Sunteți pe pagina 1din 10

1

PLAN

1. Diabetul zaharat (DZ) - prezentare


2. Clasificarea diabetului:
3. Kinetoterapia - Obiective:
4. Mijloace
5. Sportul
6. Sfaturi
7. Beneficii

2
Diabetul zaharat (DZ) - prezentare

Reprezintă o boală de metabolism cu evoluție cronică, transmisă genetic sau


câștigată în cursul vieții, caracterizată prin perturbarea metabolismului glucidic
(hiperglicemie şi glicozurie), însoțită sau urmată de perturbarea celorlalte linii
metabolice ale organismului. Manifestări clinice: simptome cardinale (polidipsia,
poliuria, polifagia); infecții cutanate rebele la tratament; prurit genital; polinevrite;
angiopatie, tulburări de vedere; astenie, anxietate, depresii, impotență, frigiditate;
toate simptomele în prezența hiperglicemiei şi a glicozuriei. Tratament: dietă
alimentară; insulinoterapie; psihoterapie; balneoclimateric: ape minerale alcaline,
sulfuroase, sulfurate, calcice. (5)
Diabetul este o boala metabolica, cu evolutie lunga, manifestata prin
cresterea glicemiei (normal 0,8 - 1 g 0/00), aparitia zaharurilor in urina; clinic
bolnavul prezinta polidipsie (dorinta mare de lichide), polifagie (foame exagerata)
si poliurie (cantitati mari de urina emise).

Clasificarea diabetului:
OMS recunoaște trei forme principale de diabet zaharat : tipul 1, tipul 2 și
gestațional (de sarcină). Cele mai frecvente forme sunt diabetul zaharat tip 1 și
diabetul zaharat tip 2. Termenul diabet zaharat tip 1 a înlocuit mai mulți termeni
vechi cum ar fi diabet juvenil și diabet insulino-dependent. La fel, termenul diabet
zaharat tip 2 a înlocuit denumiri vechi, printre care și diabet insulino-independent
(non insulino-dependent)
Tip 1: caracterizata prin distrugerea celulelor producatoare de insulina din
pancreas, conducand la lipsa totala de insulina, ea aparand mai ales la copii si tineri
dar poate aparea si la adult.
Tip 2: caracterizat prin prezenta unei cantitati insuficiente de insulina sau o
anomalie a utilizarii insulinei de catre organism. In ambele cazuri, glicemia creste.

3
Diabeticul prezinta frecvent diverse supuratii (ex: abcese, furuncule, infectii
urinare, infectii ale unor plagi) si paradontoza, scadere in greutate, vedere incetosata,
uscaciunea mucoasei bucale. Aceste simptome sunt datorate nivelului ridicat al
glicemiei.
Persoanele cu risc de a dezvolta diabet zaharat tip 2, cu varsta de peste 45 de
ani, trebuie sa-si determine glicemia la intervale de cel mult 3 ani. Din categoria
acestor persoane mentionam: descendentii (copiii) pacientii cu diabet zaharat tip 2,
pacientii cu hipertensiune, cei cu dislipidemii, femeile cu diabet gestational sau cele
care au nascut copii care cantaresc peste 4 kg, obezii.

Kinetoterapia - Obiective:

1. Ameliorarea controlului glicemic;

2. Controlul obezității;

3. Controlul hipertensiunii arteriale;

4. Prevenirea bolii cardiovasculare;

5. Testarea la efort a diabeticului dacă: vechimea diabetului e mai mare de 10


ani, vârsta pacientului este peste 30 de ani, apar semnele afectării cardiovasculare
(testul se efectuează la covor rulant, bicicleta ergometrică, dinamometru. Se
efectuează cu intensitate submaximală dar nu mai mult de 60% din frecvența
cardiacă maximă teoretică). (2)

Contraindicații ale exercițiului fizic: când glicemia este sub 80 mg% sau
peste 300 mg%; în prezența cetoacetozei; imediat după administrarea insulinei; în
perioada de vârf a activității insulinice; seara târziu.

Indicații: controlul glicemiei înaintea programului de kinetoterapie, fişarea


subiectului, verificarea glicemiei de 4 ori/zi când: creşte intensitatea şi durata
exercițiului. În primele 2 săptămâni de kinetoterapie: şedința se desfăşoară sub
supraveghere, aport de lichide înainte şi după exercițiu, mică gustare sau glucagon

4
la îndemână, încălțăminte protectoare, creşterea consumului de carbohidrați,
scăderea dozei de insulină. (3)

Mijloace: gimnastica de înviorare pe grupe musculare mari, pe loc sau din


deplasare, cu obiecte portative; pedalat uşor, înot, mers, alergare, sărituri, cățărare,
târâre; exerciții pentru membrele superioare: - dinamometru, pedalat, scripetoterapia
uşoară cu ritm rapid; exerciții de creştere a forței musculare pentru membrele
inferioare; exerciții de abdomen izometrice şi izotonice; masajul, automasajul
general sau parțial; exerciții de respirație cu accent pe expirație, exerciții la
spirometru; activități fizice cu caracter ocupațional şi recreativ; sport cu limitarea
intensității şi duratei efortului.

Sportul este o parte esentiala a tratamentului diabetului zaharat.


Diabeticii, la fel ca si oamenii nediabetici, sunt mai sanatosi atunci cand fac
sport, indiferent daca acestea sunt sporturile de echipa sau individuale. Aceasta
ocupatie poate fi o modalitate foarte buna pentru diabetici de a ramane sanatosi si de
a se bucura de viata. Tipul, nivelul si durata activitatii fizice depind de fiecare
pacient in parte, de aceea planul il hotaraste echipa formata din medicul diabetolog
si personalul medical care se va ocupa de pacient in sala de sport.
Muschii, cand lucreaza, folosesc glucoza. Cu cat efortul depus este mai mare,
cu atat cantitatea de glucoza consumata creste. Acest lucru explica un fapt clar -
glicemia scade in timpul efortului, insa, trebuie multa atentie la planul pe care il
facem in acest gen de tratament. (1)
Efortul trebuie dozat in asa fel incat sa se consume zaharul in exces. Acesta
trebuie facut cu moderatie pentru a evita complicatiile
( hipoglicemiile sau hiperglicemiile). Programul va cuprinde exercitii cu elemente
de forta si viteza, dar de scurta durata, intercaland exercitii de respiratie care ajuta
arderile.
Exerciţiile de forţă
Cele mai recente studii au descoperit că exerciţiile de forţă au un rol important
în menţinerea controlului diabetului zaharat. În plus, exerciţiile de forţă ajută la

5
construirea masei musculare şi la pierderea ţesutului adipos din organism. S-a
constatat că persoanele care fac exerciţii de forţă au un nivel mai înalt de încredere
şi depresia este mai puţin întâlnită în cazul lor.
Acest tip de activitate fizică, exercitat de 2-3 ori pe săptămână, ajută la
consolidarea oaselor şi muşchilor. Când sunt solicitaţi, muşchii ard calorii chiar şi
după încetarea exerciţiilor fizice, în starea de repaus. Printre exerciţiile de forţă pe
care le puteţi face sunt:
- antrenamentele la sală cu greutăţi, benzi elastice sau tuburi din materiale
plastic
- ridicarea de greutăţi la domiciliu;
- gimnastică ritmică. (7)

Exerciţiile pentru mărirea flexibilităţii


Exerciţiile pentru creşterea flexibilităţii sau stretchingul ajută la menţinerea
flexibilităţii articulaţiilor şi scad probabilitatea apariţiei unui prejudiciu în timpul
altor activităţi fizice. Stretchingul uşor, exercitat 5-10 minute, ajută organismul să
se încălzească şi-l pregăteşte pentru exerciţii aerobice, cum ar fi mersul pe jos sau
înotul. Flexibilitatea dumneavoastră se poate îmbunătăţi prin:
- alegerea de cursuri de aerobic sau fitness care includ şi stretching;
- -exerciţii specifice de stretching pe care le puteţi face înainte de orice altă
activitate fizică;
- exerciţii de yoga sau pilates. (3)

Aerobic
Orice tip de activitate care crește rata bătăilor inimii şi o menţine ridicată o
perioadă îndelungată de timp va îmbunătăţi condiţia dumneavostră fizică. Exerciţiile
aerobice ajută la scăderea riscului declanşării diabetului de tip 2 şi contribuie la o
mai bună gestionare a nivelului de zahăr din sânge.
Pe lângă beneficiile pe care le poate oferi sănătăţii, exerciţiile fizice sunt
plăcute şi îmbunătăţesc starea de spirit. Este dificil să vă simţiţi stresaţi atunci când
6
faceţi plimbări în ritm alert sau când înotaţi într-o piscină. În plus, exerciţiile
aerobice contribuie şi la consolidarea masei musculare.
Pentru persoanele care nu sunt de obicei active, sunt suficiente pentru început
5-10 minute pe zi de aerobic, urmând ca durata şedinţelor să crească cu câteva
minute în fiecare săptămână, până la 30 de minute pe zi, timp de 5 zile pe săptămână.
Iată câteva exemple de activităţi aerobice:
- mers pe jos în ritm vioi;
- dans aerobic;
- înot;
- patinaj pe gheaţă sau pe role;
- tenis;
- ciclism;
- utilizarea bicicletei sau banzi staţionare;
- fitness de tip aerobic. (5)

Sfaturi
Pacientii care primesc insulina trebuie sa urmareasca sfaturi ca:
- se vor determina glicemiile inainte si dupa efort. Pot aparea hipoglicemii si la
distanta dupa efort;
- se va evita injectarea insulinei in membrul supus efortului;
- se poate scadea cu 2 - 4 unitati doza de insulina de dinaintea efortului.
Daca glicemia inainte de efort este sub 100 mg/dl se vor consuma 15 - 30
grame hidrati de carbon inainte de efort, iar daca efortul se prelungeste se repeta
aportul de hidrati de carbon la fiecare 30 de minute. (4)

Iata cateva din sporturile permise:


- colective: volei, handbal, baschet, fotbal;
- individuale: tenis, ciclism, gimnastica, schi, inot, jogging, echitatie, patinaj.

7
Sunt si sporturi nepermise cum ar fi: alpinism, sarituri de la trambulina, scuba
diving, parasutism.
Pacientii cu neuropatie diabetica periferica trebuie sa evite alergatul,
joggingul sau orice sport ce solicita mai mult membrele inferioare. La acestia se
prefera inotul.
Timpul de miscare trebuie sa fie de 30 de minute de minimum 3 ori pe
saptamana. Trebuie sa cunoasteti foarte bine care sunt semnele hipoglicemiei pentru
a va putea apara: ameteala, tremuraturi, transpiratii reci, vedere dubla, stare de
agitatie Efortul trebuie facut la 1 - 2 ore dupa masa.
Nu se va face efort in timpul varfului de secretie al insulinei. Dimineata este
momentul ideal. Persoanele cu diabet tip 1 ar trebui sa evite efortul efectuat seara.
Dupa eforturi prelungite sau intense veti avea nevoie de un aport mai mare
de carbohidrati in urmatoarele 24 de ore, pentru a reumple depozitele de glicogen.

Beneficii
Principalele efecte benefice ale exercitiilor fizice la pacientii cu diabet zaharat
sunt:
- imbunatatirea controlului glicemic;
- cresterea sensibilitatii la insulina, cu scaderea necesarului insulinic la
pacientii insulinodependenti;
- imbunatatirea profilului lipoproteinelor plasmatice;
- scaderea in greutate prin reducerea masei adipoase;
- prezervarea masei lipsite de grasimi a corpului;
Asadar, iata un alt exemplu in care constatati ca sportul ajuta organismul. (6)

Kinetoterapia consta in exercitiu fizic adaptat. Prescrierea exercitiului fizic


se face individualizat in functie de: virsta, comorbiditate, complicatii, dupa o
evaluare anterioara globala clinica, paraclinica si a stilului de viata si dupa
negocierea metodelor cu pacientul. Beneficiile exercitiului fizic in diabetul
zaharat tip 2 sunt:

8
- Reducerea obezitatii abdominale.

- Cresterea glucozei la nivelul muschiului scheletic.

- Cresterea sensibilitatii la Insulina: reduce hiperinsulinemia, amelioreaza controlul


glicemic.

- Preventia diabetului zaharat la persoanele din grupurile de risc.

- Reducerea tensiunii arteriale.

- Ameliorarea spectrului lipidic.

- Ameliorarea fibrinolizei.

- Ameliorarea performantei cardiace.

- Cresterea pragului pentru aritmiile cardiace.

- Scaderea ponderala.

- Cresterea tonusului psihic.

- Creste rezistenta si flexibilitatea.

- Imbunatateste performanta cardiaca.

- Asigura starea de bine si amelioreaza calitatea vietii. (1)

9
Bibliografie
1. Baciu, Clement (1974) - Programe de gimnastică medicală. Editura Stadion.
Bucureşti.
2. Baciu, Clement (1981) – Kinetoterapie pre şi postoperatorie. Editura Sport –
Turism. Bucureşti.
3. Fodor, O.; Marin, Pl,; Dumitraşcu, D. (1978) – Recuperarea bolnavilor digestivi.
Editura Dacia. Cluj-Napoca.
4. Mincu, I. (1977) – Ghidul terapeutic al obezităŃii. Editura Sport – Turism.
Bucureşti.
5. Sbenghe,Tudor (1986) – Recuperarea medicală la domiciliul
bolnavului.Ed.Medicala Bucureşti.
6. Teleki, N. (1975) – Cura balneoclimaterică în România. Editura Sport - Turism
Bucureşti
7. Vogler, P. (1975) – Kinésithérapie fonctionnelle. Gaston Dion. Paris.

10