Tratamentul de Recuperare BFT Al Rahitismulu

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE I CERCETRII TIINIFICE
COALA POSTLICEAL SANITAR

CENTRUL DE STUDII EUROPENE BUCURETI
PROIECT DE ABSOLVIRE
DOMENIUL: SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC
CALIFICAREA PROFESIONAL: ASISTENT MEDICAL DE BFKT I
RECUPERARE
COORDONATOR:
Prof. TNASE-RADU NICUOR
ABSOLVENT:
.........................................................
BUCURETI
2016
MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE I CERCETRII TIINIFICE

COALA POSTLICEAL SANITAR
CENTRUL DE STUDII EUROPENE BUCURETI
TEM PROIECT
.............................................................................
CUPRINS
Argument
CAP. I Notiuni de anatomie si fiziologie
CAP. II Rahitismul
CAP. III Tratamentul recuperator BFKT in rahitism
CAP. IV Studii de caz
CAP. V Concluzii
Bibliografie
Anexe
MOTIVAIA ROIECTULUI.........................................................................................3
CAPITOLUL I - Noiuni generale de anatomie-fiziologiebiomecanic........................4

a) Noiuni de anatomie4
b) Noiuni despre biomecanica articulaiei..7
c) Bilan articular i muscular...14
CAPITOLUL II - Noiuni generale despre boal..........................................................16

a) Noiuni despre boal .........................................................................................16
b) Noiuni despre tratamentul bolii........................................................................27
CAPITOLUL III - Noiuni despre tratamentul de recuperare al

bolii........................31
CAPITOLUL IV Studii de
caz......................................................................................36
Studiul de caz
1..................................................................................................................36
Studiul de caz
2..................................................................................................................40
Studiul de caz
3..................................................................................................................45
CAPITOLUL V.................................................................................................................50
a) Rezultate i concluzii pe marginea cazurilor
studiate...................................................50
b) Observaiile personale n cursul aplicrii procedurii i indicaii
suplimentare.............50
CAPITOLUL VI Concluzii
generale...............................................................................51
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................5
2
Capitolul I
Anatomie si fiziologie
Anatomie si fiziologie ale sugarului
Sistemul osos
In luna a 5-a intrauterina incepe osificarea la nivelul claviculelor, oaselor
craniene, vertebrelor, oaselor lungi. La nastere toate diafizele sunt osificate iar la nivelul
epifizelor femurului si tibiei, astragalusului, cuboidului si calcaneului exista nuclei de
osificare.
Oasele sugarului sunt putin rezistente la traumatisme, deoarece exista un decalaj
important intre aportul de calciu si osificare. Oasele sunt mai elastice, mai flexibile cu
fragilitate mai mare la presiune, de aceea la sugar si copilul mic, ca urmare a unui
traumatism se produc fracturi in "lemn verde", osul fracturat nu este complet detasat.
La nastere coloana vertebrala este aproape rectilinie, la 3 luni, apare lordoza
cervicala, cand sugarul isi ridica capul. La 6 luni, cand sta in sezut apare cifoza dorsala,
iar la 9-12 luni, cand se ridica in picioare si incepe sa mearga apare lordoza lombara.
Desi la nastere toracele este conic, ulterior el incepe sa se turteasca anteroposterior, coastele se inclina in jos, dupa 6 luni.
Din primele luni de viata la sugar, gambele par a fi recurbate, dar acest lucru este
fals deoarece se datoreste dezvoltarii mai accentuate a partilor moi, nu are semnificatie
patologica.
Aparatul ligamentar si tonusul muscular sunt slab dezvoltate, ceea ce confera o
laxitate si mobilitate crescuta articulatiilor.
ROLUL OASELOR IN ORGANISM

moi.
Determina forma corpului iar impreuna cu articulatiile asigura suportul partilor
Participa la formarea cavitatilor de protectie ale unor organe (cutia craniana, cutia
toracica, bazinul).
Sunt organe ale miscarii pentru ca participa la formarea articulatiilor si servesc ca
puncte de insertie pentru muschi.
Depozit de substante fosfocalcice, pe care organismul le poate mobiliza la nevoie
(sarcina).
Anatomia aparatului locomotor si implicit a miscarilor pune in ac\iune trei
sisteme
principale:
oasele, elementele scheletului,
unite intre ele prin articula\ii,
mobilizate de muschi.
Definirea miscarilor nu este un lucru simplu, deoarece acestea se pot face intr-o
infinitate de direc\ii si implica de cele mai multe ori mai multe articulatii.
Din acest motiv s-a impus folosirea unor conventii:
1.Miscarile sunt descrise plecand dintr-o pozitie de echilibru, numita POZITIE
ANATOMICA, in care corpul este in ortostatism cu membrele inferioare lipite,
paralele
si membrele superioare de-a lungul corpului, palmele privind in afara
2. Studiul se axeaza asupra componentelor fiecarei articulatii.
3. Pentru fiecare articulatie miscarile sunt observate in trei plane de referinta.
Planele anatomice sunt suprafetele ce sectioneaza/intersecteaza imaginar corpul

omenesc sub
o anumita incidenta. Miscarile au loc in aceste plane in jurul unui ax
perpendicular pe planul
respectiv.
II. TRUNCHIUL
Reprezinta partea centrala a corpului, respectiv segmentul corpului situat sub gat
pe
care se prind radacinile membrelor. Este format din trei segmente: toracele,
abdomenul si
pelvisul. Fiecare din acestea include intre pereti cate o cavitate cu un continut
visceral
deosebit de important.
In cadrul lucrarii prezente vom studia numai aspectul sau locomotor fara a aborda
viscerele.
nEl are un rol dublu, datorita scheletului sau si in principal datorita coloanei
vertebrale:
wpe de o parte poate efectua miscari curbe, comparabile cu ale unui sarpe ( spre
deosebire de miscarile angulare ale membrelor ) datorita mobilitatii coloanei
vertebrale care
insumeaza 26 nivele de articulatii.
wpe de alta parte coloana vertebrala contine un ax nervos: maduva spinarii si
radacinile nervilor spinali.

nTrunchiul trebuie sa fie capabil sa alinieze segmentele vertebrale si sa le
stabilizeze
atat in timpul stationarii verticale simple cat mai ales in cazul ingreunarilor.
nAcest rol dublu este asigurat de muschi in cea mai mare parte
poliarticulari;acestia
pot fi profunzi, formati din fascicole mici dar numeroase sau superficiali.
nIncludem in acest capitol despre trunchi si studiul bazinului, acesta fiind
indisolubil
legat de miscarile coloanei vertebrale.
Piciorul uman, adaptat la statiunea bipeda, are o dubla functie : primeste greutatea
corpului si permite derularea dinamica a pasului in timpul mersului. Aceasta
presupune in
acelasi timp rezistenta si suplete. Piciorul cuprinde 26 de oase, de talie si structuri
diferite, 31
de articulatii si 20 de muschi proprii.
In acelasi timp piciorul este in general deformat, prins intre fortele mecanice ale
corpului si cele ale incaltamintei, de multe ori departe de a fi ideala. Acest capitol
va asocia studiul piciorului cu cel al gleznei deoarece muschii care
mobilizeaza glezna au toti o actiune de rezistenta asupra piciorului.
DISPOZITIVUL OSOS AL PICIORULUI

Un picior vazut de sus prezinta trei regiuni (dinspre anterior spre posterior).
Anterior : un aliniament osos format din coloane orizontale numerotate de la
interior
spre exterior 1, 2, 3, 4, 5. Fiecare coloana contine un metatarsian prelungit prin
falange.
Posterior : 2 oase voluminoase suprapuse pe verticala : astragalul si calcaneul ce
formeaza tarsul posterior.
Intre cele 2 zone se gaseste o zona intermediara ce reprezinta o zona de jonctiune
si
torsiune intre cele 2 precedente, permitand adaptarea la sol. Este formata din 5
oase mici
formand tarsul anterior : scafoid, cuboid, 3 cuneiforme.
MISCARILE GLOBALE ALE PICIORULUI

Miscarile ilustrate sunt cele care se produc global la nivelul piciorului; aceleasi
miscari se pot produce intr-o maniera locala la nivelul diferitelor regiuni ale
piciorului.
Vedere de profil ( plan sagital )
Asa cum s-a aratat la inceputul lucrarii, o miscare ce aproprie dosul piciorului de
gamba se numeste flexie dorsala (flexia propriu zisa ).
Amplitudinea flexiei dorsale este cu atat mai mare cu cat genunchiul este in flexie
si se
limiteaza cand genunchiul este in extensie datorita tensiunii muschilor gemeni
gambieri.
O miscare ce apropie planta de gamba se numeste flexie plantara ( extensie ).
Vedere din fata ( plan frontal ).
O miscare ce orienteaza planta spre interior, ridicand marginea mediala a
piciorului se
numeste supinatie; miscarea opusa care ridica marginea laterala a piciorului se
numeste
pronatie.
O miscare ce duce partea anterioara a piciorului spre exterior este o abductie. O
miscare ce duce partea anterioara a piciorului spre interior este o adductie.
Aceste miscari pot fi amplificate sau chiar confundate cu rotatiile coapsei ( daca
genunchiul este extins )sau ale gambei ( atunci exista si deplasari ale tuberozitatii
anterioare
tibiale ).
In practica exista o asociere automata a celor trei tipuri de miscari. Abductia,
pronatia,flexia dorsala se asociaza in miscarea de eversiune. Adductia, supinatia si
flexia
plantara se asociaza in miscarea de inversiune. Aceasta se datoreaza formelor
suprafetelor
osoase si orientarii axelor miscarii, miscarile din cadrul fiecarei grupe efectuanduse simultan
BOLTA PLANTARA
Piciorul uman este adaptat bipediei indeplinind 2 functii:
- sustinere a corpului (statiune);
-miscare a corpului (locomotie).

Aceasta adaptare se realizeaza printr-o bolta plantara caracteristica sustinuta de 3
arcuri sprijinite la randul lor de trei stalpi. Astfel ea reprezinta o formatiune
flexibila ce joaca
rolul de amortizor al presiunilorsi care isi adapteaza forma dupa sol.
In statiune bipeda piciorul prezinta 3 puncte de sprijin:
- posterior: tuberozitatea calcaneului, structura osoasa masiva conceputa pentru
areceptiona
maximum de greutate;
- anteromedial: capul metatarsianului1 ce primeste aproape toata greutatea
restanta;
- anterolateral: capul metatarsianului 5 ce suporta o mica parte din greutatea
corpului.
Stalpii sunt uniti prin 2 arcuri longitudinale si unul transversal mentinute prin
sustinatori
ligamentari si musculari.
Arcul medial este format de: calcaneu, astragal, navicular, primul cuneiform si
metatarsian. Este sustinut prin :
hligamente:
- ligamentul astragalo-calcanean;
- ligamentul glenoidian;
- ligamentul scafo-cuneean;
- ligamentul cuneo-metatarsian inferior.
hmuschi:
- adductor alhalucelui;
- tibial posterior;
- peronier lung;
- flexor propriu al halucelui. Acest muschi indeplineste la randul sau un triplu
rol:
- sustine arcul ca o coarda (1);
- sustine calcaneul prin reflexia sa pe sustenaculum tali (2);
-mentine astragalul (3).
Arcul lateral este mai putin inalt decat cel medial; este vizibil pe scheletul
piciorului, pe
viu fiind mascat de partile moi. In componenta sa intra calcaneul, cuboidul si
metatarsianul 5.
Este sustinut prin :
hligamente:
- 2 ligamente calcaneo-cuboidiene;
hmuschi:
- scurt peronier;
- lung peronier. Acest muschi indeplineste un dublu rol:
- sustine calcaneul prin reflexia sa pe sub tuberculul peronierilor;
- sustine cuboidul.
Arcul anterior (transversal) este vizibil la jumatatea lungimii metatarsienelor
(reprezentat prin bride transversare). La nivelul regiunii mijlocii apiciorului arcul
este mai
inalt medial (scafoid) decat lateral (cuboid). Este sustinut prin:
h muschi:
- fascicolul transvers al abductorului halucelui;
- cuplul peronier lung si tibial posterior;
- interososi.
CAPITOLUL II
RAHITISMUL
Dupa mai bine de 30 de ani de la prima descriere a bolii, problema rahitismului
este departe de a fi epuizata. Descoperirea vitaminei D a dus la desfiintarea rahitismului
carential in regiunile civilizate ale globului. Este posibil ca cele mai multe cazuri
semnalate astazi in aceste regiuni sa fie forme mai mult sau mai putin vitamino rezistente,
desi nu se cunoaste exact natura acestei rezistente vitaminice (nu se cunosc raporturile
intime dintre echilibrul metabolic al organismului si vitamina D2).
Problema ramasa cea mai dezbatuta in interpretarea rahitismului se refera la
tulburarile metabolice. De interpretarea acestora depinde direct orientarea profilacticocurativa. Cum in aprecierea metodelor si stabilirea dozelor, vitamino rezistenta si
vitamino/ toxicitatea sunt notiuni contradictorii, cu consecinte strict individuale, este
aproape imposibila stabilirea unor scheme de profilaxie si terapie universal valabile.
Cea mai frecventa carenta vitaminica intalnita inca la copilul mic, dar mai ales la
sugar, este cea in vitamina D, ale carei manifestari se include intr-o entitate clinica bine
conturata, denumita rahitism carential sau nutritional, sau hipovitaminoza D.
Deficit de aport ale vitaminei D se rasfrange cu predominenta asupra
metabolismului fosfo-calcic, determinand in acelas timp si tulburari importante privind
cresterea si dezvoltarea tesutului osos.
Cauza bolii este hipovitaminoza D, corelata cu un aport inadecvat de calciu si
fosfor din alimentatie. In Romania, frecventa bolii continua sa fie crescuta, reprezentand
un factor de risc important in morbiditatea si mortalitatea sugarului. Boala este frecventa
in prima copilarie, mai ales intre 3-18 luni; se intalneste mai rar sub 3 luni (cu exceptia
prematurilor la care rahitismul este mai frecvent si mai sever) si dupa varsta de 3 ani,
Descris in urma cu 300 de ani, de catre Ambroise Pare, rahitismul a fost denumit
"norbus anglicus", tratamentul corect cu vitamina D a fost infiintat in urma cu 50 de ani.
DEFINITIA RAHITISMULUI
Rahitismul cuprinde un grup de boli ale metabolismului osos care are drept
"numitor comun" insuficienta mineralizarii tesutului osteoid la un organism in crestere.
VITAMINA D
Este o vitamina liposolubila legat, formata dintr-un grup de 10 compusi dintre care ne
intereseaza doua componente si anume:
1.Vitamina D2 ergostrol din plante, care se gaseste in cantitati mici, in unele
alimente de origine vegetala.
2. Vitamina D3, colecalciferol, sintetizeaza la nivelul dermului, prin iradierea cu
ultraviolete a precursorului, furnizat de alimente de origine animala.
ETIOLOGIE SI PATOGENIE
P. Rozer (1958) considera ca rahitismul se caracterizeaza prin absenta
mineralizarii zonei de crestere a osului, cu formarea de tesut osteoid si exuberant.
Cand tulburarea nu intereseaza numai osteogeneza encondrala, ci si cea periostala
si endostala se vorbeste de osteomalacie.
Continutul in Ca al alimentelor
acest factor are importanta majora in producerea rahitismului la prematurii
alimentati exclusiv la san (laptele de mama contine 35% Ca), in ultimile 3 luni ale
gestatiei, fatul fixeaza in mod normal 100mg Ca/kilo corp; daca nasterea s-a produs
inainte de termen, aportul de Ca din lapte nu asigur decat fixarea a 35-40 mg Ca/kilo
corp, ceea ce este cu totul insuficient. Totusi, forme grave de rahitism fac numai
prematurii cu 800-1200 gr la nastere.
Deficitul de absortie intestinala a Ca poate avea cauze variate:
pH-ul mediului intestinal (pH acid favorizeaza absortia).
prezenta in alimente a asa numitilor "hoti de Ca" acid fitic sau fitina, acid oxalic.
raportul de Ca/P in alimente este neadecvat (excesul de fosfor ingreuneaza
absortia).
administrarea unor medicamente: EDTA, cortizon (antagonist al vitaminei D, in
ceea ce priveste resorbtia).
Carenta in vitamina D: vitamina D favorizeaza resorbtia intestinala a Ca, prin
intermediul acidului citric.
Procese enzimatice celulare intestinale, mai putin cunoscute.
Urmarea actiunii unuia sau mai multora dintre acesti factori, aportul exogen a
calciului se reproduce si apare o hipocalcemie discreta. Calcemia fiind una dintre

constantele biologice care trebuie mentinute constant, intra in actiune cu mecanism
de contrareglare, exprimat prin asa numitul hiperparatiroidism secundar, in urma
caruia calciul deficitar este recuperat din oase.
Drept consecinta apare insa decalcifierea scheletului, hipofosfatemia.
Scaderea produsului Ca*P in ser sub 3000 (normal 4000) antreneaza demineralizari
importante ale zonei de crestere si osteomalacie. Cand raspunsul paratiroidian este
foarte intens se ajunge la fibroosteoclazie.
Modul de actiune al vitaminei D este complex, iar carenta in aceasta vitamina, care
constituie elementul patologic cel mai important al procedurii rahitismului, tulbura
mai multe din procesele implicate in dezvoltarea tesutului osos.
Vitamina D intervine in osificarea matricei organice a oaselor, actionand
antagonist cu parathormonul. Un rol deosebit il are in cresterea continutului in
citrat al lichidelor extracelulare (normal 3 - 4 mg%), aceste cifre scad la 1-2 mg%
in rahitism. La randul sau acidul citric are rol de a inactiva ionii de calciu,
formand saruri complexe in care mobilitatea calciului se pastreaza. In acest mod,
acidul citric face posibila miscarea calciului in tesuturi fara ca nivelul calciului sa
se modifice (calciul se resoarbe, se excreta si se depune in oase in conditiile unei
homeostazii calcice serice perfecte). Vitamina D are un rol metabolic important
asupra, ciclului Krebas, rol pe care il exercita o actiune metabolica generala,
influentand indirect procesele celulare oxiditive.
Vitamina D creste resorbtia tubulara a aminoacizilor, in hipovitaminoza D
(rahitismul carential) exista o importanta hiperaminoacidurie. Actiunea vitaminei
D referitoare la cresterea resorbtiei tubulare a fosforului, nu este bine cunoscuta.
Aportul alimentar (foarte redus la sugar: laptele de mama contine 4-8 U/l, iar
laptele de vaca 10-40 de unitati);
Transformarea paravitaminei D din piele in vitamina D3 prin iradiere
solara.
Carenta in vitamina D mai poate fi conditionata si de absorbtia intestinala defectuasa
(tulburari digestive cronice, ictere).
Nevoile zilnice variaza foarte mult in legatura cu sensibilitatea familiala si
individuala, infectii, dispersii, cresterea rapida calitatile dietecice (raportul
calciu/fosfor).
Desi descoperirea vitaminei D a schimbat fundamental, cunoasterea cadrului
nosologic, metabolic si profilactico-curativ al rahitismului, multe probleme au
ramas obscure ca de exemplu natura factorilor endogeni care conditioneaza starea
morbida numita vitaminorezistenta. In conceptia devenita clasica rahitismul este
din punct de vedere etiopatologic, o boala de carenta a activitatii vitaminei D fie
ca este vorba de
lipsa de aport exogen, fie ca este vorba de o vitaminorezistenta intrinseca. S-a dovedit insa ca in ultimii ani si alte substante aflate in
alimentele obisnuite sunt dotate cu o oarecare activitate anti si parahitica.
Aceste constatari aduc in discutie eventualitatea dependentei rahitismului
carential nu numai de lipsa vitaminei D, ci si de un dezechilibru intre aceasta
vitamina si alte substante.
Rahitismul carential continua sa fie considerat ca o boala a metabolismului

calciului si fosforului, a miscarilor acestor minerale. Esential in patogenia
acestei boli este raportul dintremetabolismul calcio-fosforic si metabolismul
celular.
Notiunile cistigate in ceea ce priveste legaturile vitaminei D cu ciclul Krebs si
acidul citric reprezinta, intr-un fel, prima faza a conceptiei metabolice celulare.
Are aspecte care incep sa se refere la metabolismul steroid si cu metabolismul
glicolitic si oxidativ (Nordia Antoner).In ultimii ani pe linga conceptia veche in
care rahitismul este consecinta directa a unui dezechilibru mineral calciu-fosforic, si-a
facut loc cea care considera ca rahitismul este, in esenta o boala celulara, dupa cum
vitaminorezistenta este rezultatul unui dismetabolism celular. In aceiasi ordine de idei
s-ar putea presupune ca disfunctiile unor organe (intestin, aparat renal), facute
responsabile de aparitia unor anumite forme de rahitism, sunt la randul lor simple
manifestari ale unei disfunctii metabolice celulare, cu mult mai ampla, mai
generalizata si mai complexa.
SURSE DE VITAMINA D
Provitamina D din tegumente
Nivelul vitaminei D sintetizate sub actiunea radiatiilor ultraviolete este
determinata de:
suprafata de tegument expusa
pigmentarea constitutionala
anotimp
modalitate de expunere
poluare atmosferica
2. Surse alimentare:
alimente de origine animala cu continut crescut de vitamina D:
unt; margarina; galbenus de ou
ficat de peste; ficat de vita;
lapte de vaca
lapte matern
formele de lapte pentru sugari imbogatite cu vitamina D
FACTORI FAVORIZANTI
Acestia sunt:
varsta; cresterea rapida; pigmentatia pielii
tulburarile de absortie intestinala
boli hepatice; boli renale cronice;

medicatia cortico steroida
dieta neadecvata;
lipsa de acces a razelor solare la nivelul pielii
clima; anotimpul; poluarea mediului
prematuritatea; copii cu epilepsie
Boala debuteaza dupa varsta de 3-6 luni pana la 2 ani, formele precoce sunt
semnalate la sugarii alimentati la san de mamele cu osteomalacie si la
prematuri, iar formele tardive dupa 2 ani.Cresterea rapida favorizeaza aparitia
rahitismului prin cresterea necesarului de vitamina.
Pigmentatia pielii explica susceptibilitatea crescuta a copiilor negrii, a caror
piele nu permite patrunderea adecvata a razelor ultraviolete. Boala hepatica este
responsabila atat de imobilitatea absortiei vitaminei D si calciului prin
insuficienta biliara, cat si de incapacitatea hidroxilarii colecalciferolului.
Medicatia corti-costeroida poate fi antagonica vitaminei D in transportul Ca dar
mecanismul este independent de vitamina D, dieta neadecvata ar avea un rol
favorizant decisiv. In conditiile continutului foarte redus in vitamina D al
laptelui, se impune diversificarea alimentatiei la cele mai mici 'varste
permise'.
Lipsa de acces a razelor solare (ultraviolete) la nivelul pielii duce la iradierea
insuficienta si lanetransformarea provitaminei D3. Boala este asociata de
conditiile de viata inadecvate de asemenea si de anotimpurile reci
care reprezinta un factor favorizant. Prematuritatea constituie un factor
favorizant deoarece acesti copii au un ritm de crestere accelerat si dispun de
depozite sarace de Ca si P in momentul nasterii. Copii cu epilepsie supusi unui
tratament indelungat cu Fenobarbital sau Fenitoin fac demineralizari osoase
rahitice, in ciuda unui aport adegvat de vitamina D.
SINDROMUL BIOLOGIC IN RAHITISM
Cercetarea lui permite stadializarea bolii in functie de 3 parametrii
biochimici urmariti si anume:
calcemia, fosfatemia; fosfatazele alcaline
Stadiul I caracterizat prin:
hipocalcemie (valoarea normala a Ca = 9-1 lmg%)
normofosfatemie (valoarea normala a fosforului - 4,5
6,5 mg%)
valori normale ale fosfatazelor alcaline (= 200 ui/%)
Stadiul II
normocalcemie
hipofosfatemie
fosfataze crescute alcaline

Stadiul III
hipocalcemie
hipofosfatemie
fosfataze alcaline crescute
In afara calcemiei, fosfatemiei si fosfatazelor alcaline a caror dozare este
suficienta pentru diagnosticul de rahitism, mai pot fi utile in cazul unor
probleme de diagnostic diferential:
dozarea parathormonului (determinat prin metoda radioi-muna) valori normale
4-8 mg/mm; valori crescute in rahitism demon-streaza hiperparatiroidismul
reactionai;
dozarea 25 - OH - colecalciferolului ambele componente sunt scazute
dozarea 24,25-dihidroxicolecalcuferonului in rahitism
Modificari urinare in rahitism:
hiperfosfaturie
hiperaminoacidurie
absenta Ca urinar
CLASIFICARE:
Din cele rezultate mai sus a reiesit existenta unor forme variate de rahitism,
precum si necesitatea clasificarilor. A reiesit insa de asemenea ca, patogeneza lor
este inca neelucidata, astfelincat clasificarea lui S. Nordio pe care o reproducem
mai jos va suferii probabil in anii ce vor urma numeroase remanieri si multe
dintre semnele de intrebare exprimate chiar de catre cel care a propus-o nu-si
vor mai gasi loc.
CLASIFICAREA GENERALA A RAHITISMULUI

Rahitismul comun:
forma carentiala
forma tipica
forma atipica
2. Rahitismul vitaminorezistent:
de
prevalare
a
compromiterii
a Ca, P, vitaminei D
de prevalare a alterarii functiei renale
absortiei
intestinale
alterari renale izolate

de prevalare a alterarii matricei organice a oaselor
de origine dismetabolic
3. Rahitismul prin dezechilibru a factorilor alimentari din dieta:
excesul de fosfati, polifosfati, citrati, oxalati
FORME CLINICE DE RAHITISM CARENTIAL
Forma comuna:
biologic este normocalcemica si hipofosfatemica
2. Forma grava, florida:
este hipocalcemica, hipofosfatemica si asociaza semne clinice severe si demineralizare
osoasa vizibila radiologie.
3. Rahitismul carential cu debut tardiv (dupa virsta de 3 ani): tabloul clinic are
elemente asemanatoare osteomalaciei adultului si anume:
dureri osoase si hipotonie musculara.
Biologic bolnavii au hipocalcemie, bine tolerata de altfel, fosfatemie mult
scazuta si fosfatazele alcaline cu valori crescute.
Dupa inchiderea cartilagilor de crestere leziunile intereseaza coastele, bazinul si
corpii vertebrali. Radiologie se evidentiaza:
radiotransparenta generalizata a bazinului
dublu contur al osului iliac.
RAHITISMUL COMUN.
Forma carentiala, vitamino-sensibil a rahitismului comun (rahitism prin hipo sau
avitaminoza D) se intilneste astazi din ce in ce mai rar, in majoritatea regiu-nilor
civilizate ale globului. Apare dupa varsta de 3-6 luni si se observa pina la varsta de 2
ani, la prematuri debuteaza mai precoce (2-3 luni) iar cazurile tardive (dupa 2 ani, in
a doua sau chiar in a treia copilarie), sunt foarte rare si pun problema unei
etiopatogenii mai complexe decat simpla avitaminoza D. Aparitia bolii este favorizata
de climatul temperat si umed, de anotimp, centre aglomerate (cu pulberi bogate in
atmosfera), lipsa de igiena alimentatie carentiala, dispepsiile si infectiile repetate,
neefercuarea riguroasa a profilaxiei cu vitamina D. Se asociaza sau este urmat
frecvent de tetanie.
ETIOLOGIE SI PATOGENIE
In ceea ce priveste ereditatea se vorbeste in afar
de factorii familiali esentiali din mediu si de o dependenta sau de
o conditionare constitutionala pe baze ereditare.
TABLOU CLINIC
Deformatiile scheletului (semne osoase) sunt cele mai pregnante semne:
la nivelul craniului cel mai precoce simptom este craniotabes (intaritura
circumscrisa a oaselor parietale sau occipitale dand senzatia de celuloid)
persistenta indelungata a deschideriifontanelei anterioare, intirzierea osificarii
suturilor, plagiocefalia, scafocefalia proeminenta exagerata a boselor frontale,
bombarea fruntii (frunte 'olimpiana'), prezenta unui sant sagital situat intre bosele
parietale proeminente.
toracele este deformat, cu nodozitati 'matanii' la jonctiune contro-costala si
prezenta unui sant submamar (Harisson) la nivelul insertiei diafragmului pe
peretele costal; baza largita
infundarea sterno-xifoidiana, proeminenta anterioara in forma de carena, survin
mai tardiv.
coloana vertebrala prezinta cifoza sau cifoscolioza mai mult sau mai putin
precoce si uneori marcata.
La membre indeosebi la cele superioare sunt vizibile proeminente situate
deasupra incheieturii pumnului, denumite bratari rahitice.
Membrele inferioare prezinta deformatii in paranteza sau in forma de X
denumite genu varum si genu valgum.
2. Semne musculo ligamentare constau din:
laxitatea ligamentara si hipotonie musculara, care determina intarzierea in
tinerea capului, a sederii, a mersului.
abdomenul este bombat si se lateste transversal, atunci cind copilul sta intins
pe spate (hipotonia muschilor abdominali).
3. Semne generale:
copilul rahitic prezinta o paloare a tegumentelor si mucoaselor greutatea lui este
subnormala dar poate fi normala sau poate depasi aceasta valoare (la cei supra
alimentati).
Hipertrofia ganglionilor limfatici, a vegetatilor adenoide, spleno megalia sunt
modificari care traduc raspunsul pe care il are boala asupra intregului organism.
Exista o rezistenta scazuta la infectii ceea ce explica frecventa si gravitatea
acestora la rahitici.
4.
Semne radiologice examenul radiologie arata modificari caracteristice:
tulburari ale procesului de osificare, cu deformari consecutive (forma de cupa,

cioc de vultur).
intirzieri in aparitia proceselor de osificare.
tulburari de calcifiere osoasa (zona de calcificare este neomogena, stearsa, in loc
de a fi opaca).
5. Semne biologice:
calciu saguin este normal, iar hipocalcemia apare in perioada de ameliorare sau
de vindecare.
fosforul sanguin este scazut (este cel mai important test biologic in faza activa
a bolii).
fosfataza alcalina serica este crescuta.
in rahitism exista o stre de acidoza cu scaderea rezervei alcaline.
hemograma arata anemie hipocroma.
DIAGNOSTIC POZITIV
Se bazeaza pe anamneza sugestiva pentru increta inadecvata de vitamina D si pe
tabloul clinic caracteristic, si este confirmat de valorile serice ale Ca, P si ale
fosfatazei alcaline precum si deexaminarea radiologica.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Se face cu craniotabesul idiopatic al nou nascutului. Craniotabesul mai poate
aparea in hidrocefalie si osteogeneza imperfecta. Largirea jonctiunii controcostale se observa in rinichi si in scorbut. In scorbut angulatia 'mataniilor'
sorbutice este mai ascutita decit in rahitism.
Diagnosticul diferential se va face cu rahitismele vitamino-rezistente si alte
tulburari metabolice cu leziuni osoase.
COMPLICATII
Sunt frecvent intilnite 'plamanul rahitic' favorizeaza infectiile (bronsita,
bronhopneumonia) si atelectazia pulmonara.
Alte complicatii sunt tulburarile gastroenterale cronice, anemia prin deficienta
de aport de fier.
EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
In forma comuna, dupa o evolutie de mai multe luni poate survenii vindecarea
spontana, catre virsta de 2-3 ani. In cazurile cu leziuni grave, chiar cu tratament
corect ramin sechele. Sunt posibile si recaderi, in evolutia bolii pot aparea anumite
accidente cum sunt:
spasmofilia
tetania
infectii care agraveaza si pun in pericol viata copilului.
Semnele osoase dispar dupa luni sau chiar 1-2 ani de la inceputul tratamentului.
RAHITISMUL PREMATURULUI
Apare la prematurii avansati (800-1200 gr la nastere), la care se inregistreaza

forme severe. Patogenic este vorba de un rahitism prin carenta calcica si nu un
rahitism prin avitaminoza D si se trateaza ca atare.
RAHITISMUL PREMATURULUI ALIMENTAT CU LAPTE DE VA
CA
Este un rahitism prin avitaminoza D si nu se deosebeste de rahitismul comun
decit prin simptome. Continutul bogat in fosfor al laptelui de vaca si dificultatile
de absortie calcica, caracteristiceprematurului solicita un aport sporit de
vitamina D si favorizeaza aparitia rahitismului, dar aceasta conditie nu este
indeplinita.
RAHITISMELE VITAMINOREZISTENTE
Majoritatea formelor de rahitism vitaminorezistente debuteaza in al doilea
an de viata sau si mai tardiv. Exista totusi unele forme de rahitism
vitaminorezistent care debuteaza din primele luni de viata 'pseudo rahitismul
comun'.
RAHITISMUL VITAMINOREZISTENT 'CLASIC' (tipul I si tipul al II lea
Royer)
Se asociaza prin gravitatea semnelor clinice si radiologice osoase, absenta hipotoniei musculare si a tetaniei.
Clinic:
se noteaza genu valgum, cocxa vara, cifoscolioza, bose frontale accentuate.
nas in sa, membre scurtate in raport cu trunchiul.
nanism, alterari dentare.
In unele cazuri se asociaza alopecie sau neurofibromatoza Recklinghausen.
In tipul I (Royer) manifestarile clinice sunt mai putin evidentiate, dar
vitaminorezistenta este mai accentuata.
In tipul al II lea realizeaza o forma clinica mai grava, cu astenie profunda si
imposibilitatea mersului, radiologie, leziunile se aseamana cu cele din rahitismul
carential comun, dar sunt maicomplexe. Demineralizarea Justametafizar este
mai intensa. Aspectul osteomalacic cu fracturi, pseudofracturi si deformari
diafizare grave este mai frecvent in tipul al II lea, vindecarea incomplecta
(nedefitiva) chiar daca se folosesc doze foarte mari de vitamina D.
HIPOFOSFATAZENIA
Nordio vorbeste de 3 forme, simptomele difera dupa forma clinica:
Forma precoce a sugarului debuteaza cu varsaturi, crize de cianoza convulsii
dureri osoase, iritabilitate, hipotonie musculara, incetarea cresterii. Deformarile
osoase sunt de 'tip rahitic', moartea survine in stadiu de insuficienta respiratorie
(manifestari pulmonare) sau de insuficienta renala. Radiologic se
noteaza decalcifierea
foarte
accentuata
atat
a
oaselor
de
origine cartilaginoasa cat si a celor membranoase. Metafiza e mult largita si

estompata catre diafiza. Diafiza este scurta, cu structura alterata. Oasele boltii
craniului sunt intens demineralizate in timp ce baza craniului e normala, se
semnaleaza fracturi si deformari ale osoaselor biologic: hipofosfatazenie si
fosoetanolaminuruie.
Formele mai putin grave se manifesta cu deformari osoase, aspect
radiologie 'rahitic' sau simpla rarefractie si distorsiune a trabecurilor metafizari,
craniu lacunar, demine-ralizare si uneori fracturi.
Formele fruste, inaparente se deceleaza numai prin determinari de laborator.
VITAMINA D
Terapia influenteaza rahitismul osos si numai tranzitoriu acidoza. Tratamentul
alcanilizant corecteaza acidoza, dar numai partial si tranzitoriu rahitismul,
aceasta vitamina D (in doze foarte mari) plus alcaline da rezultate ceva mai bune.
CISTINOZA
Debuteaza in primii 2 ani de viata si se manifesta clinic cu semne de rahitism
grav, hipofosfatemic si hipofosfaturic. Individualitatea bolii este conferita de:
simptome de alterare a starii generale (astenie, apatie, febra, paloare)
simptome digestive (varsaturi)
simptome urinare (poliurie conditionind polidipsie si in caz de aport hidric
inadecvat, dezhidratare acuta
tulburari metabolice (acidoza, hiperazotenie, hiperfosfatenie, hipopotasenie)
tulburari neurologice (tetanie hipocalcemica)
tulburari oculare (fotofobie produsa de depunerea a cristalelor de cistina in
cornee)
HORMONUL RENAL CALCIC
PRIN INSUFICIENTA RENALA CROMICA
Prezinta putin interes la virstele mici, cu exceptia formelor dezvoltate pe
tubolopatii congenitale.
Rahitismul florid se asociaza cu osteomalacie, hipotrofia diafizelor si
aspectul caracteristic in'fagure de miere' al metafizelor.
TRATAMENT
PROFILATIA ANTENATALA A RAHITISMULUI

Pentru ca transportul transplacentar al calciului si captarea lui de catre fat sa
se faca in conditii prielnice, este bine ca profilaxia hipovitaminozei D sa
inceapa in perioada prenatala,respectiv in ultimul trimestru de sarcina si
consta dintr-o alimentatie variata, bogata in legume si fructe proaspete
si plimbari in aer curat si expunere la soare.
In ultimele 3 luni de sarcina gravida va primi zilnic cite doua, trei picaturi de
vitamina D2 (2000-3 000UI) sau 2-3 doze de (400.000UI) pe cale orala, la
interval de 1 luna (foarte rar).Concomitent se dau 2-3 g de calciu /zi, 10 zile pe
luna.
PROFILAXIA POSTNATALA
Cuprinde toti sugari si este obligatorie la cei predispusi in mod deosebit la
rahitism;
prematurii, gemenii,
cei nascuti toamna si iarna
cei cu alimentatie artificiala sau mixta inainte de varsta de 3 luni.
Masurile de profilaxie a sugarilor privesc alimentatia, regimul de viata si
vitamino profilaxia.
In privinta alimentatiei, pentru sugarii nascuti la termen este indicata:
alaptarea cel putin in primele 3 luni;
in cazul alimentatiei mixte sau artificialele recomanda un preparat de lapte
acidulat (corecteaza conditiile rahitogene produse de digestia laptelui de
vaca prin acidul lactic)
diversificarea alimentatiei nu se face mai devreme de virsta de 4 luni, se
recomanda introducerea sucului de fructe sau de legume de la 2-3 luni.
se va evita excesul de fainoase si zaharuri
Regimul de viata: trebuie sa-i asigure sugarului:
conditii igienice de crestere si dezvoltare
masuri de calire a organismului (bai de aer si lumina, bai de soare, masaj si
exercitii fizice)
Folosirea acestor factori se face in mod gradat si continuu.
Vitaminoprofilaxia
Consta in administrarea de vitamina D2 sau D3 pe cale orala, zilnic, fara
intrerupere timp de 1-2 ani cite 400 Ui/zi. Administrarea incepe la prematurii de
la 3-7zile dupa nastere si 7-14 zile la nou nascutul la termen si se continua pina
la 1-2 ani. Dupa aceasta virsta, se va acministra vitamina D in scop
de profilaxie, numai in lunile ce contin litera 'R' (octombrie-aprilie), pina la
virsta de 7-8 ani.
Metode de profilaxie :
Cu doze stos (socul vitaminic), preconizeaza administrarea vitaminei D2 sau D3
pe cale intramusculara, in doze de 200.000 UI; in primele 2 saptamini dupa
nastere si repetate la 2;4;6;9;12luni. Acesta metoda de tratament va fi
recomandata numai in cazuri exceptionale.
in perioada profilaxiei se va administra si calciu in doze de 0,50 gr/an de virsta,
timp de 15 zile, pentru fiecare doza de vitamina D.

Tratamentul curativ
Este:
specific
nespecific
Tratamentul specific consta din administrarea zilnica a 5000 UI de vitamina
D3 pe cale orala timp de 4-5 saptamini. Concomitent se administreaza Ca 1,5-2
gr/zi.
Administrarea vitaminei D2 prin metoda dozelor stoss 400.000 U1
intervale de 45-60 de zile, 4-5 doze, este o metoda terapeutica la care se recurge
numai exceptional.
Dupa vindecarea rahitismului se va face in continuare profilaxia pina la
virsta de 7-8 ani. Se reia in perioada pubertala. Tratamentul cu vitamina D va fi
asociat cu Ca 0.50-1 gr/zi timp de 15 zile pe luna si cu vitaminele A si C.
Tratamentul cu vitamina D incorect, administrat, poate determina fenomene de
supradozaj (hipervitaminoza D) in aceste cazuri se produce o mobilizare a Ca
din oase si depozitarea lui in diverse organe (rinichi, aorta) urmata de accidente
de gravitate diferita, uneori chiar mortala. Manifestarile clinice mai importante
sunt urmatoarele:
anxietate, sete foarte vie
varsaturi prin hipertensiune intracraniana
constipatie, hipertensiune arteriala
cresterea ureei sanguine si a Ca
suprimarea tratamentului cu vitamina D determina o evolutie favorabila
Tratamentul nespecific consta din urmatoarele masuri:
asigurarea unor bune conditii de mediu extern
alimentatia optima a sugarului si copilului in functie de particularitatile virstei.
CAPITOLUL III
Masajul
Definitie:Masajul inseamna efectuarea unui ansamblu de manevre sistematice

manuale prin care se actioneaza asupra corpului uman si prin care se urmareste (si
se obtine, dupa caz) fie un efect terapeutic, profilactic, fie unul fiziologic (ex.
masajul de intretinere corporala ). Masajul este o metoda excelenta de purificare,
de detoxifiere, de prevenire a posibilelor imbolnaviri.
CAZUL CLINIC NR.I
Culegerea datelor: Nume: R

Perenume: T Sex: feminin Virsta: l an
Data nasterii: 25.01.2007
Data internarii: 27.04.2008 ora 9
Religia: reformat
Domiciliu: Medias, str. Feleac Nr.1/28
Greutatea la nastere : 2700 gr
Particularitatile situatiei familiale, sociale:
Situatia familiala
- buna
Situatia sociala
- corespunzatoare
Situtia materiala
- buna
Antecedente heredo colaterale:

ambii parinti neaga existenta anterioara a unor boli medicale, interventii
chirurgicale sau contagioase.
Antecedente personale:
fiziologice si patologice inexistente
Conditii de viata
bune
Factorii de risc legat de modul de viata:

semne
de
suferinta
fetala
nu
Motivele internarii:
copilul prezinta: - apetit scazut, greturi
au
stagnarea greutii
paloare
nu prezinta interes pentru joaca:
intarzierea aparitiei dentitiei (de lapte)
Diagnostic la internare: -
fost
Rahitism vitaminorezistent
Istoricul boli: boala a debutat de 2 -3 luni, timp in care parintii au observat
lipsa poftei de mancare starea de somnolenta, lipsa interesului pentru joaca.
Se interneaza in sectia de pediatrie pentru investigatii si tratament de specialitate.
Examen clinic general:
stare generala satisfacatoare
stare de nutritie distrofie de gr.I prin prematuritate
tegumente si mucoase palide
facies palid
tesut conjunctiv adipos slab reprezentat
sistem muscular slab reprezentat
sistem osteo-articular - fontanela anterioara 1,5/1 cm
-matanii costale
Aparat respirator:
torace deformat
sonoritate
Aparat cardiovascular:
zgomote cardiace
Aparat digestive:
abdomen de 'batracian'
pulmonara
buna
bine
batute
ficat normal, splenomegalie

-transit intestinal presen
Aparat uro-genital:
loji
renale
Examene paraclinice:
Ca-5mg%
libere
P -3mg%
-
Hemoglobina - l0g/dl
Leucocite
Hematii
Fe
- 6000mm3
- 4 milioane/mm3
- 50m cg/dl
EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA IN

FUNCTIE DE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE LA INTERNARE
Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

frecventa respiratiei 30 respiratii/min. (valori normale 25-50 respir. / min).
ritm regulat cu pauze egale intre respiratii.
zgomote respiratorii normale, fara sufluri patologice.
mucoasa respiratorie, este umeda, secretii reduse, transparente dense.
toracele prezinta modificari ale coastelor.
puls 110 pulsatii/min.v.n. (90 - 120 pulsatii/min.).
zgomote cerdiace ritmice, bine batute.
T.A. = 75/50 mm Hg.
ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii tenesiunea arteriala este mai mica
la copil si creste pe masura ce inainteaza in virsta.
2.
Nevoia de a bea si a minca
copilul nu se poate alimenta singur, greutatea = 7500 gr.

alimentatia trebuie sa se efectueze la eceleasi ore.
alimentele administrate se vor taia in bucati mici,
- alimentatia este copusa din: - sucuri de fructe, fructe proaspete, legume
fierte,
pireuri de fructe sau legume.
copilul va primi 3 mese principale pe zi si 2 gustari astfel:
dimineata la ora 7.
amiaza la ora 13.
2 gustari la orele 10 si 16.
seara la ora 19.
copilul prezinta o dentitie de lapte cu o intarziere a incisivilor laterali superiori
numarul dintilor este redus la 6 datorita rahitismului si rezulta o masticatie si
digestie dificitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor.
3. Nevoia de a elimina
loji renale libere nedureroase in limite fiziologice,
la un an copilul prezinta 15 - 20 mictiuni/zi.
urina prezinta o coloratie normala.
diureza= 1000ml/24h.
cantitatea de urina depinde de cantitatea de lichide ingerate.
tranzit prezent.
scaune frecvente modificate de culoare mai inchisa.

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
tesut muscular slab reprezentat.
echilibru nu este stabil, copilul mobilizindu-se cu ajutorul mamei.
nu prezinta handicapuri.
mersul fara sprijin incepe de la 11 luni.
face progrese in ceea ce priveste motricitatea si coordonarea miscarilor ajungind
la un an sa se poata apleca, sa se ridice.
manualitatea s-a dezvoltat mai mult, poate intoarce singur paginile unei carti.
5. Nevoia de a dormi si a se odihni
copilul prezinta somnolenta, plinge inainte sa adoarma, se trezeste la orice
zgomot.
in timpul cresterii copilul are nevoie de mai multe ore de somn, care se
diminueaza progresiv pina la virsta adulta cind se stabilizeaza.
6. Nevoia de a se imbraca dezbraca
-copilul necesita ajutor atit la imbracare cit si la dezbracare, din partea mamei
s-au a asistentei medicale.
vestimentatia este aleasa in functie de - anotimp, virsta, talie, sex, statura si
temperatura mediului.
7. Nevoia de a mentine temperatura in limite normale
copilul mic are termoreglarea fragila, datorita imaturitatii centrului reglator, de
aceea temperature corporala este usor influentata de cea a mediului ambient.
temperatura se masoara rectal si este = 37,4C.
8. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre
copilul prezinta dezhidratare datorita scaunelor frecvente si modificate,
manifestate prin:tegumente palide, uscate, buze uscate, sete transpiratii,
colici abdominale.
copilului i se va urmarii elasticitatea pielii prin reflexul Turgor.
elasticitatea tegumentelor la copilul sanatos este normala.
pielea din regiunea abdominala, apucata intre 2 degete realizeaza o cuta
denumita 'pliu cutanat'. In caz de dezhidratare rezulta un pliu cutanat persistent
cu aspect de cirpa moale.
la copil pielea este mai sensibila, mai putin rezistenta, la variatii de temperatura,
la microbi si infectii.
mucoasa cavitatii bucale este roz umeda, integra.
conductul auditiv extern este curat.
parul se va pieptana zilnic si se va spala pe cap de 2 ori pe saptamina.

unghile sunt taiate, ingrijite cu aspect roz.
trebuie sa prezinte o culoare normala a tegumentelor si mucoaselor si o ingrijire a
lor efectuate de ecatre mama.
sau asistenta medicala.
9. Nevoia de a evita pericolele
aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului.
copilul percepe sensul pericolului in functie de ritmul dezvoltarii sale
mintale, descopera putin cite putin autoprotectia contra pericolelor, pina la
virsta adulta.
asistenta medicala evita pericolele mentinind temperatura normala a corpului.
10. Nevoia de a comunica
copilul comunica la un an prin cuvinte putine cum sunt: - mama, tata,
papa, caca.
mai comunica de cele mai multe ori si prin expresia fetei:
prin plans.
11.
Nevoia de a actiona conform proprilor credinte si valori
copilul mic nu cunoaste sensul binelui si al raului, credinta spirituala, de
aceea aceasta nevoie nu se poate realiza.
12. Nevoia de a se realiza
aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului.
copilul realizeaza aceasta nevoie atunci cand se bucura de terminarea unui joc sau
de efectuarea unui castel din cuburi.
13. Nevoia de a se recrea
copilul se recreaza prin joaca prin diferite jocuri colorate si prin plimbarile in
aer liber.
14. Nevoia de a invata
aceasta nevoie este realizata in functie de limitele posibiltatii copilului.
-copilul invata diferite lucruri pe parcurs cum inainteaza in crestere.
invata sa rasfoiasca paginile unei carti.
NEVOI ALTERATE LA INTERNARE 27.04.-2008
Nevoia de a bea si a manca.
Nevoia de a elimina.
Nevoia de a mentne tegumentele curate si integre.
Nevioa de a se misca si a avea o buna postura.

Nevoia de a se recrea.
Nevoia de a se imbraca si dezbraca.
ANALIZA DATELOR
Dificultate de a se alimenta si hidrata legata de apetitul scazut si
de greata.
Deshidratare hidroelectrolitica datorita scaunelor diareice.
Alterarea elasticitatii tegumentelor datorita deshidratarii.
Dificultate de a se misca si de a avea o buna postura, legata de
echilibrul instabil al copilului.
Alterarea nevoi de a se recrea datorita lipsei interesului pentru joaca.
Alterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca datorita varstei
copilului.
OBIECTIVE
Copilul sa prezinte apetit crescut si o stare generala buna, fara greturi.
Copilul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si sa nu mai prezinte scaune
diareice.
Copilul sa prezinte tegumente elastice in termen de cateva zile.
Copilul sa aiba un tonus muscular si o forta musculara normala, pentru a
prezenta un echilibru stabil.
Copilul sa prezinte o stre de buna dispozitie in termen de cateva zile.
Copilul sa se poata imbraca si dezbraca cu ajutorul mamei intr-un termen cat
mai scurt.
INTERVENTII
Am efectuat examene paraclinice:
am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor, hemoglobina
leucocite, hematii, fier.
Analizaefectuata
Valori obtinute
Valori normale
Mod
recol
punctie
venoasa
din oric
fara
agulant5
nge
punctie
venoasa
dinorice
fara
agulant
sange
punctie
venoasa
dinorice
fara
agulant
sange
Ca
5 mg %
9-llmg%
3mg %
4,5 - 6,5 mg%
Fe
50 mcg/dl
40-100mcg/dl
Hemoglobina
10 gr/dl
ll-16gr/dl
punctie
venoasa
peEDTA
5ml san
Leucocite
6000 mm3
6000-17000mm3
Hematii
4mil./mm3
4,5mil/mm3
punctie
venoasa
peEDTA
5ml san
punctie
venoasa
peEDTA
5ml san
Am efectuat radiografia toracica care evidentiaza matanii costale

La internare am masurat:
T.A.
Temperatura
Respiratie si le-am notat grafic in foaia de temperatura de 2 ori pe zi
Am administrat un tratament cu antiemetice (emetiral) si un tratament cu
vitamine (vitamina D, Ca, Fe)
Am efectuat alimentatia la orele stabilite, formata dintr-un regim alimentar pentru
a combate scaunele frecvente si modificate.
Realimentarea se incepe cu dieta hidrica ce dureaza 6-12-24h
se administreaza apa fiarta si racita, ceai zaharat 5%, sau amestec de glucoza
5% sau ser fiziologic
Dieta de tranzitie dureaza 12-24h si consta dintr-o formata din:
morcov, orez, banane si mere

supa de morcov se administreaza pana ce apar scaunele legate de morcov
in cursul realimentarii lactate pe masura ce cantitatea de supa scade, creste
cantitatea de lapte si treptat se va introduce intreaga cantitate de lapte
La copii care refuza supa de morcov se va administra mucilagiu de orez.
Realimentarea dureaza 8-10 zile
Trecerea progresiva la o alimentatie normala dureaza 5-7 zile
Am ajutat copilul sa bea apa din cana
Am ajutat sa tina in mana un biscuite si sa foloseasca lingurita
Am calculate ratia alimentara in functie de varsta
Am protejat lenjeria copilului cu barbita
Am alimentat copilul corespunzator (cu rabdare in pozitie sezand,
alimentele fiind taiate in bucati mici)
Am efectuat igiena corporala - baia generala sau partiala, zilnic la
aceleasi ore de preferinta seara
Am asigurat temperature camerei corespunzatoare de 22-24C si temperature
apei de 37C.
Am pregatit imbracamintea corespunzatoare copilului.
Am asezat copilul cu regularitate pe olita, dupa alimentatie sau cand se
trezeste
Am apreciat dezvoltarea fizica a copilului masurand si notand greutatea si
inaltimea copilului
Am efectuat zilnic bilantul hidric, masurand ingestia si excretia Am corectat
dezechilibrul hidric prin hidratare per os si parenterala montand o perfuzie cu
Glucoza
Am administrat furazolidon per os la indicatia medicului pentru combaterea
scaunelor.
Am urmarit frecventa cantitatea continutul si mirosul scaunului si al urinei.
Am efectuat toaleta organelor genitale externe.
Am administrat copilului alimente bogate in vitamina D cum sunt:
unt, margarina
peste, galbenus de ou
ficat de pui
Am efectuat un masaj a tegumentelor copilului timp de 10 minute

Am asigurat confortul copilului schimband hainutele copilului si
lenjeria patului.
Am evitat administrarea alimentelor ce contin fainoase si zaharuri
Am planificat un program de exercitii in functie de capacitatea copilului.
Am efectuat copilului miscari de flexie si extensie la membrele
inferioare si superioare.
Am asigurat o pozitie fiziologica a copilului respectand regiunile
anatomice - decubit dorsal.
Am incercat sa corectam mersul copilului
Am asigurat conditiile de mediu:
camera curata, calduroasa,
lumina
temperatura
optima,
curatenie
Am apreciat gradul de nutritie al copilului prin:
tesut adipos, tegumente si mucoase
Am educat parintii sa mentina climatul familiei prin:
- afectivitate, protectie si calm. Am efectuat manevre de calire a
organismului: - prin factorii favorizanti utilizati: - apa, aer, soare.
Am organizat activitati recreative ce ii produc copilului placere. Am
supravegheat in permanenta copilul Am imbracat si dezbracat copilul dupa
efectuarea toaletei
EVALUARE
Copilul mai prezinta inca greturi si o stare generala alterata: Copilul nu mai prezinta o
stare de dezhidratare ca urmare a rehidratarii si scaunele devenind normale prin
tratamentul de electie prescris de medic Nevoia de a mentine tegumentele curate si
integre se mentine alterata. Pentru nevoia de a se misca si a avea o buna postura
starea copilului nu se modifica.
Copilul se poate recrea in limitele posibilitatii lui:
Nevoia de a se imbraca si dezbraca se mentine alterata, copilul fiind ajutat de
catre mama sau asistenta.
Nevoi alterate in perioada 27 - 04..2008


ANALIZA DATELOR
Dificultate de a se alimenta si hidrata legata de apetitul scazut si de greata.
Dificultate de a se misca si de a avea o buna postura, legata de echilibrul
instabil al copilului.
Alterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca datorita varstei copilului.
OBIECTIVE
Copilul sa prezinte tegumente elastice in termen de cateva zile. Copilul sa aiba
un tonus muscular si o forta musculara normala, pentru a prezenta un echilibru
stabil.
Copilul sa se poata imbraca si dezbraca cu ajutorul mamei intr-un termen cat mai
scurt.
INTERVENTII
am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor, hemoglobina leucocite,
hematii, fier.
Am masurat
P
T.A.
Temperatura
Respiratie si le-am notat grafhic in foaia de temperatura de 2 ori pe zi
vitamine (vitamina D, Ca, Fe) Am ajutat copilul sa bea apa din cana
Am ajutat sa tina in mana un biscuite si sa foloseasca lingurita Am calculate
ratia alimentara in functie de varsta
Am alimentat copilul corespunzator (cu rabdare in pozitie sezand, alimentele
fiind taiate in bucati mici) Am efectuat igiena corporala - baia generala sau
partiala, zilnic la aceleasi ore de preferinta seara.
Am asigurat temperature camerei corespunzatoare de 22-24C si
temperature apei de 37C.
Am pregatit imbracamintea corespunzatoare copilului.
trezeste.

inaltimea copilului.
Am efectuat zilnic bilantul hidric, masurand ingestia si excretia.
Am efectuat toaleta organelor genitale externe.
unt, margarina.
peste, galbenus de ou.
ficat de pui.
Am efectuat un masaj a tegumentelor copilului timp de 10 minute.
Am asigurat confortul copilului schimband hainutele copilului si lenjeria
patului.
Am evitat administrarea alimentelor ce contin fainoase si zaharuri.
Am planificat un program de exercitii in functie de capacitatea c opilului.
Am efectuat copilului miscari de flexie si extensie la membrele inferioare
si
superioare.
Am
asigurat
o
pozitie
fiziologica
regiunile anatomice decubit dorsal.
copilului
respectand
Am incercat sa corectam mersul copilului.

lumina
temperatura
optima,
curatenie .
Am apreciat gradul de
nutritie al copilului prin:
afectivitate, protectie si calm
Am efectuat manevre de calire a organismului:
prin factorii favorizanti utilizati:
apa, aer, soare.
Am supravegheat in permanenta copilul Am imbracat si dezbracat copilul dupa
efectuarea tualetei
EVALUARE
Copilul prezinta o stare de bine fara greturi si cu un apetit normal. Copilul

prezinta o elasticitate si un tesut muscular normal. Copilul isi poate mentine
echilibrul.
EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA IN FUNCTIE DE
CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE LA
EXTERNARE

frecventa respiratiei 30 respiratii/min. (valori normale 25 -50 respir. / min),
ritm regulat cu pauze egale intre respiratii,
zgomote respiratorii normale, fara sufluri patologice,
mucoasa respiratorie, este umeda, secretii reduse, transparente dense,
toracele prezinta modificari ale coastelor puls 110 pulsatii/min.v.n. (90 - 120
pulsatii/min.),
zgomote cardiace ritmice, bine batute,
T.A. = 75/50 mm Hg,
ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii, tensiunea arteriala este mai mica
2. Nevoia de a bea si a minca
alimentatia trebuie sa se efectueze la aceleasi ore,
alimentatia este copusa din: - sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte,
pireuri de fructe sau legume,
copilul va primi 3 mese principale pe zi si 2 gustari astfel :
dimineata la ora 7
amiaza la ora 13
2 gustari la orele 10 si 16
seara la ora 19
la un an copilul poate folosi lingurita.
(normal 8 dinti)

digestie dificitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor,
greutatea = cu 8000gr
inaltime = 70 cm
la un an copilul prezinta 15 - 20 mictiuni/zi,
urina prezinta o coloratie normala,
diureza=1000ml/24h,
cantitatea de urina depinde de cantitatea de lichide ingerate,
tranzit prezent,
scaune normale,
tesut muscular slab reprezentat,
echilibru nu este stabil, copilul mobilizindu-se cu ajutorul mamei,
nu prezinta handicapuri,
mersul fara sprijin incepe de la 11 luni,
face progrese in ceea ce priveste motricitatea si coordonarea miscarilor
ajungind la un an sa se poata apleca, sa se ridice,
manualitatea s-a dezvoltat mai mult, poate intoarce singur paginile unei carti.
copilul doarme normal 14 - 16 h, se vor respecta orele de somn, in functie de
varsta,
diminueaza progresiv pina la virsta adulta cind se stabilizeaza,
copilul necesita ajutor atit la imbracare cit si la dezbracare, din partea mamei sau a asistentei medicale,
temperatura mediului,
copilul
mic
are
termoreglarea
fragila,
datorita
imaturitatii centrului reglator, de aceea temperatura corporala este
usor influentata de cea a mediului ambient,
temperatura se masoara rectal si este = 37,4C,

elasticitatea tegumentelor la este normala
la copil pielea este mai sensibila, mai putin rezistenta, la variatii de
temperatura, la microbi si infectii,
mucoasa cavitatii bucale este roz umeda, integra,
conductul auditiv extern este curat,
parul se va pieptana zilnic si se va spala pe cap de 2 ori pe saptamina,
unghile sunt taiate, ingrijite cu aspect roz,
trebuie sa prezinte o culoare normala a tegumentelor si mucoaselor si o ingrijirea
lor efectuate de catre mama sau asistenta medicala.
aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului
virsta adulta,
copilul comunica la un an prin cuvinte putine cum sunt:
mama, tata, papa, caca.
prin plans.
11. Nevoia de a actiona conform proprilor credinte si valori
copilul mic nu cunoaste sensul binelui si al raului, credinta spirituala, de aceea
aceasta nevoie nu se poate realiza.
aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului;
13. Nevoia de a se recreea
aer liber,
aceasta nevoie este realizata in functie de limitele posibiltatii copilului,
copilul invata diferite lucruri pe parcurs cum inainteaza in crestere.
CAZUL CLINIC NR. II

Culegerea datelor: Nume: M
Perenume: B Sex: masculin Virsta: 10 luni
Data nasterii: 10.08.2006Data internarii: 25.06.2007.
-ora
Religia: romano-catolic
Domiciliu :.Medias str. Paltinis; Nr.3 Greutatea la nastere: 2900 gr

Particularitatile situatiei familiale, sociale: : Situatia familiala buna
Situatia sociala- corespunzatoare
-situatia material-accesibil
Conditii de viata
bune
Factorii de risc legat de modul de viata :
semne
de
suferinta
fetala
nu
au
Motivele internarii;
copilul prezinta : - apetit scazut, greturi, varsaturi
fost
stagnarea greutii
paloare
nu prezinta interes pentru joaca
intarzierea
aparitiei
Diagnostic la internare:
dentitiei
(de
lapte)
Rahitism clasic
Istoricul boli: boala a debutat de 2 -3 luni, timp in care parintii au observat
lipsa poftei de mancare starea de somnolenta, lipsa interesului pentru
joaca si varsaturi. Se interneaza in sectia depediatrie pentru investigatii si
tratament de specialitate.
stare de nutritie distrofie

facies palid
sistem osteo-articular - fontanela anterioara 1/1 cm
"bratari rahitice' la membrele superioare
Aparat respirator:
torace deformat
sonoritate
Aparat cardiovascular;
zgomote
Aparat digestive;
pulmonara
cardiace
buna
bine
batute
transit
Aparat uro-genital;
loji
C a- 5 mg%
intestinal
present
renale
libere
P -3 mg %
-
Hemoglobina
Leucocite
- lOg/dl
- 6000mm3
Hematii
- 4 milioane/mm3
Fe
- 5Om cg/dl
EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA IN FUNCTIE
NEVOIFUNDAMENTALE LA
DE
CELE 14
INTERNARE

frecventa
respiratiei
30
respiratii/min.
50 respir. / min)
ritm regulat cu pauze egale intre respiratii
(valori
normale
25
zgomote respiratorii normale, fara sufluri patologice

-
mucoasa respiratorie, este umeda, secretii reduse, transparente dense
puls 110 pulsatii/min. v.n. (90 - 120 pulsatii/min.)

zgomote cerdiace ritmice, bine batute
T.A. = 75/50 mm Hg
ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii tenesiunea arteriala este mai
mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in virsta.
copilul nu se poate alimenta singur
alimentatia trebuie sa se efectueze la eceleasi ore
-alimentele administrate se vor taia in bucati mici,
alimentatia este copusa din:
sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte, pireuri de fructe sau legume;
copilul va primi 3 mese principale pe zi si 2 gustari astfel :
dimineata la ora 7
amiaza la ora 13
seara la ora 19
copilul prezinta o dentitie de lapte, prezinta 4 dinti (normal 6 dinti)
digestie dificitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor
greutatea este de 7500 gr (normal 8400 gr)
lungimea normala este de 65cm (normal 73cm)
la 10 luni copilul prezinta 15-20 mictiuni/zi
urina prezinta o coloratie normala
diureza = 1000 ml/24h
cantitatea de urina depinde de cantitatea de lichide ingerate
tranzit prezent
scaune normale 1-2/zi

copilul este deshidratat datorita varsaturilor si a transpiratiilor manifestate prin:
tegumente palide
varsaturi
colici abdominale
tesut muscular slab reprezentat
echilibru nu este stabil, copilul mobilizindu-se cu ajutorul mamei
nu prezinta handicapuri
copilul la 10 luni se ridica singur in picioare, paseste lateral tinund-se, ridica de
jos obiecte folosite
mersul fara sprijin incepe de la 11 luni
zgomot
diminueaza progresiv pina la virsta adulta cind se stabilizeaza.
la 10 luni copilul doarme 15 - 16 h
la sfirsitul lunii a 10 a organizarea somnului la copil este ca si la adult
copilul necesita ajutor atit la imbracare cit si la dezbracare, din partea mamei sau a asistentei medicale
vestimentatia este aleasa in functie de anotimp,
- anotimp, virsta, talie, sex, statura si temperatura mediului
copilul mic are termoreglarea fragila, datorita imaturitatii centrului reglator,
de aceea temperature corporiala este usor influentata de cea a mediului ambient
temperatura se masoara rectal si este = 37,4C
copilul prezinta dezhidratare datorita varsaturilor manifestata prin:
tegumente palide, uscate, buze uscate, sete transpiratii, colici abdominale.
copilului i se va urmarii elasticitatea pielii prin reflexul Turgor
elasticitatea tegumentelor la copilul sanatos este normala
denumita 'pliu cutanat'. In caz de dezhidratare rezulta un pliu cutanat persistent

cu aspect de carpa moale.
temperatura, la microbi si infectie.
mucoasa cavitatii bucale este roz umeda, integra
conductul auditiv extern este curat
parul se va pieptana zilnic si se va spala pe cap de 2 ori pe saptamina
unghile sunt taiate, ingrijite cu aspect roz
trebuie sa prezinte o culoare normala a tegumentelor si mucoaselor si o ingrijire
a lor efectuate de ecatre mama sau asistenta medicala.
virsta adulta
asistenta medicala evita pericolele mentinind temperatura normala a corpului
copilul comunica la un an prin cuvinte putine cum sunt:
mama, tata, papa, caca
prin plans
la 10 luni copilul raspunde daca este strigat, pronunta silabe cum sunt:
ma, pa, da si le pronunta cu intentie
la 10 luni copilul intelege 10 -1 2 cuvinte poate arata obiecte despre care se
vorbeste, percepe interzicerea
aceea aceasta nevoie nu se poate realiza
copilul realizeaza aceasta nevoie atunci cand se bucura de terminarea unui joc
sau de efectuarea unui castel din cuburi.
aer liber
la 10 luni copilul diferentiaza mai mult de 10 culori si manifesta referinta
pentru una din ele
aceasta nevoie este realizata in functie de limitele posibiltatii copilului
copilul invata diferite lucruri pe parcurs cum inainteaza in crestere
NEVOI ALTERATE LA INTERNARE 25.-06..2007

ANALIZA DATELOR
Deshidratare hidroelectrolitica datorita varsaturilor si transpiratiilor.
Alterarea elasticitatii tegumentelor datorita deshidratarii. Dificultate de a se
misca si de a avea o buna postura, legata de echilibrul instabil al copilului.
Alterarea nevoii de a se recrea datorita lipsei interesului pentru joaca.
Alterarea nevoii de a se imbraca si dezbraca datorita varstei copilului.
OBIECTIVE
Copilul sa prezinte apetit crescut si o stare generala buna, fara
greturi.
Copilul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si sa nu mai prezinte
varsaturi.
Copilul sa aiba un tonus muscular si o forta musculara normala,
pentru a prezenta un echilibru stabil.
scurt.
INTERVENTII
- am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor,
* hemoglobina leucocite, hematii, fier.
Analizaefectuat
Valori
Valori
a
obtinute
normale
Mod de
recoltare
Ca
6 mg %
9-llmg%
punctie
venoasa
din orice
vena fara
anticoagulant
5ml sange
4mg %
4,5-6,5mg%
punctie
venoasa
din orice
vena fara
anticoagulant
5ml sange
Fe
60 mcg/dl
40-100mcg/dl
punctie
venoasa
din orice
vena fara
anticoagulant
5ml
sange
Hemoglobina
10 gr/dl
ll-16gr/dl
Leucocite
6000 mm3
600017000mm3
punctie
venoasa
pe EDTA
pe
5ml
sange
punctie
venoasa
pe EDTA
pe
5ml
sange
Hematii
4mil./mm3
4,5mil/mm3
punctie
venoasa
pe EDTA
pe
5ml
sange
Am efectuat radiografia membrelor superioare care evidentiaza "bratari
rahitice'.
P
T.A.
Temperatura
Am efectuat alimentatia la orele stabilite Am ajutat copilul sa bea
apa din cana.
Am ajutat sa tina in mana un biscuite si sa foloseasca lingurita.
Am calculat ratia alimentara in functie de varsta.
Am protejat lenjeria copilului cu barbita.
alimentele fiind taiate in bucati mici).
Am efectuat igiena corporala
baia generala sau partiala, zilnic la aceleasi ore de preferinta seara.
apei de 31 C.
Am pregatit imbracamintea corespunzatoare copilului
trezeste.
Am apreciat dezvoltarea fizica a copilului masurand si notand
greutatea si inaltimea copilului
Am efectuat zilnic bilantul hidric, masurand ingestia si excretia.
Am administrat tratamentul prescris de medic pentru a combate varsaturile: Fenobarbital lf/zi.
Am efectuat toaleta organelor genitale externe
Am administrat copilului alimente bogate in vitamina Dcum sunt:
unt, margarina
ficat de pui
lenjeria patului.
Am planificat un program de exercitii in functie de capacitatea
copilului
inferioare si superioare
Am asigurat o pozitie fiziologica a copilului respectand regiunile
anatomice - decubit dorsal.
lumina
temperatura
optima,
tesut adipos, tegumente si mucoase.
curatenie

afectivitate, protectie si calm.
apa, aer, soare.
Am organizat activitati recreative ce ii produc copilului placere. Am
supravegheat in permanenta copilul Am imbracat si dezbracat copilul dupa
efectuarea toaletei.
EVALUARE
Copilul mai prezinta inca greturi si o stare generala alterata.
Copilul nu mai prezinta o stare de dezhidratare ca urmare a tratamentului
pentru varsaturi prescris de medic.
Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre se mentine alterata.
Pentru nevoia de a se misca si a avea o buna postura starea copilului nu
se modifica.
Copilul se poate recrea in limitele posibilitatii lui.

Nevoi alterate in perioada 25-29.06.2007

ANALIZA DATELOR
Dificultate de a se misca si de a avea o buna postura, legata de echilibrul
instabil al copilului.
Alterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca datorita varstei copilului.
OBIECTIVE
Copilul sa aiba un tonus muscular si o forta musculara normala, pentru a
prezenta un echilibru stabil.
scurt.
INTERVENTII
am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor, hemoglobina leucocite,
hematii, fier.
Am masurat
P
T.A.
Temperatura

Am administrat un tratament cu vitamine (vitamina D, Ca, Fe)
Am calculat ratia alimentara in functie de varsta
fiind taiate in bucati mici)
Am efectuat igiena corporala - baia generala sau partiala, zilnic la aceleasi ore
de preferinta seara
apei de 37C.
trezeste
Am efectuat zilnic bilantul hidric, masurand ingestia si excretia
Am urmarit frecventa cantitatea continutul si mirosul scaunului si al urinei
unt, margarina
ficat de pui
Am asigurat confortul copilului schimband hainutele copilului si lenjeria
patului.
Am planificat un program de exercitii in functie de capacitatea copilului
Am efectuat copilului miscari de flexie si extensie la membrele inferioare si
superioare
Am asigurat o pozitie fiziologica a copilului respectand regiunile anatomice decubit dorsal.

lumina
temperatura
optima,
curatenie

apa, aer, soare.
Am supravegheat in permanenta copilul Am imbracat si dezbracat copilul dupa
efectuarea tualetei.
EVALUARE
Copilul prezinta o stare de bine fara greturi si cu un apetit normal. Copilul
prezinta o elasticitate si un tesut muscular normale. Copilul isi poate mentine
echilibrul.
EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA IN FUNCTIE DE C
ELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE LA EXTERNARE

frecventa respiratiei 30 respiratii/min. (valori normale 25- 50 respir. / min)
puls 110 pulsatii/min.v.n. (90 - 120 pulsatii/min.)
zgomote cardiace ritmice, bine batute
T.A. = 75/50 mm Hg
ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii
tanesiunea arteriala este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in
virsta.

alimentatia trebuie sa se efectueze la eceleasi ore
alimentele administrate se vor taia in bucati mici
alimentatia este conpusa din:
- sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte, pireuri de fructe sau legume
dimineata la ora 7
amiaza la ora 13
seara la ora 19
(normal 6 dinti)
digestie dificitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor
inaltime = 70 cm
lojii renale libere nedureroase in limite fiziologice,
la 10 luni copilul prezinta 15 - 20 mictiuni/zi
diureza=1000ml/24h
tranzit prezent
scaune normale 1 -2/zi
mersul fara sprijin incepe de la 11 luni

varsta
diminueaza progresiv pina la virsta adulta cind se stabilizeaza
copilul necesita ajutor atit la imbracare cit si la dezbracare, din partea
mamei sau a asistentei medicale.
temperatura mediului
aceea temperatura corporala este usor influentata de cea a mediului ambiant
elasticitatea tegumentelor este normala
temperatura, la microbi si infectii
trebuie sa prezinte o culoare normala a tegumentelor si mucoaselor si o ingrijire
a lor efectuate de ecatre mama sau asistenta medicala.
virsta adulta
copilul nu comunica la 10 luni decit prin silabe
prin plans

copilul se recreaza prin joaca prin diferite jocuri colorate si prin plimbarile
in aer liber
CAZUL CLINIC NR .III
Culegerea datelor:
Nume: M
Perenume: A
Sex: feminin
Virsta: 1 an si 4 luni
Data nasterii: 08.03.2006
Data internarii: 12.05.2007 ora 19
Religia: ortodox
Domiciliu: Tineretului nr. 11
Greutatea la nastere: 2800 gr
Particularitatile situatiei familiale, sociale :

Situatia familiala
buna
Situatia sociala
corespunzatoare
Situtia materiala
buna

Conditii de viata
bune
Factorii de risc legat de modul de viata:
semne de suferinta fetala nu au fost
Motivele internarii:
copilul prezinta: - apetit scazut, greturi,varsaturi
stagnarea greutii
scaune multiple
paloare
nu prezinta interes pentru joaca
intarzierea aparitiei dentitiei (de lapte)
Diagnostic la internare:
- Rahitism vitaminorezistent
Istoricul boli: boala a debutat de 2 -3 luni, timp in care parintii au observat lipsa
poftei de mancare,varsaturi, scaune multiple, starea de somnolenta, lipsa
interesului pentru joaca. Se interneaza in sectia de pediatrie pentru investigatii
si tratament de specialitate.
facies palid
sistem osteoarticular
stern infundat
matanii costale
Aparat respirator:
torace deformat
sonoritate pulmonara buna
Aparat cardiovascular:
zgomote cardiace bine batute
Aparat digestiv:
transit intestinal present
Aparat uro-genital:
loji renale libere
Ca-5mg%
P -3mg%
-
Hemoglobina
- lOg/dl
Leucocite
Hematii
Fe
- 6000mm3
- 4 milioane/mm3
- 50m cg/dl
EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA IN FUNCTIE DE CELE 14

NEVOI FUNDAMENTALE LA
INTERNARE

frecventa respiratiei 30 respiratii/min. (valori normale 25,- 50respir. / min)
toracele prezinta modificari ale coastelor
T.A. = 75/50 mm Hg
ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii tenesiunea arteriala este mai mica

copilul nu se poate alimenta singur, greutatea = 9000 gr (normal =11 kg)
inaltimea 75 cm (normal = 80cm)
alimentatia trebuie sa se efectueze la aceleasi ore
alimentatia este copusa din:
sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte, piurue de fructe sau legume
dimineata la ora 7
amiaza la ora 13
seara la ora 19
copilul prezinta o dentitie de lapte cu o intarziere a premolarilor inferiori (normal
12 dinti)
numarul dintilor este redus la 10 datorita rahitismului si rezulta o
masticatie si digestie dificitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor
la un an si 4 luni copilul prezinta 10-15 mictiuni/zi
tranzit prezent
copilul prezinta varsaturi
scaune frecvente modificate de culoare mai inchisa
manualitatea s-a dezvoltat mai mult, poate intoarce singur paginile unei carti
mersul fara sprijin se perfectioneaza
abilitatea manuala progresiva: spre 18 luni poate suprapune 3 - 4 cuburi si poate

bea singur din cana
zgomot
copilul mic are termoreglarea fragila, datorita imaturitatii centrului reglator,
de aceea temperature corporala este usor influentata de cea a mediului
ambiant
copilul prezinta dezhidratare datorita varsaturilor si scaunelor frecvente,
modificate, manifestata prin:
-tegumente palide, uscate, buze uscate, sete transpiratii, colici abdominale
copilului i se va urmarii elasticitatea pielii prin reflexul Turgor
elasticitatea tegumentelor la copilul sanatos este normala
denumita 'pliu cutanat'. In caz de dezhidratare rezulta un pliu cutanat
persistent cu aspect de cirpa moale
temperatura, la microbi si infectii
trebuie sa prezinte o culoare normala a tegumentelor si mucoaselor si o ingrijire a
lor efectuate de catre mama
sau asistenta medicala.

copilul
percepe
sensul
pericolului
in
dezvoltarii
sale
mintale,
descopera
autoprotectia contra pericolelor, pina la virsta adulta.
functie
putin
de
cite
ritmul
putin
asistenta medicala evita pericolele mentinind temperatura normala a corpului.

copilul comunica la 1 an si 4 luni incepe sa construiasca singur
cuvinte putine cum sunt: - mama, tata, papa, caca
prin plans
11.
Nevoia de a actiona conform proprilor credinte si valori
copilul
credinta
realiza
mic
nu
spirituala,
cunoaste
sensul
binelui
de
aceea
aceasta
nevoie
si
al
raului,
nu
se
poate

copilul
se
recreaza
prin
colorate si prin plimbarile in aer liber
joaca
prin
diferite
jocuri

NEVOI ALTERATE LA INTERNARE 12.05..2007

Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre.

ANALIZA DATELOR
de greata.
Deshidratare hidroelectrolitica datorita scaunelor diareice si a
varsaturilor.
tonusul muscular slab dezvoltat.
Alterarea nevoii de a se recrea datorita lipsei interesului pentru
joaca.
copilului.
OBIECTIVE
greturi.
Copilul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si sa nu mai prezinte
scaune diareice si varsatura.
Copilul sa aiba un tonus muscular si o forta musculara normala.
Copilul sa prezinte o stare de buna dispozitie in termen de cateva zile.
scurt.
INTERVENTII
am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor, hemoglobina
leucocite, hematii, fier.
Analizaefectu
Valori
Valori
ata
obtinute
normale
Mod
de
recolt
are
Ca
5 mg %
9-llmg%
punctie
venoasa
din orice
vena
fara
anticoagulant5ml s
ange
3mg %
4,5 - 6,5 mg
%
punctie
venoasa
din orice
vena
fara
anticoagulant 5ml
sange
Fe
50 mcg/dl
40100mcg/dl
punctie
venoasa
din orice
vena
fara
anticoagulant 5ml
sange
Hemoglobina
10 gr/dl
ll-16gr/dl
punctie
venoasa
pe EDTA pe
5ml sange
Leucocite
6000 mm3
600017000mm
3
punctie
venoasa
pe EDTA pe
5ml sange
Hematii
4mil./mm3
4,5mil/mm3
punctie
venoasa
pe EDTA pe
5ml sange
Am efectuat radiografia toracica care evidentiaza matanii costal.

P
T.A.
Temperatura

Am efectuat alimentatia la orele stabilite, formata dintr-un regim alimentar pentru
a combate scaunele frecvente si modificate.
Realimentarea se incepe cu dieta hidrica ce dureaza 6-12-24h
se
administreaza
apa
fiarta
si
racita,
sau amestec de glucoza 5% sau ser fiziologic
ceai
zaharat
5%,
Dieta de tranzitie dureaza 12-24h si consta din:

morcov, orez, banane si mere
supa
de
morcov
legate de morcov
se
administreaza
in
cursul
realimentarii
lactate
de supa scade, creste cantitatea
introduce intreaga cantitate de lapte
pana
ce
pe
masura
de lapte si
apar
scaunele
ce
cantitatea
treptat se va
La copii ce refuza supa de morcov se va administra mucilagiu de orez.

Realimentarea dureaza 8-10 zile
Trecerea progresiva la o alimentatie normala dureaza 5-7 zile
Am calculat ratia alimentara in functie de varsta
alimentele fiind taiate in bucati mici)
Am efectuat igiena corporala - baia generala sau partiala, zilnic la aceleasi ore
de preferinta seara.
apei de 37C.
trezeste
Am corectat dezechilibrul hidric prin hidratare per os si parenterala montand o
perfuzie cu Glucoza
Am administrat furazolidon per os la indicatia medicului pentru combaterea
scaunelor si fenobarbital pentru linistirea copilului, i.m.

Am urmarit frecventa cantitatea continutul si mirosul scaunului si
al urinei.
unt, margarina
ficat de pui
lenjeria patului.
Am evitat administrarea alimentelor ce contin fainoase si zaharuri Am planificat un
program de exercitii in functie de capacitatea copilului
inferioare si superioare
lumina
temperatura
optima,
curatenie

- afectivitate, protectie si calm Am efectuat manevre de
calire a organismului: - prin factorii favorizanti utilizati: apa, aer, soare.
Am organizat activitati recreative ce ii produc copilului placere
Am supravegheat in permanenta copilul
Am imbracat si dezbracat copilul dupa efectuarea tualetei
EVALUARE
Copilul mai prezinta inca greturi si o stare generala alterata
Copilul nu mai prezinta o stare de dezhidratare ca urmare a
rehidratarii si scaunele devenind normale prin tratament de electie prescris

de medic.
Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre este buna.
Pentru nevoia de a se misca si a avea o buna postura starea copilului nu
se modifica.
Copilul se poate recrea in limitele posibilitatii lui.
Nevoia de a se imbraca si dezbraca se mentine alterata, copilul fiind ajutat
de catre mama sau asistenta.
Nevoi alterate in perioada 12-15.05.2007

ANALIZA DATELOR
de greata.
echilibrul instabil al copilului.
copilului.
OBIECTIVE
greturi.
Copilul sa aiba un tonus muscular si o forta musculara normala.
Copilul sa se poata imbraca si dezbraca cu ajutorul mamei intr-un
termen cat mai scurt.
INTERVENTII
am
efectuat
examene
de
laborator,
hemoglobina leucocite, hematii, fier.
pentru
calciu,
fosfor,
Am masurat
P
T.A.
Temperatura
Respiratie
si
le-am
notat
grafic
in
de 2 ori pe zi.
Am
administrat
un
tratament
cu
si un tratament cu vitamine (vitamina D, Ca, Fe)
foaia
de
antiemetice
temperatura
(emetiral)
Am calculate ratia alimentara in functie de varsta

fiind taiate in bucati mici)
Am efectuat igiena corporala - baia generala sau partiala, zilnic la
aceleasi ore de preferinta seara
apei de 37C.
trezeste
inaltimea copilului
Am urmarit frecventa cantitatea continutul si mirosul scaunului si al urinei
unt, margarina
ficat de pui
lenjeria patului.
Am planificat un program de exercitii in functie de capacitatea
copilului.
inferioare si superioare.
lumina
temperatura
optima,
curatenie

apa, aer, soare.
Am supravegheat in permanenta copilul
Am imbracat si dezbracat copilul dupa efectuarea tualetei
EVALUARE
Copilul prezinta o stare de bine fara greturi si cu un apetit normal. Nevoia de a se
imbraca si dezbraca se mentine alterata, copilul fiind ajutat de catre mama sau
asistenta.
EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA N FUNCTIE
NEVOIFUNDAMENTALE LA
DE
CELE
EXTERNARE
frecventa respiratiei 30 respiratii/min. (valori normale 25-50respir. / min)
toracele prezinta modificari ale coastelor
T.A. - 75/50 mm Hg
ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii
14
tensiunea arteriala este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in

virsta.
alimentatia trebuie sa se efectueze la aceleasi ore
alimentele administrate se vor taia in bucati mici
alimentatia este copusa din: - sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte,
piure de fructe sau legume
dimineata la ora 7
amiaza la ora 13
seara la ora 19
copilul prezinta o dentitie de lapte cu o intarziere a premolarilor inferiori
(normal 12 dinti)
numarul dintilor este redus la 10 datorita rahitismului si rezulta o
masticatie si digestie deficitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor
inaltime =75 cm
la un an copilul prezinta 10 -15mictiuni/zi
diureza=1000ml/24h
tranzit prezent
scaune normale
face progrese in ceea ce priveste motricitatea si coordonarea miscarilor
manualitatea s-a dezvoltat mai mult, poate intoarce singur paginile unei
carti.

varsta
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
aceea temperature corporiala este usor influentata de cea a mediului ambient temperatura se masoara rectal si este = 37,4C
elasticitatea tegumentelor este normala
la copil pielea este mai sensibila, mai putin rezistenta, la variatii de temperatura,
la microbi si infectii
trebuie sa prezinte o culoare normala a tegumentelor si mucoaselor ingrijirea lor
efectuate de catre mama sau asistenta medicala.
copilul
percepe
sensul
pericolului
in
dezvoltarii
sale
mintale,
descopera
autoprotectia contra pericolelor, pina la virsta adulta
functie
putin
de
cite
ritmul
putin

copilul comunica la 1 an si 4 luni incepe sa construiasca singur propozitii,
mai comunica de cele mai multe ori si prin expresia fetei:-prin plans
copilul se recreaza prin joaca prin diferite jocuri colorate si prin plimbarile
in aer liber.
aceasta nevoie este realizata in functie de limitele posibiltatii copilului.
copilul invata diferite lucruri pe parcurs cum inainteaza in crestere.
CAPITOLUL IV
Tehnica efectuarii injectiei la copii
Injectia intramusculara: reprezinta introducerea unei substante izotone,
uleioase sau coloidale prin intermediul unui ac atasat la o seringa in tesutul
muscular.
Resorbtia incepe imediat si dureaza 3 - 5 minute, este mai lenta in cazul
solutiei uleioase.
Scop - terapeutic
Locul de electiei:
-este cadranul superoextern fesier - rezulta din intretaierea unei linii
orizontale, care trece prin marginea superioara a marelui trohanter, pana
desupra santului interfesier, cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei
orizontale.
fata anterioara a coapsei in treimea medie pentru imunizari.
Imobilizarea copilului se face astfel:
in
decubit
ventral
se
fixeaza
membrele
inferioare
mana,
pe
fata
posterioara
a
articulatiei
genunchiului
regiunea toraco- lombara
se fixeaza copilul cu fata privind spre adult imobilizandu-1 intre genunchi
Pregatira injectiei:
materiale sterile - ace, seringi, manusi
materiale nesterile - tampoane, solutii dezinfectante
se
incarca
seringa.
Efectuarea injectiei:
asistenta se spala pe maini
cu
si
dezinfecteaza locul injectiei

se intinde pielea si se inteapa perpendicular cu rapiditate si siguranta, cu
acul montat la seringa
se verifica pozitia acului prin aspirare
se injecteaza lent solutia
se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul
se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia
Incidente si accidente
atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale
lezarea nervului sciatic
hematom prin lezarea unui vas
ruperea acului
embolie prin injectarea intr-un vas a solutiilor uleioase.
Tehnica recoltarii sangelui prin punctie venoasa Ia copil

Recoltarea sangelui la copil se face din punctie venoasa si din fata plantara a
halucelui sau calcaiului.
Aceasta se face in scop explorator si terapeutic. Punctia venoasa reprezinta
crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac.
. Locul punctiei:
venele de la plica cotului
venele antebratului
venele de pe fata dorsala a mainii
venele subclaviculare
venele
Pregatirea materialelor pentru punctie:
materiale de protectie - musama, aleza
femurale
materiale pentru dezinfectia tegumentului

materiale sterile - seringi, ace
garouri,
eprubete
uscate
Pregatirea copilului:
- se
informeaza
mama
punctiei.
si
despre
etichetate
necesitatea
efectuarii
se imobilizeaza copilul.
se examineaza calitatea si starea venelor.
se dezinfecteaza locul punctiei.
se aplica garoul la distanta
punctiei.
Efectuarea tehnicii:
asistenta imbraca manusi steile.
de
-8
cm
desupra
locului
fixeaza vena cu policele executand o usoara compresiune si tractiune in jos

asupra tesuturilor venoase.
se fixeaza seringa cu acul atasat si cu bizoul in sus in
mana dreapta.
se patrunde cu acul transversal (unghi de 30) pana ce
inainteaza in gol.
se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie
se recolteaza sange (nu se indeparteaza staza venoasa),
se retrage acul.
se indeparteaza staza venoasa dupa recoltarea sangelui.
se tamponeza cu solutie dezinfectanta locul punctiei.
se comprima locul punctiei.
se
trimite
la
Accidente si incidente
hematom
laborator.
strapungerea venei
ameteli
lipotemie
atingerea
produsului
recoltat
Nota: - imobilizarea copilului se face:
-in
decubit
lateral
pe
latimea
patului
sau pe o atela de lemn pentru brat sau picior
-in
-
decubit dorsal cu bratele pe langa

moale sub cap, pentru venele epicraniene
la
indicatia medicului copiii

a evita incidentele si accidentele
agitati
.
Tratamentul kinetoterapeutic al rahitismului
cu
capul
atarnand,
corp
si
cu
un
vor
fi
sedati
colac
pentru
Tratamentul kinetoteraputic se realizez printr-o serie de exerci ii care sunt

recomandabile nu numai n rahitism i pentru prevenirea acestuia ci constituie
forme de micare dirijat pentru orice copil sub un an.
ntre 0-7 luni, se efectueaza miscari ale tuturor segmentelor corpului, repetate de
cateva ori si urmate de sedinte de masaj.
ntre 7-10 luni, se adauga exercitii de provocare a reflexelor si incurajarea
mersului in patru labe.
ntre 10-14 luni, micrile prezentate pn acum se vor executa cu o participare
activ, mai evident a copilului. Pe parcursul mi crilor se poate opune o
rezisten, fr ns ca aceasta s descurajeze efectuarea mi crii.
Reflexul gata pentru sritur este consolidat, oblignd copilul s- i men in
parte din greutatea corpului pe bra e, cu coatele extinse.
Exerciii de extensie a coloanei vertebrale, radicnd copilul din decubit dorsal,
astfel, ca el s se spijine numai pe cap sau numai pe clcie, cu corpul drept n
extensie.
Copilul este obligat s se aplece (dup jucrii) i s se ridice, dac se poate
singur, fr ajutor.
n aceast afeciune, prin gimnastic nu se urmre te corectarea deficien elor
produse de rahitism ct mai degrab tonifierea muscular. Dac pn la vrsta de
4-5 ani, adugnd uneori i mijloace ortopedice, corectarea nu s-a produs se
aplic tratamentul chirurgical. Dintre mijloacele ortopedice fac parte aparatele de
compresie cu arc pentru sternul carenat, atele de corec ie din plastic sau
duraluminiu care se poart noaptea pentru corec ia genu varum-ului sau genu
valgum-ului, susintoare plantare pentru picioarele plate.
n concluzie putem spune c rahitismul este exemplul cel mai concludent de
boal de cretere prin caren extern. Putem caracteriza aeast boal ca fiind o
afeciune a cartilajelor de cre tere ale copilului mic, n care nedepunerea srurilor
calcice determin degenerarea i creterea anarhic a matricei cartilaginoase.
De reinut sunt aspectele care in de profilaxia rahitismului. Mamele trebuie s
aib un regim alimentar adecvat i variat i de asemenea s practice mi carea i
expunerea la soare. De asemenea copilul trebuie s fie alptat la sn i ulterior s
aib un regim alimentar adecvat.
Pentru a avea success tratamentul rahitismului trebuie aplicat precoce i corect,
combinndu-se vitaminoterapia cu balneo-fizio-kinetoterapia, regimul alimentar
i celelalte terapii care sunt necesare n func ie de gradul i stadiul bolii.
Principiile i obiectivele tratamentului BFT:
n tratamentul BFT urmrim fixarea calciului pe os cu ajutorul razelor
ultraviolete naturale sau artificiale, ntrirea structurii osoase i dezvoltarea
musculaturii
Termoterapia cuprinde proceduri ce dezvolta o mare cantitate de
caldur,fapt care conduce la obtinerea principalelor sale efecte si anume:
analgezia,
sistemica,
hiperemia,
hipertermia locala si
cresterea elasticitatii tesuturilor.
Aceste efecte cumulate ,sunt favorabile pentru pregatirea programelor de

kinetoterapie si masaj.
In tratamentul BFT urmarim accelerarera depunerii de C in os cu
ajutorul razelor ultraviolete naturale sau artificiale. Este indicata cura
heliomarina in care menionm helioterapia, terapia cu raze ultraviolete si
inrarosii naturale (de origine solara)
Este vorba de o expunere la soare progresiva, foerte strict
gradata, valabila la subiectii sensibili, persane debilitate, copii, batrani si blonzi.
Se acopera corpul cu un cearceaf si apoi, regiunile
corporale se descopera succesiv si progresiv, in sens cranio-caudal.
Se va ajunge pana la o expunere totala de 3 ore, dupa care,
din momentul desavarsirii pigmentatiei durata expunerii descreste. Extremitatea
cefalica nu se expune (se acopera capul). Se pot face 1-3 sedinte pe zi.orarul
optim pentru obtinerea celor mai benefice efecte ale razelor ultraviolete asupra
organismului, s-a apreciat a fi intre orele 9.00-11.00dimineata.
Aceste bai sunt indicate mai ales la copii,in perioada de crestere (aceste
bai stimuleaza metabolismul fosfo-calcic si pe cel al vitaminei D) si sunt
contraindicate la persoanele cu probleme cardiace.
Baia de namol
.
Se realizeaza in cazuri speciale si consta in ungerea corpului cu namol, intr-o
cada. Este o procedura foarte solicitanta pentru pacient.
Materiale necesare:doua cazi,una in care va intra pacientul,iar alta de rezerva,in
care se afla namolul preparat anterior,dus,termometru,ceas semnalizator si o
perna de cauciuc pentru cap.
Tehnica de aplicare:
Se invita pacientul in cada unde se afla un strat de namol cald.Treptat, se adauga
namol preparat,din cada de rezerva, pana cand se acopera complet corpul
pacientului si se lasa 10-30 de minute. Pe toata durata procedurii,pacientului i se
va aplica o compresa rece pe frunte.
Dupa aceea se invita pacientul sa faca un dus de curatire.
Mod de actiune:actiunea namolului plus presiunea hidrostatica.
Ungerile cu namol
.
Sunt proceduri de termoterapie in aer liber.
Bonlavul face cateva miscari inainte de a se unge cu namol,apoi se expune la
soare pentru a-si incalzi corpul, deoarece in cazul aplicarii namolului pe
tegumentul neancalzit, exista pericolul aparitei arsurilor. Apoi se unge cu nmol
proaspat, in strat subtire si se expune la soare timp de 20-60 mnute, pana ce se
usuca stratul de namol. Bolnavul va purta o compresa cu apa rece pe frunte si o
palarie pe cap,care sa-l protejeze impotriva razelor solare.
Aceste ungeri cu namol se pot aplica si partial, numai pe zona dureroasa.
Daca se aplica pe intreg corpul-namolul isi mareste eficacitatea.
Dupa sxpunerea la soare,cand se constata ca namolul s-a uscat complet, pacientul
face un dus de curatire a corpului,sau se inbaiaza in ghiolul din apropiere, apoi se
odihneste, de preferat, intr-un loc umbros.
Efecte:
-efectul termic alternant rece, apoi cald si din nou rece;
-actiunea specifica a substantelor chimice, benefice,din namol,rezorbite de catre
organism.
Ungerile cu namol reprezinta un procedeu de calire a corpului foarte
solicitat.
mpachetarea cu nmol
Const n aplicarea nmolului la o temperatur de 38 - 40C pe o anumit

regiune. Durata unei edine este de 20 -- 40 minute.
Nmolul are mai multe efecte:
- efect mecanic, producnd excitaia pielii datorit micilor particule componente;
- efect fizic, temperatura corpului crete cu 2 - 3C;
- efect chimic prin rezorbia unor substane biologic active prin piele din nmol.
In timpul mpachetrii cu nmol sunt mobilizate depozitele sangvine,
producndu-se intensificarea circulaiei n anumite teritorii.
.Impachetarile cu nisip.
Reprezinta introducerea corpului in nisip, la o anumita temperatura. Se

poate realiza in cada de baie,dar si pe plaja.
Materiale necesare:compresa pentru frunte,nisip,o galeata cu apa
rece,prosop.
Pacientul se aseaza in cada,iar corpul ii este acoperit partial sau in
intregime cu nisip,la temperatura de 45-50 C. Cand procedura se realizeaza pe
plaja,nisipul se aplica la temperatura sa naturala. Se sta astfel 30-60 de
minute,dupa care se aplica o procedura de curatire si pacientul este lasat sa se
odihneasca.
Efecte:hipertermia.
.Baile de lumina.
Cele complete se realizeaza in dulapuri de lemn cu becuri,iar cele partiale,

cu ajutorul unor dispozitive adaptate.
Durata bailor este de 15-20 de minute,dupa care se executa o procedura de
racire.In tot acest timp,pacientul va purta o compresa cu apa la temperatura
camerei,pe frunte.
Caldura radianta produsa de baile de lumina este mai penetranta decat cea
de abur sau aer cald,iar transpiratia incepe mai devreme.
Efecte:hiperemie,
efect analgezic.
Se folosesc in practica:razele infrarosii,
soluxul albastru,
ultravioletele-doza eritem.
BAIA DE LUMINA GENERALA:
Este o procedura termoterapeutica intensa, datorita actiunii directe asupra

tegumentelor a razelor inflarosii si vizibile din spectrul electromagnetic.
Este o baie de aer cald. Caldura este data de 20-25 de becuti de 100-wati.
Aerul din baia de lumina se incalzeste la 60-800 C.
Baia generala de lumina se suporta bine, in prima faza, pentru ca aerul
este uscat.
Dupa 20 de minute, in faza a doua a baii de lumina, termoliza nu
mai este eficienta, transpiratia stagneaza si curge, procedura se suporta greu. Se
pune compresa umeda pe frunte, termometrul sub limba. Procedura poate fi
urmata de impachetare umeda completa 20-30 minute sau spalare completa la
220 C dus sau afuziune fulger. O baie generala de lumina de 15 minute este o
pregatire foarte buna pentru kinetoterapie. Ea poate preceda si unele proceduri de
electroterapie indicata in rahitism.
3.Tratamentul prin electroterapie
Prin electroterapie urmarim intarirea tesutului osos prin

stimularea depunerii de Ca si stmulrea organismului pentru producerea de
vitamina D2.
ionizarea cu Ca.
O metoda eficienta de intarire a tesutului osos este
Ionizarea (ionoterapie galvanionoterapie, ioniforeza,

ionogalanizare) este procedeul prin care se introduc in organism diferite
substante medicamentoase, in acest caz Ca, cu ajutorul curentului electric, care le
transporta prin tegument si mucoase.
Principiul acestei forme de terapie se bazeaza pe disocierea
electrolitica a diverselor substante farmaceutice adaugate polilor aplicati si
transportarea anionior(-) si cationilor (+) spre electronii de semn contrar incararii
lor electrice, prin respingerea lor de catre electronii de acelasi semn si atragerea
catre polii de semn contrar.
In acest caz Ca se aplica la anod care este de acelasi semn
incaracarii sale electrice care determina respingera ionilor de Ca si atragerea lor
la catod.
Tot pentru intarirea structurii osoase se mai poate face tratament
cu Magnetodiaflux care accelereza depunerea calciului pe os. Durata sedintelor
aplicate 40-60 de minute.
Pentru stimularea organismului de a produce vitamina D se
va aplica radiatii ultraviolete cu ajutorul carora se va transforma egosterolul din
epiderm in vitamina D.
Se recomanda aplicarea de serii de 12 edinte cu dozare progresiva:
1/3,1/2,2/3,4/5, de doze eritem gradul I (o biodoza), si contiuand cu o biodoza, pe
suprafetele de 25 cm2 .
Tratamentul debilitatilor fizice este foarte eficient prin utilizarea
diverselor metode de actinoterapie (lampi cu vapori de mercur, in solarii,pe plaja
litoralelor)
Cazurile de craniotabes s-au dovedit foarte sensibile la dozele progresive
de 1/3,1/2,2/3,4/5 de biodoza eritem, care duc la o rapida ameliorare a acestei
afectiuni .
4.
Tratamentul prin masaj :
efectele fiziologice ale masajului

Masajul musculaturii scheletice influenteaza organismul in mod
substantial. In acesti muschi se produc diferite fenomene fizice si chimice,
metabolice sau energetice, prin care pot fi stimulate sau incetinite prin mijloacele
noastre.
Prin actiunea mecanica a manevrelor de masaj executat staruitor si intr-un
mod vioi, putem imbunatati proprietatile functionale ale muschilor, facand sa
creasca excitabilitatea, conductibilitatea si contractilitatea lor, prin tensiune si
destindere alternativa, pentru a dezvolta elasticitatea muschilor, una din cele mai
importante proprietati ale muschilor.
Pentru a obtine in acelasi mod relaxarea muschilor incordati sau obositi
prin manevre usoare, executate intr-un ritm lent si linistitor.
Prin manevre de presiune si stoarcere, activam circulatia venelor si
capilarelor din vasta retea vasculara care inconjoara si strabate musculatura
scheletica.
Sub influenta acestor manevre de masaj se largesc capilarele care se afla
in functiune si se deschid capilarele de rezerva, creste debitul sanguin local si se
accelereaza circuitul limfatic. De asemenea masajul are influente evidente asupra
muschilor atrofici, contracturi sau traumatizatii.
Masajul tendoanelor si al tecilor tendinoase se executa practic odata cu
masajul muschilor. Se folosesc indeosebi manevre cu efect circulator (netezit,
frictiuni vibrante) si se trateaza unele leziuni si tulburari asociate.
Locul de insertie al tendonului pe os poate fi sediul unor complexe leziuni
si tulburari. Aceste insertii se maseaza cu bagare de seama prin manevre blande
dar insistente.

Tratamentul de Recuperare BFT Al Rahitismulu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tratamentul de Recuperare BFT Al Rahitismulu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE I CERCETRII TIINIFICE

COALA POSTLICEAL SANITAR

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE I CERCETRII TIINIFICE

CAPITOLUL I - Noiuni generale de anatomie-fiziologiebiomecanic........................4

CAPITOLUL II - Noiuni generale despre boal..........................................................16

CAPITOLUL III - Noiuni despre tratamentul de recuperare al

Anatomie si fiziologie ale sugarului

ROLUL OASELOR IN ORGANISM

Determina forma corpului iar impreuna cu articulatiile asigura suportul partilor

Planele anatomice sunt suprafetele ce sectioneaza/intersecteaza imaginar corpul

radacinile nervilor spinali.

DISPOZITIVUL OSOS AL PICIORULUI

MISCARILE GLOBALE ALE PICIORULUI

-miscare a corpului (locomotie).

calciului se reproduce si apare o hipocalcemie discreta. Calcemia fiind una dintre

Rahitismul carential continua sa fie considerat ca o boala a metabolismului

boli hepatice; boli renale cronice;

fosfataze crescute alcaline

CLASIFICAREA GENERALA A RAHITISMULUI

alterari renale izolate

Semne radiologice examenul radiologie arata modificari caracteristice:

tulburari ale procesului de osificare, cu deformari consecutive (forma de cupa,

Apare la prematurii avansati (800-1200 gr la nastere), la care se inregistreaza

origine cartilaginoasa cat si a celor membranoase. Metafiza e mult largita si

PROFILATIA ANTENATALA A RAHITISMULUI

timp de 15 zile, pentru fiecare doza de vitamina D.

Definitie:Masajul inseamna efectuarea unui ansamblu de manevre sistematice

CAZUL CLINIC NR.I

Culegerea datelor: Nume: R

Antecedente heredo colaterale:

Factorii de risc legat de modul de viata:

ficat normal, splenomegalie

EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA IN

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Nevoia de a bea si a minca

copilul nu se poate alimenta singur, greutatea = 7500 gr.

scaune frecvente modificate de culoare mai inchisa.

parul se va pieptana zilnic si se va spala pe cap de 2 ori pe saptamina.

Nevioa de a se misca si a avea o buna postura.

4,5 - 6,5 mg%

Am efectuat radiografia toracica care evidentiaza matanii costale

morcov, orez, banane si mere

Am efectuat un masaj a tegumentelor copilului timp de 10 minute

Nevoia de a bea si a manca.

Nevoia de a se imbraca si dezbraca.

Am apreciat dezvoltarea fizica a copilului masurand si notand greutatea si

Am incercat sa corectam mersul copilului.

Copilul prezinta o stare de bine fara greturi si cu un apetit normal. Copilul

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

numarul dintilor este redus la 6 datorita rahitismului si rezulta o masticatie si

temperatura se masoara rectal si este = 37,4C,

CAZUL CLINIC NR. II

Domiciliu :.Medias str. Paltinis; Nr.3 Greutatea la nastere: 2900 gr

stare de nutritie distrofie

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

zgomote respiratorii normale, fara sufluri patologice

mucoasa respiratorie, este umeda, secretii reduse, transparente dense

puls 110 pulsatii/min. v.n. (90 - 120 pulsatii/min.)

scaune normale 1-2/zi

denumita 'pliu cutanat'. In caz de dezhidratare rezulta un pliu cutanat persistent

Nevoia de a bea si a manca.

Am educat parintii sa mentina climatul familiei prin:

Copilul se poate recrea in limitele posibilitatii lui.