Machine Translated by Google

+ MODEL
Journal of Dental Sciences xxx (xxxx) xxx

Disponibil online la www.sciencedirect.com

ScienceDirect

pagina de pornire a jurnalului: www.e-jds.com

Articol original

Relația dintre morfologia dentofacială și

caracteristicile zâmbetului în vederile
laterale și oblice
Johnson Hsin-Chung Cheng a,b*,
a,b b
Mingming Jareerat Luechapanichkul , Tracy Yi-Hsuan Lee

A
Scoala de Stomatologie, Colegiul de Medicina Orala, Universitatea Medicala Taipei, Taipei, Taiwan
b
Divizia de ortodonție, Departamentul de Stomatologie, Spitalul Universitar Medical Taipei, Taipei, Taiwan

Primit 29 mai 2020; Revizuirea finală a primit 23 iulie 2020

Disponibil online ---

CUVINTE CHEIE Rezumat Context/scop: Scopul acestui studiu a fost de a dezvolta măsurători ale zâmbetului pentru
Zâmbet; fotografii cu vedere laterală și oblică pentru a ajuta la analiza ortodontică și planificarea
Vedere oblică; tratamentului, pentru a evalua cantitativ relația dintre estetica zâmbetului și diferitele tipuri de
Vedere laterală malocluzie folosind fotografii cu vedere laterală și oblică. , pentru a identifica factorii cefalometrici
care afectează măsurătorile zâmbetului.
Materiale și metode: Pacienții care au venit la secția de ortodonție a unui spital universitar din 2014
până în 2017 și au îndeplinit criteriile de includere au fost incluși și împărțiți în trei grupe conform
clasificării lui Angle. Au fost măsurate treisprezece variabile pentru analiza cefalometrică. Douăzeci
și una de variabile au fost dezvoltate și măsurate pe fotografiile pretratament pentru analiza
zâmbetului lateral și oblic. ANOVA și testul post-hoc Scheffe au fost utilizate pentru a compara
variabilele cefalometrice și zâmbete între trei grupuri. A fost efectuată o analiză de regresie liniară
multiplă pentru a identifica factorii cefalometrici care afectează măsurătorile zâmbetului.
Rezultate: trei sute nouăzeci de pacienți (287 de femei, 103 de bărbați) cu vârsta medie de 24,5-7,6
ani au atins criteriile. Toate variabilele cefalometrice au diferit semnificativ între trei grupuri. Cu
excepția numărului de expunere a dinților maxilari, a lățimii maxilare vizibile și a raportului de
grosime a buzelor, toate variabilele zâmbetului au diferit semnificativ. Caracteristicile zâmbetului
au avut o corelație semnificativă cu unele măsurători cefalometrice.
Concluzie: Modelele de zâmbet pe fotografiile din vedere laterală și oblică pot fi afectate de diferite tipuri de
malocluzie. Prin urmare, vă sugerăm să includeți fotografii cu zâmbet lateral și oblic în colectarea de date
pentru planificarea tratamentului ortodontic. ª 2020 Asociația pentru Științe Dentare din Republica Chineză.
Servicii de publicare de Elsevier BV Acesta este un articol cu acces deschis sub licența CC BY-NC-ND (http://
creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/ ).

* Autorul corespunzator. Scoala de Stomatologie, Colegiul de Medicina Orala, Universitatea Medicala Taipei, No.250, Wuxing St., Taipei 11031, Taiwan.
Adresă de e-mail: g4808@tmu.edu.tw (JH-C. Cheng).

https://doi.org/10.1016/j.jds.2020.07.010
1991-7902/ª 2020 Asociația pentru Științe Dentare din Republica Chineză. Servicii de publicare de Elsevier BV Acesta este un articol cu acces deschis sub
licența CC BY-NC-ND (http://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/).

Vă rugăm să citați acest articol ca: Cheng JH-C și colab., Relația dintre morfologia dentofacială și caracteristicile zâmbetului în vederile laterale și
oblice, Journal of Dental Sciences, https://doi.org/10.1016/j.jds.2020.07.010
Machine Translated by Google
+ MODEL
2 JH-C. Cheng şi colab

Introducere
În trecut, un accent mai mare al tratamentului ortodontic a fost pus în
mod tradițional pe relațiile ocluzale. După secție, importanța esteticii
faciale și a îmbunătățirii caracteristicilor dentofaciale a crescut datorită
interesului public din ce în ce mai mare pentru estetica de a arăta mai
tânăr și mai sănătos.1 Studiile privind estetica zâmbetului au fost
publicate din ce în ce mai mult în ortodonție. Hulsey a fost primul care
a cuantificat relația cu dinții dentare atunci când zâmbea.2 Arcul ideal
de zâmbet a fost definit apoi de Sarver.3 Obiectivele tratamentului
ortodontic ar trebui să includă estetica facială și dentară.4 Acest lucru
este important pentru ortodonți, deoarece zâmbetul nu este doar un
cheie pentru exprimarea emoțiilor, dar este și o componentă esențială
a unei fețe estetice.5 Ca răspuns, deoarece pacienții au acordat o
importanță mai mare esteticii zâmbetului în ultimii ani, ortodonții
trebuie să definească mai întâi componentele esențiale ale unui zâmbet
estetic și rolul acestuia în afectând armonia dento facială6 și, ulterior,
oferă planuri de tratament
urmatoarele criterii. În primul rând, ar trebui să aibă cel puțin 18 ani în
momentul în care pacientul a primit colectarea datelor. În al doilea rând,
pacienții nu au primit niciodată tratament ortodontic înainte. În al
treilea rând, pacienții trebuie să aibă o dentiție permanentă fără dinți
lipsă (cu excepția molarilor trei). În al patrulea rând, a existat un set
intact de înregistrări de diagnostic înainte de tratament, inclusiv
radiografii panoramice, radiografii ceph-alometrice, modele de studiu
și fotografii intraorale și extraorale. În al cincilea rând, au fost atât
fotografii laterale, cât și oblice, realizate cu ochii pacientului deschiși și
capul în poziție naturală.
Participanții care au atins criteriile de includere au fost apoi împărțiți
în următoarele trei grupuri conform clasificării lui Angle; grupa 1
(malocluzie Angle Clasa I), grupa 2 (Malocluzie Angle Clasa II) și grupa 3
(malocluzie Angle Clasa III).
Analiza cefalometrică

care poate oferi rezultate estetice faciale și dentare într-un mod eficient.
Toate cefalogramele laterale pretratament au fost urmărite folosind
software-ul Viewbox (versiunea 3.1.1.14; dHAL, Kifissia, Grecia) de către
Chiar dacă există o mulțime de cercetări cu privire la estetica
un examinator (PCC). Fig. 1 ilustrează 13 măsurători cefalometrice.
zâmbetului, dar cele mai multe studii au fost efectuate folosind fotografii
Pentru a verifica fiabilitatea măsurătorilor, 60 de cefalograme laterale
cu vedere frontală.7e13 Aceasta nu reprezintă neapărat o viziune
(20 din fiecare grup) au fost selectate aleatoriu din radiografiile evaluate
realistă a modului în care un zâmbet este perceput în societate,
anterior și au fost retrasate și redigitizate de același examinator după
deoarece zâmbetul uman este exprimat structură tridimensională care
trei sau patru săptămâni. Au fost erori de metodă
nu este ușor de analizat cu o singură imagine bidimensională. Prin
urmare, fotografiile din vedere laterală și oblică pot fi considerate
calculate folosind formula lui Dahlberg.18
instrumente standard pe care ortodonștii ar trebui să le utilizeze în
timpul diagnosticării și planificării tratamentului.
Sarver a mai sugerat că imaginile frontale în repaus, zâmbetul frontal Analiza zâmbetului
și profil în repaus nu conțin o informație adecvată pentru analiza
zâmbetului. Fotografiile cu zâmbet de profil și zâmbet oblic ar trebui să Fotografiile zâmbitoare de pretratare au fost realizate cu ajutorul
fie, de asemenea, incluse în colectarea de date pentru planificarea camerei digitale (mod Av cu F4.5, ISO 1600 și blitz-ul Canon EOS 550D
ortodontică . studiile efectuate folosind metoda de evaluare Melville, NY, SUA).
subiectivă.15e17 În plus, analizele utilizate în planificarea
tratamentului ortodontic constau, de obicei, în analize ale scheletului,
dentare și țesuturilor moi.

Deși în prezent nu există o alocare pentru analiza zâmbetului într-un

astfel de design, acest studiu va încerca să extindă eficacitatea unui
potențial sistem de analiză a zâmbetului, oferind măsurători de zâmbet
cu vedere laterală și oblică care ar fi aplicate în diagnosticul ortodontic
și planificarea tratamentului.
Scopul acestui studiu a fost de a dezvolta măsurători de zâmbet
pentru fotografii cu vedere laterală și oblică pentru a ajuta la analiza
ortodontică și planificarea tratamentului, pentru a evalua cantitativ
relația dintre estetica zâmbetului și diferitele tipuri de malocluzie
folosind fotografii cu vedere laterală și oblică, pentru a identifica factorii
cefalometrici care afectează măsurătorile zâmbetului.
materiale si metode
Participanții au fost pacienți care au venit la secția de ortodonție a unui
spital universitar din anul 2014-2017. Toți participanții la acest studiu
au revizuit și au semnat un formular de consimțământ creat în
conformitate cu regulile și reglementările spitalului universitar.
Participanții ar trebui să ajungă la
Figura 1 Repere cefalometrice și variabile scheletice, dentare și ale
țesuturilor moi. SNA: Unghiul Sella-Nasion-Punctul A, SNB: Unghiul Sella
Nasion-Punctul B, ANB: Unghiul Punctul A-Nasion-Punctul B, SN-
GoGn:unghiul planului mandibular față de baza craniană anterioară,
FMA: planul orizontal Frankfort către mandibular unghi plan, U1-NA ():
înclinarea incisivilor superioare la Nasion-Point A; U1-NA (mm): distanța
de la incisivul superior la linia NA, L1-NB(), înclinarea incisivilor inferiori
la Nasion-Point B, L1-NB (mm): distanța de la incisivul inferior la linia
NB, U1-L1: unghi între înclinarea incisivilor superioare și inferioare,
IMPA: unghiul planului incisore-mandibular inferior, UFH/LFH: proporția
dintre înălțimea facială superioară și înălțimea facială inferioară, PFH/
AFH: proporția înălțimii faciale posterioare și înălțimea facială anterioară.

Vă rugăm să citați acest articol ca: Cheng JH-C și colab., Relația dintre morfologia dentofacială și caracteristicile zâmbetului în vederile laterale
și oblice, Journal of Dental Sciences, https://doi.org/10.1016/j.jds.2020.07.010
Machine Translated by Google
+ MODEL
Caracteristicile zâmbetului în vederi laterale și oblice 3

Distanța dintre pacient și cameră a fost de 150 cm pentru
fiecare pacient. Pacienții au fost, de asemenea, informați să
spună „brânză” în timp ce se făceau fotografii și capul va fi plasat
în poziția estetică, conform recomandării lui Bass (o poziție
naturală a capului ajustată de clinician pentru a se asigura că fața
nu se înclină în sus sau în jos) .19,20 Atât pentru vederile laterale,
cât și pentru cele oblice, planul orizontal Frankfort al pacientului
trebuie să fie paralel cu podeaua, iar urechea dreaptă trebuie
văzută clar.21 Ochii trebuie să fie deschiși și să arate drept.22
Focalizarea punctului trebuie să fie la punctul pacientului. nas.
Pentru fotografia cu vedere laterală, pacientului i s-ar cere să
rotească 90 la stânga. Fotografierea trebuie făcută direct la 90 pe
partea dreaptă a feței pacientului.22 Sprânceana contralaterală
nu trebuie să fie vizibilă.23 Pentru fotografia cu vedere oblică,
pacientului i se va cere să se întoarcă ușor din poziția fotografiei
de profil.
3
în dreapta lor (aproximativ 45 sau /4 din distanță) și vârful nasului
ar trebui să fie suprapus cu marginea obrazului stâng.22,23
Variabilele zâmbetului constau din trei tipuri de măsurători
(măsurători unghiulare, proporționale și numerice) ( vezi Figurile
2 si 3).
Când linia alar-tragus este cu cinci grade în jos, avionul
Frankfurt va fi paralel cu podeaua. O linie verticală a fost trasată
perpendicular pe planul orizontal și utilizată ca plan de referință
vertical (Fig. 4).
Toate variabilele liniare vor fi evaluate ca un raport.
Reproducibilitatea procesului de evaluare a fost evaluată de
același investigator, care a remăsurat 60 de imagini selectate
aleatoriu (20 din fiecare grup) după un interval de 1 lună utilizând
un test t Student pentru eșantioane pereche. . Absența unei
diferențe semnificative (p < 0,05) între cele două seturi de
măsurători a indicat acordul între ele.

Figura 2 Măsurătorile zâmbetului pentru fotografiile laterale cu zâmbet. Măsurători unghiulare; Unghiul incisivului maxilar (A): unghiul dintelui
11 față de planul orizontal, unghiul nazolabial (B): Columela (Cm)-Unghiul subnazal (Sn)-Ls*, unghiul labio-mental (C): buza inferioară pliu labio-
mental-țesut moale Pogonion (Pog'), unghi de comisură (D): marginea inferioară a buzei superioare-punctul de comisură*-marginea superioară a
buzei inferioare, buza superioară la unghiul liniei E (E): linia Sn-Ls* și unghiul liniei E, buza inferioară la unghiul E-line (F): linia SneLi* și unghiul E-line.
Măsurători liniare (a/b %); Raportul de afișare incizală (G): expunerea maximă a dintelui 11/LFH*, raportul intervalului interlabial (H): Distanța
verticală dintre buza superioară și inferioară/LFH*, lățimea dinților maxilari vizibili (I): distanța orizontală dintre cel mai posterior punct vizibil
suprafața dintelui și labială a dintelui 11 (FDI)/lățimea dinților anteriori, indicele zâmbetului lateral (J): lățimea dinților maxilari vizibili/IGH*,
raportul buzei la linia E (K): raportul dintre distanța orizontală de la Ls la linia E și de la Li la E-line, raportul grosimei buzei (L): grosimea buzei
superioare/grosimea buzei inferioare. *Ls Z Labrale Superius, LiZ Labius Inferiorus, punctul comisurii Z cel mai posterior punct al comisurii bucale,
LFH Z înălțimea feței inferioare, IGHZ înălțimea interlabiului.

Vă rugăm să citați acest articol ca: Cheng JH-C și colab., Relația dintre morfologia dentofacială și caracteristicile zâmbetului în vederile laterale
și oblice, Journal of Dental Sciences, https://doi.org/10.1016/j.jds.2020.07.010
Machine Translated by Google
+ MODEL
4 JH-C. Cheng şi colab

Figura 3 Măsurătorile zâmbetului pentru fotografii oblice cu vedere zâmbită. Măsurători unghiulare; unghiul incisivului maxilar (A): unghiul dintelui
11 față de planul orizontal, unghiul comisurii (B): marginea inferioară a buzei superioare-punctul comisura-marginea superioară a buzei inferioare.
Măsurători liniare (a/b %); Raportul de afișare incizală (C): expunerea maximă a dintelui 11/LFH*, raportul intervalului interlabial (D): Distanța verticală
dintre buza superioară și inferioară/LFH*, lățimea dinților maxilari vizibili (E): distanța orizontală dintre cel mai posterior punct vizibil suprafața
dintelui și labială a dintelui 11(FDI)/lățimea dinților anteriori, indicele zâmbetului oblic (F): lățimea dinților maxilari vizibili/IGH*, raportul arcului
zâmbetului (G): raportul dintre distanțe verticale dintre marginea incizală sau vârful cuspidului și marginea superioară a buzei inferioare a dinților
din dreapta sus. *punctul comisurii Z cel mai posterior punct al comisurii bucale, LFH Z înălțimea feței inferioare, IGH Z înălțimea interlabialei.

Rezultate

Au fost 390 de pacienți (287 de femei și 103 de bărbați) care au atins

criteriile și au fost incluși în acest studiu. Vârstele lor au variat între 18 și
48 de ani, cu o vârstă medie de 24,5-7,6 ani. Participanții au fost împărțiți
după clasificarea lui Angle în trei grupuri: grupul 1 (malocluzie Angle
Clasa I, NZ 148 [93 femei]), grupul 2 (malocluzie Angle Class II, NZ 102
[92 femei]) și grupul 3 (Clasa Angle III). malocluzie, NZ 140 [102 femele]).

Figura 4 Planuri de referință orizontale și verticale ale măsurătorilor Analiza cefalometrică

zâmbetului utilizate în acest studiu.
analize statistice
Analizele statistice au fost efectuate folosind software-ul SAS (versiunea
9.4; SAS Institute Inc., Cary, NC, SUA). Analiza varianței (ANOVA) a fost
utilizată pentru a compara variabilele pretratament cefalometrice,
zâmbetul lateral și zâmbetul oblic dintre cele trei grupuri. Un test post-
hoc a fost efectuat folosind metoda lui Scheffe. Nivelul de semnificație a
fost stabilit la valoarea p < 0,05. Analiza de regresie liniară multiplă a
fost efectuată pentru a identifica factorii cefalometrici care afectează
măsurătorile zâmbetului în trei grupuri, utilizând variabilele zâmbetului
ca variabile dependente și măsurătorile cefalometrice ca variabile
independente.
Erorile măsurătorilor în analiza cefalometrică și analiza zâmbetului au
fost calculate pentru a testa fiabilitatea metodei de măsurare. În analiza
cefalometrică, au existat diferențe medii de 0,79 în măsurătorile
unghiulare și de 0,71 mm în măsurătorile liniare. În analiza zâmbetului,
nu există nicio diferență semnificativă între primul și cel de-al doilea
rezultat de măsurare.
Tabelul 1 demonstrează compararea statistică a măsurătorilor
cefalometrice folosind ANOVA pentru cele trei grupuri. Rezultatele au
arătat că toate variabilele cefalometrice diferă semnificativ între trei
grupuri. Toate variabilele, cu excepția U1-NA (mm) au diferit semnificativ
între grupul 1 și grupul 2. Toate variabilele, cu excepția și L1-NB (mm),
au diferit semnificativ între grupul 1 și grupul 3. Și SNA (), SNB (), ANB (),
L1-NB (), L1-NB (mm), U1-L1 (), IMPA () au diferit semnificativ între grupul
2 și grupul 3.

Vă rugăm să citați acest articol ca: Cheng JH-C și colab., Relația dintre morfologia dentofacială și caracteristicile zâmbetului în vederile laterale
și oblice, Journal of Dental Sciences, https://doi.org/10.1016/j.jds.2020.07.010
Machine Translated by Google
+ MODEL
Caracteristicile zâmbetului în vederi laterale și oblice 5

Tabelul 1 Comparația măsurătorilor cefalometrice între diferitele tipuri de clasificare Angle folosind ANOVA.
Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3 Valoarea P

(SD medie) (SD medie) (SD medie)

(NZ 148) (NZ 102) (NZ 140)
Scheletice
SNA () 82,93 3,21a,b 85,53 2,01b 80,41 2,97 <0,001***
SNB () 80,46 2,51a,b 77,57 3,04b 85,16 3,43 <0,001***
ANB () 2,47 2,46a,b 7,96 2,94b 4,75 3,09 <0,001***
SN-GoGn () 31,80 4,23a,b 38,03 3,61 35,05 4,48 <0,001***
FMA () 25,43 3,05a,b 30,81 4,53 29,28 3,48 <0,001***
Dentare
U1-NA () 25,52 5,90a,b 28,82 4,49 27,74 3,90 <0,01**
U1-NA (mm) 7,50 2,01b 28,02 8,13 1,93 8,22 1,56 <0,05*
L1-NB () 3,73a,b 7,31 35,51 4,04b 23,60 3,81 <0,001***
L1-NB (mm) 1,99a 126,96 9,13 2,05b 6,96 1,55 <0,001***
U1-L1 () 5,69a,b 95,33 118,29 5,85b 123,24 4,94 <0,001***
IMPA () 4,71a,b 100,84 4,78b 87,66 4,90 <0,001***
Țesut moale
UFH / LFH 45/55 1.61a,b 44/56 1.31 44/56 1.43 <0,01**
PFH / AFH 63.64 3.21a,b 60,39 3,05 60,54 2,84 <0,001***

Grupa 1 Z Clasa de unghi I, Grupa 2 Z Clasa de unghi II, Grupa 3 Z Clasa de unghi III, UFH Z Înălțimea facială superioară, LFH Z Înălțimea facială inferioară, PFH
Z Înălțimea feței posterioară, AFH Z Înălțimea feței anterioare.
*p & 0,05, **p & 0,01, ***p & 0,001, ns: nu este semnificativ statistic.
A
Semnificativ statistic cu grupa 2.
b
Semnificativ statistic cu grupa 3.

Analiza zâmbetului lățimea dinților maxilari vizibili a fost corelată pozitiv cu

SNA și SNB în grupa 1. Cu toate acestea, nu au fost semnificative
În analiza zâmbetului, nu a existat o diferență semnificativă între corelații ale acestor date în grupul 2 și 3 (Tabelul 4).
prima și a doua rezultate de măsurare. Toate variabilele cu excepția
L1-NB(mm) diferă semnificativ între grupul1 și grupul3.In Discuţie
adiție, SNA (), SNB (), ANB (), L1-NB (), L1-NB (mm), U1-L1
( ), IMPA () a diferit semnificativ între grupul 2 și grupul 3.
Pentru analiza cefalometrică au fost diferențe semnificative
Indiferent de aceste trei variabile, diferențe semnificative în
găsite între trei grupuri pentru toate variabilele cefalometrice.
unghiul incisivului maxilar, unghiul nazolabial, unghiul comisurii,
Această constatare a arătat că relația dentară pentru toți
buza superioară la unghiul E-line, buza inferioară la unghiul E-line, golul interlabial
trei grupuri (Clasa de unghi I, II și III) a fost coincidentă cu
raportul și raportul buzei la linia E au fost găsite între grupul 1 și
relația scheletică (Clasa scheletică I, II și III). Si el
grupa 2. Au existat și diferențe semnificative la maxilar
se poate presupune că, în acest studiu, Angle Clasa I, Clasa II și
unghi incisiv, unghi nazolabial, unghi labio-mental, comisura
Grupurile de clasa a III-a ar putea reprezenta, de asemenea, clasa I, clasa a II-a și
unghiul, raportul de afișare incizală și indicele zâmbetului lateral între
Modele de maxilare de clasa III, respectiv. În ceea ce privește rezultatul post-
grupa 1 și grupa 3. Diferențe semnificative în incisivii maxilar
hoc, U1-NA (mm) a fost singura variabilă care nu a făcut-o
unghiul, raportul de afișare incizală și raportul intervalului interlabial au fost
au diferențe semnificative între grupul 1 și grupul 2 și
observate între grupul 2 și grupul 3 (Tabelul 2).
L1-NB (mm) a fost singura variabilă care nu diferă
Comparația statistică pentru măsurătorile zâmbetului oblic
semnificativ între grupul 1 și grupul 3. Aceasta ar putea fi
sunt prezentate în Tabelul 3. Rezultatele ANOVA au indicat că
deoarece au existat multe cazuri de clasa I cu protruzie bimaxilară
cu excepția lățimii dinților maxilari vizibili și a dinților maxilari
toalveolară în grupul 1. Acei pacienți aveau
numărul expunerii, toate cele șase variabile au prezentat diferențe
mare U1-NA (mm) care a fost asemănător celor din grupa 2 şi
semnificative între trei grupuri. Indiferent de aceste două variabile,
avea, de asemenea, L1-NB mare (mm), care era similar cu cele din
unghiul incisivilor maxilari și raportul decalajului interlabial diferă
grupul 3. Astfel, U1-NA (mm) atât în grupul 1, cât și în grupul 2
semnificativ între grupul 1 și grupul 2, în timp ce toate variabilele
nu prezintă o diferență dramatică, în timp ce L1-NB (mm) în grupa 1
a arătat o diferență semnificativă între grupul 1 și grupul 3.
iar grupul 3 nu a diferit semnificativ.
Au fost diferențe semnificative între grupul 2 și grupul 3
Pentru analiza zâmbetului, majoritatea variabilelor zâmbetului în total
observat în unghiul incisivului maxilar, raportul de afișare incizală și
Fotografiile cu vedere laterală și oblică au avut diferențe semnificative între
raportul decalajului interlabial.
trei grupuri. În Clasa Angle I malocluzie
grup, s-a constatat că pacienții din acest grup aveau
Corelația dintre cefalometric și zâmbet cel mai mare indice de zâmbet și cel mai consonant arc de zâmbet.
măsurători În timp ce se aflau în grupul de malocluzie Angle Class II, pacienții au avut
cel mai mare raport interlabial atât în lateral cât și în oblic
Nu a existat o corelație semnificativă a datelor în grupul 3. vederi zâmbete. Aveau, de asemenea, cel mai mare unghi labio-mental,
Pentru zâmbetul oblic, regresia liniară multiplă a arătat că buza superioară cea mai protruzivă și afișajul incizal superior înalt.

Vă rugăm să citați acest articol ca: Cheng JH-C și colab., Relația dintre morfologia dentofacială și caracteristicile zâmbetului în lateral și
vederi oblice, Journal of Dental Sciences, https://doi.org/10.1016/j.jds.2020.07.010
Machine Translated by Google
+ MODEL
6 JH-C. Cheng şi colab

Tabelul 2 Comparația măsurătorilor zâmbetului lateral între diferite tipuri de clasificare Angle folosind ANOVA.

Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3 Valoarea P

(SD medie) (SD medie) (SD medie)

(NZ 148) (NZ 102) (NZ 140)

Unghiul incisivului maxilar 111,20 5,90a,b 123,16 4,76b 96,6 5,93 <0,001***
Unghiul nazolabial 95,5 7,26a,b 127,10 85,76 7,40 90,50 8,22 <0,001***
Unghiul buze-mental 7,49b 35,90 128,2 6,62b 116,5 8,97 <0,001***
Unghiul comisurii 4,49a,b 31,90 41,08 5,80b 31,97 4,79 <0,001***
Buza U la unghiul liniei E 6,28a 15,27 3,17a 41,08 9,75b 31,47 7,82 <0,001***
Buza L la unghiul liniei E 0,11 0,02b 0,11 14,16 2,81b 16,77 3,15 <0,01**
Rata de afișare incisală 0,02b 0,14 14 14 0,11 0,03b 0,18 0,08 0,04 0,15 <0,001***
Raportul decalajului interlabial 03 14 14 0,05b 1,15 0,05 1,02 0,24 <0,01**
Lățimea dinților maxilari vizibili 0,18b 1,15 1,17 0,44 ns
Indexul zâmbetului lateral 0,18b 1,40 . <0,01**
Raport buză la linia E 2,42 1,69a 3.14 2.29 <0,001***
Raportul grosimei buzelor 0,69 0,16 0,74 0,18 0,69 0,11 ns
Numărul de expunere al dinților maxilari 2,82 0,59 2,86 0,45 2,55 0,44 ns

Grupa 1 Z Clasa de unghi I, Grupa 2 Z Clasa de unghi II, Grupa 3 Z Clasa de unghi III, buza U Z Buza superioară, buza L Z Buza inferioară.
*p & 0,05, **p & 0,01, ***p & 0,001, ns: nu este semnificativ statistic.
A
Semnificativ statistic cu grupa 2.
b
Semnificativ statistic cu grupa 3.

Tabelul 3 Comparația măsurătorilor zâmbetului oblic între diferitele tipuri de clasificare Angle folosind ANOVA.

Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3 Valoarea P

(SD medie) (SD medie) (SD medie)

(NZ 148) (NZ 102) (NZ 140)

Unghiul incisivului maxilar 115,13 6,0a,b 127,00 4,57b 100,77 5,67 <0,001***
Unghiul comisurii 19,87 6,33b 0,13 22,32 6,10 0,15 24,83 8,59 0,09 <0,05*
Rata de afișare incisală 0,03b 0,15 0,03a,b 0,03b 0,18 0,04b 0,04 0,12 0,03 <0,001***
Raportul decalajului interlabial <0,001***
Lățimea dinților maxilari vizibili 1,37 0,20 1,44 0,19 1,37 0,26 ns
Indicele de zâmbet oblic 3,33 0,86b 2,89 0,80 2,48 0,74 <0,01**
Raportul arcului zâmbetului 1,23 1,15b 1,80 1,35 2,19 1,43 <0,05*
Numărul de expunere al dinților maxilari 4,75 0,82 5,10 0,68 4,53 1,22 ns

Grupa 1 Z Unghi clasa I, Grupa 2 Z Unghi clasa II, Grupa 3 Z Unghi clasa III.
*p & 0,05, **p & 0,01, ***p & 0,001, ns: nu este semnificativ statistic.
A
Semnificativ statistic cu grupa 2.
b
Semnificativ statistic cu grupa 3.

În grupul cu malocluzie Angle Clasa III, pacienții au avut
cel mai mic (obtuzat) unghi labio-mental, cel mai jos zâmbet
index și arcul de zâmbet cel mai puțin consonant. Aceasta a indicat că
Modelele de zâmbet din ambele vederi ar putea fi afectate de Angle
clasificări ale malocluziei.
Un zâmbet consonant ar trebui să se bazeze pe relația normală a
maxilarului. În grupul Angle Clasa I, relația maxilarului tinde să fie
normal. În timpul grupului Clasa III Angle, se dezvoltă discrepanța
mai probabil între ambele maxilare. Aceasta explică semnificativ
diferența dintre caracteristicile zâmbetului dintre Angle Class
Grupele de malocluzie I și Clasa III.
Conform rezultatelor, s-a constatat că vizibil
lățimea dinților maxilari și numărul de expunere a dinților maxilari
au fost cele două variabile care nu au avut nicio diferență semnificativă
ambele vederi. Acest lucru a indicat că orizontală maximă
cantitatea care ar putea fi văzută în timp ce zâmbești ar putea să nu fie
afectate de clasificarea lui Angle a malocluziei. S-ar putea
fie pentru că atunci când zâmbești, cantitatea de dinți vizibili în
dimensiunea orizontală în toate cele trei grupuri ar fi limitată de
comisura buzei care era controlată de perioral
muşchii.24,25 Indiferent de lăţimea dinţilor maxilari vizibili
și numărul de expunere al dinților maxilari care a menționat
deasupra, pe vedere laterală, grosimea buzelor a mai fost avută nr
diferență semnificativă între trei grupuri. Acest lucru ar putea fi
pentru că în timp ce zâmbesc, atât buzele superioare cât și cele inferioare se înalță
ar deveni mult mai mică decât înălțimea buzelor în repaus pentru toți
trei grupuri și fac diferențele dintre rapoartele de grosime a buzelor,
de asemenea, au devenit mai mici între grupuri și, prin urmare, nu au
diferă semnificativ.
Conform indicelui zâmbetului, am inclus zâmbetul lateral
indicele și indicele zâmbetului oblic în analiza folosind
definiția indicelui zâmbetului în zâmbetul frontal ca referință. The
Grupul Angle Class I are cel mai mare indice de zâmbet dintre trei
grupuri atât pe vederi laterale cât și oblice. Ackerman și
Ackerman care a dezvoltat un raport numit indicele zâmbetului la
vizualizați și cuantificați zâmbetul frontal.26 A concluzionat că

Vă rugăm să citați acest articol ca: Cheng JH-C și colab., Relația dintre morfologia dentofacială și caracteristicile zâmbetului în lateral și
vederi oblice, Journal of Dental Sciences, https://doi.org/10.1016/j.jds.2020.07.010
Machine Translated by Google
+ MODEL
Caracteristicile zâmbetului în vederi laterale și oblice 7

Aceasta înseamnă că pacienții cu model hipodivergent (scăzut

Tabelul 4 Regresia liniară multiplă a cefalometrică
unghiul mandibular) tinde să aibă incisivii superiori proclinați
măsurători pe variabilele zâmbetului lateral și oblic.
în timpul zâmbetului, cu un alt cuvânt, pacienții cu model hiperdivergent
B STIU P
(unghiul mandibular mare) tind să aibă
Variabilele zâmbetului lateral incisivii superiori mai retroclinați la zâmbet.
Mai mult, am constatat, de asemenea, că buzele procumbency în timp ce
(Grupa 1)
zâmbetul influențat semnificativ de unghiul incisivului superior la
Lățimea dinților maxilari vizibili
odihnă (unghi U1-NA) în grupa 2. Se poate observa că aceasta
- SNA 0,02 0,01 <0,01**
corelația a fost găsită numai în grupul 2 și pacienții în
- SNB 0,03 0,01 <0,05*
acest grup a avut un unghi incisiv superior mai mare (unghiul U1-NA) decât
(Grupa 2)
cei din grupa 1 şi grupa 3. Astfel, se poate presupune că
Unghiul incisal maxilar
pacienți cu incisivi superiori înclinați în repaus (unghi U1-NA)
- SN-GoGn 0.53 0,25 <0,05*
tinde să aibă buza superioară mai protruzivă la zâmbet. Acest
- FMA 0,51 0,19 <0,01**
corelarea dentară și a țesuturilor moi nu s-ar aplica în
Buza superioară la unghiul E-line
pacienţi cu unghi incisiv normal sau mic în repaus.
- U1-NA(o) 0,97 0,40 <0,05*
În grupa 1, corelația dintre cefalometric și
Variabilele zâmbetului oblic măsurătorile zâmbetului lateral au arătat același rezultat cu cel
corelația dintre măsurătorile cefalometrice și cele oblice ale zâmbetului,
(Grupa 1)
adică lățimea maximă a dinților a fost influențată pozitiv de SNA și SNB.
Lățimea dinților maxilari vizibili
- SNA 0,04 0,01 <0,001*** În studiul nostru, SNA și SNB
- SNB 0,03 0,01 <0,05* (media SD) în grupul 1 au fost 82,9 3,2 și 80,46 2,5
respectiv care s-au referit și la modelul Skeletal clasa I
conform analizei lui Steiner.28 Astfel, ar putea fi subînțeles
că, la pacienții Angle și scheletal clasa I, SNA a crescut și
cu cât indicele de zâmbet este mai mic, cu atât zâmbetul este mai puțin tânăr SNB (în cadrul valorilor standard) ar putea oferi o mai mare pe orizontală
apare. Brian și colab. a mai afirmat că subiecţii cu zâmbet în vedere laterală și oblică.
„Cele mai neatractive” zâmbete aveau un zâmbet semnificativ mai mic Conform fotografiei folosite în studiul nostru, dimensiunea
indice decât au făcut cei cu zâmbete „cel mai atractive”.27 în fiecare fotografie nu era o dimensiune reală a pacientului,
Prin urmare, conform constatărilor noastre, grupul Angle Clasa I prin urmare, am folosit rapoartele (a/b%) în măsurători liniare pentru a
părea să aibă un zâmbet mai tineresc și mai atractiv decât reduce eroarea și a crește
alte grupuri. fiabilitatea măsurătorilor. În ceea ce privește metoda de fotografie
S-a sugerat în multe studii că arcul zâmbetului poate fi bidimensională pe care am folosit-o pentru
văzut clar în vederea zâmbitoare oblică deoarece poate oferi evaluarea zâmbetului în acest studiu, avantajul utilizării a
evaluarea curburii molarilor (atunci când sunt vizibili), premolarilor, fotografia facială pentru analiză este că procesul este simplu
iar dinţii anteriori în raport cu buza inferioară.3,14 Maxilarul și economic și numărul de participanți poate fi
planul ocluzal trebuie să fie în consonanță cu curbura crescut usor. Pentru studiu suplimentar, ca tridimensional
buza inferioară pe zâmbet.26 Cu toate acestea, până acum nu fuseseră studii fotografia poate fi capturată pentru mai multe vizualizări simultan,
măsurând arcul zâmbetului pe vedere oblică fotografii dintre deci, poate fi folosit pentru a înțelege schimbările tridimensionale ale
diferite tipuri de clasificare a lui Angle. Prin urmare, în aceasta zâmbetului și poate fi, de asemenea, utilizat pentru a evalua schimbările
studiu, am inclus variabila arc zâmbet în zâmbetul oblic dintre poziția de odihnă și cea de zâmbet. Acest
măsurare. Pentru a efectua o evaluare obiectivă, ar fi lărgirea cunoștințelor noastre în ortodonție
am măsurat ca raport (a/b %). Valoarea la care a fost închisă camp. Pentru rezultate mai cuprinzătoare în ceea ce privește zâmbetul
unul era probabil să aibă un arc de zâmbet mai consonant. Conform estetică, ar trebui efectuat un studiu viitor în care
rezultatele noastre, am constatat că pacienții Angle Class I tind să aibă subiecții adolescenți, bărbați și femei să fie analizați separat. Tonul feței
cel mai consonant arc de zâmbet, în timp ce pacienții de clasa III unghi au avut și al buzelor între tineri și adulți în vârstă
arcul de zâmbet cel mai mic consonant între trei grupuri. vor fi investigati si subiectii.
În ceea ce privește măsurătorile unghiulare, toate variabilele Pentru aplicarea clinică, evaluarea unui zâmbet folosind a
(unghiul incisivului maxilar, unghiul nazolabial, unghiul labio-mental, Numai fotografia cu vedere frontală nu este suficientă pentru a obține
unghiul comisurii, buza superioară la linia E și buza inferioară la linia E informatii complete. Prin urmare, este foarte recomandat
unghi) a diferit semnificativ între trei grupuri. Aceste variabile pot fi includeți zâmbetul lateral și zâmbetul oblic vizualizați fotografii în
măsurate numai pe vederi de profil și/sau oblice colectarea datelor pentru diagnosticul ortodontic şi
nu în vedere frontală. Acest lucru ar putea susține declarația lui Sarver planificarea tratamentului.
ar trebui incluse acele fotografii cu zâmbet de profil și zâmbet oblic Concluziile acestui studiu pot fi concluzionate după cum urmează:
în colectarea datelor pentru diagnosticul și tratamentul ortodontic În primul rând, modelul de zâmbet în fotografiile cu vedere laterală și oblică
planificare.3,14 Kerns et al. a sugerat de asemenea că ortodontiştii pot fi afectate de diferite clasificări ale lui Angle
ar trebui să ia în considerare atât vederile frontale, cât și cele laterale, deoarece malocluzie. În al doilea rând, numărul de expunere al dinților maxilari,
același zâmbet din profil și vederile frontale nu au fost similare lățimea maxilară vizibilă și raportul de grosime a buzelor sunt singurele
cotată pentru plăcerea estetică.15 trei variabile din totalul 21 de variabile zâmbet care au nr
Conform analizei de regresie liniară multiplă, diferență semnificativă în vederea zâmbitului lateral și oblic
Corelația dintre măsurătorile cefalometrice și cele laterale ale zâmbetului fotografii între diferitele tipuri de malocluzii. Al treilea,
a arătat că, în grupul 2, unghiul superior al cisurilor la zâmbet a fost caracteristicile zâmbetului lateral și oblic au semnificative
afectat negativ de Sn-GoGn și FMA. corelarea cu unele dintre măsurătorile cefalometrice.

Vă rugăm să citați acest articol ca: Cheng JH-C și colab., Relația dintre morfologia dentofacială și caracteristicile zâmbetului în lateral și
vederi oblice, Journal of Dental Sciences, https://doi.org/10.1016/j.jds.2020.07.010
Machine Translated by Google
+ MODEL
8 JH-C. Cheng şi colab
Declarație de interese concurente
Autorii declară că nu au interese concurente.
Mulțumiri
Nu se aplică.
Referințe
1. Isiksal E, Hazar S, Akyalcin S. Estetica zâmbetului: percepția și
compararea zâmbetelor tratate și netratate. Am J Orthod
Dentofacial Orthop 2006;129:8e16.
2. Hulsey CM. O evaluare estetică a relațiilor buze-dinți prezente în
zâmbet. Am J Orthod 1970;57:132e44.
3. Sarver DM. Importanța poziționării incisivilor în zâmbetul estetic:
arcul zâmbetului. Am J Orthod Dentofacial Orthop 2001;
120:98e111.
4. Creekmore T, Cetlin N, Ricketts R, Root T, Roth R. Masa rotundă
JCO: diagnostic și planificare a tratamentului. J Clin Orthod
1992;26:585e606.
5. Sharma A, Mathur A, Batra M, et al. Evaluarea obiectivă și
subiectivă a nevoilor de tratament ortodontic ale adolescenților
și impactul acestora asupra stimei de sine. Revista Paulista de
Pediatria 2017;35:86e91.
6. Garber DA, Salama MA. Zâmbetul estetic: diagnostic și tratament.
Parodontologia 2000;11:18e28. 1996.
7. Martin AJ, Buschang PH, Boley JC, Taylor RW, McKinney TW.
Impactul coridoarelor bucale asupra atractivității zâmbetului.
Eur J Orthod 2007;29:530e7.
8. Krishnan V, Daniel ST, Lazar D, Asok A. Caracterizarea zâmbetului
pozat utilizând scara vizuală analogică, arcul zâmbetului, măsurile
coridorului bucal și indicele zâmbetului modificat. Am J Orthod
Dentofacial Orthop 2008;133:515e23.
9. Springer NC, Chang C, Fields HW, et al. Estetica zâmbetului din
perspectiva laicului. Am J Orthod Dentofacial Orthop
2011;139:e91e101.
10. Tin-Oo MM, Saddki N, Hassan N. Factorii care influențează
satisfacția pacientului cu aspectul dentar și tratamentele pe care
le doresc pentru a îmbunătăți estetica. BMC Oral Health 2011;11:6.
11. Ioi H, Kang S, Shimomura T, et al. Efectele coridoarelor bucale
asupra esteticii zâmbetului la ortodontii japonezi și coreeni și/sau
la pacienții ortodonți. Am J Orthod Dentofacial Orthop 2012;142:
459e65.
Vă rugăm să citați acest articol ca: Cheng JH-C și colab., Relația dintre morfologia dentofacială și caracteristicile zâmbetului în vederile laterale
și oblice, Journal of Dental Sciences, https://doi.org/10.1016/j.jds.2020.07.010
12. Chou JC, Thompson GA, Aggarwal HA, Bosio JA, Irelan JP. Efectul
dimensiunii verticale ocluzale asupra pozițiilor buzelor la zâmbet.
J Prosthet Dent 2014; 112: 533e9.
13. Cheng HC, Cheng PC. Factori care afectează estetica zâmbetului
la adulții cu diferite tipuri de malocluzie anterioară. Korean J
Orthod 2017;47:31e8.
14. Sarver DM, Ackerman MB. Vizualizarea și cuantificarea zâmbetului
dinamic: Partea 1. Evoluția conceptului și înregistrările dinamice
pentru captarea zâmbetului. Am J Orthod Dentofacial Orthop
2003;124:4e12.
15. Kerns LL, Silveira AM, Kerns D, Regennitter F. Preferința estetică
a vederilor frontale și de profil ale aceluiași zâmbet.
J Esthetic Dent 1997;9:76e85.
16. Ghaleb N, Bouserhal J, Bassil-Nassif N. Evaluarea estetică a
inclinației incisivelor de profil. Eur J Orthod 2011;33:228e35.
17. Zarif Najafi H, Oshagh M, Khalili MH, Torkan S. Evaluarea estetică
a înclinării incisivelor în profilurile zâmbetei în raport cu poziția
mandibulară. Am J Orthod Dentofacial Orthop 2015; 148:387e95.
18. Dahlberg G. Metode statistice pentru studenţii la medicină şi
biologie . Metode statistice pentru studenții medicali și biologici .
1940.
19. Zachrisson B. Factori estetici implicați în prezentarea dinților
anteriori și a zâmbetului: dimensiunea verticală. J Clin Orthod
1998;32: 432e45.
20. Bas NM. Măsurarea unghiului profilului și analiza estetică a
profilului facial. J Orthod 2003;30:3e9.
21. McKeown H, Murray A, Sandler P. Cum să evitați erorile comune
în fotografia clinică. J Orthod 2005;32:43e54.
22. Samawi S. A short guide to clinical digital photography in
orthodontics. Iordania: Sdoc, 2008:12e6.
23. Ettorre G, Weber M, Schaaf H, Lowry JC, Mommaerts MY, Howaldt
HP. Standarde pentru fotografia digitală în chirurgia cranio
-maxilo-facială e Partea I: vederi de bază și linii directoare.
J Cranio-Maxillo-Fac Surg 2006;34:65e73.
24. Ekman P, Friesen WV. Zâmbete simțite, false și mizerabile.
J Nonverbal Behav 1982;6:238e52.
25. Magnenat-Thalmann N, Primeau E, Thalmann D. Abstract muscle
action procedures for human face animation. Vis Comput
1988;3:290e7.
26. Sarver DM, Ackerman MB. Vizualizarea și cuantificarea zâmbetului
dinamic: partea 2. Analiza zâmbetului și strategiile de tratament.
Am J Orthod Dentofacial Orthop 2003;124:116e27.
27. Schabel BJ, Franchi L, Baccetti T, McNamara Jr JA. Evaluări subiective
vs obiective ale esteticii zâmbetului. Am J Orthod Den tofacial
Orthop 2009;135(4 Suppl):S72e9.
28. Steiner CC. Cefalometria în practica clinică. Angle Orthod
1959;29:8e29.