ExamenPrevizualizare intrebariOpen main menu

Disciplina Total întrebări

SANATATE ORALA SI COMUNITARA 622 Previzualizare
ORTODONTIE SI ORTOPEDIE DENTO-FACIALA 513 Previzualizare
PROTETICA - PROTEZA PARTIAL AMOVIBILA:
267 Previzualizare
PROTEZA SCHELETATA
CHIRURGIE OMF 320 Previzualizare
1. Următoarele afirmații cu privire la obiectivele planului de tratament sunt
adevărate:
A. Aspectul morfologic al obiectivului curative urmărește o reașezare a
elementelor sistemului stomatognat într-un echilibru optim
B. Aspectul functional al obiectivului curative urmărește o reașezare a
elementelor sistemului stomatognat într-un echilibru optim
C. Aspectul functional al obiectivului profilactic urmărește o reașezare a
elementelor sistemului stomatognat într-un echilibru optim
D. Obiectivul curativ urmărește realizarea unei profilaxii generale și locale
E. Aspectul functional al obiectivului curative se adresează refacerii funcțiilor
sistemului stomatognat tulburate
F. Se impart în profilactic și curative
G. Aspectul morfologic al obiectivului curative se adresează refacerii funcțiilor
sistemului stomatognat tulburate
H. Se impart în biologic și economic
I. Obiectivul profilactic urmărește realizarea unei profilaxii generale și locale
J. Obiectivele planului de tratament se particularizează
2. Criteriile planului de tratament sunt:
A. Criteriul anatomic
B. Criteriul funcțional
C. Criteriul socio-economic
D. Criteriul competenței profesionale
E. Criteriul curative
F. Criteriul profilactic
G. Criteriul biomecanic
H. Criteriul biologic
I. Criteriul dotării tehnice
J. Criteriul morfologic
3. Criteriile planului de tratament sunt,mai puțin:
A. Criteriul curative
B. Criteriul biologic
C. Criteriul socio-economic
D. Criteriul competenței profesionale
E. Criteriul funcțional
F. Criteriul biomecanic
G. Criteriul morfologic
H. Criteriul anatomic
I. Criteriul profilactic
J. Criteriul dotării tehnice
4. Suportul dento-parodontal posedă ca indici clinic-biologici pozitivi:
A. implantarea normal a dinților
B. numărul mare de dinți restanți
C. suport parodontal sănătos
D. dinți scurți
E. absența punctelor de contact
F. distribuirea dinților grupată
G. mobilitate dentară
H. prezența dinților pe arcadă
I. morfologie coronară afectată
J. număr redus de dinți
5. Suportul dento-parodontal posedă ca indici clinic-biologici negativi:
A. mobilitate dentară
B. morfologie coronară afectată
C. dinți scurți
D. numărul mare de dinți restanți
E. absența punctelor de contact
F. număr redus de dinți
G. distribuirea dinților grupată
H. prezența dinților pe arcadă
I. suport parodontal sănătos
J. implantarea normal a dinților
6. Suportul dento-parodontal posedă ca indici clinic-biologici pozitivi, cu
excepția:
A. număr redus de dinți
B. distribuirea dinților grupată
C. prezența dinților pe arcadă
D. suport parodontal sănătos
E. implantarea normal a dinților
F. suport parodontal afectat
G. numărul mare de dinți restanți
H. dinți în malpoziție cu înclinare mai mare de 35 de grade
I. mobilitate dentară
J. morfologie coronară afectată
7. Suportul dento-parodontal posedă ca indici clinic-biologici negative,cu
excepția:
A. numărul mare de dinți restanți
B. distribuirea dinților grupată
C. prezența dinților pe arcadă
D. morfologie coronară afectată
E. implantarea normal a dinților
F. suport parodontal sănătos
G. suport parodontal afectat
H. dinți în malpoziție cu înclinare mai mare de 35 de grade
I. număr redus de dinți
J. mobilitate dentară
8. Substratul muco-osos posedă ca indici clinico-biologici pozitivi :
A. creste descendente
B. creste joase
C. creste edentate orizontale
D. creste edentate favorabile
E. creste edentate înalte
F. creste ascuțite
G. creste resorbite
H. creste ascendente
I. creste edentate late
J. creste edentate rotunjite
9. Substratul muco-osos posedă ca indici clinico-biologici negativi :
A. creste edentate late
B. creste descendente
C. creste ascuțite
D. creste ascendente
E. creste edentate rotunjite
F. creste edentate orizontale
G. creste joase
H. creste resorbite
I. creste edentate favorabile
J. creste edentate înalte
10. Substratul muco-osos posedă ca indici clinico-biologici pozitivi :
A. absența torusului
B. creste joase
C. boltă palatină plană
D. creste înalte
E. boltă palatină medie
F. limba în poziție intermediară
G. prezența torusului
H. hernierea planșeului
I. bolta palatine ogivală
J. limba în poziție posterioară cu ticuri de succiune
11. Substratul muco-osos posedă ca indici clinico-biologici pozitivi,cu
excepția:
A. indici Rubens-Duval favorabili
B. creste înalte
C. hernierea planșeului
D. creste joase
E. limba în poziție posterioară cu ticuri de succiune
F. boltă palatină plană
G. absența torusului
H. bolta palatină ogivală
I. creste ascuțite
J. limba în poziție intermediară
12. Criteriul socio-economic:
A. ține cont de statutul socio-economic al pacientului
B. ține cont de distanța medicului față de cabinetul stomatologic
C. prezintă două aspecte : morfologic și funcțional
D. ține cont de statutul socio-economic al medicului
E. se referă la aprecierea indicilor clinico-biologici
F. Stă la baza întocmirii planului de tratament
G. ține cont de distanța pacientului față de cabinetul stomatologic
H. profesia pacientului este un criteriu important în conduita terapeutică
I. ține cont de timpul liber pe care bolnavul îl poate acorda tratamentului
stomatologic
J. este legat de starea clinică a organismului
13. Criteriul biomecanic:
A. se realizează diagrama statică
B. Stă la baza întocmirii planului de tratament
C. se realizează diagrama dinamică
D. se realizează pe modelul de studiu în mai multe etape
E. urmărește evoluția suportului muco-osos
F. ține cont de statutul economic al pacientului
G. are în vedere reevaluarea capacității câmpului protetic de a suporta presiuni
H. nu se poate realiza pe modelul de studiu ci doar intraoral
I. prezintă două forme: morfologic și funcțional
J. are în vedere evaluarea indicilor clinico-biologici
14. Următoarele afimații privind diagrama dinamică sunt adevărate:
A. compară forța activă cu forța de rezistență
B. Vectorul RP oferă indicații asupra dinților ce trebuiesc incluși în protezare
pentru realizarea stabilității
C. În cazul în care diferența dintre cele două valori Fa și Fr este foarte mare în
defavoarea rezistenței,se trece la sprijinul muco-osos prin conectori și șei
întinse
D. Urmărește punerea în valoare a capacității suportului dento-parodontal de a
suporta solicitări
E. face parte din criteriul biomecanic împreună cu diagrama statică
F. ne arată dacă o edentație este simetric sau asimetric echilibrată
G. se referă la analiza indicilor clinico-biologici
H. ne arată dispunerea arcului de stabilizare a edentației
I. Vectorul RP nu oferă indicații asupra dinților ce trebuiesc incluși în protezare
pentru realizarea stabilității
J. face parte din criteriul biologic împreună cu diagrama statică
15. Următoarele afimații privind regulile pentru prescierea elementelor
de menținere,sprijin și stabilizare sunt adevărate:
A. Se includ dinții recomandați de săgeata vectorului RP
B. Nu se includ dinții recomandați de săgeata vectorului RP
C. Nu există nici o regulă de aplicare a elemntelor de menținere,sprijin și
stabilizare
D. Dinții limitrofi arcului de stabilizare trebuie incluși iar în funcție de indicii
clinico-biologici ,includerea tuturor dinților din arcul de stabilizare.
E. Diagrama statică și dinamică nu ne orientează asupra aplicării elementelor de
menținere,sprijin și stabilizare
F. Elementele de menținere,sprijin și stabilizare se aplică doar pe dinții limitrofi
edentației
G. Elementele de menținere,sprijin și stabilizare se aplică pe dinții limitrofi
edentației
H. Dinții limitrofi arcului de stabilizare nu trebuie incluși iar în funcție de indicii
clinico-biologici ,includerea tuturor dinților din arcul de stabilizare este exclusă
I. Diagrama statică și dinamică ne orientează asupra aplicării elementelor de
menținere,sprijin și stabilizare
J. un ultim criteriu de stabilire a dinților ce trebuiesc incluși îl reprezintă forțele și
tendințele de dislocare a protezelor
16. Următoarele afimații privind diagrama dinamică sunt adevărate,cu
excepția:
A. face parte din criteriul biologic împreună cu diagrama statică
B. Vectorul RP nu oferă indicații asupra dinților ce trebuiesc incluși în protezare
pentru realizarea stabilității
C. Urmărește punerea în valoare a capacității suportului dento-parodontal de a
suporta solicitări
D. ne arată dispunerea arcului de stabilizare a edentației
E. face parte din criteriul biomecanic împreună cu diagrama statică
F. se referă la analiza indicilor clinico-biologici
G. Vectorul RP oferă indicații asupra dinților ce trebuiesc incluși în protezare
pentru realizarea stabilității
H. ne arată dacă o edentație este simetric sau asimetric echilibrată
I. compară forța activă cu forța de rezistență
J. În cazul în care diferența dintre cele două valori Fa și Fr este foarte mare în
defavoarea rezistenței,se trece la sprijinul muco-osos prin conectori și șei
întinse
17. Următoarele afimații privind regulile pentru prescierea elementelor
de menținere,sprijin și stabilizare sunt adevărate,mai puțin:
A. Se includ dinții recomandați de săgeata vectorului RP
B. Dinții limitrofi arcului de stabilizare trebuie incluși iar în funcție de indicii
clinico-biologici ,includerea tuturor dinților din arcul de stabilizare.
C. Diagrama statică și dinamică ne orientează asupra aplicării elementelor de
menținere,sprijin și stabilizare
D. Nu există nici o regulă de aplicare a elemntelor de menținere,sprijin și
stabilizare
E. un ultim criteriu de stabilire a dinților ce trebuiesc incluși îl reprezintă forțele și
tendințele de dislocare a protezelor
F. Dinții limitrofi arcului de stabilizare nu trebuie incluși iar în funcție de indicii
clinico-biologici ,includerea tuturor dinților din arcul de stabilizare este exclusă
G. Nu se includ dinții recomandați de săgeata vectorului RP
H. Diagrama statică și dinamică nu ne orientează asupra aplicării elementelor de
menținere,sprijin și stabilizare
I. Elementele de menținere,sprijin și stabilizare se aplică doar pe dinții limitrofi
edentației
J. Elementele de menținere,sprijin și stabilizare se aplică pe dinții limitrofi
edentației
18. Alegeți variantele greșite privind criteriul socio-economic:
A. profesia pacientului este un criteriu important în conduita terapeutică
B. se referă la aprecierea indicilor clinico-biologici
C. ține cont de timpul liber pe care bolnavul îl poate acorda tratamentului
stomatologic
D. ține cont de distanța pacientului față de cabinetul stomatologic
E. este legat de starea clinică a organismului
F. Stă la baza întocmirii planului de tratament
G. prezintă două aspecte : morfologic și funcțional
H. ține cont de distanța medicului față de cabinetul stomatologic
I. ține cont de statutul socio-economic al pacientului
J. ține cont de statutul socio-economic al medicului
19. Alegeți variantele false privind criteriul biomecanic:
A. Stă la baza întocmirii planului de tratament
B. are în vedere evaluarea indicilor clinico-biologici
C. are în vedere reevaluarea capacității câmpului protetic de a suporta presiuni
D. se realizează diagrama dinamică
E. se realizează diagrama statică
F. ține cont de statutul economic al pacientului
G. se realizează pe modelul de studiu în mai multe etape
H. urmărește evoluția suportului muco-osos
I. nu se poate realiza pe modelul de studiu ci doar intraoral
J. prezintă două forme: morfologic și funcțional
20. Următoarele afirmații cu privire la obiectivele planului de tratament
sunt false:
A. Aspectul functional al obiectivului curative urmărește o reașezare a
elementelor sistemului stomatognat într-un echilibru optim
B. Aspectul functional al obiectivului profilactic urmărește o reașezare a
elementelor sistemului stomatognat într-un echilibru optim
C. Aspectul functional al obiectivului curative se adresează refacerii funcțiilor
sistemului stomatognat tulburate
D. Se impart în biologic și economic
E. Aspectul morfologic al obiectivului curative urmărește o reașezare a
elementelor sistemului stomatognat într-un echilibru optim
F. Se impart în profilactic și curative
G. Obiectivele planului de tratament se particularizează
H. Obiectivul profilactic urmărește realizarea unei profilaxii generale și locale
I. Aspectul morfologic al obiectivului curative se adresează refacerii funcțiilor
sistemului stomatognat tulburate
J. Obiectivul curativ urmărește realizarea unei profilaxii generale și locale
21. Tratamentul edentației parțiale cuprinde următoarele etape:
A. Tratamentul nespecific
B. Tratamentul curativ
C. Tratament antibasculant
D. Tratatmentul preprotetic
E. Tratamentul specific
F. Tratamentul protetic propriu-zis
G. Tratatemtnul profilactic
H. Tratamentul subiectiv
I. Tratamentul obiectiv
J. Tratamentul proprotetic
22. Care dintre următoarele intervenții nu fac parte din tratamentul
proprotetic?
A. Extracții dentare
B. Surfasaj
C. Rezecție apicală
D. Decelarea plăcii bacteriene
E. Plastia șanțurilor vestibulare
F. Detartraj
G. Frenoplastia
H. Frenectomia
I. Sinus lifting
J. Frenotomia
23. Care dintre următoarele intervenții fac parte din tratamentul
specific?
A. Surfasaj
B. Extracții dentare
C. Decelarea plăcii bacteriene
D. Sinus lifting
E. Rezecție apicală
F. Frenotomia
G. Frenectomia
H. Detartraj
I. Frenoplastia
J. Plastia șanțurilor vestibulare
24. Următoarele intervenții fac parte din etapa de tratament specific,cu
excepția:
A. Repoziționarea cranio-mandibulară
B. Șlefuiri selective
C. Asanarea cavității orale
D. Detartraj
E. Reechilibrare ocluzală
F. Sinus lifting
G. Pregătirea psihică a pacientului
H. Pregătirea generală a pacientului
I. Intervenții asupra dinților stâlpi
J. Surfasaj
25. Se descriu următoarele tipuri de portamprente standard pentru
amprenta preliminară:
A. Portamprenta individuală
B. Portamprenta din acrilat autopolimerizabil
C. Portamprenta din placă de bază
D. Portamprenta globală S.R. Ivotray
E. Portamprenta standard metalică S.S. Witte
F. Portamprenta cu dispozitiv de irigare cu apă
G. Portamprenta din acrilat fotopolimerizabil
H. Portamprenta standard acrilică S.S. Witte
I. Portamprenta Schrainemakers
J. Portamprenta ortomorfă Devin
26. Următoarele afirmații sunt adevărate privind amprenta preliminară:
A. Amprenta preliminară va trebui să surpindă toate suprafețele plane și
orizontale ale câmpului protetic
B. Amprenta preliminară asigură total condițiile de sprijin prin înregistrarea
tututor suprafețelor de sprijin
C. Amprenta preliminară nu reușește să redea condițiile realizării unei succiuni
optime
D. Amprenta preliminară nu poate realiza compresiuni selective și uneori nu
poate să se extindă în zone periferice ale câmpului protetic
E. Amprenta preliminară va trebui să surpindă doar suprafețele orizontale ale
câmpului protetic
F. Amprenta preliminară poate realiza compresiuni selective și uneori poate să se
extindă în zone periferice ale câmpului protetic
G. Amprenta preliminară asigură parțial condițiile de sprijin prin înregistrarea
tututor suprafețelor de sprijin
H. Amprenta preliminară asigură condițiile de stabilitate prin înregistrarea
suprafețelor verticale și retentive ale câmpului protetic
I. Amprenta preliminară se înregistrează cu portamprenta individuală
J. Amprenta preliminară va trebui să surpindă doar suprafețele plane ale
câmpului protetic
27. Următoarele afirmații sunt false privind amprenta preliminară:
A. Amprenta preliminară asigură total condițiile de sprijin prin înregistrarea
tututor suprafețelor de sprijin
B. Amprenta preliminară poate realiza compresiuni selective și uneori poate să se
extindă în zone periferice ale câmpului protetic
C. Amprenta preliminară nu poate realiza compresiuni selective și uneori nu
poate să se extindă în zone periferice ale câmpului protetic
D. Amprenta preliminară va trebui să surpindă toate suprafețele plane și
orizontale ale câmpului protetic
E. Amprenta preliminară asigură condițiile de stabilitate prin înregistrarea
suprafețelor verticale și retentive ale câmpului protetic
F. Amprenta preliminară nu reușește să redea condițiile realizării unei succiuni
optime
G. Amprenta preliminară va trebui să surpindă doar suprafețele plane ale
câmpului protetic
H. Amprenta preliminară asigură parțial condițiile de sprijin prin înregistrarea
tututor suprafețelor de sprijin
I. Amprenta preliminară se înregistrează cu portamprenta individuală
J. Amprenta preliminară va trebui să surpindă doar suprafețele orizontale ale
câmpului protetic
28. Următoarele mișcări sunt realizate în timpul amprentei preliminare :
A. Mișcări funcționale neautomatizate
B. Mișcari nefuncționale
C. Mișcări funcționale neautomatizate sunt mișcări recomandate de medic
bolnavului
D. Teste fonetice
E. Mișcări funcționale automatizate
F. Mișcări masticatorii
G. Mișcari nefuncționale sunt efectuate de către pacient
H. Mișcari nefuncționale sunt efectuate de către medic
I. Mișcări combinate
J. Testele Herbst
29. Următoarele mișcări sunt realizate în timpul amprentei
preliminare ,mai puțin:
A. Testele Herbst
B. Mișcări masticatorii
C. Mișcari nefuncționale sunt efectuate de către medic
D. Mișcări funcționale neautomatizate sunt mișcări recomandate de medic
bolnavului
E. Mișcări funcționale neautomatizate
F. Mișcări combinate
G. Mișcari nefuncționale
H. Mișcari nefuncționale sunt efectuate de către pacient
I. Teste fonetice
J. Mișcări funcționale automatizate
30. Mișcările nefuncționale din cardul amprentei preliminare :
A. se execută masaje prin intermediul obrajilor pe toată periferia linguală a
amprentei
B. Sunt efectuate de medic
C. Sunt efectuate de pacient
D. Au scopul de a modela corespunzător marginile amprentei
E. Sunt mișcări recomandate de medic pacientului
F. se execută masaje prin intermediul obrajilor pe toată periferia vestibulară a
amprentei
G. pentru mandibulă se utilizează și deplasări ale limbii lateral,balansarea
mandibulei și contracția orbicularului buzelor
H. Se utilizează toată gama de mișcări capabile să le execute sistemul
stomatognat
I. se realizează mobilizarea nodulului comisural care modelează toți mușchii
orofaciali
J. Se asociază cu teste fonetice
31. Obiectivele tratamentului disfuncției sistemului stomatognat sunt
următoarele :
A. Vestibulopastie
B. Chiuretaj în câmp deschis
C. Reechilibrare psihică
D. Tuberoplastie
E. Excizia mucoasei balante
F. Repoziționare mandibulo-craniană
G. Reechilibrare ocluzo-articulară
H. Tratament endodontic
I. Tratamentul durerii
J. Relaxare musculară
32. Următoarele afirmații privind sindromul disfuncțional sunt
adevărate:
A. Sindromul disfuncțional prezintă un determinism suprasistemic și intrasistemic
(teoria dishomeostazică)
B. Tratamentul curativ se adresează doar tratamentului ce amendează
fenomenele de însoțire
C. Factorii suprasistemici au un răsunet local și loco-regional puternic, la nivelul
întregului sistem stomatognat
D. Tratamentul complet nu presuspune întrepătrunderea și suprapunerea
diferitelor faze terapeutice
E. Este realizat în cadrul tratamentului specific daca sindromul disfuncțional al
sistemului necesită tratament medicamentos miorelaxant
F. Factorii intrasistemici sunt reprezentați de ATM, parodonțiu, dinți – ocluzie și
pot fi afectați per primam, fiind cauza tulburărilor morfofuncționale ale
sistemului stomatognat
G. Este realizat în cadrul tratamentului specific dacă sindromul disfuncțional al
sistemului nu necesită intervenții protetice
H. Factorii suprasistemici sunt reprezentați de: factori endocrini, metabolici,
neuropsihici
I. Tratamentul complet presupune doar tratamentul simptomatic
J. Factorii suprasistemici pot constitui factorii etiologici primari ai
dishomeostaziei
33. Obiectivele urmărite prin tratamentul parodontal sunt următoarele:
A. Corectarea axului de implantare a dintelui
B. Ameliorarea morfologiei conturului gingival
C. Eliminarea inflamației gingivale
D. Favorizarea proliferării gingivale
E. Stoparea pierderii de atașament
F. Menținerea ocluziei pacientului în etapa inițială
G. Eliminarea semnelor de activitate ale bolii
H. Extracția dinților cu mobilitate de gr. I
I. Păstrarea factorului iritativ
J. Crearea unor rapoarte ocluzale funcționale
34. După Carranza & Newman, secvența procedurilor terapeutice, în
cadrul terapiei parodontale, cuprinde:
A. Faza III de terapie – faza de menținere
B. Faza I de terapie presupune printe altele și corectarea factorilor iritanți
restaurativi și protetici
C. Imobilizarea provizorie face parte din faza a III-a de terapie – faza de
menținere
D. Faza II de terapie presupune chirurgia parodontală, terapia endodontică,
restaurările definitive, protezările fixe și amovibile și echilibrarea ocluziei
E. Faza II de terapie – faza corectivă (chirurgicală / restaurativă)
F. Faza III de terapie – faza de menținere urmărește asanarea cavității orale și
controlul bolii parodontale prin reevaluări ale efectului tratamentului
G. Terapia ocluzală nu este necesară în faza I de terapie – faza etiologică
H. În faza I (faza etiologică sau etiotropă) nu este necesar corectarea factorilor
iritanți restaurativi și protetice
I. Faza I de terapie – faza etiologică sau etiotropă
J. Pentru continuarea tratamentului cu a doua etapă nu este necesar obținerea
unei cooperări ferme în ceea ce privește autocontrolul plăcii dentare
35. Despre chirurgia endodontică se pot afirma următoarele enunțuri:
A. Chiuretajul periapical este contraindicat atunci când substanța de obturație a
depășit foramenul apical și a determinat reacții de intoleranță manifeste, cu
dureri violente, inflamații, hipoestezii, parestezii sau chiar anestezii
B. Rezecția apicală reprezintă o metodă de chirurgie ajutătoare tratamentului
endodontic, ce se poate aplica la nivelul dinților monoradiculari, cât și
pluriradiculari
C. Chirurgia endodontică este reprezentată de: osteotomie transmaxilară,
chiuretaj periapical, rezecție apicală, amputație radiculară
D. Rezecția apicală este contraindicată în leziunile apicale cronice precum
parodontita apicală granulomatoasă
E. Osteotomia transmaxilară este indicată în: parodontită apicală acută în faza
periapicală și parodontite apicale cronice cu secreție abundentă
F. Rezecția apicală nu poate fi realizată la dinți pe care s-a realizat în prealabil
obturația endodontică corectă
G. Chirurgia endodontică se adresează doar proceselor acute
H. Se adresează atât proceselor acute, cât și celor cronice
I. Chiuretajul apical este indicat în situațiile în care, deși s-a efectuat corect
tratamentul
J. Osteotomia transmaxilară este contraindicată în parodontiele cronice cu
secreție bogată
36. Următoarele afirmații privind rezecția apicală sunt adevărate:
A. Este indicată în eșecuri ale tratamentului endodontic: parodontite cronice cu
secreție persistentă, obturații incomplete, dispozitive corono-radiculare la
dinții cu obturații incomplete, căi false, granuloame reziduale
B. Face parte din tratamentul protetic propriu-zis
C. Poate fi realizată când există corpi străini pe canalele radiculare și se dorește
conservarea dintelui pe arcadă (ace rupte pe canal, denticuli)
D. Este indicată în cazul dinților cu distrucții coronare extinse
E. Se realizează atunci când s-a realizat în prealabil obturația endodontică
corectă și completă la care persistă un proces periapical care nu s-a resorbit
pe parcursul etapelor de tratament
F. Este indicată în fracturile radiculare
G. Se realizează pe dinți cu mobilitate accentuată
H. Se poate realiza doar în etapa de pregătire nespecifică (înaintea tratamentului
protetic)
I. Timpii rezecției apicale vor fi adaptați în funcție de următoarele situații clinice:
incizie, decolarea lamboului mucoperiostal, trepanarea tăbliei osoase, rezecția
apexului, chiuretaj periapical, obturarea canalului radicular, sutura plăgii
J. Se realizează pe dinți aflați în focarele de fractură ale maxilarelor
37. În categoria manoperelor destinate tratamentului pungilor
parodontale intră:
A. Gingivectomia
B. Tehnica ENAP (excizia pentru obținerea unui nou atașament)
C. Terapia medicamentoasă ATM
D. ENAP modificată
E. Chiuretajul parodontal
F. Regularizarea planului osos
G. Extracția dentară
H. Intervenții cu lambou
I. Tratamentul ortodontic
J. Frenectomia
38. În cadrul tratamentului de echilibrare ocluzală, pentru nivelarea
planului de ocluzie, în funcție de denivelare sunt necesare:
A. Îndepărtarea lucrărilor fixe necorespunzătoare
B. Înlăturarea contactelor premature și a interferențelor
C. Gingivectomii
D. Detartraj, periaj profesional
E. Șlefuiri selective la nivelul cuspizilor
F. Terapie de regenerare parodontală cu derivate din matricea proteică a
smalțului
G. Amputări coronare fără acoperirea acestora cu microproteze
H. Amputări coronare urmate de devitalizări, gingivectomie sau alveoloplastie și
acoperirea cu microproteze
I. Extracția dintelui și uneori chiar rezecția modelantă a osului, cum se întâmplă
în cazul molarilor superiori egresați împreună cu tuberozitatea
J. Regenerare tisulară ghidată
39. Despre dimensiunea verticală de ocluzie putem afirma următoarele
enunțuri:
A. Dacă pacientul se prezintă cu o DVO micșorată și prezintă manifestări
patologice în diverse structuri redimensionarea nu este necesară
B. În cazul în care pacientul se prezintă cu o DVO supradimensionată nu este
necesar de a fi îndepărtate obligatoriu lucrările protetice prin care s-a realizat
această mărire a etajului inferior
C. Dacă pacientul se prezintă cu o DVO supradimensionată, redimensionarea nu
mai este necesară
D. Dacă pacientul se prezintă cu o DVO micșorată și prezintă manifestări
patologice în diverse structuri redimensionarea este necesară
E. În cazul în care pacientul se prezintă cu o DVO supradimensionată se vor
îndepărta obligatoriu lucrările protetice prin care s-a realizat această mărire a
etajului inferior
F. O supradimensionare a DVO este mai traumatogenă pentru țesuturile
aparatului dento-maxilar decât o subdimensionare
G. Orice redimensionare a DVO nu trebuie tatonată
H. O subdimensionare a DVO este mai traumatogenă pentru țesuturile aparatului
dento-maxilar decât o supradimensionare
I. Dacă pacientul se prezintă cu o DVO micșorată redimensionarea nu mai este
necesară
J. Orice redimensionare a DVO trebuie tatonată
40. Despre tratamentul proprotetic putem preciza următoarele lucruri:
A. Acest tratament nu este specific edentației parțiale întinse
B. Urmărește pregătirea câmpului protetic pentru aplicarea tratamentului
nespecific
C. Nu sunt necesare modelele de studiu
D. Acest tratament este specific edentației parțiale întinse
E. Există situații clinice în care nu sunt necesare tratamente proprotetice
F. În această etapă sunt necesare modelele de studiu
G. Aceasta etapă întotdeauna există în cadrul tratamentului edentației parțiale
întinse
H. Este denumit și tratament nespecific
I. Este denumit și tratament specific
J. Urmărește pregătirea câmpului protetic pentru aplicarea tratamentului
protetic propriu-zis
41. Intervențiile chirurgicale asupra mucoasei sunt reprezentate de:
A. Reechilibrare ocluzală
B. Bridele laterale inserate aproape de muchia crestei
C. Șlefuiri selective ale dinților
D. Ameloplastie
E. Plastia șanțurilor vestibulare sau linguale
F. Reșapare coronară
G. Intervenții asupra hipertrofiilor și hiperplaziilor de mucoasă
H. Frenectomie
I. Restabilirea dimensiunii verticale de ocluzie
J. Frenotomia sau frenoplastia
42. Intervențiile asupra osului sunt reprezentate de:
A. Odontectomia
B. Torus maxilar sau mandibular
C. Rezecții modelante în cazul exostozelor
D. Rezecții modelante în cazul crestelor retentive
E. Frenotomia
F. Plastia șanțurilor vestibulare sau linguale
G. Gincivectomia
H. Ameloplastia
I. Frenectomia
J. Rezecții modelante ale tuberozităților maxilare retentive sau procidente
43. Despre reechilibrarea ocluzală și repoziționarea cranio-mandibulară
sunt adevărate următoarele afirmații:
A. În urma intervenției de reechilibrare ocluzală se permite deblocarea mișcărilor
mandibulare
B. Urmărește doar transmiterea axială a forțelor de ocluzie
C. Ocluzie dinamică care nu permite glisarea liberă a mandibulei de la relația
centrică la intercuspidare maximă
D. Refacerea echilibrului morfologic cu o ocluzie dinamică, netraumatizantă
E. Urmărește transmiterea corectă a forțelor de ocluzie
F. Se dorește distribuirea uniformă a punctelor de contact în relație centrică și
intercuspidare maximă
G. Urmărește crearea unui relief ocluzal armonios
H. Se dorește distribuirea uniformă a punctelor de contact în relația de postură
I. Urmărește o funcționalitate articulară și musculară patologică
J. Realizarea unei ocluzii dinamice traumatizante
44. Următoarele afirmații privind șlefuirea selectivă sunt adevărate:
A. Metodele propuse de Ramfjord, Dawson recomandă șlefuirea selectivă în
ocluzie centrică și intercuspidare maximă a dentiției naturale
B. Se bazează pe principiul conceptului ocluziei bilateral echilibrate cu contacte
de echilibru atât pe partea activă cât și inactivă în mișcarea de lateralitate
C. Se bazează pe principiul conceptului ocluziei uniterminale, care preconizează
contacte unice
D. Se adresează unor tulburări morfolgice reduse ale reliefului ocluzal, dar care
au răsunet asupra sistemului stomatognat
E. Se adresează în cazul abraziilor de grad III
F. După școala ieșeană echilibrarea este spațiată în maxim 2-3 zile
G. În prima etapă se realizează analiza clininică a ocluziei, iar în a doua etapă se
realizează analiza ocluziei pe model, cu localizarea punctelor de contact în
poziție centrică sau excentrică
H. După școala ieșeană echilibrarea este spațiată în decursul a 6 luni
I. Se adresează unor tulburări morfologice importante ale reliefului ocluzal
J. Îndepărtarea punctelor premature prin șlefuiri selectivese poate face prin mai
multe metode: metoda Jankelson, metoda Schuyer, metoda Shore, metoda
Ramfjord, metoda Barelle
45. Următoarele afirmații privind repoziționarea cranio-mandibulară
sunt adevărate:
A. Se poate ajunge la o relație mandibulo-craniană corectă doar prin metode
substractive
B. Repoziționarea mandibulo-craniană în poziție centrică se poate obține prin:
terapie de suprimare a durerii (poziție antalgică), terapie de relaxare musculară
(spasm muscular), șlefuire selectivă (contact deflectiv)
C. În cazul unei subdimensionări a etajului inferior nu se vor face adăugiri
treptate, cu înălțări succesive ale ocluziei
D. Terapia de repoziționare mandibulară este aplicată treptat, concomitent sau
după regularizarea planului de ocluzie și relaxarea musculară
E. Constituie unul din scopurile majore ale tratamentului disfuncțiilor sistemului
stomatognat
F. Toate intervențiile dintr-o anumită regiune se recomandă să fie efectuate în
mai multe ședințe, cu multiple anestezii pentru a prelungi timpul de vindecare
G. Tratamentul face parte integrantă din schema terapeutică generală a
disfuncțiilor, neputându-se separa de aceasta
H. Când planul de ocluzie nu asigură o ocluzie stabilă, se trece la refacerea unui
plan de ocluzie provizoriu, utilizând gutierea acrilică pentru dentați sau șina
proteza mobilă pentru edentați
I. Repoziționarea mandibulo-craniană prin gutiere, proteze etc. nu va trebui
susținută prin toate celelalte mijloace: medicamentoase, fizioterapice,
chinetoterapice
J. Nu constituie unul din scopurile majore ale tratamentului disfuncțiilor
sistemului stomatognat
46. Următoarele afirmații privind portamprentele standard sunt
adevărate:
A. Alegerea portamprentei standard nu ține cont de tehnica de amprentare
adoptată
B. Portamprentele standard din materiale plastice pot fi sterilizate
C. Portamprenta standard se alege în funcție de tehnica de amprentare adoptată
D. Portamprentele standard metalice au întrebuințare unică
E. Portamprentele standard sunt de serie sau universale
F. Portamprenta standard se alege separat pentru maxilar și mandibulă pe baza
examenului clinic amănunțit sau măsurarea cu compasul
G. Sunt confecționate în seturi de o mare varietate de forme și mărimi pentru
maxilarul superior și mandibulă, din metal cromat sau nichelat, din aluminiu
sau materiale plastice
H. Portamprentele standard sunt realizate doar din materiale plastice
I. Portamprentele metalice au avantajul că nu se deformează în timpul
amprentării, pot fi adaptate cu cleștele, pot fi sterilizate și utilizate în repetate
rânduri
J. Cu ajutorul portamprentelor standard se poate amprenta doar o singură
hemiarcadă
47. Următoarele afirmații privind adaptarea portamprentelor standard
în cavitatea orală sunt adevărate:
A. În sens vertical, portamprenta trebuie să fie la o distanță de 4cm de bolta
palatină, iar marginile portamprentei cu 2cm deasupra zonei de reflexie a
mucoasei mobile
B. Are rolul de a orienta practicianul în tehnica ce va urma (centrare,
compresiune, dezinserție)
C. Are rolul de a dezinhiba bolnavul care poate fi șocat de dimensiunile
portamprentei
D. Adaptarea se va face în sens: transversal, sagital și vertical
E. Adaptarea în plan transversal marginile portamprentei trebuie să fie la 4-5 mm
distanță de câmpul protetic
F. Dacă se folosește un material de tip alginic portamprenta standard nu necesită
retenții suplimentare pentru stabilitatea materialului
G. Adaptarea în sens sagital port-amprenta trebuie să fie la 4mm de versantul
vestibular al crestei alveolare în zona frontală, iar distal să depășească cu 2mm
șanțurile retrotuberozitare și cu 4mm foveele palatine până în zona de reflexie
a vălului palatin moale
H. În cazul utilizării portamprentelor standard nu este necesară adaptarea
I. Nu se realizează adaptarea marginilor portamprentei standard
J. Utilizarea portamprentelor standard nu presupune asigurarea unui spațiu
necesar pentru realizarea unei grosimi optime a materialului
48. Următoarele afirmații privind amprenta preliminară sunt adevărate,
cu excepția:
A. Prin definiție, amprenta preliminară reprezintă pozitivul câmpului edentat
înregistrat cu material specific de amprentare
B. Dacă portamprenta individuală necesară amprentării preliminare nu este
corect adaptată câmpului protetic, se va realiza adaptarea acesteia prin
completare cu mase plastice
C. În vederea înregistrării amprentei preliminare, se va proceda mai întâi la
alegerea portamprentei standard
D. Prin definiție, amprenta preliminară reprezintă negativul câmpului protetic
edentat înregistrat cu material specific de amprentare într-o portamprentă
standard
E. Amprenta preliminară nu trebuie să țină cont de alternanța celor două
suporturi: muco-osos și dento-parodontal
F. Portamprenta standard trebuie să cuprindă în totalitate câmpul protetic, să
asigure o grosime suficientă a materialului de amprentă, iar marginile acestuia
să se oprească la 2-3mm de linia ghirlandată
G. Amprenta preliminară nu trebuie să țină cont de particularitățile câmpului
protetic edentat parțial
H. Amprenta preliminară reprezintă prima etapă în algoritmul clinico-tehnologic
I. Portamprenta standard trebuie să fie suficient de rigidă, să nu jeneze jocul
formațiunilor mobile
J. În vederea înregistrării amprentei preliminare, se va proceda mai întâi la
alegerea portamprentei individuale
49. Despre obiectivele amprentării putem afirma următoarele enunțuri:
A. Obiectivul profilactic
B. Toate obiectivele realizaate în această fază de amprentare constituie condiții
pentru amprentarea funcțională optimă
C. Obiectivele sunt realizate parcelar în cursul fazei de amprentare preliminară
D. Obiective mecanice
E. Obiectivul funcțional
F. Obiectivul morfologic
G. Obiective biologice
H. Obiectivul dotării tehnice a cabinetului
I. Obiective funcționale
J. Obiectivul curativ
50. Despre mișcările realizate în timpul amprentării putem preciza:
A. Fac parte doar mișcările funcționale automatizate
B. Limita și grosimea marginilor viitoarei restaurări nu este influențată de
realizarea funcționalizării periferiei câmpului protetic
C. Realizarea funcționalizării periferiei câmpului protetic precizează limita și
grosimea marginilor viitoarei restaurări
D. Fac parte și mișcările funcționale automatizate
E. Aceste mișcări influențează menținerea și stabilitatea viitoarei restaurări
F. Sunt repreznetate și de mișcările funcționale neautomatizate
G. Aceste mișcări trebuie să fie mai puțin energice cu cât materialul este mai
vâscos
H. Sunt reprezentate și de mișcări nefuncționale
I. Sunt reprezentate doar de mișcări nefuncționale
J. Se pot descrie 5 tipuri principale de mișcări care se pot realiza în cursul
amprentării
51. Tehnica de amprentare preliminară presupune:
A. Nu este necesară o serie de pregătiri în vederea realizării amprentării
B. Se realizează deretentivizarea câmpului protetic prin introducerea la nivelul
zonelor retentive create de dinții restanți sau restaurările fixe, a unor materiale
de obturație provizorie
C. În cazul unui reflex de vomă accentuat este contraindicat desenzibilizarea
vălului palatin prin utilizarea anestezicelor de contact prin badijonarea sau
spray
D. Se va pregăti instrumentarul necesar (instrumente de consultație, două tăvițe
renale, compas, creion chimic, spatulă, fuloar)
E. După priza materialului, dezinserția amprentei se va face prin mișcări multiple,
pentru a previziona apariția tensiunilor interne
F. Pregătirea fizică a pacientului presupune așezarea în poziția corectă a acestuia,
protecția vestimentară cu halate, bavete, șorțuri, tăviță renală pentru
colectarea salivei și a surplusului de material
G. Având în vedere particularitățile câmpului protetic edentat parțial întins,
utilizarea materialelor alginice este cea mai puțin frecventă
H. Se va pregăti psihic, medicamentos și fizic pacientul în vederea amprentării
I. În timpul amprentării este contraindicat realizarea unor mișcări de către medic
J. Se pregătește materialul necesar pentru prepararea materialului de
amprentare și se va face o pregătire a pacientului
52. În funcție tehnica de amprentare, amprenta funcțională se poate
clasifica:
A. Amprente funcționale cu ajutorul machetelor în ceară cu dinți
B. Amprente funcționale mucodinamice
C. Amprente funcționale în intercuspidare maximă
D. Amprente funcționale mucostatice
E. Amprente funcționale compozite
F. Amprente funcționale unimaxilare sau globale
G. Amprente funcționale în relație centrică
H. Amprente funcționale simple
I. Amprente funcționale cu portamprentă standard
J. Amprente funcționale în relație centrică
53. În funcție de tehnica de amprentare, amprenta funcțională se poate
clasifica:
A. Amprente funcționale unimaxilare sau globale
B. Amprente funcționale cu portamprentă standard
C. Amprente funcționale compresive, decompresive sau cu compresiune selectivă
D. Amprente funcționale care înregistrează în totalitate câmpul protetic sau
parcelare
E. Amprente funcționale cu gura închisă sau cu gura deschisă
F. Amprente funcționale în relație centrică
G. Amprente funcționale în relație centrică
H. Amprente funcționale fonetice, de masticație sau de deglutiție
I. Amprente funcționale cu ajutorul machetelor în ceară cu dinți
J. Amprente funcționale în intercuspidare maximă
54. Următoare enunțuri privind port-amprenta individuală sunt
adevărate:
A. În raport de concepția ce stă la baza amprentării, pot fi: port-amprente
complet distanțate
B. Sunt variate ca formă și concepție
C. Sunt identice cu portamprentele standard
D. Indiferent de modalitatea de construcție a port-amprentei individuale,
marginile portamprentei trebuie să fie subțiri, ascuțite
E. Marginile port-amprentei trebuie să fie mai lungi cu 2mm față de fundul de
sac vestibular
F. Sunt realizate din materiale metalice cu sau fără perforații
G. Mânerul portamprentei individuale trebuie amplasat în zona premolară
H. Se confecționează din placă de bază sau acrilate auto sau termopolimerizabile
I. În raport de concepția ce stă la baza amprentării, pot fi: port-amprente în
contact complet
J. În raport de concepția ce stă la baza amprentării, pot fi: port-amprente contact
marginal sau distanțate parcelar
55. Mișcările efectuate în amprentarea funcțională sunt:
A. Mișcări efectuate doar de către medic
B. Testele lui Franz Herbst sunt contraindicate
C. Testele lui Franz Herbst pentru maxilar și mandibulă
D. Mișcările efectuate de către medic sunt puțin permise în amprentarea
funcțională
E. Mișcările efectuate de pacient și sugerate, comandate, dirijate de medic sunt
cele mai uzuale
F. Efectuate de medic sau de pacient (teste automatizate sau semifuncționale)
G. Mișcările efectuate de medic sunt cele mai indicate și uzuale
H. Nu se efectuează nici o mișcare
I. Teste fonetice Devin și Herve
J. Mișcările utilizate de medic sau de pacient sunt utilizate doar cu o port-
amprentă standard
56. Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt următoarele:
A. Retruzie
B. Deschiderea ușoară a gurii, pune în tensiune periferia câmpului protetic la
nivelul premolarului 2 și al molarului 1
C. Deschiderea largă a gurii realizează modelarea la nivelul pungii Eisenring, prin
punerea în tensiune a ligamentului pterigo-mandibular
D. Sugere, suflat, fluierat, sărut, modelează marginile portamprentei în zona
vestibulară frontală
E. Surâs forțat, realizează modelarea la nivelul zonei vestibulare laterale; același
test realizează o tracțiune posterioară plicii alveolo-jugale
F. Protruzie
G. Ușoare compresiuni și tracțiuni la periferica câmpului protetic de către medic
H. Deglutiție
I. Mobilizarea periferiei câmpului protetic în zona distală prin probe Valsalva,
tuse, test fonetic: ”a”, ”ah”
J. Masticație
57. Testele lui Franz Herbst pentru mandibulă sunt următoarele:
A. Vârful limbii într-un obraz și în celălalt obraz modelează zona milohioidiană
între canin – premolar
B. Sugere, fluierat, modelează zona vestibulară centrală; deglutiție, modelează
zona pungii Neill și Bowen
C. Deschiderea largă a gurii, modelarea distală a pungii Fisch, versantul vestibular
al tuberculului piriform prin contracția marginii anterioare a maseterului
D. Ușoare compresiuni și tracțiuni la periferica câmpului protetic de către medic
E. Masticație
F. Retruzie
G. Umezirea roșului buzelor (de la o comisură la alta), modelează zona
milohioidiană în dreptul molarilor
H. Protruzie
I. Limba către nas pune în tensiune zona Slack în porțiunea sa anterior de canin,
modelând mai cu seamă zona genioglosului
J. Deglutiție
58. Materialele utilizate în amprentarea funcțională sunt:
A. Materiale rigide
B. Siliconi
C. Mase elastice
D. Aliaj Cr-Co
E. Acid ortofosoric
F. Acid fluorhidric
G. Mase termoplastice
H. Hidroxid de Calciu
I. Materiale semirigide
J. Compozite fotopolimerizabile
59. Următoarele enunțuri privind verificarea și adaptarea port-
amprentei individuale sunt adevărate:
A. Adaptarea și verificare port-amprentei nu necesită multă grijă
B. În cadrul verificării extraorale se examinează portamprenta din puctul de
vedere a execuției și a respectării indicațiilor date în prealabil tehnicianului
C. În cadrul verificării extraorale nu se îndepărtează neregularitățile, ele fiind
necesare retenției materialului de amprentă
D. Verificarea și adaptarea se realizează doar extraoral
E. Adaptarea și verificarea portamprentei trebuie să se realizeze cu multă grijă,
din aproape în aproape, pentru fiecare zonă în parte
F. În cadrul verificării extraorale se îndepărtează eventualele neregularități de la
nivelul bazei, marginilor, urmărind de asemenea raportul marginilor cu linia
ghirlandată
G. În cadrul verificării intraorale se practică doar o verificare statică
H. În cadrul verificării intraorale se practică o verificare statică și dinamică,
urmărindu-se mai ales rapoartele marginilor portamprentei cu zona de
mucoasă pasiv-mobilă
I. Verificarea și adaptarea se realizează doar intraoral
J. Verificarea și adaptarea port-amprentei individuale se realizează mai întâi în
faza extraorală și apoi intraoral
60. Următoarele afirmații privind amprenta finală prin tehnica dublului
amestec (wash technique) sunt adevărate:
A. Acest tip de amprentă se realizează cu ajutorul unei port-amprente
preliminare și a două materiale de consistență diferită, unul vâscos (silicon sau
masă termoplastică) și altul mai fluid
B. În vederea realizării celui de al doilea timp al amprentării, se va aplica în port-
amprenta astfel pregătită, material fluid (xantopren, detaflex pastă)
înregistrându-se o amprentă de spălare, care redă cu exactitate și periferia
câmpului protetic
C. În cazul utilizării materialului siliconic (optosil, dentaflex) nu este necesar
realizarea retenției la nivelul port amprentei
D. Acest tip de amprentă se realizează cu ajutorul unui port-amprente standard și
a unui singur material de amprentă
E. După priza materialului și dezinserția amprentei se va proceda la prelucrarea
acesteia prin suprimarea unor porțiuni din marginile prea groase, scurtarea cu
2 mm a înălțimii marginilor sau îndepărtarea unor fragmente pătrunse
interdentar
F. Se poziționează centric port-amprenta pe câmpul protetic și sub presiune
digitală se va funcționaliza amprenta de către medic
G. Acest tip de amprentă se realizează cu ajutorul unui port-amprente standard și
a două materiale de consistență similară
H. În cazul utilizării materialului siliconic (optosil, dentaflex) se vor realiza retenției
la nivelul port-amprentei, se va pregăti materialul siliconic prin malaxare
manuală și se va introduce în portamprentă
I. Dacă se utilizează o masă termoplastică în locul siliconului vâscos nu este
necesar plastifierea acesteia într-o baie termostatată
J. După priza materialului și dezinserția amprentei nu este necesară prelucrarea
acesteia
61. Următoarele anunțuri privind amprenta finală cu port amprenta
individuală completă sunt adevărate:
A. la nivelul dinților restanți port-amprentele nu sunt prevăzute cu perforații
B. Aceste port-amprente acoperă în totalitate câmpul protetic
C. La nivelul dinților restanți port-amprentele sunt prevăzute cu perforații
D. pentru înregistrarea amprentei se va utiliza ca material hidrocoloizii reversibil
E. Port-amprentele acoperă parțial câmpul protetic
F. Utilizează port amprentă standard metalică
G. Utilizează o port-amprentă individuală din placă de bază (în edentația
subtotală) sau din acrilat
H. Este o metodă de amprentare într-un singur timp
I. Pentru înregistrarea amprentei se va utiliza material elastic de tip siliconic
J. Este o metodă de amprentare în 3 timpi
62. În funcție de tehnica folosită amprentarea funcțională se clasifică
în:
A. amprentă pentru realizarea modelului de studiu
B. amprentă finală cu port-amprentă decupată vestibular
C. amprentă finală cu port-amprentă decupată dentar
D. amprentă pentru realizarea modelului preliminar
E. amprenta finală cu port-amprentă individuală completă
F. amprentă funcțională cu port-amprentă decupată incizal
G. amprentă preliminară
H. amprentă finală cu port-amprente din mase plastice
I. Amprentă finală prin tehnica dublului amestec în trei timp
J. amprenta finală prin tehnica dublului amestec (wash technique)
63. Următoarele enunțuri privind înregistrările relației intermaxilare
(mandibulo-craniene) ca etapă a terapiei prin proteze parțiale amovibile
scheletate sunt adevărate:
A. înregistrarea relațiilor centrice se realizează cu ajutorul machetelor de ocluzie
B. după confecționarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul și orientarea
planului de ocluzie pentru zonele edentate servindu-ne de criteriile
antropometrice
C. pentru înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene nu este necesară macheta
de ocluzie
D. această etapă nu face parte din tratamentul prin proteze parțiale amovibile
E. după înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene se verifică respectarea doar a
reperelor articular și muscular
F. dacă machetele de ocluzie nu vin în contact pentru a putea fi solidarizate pe
suprafața ocluzală a bordurii de ocluzie a maxilarului edentat se vor crea
retenții după care se va aplica o pastă de zinc-oxid-eugenol
G. înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene urmărește să repoziționeze
mandibula în relație centrică corectă, cu respectarea reperelor articular,
muscular, osos, dentar, labial și lingual
H. înregistrarea relațiilor mandibulo craniene urmărește să repoziționeze
mandibula în relație de postură cu respecarea doar a reperului osos
I. înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene nu ține cont de nivelul și orientarea
planului de ocluzie
J. un aspect deosebit de important în determinarea relațiilor mandibulo-craniene
îl reprezintă îndepărtarea oricărei acțiuni reflexe cu punct de plecare articular
sau muscular, care ar putea influența poziționarea mandibulară
64. Următoarele enunțuri privind verificarea machetelor de ocluzie sunt
adevărate, cu excepția:
A. verificarea extra orală se execută cu machete pe model preliminar
B. în cadrul verificării extraorale se urmărește ca marginile să fie ascuțite,
traumatizante, plasate sub nivelul liniei ghirlandate
C. machetele de ocluzie reprezintă piese intermediare protetice care nu redau
forma și nu prefigurează viitoarea protezare
D. în verificarea intraorală se analizează bordura de ocluzie care prin volum și
poziție trebuie să redea plentitudinea obrajilor și a buzelor
E. verificarea intraorală nu va urmări modalitatea de inserție pe câmp și gradul
de adaptare între baza machetei și câmpul protetic
F. verificarea extraorală se execută cu machete pe model funcțional
G. ele au rolul de a crea suportul material necesar stabilizării celor două oase
maxilare în poziții fundamentale
H. etapa clinică de verificare a machetelor de ocluzie se realizează într-o singură
etapă și este reprezentată doar de verificarea intraorală
I. machetele de ocluzie reprezintă piese intermediare protetice care prin volum
și formă prefigurează viitoarele protezări
J. verificarea intraorală va urmări modalitatea de inserție pe câmp și gradul de
adaptare între baza machetei și câmpul protetic
65. Adaptarea și individualizarea machetelor de ocluzie constau într-o
succesiune de etape precum:
A. determinarea nivelului planului de ocluzie
B. în zona frontală planul de ocluzie are orientare raportată la planul lui Camper
C. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie doar în relația centrică
D. determinarea nivelului planului de ocluzie se face identic pentru zona frontală
a arcadei și în zona laterală
E. pentru ușurința în determinarea și orientarea planului de ocluzie se poate
folosi plăcuța Fox
F. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie în relație centrică
G. în zona laterală planul de ocluzie are orientare paralelă cu linia bipupilară
H. determinarea orientării planului de ocluzie
I. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie în relație de postură
J. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie doar în relația de postură
66. Metodele simple de determinare a relației centrice sunt:
A. mișcarea de lateralitate
B. metoda Valsalva
C. mișcarea de protruzie
D. metoda deglutiției
E. metoda flexiei forțate a capului
F. metoda compresiunii pe menton
G. realizarea testelor fonetice: ”veveriță”, ”ferfeniță”
H. metoda ”homotropismului lingo-mandibular”
I. metoda extensiei forțate
J. Analiza T-scan
67. Următoarele afirmații privind stabilirea reperelor pentru alegerea și
montarea dinților artificial sunt adevărate:
A. linia caninilor materializează fața mezială a caninilor
B. linia caninilor reprezintă limita de maxima vizibilitate a grupului frontal
superior
C. spațiul rezultat între linia mediană și linia caninului reprezintă lățimea celor 3
dinți frontali superiori
D. linia mediană va reprezenta planul transversal al feței
E. linia mediană se va aprecia în funcție de frenurile buzelor superioară și
inferioară, filtru piramida nazală
F. linia caninilor materializează fața distală a caninilor
G. linia mediană va reprezenta planul medio-sagital al feței
H. linia surâsului reprezintă limita de maximă vizibilitate a grupului frontal
superior
I. pentru trasarea liniei mediene se poate lua conturul buzei superioare și
inferioare în timpul surâsului
J. linia surâsului reprezintă planul medio sagital al feței
68. Următoarele afirmații privind verificarea clinică a scheletului și a
machetei cu dinți sunt adevărate:
A. la verificarea extraorală pe model se urmărește dacă tehnicianul a respectat
toate indicațiile date din cabinet, dacă toate elementele componente ale
scheletului corespund cu proiectul desenat
B. basculările latero-laterale sau antero-posterioare nu necesită depistarea
cauzelor și remedierea lor
C. dacă după un examen atent al câmpului protetic și scheletului se stabilesc
modificări minore acestea se vor realiza doar în laboratorul de tehnică dentară
D. se verifică dacă butonii de distanțare de la nivelul șeilor păstrează un spațiu
suficient pentru componenta acrilică
E. se urmărește modul de respectare a indicațiilor terapeutice, a calităților
tehnologice și a corectitudinii fazelor de tratament anterioare
F. se verifică intraoral doar stabilitatea statică a scheletului pe câmp prin presiuni
unilaterale
G. în momentul inserției pe modelul scheletul nu trebuie să intre forțat și să
abrazeze unele porțiuni ale dinților de pe model
H. adaptarea biologica a scheletului nu ține cont de raportul existent între
elementele scheletului și elementele câmpului protetic
I. elementele de menținere și stabilizare trebuie să se opună dezinserției
voluntare
J. verificarea se va efectua extraoral (pe modelul de lucru și în afara modelului) și
intraoral
69. Despre verificarea clinică a machetei cu dinți putem afirma
următoarele enunțuri:
A. Modelajul falsei gingii nu determină interferență musculo-ligamentară
B. intraoral se verifică dacă au stabilitate statică și dinamică
C. intraoral, se verifică dacă au fost realizați parametrii sistemului stomatognat:
rapoartele ocluzale statice și dinamice, relația centrică, relația de postură
D. intraoral, o basculare latero-laterală poate apărea atunci când dinții sunt
montați în afara crestei, iar bascularea antero-posterioară se poate datora
incorectitudinii realizării machetei șeii terminale
E. Analiza contactelor ocluzale nu este necesară în această etapă
F. urmărește în general aceleași obiective ca și la edentatul total efectuându-se
în două etape: extraoral (pe model cu simulatorul deschis, cu simulatorul
închis și detașată de pe model) și intraoral
G. Basculările latero-laterale sau antero-posterioare nu necesită depistarea
cauzelor și remedierea lor
H. pozițiile test și mișcările test nu sunt necesare în această etapă
I. în această etapă nu putem determina dacă macheta satisface funcția
fizionomică
J. verificarea extra-orală cu simulatorul deschis va urmări dacă au fost respectate
toate indicațiile de alegere și montare a dinților după regulile generale și
individuale
70. Adaptarea protezei parțiale mobile poate fi clasificată în:
A. adaptarea se clasifică doar în adaptare primară și secundară
B. adaptarea primară durează 30 de zile după inserția protezei
C. adaptare secundară se realizează în prima săptămână după inserția protezei
D. adaptarea mecanică ce constă în armonizarea protezei la structurile câmpului
protetic
E. o altă sursă de instabilitate mecanică o reprezintă rapoartele ocluzale
armonioase, funcționale
F. adaptarea tardivă sau terțiară are loc după 30 de zile când bolnavul trebuie să
fie perfect adaptat la proteză și proteza la țesuturile cavității orale
G. adaptarea biologică ce se referă la receptarea protezelor de către organism în
general și de către țesuturile sistemului stomatognat în special
H. adaptarea tardivă sau terțiară are loc în primele 30 de zile după inserția
protezei
I. adaptarea funcțională ce se referă la restaurarea funcțiilor fizionomice,
fonetice și masticatorii
J. adaptarea imediată ce are loc la primul contact al pacientului cu proteza finită
71. Adaptarea protezei parțiale mobile poate fi clasificată în:Alegeți
varianta/variantele greșite:
A. adaptarea biologică ce se referă la receptarea protezelor de către organism în
general și de către țesuturile sistemului stomatognat în special
B. o altă sursă de instabilitate mecanică o reprezintă rapoartele ocluzale
armonioase, funcționale
C. adaptarea funcțională ce se referă la restaurarea funcțiilor fizionomice,
fonetice și masticatorii
D. adaptare secundară se realizează în prima săptămână după inserția protezei
E. adaptarea tardivă sau terțiară are loc în primele 30 de zile după inserția
protezei
F. adaptarea primară durează 30 de zile după inserția protezei
G. adaptarea se clasifică doar în adaptare primară și secundară
H. adaptarea tardivă sau terțiară are loc după 30 de zile când bolnavul trebuie să
fie perfect adaptat la proteză și proteza la țesuturile cavității orale
I. adaptarea mecanică ce constă în armonizarea protezei la structurile câmpului
protetic
J. adaptarea imediată ce are loc la primul contact al pacientului cu proteza finită
72. Următoarele afirmații sunt false privind verificarea clinică a
machetei cu dinți:
A. pozițiile test și mișcările test nu sunt necesare în această etapă
B. intraoral se verifică dacă au stabilitate statică și dinamică
C. intraoral, o basculare latero-laterală poate apărea atunci când dinții sunt
montați în afara crestei, iar bascularea antero-posterioară se poate datora
incorectitudinii realizării machetei șeii terminale
D. Analiza contactelor ocluzale nu este necesară în această etapă
E. urmărește în general aceleași obiective ca și la edentatul total efectuându-se
în două etape: extraoral (pe model cu simulatorul deschis, cu simulatorul
închis și detașată de pe model) și intraoral
F. intraoral, se verifică dacă au fost realizați parametrii sistemului stomatognat:
rapoartele ocluzale statice și dinamice, relația centrică, relația de postură
G. Modelajul falsei gingii nu determină interferență musculo-ligamentară
H. verificarea extra-orală cu simulatorul deschis va urmări dacă au fost respectate
toate indicațiile de alegere și montare a dinților după regulile generale și
individuale
I. Basculările latero-laterale sau antero-posterioare nu necesită depistarea
cauzelor și remedierea lor
J. în această etapă nu putem determina dacă macheta satisface funcția
fizionomică
73. Următoarele afirmații privind verificarea clinică a scheletului și a
machetei cu dinți sunt false:
A. elementele de menținere și stabilizare trebuie să se opună dezinserției
voluntare
B. basculările latero-laterale sau antero-posterioare nu necesită depistarea
cauzelor și remedierea lor
C. se verifică intraoral doar stabilitatea statică a scheletului pe câmp prin presiuni
unilaterale
D. se verifică dacă butonii de distanțare de la nivelul șeilor păstrează un spațiu
suficient pentru componenta acrilică
E. se urmărește modul de respectare a indicațiilor terapeutice, a calităților
tehnologice și a corectitudinii fazelor de tratament anterioare
F. verificarea se va efectua extraoral (pe modelul de lucru și în afara modelului) și
intraoral
G. adaptarea biologica a scheletului nu ține cont de raportul existent între
elementele scheletului și elementele câmpului protetic
H. dacă după un examen atent al câmpului protetic și scheletului se stabilesc
modificări minore acestea se vor realiza doar în laboratorul de tehnică dentară
I. în momentul inserției pe modelul scheletul nu trebuie să intre forțat și să
abrazeze unele porțiuni ale dinților de pe model
J. la verificarea extraorală pe model se urmărește dacă tehnicianul a respectat
toate indicațiile date din cabinet, dacă toate elementele componente ale
scheletului corespund cu proiectul desenat
74. Următoarele afirmații privind stabilirea reperelor pentru alegerea și
montarea dinților artificial sunt false:
A. pentru trasarea liniei mediene se poate lua conturul buzei superioare și
inferioare în timpul surâsului
B. linia surâsului reprezintă limita de maximă vizibilitate a grupului frontal
superior
C. linia caninilor materializează fața distală a caninilor
D. linia caninilor reprezintă limita de maxima vizibilitate a grupului frontal
superior
E. linia mediană va reprezenta planul medio-sagital al feței
F. linia mediană se va aprecia în funcție de frenurile buzelor superioară și
inferioară, filtru piramida nazală
G. linia surâsului reprezintă planul medio sagital al feței
H. linia caninilor materializează fața mezială a caninilor
I. linia mediană va reprezenta planul transversal al feței
J. spațiul rezultat între linia mediană și linia caninului reprezintă lățimea celor 3
dinți frontali superiori
75. Metodele simple de determinare a relației centrice sunt,cu excepția:
A. metoda flexiei forțate a capului
B. metoda extensiei forțate
C. Analiza T-scan
D. mișcarea de protruzie
E. metoda compresiunii pe menton
F. mișcarea de lateralitate
G. metoda deglutiției
H. realizarea testelor fonetice: ”veveriță”, ”ferfeniță”
I. metoda Valsalva
J. metoda ”homotropismului lingo-mandibular”
76. Adaptarea și individualizarea machetelor de ocluzie constau într-o
succesiune de etape ,cu excepția:
A. în zona laterală planul de ocluzie are orientare paralelă cu linia bipupilară
B. pentru ușurința în determinarea și orientarea planului de ocluzie se poate
folosi plăcuța Fox
C. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie în relație de postură
D. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie doar în relația centrică
E. determinarea orientării planului de ocluzie
F. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie doar în relația de postură
G. în zona frontală planul de ocluzie are orientare raportată la planul lui Camper
H. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie în relație centrică
I. determinarea nivelului planului de ocluzie se face identic pentru zona frontală
a arcadei și în zona laterală
J. determinarea nivelului planului de ocluzie
77. Următoarele enunțuri privind verificarea machetelor de ocluzie sunt
adevărate:
A. etapa clinică de verificare a machetelor de ocluzie se realizează într-o singură
etapă și este reprezentată doar de verificarea intraorală
B. verificarea intraorală nu va urmări modalitatea de inserție pe câmp și gradul
de adaptare între baza machetei și câmpul protetic
C. machetele de ocluzie reprezintă piese intermediare protetice care nu redau
forma și nu prefigurează viitoarea protezare
D. verificarea extra orală se execută cu machete pe model preliminar
E. ele au rolul de a crea suportul material necesar stabilizării celor două oase
maxilare în poziții fundamentale
F. în cadrul verificării extraorale se urmărește ca marginile să fie ascuțite,
traumatizante, plasate sub nivelul liniei ghirlandate
G. în verificarea intraorală se analizează bordura de ocluzie care prin volum și
poziție trebuie să redea plentitudinea obrajilor și a buzelor
H. machetele de ocluzie reprezintă piese intermediare protetice care prin volum
și formă prefigurează viitoarele protezări
I. verificarea extraorală se execută cu machete pe model funcțional
J. verificarea intraorală va urmări modalitatea de inserție pe câmp și gradul de
adaptare între baza machetei și câmpul protetic
78. Următoarele enunțuri privind înregistrările relației intermaxilare
(mandibulo-craniene) ca etapă a terapiei prin proteze parțiale amovibile
scheletate sunt false:
A. înregistrarea relațiilor centrice se realizează cu ajutorul machetelor de ocluzie
B. această etapă nu face parte din tratamentul prin proteze parțiale amovibile
C. înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene urmărește să repoziționeze
mandibula în relație centrică corectă, cu respectarea reperelor articular,
muscular, osos, dentar, labial și lingual
D. înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene nu ține cont de nivelul și orientarea
planului de ocluzie
E. înregistrarea relațiilor mandibulo craniene urmărește să repoziționeze
mandibula în relație de postură cu respecarea doar a reperului osos
F. după înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene se verifică respectarea doar a
reperelor articular și muscular
G. pentru înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene nu este necesară macheta
de ocluzie
H. după confecționarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul și orientarea
planului de ocluzie pentru zonele edentate servindu-ne de criteriile
antropometrice
I. un aspect deosebit de important în determinarea relațiilor mandibulo-craniene
îl reprezintă îndepărtarea oricărei acțiuni reflexe cu punct de plecare articular
sau muscular, care ar putea influența poziționarea mandibulară
J. dacă machetele de ocluzie nu vin în contact pentru a putea fi solidarizate pe
suprafața ocluzală a bordurii de ocluzie a maxilarului edentat se vor crea
retenții după care se va aplica o pastă de zinc-oxid-eugenol
79. În funcție de tehnica folosită amprentarea funcțională se clasifică
în,cu excepția:
A. Amprentă finală prin tehnica dublului amestec în trei timp
B. amprenta finală cu port-amprentă individuală completă
C. amprentă finală cu port-amprente din mase plastice
D. amprentă pentru realizarea modelului preliminar
E. amprentă finală cu port-amprentă decupată vestibular
F. amprentă pentru realizarea modelului de studiu
G. amprentă funcțională cu port-amprentă decupată incizal
H. amprentă finală cu port-amprentă decupată dentar
I. amprenta finală prin tehnica dublului amestec (wash technique)
J. amprentă preliminară
80. Următoarele anunțuri privind amprenta finală cu port amprenta
individuală completă sunt false:
A. Aceste port-amprente acoperă în totalitate câmpul protetic
B. Utilizează o port-amprentă individuală din placă de bază (în edentația
subtotală) sau din acrilat
C. Port-amprentele acoperă parțial câmpul protetic
D. Pentru înregistrarea amprentei se va utiliza material elastic de tip siliconic
E. Este o metodă de amprentare în 3 timpi
F. la nivelul dinților restanți port-amprentele nu sunt prevăzute cu perforații
G. Este o metodă de amprentare într-un singur timp
H. La nivelul dinților restanți port-amprentele sunt prevăzute cu perforații
I. pentru înregistrarea amprentei se va utiliza ca material hidrocoloizii reversibil
J. Utilizează port amprentă standard metalică
81. Următoarele afirmații privind amprenta finală prin tehnica dublului
amestec (wash technique) sunt false:
A. După priza materialului și dezinserția amprentei nu este necesară prelucrarea
acesteia
B. Dacă se utilizează o masă termoplastică în locul siliconului vâscos nu este
necesar plastifierea acesteia într-o baie termostatată
C. Acest tip de amprentă se realizează cu ajutorul unui port-amprente standard și
a unui singur material de amprentă
D. Se poziționează centric port-amprenta pe câmpul protetic și sub presiune
digitală se va funcționaliza amprenta de către medic
E. În cazul utilizării materialului siliconic (optosil, dentaflex) nu este necesar
realizarea retenției la nivelul port amprentei
F. Acest tip de amprentă se realizează cu ajutorul unui port-amprente standard și
a două materiale de consistență similară
G. Acest tip de amprentă se realizează cu ajutorul unei port-amprente
preliminare și a două materiale de consistență diferită, unul vâscos (silicon sau
masă termoplastică) și altul mai fluid
H. În cazul utilizării materialului siliconic (optosil, dentaflex) se vor realiza retenției
la nivelul port-amprentei, se va pregăti materialul siliconic prin malaxare
manuală și se va introduce în portamprentă
I. După priza materialului și dezinserția amprentei se va proceda la prelucrarea
acesteia prin suprimarea unor porțiuni din marginile prea groase, scurtarea cu
2 mm a înălțimii marginilor sau îndepărtarea unor fragmente pătrunse
interdentar
J. În vederea realizării celui de al doilea timp al amprentării, se va aplica în port-
amprenta astfel pregătită, material fluid (xantopren, detaflex pastă)
 înregistrându-se o amprentă de spălare, care redă cu exactitate și periferia
câmpului protetic
82. Următoarele enunțuri privind verificarea și adaptarea port-
amprentei individuale sunt false:
A. În cadrul verificării extraorale se îndepărtează eventualele neregularități de la
nivelul bazei, marginilor, urmărind de asemenea raportul marginilor cu linia
ghirlandată
B. Verificarea și adaptarea port-amprentei individuale se realizează mai întâi în
faza extraorală și apoi intraoral
C. În cadrul verificării extraorale se examinează portamprenta din puctul de
vedere a execuției și a respectării indicațiilor date în prealabil tehnicianului
D. Verificarea și adaptarea se realizează doar extraoral
E. Adaptarea și verificare port-amprentei nu necesită multă grijă
F. În cadrul verificării intraorale se practică o verificare statică și dinamică,
urmărindu-se mai ales rapoartele marginilor portamprentei cu zona de
mucoasă pasiv-mobilă
G. Adaptarea și verificarea portamprentei trebuie să se realizeze cu multă grijă,
din aproape în aproape, pentru fiecare zonă în parte
H. În cadrul verificării intraorale se practică doar o verificare statică
I. În cadrul verificării extraorale nu se îndepărtează neregularitățile, ele fiind
necesare retenției materialului de amprentă
J. Verificarea și adaptarea se realizează doar intraoral
83. Materialele utilizate în amprentarea funcțională sunt,cu excepția:
A. Aliaj Cr-Co
B. Mase elastice
C. Materiale semirigide
D. Mase termoplastice
E. Materiale rigide
F. Acid ortofosoric
G. Siliconi
H. Acid fluorhidric
I. Hidroxid de Calciu
J. Compozite fotopolimerizabile
84. Testele lui Franz Herbst pentru mandibulă sunt următoarele,mai
puțin:
A. Sugere, fluierat, modelează zona vestibulară centrală; deglutiție, modelează
zona pungii Neill și Bowen
B. Retruzie
C. Umezirea roșului buzelor (de la o comisură la alta), modelează zona
milohioidiană în dreptul molarilor
D. Deglutiție
E. Ușoare compresiuni și tracțiuni la periferica câmpului protetic de către medic
F. Limba către nas pune în tensiune zona Slack în porțiunea sa anterior de canin,
modelând mai cu seamă zona genioglosului
G. Deschiderea largă a gurii, modelarea distală a pungii Fisch, versantul vestibular
al tuberculului piriform prin contracția marginii anterioare a maseterului
H. Vârful limbii într-un obraz și în celălalt obraz modelează zona milohioidiană
între canin – premolar
I. Masticație
J. Protruzie
85. Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt următoarele,mai puțin:
A. Surâs forțat, realizează modelarea la nivelul zonei vestibulare laterale; același
test realizează o tracțiune posterioară plicii alveolo-jugale
B. Deschiderea largă a gurii realizează modelarea la nivelul pungii Eisenring, prin
punerea în tensiune a ligamentului pterigo-mandibular
C. Deschiderea ușoară a gurii, pune în tensiune periferia câmpului protetic la
nivelul premolarului 2 și al molarului 1
D. Sugere, suflat, fluierat, sărut, modelează marginile portamprentei în zona
vestibulară frontală
E. Retruzie
F. Masticație
G. Ușoare compresiuni și tracțiuni la periferica câmpului protetic de către medic
H. Mobilizarea periferiei câmpului protetic în zona distală prin probe Valsalva,
tuse, test fonetic: ”a”, ”ah”
I. Deglutiție
J. Protruzie
86. Mișcările efectuate în amprentarea funcțională nu sunt:
A. Mișcările utilizate de medic sau de pacient sunt utilizate doar cu o port-
amprentă standard
B. Mișcări efectuate doar de către medic
C. Efectuate de medic sau de pacient (teste automatizate sau semifuncționale)
D. Nu se efectuează nici o mișcare
E. Mișcările efectuate de pacient și sugerate, comandate, dirijate de medic sunt
cele mai uzuale
F. Teste fonetice Devin și Herve
G. Testele lui Franz Herbst sunt contraindicate
H. Mișcările efectuate de către medic sunt puțin permise în amprentarea
funcțională
I. Testele lui Franz Herbst pentru maxilar și mandibulă
J. Mișcările efectuate de medic sunt cele mai indicate și uzuale
87. Următoare enunțuri privind port-amprenta individuală sunt false:
A. Sunt identice cu portamprentele standard
B. În raport de concepția ce stă la baza amprentării, pot fi: port-amprente
complet distanțate
C. Indiferent de modalitatea de construcție a port-amprentei individuale,
marginile portamprentei trebuie să fie subțiri, ascuțite
D. Sunt realizate din materiale metalice cu sau fără perforații
E. Se confecționează din placă de bază sau acrilate auto sau termopolimerizabile
F. Mânerul portamprentei individuale trebuie amplasat în zona premolară
G. Marginile port-amprentei trebuie să fie mai lungi cu 2mm față de fundul de
sac vestibular
H. În raport de concepția ce stă la baza amprentării, pot fi: port-amprente contact
marginal sau distanțate parcelar
I. În raport de concepția ce stă la baza amprentării, pot fi: port-amprente în
contact complet
J. Sunt variate ca formă și concepție
88. În funcție de tehnica de amprentare, amprenta funcțională se poate
clasifica,mai puțin:
A. Amprente funcționale fonetice, de masticație sau de deglutiție
B. Amprente funcționale cu ajutorul machetelor în ceară cu dinți
C. Amprente funcționale care înregistrează în totalitate câmpul protetic sau
parcelare
D. Amprente funcționale în intercuspidare maximă
E. Amprente funcționale cu gura închisă sau cu gura deschisă
F. Amprente funcționale unimaxilare sau globale
G. Amprente funcționale în relație centrică
H. Amprente funcționale compresive, decompresive sau cu compresiune selectivă
I. Amprente funcționale cu portamprentă standard
J. Amprente funcționale în relație centrică
89. În funcție tehnica de amprentare, amprenta funcțională se poate
clasifica,mai puțin:
A. Amprente funcționale în relație centrică
B. Amprente funcționale compozite
C. Amprente funcționale cu portamprentă standard
D. Amprente funcționale cu ajutorul machetelor în ceară cu dinți
E. Amprente funcționale mucostatice
F. Amprente funcționale unimaxilare sau globale
G. Amprente funcționale mucodinamice
H. Amprente funcționale simple
I. Amprente funcționale în intercuspidare maximă
J. Amprente funcționale în relație centrică
90. Tehnica de amprentare preliminară nu presupune:
A. Se realizează deretentivizarea câmpului protetic prin introducerea la nivelul
zonelor retentive create de dinții restanți sau restaurările fixe, a unor materiale
de obturație provizorie
B. După priza materialului, dezinserția amprentei se va face prin mișcări multiple,
pentru a previziona apariția tensiunilor interne
C. Se pregătește materialul necesar pentru prepararea materialului de
amprentare și se va face o pregătire a pacientului
D. Având în vedere particularitățile câmpului protetic edentat parțial întins,
utilizarea materialelor alginice este cea mai puțin frecventă
E. În cazul unui reflex de vomă accentuat este contraindicat desenzibilizarea
vălului palatin prin utilizarea anestezicelor de contact prin badijonarea sau
spray
F. Se va pregăti psihic, medicamentos și fizic pacientul în vederea amprentării
G. Nu este necesară o serie de pregătiri în vederea realizării amprentării
H. Pregătirea fizică a pacientului presupune așezarea în poziția corectă a acestuia,
protecția vestimentară cu halate, bavete, șorțuri, tăviță renală pentru
colectarea salivei și a surplusului de material
I. În timpul amprentării este contraindicat realizarea unor mișcări de către medic
J. Se va pregăti instrumentarul necesar (instrumente de consultație, două tăvițe
renale, compas, creion chimic, spatulă, fuloar)
91. Despre mișcările realizate în timpul amprentării nu putem preciza:
A. Sunt reprezentate și de mișcări nefuncționale
B. Limita și grosimea marginilor viitoarei restaurări nu este influențată de
realizarea funcționalizării periferiei câmpului protetic
C. Aceste mișcări influențează menținerea și stabilitatea viitoarei restaurări
D. Se pot descrie 5 tipuri principale de mișcări care se pot realiza în cursul
amprentării
E. Sunt repreznetate și de mișcările funcționale neautomatizate
F. Realizarea funcționalizării periferiei câmpului protetic precizează limita și
grosimea marginilor viitoarei restaurări
G. Sunt reprezentate doar de mișcări nefuncționale
H. Fac parte și mișcările funcționale automatizate
I. Aceste mișcări trebuie să fie mai puțin energice cu cât materialul este mai
vâscos
J. Fac parte doar mișcările funcționale automatizate
92. Despre obiectivele amprentării nu putem afirma următoarele
enunțuri:
A. Obiectivul funcțional
B. Obiectivele sunt realizate parcelar în cursul fazei de amprentare preliminară
C. Obiective funcționale
D. Obiectivul dotării tehnice a cabinetului
E. Obiectivul morfologic
F. Obiective biologice
G. Obiective mecanice
H. Toate obiectivele realizaate în această fază de amprentare constituie condiții
pentru amprentarea funcțională optimă
I. Obiectivul profilactic
J. Obiectivul curativ
93. Următoarele afirmații privind amprenta preliminară sunt adevărate:
A. Portamprenta standard trebuie să cuprindă în totalitate câmpul protetic, să
asigure o grosime suficientă a materialului de amprentă, iar marginile acestuia
să se oprească la 2-3mm de linia ghirlandată
B. Dacă portamprenta individuală necesară amprentării preliminare nu este
corect adaptată câmpului protetic, se va realiza adaptarea acesteia prin
completare cu mase plastice
C. Amprenta preliminară nu trebuie să țină cont de alternanța celor două
suporturi: muco-osos și dento-parodontal
D. În vederea înregistrării amprentei preliminare, se va proceda mai întâi la
alegerea portamprentei individuale
E. Amprenta preliminară nu trebuie să țină cont de particularitățile câmpului
protetic edentat parțial
F. Amprenta preliminară reprezintă prima etapă în algoritmul clinico-tehnologic
G. Prin definiție, amprenta preliminară reprezintă pozitivul câmpului edentat
înregistrat cu material specific de amprentare
H. Prin definiție, amprenta preliminară reprezintă negativul câmpului protetic
edentat înregistrat cu material specific de amprentare într-o portamprentă
standard
I. Portamprenta standard trebuie să fie suficient de rigidă, să nu jeneze jocul
formațiunilor mobile
J. În vederea înregistrării amprentei preliminare, se va proceda mai întâi la
alegerea portamprentei standard
94. Următoarele afirmații privind adaptarea portamprentelor standard
în cavitatea orală sunt false:
A. Adaptarea se va face în sens: transversal, sagital și vertical
B. Adaptarea în sens sagital port-amprenta trebuie să fie la 4mm de versantul
vestibular al crestei alveolare în zona frontală, iar distal să depășească cu 2mm
șanțurile retrotuberozitare și cu 4mm foveele palatine până în zona de reflexie
a vălului palatin moale
C. Adaptarea în plan transversal marginile portamprentei trebuie să fie la 4-5 mm
distanță de câmpul protetic
D. Are rolul de a dezinhiba bolnavul care poate fi șocat de dimensiunile
portamprentei
E. În sens vertical, portamprenta trebuie să fie la o distanță de 4cm de bolta
palatină, iar marginile portamprentei cu 2cm deasupra zonei de reflexie a
mucoasei mobile
F. Nu se realizează adaptarea marginilor portamprentei standard
G. Are rolul de a orienta practicianul în tehnica ce va urma (centrare,
compresiune, dezinserție)
H. În cazul utilizării portamprentelor standard nu este necesară adaptarea
I. Utilizarea portamprentelor standard nu presupune asigurarea unui spațiu
necesar pentru realizarea unei grosimi optime a materialului
J. Dacă se folosește un material de tip alginic portamprenta standard nu necesită
retenții suplimentare pentru stabilitatea materialului
95. Următoarele afirmații privind portamprentele standard sunt false:
A. Sunt confecționate în seturi de o mare varietate de forme și mărimi pentru
maxilarul superior și mandibulă, din metal cromat sau nichelat, din aluminiu
sau materiale plastice
B. Alegerea portamprentei standard nu ține cont de tehnica de amprentare
adoptată
C. Portamprentele metalice au avantajul că nu se deformează în timpul
amprentării, pot fi adaptate cu cleștele, pot fi sterilizate și utilizate în repetate
rânduri
D. Portamprentele standard din materiale plastice pot fi sterilizate
E. Portamprentele standard sunt realizate doar din materiale plastice
F. Portamprentele standard metalice au întrebuințare unică
G. Portamprenta standard se alege separat pentru maxilar și mandibulă pe baza
examenului clinic amănunțit sau măsurarea cu compasul
H. Portamprentele standard sunt de serie sau universale
I. Cu ajutorul portamprentelor standard se poate amprenta doar o singură
hemiarcadă
J. Portamprenta standard se alege în funcție de tehnica de amprentare adoptată
96. Următoarele afirmații privind repoziționarea cranio-mandibulară
sunt adevărate,cu excepția:
A. Tratamentul face parte integrantă din schema terapeutică generală a
disfuncțiilor, neputându-se separa de aceasta
B. Toate intervențiile dintr-o anumită regiune se recomandă să fie efectuate în
mai multe ședințe, cu multiple anestezii pentru a prelungi timpul de vindecare
C. Constituie unul din scopurile majore ale tratamentului disfuncțiilor sistemului
stomatognat
D. Terapia de repoziționare mandibulară este aplicată treptat, concomitent sau
după regularizarea planului de ocluzie și relaxarea musculară
E. Repoziționarea mandibulo-craniană în poziție centrică se poate obține prin:
terapie de suprimare a durerii (poziție antalgică), terapie de relaxare musculară
(spasm muscular), șlefuire selectivă (contact deflectiv)
F. În cazul unei subdimensionări a etajului inferior nu se vor face adăugiri
treptate, cu înălțări succesive ale ocluziei
G. Nu constituie unul din scopurile majore ale tratamentului disfuncțiilor
sistemului stomatognat
H. Se poate ajunge la o relație mandibulo-craniană corectă doar prin metode
substractive
I. Când planul de ocluzie nu asigură o ocluzie stabilă, se trece la refacerea unui
plan de ocluzie provizoriu, utilizând gutierea acrilică pentru dentați sau șina
proteza mobilă pentru edentați
J. Repoziționarea mandibulo-craniană prin gutiere, proteze etc. nu va trebui
susținută prin toate celelalte mijloace: medicamentoase, fizioterapice,
chinetoterapice
97. Următoarele afirmații privind șlefuirea selectivă sunt false:
A. Se adresează unor tulburări morfolgice reduse ale reliefului ocluzal, dar care
au răsunet asupra sistemului stomatognat
B. În prima etapă se realizează analiza clininică a ocluziei, iar în a doua etapă se
realizează analiza ocluziei pe model, cu localizarea punctelor de contact în
poziție centrică sau excentrică
C. Se adresează unor tulburări morfologice importante ale reliefului ocluzal
D. După școala ieșeană echilibrarea este spațiată în maxim 2-3 zile
E. Îndepărtarea punctelor premature prin șlefuiri selectivese poate face prin mai
multe metode: metoda Jankelson, metoda Schuyer, metoda Shore, metoda
Ramfjord, metoda Barelle
F. Se adresează în cazul abraziilor de grad III
G. Se bazează pe principiul conceptului ocluziei bilateral echilibrate cu contacte
de echilibru atât pe partea activă cât și inactivă în mișcarea de lateralitate
H. Se bazează pe principiul conceptului ocluziei uniterminale, care preconizează
contacte unice
I. După școala ieșeană echilibrarea este spațiată în decursul a 6 luni
J. Metodele propuse de Ramfjord, Dawson recomandă șlefuirea selectivă în
ocluzie centrică și intercuspidare maximă a dentiției naturale
98. Despre reechilibrarea ocluzală și repoziționarea cranio-mandibulară
sunt false următoarele afirmații:
A. Realizarea unei ocluzii dinamice traumatizante
B. În urma intervenției de reechilibrare ocluzală se permite deblocarea mișcărilor
mandibulare
C. Ocluzie dinamică care nu permite glisarea liberă a mandibulei de la relația
centrică la intercuspidare maximă
D. Urmărește crearea unui relief ocluzal armonios
E. Se dorește distribuirea uniformă a punctelor de contact în relația de postură
F. Refacerea echilibrului morfologic cu o ocluzie dinamică, netraumatizantă
G. Se dorește distribuirea uniformă a punctelor de contact în relație centrică și
intercuspidare maximă
H. Urmărește doar transmiterea axială a forțelor de ocluzie
I. Urmărește transmiterea corectă a forțelor de ocluzie
J. Urmărește o funcționalitate articulară și musculară patologică
99. Intervențiile asupra osului sunt reprezentate de,mai puțin:
A. Rezecții modelante în cazul crestelor retentive
B. Odontectomia
C. Plastia șanțurilor vestibulare sau linguale
D. Frenectomia
E. Torus maxilar sau mandibular
F. Rezecții modelante ale tuberozităților maxilare retentive sau procidente
G. Ameloplastia
H. Gincivectomia
I. Rezecții modelante în cazul exostozelor
J. Frenotomia
100. In cadrul algoritmului clinico-tehnologic de reabilitare a edentației
parțial întinse , amprenta finală cu portamprentă decupată dentar:
A. Prima portamprentă este standard decupată în dreptul dinţilor, eliberându-le
faţa mezială şi distală
B. Este o tehnică de amprentare în doi timpi introdusă de Hindel,
C. Aceasta tehnica utilizează două portamprente
D. Cea de a doua portamprentă este standard, prevăzută cu două orificii în
dreptul butonilor de presiune ai primei portamprente.
E. Aceasta tehnică este specifică edentației unidentare
F. Prima portamprentă este prevăzută cu butoni de presiune la nivelul crestei
edentate.
G. Este o amprentă de compresiune la nivelul spaţiului dentat
H. Aceasta tehnică este specifică edentației totale
I. Aceasta tehnică este specifică edentației subtotale
J. Prima portamprentă este o portamprenta funcţională decupată în dreptul
dinţilor, eliberându-le faţa vestibulară şi orală şi prevăzută cu butoni de
presiune la nivelul crestei edentate.
101. Intervențiile chirurgicale asupra mucoasei sunt reprezentate de,cu
excepția:
A. Ameloplastie
B. Frenotomia sau frenoplastia
C. Restabilirea dimensiunii verticale de ocluzie
D. Reechilibrare ocluzală
E. Bridele laterale inserate aproape de muchia crestei
F. Plastia șanțurilor vestibulare sau linguale
G. Reșapare coronară
H. Intervenții asupra hipertrofiilor și hiperplaziilor de mucoasă
I. Frenectomie
J. Șlefuiri selective ale dinților
102. Despre tratamentul proprotetic nu putem preciza următoarele
lucruri:
A. Există situații clinice în care nu sunt necesare tratamente proprotetice
B. Este denumit și tratament nespecific
C. Urmărește pregătirea câmpului protetic pentru aplicarea tratamentului
nespecific
D. Acest tratament nu este specific edentației parțiale întinse
E. În această etapă sunt necesare modelele de studiu
F. Aceasta etapă întotdeauna există în cadrul tratamentului edentației parțiale
întinse
G. Este denumit și tratament specific
H. Urmărește pregătirea câmpului protetic pentru aplicarea tratamentului
protetic propriu-zis
I. Acest tratament este specific edentației parțiale întinse
J. Nu sunt necesare modelele de studiu
103. Despre dimensiunea verticală de ocluzie nu putem afirma
următoarele enunțuri:
A. Dacă pacientul se prezintă cu o DVO micșorată redimensionarea nu mai este
necesară
B. În cazul în care pacientul se prezintă cu o DVO supradimensionată nu este
necesar de a fi îndepărtate obligatoriu lucrările protetice prin care s-a realizat
această mărire a etajului inferior
C. Dacă pacientul se prezintă cu o DVO supradimensionată, redimensionarea nu
mai este necesară
D. Dacă pacientul se prezintă cu o DVO micșorată și prezintă manifestări
patologice în diverse structuri redimensionarea este necesară
E. Dacă pacientul se prezintă cu o DVO micșorată și prezintă manifestări
patologice în diverse structuri redimensionarea nu este necesară
F. O subdimensionare a DVO este mai traumatogenă pentru țesuturile aparatului
dento-maxilar decât o supradimensionare
G. O supradimensionare a DVO este mai traumatogenă pentru țesuturile
aparatului dento-maxilar decât o subdimensionare
H. Orice redimensionare a DVO trebuie tatonată
I. Orice redimensionare a DVO nu trebuie tatonată
J. În cazul în care pacientul se prezintă cu o DVO supradimensionată se vor
îndepărta obligatoriu lucrările protetice prin care s-a realizat această mărire a
etajului inferior
104. În cadrul tratamentului de echilibrare ocluzală, pentru nivelarea
planului de ocluzie, în funcție de denivelare nu sunt necesare:
A. Terapie de regenerare parodontală cu derivate din matricea proteică a
smalțului
B. Îndepărtarea lucrărilor fixe necorespunzătoare
C. Amputări coronare urmate de devitalizări, gingivectomie sau alveoloplastie și
acoperirea cu microproteze
D. Extracția dintelui și uneori chiar rezecția modelantă a osului, cum se întâmplă
în cazul molarilor superiori egresați împreună cu tuberozitatea
E. Înlăturarea contactelor premature și a interferențelor
F. Amputări coronare fără acoperirea acestora cu microproteze
G. Regenerare tisulară ghidată
H. Detartraj, periaj profesional
I. Șlefuiri selective la nivelul cuspizilor
J. Gingivectomii
105. În categoria manoperelor destinate tratamentului pungilor
parodontale nu intră:
A. Tehnica ENAP (excizia pentru obținerea unui nou atașament)
B. Tratamentul ortodontic
C. Frenectomia
D. ENAP modificată
E. Regularizarea planului osos
F. Gingivectomia
G. Extracția dentară
H. Terapia medicamentoasă ATM
I. Chiuretajul parodontal
J. Intervenții cu lambou
106. Următoarele afirmații privind rezecția apicală sunt false:
A. Face parte din tratamentul protetic propriu-zis
B. Se realizează pe dinți cu mobilitate accentuată
C. Este indicată în eșecuri ale tratamentului endodontic: parodontite cronice cu
secreție persistentă, obturații incomplete, dispozitive corono-radiculare la
dinții cu obturații incomplete, căi false, granuloame reziduale
D. Este indicată în fracturile radiculare
E. Se realizează pe dinți aflați în focarele de fractură ale maxilarelor
F. Timpii rezecției apicale vor fi adaptați în funcție de următoarele situații clinice:
incizie, decolarea lamboului mucoperiostal, trepanarea tăbliei osoase, rezecția
apexului, chiuretaj periapical, obturarea canalului radicular, sutura plăgii
G. Se realizează atunci când s-a realizat în prealabil obturația endodontică
corectă și completă la care persistă un proces periapical care nu s-a resorbit
pe parcursul etapelor de tratament
H. Se poate realiza doar în etapa de pregătire nespecifică (înaintea tratamentului
protetic)
I. Poate fi realizată când există corpi străini pe canalele radiculare și se dorește
conservarea dintelui pe arcadă (ace rupte pe canal, denticuli)
J. Este indicată în cazul dinților cu distrucții coronare extinse
107. Despre chirurgia endodontică nu se pot afirma următoarele
enunțuri:
A. Rezecția apicală reprezintă o metodă de chirurgie ajutătoare tratamentului
endodontic, ce se poate aplica la nivelul dinților monoradiculari, cât și
pluriradiculari
B. Rezecția apicală este contraindicată în leziunile apicale cronice precum
parodontita apicală granulomatoasă
C. Osteotomia transmaxilară este contraindicată în parodontiele cronice cu
secreție bogată
D. Chiuretajul periapical este contraindicat atunci când substanța de obturație a
depășit foramenul apical și a determinat reacții de intoleranță manifeste, cu
dureri violente, inflamații, hipoestezii, parestezii sau chiar anestezii
E. Rezecția apicală nu poate fi realizată la dinți pe care s-a realizat în prealabil
obturația endodontică corectă
F. Osteotomia transmaxilară este indicată în: parodontită apicală acută în faza
periapicală și parodontite apicale cronice cu secreție abundentă
G. Chiuretajul apical este indicat în situațiile în care, deși s-a efectuat corect
tratamentul
H. Chirurgia endodontică este reprezentată de: osteotomie transmaxilară,
chiuretaj periapical, rezecție apicală, amputație radiculară
I. Se adresează atât proceselor acute, cât și celor cronice
J. Chirurgia endodontică se adresează doar proceselor acute
108. După Carranza & Newman, secvența procedurilor terapeutice, în
cadrul terapiei parodontale, nu cuprinde:
A. Faza I de terapie – faza etiologică sau etiotropă
B. Faza I de terapie presupune printe altele și corectarea factorilor iritanți
restaurativi și protetici
C. Faza II de terapie presupune chirurgia parodontală, terapia endodontică,
restaurările definitive, protezările fixe și amovibile și echilibrarea ocluziei
D. Imobilizarea provizorie face parte din faza a III-a de terapie – faza de
menținere
E. În faza I (faza etiologică sau etiotropă) nu este necesar corectarea factorilor
iritanți restaurativi și protetice
F. Terapia ocluzală nu este necesară în faza I de terapie – faza etiologică
G. Faza III de terapie – faza de menținere urmărește asanarea cavității orale și
controlul bolii parodontale prin reevaluări ale efectului tratamentului
H. Faza III de terapie – faza de menținere
I. Pentru continuarea tratamentului cu a doua etapă nu este necesar obținerea
unei cooperări ferme în ceea ce privește autocontrolul plăcii dentare
J. Faza II de terapie – faza corectivă (chirurgicală / restaurativă)
109. Obiectivele urmărite prin tratamentul parodontal sunt
următoarele,cu excepția:
A. Favorizarea proliferării gingivale
B. Păstrarea factorului iritativ
C. Stoparea pierderii de atașament
D. Menținerea ocluziei pacientului în etapa inițială
E. Eliminarea inflamației gingivale
F. Crearea unor rapoarte ocluzale funcționale
G. Eliminarea semnelor de activitate ale bolii
H. Corectarea axului de implantare a dintelui
I. Extracția dinților cu mobilitate de gr. I
J. Ameliorarea morfologiei conturului gingival
110. Următoarele afirmații privind sindromul disfuncțional sunt false:
A. Tratamentul curativ se adresează doar tratamentului ce amendează
fenomenele de însoțire
B. Tratamentul complet nu presuspune întrepătrunderea și suprapunerea
diferitelor faze terapeutice
C. Este realizat în cadrul tratamentului specific daca sindromul disfuncțional al
sistemului necesită tratament medicamentos miorelaxant
D. Sindromul disfuncțional prezintă un determinism suprasistemic și intrasistemic
(teoria dishomeostazică)
E. Tratamentul complet presupune doar tratamentul simptomatic
F. Este realizat în cadrul tratamentului specific dacă sindromul disfuncțional al
sistemului nu necesită intervenții protetice
G. Factorii suprasistemici pot constitui factorii etiologici primari ai
dishomeostaziei
H. Factorii intrasistemici sunt reprezentați de ATM, parodonțiu, dinți – ocluzie și
pot fi afectați per primam, fiind cauza tulburărilor morfofuncționale ale
sistemului stomatognat
I. Factorii suprasistemici sunt reprezentați de: factori endocrini, metabolici,
neuropsihici
J. Factorii suprasistemici au un răsunet local și loco-regional puternic, la nivelul
întregului sistem stomatognat
111. Obiectivele tratamentului disfuncției sistemului stomatognat sunt
următoarele ,mai puțin:
A. Vestibulopastie
B. Repoziționare mandibulo-craniană
C. Reechilibrare ocluzo-articulară
D. Tratament endodontic
E. Relaxare musculară
F. Excizia mucoasei balante
G. Tuberoplastie
H. Chiuretaj în câmp deschis
I. Tratamentul durerii
J. Reechilibrare psihică
112. Mișcările nefuncționale din cadrul amprentei preliminare sunt,cu
excepția:
A. se execută masaje prin intermediul obrajilor pe toată periferia linguală a
amprentei
B. Se asociază cu teste fonetice
C. Se utilizează toată gama de mișcări capabile să le execute sistemul
stomatognat
D. pentru mandibulă se utilizează și deplasări ale limbii lateral,balansarea
mandibulei și contracția orbicularului buzelor
E. Sunt efectuate de medic
F. Au scopul de a modela corespunzător marginile amprentei
G. se realizează mobilizarea nodulului comisural care modelează toți mușchii
orofaciali
H. Sunt mișcări recomandate de medic pacientului
I. se execută masaje prin intermediul obrajilor pe toată periferia vestibulară a
amprentei
J. Sunt efectuate de pacient
113. Etiologia edentației parțiale este reprezentată de următorii factori,
cu excepția:
A. Morfologia ocluzală
B. Suprafața ocluzală
C. Cauze dobândite – locale
D. Cauze congenitale
E. Axul de implantare a dintelui
F. Regimul alimentar
G. Relația de postură
H. Cauze dobândite - generale
I. Factori genetici
J. Cauze aparente
114. Cauzele aparente ale edentației parțiale întinse sunt:
A. Condensări osoase
B. Parodontopatia marginală
C. Lipsa potențialului eruptiv
D. Persistența dintelui temporar
E. Extracția în scop ortodontic
F. Caria și complicațiile ei
G. Osteomielitele maxilare
H. Displazii ectodermale ce determină anomalii de morfodiferențiere în perioada
de dezvoltare
I. Incluzia dentară
J. Traumatismele complexe
115. Cauzele dobândite locale ale edentației parțiale întinse sunt:
A. Condensări osoase
B. Traumatismele complexe
C. Extracția în scop ortodontică
D. Lipsa potențialului eruptiv
E. Displazii ectodermale ce determină anomalii de morfodiferențiere în perioada
de dezvoltare
F. Persistența dintelui temporar
G. Tumori maxilare
H. Parodontita marginală
I. Forma mugurelui dentar
J. Caria și complicațiile ei
116. Cauzele dobândite locale ale edentației partiale întinse sunt:
A. Afecțiuni periapicale
B. Cheilite angulare
C. Leziuni ale mucoasei orale
D. Afecțiuni parodontale
E. Diabet zaharat
F. Anomalii coronare dentare
G. Frenul lingual
H. Rahitism
I. Afecțiuni pulpare
J. Afecțiuni odontale
117. Criteriile clinice ale activității bolii parodontale în etiologia
edentației parțiale întinse sunt reprezentate de:
A. Halitoză
B. Incluzia dentară
C. Leziuni (distrucții) ale țesuturilor dure dentare
D. Dinți supranumerari
E. Supurație (abcese parodontale acute / cronice)
F. Mobilitate: migrarea – agravarea bruscă și/sau apariția migrării
G. Abfracția
H. Anomalii coronare
I. Aspectul radiologic: absența laminei dura
J. Sângerare (apărută la sondaj sau stimulare)
118. Pot fi cauze dobândite locale ale etiologiei edentației parțiale
întinse următoarele, cu excepția:
A. Osteoporoză senilă
B. Tumorile benigne și maligne
C. Nevralgii trigeminale
D. Iatrogenia stomatologică
E. Poziția prea profundă a mugurelui dentar
F. Osteomielitele maxilare
G. Diabet zaharat
H. Rahitism
I. Traumatismele
J. Hipovitaminoze C și D
119. Iatrogeniile stomatologice pot fi determinate de:
A. Cauze obiective, ce sunt legate de particularitățile medicului dentist
B. Erori în înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene
C. Prepararea substructurilor organice vitale fără apă
D. Complicații infecțioase postchirurgicale
E. Respectarea principiului biomecanic în conceperea designului viitoarei
restaurări protetice
F. Adaptarea marginală incorectă a restaurărilor coronare
G. Cauze subiective, ce sunt legate de particularitățile medicului dentist
H. Cauze subiective, ce țin de complexitatea cazului sau particularitățile
pacientului
I. Alegerea corectă a elementelor de agregare în cazul protezărilor mobile
J. Cauze obiective, ce țin de complexitatea cazului sau particularitățile
pacientului
120. Tabloul clinic in edentatia partial intinsa imbraca multiple forme in
functie de :
A. Forma fetei
B. Varsta si sexul pacientului
C. Anumite profesii
D. Modificarile parametrilor spatiilor protetice potentiale
E. Tipul de edentatie
F. Complicatiile locale
G. Migrarile in plan orizontal si vertical
H. Numarul de unitati odonto-parodontale absente
I. Tipul constitutional
J. Factorii socio-economici
121. Fenomenul dureros:
A. Imbraca doua forme : acuta si cronica
B. Se regaseste frecvent in tabloul clinic al edentatului partial intins
C. Imbraca doua forme : acuta si subacuta
D. Durerea cronica poate aparea in absenta unor leziuni manifeste
E. Durerea acuta este asociata cu o afectare tisulara
F. Nu se regaseste in tabloul clinic al edentatului partial intins
G. Durerea cronica implica incetinirea durerii
H. Durerea cronica poate aparea in prezenta unor leziuni manifeste
I. Durerea acuta este asociata cu o durere prelungita
J. Durerea cronica implica prelungirea durerii
122. Durerea acuta :
A. Insoteste o leziune care nu se vineca
B. Persista mai mult de o luna
C. Implica stimularea nociva a proprioceptorilor periferici de catre substante
algogenice
D. Durerea acuta este asociata cu o durere prelungita
E. Persista pentru mai mult de 3 luni
F. Se transmit impulusuri dureroase la nivelul cornului dorsal
G. Implica stimularea nociva a nocioreceptorilor periferici de catre substante
algogenice
H. Impulsurile dureroase sunt modulate si proiectate in ariile durerii specifice din
cortexul cerebral
I. Este asociata cu o afectare tisulara
J. Este o durere pe termen scurt
123. Durerea cronica:
A. Nu persista si nu se repeta
B. Se repeta pentru mai mult de 3 luni
C. Apare dupa amendarea unei injurii tisulare acute
D. Este asociata cu o afectare tisulara
E. Implica prelungirea durerii
F. Este asociata cu o afectare tisulara
G. Persista mai mult de 3 luni
H. Persista o singura zi
I. Implica incetarea durerii
J. Este o durere pe termen scurt
124. Durerea fiziologica imbraca mai multe forme precum:
A. Durerea somatica
B. Durerea neuropata
C. Durerea in pusee
D. Durerea absoluta
E. Durerea viscerala
F. Durerea membrului fantoma
G. Durerea cutanata
H. Durerea de moment
I. Durerea de tranzitie
J. Durerea absenta
125. Durerea somatica:
A. Rezulta din stimularea nociva a tesutului normal nervos
B. Apare in tesutul nervos anormal
C. Implica stimuli nocivi
D. Apare in edentatiile laterale
E. Mai frecventa la adulti
F. Apare in edentatiile frontale
G. Poate fi privita ca o durere normala
H. Un exemplu este durerea dentara de origine odontogena
I. Implica un raspuns concordant cu acesti stimuli
J. Un exemplu este reprezentat de aparitia durereii la un dinte absent de pe
arcada
126. Durerea neuropatica:
A. Stimulii sunt nocivi
B. Stimulii sunt nenocivi
C. Un exemplu este durerea dentara de origine odontogena
D. Nevralgia de trigemen este un exemplu de durere neuropatica
E. Durerea este provocata de stimulari prelungite
F. Poate aparea la atingere , la spalat pe dinti, barbierit
G. Poate fi privita ca o durere normala
H. Durerea este provocata de stimulari minime
I. Apare in tesutul nervos anormal
J. Nu este provocata
127. Durerea psihogena:
A. Durerile pot fi bilaterale, cornice cu caracter migratoriu
B. Asociata cu o durere cronica si constanta
C. Este privita ca o afectiune acuta
D. Durerea nu poate fi asociata
E. Durerile pot fi unilaterale, acute cu caracter permanent
F. Are o cauza aparenta
G. Asociata cu o durere acuta si constanta
H. Nu este privita ca o afectiune acuta
I. Nu are cauza aparenta
J. Expune caracteristici obisnuite si un raspuns neasteptat la tratament
128. Durerea somatica poate fi subclasificata in:
A. Profunda
B. Viscerala
C. Cornica
D. Musculoscheletala
E. Superficiala, Profunda, Musculoscheletala, Viscerala
F. Superficiala
G. Subacuta
H. Cu origine aparenta
I. Intrerupta
J. Lancinanta
129. Durerea superficiala:
A. Are origine la nivelul mucoasei
B. Are origine la nivelul oaselor
C. Poate fi precis localizata
D. Nu poate fi localizata
E. Are origine la nivelul muschilor
F. Poate fi usor depistata
G. Are origine la nivelul tegumentului
H. Un exemplu il constituie durerea din ulceratiile aftoase
I. Are origine la nivelul articulatiilor
J. Nu poate fi depistata
130. Manifestarile durerii la pacientul edentat intins se pot regasi sub
urmatoarele forme :
A. Disfunctia sistemului stomatognat
B. Durere articulara
C. Durere musculara
D. Durerea fantoma
E. Hiperestezia dentinara
F. Durere viscerala
G. Sindromul de bont dureros
H. Hiperestezia alveolara
I. Durere subcutanata
J. Durere cutanata
131. Hiperestezia alveolara:
A. Este un sindrom dureros
B. Apare la un dinte absent pe arcada
C. Cauzata de spiculii ososi la nivelul fetei alveolare
D. Apare in urma cresterii sensiblitatii dureroase
E. Apare mai frecventa la nivel ATM
F. Apare la atingerea crestei edentate cu limba
G. Cauzata de coborarea pragului individual de sensibilitate dureroasa
H. Imbraca forma de durere fantoma
I. Apare datorita dezvoltarii unor mici neurinoame
J. Este un sindrom nedureros
132. Hiperestezia dentinara:
A. Decelabila clinic
B. Imbraca forma de durere fantoma
C. Apare mai frecventa la nivel ATM
D. Caracterizata prin prezenta ariilor de demineralizare, a petelor cretoase, a
cariilor de colet
E. Intalnit la unitatile odonto-parodontale restante de pe arcada
F. Apare datorita dezvoltarii unor mici neurinoame
G. Este un fenomen nedureros
H. Este un fenomen dureros
I. Manifestata preponderent la nivelul coletului
J. Nu poate fi decelata clinic
133. Fenomenele adaptative ale sistemului stomatognat la noua situatie
creata prin edentatie sunt materializate prin:
A. Accelerarea ritmului de masticate
B. Prelungirea pragului deglutitiei
C. Scade eficienta masticatorie
D. Ritmul de masticatie creste semnificativ
E. Pragul de deglutitie scade semnificativ
F. Ritmul de masticatie ramane constant
G. Pragul de deglutitie ramane nemodificat
H. Scaderea ritmului de masticatie
I. Cresterea ciclurilor masticatorii
J. Creste eficienta masticatorie
134. Fenomenele adaptative ale sistemului stomatognat la noua situatie
creata prin edentatie nu sunt materializate prin:
A. Accelerarea ritmului de masticate
B. Creste eficienta masticatorie
C. Scade eficienta masticatorie
D. Prelungirea pragului deglutitiei
E. Ritmul de masticatie creste semnificativ
F. Scaderea ritmului de masticatie
G. Cresterea ciclurilor masticatorii
H. Pragul de deglutitie scade semnificativ
I. Pragul de deglutitie ramane nemodificat
J. Ritmul de masticatie ramane constant
135. Modificarile ce apar in urma edentatiilor terminale atrag dupa sine :
A. Stopurile ocluzale nu se modifica
B. Antreneaza inegalitatea etajelor fetei
C. Se pastreaza egalitatea etajelor fetei
D. Infundarea obrajilor
E. Antreneaza asimetrii faciale
F. Se pastreaza simetriile faciale
G. Musculatura ramane nemodificata
H. Pierderea stopurilor ocluzale
I. Nu apar modificari decelabile
J. Infundarea buzei superioare in edentatiile frontale
136. Insuficienta functiei fonetice:
A. Pacientul reuseste sa-si corecteze fonatia in aproximativ doua saptamani
B. Edentatiile laterale reduse induc frecvent tulburari de fonatie
C. Corectarea fiind mai dificila cu cat bresa este mai scurta
D. Corectarea fiind mai dificila cu cat bresa este mai intinsa
E. Edentatia frontala nu induce modificari ale fonatiei
F. Edentatiile laterale intinse induc insuficienta functiei fonetice
G. Edentatiile laterale reduse induc rareori tulburari de fonatie
H. Pacientul reuseste sa-si corecteze fonatia in 2-3 zile
I. Edentatiile laterale intinse nu induc insuficienta functiei fonetice
J. Edentatia frontala induce modificari ale fonatiei
137. Insuficienta functiei de deglutitie:
A. Edentatia partial intinsa induce o instabilitate accentuata a mandibulei fata de
craniu
B. Edentatia frontala genereaza o deglutitie de tip infantil
C. Datorita vidului mucoasa jugala prolabeaza in bresa edentata
D. Musculatura ramane nemodificata
E. Edentatia laterala genereaza o deglutitie de tip infantil
F. Este in stransa legatura cu numarul si localizarea contactelor ocluzale prezente
G. Datorita spatiilor noi create limba isi modifica volumul
H. Se pastreaza simetriile faciale
I. Este in stransa legatura cu numarul si localizarea contactelor ocluzale pierdute
J. Etajele fetei raman nemodificate
138. Tulburarile psihice:
A. Apar foarte frecvent
B. Prezenta starilor de neliniste
C. Stare de confort psihic prezenta
D. Nu apar modificari de oridin psihic
E. Nu au repercursiuni asupra gradului de socializare a pacientului
F. Prezenta unei stari de nevroza
G. Au repercursiuni asupra gradului de socializare a pacientului
H. Sunt de ordin minor
I. Apare fenomenul de neapartenenta la propria persoana
J. Apar foarte rar
139. Insuficienta functiei de automentinere:
A. Apar eforturi suplimentare de compensare
B. Arcadele dentare joaca un rol foarte important
C. Apar eforturi suplimentare pentru echilibrare functionala
D. Nu au repercursiuni asupra gradului de socializare a pacientului
E. Nu apar la pacientii cu edentatii multiple
F. Arcadele dentare joaca un rol secundar
G. Reducerea eforturilor suplimentare
H. De cele mai multe ori aceste eforturi rezulta o compensare totala
I. De cele mai multe ori aceste eforturi rezulta o compensare partiala
J. Apar eforturi suplimentare pentru adaptare
140. Semnele faciale :
A. Nu apar modificari importante
B. Nu tin cont de numarul unitatilor odonto -parodontale prezente
C. Sunt in deplin acord cu amploarea edentatiei
D. Sunt in deplin acord cu topografia edentatiei
E. Nu tin cont de amploarea edentatiei
F. Nu tin cont de numarul unitatilor odonto -parodontale absente
G. Nu tin cont de topografia edentatiei
H. Faciesul poate releva caracteristicile edentatului total
I. Sunt in stransa legatura cu numarul unitatilor-parodontale absente
J. Sunt in stransa legatura cu numarul unitatilor-parodontale prezente
141. Indicele facial se calculeaza:
A. Tinand cont de diametrul vertical al fetei
B. Distanta Of-N
C. Tinand cont de diametrul perpendicular al fetei
D. Tinand cont de statutul social al pacientului
E. Distanta Sn- N
F. Tinand cont de diametrul orizontal al fetei
G. Distanta Zy-Zy
H. Distanta Sn-Gn
I. Distanta Gn-Of
J. Acesta este un rezultat al modificarii proportiilor si distantelor
142. La nivelul unghiului goniac:
A. Permit muschilor coboratori sa tractioneze mandibula anterior
B. Isi modifica angulatia de-alungul vietii
C. Normal 130̊-140̊
D. Permit muschilor coboratori sa tractioneze mandibula posterior
E. Normal 110̊- 120̊
F. Nu apar modificari de-alungul vietii
G. Angulatia este in stransa legatura cu muschii ridicatori
H. La copii 130̊-140̊
I. Permit muschilor ridicatori sa tractioneze mandibula posterior
J. Se modifica o singura data
143. Tulburarile morfologiei faciale:
A. Intereseaz gradul de afectare neobservabil
B. Nu tin cont de numarul unitatilor odonto -parodontale absente
C. Creste valoarea indicelui facial
D. Sunt consecinte ale edentatiilor
E. Nu tin cont de numarul unitatilor odonto-parodontale prezente
F. Nu apar modificari evidente
G. Intereseaza faciesul bolnavului
H. Nu tin cont de amploarea edentatiei
I. Scade valoarea indicelui facial
J. Intereseaza evolutia pana la caracterul profund mutilant
144. Modificarile de ordin facial ce apar la pacientii edentati sunt:
A. Mentonul se apropie de varful nasului
B. Obrajii si buzele se invagineaza
C. Mentonul este la distanta de varful nasului
D. Modificarile nu pot fi apreciate
E. Profilul ochi de vultur
F. Mai accentuate la copii decat la adulti
G. Profilul de pasare de prada
H. Nu apar modificari notabile
I. Tractionarea comisurilor prin muschii buccinatori simetrici
J. Curbarea fantei labiale cu concavitate spre inferior
145. Modificarile de ordin facial ce apar la pacientii edentati sunt:
A. Paracomisural apar doua santuri verticale
B. Santurile periorale se adancesc
C. Mentonul este la distanta de varful nasului
D. Tin cont de natura profesiei pacientului
E. Nu apar modificari de ordin facial
F. Modificarile nu pot fi apreciate
G. Mai accentuate la copii decat la adulti
H. Destinderea arcului lui Cupidon
I. Gura de peste
J. Fanta labiala se continua cu doua santuri in zona comisurilor
146. Modificarile de ordin facial ce apar la pacientii edentate sunt:
A. Modificarile nu pot fi apreciate
B. Mentonul este la distanta de varful nasului
C. Diminuarea rosului buzelor
D. Unghiul goniac proeminent
E. Caderea comisurilor
F. Profilul ochi de pisica
G. Apar in prima decada
H. Mai accentuate la copii decat la adulti
I. Marginea bazilara proeminenta
J. Mentonul proeminent
147. Modificarile de ordin facial ce apar la pacientii edentati sunt:
A. Modificarile nu pot fi apreciate
B. Destinderea arcului lui Cupidon
C. Fanta labiala se continua cu doua santuri in zona comisurilor
D. Mai accentuate la copii decat la adulti
E. Profilul ochi de lup
F. Gura de peste
G. Gura de rechin
H. Mentonul este la distanta de varful nasului
I. Marginea bazilara proeminenta
J. Obrajii si buzele se invagineaza
148. Modificarile de ordin facial ce apar la pacientii edentati sunt:
A. Nu apar modificari de ordin facial
B. Fanta labiala se continua cu doua santuri in zona comisurilor
C. Gura de peste
D. Mai accentuate la copii decat la adulti
E. Profilul de pasare de prada
F. Profilul ochi de lup
G. Curbarea fantei labiale cu concavitate spre inferior
H. Marginea bazilara proeminenta
I. Tin cont de natura profesiei pacientului
J. Modificarile nu pot fi apreciate
149. Modificarile de ordin facial ce apar la pacientii edentati sunt:
A. Tin cont de natura profesiei pacientului
B. Modificarile nu pot fi apreciate
C. Mai accentuate la copii decat la adulti
D. Caderea comisurilor
E. Mentonul proeminent
F. Nu apar modificari de ordin facial
G. Profilul de pasare de prada
H. Gura de peste
I. Destinderea arcului lui Cupidon
J. Profilul ochi de lup
150. Cele mai frecvente metode antroponometrice utilizate , fara repere
postextractionale sunt:
A. Metoda Boianov modificata
B. Metoda deglutitiei
C. Metoda flexiei fortate a capului
D. Metoda Leonardo da Vinci modificata
E. Metoda compresiunii pe menton
F. Metoda Boianov
G. Metoda bimanuala a lui Dawson
H. Metoda homotropismului lingo-mandibular
I. Metoda Willis
J. Metoda Leonardo da Vinci
151. Cele mai frecvente metode antroponometrice utilizate , fara repere
postextractionale sunt:
A. Metoda Leonardo da Vinci modificata
B. Metoda Wild
C. Metoda Silvermann
D. Metoda Swenson
E. Metoda planului Frankfurt
F. Metoda Wright
G. Metoda Willis
H. Metoda Patterson
I. Metoda “compasului de aur Appenrodt”
J. Metoda Boianov
152. Cele mai frecvente metode antroponometrice utilizate , fara repere
postextractionale sunt:
A. Metoda Boianov
B. Metoda Leonardo da Vinci
C. Manevra temporala Green
D. Metoda “compasului de aur Appenrodt”
E. Manevra maseterina Gysi
F. Simularea reflexului de ocluzie molara
G. Metoda Willis
H. Metoda planului Frankfurt
I. Manevra condiliana
J. Metoda extensiei fortate
153. Cele mai frecvente metode antroponometrice utilizate , fara repere
postextractionale sunt:
A. Metoda Naylor-Stephens
B. Tehnica Saizar
C. Metoda Lejoyeux
D. Metoda “compasului de aur Appenrodt”
E. Metoda Silvermann
F. Metoda Schreinemakers
G. Metoda Leonardo da Vinci
H. Metoda Boianov modificata
I. Metoda planului Frankfurt
J. Metoda Willis
154. Cele mai frecvente metode antroponometrice utilizate , fara repere
postextractionale sunt:
A. Metoda flexiei fortate a capului
B. Metoda Leonardo da Vinci
C. Metoda Willis
D. Metoda Silvermann
E. Metoda Naylor-Stephens
F. Metoda Leonardo da Vinci modificata
G. Metoda Boianov modificata
H. Manevra maseterina Gysi
I. Metoda Boianov
J. Metoda homotropismului lingo-mandibular
155. Metoda Leonardo da Vinci:
A. Utilizeaza masurarea etajului mijociu ( N- Sn)
B. Compara dimensiunea Sn-Gn cu Oph-Sn
C. Se obtine un raport de 3/5 denumit “numarul de aur”
D. Compara etajul inferior cu etajul mijlociu
E. Utilizeaza masurarea Oph-Sn
F. Este o metoda fara repere postextracionale
G. Folosita la persoanele varstnice
H. Este una din cele mai frecvente metode utilizate
I. Utilizeaza masurarea etajului inferior ( Sn- Gn)
J. Folosita cu precadere la copii
156. Metoda Leonardo da Vinci modificata:
A. Nu este o metoda precisa
B. Utilizeaza masurarea distantei St-Gn
C. Este una din cele mai frecvente metode utilizate
D. Utilizeaza masurarea etajului inferior
E. Utilizeaza masurarea distantei intercomisurale Ch-Ch
F. Utilizeaza masurarea distantei Sn-Gn cu gura inchisa
G. Utilizeaza masurarea Oph-Sn
H. Este folosita exclusiv la adulti
I. Compara dimensiunea Sn-Gn cu Oph-Sn
J. Este o metoda fara repere postextracionale
157. Metoda Boianov:
A. Urmareste egalitatea acestora
B. Denumita si Boianov modificata
C. Utilizeaza masurarea etajului mijociu ( N- Sn)
D. Este o metoda fara repere postextracionale
E. Folosita cu precadere la copii
F. Utilizeaza masurarea distantei interpupilare
G. Utilizeaza masurarea distantei St-Gn
H. Utilizeaza masurarea distantei intercomisurale Ch-Ch
I. Este una din cele mai frecvente metode utilizate
J. Utilizeaza masurarea etajului inferior ( Sn- Gn)
158. Metoda Boianov modificata:
A. Compara distanta St-Gn cu distanta interpupilara
B. Este o metoda fara repere postextracionale
C. Utilizeaza masurarea etajului mijociu ( N- Sn)
D. Este similara metodei Leonardo da Vinci modificata
E. Utilizeaza masurarea etajului inferior ( Sn- Gn)
F. Utilizeaza masurarea distantei St-Gn
G. Utilizeaza masurarea distantei intercomisurale Ch-Ch
H. Utilizeaza masurarea distantei interpupilare
I. Este una din cele mai frecvente metode utilizate
J. Este o metoda rar folosita
159. Metoda Willis :
A. Utilizeaza masurarea distantei dintre fanta labiala si fanta palpebrala
B. Este folosita exclusiv la copii
C. Este una din cele mai frecvente metode utilizate
D. Se obtine un raport de 3/5 denumit “numarul de aur”
E. Utilizeaza masurarea distantei Sn-Gn
F. Este o metoda rar folosita
G. Utilizeaza ocluzometru Willis
H. Utilizeaza masurarea distantei Sn-Gn cu gura inchisa
I. Utilizeaza masurarea distantei Sn-Gn cu gura deschisa
J. Este o metoda fara repere postextracionale
160. Metoda “compasului de aur Appenrodt”:
A. Se obtine un raport de 3/5 denumit “numarul de aur”
B. Este folosita exclusiv la copii
C. Utilizeaza masurarea distantei Sn-Gn cu gura intredeschisa
D. Este o metoda rar folosita
E. Este o metoda fara repere postextracionale
F. Utilizeaza masurarea distantei Sn-Gn cu gura inchisa
G. Utilizeaza masurarea distantei Sn-Gn cu gura deschisa
H. Este una din cele mai frecvente metode utilizate
I. Este folosita exclusiv la adulti
J. Nu este o metoda precisa
161. Metoda planului lui Frankfurt:
A. Utilizeaza ocluzometru Willis
B. Utilizeaza masurarea distantei dintre fanta labiala si fanta palpebrala
C. Utilizeaza masurarea distantei Sn-Gn cu gura deschisa
D. Utilizeaza masurarea distantei dintre planul Frankfurt- vertex
E. Utilizeaza masurarea distantei Sn-Gn
F. Este o metoda fara repere postextracionale
G. Utilizeaza masurarea distantei planul Frankfurt-Planul bazal mandibular
H. Se obtine un raport de 3/5 denumit “numarul de aur”
I. Utilizeaza in examinare egalitatea distantelor dintre planul Frankfurt-vertex si
planul Frankfurt- planul bazal mandibular
J. Este una din cele mai frecvente metode utilizate
162. Spatial protetic potential apare consecutiv:
A. Eruptiei dentare
B. Tumorilor
C. Problemelor de natura ATM
D. Extractiilor dentare
E. Starii de gravidie
F. Starii pubertare
G. Complicatiilor afectiunilor parodontale
H. Abraziilor
I. Traumatismelor
J. Complicatiilor afectiunilor odontale
163. Limitele spatiului protetic potential au urmatoarea configuratie:
A. Distal
B. Transversal
C. Mezial
D. Lateral
E. Muchia crestei alveolare edentate
F. Posterior
G. Inferior
H. Anterior
I. Median
J. Ocluzal
164. Parametrii ce caracterizeaza spatiu protetic potential sunt
reprezentati de :
A. Au valori marite
B. Latime- in plan frontal
C. Nu pot varia
D. Inaltime- in plan sagital
E. Au valori miscorate
F. Nu se pot determina
G. Forma pe sectiune
H. Latime- in plan vertical
I. Inaltime – in plan vertical
J. Amplitudine-in plan sagital
165. Inaltimea spatiului protetic potential:
A. Se apreciaza pe baza distantei dintre limita inferioara (muchia crestei alveolare
edentate) si cea superioara(planul de ocluzie al arcadei antagoniste)
B. Nu sufera modificari la pacientul edentat
C. Pot surveni modificari
D. Sufera modificari la pacientul dentat
E. Aceasta poate fi micsorata
F. Este mai scazuta intotdeauana la barbati
G. Aceasta poate fi marita
H. Este intotdeauna mai mare la maxilar decat la mandibula
I. In cazul absentei dintilor antagonisti se apreciaza in functie de inaltimea
dintilor vecini spatiului protetic potential si muchia crestei edentate
J. Difera in functie de sexul pacientului
166. Inaltimea spatiului protetic potential poate fi marita in urmatoarele
situatii clinic:
A. Ocluzie deschisa
B. Resorbtii ale crestei
C. Egresiunea dintilor antagonisti
D. Subocluzia dintilor limitrofi bresei edentate
E. Abraziunea dintilor limitrofi bresei edentate
F. Extruzia dintilor antagonisti
G. Atrofii accentuate ale crestei alveolare
H. Extruzii ale dintilor limitrofi in conditiile absentei dintilor antagonisti bresei
edentate
I. Egresii ale dintilor limitrofi in conditiile absentei dintilor antagonisti bresei
edentate
J. Distructia coronara a dintilor limitrofi bresei edentate
167. Inaltimea spatiului protetic potential poate fi micsorata in
urmatoarele situatii:
A. Atrofii accentuate ale crestei alveolare
B. Resorbtii ale crestei
C. Egresiunea dintilor antagonisti
D. Subocluzia dintilor limitrofi bresei edentate
E. Ocluzie deschisa
F. Egresii ale dintilor limitrofi in conditiile absentei dintilor antagonisti bresei
edentate
G. Extruzii ale dintilor limitrofi in conditiile absentei dintilor antagonisti bresei
edentate
H. Extruzia dintilor antagonisti
I. Abraziunea dintilor limitrofi bresei edentate
J. Distructia coronara a dintilor limitrofi bresei edentate
168. Amplitudinea spatiului protetic potential:
A. Difera in functie de statutul socio economic al pacientului
B. Numai Distal (cl IV Kennedy)
C. Se mareste intotdeauna la persoanale varstnice
D. Poate fi delimitat numai mezial de dinti (cl I si II Kennedy)
E. se apreciaza ca fiind distanta dintre limitele meziala si distala ale spatiului
protetic potential
F. Poate fi delimitate mezial si distal (edentatia de cl III Kennedy)
G. Poate fi micsorata sau marita
H. Este mai mare la maxilar decat la mandibula
I. Nu poate varia
J. Se micsoreaza de obicei la persoanele tinere
169. Amplitudinea spatiului protetic potential poate fi marita in
urmatoarele cazuri:
A. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii vecini
B. Modificari de volum ale substructurilor odontale prin preparare
C. Constructii protetice necorespunzator realizate
D. Tratamente protetice necorespunzator realizate
E. Migrari corporeale ale dintilor limitrofi spre bresa edentata
F. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre alte spatii edentate
G. Modificari de volum ale substructurilor odontale prin distructie coronara
H. Versii spre bresa edentata
I. Modificari de volum ale dintilor limitrofi prin obturatii debordante
J. Versii ale dintilor limitrofi edentatiei
170. Amplitudinea spatiului protetic potential poate fi micsorata in
urmatoarele cazuri:
A. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii vecini
B. Modificari de volum ale dintilor limitrofi prin obturatii debordante
C. Modificari de volum ale substructurilor odontale prin distructie coronara
D. Migrari corporeale ale dintilor limitrofi spre bresa edentata
E. Versii ale dintilor limitrofi edentatiei
F. Modificari de volum ale substructurilor odontale prin preparare
G. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre alte spatii edentate
H. Versii spre bresa edentata
I. Tratamente protetice necorespunzator realizate
J. Constructii protetice necorespunzator realizate
171. Latimea spatiului protetic potential se mareste in urmatoarele
situatii:
A. Formatiuni exostotice
B. Atrofia crestei alveolare
C. Tratamente protetice necorespunzatoare dintilor limitrofi
D. Versii ale dintilor limitrofi spre bresa edentata
E. Inclinari vestibulo-orale ale dintilor limitrofi
F. Preparari ale dintilor limitrofi
G. Inclinari ale dintilor limitrofi spre bresa edentata
H. Creste exostotice
I. Tratamente odontale necorespunzatoare dintilor limitrofi
J. Rotatii in ax ale dintilor limitrofi
172. Latimea spatiului protetic potential poate fi micsorata in
urmatoarele situatii:
A. Preparari ale dintilor limitrofi
B. Formatiuni exostotice
C. Tratamente protetice necorespunzatoare dintilor limitrofi
D. Inclinari ale dintilor limitrofi spre bresa edentata
E. Inclinari vestibulo-orale ale dintilor limitrofi
F. Tratamente odontale necorespunzatoare dintilor limitrofi
G. Versii ale dintilor limitrofi spre bresa edentata
H. Atrofia crestei alveolare
I. Rotatii in ax ale dintilor limitrofi
J. Creste exostotice
173. Creasta edentata se caracterizeaza prin:
A. Pot avea doar orientare orizontala
B. Muchie
C. Variaza doar la persoanele varstnice
D. Este in stransa legatura cu gradul de cultura al pacientului
E. Latime
F. Inaltime
G. Baza
H. Nu sufera de-alungul timpului la pacientul edentat
I. Este mai mica la mandibula decat de la maxilar
J. Amplitudine
174. Creasta edentata se caracterizeaza prin:
A. Profil
B. Versanti
C. Tuberculi piriformi
D. Forma pe sectiune
E. Trabeculatie ingrosata
F. Amplitudine
G. Orientare
H. Simetria condililor
I. Tuberozitati
J. Contacte prezente punctiforme
175. Creasta edentata se caracterizeaza prin:
A. Traictorie verticala
B. Muchie
C. Este intotdeauana mai atrofiata la persoanele tinere
D. Traictorie orizontala
E. Profil
F. Plan transversal
G. Orientare
H. Plan sagital
I. Inaltime
J. Baza
176. Amplitudinea crestei edentate:
A. Este similara cu amplitudinea spatiului protetic potential
B. Poate fi normala
C. Nu reprezinta o caracteristica importanta
D. Variaza doar la persoanele varstnice
E. Este in stransa legatura cu gradul de cultura al pacientului
F. Este in functie de migrarile si morfologia dintilor limitrofi
G. Nu sufera de-alungul timpului la pacientul edentat
H. Este mai mica la mandibula decat de la maxilar
I. Poate fi micsorata
J. Poate fi marita
177. Latimea crestei edentate:
A. Poate fi micsorata in cazul proceselor de resorbtie
B. Poate fi marita in cazul existentei unor exostoze
C. Poate fi micsorata in cazul proceselor de atrofie
D. Este mai mare la maxilar decat la mandibula
E. Este intotdeauna modificata la persoanele varstnice
F. Este in stransa legatura cu statutul social al pacientului
G. Poate fi marita in cazul existentei unor formatiuni tumorale
H. Nu sufera de-alungul timpului la pacientul edentat
I. Poate fi marita in cazul existentei unor diferite procese patologice
J. Este in stransa legatura cu statutul social al pacientului
178. Inaltimea crestei edentate:
A. Variaza odata cu varsta
B. Reducerea crestelor se datoreaza resorbtiei osului alveolar
C. Este influentata doar de varsta
D. Crestele inalte depasesc 9 mm
E. Este in mod normal 4-6 mm
F. In mod normal 10-12 mm
G. Crestele inalte depasesc 6mm
H. Crestele joase sunt sub 6mm
I. Reducerea crestelor se datoreaza atrofiei osului alveolar
J. Crestele joase sunt sub 4mm
179. Muchia crestei edentate:
A. In forma de luna plina
B. In forma de potcoava
C. convexa
D. In forma de evantai
E. ascutita
F. Poate deveni o suprafata in resorbtiile accentuate
G. In forma de omega
H. In forma de semiluna
I. rotunjita
J. concava
180. Baza crestei edentate:
A. Este in stransa legatura cu varsta pacientului
B. Este in functie de gradul de resorbtie osoasa
C. Poate fi ingusta
D. Poate fi inalta
E. Este in functie de gradul de atrofie osoasa
F. Nu poate fi examinata
G. Poate avea forma de fluture
H. Poate fi lunga
I. Poate fi larga
J. Influenteaza raportul si pozitia corpului de punte cu acestea
181. Versantii crestei edentate:
A. Pot fi concavi
B. Pot avea caracterul unor exostoze
C. Nu pot fi concavi
D. Pot avea doar orientare verticala
E. Pot avea convexitati accentuate
F. Pot avea doar orientare orizontala
G. Inaltimea lor nu este importanta
H. Pot avea orientare oblica
I. Nu pot fi convecsi
J. Pot fi usor convecsi
182. Alegeți variantele false privind fenomenul dureros:
A. Durerea cronica poate aparea in prezenta unor leziuni manifeste
B. Durerea acuta este asociata cu o afectare tisulara
C. Durerea cronica poate aparea in absenta unor leziuni manifeste
D. Durerea acuta este asociata cu o durere prelungita
E. Se regaseste frecvent in tabloul clinic al edentatului partial intins
F. Imbraca doua forme : acuta si cronica
G. Imbraca doua forme : acuta si subacuta
H. Durerea cronica implica prelungirea durerii
I. Durerea cronica implica incetinirea durerii
J. Nu se regaseste in tabloul clinic al edentatului partial intins
183. Alegeți variantele false privind durerea acuta :
A. Este o durere pe termen scurt
B. Impulsurile dureroase sunt modulate si proiectate in ariile durerii specifice din
cortexul cerebral
C. Insoteste o leziune care nu se vineca
D. Este asociata cu o afectare tisulara
E. Durerea acuta este asociata cu o durere prelungita
F. Persista mai mult de o luna
G. Se transmit impulusuri dureroase la nivelul cornului dorsal
H. Implica stimularea nociva a proprioceptorilor periferici de catre substante
algogenice
I. Implica stimularea nociva a nocioreceptorilor periferici de catre substante
algogenice
J. Persista pentru mai mult de 3 luni
184. Alegeți variantele false durerea cronica:
A. Se repeta pentru mai mult de 3 luni
B. Este asociata cu o afectare tisulara
C. Apare dupa amendarea unei injurii tisulare acute
D. Implica prelungirea durerii
E. Este asociata cu o afectare tisulara
F. Implica incetarea durerii
G. Este o durere pe termen scurt
H. Persista o singura zi
I. Nu persista si nu se repeta
J. Persista mai mult de 3 luni
185. Alegeți variantele false durerea fiziologica imbraca mai multe
forme precum:
A. Durerea viscerala
B. Durerea somatica
C. Durerea neuropata
D. Durerea de tranzitie
E. Durerea absenta
F. Durerea de moment
G. Durerea in pusee
H. Durerea cutanata
I. Durerea absoluta
J. Durerea membrului fantoma
186. Alegeți variantele false durerea somatica:
A. Apare in edentatiile laterale
B. Implica stimuli nocivi
C. Apare in tesutul nervos anormal
D. Poate fi privita ca o durere normala
E. Rezulta din stimularea nociva a tesutului normal nervos
F. Implica un raspuns concordant cu acesti stimuli
G. Mai frecventa la adulti
H. Apare in edentatiile frontale
I. Un exemplu este reprezentat de aparitia durereii la un dinte absent de pe
arcada
J. Un exemplu este durerea dentara de origine odontogena
187. Durerea neuropatica:A:
A. Poate aparea la atingere , la spalat pe dinti, barbierit
B. Nevralgia de trigemen este un exemplu de durere neuropatica
C. Stimulii sunt nocivi
D. Un exemplu este durerea dentara de origine odontogena
E. Poate fi privita ca o durere normala
F. Durerea este provocata de stimulari minime
G. Nu este provocata
H. Apare in tesutul nervos anormal
I. Durerea este provocata de stimulari prelungite
J. Stimulii sunt nenocivi
188. Durerea somatica nu poate fi subclasificata in:
A. Profunda
B. Cornica
C. Cu origine aparenta
D. Subacuta
E. Musculoscheletala
F. Superficiala
G. Lancinanta
H. Intrerupta
I. Superficiala, Profunda, Musculoscheletala, Viscerala
J. Viscerala
189. Insuficienta functiei fonetice nu presupune:
A. Corectarea fiind mai dificila cu cat bresa este mai scurta
B. Edentatia frontala induce modificari ale fonatiei
C. Edentatiile laterale intinse induc insuficienta functiei fonetice
D. Corectarea fiind mai dificila cu cat bresa este mai intinsa
E. Pacientul reuseste sa-si corecteze fonatia in aproximativ doua saptamani
F. Pacientul reuseste sa-si corecteze fonatia in 2-3 zile
G. Edentatia frontala nu induce modificari ale fonatiei
H. Edentatiile laterale reduse induc rareori tulburari de fonatie
I. Edentatiile laterale reduse induc frecvent tulburari de fonatie
J. Edentatiile laterale intinse nu induc insuficienta functiei fonetice
190. Următoarele afirmații sunt false privind insuficienta functiei de
automentinere:
A. Apar eforturi suplimentare pentru adaptare
B. De cele mai multe ori aceste eforturi rezulta o compensare totala
C. Apar eforturi suplimentare de compensare
D. Arcadele dentare joaca un rol foarte important
E. De cele mai multe ori aceste eforturi rezulta o compensare partiala
F. Arcadele dentare joaca un rol secundar
G. Reducerea eforturilor suplimentare
H. Nu au repercursiuni asupra gradului de socializare a pacientului
I. Nu apar la pacientii cu edentatii multiple
J. Apar eforturi suplimentare pentru echilibrare functionala
191. Indicele facial nu se calculeaza:
A. Tinand cont de diametrul orizontal al fetei
B. Acesta este un rezultat al modificarii proportiilor si distantelor
C. Distanta Sn- N
D. Tinand cont de diametrul vertical al fetei
E. Tinand cont de diametrul perpendicular al fetei
F. Tinand cont de statutul social al pacientului
G. Distanta Of-N
H. Distanta Gn-Of
I. Distanta Sn-Gn
J. Distanta Zy-Zy
192. Motivele prezentării în edentația partial întinsă sunt:
A. Acumularea moderată de depozite moi pe dinți
B. Reoptimizarea unor lucrări protetice vechi,necorespunzătoare din punct de
vedere al refacerii morfo-funcționale
C. Tulburări masticatorii
D. Tratament chirurgical
E. Tulburări neurologice
F. Leziuni ale mucoasei
G. Anomalii de sediu
H. Bandă continuă de placă la nivelul marginii gingivale
I. Disfuncții fizionomice
J. Tulburări articulare
193. Antecedentele personale generale se vor corela cu:
A. Sexul
B. Ritmicitatea meselor: dacă este păstrată sau dezordonată
C. Rata afectării stomatologice
D. Vârsta
E. Creșterea în cazul adolescenților
F. Condițiile de viată și muncă
G. Stările fiziologice
H. Sarcina la femei
I. Importanța acordată de pacient patologiei orale
J. Tratamentele stomatologice effectuate
194. În cadrul examenului cervico-facial,inspecția din față are în vedere
analiza mai multor elemente,cu excepția:
A. Conturul feței poate avea formă de parabolă
B. La vârstnici, unghiul goniac are valoarea cuprinsă între 130-140 grade.
C. Simetria facială
D. Conturul feței poate avea formă ovală
E. Aspectul morfologic ,static și dinamic de ansamblu
F. Treapta labială poate fi modificată în sensul accentuării
(proalveolodonții ,retrognații,edentații) sau inversării (prognații,ocluzii inverse
frontale, etc. )
G. Conturul feței poate avea formă dreptunghiulară
H. Unghiul nazo-labial poate fi modificat în funcție de poziția sau absența dințilot
superiori
I. Aspectul ramului bazilar
J. La conturul feței se corelează cu tipul constitutional
195. În cadrul examenului cervico-facial,inspecția din profil are în vedere
analiza mai multor elemente,cu excepția:
A. Simetria facială
B. Aspectul morfologic ,static și dinamic de ansamblu
C. Unghiul nazo-labial poate fi modificat în funcție de poziția sau absența dințilot
superiori
D. Conturul feței poate avea formă dreptunghiulară
E. Aspectul ramului bazilar
F. La conturul feței se corelează cu tipul constitutional
G. La vârstnici, unghiul goniac are valoarea cuprinsă între 130-140 grade.
H. Conturul feței poate avea formă de parabolă
I. Treapta labială poate fi modificată în sensul accentuării
(proalveolodonții ,retrognații,edentații) sau inversării (prognații,ocluzii inverse
frontale, etc. )
J. Conturul feței poate avea formă ovală
196. În cadrul examenului clinic în edentația partial întinsă, palparea :
A. Urmărește două etape: palparea superficială și palparea profundă
B. În cadrul palpării superficiale se apreciază sensibilitatea termică ,tactilă și
dureroasă
C. Urmărește trei etape: palparea statică, palparea dinamică și ascultația
D. Palparea superficială se realizeaza la nivelul punctelor de emergență ale
trigemenului,ganglioni, ATM.
E. Palparea superficială urmărește evaluarea temperaturii,umidității,sensibilității si
prezența anumitor denivelări și deformări
F. Palparea rebordului supraorbitar face parte din palparea superficială
G. Însoțește și completează anamneza
H. Însoțește și completează inspecția
I. Palparea profundă urmărește evaluarea crepitațiilor și cracmentelor
J. Prin palparea profundă a masei musculare,se evaluează dezvoltarea
musculară,sensibilitatea,consistența și tonicitatea
197. În cadrul examenului clinic în edentația partial întinsă, palparea
profundă:
A. Prin palparea profundă a masei musculare,se evaluează dezvoltarea
musculară,sensibilitatea,consistența și tonicitatea
B. Palparea mușchilor se realizează static(în repaus postural) și dinamic(cu gura
închisă, când efectuează intercuspidare maximă și cu gura deschisă,
opunându-se deschiderii,închiderii,propulsiei,diducției)
C. Conturul feței poate avea formă dreptunghiulară
D. Examinează mușchii mobilizatori ai mandibulei:temporal,maseter,pterigoidian
ectern,pterigoidian intern,milohioidian.
E. Palparea muschilor se efectuează doar extraoral la nivelul inserției și a masei
musculare.
F. În cadrul palpării profunde se apreciază sensibilitatea termică ,tactilă și
dureroasă
G. În cadrul palpării profunde se examinează piramida nazală și arcada
zigomatică
H. Palparea muschilor se efectuează doar intraoral la nivelul inserției și a masei
musculare.
I. Examinează mușchii mobilizatori ai mandibulei:temporal,maseter,pterigoidian
ectern,pterigoidian intern,buccinator.
J. Palparea muschilor se efectuează intraoral și extraoral la nivelul inserției și a
masei musculare.
198. În cadrul examenului clinic în edentația partial întinsă, palparea
planului osos:
A. Conturul feței poate avea formă ovală
B. Examinează mușchii mobilizatori ai mandibulei:temporal,maseter,pterigoidian
ectern,pterigoidian intern,milohioidian.
C. Palparea punctelor de emergență nu se realizează în cadrul palpării planului
osos.
D. Palparea mușchiuliu maseter se realizează intraoral și extraoral
E. Urmărește examinarea contururilor osoase și a suprafețelor osoase.
F. Înregistrează aspectul ramului bazilar
G. În cazul atrofiilor, volumul osos este redus.
H. În urma palpării planului osos putem înregistra denivelări în treaptă în cazul
unor fracturi
I. Palparea grupelor ganglionare se face comparative,simetric, pe grupe
ganglionare.
J. În cazul unei deformări osoase,se vor preciza:
sediul,limitele,mărimea,consistența și rapoartele cu țesuturile moi.
199. Care sunt elementele sistemului stomatognat pe care se realizează
palparea profundă:
A. Limba
B. Articulația-temporo mandibulară
C. Zonele funcționale maxilare
D. Punctele de emergență ale trigemenului
E. Mușchi
F. Ganglioni
G. Bolta palatină
H. Arcada dentară
I. Reliefuri osoase
J. Orificiul bucal
200. Palparea grupelor ganglionare:
A. Se face unilateral
B. Se palpează si grupele ganglionare cervicale anterioare si posterioare
C. Se face pe grupe ganglionare
D. Se palpeaza doar ganglionii submandibulari și supraclaviculari
E. Se face comparativ
F. Se face simetric
G. Se palpează și ganglionii axilari
H. Ganglionii, in mod normal, sunt palpabili
I. Se apreciază caracteristicile acestora :
număr,sediu,forma,dimensiune ,suprafată.
J. Nu se face pe grupe ganglionare
201. Examinarea clinică a articulației mandibulo-craniene:
A. Se realizează doar prin ascultație
B. Ascultația se poate realiza direct sau indirect
C. Amplitudinea deschiderii gurii nu este afectată de tulburările articulare
D. Inspecția static se realizează la nivelul regiunii pretragiene și mentoniere
E. Se realizează doar dinamic
F. Inspecția în dinamică urmărește modificările de culoare,integritate și
asimetriile pretragiene.
G. Inspecția în dinamică urmărește modificările apărute la închiderea și
deschiderea gurii
H. Se realizează în statică și în dinamică
I. Se realizează prin inspecție,palpare și ascultație
J. Este opțională
202. Palparea în dinamică a articulației mandibulo-craniene :
A. Sensibilitatea elementelor articulare se decelează executând presiuni pe
menton în sens postero-superior, în timp ce bolnavul stă cu gura deschisă
B. Se realizează prin două metode
C. Sensibilitatea elementelor articulare se decelează executând presiuni pe
menton în sens postero-superior, în timp ce bolnavul stă cu gura închisă
D. Se apreciază prin palpare poziția condililor
E. Se realizează printr-o metodă
F. Se realizează în deschiderea gurii
G. Palparea cu cele patru degete pretragian permite aprecierea traiectoriei de
rotație pură condiliană
H. Sensibilitatea elementelor articulare se decelează executând presiuni pe
menton în sens postero-superior, în timp ce bolnavul stă cu gura întredeschisă
I. Se realizează în deschiderea și închiderea gurii
J. Palparea cu cele patru degete pretragian permite aprecierea excursiilor
condiliene
203. Inspecţia dinamică, la deschiderea şi închiderea gurii, nu urmăreşte:
A. excursiile mentonului din lateral
B. poziția condililor
C. apariția zgomotelor articulare
D. sensibilitatea regiunii pretragiene
E. excursiile mentonului din faţă
F. simetria faţă de planul medio-sagital
G. excursiile condiliene
H. excursiile condiliene
I. excursiile mentonului din lateral
J. modificarea unghiuliu goniac
204. Inspecţia de faţă exclude următoarele elemente:
A. aspectul morfologic
B. amplitudinea deschiderii gurii
C. expresia feței
D. integritatea tegumentelor
E. tonicitatea musculară
F. zgomotele articulare
G. relieful natural al feței
H. consistența musculară
I. excursia condiliană
J. conturul feţei
205. Care sunt zonele funcționale maxilare?
A. Tuberozitatea maxilară
B. Zona ” Ah ”
C. Zona lingual centrală
D. Zona tubercului piriform
E. Zona vestibulară laterală dreaptă
F. Zona vestibulară frontal
G. Punga Einsering
H. Zona vestibulară laterală stângă
I. Bolta palatină
J. Punga Fish
206. Care sunt zonele funcționale mandibulare?
A. Limba
B. Punga Einsering
C. Zona vestibulară laterală stângă
D. Planșeul lingual
E. Zona vestibulară laterală dreapta
F. Zona ” Ah ”
G. Zona tuberculului piriform
H. Zona retro-linguală
I. Bolta palatină
J. Zona lingual central
207. Zona aflată în continuarea pungii Eisenring este:
A. Se mai numește Punga lui Fish
B. Se examinează prin îndepărtarea bazei limbii cu oglinda
C. Este o zonă cu importanță fizionomică
D. Poate fi modificată de inserția frenului
E. Se va examina atât din punct de vedere dimensional cât și din punct de vedere
al conținutului și al calității suportului muco-osos
F. Se evidențiază prin eversarea ușoară a buzei inferioare
G. Se mai numește zona vestibulară lateral
H. Se examinează folosind teste de mimică și tracțiune spre posterior ale buzei
superioare
I. Se mai numește zona lingual laterală
J. Este o zonă cu importanță fonetică
208. Zona ”Ah”:
A. Eversarea buzei superioare face parte din examinarea zonei
B. Lățimea zonei variază în funcție prezența dinților
C. Este o zonă cheie periferică de închidere marginală
D. Palparea zonei se face cu fuloarul dinspre anterior spre posterior și de la
dreapta spre stânga
E. Lățimea zonei variază în funcție de poziția vălului palatin
F. Pentru examinare,pacientul trebuie să facă mișcări de ridicare a limbii spre
dreapta și stânga
G. Este dominate de inserția mușchiului genioglos
H. Punerea în tensiune a vălului palatin face parte din examinarea zonei
I. Palparea zonei se face cu indexul dinspre anterior spre posterior și de la
dreapta spre stânga
J. Are rol în realizarea succiunii
209. Zona lingual centrală:
A. Palparea zonei se face cu fuloarul dinspre anterior spre posterior și de la
dreapta spre stânga
B. Poziția limbii poate schimba caracteristicile anatomo-clinice ale zonei
C. Este o zona funcțională maxilară
D. Inserția anterioară a limbii micșoreaza dimensiunile zonei
E. Este dominate de inserția mușchiului genioglos
F. Examinarea zonei se face prin metoda Valsalva
G. Eversarea buzei superioare face parte din examinarea zonei
H. Lățimea zonei variază în funcție de poziția vălului palatin
I. Este o zona funcțională mandibulară
J. Este similar zonei Ah
210. Zona vestibulară frontală maxilară:
A. Se examineaza inserția frenului lingual
B. Este dominate de inserția mușchiului milohioidian
C. Este situată între cele două plici alveolo-jugale
D. Este o zonă cu importanță fizionomică
E. Se mai numește Punga lui Fish
F. Este necesară o delimitare corectă a mucoasei pasiv-mobile de la nivelul
acestei zone
G. Lățimea zonei variază în funcție de poziția vălului palatin
H. Se examinează inserția frenului labial
I. Este situată în continuarea Pungii Einsering
J. Examinarea zonei se face prin tracționarea spre înafară a buzei superioare
211. Punga lui Fish:
A. Se mai numește zona retro-linguală
B. Lățimea zonei este modificată de inserția frenului labial
C. Se mai numește zona vestibulară laterală
D. Se examinează cu gura întredeschisă
E. Este o zonă funcțională mandibulară
F. Este dominată de inserția muschiului buccinators
G. Această zonă permite îngrosări ale marginilor protezelor pentru o mai bună
menținere și stabilitate
H. Este dominată de inserția muschiului maseter
I. Se examinează cu gura închisă
J. Este o zonă funcțională maxilară
212. Indiferent de tipul testului de vitalitate, la realizarea lui se va ţine
seama de o serie de reguli generale:
A. Dintele testat trebuie izolat
B. Stimulul se aplică pe obturații
C. se va explica pacientului în ce constă testul
D. Dintele testat trebuie uscat
E. Stimulul se aplică pe recontituiri protetice
F. Stimulul va fi aplicat pe dentina descoperită pentru a induce un răspuns
pozitiv
G. Stimulul nu va fi aplicat pe dentina descoperită
H. Testul se realizează initial pe dintele martor
I. Testul nu se realizează initial pe dintele martor
J. Dintele testat trebuie să fie umed
213. Testele de vitalitate la cald:
A. Stimulul se aplică pe fața ocluzală
B. Se efectuează cu fuloarul încălzit
C. Temperatura stimulului trebuie crescută treptat
D. Se efectuează cu gutapercă încălzită
E. Se efectuează cu clorură de etilen
F. Stimulul se aplică în treimea incizală
G. Stimulul se aplică în treimea cervicală
H. Stimulul se aplică pe fața vestibulară a dintelui
I. Temperatura stimulului trebuie crescută brusc
J. Se efectuează cu batoane de gheață
214. Testele de vitalitate electrice:
A. Raspunsul pulpar nu oferă suficiente infromații pentru stabilirea unui
diagnostic de certitudine
B. Testul se repeat de două sau trei ori
C. Se ultilizează curenții continui rectangulari
D. Testele electrice sunt valoroase în cadrul diagnosticului diferențial
E. Testarea se face prin creșterea treptată a intesității curentului electric
F. Se efectuează cu batoane de gheață
G. Nu se pot înregistra răspunsuri fals negative sau fals pozitive
H. Testul se realizează o singură dată
I. Raspunsul pulpar oferă suficiente infromații pentru stabilirea unui diagnostic
de certitudine
J. Se efectuează cu clorură de etilen
215. Clasificarea Lejoyeux adduce date suplimentare privind calitatea
suportului muco-osos și dento parodontal:
A. Cazurile în care atât suportul dento-parodontal cât şi suportul muco-osos sunt
afectate le încadrăm în subclasa D
B. În subclasa C sunt cuprinse cazurile în care suportul muco-osos este sănătos
iar cel dento-parodontal bolnav
C. Subclasa A Lejoyeux se acordă atunci atât suportul dento-parodontal cât şi cel
muco-osos sunt sănătoase
D. Cazurile în care atât suportul dento-parodontal cât şi suportul muco-osos sunt
afectate le încadrăm în subclasa E
E. Subclasa B se acordă atunci când suportul dento-parodontal este afectat iar
cel muco-osos sănătos
F. Este împățită în cinci subclase
G. Subclasa B se acordă atunci când suportul dento-parodontal este sănătos iar
cel muco-osos afectat
H. În subclasa A sunt cuprinse cazurile în care suportul muco-osos este sănătos
iar cel dento-parodontal bolnav
I. Subclasa A Lejoyeux se acordă atunci atât suportul dento-parodontal cât şi cel
muco-osos sunt afectate
J. Este împățită în patru subclase
216. Indicii de creasta edentata Atwood:
A. II-arcada integra
B. VI- creasta concava
C. II-plaga postextractionala recenta
D. IV-plaga postextractionala recenta
E. V-creasta inalta ascutita
F. V-creasta rezorbita
G. I-arcada integra
H. I- creasta inalta rotunjita
I. I- creasta concava
J. IV-creasta inalta ascutita
217. Torusul maxilar se apreciază prin indicele Landa care are
următoarele valori:
A. 1- pt torus in 1/3 posterioara, mic, putin reliefat
B. 4- pt torus in 1/3 medie
C. 1- pt torus in 1/3 anterioara
D. 3- pt torus in 2/3 posterioare
E. 2- pt torus in 2/3 anterioare
F. 0- pt torus in 1/3 posterioara, mic, putin reliefat
G. 2- pt torus in 2/3 posterioare
H. 5- pt torus in 1/3 medie
I. 4- pt torus in 1/3 anterioara
J. 3- pt torus in 2/3 anterioare
218. Într-o ocluzie ideală normal,contactele dento-dentare ar trebui să
corespundă următorilor parametrii,mai puțin:
A. să fie punctiforme
B. să se realizez doar pe dinții necuspidați
C. să nu se realizeze între suprafețe netede și convexe
D. să fie unice
E. să fie liniare
F. să fie cu localizare precisă
G. să fie instabile
H. să fie stabile
I. să fie multiple
J. să fie uniform distribuite
219. În scopul stabilirii unui diagnostic și plan de tratament se impune
analiza și cuantificarea următorilor parametrii ocluzali,cu excepția:
A. Contactul cuspid-fosetă
B. Curba Spee
C. Cuspizii de ghidaj
D. Curbura laterală
E. Linia interincisivă
F. Molarul de 6 ani
G. Curba transversal de ocluzie
H. Curbura frontală
I. Cuspizii de sprijin
J. Contactul cuspid-ambrazură
220. La pacientul edentat partial întins, relația de postură are
următoarele repere:
A. ocluzal
B. muscular
C. palatinal
D. articular
E. lateral
F. labial
G. dentar
H. osos
I. frontal
J. functional
221. În poziția fiziologică de postură,verificarea reperelor presupune:
A. reperul osos:DV =dimensiunea etajului mijlociu
B. reperul dentar: existența spațiului minim de vorbire
C. reperul lingual: lipsa spațiului Donders
D. reperul labial: buzele închid fanta labial fără a se contracta
E. reperul lingual: existența spațiului Donders
F. reperul dentar: lipsa spațiului minim de vorbire
G. reperul labial: buzele închid fanta labial cu o contracție minimă
H. reperul muscular: contracția exhilibrată a muschilor masticatori
I. reperul articular: condilii centrați în cavitățile glenoide
J. reperul osos: DV de postură=dimensiunea etajului mijlociu +spațiul de
inocluzie fiziologic
222. În poziția de relație centrică,verificarea reperelor presupune:
A. reperul labial: buzele închid fanta labial cu o contracție minimă
B. reperul lingual: lipsa spațiului Donders
C. reperul osos:DV centrică=dimensiunea etajului mijlociu
D. reperul articular: condilii centrați în cavitățile glenoide
E. reperul labial: buzele închid fanta labial fără a se contracta
F. reperul muscular: echilibru tonic antigravitațional
G. reperul articular: condilii în poziție excentrică
H. reperul osos: DV de postură=dimensiunea etajului mijlociu +spațiul de
inocluzie fiziologic
I. reperul muscular: contracția exhilibrată a muschilor masticatori
J. reperul lingual: existența spațiului Donders
223. La nivelul mucoasei orale se pot realiza următoarele examene
paraclinice :
A. examenul bacteriologic
B. testul la vitamina K
C. testarea la rece
D. testul la vitamina C
E. examenul anatomopatologic
F. examenul citologic
G. teste electrice
H. testarea la cald
I. colorațiile intravitale
J. testarea cu fuloarul încălzit
224. Studiul de model:
A. Permite vizualizarea unor zone greu accesibile examenului clinic
B. Poate fi înlocuit cu radiografia panoramică
C. Este un examen complementar
D. Pe modelul de studiu se realizeaza machete viitoarei proteze
E. Face parte din examinarea clinică
F. Permite o analiză mai riguroasă a spațiului protetic potential decât la nivelul
cavității orale
G. În cazul în care lipsesc molarii de minte maxilari se vor analiza tuberculii
piriformi
H. În cazul în care lipsesc molarii de minte mandibulari se vor analiza atent
tuberculii piriformi
I. În cazul în care lipsesc molarii de minte maxilari se vor analiza atent
tuberozitățile maxilare
J. Nu se poate realiza analiza la paralelograf pe modelul de studiu
225. Avantajele radiografiei panoramice sunt,cu excepția:
A. contitatea de raze X este diminuată
B. evaluarea proporțiilor dento-faciale
C. permite observarea complicațiilor locale și loco-regionale
D. oferă o imagine de ansamblu a arcadelor dento-alveolare
E. deformarea filmului este minimă
F. permite evaluarea mușchilor
G. precizează diagnosticul de asimetrii craniofaciale
H. se pot analiza sinusurile maxilare,fosele nazale,canalul mandibular
I. permite elucidarea anomaliilor dento-maxilare
J. se poate studia tiparul de creștere a complexului cranio-facial
226. CBCT-ul este folosit în practica dentară având următoarele
caracteristici:
A. Oferă informații cu privire la tonusul muscular
B. înregistrează zgomotele normale și anormale de la nivelul ATM
C. presupune injectarea unei substanțe endovenoase sau ingestia unui marker
radioactiv
D. ușor de utilizat în practica dentară spre deosebire de computer tomografia
convențională
E. este util în evaluarea fracturilor cranio-faciale
F. este util în terapia implantară
G. metoda folosește un detector special numit”camera de scintilație”
H. permite înregistrarea diagramei Posselt
I. oferă posibilitatea obținerii unor imagini secționate în plan sagital ,axial și
coronar,în timp real
J. oferă posibilitatea ajustării rezoluției de densitate
227. Diagnosticul de integritate a arcadei dentare consemnează starea
prezentă a integrității arcadei și cuprinde:
A. diagnosticul de evoluție
B. diagnosticul functional
C. diagnosticul odontal
D. diagnosticul de integritate osoasă
E. diagnosticul pulpar
F. diagnosticul de integritate homeostazică
G. diagnosticul anatomo-clinic
H. diagnosticul topographic care precizează localizarea edentației
I. diagnosticul etiologic care va preciza cauza care a dus la pierderea dinților
J. diagnosticul chirurgical
228. Următoarele afirmații cu privire la examenele paraclinice,sunt false
cu excepția:
A. CBCT-ul este util în terapia implantară
B. CBCT-ul nu este util în terapia implantară
C. RMN-ul este o metodă invazivă de examinare a afecțiunilor neuro-musculare
D. Cineradiografia este o metodă de studio radiologic al articulației în poziție
statică și dinamică
E. Cineradiografia este o metodă de studio radiologic al articulației doar în
poziție dinamică
F. Artrografia cu fibră optică este o metodă care nu renunță la folosirea
substanței de contrast
G. Analiza T-Scan este numită și analiza ocluzală computerizată
H. Examenul gnatofotostatic se utiizează atât în investigarea ocluziei cât și a
relațiilor mandibulo-craniene se ce însoțesc de dizarmonii dento-maxilare.
I. Tomodensitometria permite studiul unor imagini de secțiuni successive,al
dimensiunilor morfologice și al structurilor elementelor ATM
J. Cineradiografia este o metodă de studio radiologic al articulației doar în
poziție statică
229. Următoarele afirmații cu privire la examenele paraclinice,sunt false
cu:
A. CBCT-ul nu este util în terapia implantară
B. RMN-ul este o metodă invazivă de examinare a afecțiunilor neuro-musculare
C. Cineradiografia este o metodă de studio radiologic al articulației doar în
poziție statică
D. Analiza T-Scan este numită și analiza ocluzală computerizată
E. Cineradiografia este o metodă de studio radiologic al articulației doar în
poziție dinamică
F. Tomodensitometria permite studiul unor imagini de secțiuni successive,al
dimensiunilor morfologice și al structurilor elementelor ATM
G. CBCT-ul este util în terapia implantară
H. Cineradiografia este o metodă de studio radiologic al articulației în poziție
statică și dinamică
I. Artrografia cu fibră optică este o metodă care nu renunță la folosirea
substanței de contrast
J. Examenul gnatofotostatic se utiizează atât în investigarea ocluziei cât și a
relațiilor mandibulo-craniene se ce însoțesc de dizarmonii dento-maxilare.
230. Mandibulokineziografia se realizeaza prin:
A. nu permite înregistrarea tridimensională a dinamicii mandibulare
B. înregistrarea diagramei Posselt
C. investigarea miscărilor funcționale:deglutiția
D. investigarea miscărilor funcționale:masticația
E. teste de mișcare mandibulară:deschidere, închidere
F. permite înregistrarea contactelor în ocluzie static
G. teste de mișcare mandibulară:lateralitate ,propulsie
H. teste de inducere a relației de postură
I. teste de inducere a relației centrice
J. analizează doar ocluzia statică
231. În cadrul examenului gnatofotostatic se definesc o serie de planuri
ajutătoare ce servesc la cuantificarea abaterilor de la normal:
A. roșul buzei superioare trebuie să fie mai mare decât roșul buzei inferioare
B. buza superioară=2/3 Sn-Gn
C. fanta labială se află la unirea 1/3 cu 2/3 a etajului inferior
D. fanta labială se află la unirea 1/4 cu 3/4 a etajului inferior
E. buza superioară=1/3 Sn-Gn
F. șirul lui Fibonacci
G. șanțul labio-mentonier se află la 1/3 din distanța fanta labial-Gn
H. proporția de aur
I. indicia faciali
J. perpendicularele din unghiurile interne ale ochilor indică mărimea maximă a
fantei labiale
232. Mandibulokineziografia se realizeaza prin,mai puțin:
A. permite înregistrarea contactelor în ocluzie static
B. analizează doar ocluzia statică
C. teste de mișcare mandibulară:lateralitate ,propulsie
D. nu permite înregistrarea tridimensională a dinamicii mandibulare
E. investigarea miscărilor funcționale:masticația
F. teste de mișcare mandibulară:deschidere, închidere
G. teste de inducere a relației centrice
H. înregistrarea diagramei Posselt
I. teste de inducere a relației de postură
J. investigarea miscărilor funcționale:deglutiția
233. Diagnosticul de integritate a arcadei dentare consemnează starea
prezentă a integrității arcadei și cuprinde,cu excepția:
A. diagnosticul chirurgical
B. diagnosticul de integritate homeostazică
C. diagnosticul odontal
D. diagnosticul functional
E. diagnosticul topographic care precizează localizarea edentației
F. diagnosticul pulpar
G. diagnosticul de integritate osoasă
H. diagnosticul de evoluție
I. diagnosticul anatomo-clinic
J. diagnosticul etiologic care va preciza cauza care a dus la pierderea dinților
234. CBCT-ul este folosit în practica dentară având următoarele
caracteristici,cu excepția:
A. este util în terapia implantară
B. înregistrează zgomotele normale și anormale de la nivelul ATM
C. este util în evaluarea fracturilor cranio-faciale
D. permite înregistrarea diagramei Posselt
E. presupune injectarea unei substanțe endovenoase sau ingestia unui marker
radioactiv
F. metoda folosește un detector special numit”camera de scintilație”
G. oferă posibilitatea obținerii unor imagini secționate în plan sagital ,axial și
coronar,în timp real
H. Oferă informații cu privire la tonusul muscular
I. oferă posibilitatea ajustării rezoluției de densitate
J. ușor de utilizat în practica dentară spre deosebire de computer tomografia
convențională
235. Avantajele radiografiei panoramice sunt,:
A. deformarea filmului este minimă
B. evaluarea proporțiilor dento-faciale
C. permite observarea complicațiilor locale și loco-regionale
D. se poate studia tiparul de creștere a complexului cranio-facial
E. permite elucidarea anomaliilor dento-maxilare
F. precizează diagnosticul de asimetrii craniofaciale
G. contitatea de raze X este diminuată
H. oferă o imagine de ansamblu a arcadelor dento-alveolare
I. se pot analiza sinusurile maxilare,fosele nazale,canalul mandibular
J. permite evaluarea mușchilor
236. Alegeți variantele false privind studiul de model:
A. Pe modelul de studiu se realizeaza machete viitoarei proteze
B. Permite o analiză mai riguroasă a spațiului protetic potential decât la nivelul
cavității orale
C. Permite vizualizarea unor zone greu accesibile examenului clinic
D. Face parte din examinarea clinică
E. Poate fi înlocuit cu radiografia panoramică
F. Nu se poate realiza analiza la paralelograf pe modelul de studiu
G. În cazul în care lipsesc molarii de minte mandibulari se vor analiza atent
tuberculii piriformi
H. În cazul în care lipsesc molarii de minte maxilari se vor analiza tuberculii
piriformi
I. În cazul în care lipsesc molarii de minte maxilari se vor analiza atent
tuberozitățile maxilare
J. Este un examen complementar
237. Testele de vitalitate la cald nu sunt :
A. Temperatura stimulului trebuie crescută brusc
B. Stimulul se aplică în treimea incizală
C. Se efectuează cu clorură de etilen
D. Stimulul se aplică pe fața ocluzală
E. Se efectuează cu batoane de gheață
F. Stimulul se aplică pe fața ocluzală
G. Se efectuează cu batoane de gheață
H. Stimulul se aplică în treimea incizală
I. Se efectuează cu clorură de etilen
J. Temperatura stimulului trebuie crescută brusc
238. Alegeți variantele false privind Punga lui Fish:
A. Se examinează cu gura întredeschisă
B. Este dominată de inserția muschiului buccinators
C. Este dominată de inserția muschiului maseter
D. Lățimea zonei este modificată de inserția frenului labial
E. Această zonă permite îngrosări ale marginilor protezelor pentru o mai bună
menținere și stabilitate
F. Se examinează cu gura închisă
G. Se mai numește zona vestibulară laterală
H. Este o zonă funcțională mandibulară
I. Este o zonă funcțională maxilară
J. Se mai numește zona retro-linguală
239. Alegeți afirmațiile false privind zona vestibulară frontală maxilară:
A. Este situată între cele două plici alveolo-jugale
B. Lățimea zonei variază în funcție de poziția vălului palatin
C. Este dominate de inserția mușchiului milohioidian
D. Examinarea zonei se face prin tracționarea spre înafară a buzei superioare
E. Se examineaza inserția frenului lingual
F. Este o zonă cu importanță fizionomică
G. Este necesară o delimitare corectă a mucoasei pasiv-mobile de la nivelul
acestei zone
H. Este situată în continuarea Pungii Einsering
I. Se examinează inserția frenului labial
J. Se mai numește Punga lui Fish
240. Alegeți afirmațiile false privind zona linguală centrală:
A. Examinarea zonei se face prin metoda Valsalva
B. Poziția limbii poate schimba caracteristicile anatomo-clinice ale zonei
C. Este o zona funcțională maxilară
D. Este dominate de inserția mușchiului genioglos
E. Palparea zonei se face cu fuloarul dinspre anterior spre posterior și de la
dreapta spre stânga
F. Este o zona funcțională mandibulară
G. Inserția anterioară a limbii micșoreaza dimensiunile zonei
H. Lățimea zonei variază în funcție de poziția vălului palatin
I. Este similar zonei Ah
J. Eversarea buzei superioare face parte din examinarea zonei
241. Alegeți afirmațiile false privind zona ”Ah”:
A. Lățimea zonei variază în funcție prezența dinților
B. Pentru examinare,pacientul trebuie să facă mișcări de ridicare a limbii spre
dreapta și stânga
C. Este dominate de inserția mușchiului genioglos
D. Lățimea zonei variază în funcție de poziția vălului palatin
E. Palparea zonei se face cu fuloarul dinspre anterior spre posterior și de la
dreapta spre stânga
F. Punerea în tensiune a vălului palatin face parte din examinarea zonei
G. Palparea zonei se face cu indexul dinspre anterior spre posterior și de la
dreapta spre stânga
H. Este o zonă cheie periferică de închidere marginală
I. Are rol în realizarea succiunii
J. Eversarea buzei superioare face parte din examinarea zonei
242. Indicațiile protezelor partiale sunt:
A. Pacienți cu stare general bună
B. Leziuni precanceroase
C. Tineri cu camera pulpara voluminoasă
D. Câmpuri protetice nefavorabile
E. Cavități orale neasanate
F. Infecții cronice sau acute
G. Copiii în perioada de creștere
H. Pacienți cu stare generală alterată
I. Edentația de clasa I și II Kennedy
J. Pacienți cu psihic echilibrat
243. Contraindicațiile protezelor partiale sunt:
A. Pacienți cu psihic echilibrat
B. Pacienți cu stare generală alterată
C. Copiii în perioada de creștere
D. Infecții cronice sau acute
E. Edentația de clasa I și II Kennedy
F. Pacienți cu stare general bună
G. Leziuni precanceroase
H. Tineri cu camera pulpara voluminoasă
I. Câmpuri protetice nefavorabile
J. Cavități orale neasanate
244. Următoarele afirmații sunt adevărate privind șeile protezelor partial
mobilizabile:
A. transmit forțele de solicitare la nivelul dinților artificiali
B. pot lipsi din structura protezelor
C. Se află în contact direct cu creasta edentată
D. au rolul de suport al dinților artificiali
E. transmit forțele de solicitare conectorului principal
F. Se află la distantă de creasta edentată
G. Reprezintă principalele elemente ale protezelor
H. Amplitudinea șeilor nu este dictate de amplitudinea spațiului protetic potențial
I. Nu au rol antibasculant
J. numărul lor depinde de numărul spațiilor protetice potențiale
245. Următoarele afirmații privind versanții șeilor protezelor acrilice sunt
adevărate, cu excepția:
A. Versantul vestibular se modelează și se întinde pâna depășește zona de
reflecție a mucoasei mobile
B. Versantul vestibular se modelează și se întinde pâna la zona de reflecție a
mucoasei mobile
C. Versantul oral va trebui să aibe o înălțime mai mare decât cel vestibular
D. La nivelul tuberozităților și al tuberculilor piriformi,șeaua nu va acoperi aceste
zone biostatice
E. La contactul cu dintele limitrof șeaua nu trebuie să pătrundă în zonele
retentive de sub ecuatorul protetic și trebuie să protejeze papilla interdentară
și parodonțiul marginal
F. Prezintă doi versanti: unul vestibular și unul oral
G. La contactul cu dintele limitrof șeaua trebuie să pătrundă în zonele retentive
de sub ecuatorul protetic și trebuie să protejeze papilla interdentară și
parodonțiul marginal
H. La nivelul tuberozităților și al tuberculilor piriformi,șeaua va acoperi aceste
zone biostatice
I. Versantul oral va trebui să aibe o înălțime mai mică decât cel vestibular
J. Versantul oral va trebui să aibe o înălțime egală cu cel vestibular
246. Următoarele afirmații sunt adevărate privind protezarea de
urgență:
A. Este o variantă de tratament definitivă
B. Se utilizează după intervenții ample chirurgicale,care necesită un timp
îndelungat de vindecare
C. Conectorul principal este sub formă de bară transversal metalică
D. Cele mai folosite croșete sunt cele din Sistemul Roach
E. Nu poate reface integritatea morfologică și funcțională a sistemului
stomatognat
F. Poate rezolva situații limită,când cosiderentele personale ale pacientului o
impun
G. Este alcătuită din șei acrilice,arcada dentară artificială,conector principal acrilic
și croșet Ackers
H. Principalul scop este de a conserva intergitatea morfologică și funcțională a
sistemului stomatognat
I. Este alcătuită din șei acrilice,arcada dentară artificială,conector principal acrilic
și elemente de menținere sprijin și stabilizare
J. Această variant terapeutică poate dirija cicatrizarea,acționând ca un
conformator
247. Următoarele afirmații privind arcadele artificiale ale protezei partial
mobilizabile ,sunt adevărate:
A. pot fi realizate din porțelan sau acrilat
B. alegerea dinților artificiali trebuie să fie concordantă prin formă,culoare,grad
de transluciditate cu restaurările fixe prezente pe arcadă
C. Arcadele artificiale sunt susținute de conectorul secundar al protezei
D. alegerea dinților artificiali nu trebuie să fie concordantă prin
formă,culoare,grad de transluciditate cu restaurările fixe prezente pe arcadă
E. Dinții artificiali pot fi prefabricați
F. Nu pot reda funcționalitatea sistemului stomatognat
G. Contribuie la refacerea funcțiilor morfologice și funcționale
H. Dinții artificiali nu pot fi realizați prin stupuire
I. alegerea dinților artificiali trebuie să fie concordantă prin formă,culoare,grad
de transluciditate cu dinții restanți integri
J. Dinții artificiali nu pot fi prefabricați
248. Realizarea arcadelor artificiale ,elemente componente ale protezei
acrilice,este guvernată de o serie de legi biomecanice:
A. Conod susține că forța de solicitare ocluzală trebuie să cadă în mijlocul
șeii,înafara centrului geometric sau cât mai departe de dintele limitrof
edentației
B. Ant urmărește micșărarea solicitării suportului mmuco-osos prin diminuarea
suprafeței ocluzale a dinților artificiali cu 60% pentru fiecare dinte pe care îl
înlocuiește.
C. Heteromorfia urmărește modificarea morfologiei dinților artificiali față de cea
a dinților naturali
D. Chayes demonstrează că suprafața unei șei trebuie să fie cel puțin dublă față
de suprafața de secțiune ,la colet,a dinților pe care îi înlocuiește
E. Heteronumărul urmărește modificarea morfologiei dinților artificiali față de
cea a dinților naturali
F. Chayes demonstrează că suprafața unei șei trebuie să fie cel puțin triplă față
de suprafața de secțiune ,la colet,a dinților pe care îi înlocuiește
G. Conod susține că forța de solicitare ocluzală trebuie să cadă în mijlocul șeii,la
nivelul centrului geometric
H. Ant urmărește micșărarea solicitării suportului mmuco-osos prin diminuarea
suprafeței ocluzale a dinților artificiali cu 10% pentru fiecare dinte pe care îl
înlocuiește.
I. Heteropoziția face parte din cadrul ”Legii celor trei H” a lui Ackerman
J. Heteropoziția face parte din cadrul ”Legii celor trei A” a lui Ackerman
249. Heteropoziția :
A. Urmărește ca dinții cu suprafață ocluzală mai mare să fie plasați către centrul
geometric al șeii în vederea realizării unei stabilități mai bune
B. Urmărește schimbarea ordinii dinților artificiali
C. Se inversează poziția între molarul 2 și premolarul 1
D. Urmărește ca dinții cu suprafață ocluzală mai mică să fie plasați către centrul
geometric al șeii în vederea realizării unei stabilități mai bune
E. Face parte din ”Legea celor trei H”
F. Ackerman a sintetizat acest principiu impreună cu Heteronumărul și
Heteromorfia
G. Se inversează poziția între molarul 1 și premolarul 2
H. Se referă la reducerea numărului de dinți în arcada artificială
I. Se inversează poziția între premolarul 1 și molarul 1
J. Urmărește schimbarea formei dinților artificiali
250. Heteronumărul din ”Legea celor trei H”:
A. Între ultimul dinte montat pe șea și extremitatea distală a șeii se rezervă un
spațiu liber de 1-1,5 cm
B. Urmărește ca dinții cu suprafață ocluzală mai mare să fie plasați către centrul
geometric al șeii în vederea realizării unei stabilități mai bune
C. Reducerea numărului de dinți se realizează ,în special la nivelul șeilor terminale
D. Morfologia dinților artificiali se modifică prin reducerea suprfețelor ocluzale
astfel încât raportul S`/S să fie subunitar
E. Urmărește schimbarea ordinii dinților artificiali
F. Se referă la reducerea numărului de dinți în arcada artificială
G. Uneori se poate renunța și la molarul 2 atunci când condițiile de stabilitate a
șeii sunt precare
H. Molarul trei nu se montează în arcada artificială pentru a nu suprasolicita
zonele biostatice
I. Se inversează poziția între molarul 1 și premolarul 2
J. Urmărește schimbarea formei dinților artificiali
251. Heteromorfia din ”Legea celor trei H”:
A. Suprafața ocluzală decuspidată înseamnă forte ce cad în axul dintelui cee ace
duce la o solicitare egala a suportului muco-osos
B. Suprafața ocluzală decuspidată înseamnă forte ce cad în axul dintelui ceea ce
duce la o suprasolicitare a suportului muco-osos
C. Morfologia dinților artificiali se modifică prin reducerea suprfețelor ocluzale
astfel încât raportul S/ S` să fie subunitar
D. Morfologia dinților artificiali se modifică prin reducerea suprfețelor ocluzale
astfel încât raportul S`/S să fie subunitar
E. Atunci când sunt folosite suprafețe ocluzale decuspidate pe un suport osos
sufcient de înalt se obține o bună stabilitate a șeii dar scade eficiența
masticatorie
F. Se intervine ascupra cuspidării suprafețelor ocluzale atunci când se dorește
reducerea forțelor de suprasolicitare.
G. Urmărește schimbarea morfologiei dinților artificiali față de cea a dinților
naturali
H. Morfologia dinților artificiali se modifică prin reducerea suprfețelor ocluzale
astfel încât raportul S`/S să fie supraunitar
I. Morfologia dinților artificiali se modifică prin reducerea suprfețelor ocluzale
astfel încât raportul S`/S să fie egal cu 5
J. Atunci când sunt folosite suprafețe ocluzale decuspidate pe un suport osos
sufcient de înalt se obține o bună stabilitate a șeii și crește eficiența
masticatorie
252. Următoarele afirmații sunt adevărate privind ”Legea celor trei H ”:
A. Între ultimul dinte montat pe șea și extremitatea distală a șeii se rezervă un
spațiu liber de 1-1,5 cm
B. Între ultimul dinte montat pe șea și extremitatea distală a șeii se rezervă un
spațiu liber de 0,5 cm
C. Morfologia dinților artificiali se modifică prin reducerea suprfețelor ocluzale
astfel încât raportul S`/S să fie egal cu 5
D. Molarul trei nu se montează în arcada artificială pentru a nu suprasolicita
zonele biostatice
E. Atunci când sunt folosite suprafețe ocluzale decuspidate pe un suport osos
sufcient de înalt se obține o bună stabilitate a șeii dar scade eficiența
masticatorie
F. Morfologia dinților artificiali se modifică prin reducerea suprfețelor ocluzale
astfel încât raportul S`/S să fie supraunitar
G. Heteropoziția urmărește ca dinții cu suprafață ocluzală mai mare să fie plasați
către centrul geometric al șeii în vederea realizării unei stabilități mai bune
H. Heteropoziția : se inversează poziția între molarul 2 și premolarul 1
I. Uneori se poate renunța și la premolarul 2 atunci când condițiile de stabilitate
a șeii sunt precare
J. Morfologia dinților artificiali se modifică prin reducerea suprfețelor ocluzale
astfel încât raportul S`/S să fie subunitar
253. Următoarele afirmații sunt adevărate privind ”Legea celor trei H
”,cu excepția:
A. Între ultimul dinte montat pe șea și extremitatea distală a șeii se rezervă un
spațiu liber de 0,5 cm
B. Morfologia dinților artificiali se modifică prin reducerea suprfețelor ocluzale
astfel încât raportul S`/S să fie egal cu 5
C. Heteropoziția : se inversează poziția între molarul 2 și premolarul 1
D. Uneori se poate renunța și la premolarul 2 atunci când condițiile de stabilitate
a șeii sunt precare
E. Între ultimul dinte montat pe șea și extremitatea distală a șeii se rezervă un
spațiu liber de 1-1,5 cm
F. Morfologia dinților artificiali se modifică prin reducerea suprfețelor ocluzale
astfel încât raportul S`/S să fie supraunitar
G. Heteropoziția urmărește ca dinții cu suprafață ocluzală mai mare să fie plasați
către centrul geometric al șeii în vederea realizării unei stabilități mai bune
H. Atunci când sunt folosite suprafețe ocluzale decuspidate pe un suport osos
sufcient de înalt se obține o bună stabilitate a șeii dar scade eficiența
masticatorie
I. Molarul trei nu se montează în arcada artificială pentru a nu suprasolicita
zonele biostatice
J. Morfologia dinților artificiali se modifică prin reducerea suprfețelor ocluzale
astfel încât raportul S`/S să fie subunitar
254. Următoarele aafirmații sunt false privin Heteromorfia din ”Legea
celor trei H”:
A. Atunci când sunt folosite suprafețe ocluzale decuspidate pe un suport osos
sufcient de înalt se obține o bună stabilitate a șeii dar scade eficiența
masticatorie
B. Morfologia dinților artificiali se modifică prin reducerea suprfețelor ocluzale
astfel încât raportul S`/S să fie egal cu 5
C. Urmărește schimbarea morfologiei dinților artificiali față de cea a dinților
naturali
D. Morfologia dinților artificiali se modifică prin reducerea suprfețelor ocluzale
astfel încât raportul S`/S să fie supraunitar
E. Suprafața ocluzală decuspidată înseamnă forte ce cad în axul dintelui cee ace
duce la o solicitare egala a suportului muco-osos
F. Morfologia dinților artificiali se modifică prin reducerea suprfețelor ocluzale
astfel încât raportul S/ S` să fie subunitar
G. Se intervine ascupra cuspidării suprafețelor ocluzale atunci când se dorește
reducerea forțelor de suprasolicitare.
H. Morfologia dinților artificiali se modifică prin reducerea suprfețelor ocluzale
astfel încât raportul S`/S să fie subunitar
I. Suprafața ocluzală decuspidată înseamnă forte ce cad în axul dintelui ceea ce
duce la o suprasolicitare a suportului muco-osos
J. Atunci când sunt folosite suprafețe ocluzale decuspidate pe un suport osos
sufcient de înalt se obține o bună stabilitate a șeii și crește eficiența
masticatorie
255. Următoarele afirmații sunt false privin Heteropoziția din ”Legea
celor trei H”:
A. Se inversează poziția între premolarul 1 și molarul 1
B. Urmărește ca dinții cu suprafață ocluzală mai mare să fie plasați către centrul
geometric al șeii în vederea realizării unei stabilități mai bune
C. Urmărește schimbarea ordinii dinților artificiali
D. Urmărește ca dinții cu suprafață ocluzală mai mică să fie plasați către centrul
geometric al șeii în vederea realizării unei stabilități mai bune
E. Se inversează poziția între molarul 1 și premolarul 2
F. Urmărește schimbarea formei dinților artificiali
G. Se inversează poziția între molarul 2 și premolarul 1
H. Face parte din ”Legea celor trei H”
I. Se referă la reducerea numărului de dinți în arcada artificială
J. Ackerman a sintetizat acest principiu impreună cu Heteronumărul și
Heteromorfia
256. Următoarele afirmații sunt false privin Heteronumărul din ”Legea
celor trei H”:
A. Urmărește schimbarea ordinii dinților artificiali
B. Urmărește schimbarea formei dinților artificiali
C. Uneori se poate renunța și la molarul 2 atunci când condițiile de stabilitate a
șeii sunt precare
D. Se inversează poziția între molarul 1 și premolarul 2
E. Reducerea numărului de dinți se realizează ,în special la nivelul șeilor terminale
F. Morfologia dinților artificiali se modifică prin reducerea suprfețelor ocluzale
astfel încât raportul S`/S să fie subunitar
G. Se referă la reducerea numărului de dinți în arcada artificială
H. Molarul trei nu se montează în arcada artificială pentru a nu suprasolicita
zonele biostatice
I. Urmărește ca dinții cu suprafață ocluzală mai mare să fie plasați către centrul
geometric al șeii în vederea realizării unei stabilități mai bune
J. Între ultimul dinte montat pe șea și extremitatea distală a șeii se rezervă un
spațiu liber de 1-1,5 cm
257. Realizarea arcadelor artificiale ,elemente componente ale protezei
acrilice,este guvernată de o serie de legi biomecanice,cu excepția:
A. Heteronumărul urmărește modificarea morfologiei dinților artificiali față de
cea a dinților naturali
B. Heteropoziția face parte din cadrul ”Legii celor trei H” a lui Ackerman
C. Conod susține că forța de solicitare ocluzală trebuie să cadă în mijlocul șeii,la
nivelul centrului geometric
D. Ant urmărește micșărarea solicitării suportului mmuco-osos prin diminuarea
suprafeței ocluzale a dinților artificiali cu 60% pentru fiecare dinte pe care îl
înlocuiește.
E. Heteropoziția face parte din cadrul ”Legii celor trei A” a lui Ackerman
F. Heteromorfia urmărește modificarea morfologiei dinților artificiali față de cea
a dinților naturali
G. Chayes demonstrează că suprafața unei șei trebuie să fie cel puțin dublă față
de suprafața de secțiune ,la colet,a dinților pe care îi înlocuiește
H. Ant urmărește micșărarea solicitării suportului mmuco-osos prin diminuarea
suprafeței ocluzale a dinților artificiali cu 10% pentru fiecare dinte pe care îl
înlocuiește.
I. Chayes demonstrează că suprafața unei șei trebuie să fie cel puțin triplă față
de suprafața de secțiune ,la colet,a dinților pe care îi înlocuiește
J. Conod susține că forța de solicitare ocluzală trebuie să cadă în mijlocul
șeii,înafara centrului geometric sau cât mai departe de dintele limitrof
edentației
258. Indicațiile protezării provizorii de tranziție sunt următoarele:
A. când nu este necesară o repoziționare cranio mandibulară
B. redimensionarea etajului inferior
C. repoziționare cranio-mandibulară
D. arcade dentare integre la care nu sunt necesare extracții
E. etajul mijlociu este egal cu etajul inferior ca dimensiune
F. pacienți cu incongruente dento-alveolare cu înghesuire
G. arcade dentare integre la care apare o breșă redusă în zona frontală
H. arcade dentare integre la care se vor executa extracții în zona frontală și
laterală mai multe etape
I. edentații partiale reduse ce au ca indicație tratament prin proteze fixe
J. arcade dentare edentate parțial protejate prin restaurări fixe la care se
recomandă ablația punților dentare în scopul refacerii lor
259. Protezarea de urgență:
A. principalul scop al protezării de urgență este acela de a conserva integritatea
morfologică
B. nu oferă varianta terapeutică de a dirija cicatrizarea
C. nu are principalul scop de a conserva integritatea funcțională a sistemului
stomatognat
D. nu poate rezolva situații limită
E. aceasta de urgență este indicată atunci când este necesară menajarea psihică
a bolnavului și în condițiile unor intervenții chirurgicale de amploare, complexe
și care necesită un timp mai îndelungat de refacere înainte de protezarea
ulterioară
F. nu poate acționa ca un conformator, contribuind astfel la procesul vindecării
unor zone ale fibromucoasei de acoperire
G. este indicată când din considerente personale ale pacientului de maximă
urgență – fizionomie, fonație o impun
H. poate rezolva situații limită
I. nu are principalul scop de a conserva integritatea morfologică
J. principalul scop al protezării de urgență este acela de a conserva integritatea
funcțională a sistemului stomatognat
260. Proteza parțială acrilică este compusă din următoarele elemente:
A. inlay-onlay de substituție
B. conectorul principal
C. arcada dentară artificială
D. elemente de menținere, sprijin și stabilizare
E. proteze fixe
F. croșete
G. onlay
H. Aparate ortodontice mobile
I. gutiere
J. șeile protezei
261. Șeile acrilice reprezintă principalele elemente ale protezelor parțiale
mobile și au următoarele caracteristici:
A. prezintă patru versanți
B. sunt realizate din polimetacrilat de metil de grosime 2 mm
C. amplitudinea șeilor este superpozabilă pe amplitudinea spațiului protetic
potențial
D. se opun forțelor de deplasare verticale și orizontale constituind și un element
antibasculant
E. nu se opun forțelor de deplasare verticale și orizontale
F. nu transmit forțele de solicitare conectorului principal
G. transmit forțele de solicitare conectorului principal
H. nu constituie un element antibasculant
I. numărul acestora nu este în acord cu numărul spațiilor protetice potențiale
J. au rolul de suport al dinților artificial și de transmitere a forțelor masticatorii
spre suportul muco-osos și dento-parodontal
262. Arcadele artificiale:
A. realizarea arcadelor artificiale nu este guvernată de o serie de legi
biomecanice
B. pentru a conserva stabilitatea reliefului ocluzal, în situațiile clinice ce presupun
solicitări ocluzale intense, se recomandă confecționarea fețelor ocluzale din
metal turnat sau realizarea din inlay-uri metalice la nivelul stopurilor ocluzale
C. sunt susținute de elementele de menținere, sprijin și stabilizare
D. alegerea dinților artificial trebuie să fie concordantă prin formă, culoare, grad
de transluciditate cu dinții restanți integri sau cu restaurarile fixe prezente pe
arcadă
E. nu contribuie esențial la refacerea funcțiilor perturbate ale sistemului
stomatognat prin edentație
F. pot fi realizate din porțelan sau acrilat, din metal și acrilat sau metal și porțelan
G. pot fi realizați doar din acrilat
H. dintii acrilici pot fi prefabricați sau realizați prin stupuire, iar cei din porțelan
pot fi anatomorfi sau fațete cu crampoane sau glisieră
I. sunt susținute de șeaua protetică
J. alegerea dinților artificiali nu ține cont de formă, culoare, grad de
transluciditate cu dinții restanți integri sau cu restaurările fixe prezente pe
arcadă
263. Conectorul principal acrilic:
A. marginea superioară a conectorului principal acrilic lingual se plasează în zona
funcțională linguală centrală, iar marginea inferioară se plasează la nivelul
dinților restanți supracingular sau ecuatorial
B. la mandibula este situat pe versantul oral al crestei alveolare dentare frontale
prezentându-se sub formă de placă acrilică linguală
C. conectorul principal acrilic lingual se prezintă sub formă de placă linguală
semilunară în ”U” deschis anterior
D. în edentația frontală nu se poate utiliza conectorul principal acrilic maxilar sub
forma unei benzi centrale ce se dilată posterior spre centrul bolții palatine
luând aspectul de lingură (spoon)
E. la maxilar conectorul principal este orientat transversal la nivelul bolții palatine
purtând denumirea de placă acrilică palatină
F. Conectorul principal acrilic palatinal, pe fața externă lustruită se realizează pe
principiul replicii anatomice având modelate rugile palatine și papila bunoidă
G. conectorul principal acrilic palatinal are o grosime de 2mm și acoperă în
totalitate bolta palatină până la dinții restanți și șei
H. fața mucozală conectorului principal acrilic este lustruită
I. are rolul de a reuni într-o structură unitară, rigidă și rezistentă elementele
construcției protetice mobile
J. conectorul principal acrilic palatinal nu poate fi ameliorat prin răscolire distală
sau decupare, prin de buncolectare sau fenestrare
264. Croșetele acrilice:
A. pot fi croșete simple acrilice dento-alveolare
B. croșetele simple acrilice dento alveolare se sprijină doar pe dinte
C. pot fi croșete simple acrilice dentare
D. croșetele simple acrilice dentare nu sunt rigide, nu produc leziuni de decubit și
nu se fracturează ușor
E. Croșetele dentare cu aspect de epiteze folosite în caz de recesiune
parodontală, în proteze parodontale, după gingivo-alveolo-plastii nu
favorizează retracția parodontală și retenția de placă dentară
F. fac corp comun cu restul construcției protetice, putând porni fie din
conectorul principal fie din șea
G. sunt realizate din acrilat
H. croșetele simple acrilice dentare au avantajul că se refac cu ușurință
I. croșetele simple acrilice dentare sunt prelungiri ale șeilor ce utilizează zonele
retentive vestibulare sau orale ale crestei alveolare
J. pot fi croșete simple acrilice alveolare
265. Croșetele simple metalice:
A. pot fi confecționate doar din sârmă
B. croșetele metalice din folie nu au suprafață mare de contact cu dintele
C. pot fi confecționate din folie metalică
D. croșetele metalice din folie duc la eroziuni dentare și favorizează acumularea
plăcii dentare
E. pot fi confecționate doar din folie metalică
F. pot fi confecționate din sârmă
G. croșetele metalice din folie sau bandă sunt denumite și croșete plane
H. croșetele metalice din folie se plasează pe ecuatorul protetic
I. croșetele metalice din folie nu favorizează acumularea plăcii dentare
J. croșetele metalice din folie nu se plasează pe ecuatorul protetic
266. Croșetele din sârmă rotundă sau semirotundă, după raportul pe
care îl au cu dintele se clasifică în:
A. Croșet cervico-ocluzal interdentar
B. Croșet ocluzat deschis dental sau croșetul cu umăr
C. Croșet acrilic alveolar
D. Pelote alveolare
E. Croșet cervico-ocluzal întors
F. Croșete plane
G. croșet cervico-ocluzal deschis edental
H. Croșet acrilic dentar
I. Pelote dentare
J. croșet cervico-ocluzal bidentar
267. Croșetele din sârmă rotundă sau semirotundă, după raportul pe
care îl au cu dintele se clasifică:
A. Croșet din sârmă cu trei brațe
B. Croșet proximal cu casetă
C. Croșetul alveolar (muco-alveolar)
D. Croșet acrilic alveolar
E. Croșete plane
F. Croșet cervico-alveolar deschis edental
G. Croșet proximala cu patrice
H. Pelote alveolare
I. Croșet acrilic dentar
J. Pelote dentare