de pierdere în greutate ar trebui să fie
realiste, individualizate și orientate pe termen lung.
• La pacientii supraponderali • Un obiectiv practic de pierdere în greutate de 5-10%
pierdere în greutate pe o perioadă de 6 luni este
(IMC 25,0–29,9 kg/m 2) realist.
• Îmbunătățirea circumferinței taliei și/sau a
compoziției corporale sunt obiective alternative.
• IMC ≥ 35 kg/m 2
poate fi luată în
considerare o pierdere
mai mare în greutate

• Menținerea pierderii în greutate, prevenirea și tratamentul comorbidităților sunt cele trei criterii
principale de succes.

• Obezitatea este o boală cronică care necesită supraveghere continuă pentru a monitoriza riscurile
de îmbolnăvire și pentru a trata comorbiditățile (de exemplu, diabet zaharat de tip 2, boli
cardiovasculare) și pentru a preveni recuperarea în greutate.
• Tratamentul trebuie adaptat individual, iar furnizorii de îngrijiri clinice ar trebui să poată
oferi un spectru larg de opțiuni de tratament dovedite clinic și combinații ale acestora,
cum ar fi :
• modificarea stilului de viață individual sau de grup (consiliere privind activitatea fizică,
sfaturi nutriționale, inclusiv supraveghere intensivă structurată, terapie cognitiv-
comportamentală). (CBT) și, în cazuri speciale, diete cu formulă și alte alimente de
înlocuire, precum și suplimente),
• medicamente anti-obezitate și
• chirurgie bariatrică.
- Activitatea fizică -
• Consilierea privind activitatea fizică este o parte integrantă a managementului obezității.
▪ efecte modeste pentru ↓ G
▪ efecte benefice pentru masa musculară și ↓ masei grase
• Impactul antrenamentului de forță asupra masei musculare va necesita un aport adecvat
de proteine.
• Volumul de activitate fizică estimat pentru menținerea greutății pare mai mare decât
recomandările actuale pentru menținerea sănătății în populația generală.
▪ exercițiile trebuie să fie adaptate la capacitatea și starea de sănătate a pacienților și să se
concentreze pe o creștere treptată a intensității și a frecvenței acestora.
 - Prescripție alimentară -
• Utilizarea unui jurnal alimentar auto-înregistrat permite o evaluare calitativă a dietei,
ajutând la recomandarea modificărilor dietetice personalizate.
• Managementul tulburărilor de alimentație apare și ca o condiție prealabilă înainte de
reducerea aportului de energie.
• În ultimii ani, utilizarea dietelor cu formulă a fost din ce în ce mai populară pentru un
subgrup de pacienți care simțeau nevoia de alimente pre-preparate.
• Acestea pot fi utilizate ca dietă cu conținut scăzut de calorii (very low calorie diet- VLCD) în
planul complet de înlocuire a mesei sau ca supliment pentru a facilita o dietă cu conținut
scăzut de calorii (low calorie diet- LCD).
• VLCD si LCD pot avea efecte secundare dăunătoare și, prin urmare, ar trebui instituite sub
supravegherea unui medic.
• Menținerea greutății ar necesita un tratament intermitent cu dietă cu formulă sau terapie
medicamentoasă.
- Abordări cognitiv-comportamentale -
• CBTs ar trebui să fie o parte integrantă a oricărei modificări a stilului de viață.
▪ sunt tehnici care urmăresc să ajute un pacient să-și modifice atât percepția, cât și
înțelegerea gândurilor și convingerilor referitoare la reglarea greutății, obezitatea și
consecințele acesteia.
• Problemele psihologice obișnuite, cum ar fi stresul, frustrarea și depresia sunt cofactori
ai supraalimentării → sentimentul de vinovăție duce la un cerc vicios în care mâncatul
devine o recompensă.
• Studiile controlate randomizate au furnizat dovezi că scăderea în greutate semnificativă
clinic și beneficii decisive asupra factorilor de risc cardiometabolici pot fi obținute prin
modificări ale stilului de viață în cursul unui program intensiv, multicomponent, pentru
adulții cu obezitate.
• Programele structurate de terapie comportamentală intensivă pentru obezitatea
adultă → întâlniri regulate față în față pe parcursul unui an.
• Tratamentul farmacologic ar trebui considerat ca parte a unei strategii cuprinzătoare de management
al bolii.
• Farmacoterapia -să mențină complianța,
-să amelioreze riscurile de sănătate legate de obezitate și
-să îmbunătățească calitatea vieții
-prevenirea dezvoltării comorbidităților obezității (de exemplu, diabetul zaharat de tip 2)

• Terapia medicamentoasă actuală este recomandată pacienților cu un IMC ≥ 30 kg/m 2 sau un IMC ≥
27 kg/m 2 cu o boală legată de obezitate (de exemplu, hipertensiune arterială, diabet zaharat de tip
2)
• Dacă scăderea în greutate obținută este considerată satisfăcătoare (scădere în greutate > 5% la
pacienții fără și > 3% la pacienții cu diabet), tratamentul trebuie continuat.
• Îmbunătățirile circumferinței taliei și/sau compoziției corporale ar putea fi utilizate ca indicatori
alternativi, mai realiști, pentru succes.
• Singurul medicament aprobat disponibil pentru gestionarea greutății în Europa este orlistat.
• ORLISTAT + o dietă hipocalorică cu conținut scăzut de grăsimi → un efect modest intervenției
în stilul de viață
• disponibil în două doze: 120 mg tid (prescripție) și 60 mg tid (OTC)
• Datele publicate demonstrează eficacitatea și siguranța pe o perioadă de 4 ani.
Chirurgia bariatrică
• Este cea mai eficientă măsură pentru inducerea unei pierderi substanțiale în greutate la pacienții atent selecționați.
• Intervenția chirurgicală trebuie privită ca parte a unui program de gestionare a greutății pe tot parcursul vieții și de urmărire
a complicațiilor medicale.
• Dovezile actuale indică beneficii majore în ceea ce privește prevenirea diabetului de tip 2, câștiguri importante în ceea ce
privește riscul cardiovascular și reducerea apariției cancerului (la femei) și sugerează o creștere a longevității.
• Pentru pacient, raportul risc-beneficiu trebuie evaluat cu atenție de către o echipă multidisciplinară cu experiență, inclusiv
de către chirurg.
• Procedurile restrictive → - Bandajul gastric ajustabil (AGB)
(care limitează ingestia de alimente) - Gastronomia în manșon (SG)
- Bypassul gastric (GBP),
• Operațiile de limitare a absorbției macronutrienților → - Diversiunea biliopancreatică (BPD)
(limitarea absorbției de energie) - Operațiile combinate, precum diversiunea
biliopancreatică cu switch duodenal (BPD-DS)
• Pierderea medie în greutate estimată și menținerea greutății pe termen lung crește cu următoarele proceduri: AGB, SG, GBP,
BPD-DS, BPD. Cu toate acestea, complexitatea chirurgicală și potențialele riscuri chirurgicale și nutriționale pe termen lung
ale procedurilor cresc în aceeași ordine.
• Pregătirea înainte de operație și urmărirea după operație fac parte din abordarea cuprinzătoare descrisă și detaliată în Liniile
directoare Europene Interdisciplinare.
Sjöström L: Review of the key results from the Swedish Obese Subjects (SOS) trial – a prospective controlled intervention study of bariatric surgery. J Intern Med 2013; 273: 219–234
Fried M, Yumuk V, Oppert JM, Scopinari N, Torres AJ, Weiner R, Yashkov Y, Frühbeck G: IFSO-EC and EASO Interdisciplinary European Guidelines on metabolic and bariatric surgery. Obes Surg 2014; 24: 42–55
Probleme sociale
• Pe lângă gradientul social al prevalenței obezității, inegalitățile sociale reprezintă bariere puternice pentru
furnizarea de îngrijiri medicale de înaltă calitate pacienților care suferă de obezitate.
• Persoanele cu obezitate sunt supuse unui nivel ridicat de stigmatizare care duce la discriminare.
• Reducerea stigmatizării în rândul persoanelor care suferă de obezitate și promovarea accesului la opțiuni de viață
mai sănătoase, fără vina, sunt cruciale în gestionarea greutății.
• Asistența primară accesibilă financiar și fizic, pentru furnizarea de intervenții preventive, pentru depistarea precoce
și tratamentul bolilor netransmisibile este obligatorie.
• Societatea trebuie să dezvolte strategii pe tot parcursul vieții pentru a promova un stil de viață sănătos, care ar
putea include predarea cunoștințelor nutriționale și a activității fizice începând de la o vârstă fragedă.
• Strategii propuse:
➢ ajustarea prețurilor pentru alimente sănătoase și hidratare;
➢ promovarea etichetării alimentelor;
➢ restricționarea reclamelor pentru alimente și băuturi nesănătoase;
➢ interzicerea alimentelor nesănătoase în școli ;
➢ asigurarea accesului gratuit pentru activități fizice, într-un mediu sigur trebuie să devină priorități.
• Recunoscând importanța prevenirii în abordarea epidemiei de obezitate, pacienții
adulți obezi care suferă de această boală și aplicarea abordărilor eficiente
disponibile în prezent merită o atenție egală.
• Managementul obezității este de natură multidisciplinară și necesită o cooperare
fină între profesioniști cu expertiză complementară.
• Oferirea unui tratament cuprinzător celor care sunt obezi reprezintă o provocare
majoră pentru sistemele de sănătate. Prin urmare, EASO solicită statelor membre și
COMs să contribuie la promovarea coordonării managementului obezității și
cercetării în Europa în beneficiul cetățenilor, societății și industriei.