MORFOLOGIA NEOPLASMELOR

(TUMORILOR)

LP 8
TUMORI CONJUNCTIVE
 TUMORI CONJUNCTIVE
• Sunt tumori cu originea în celule mezenchimale multipotente care se
diferenţiază şi formează ţesuturi conjunctive diferenţiate

• Clasificare
– în raport cu evoluţia: benigne şi maligne
– în raport cu ţesutul de origine:
TCB TCM
+ OM + SARCOM
Lipom Liposarcom
Condrom Condrosarcom

Fibrom Fibrosarcom
Osteom Osteosarcom
Hemangiom, limfangiom Angiosarcom
TUMORI CONJUNCTIVE
BENIGNE
 CONDROM

• Tumoră benignă formată

din ţesut cartilaginos
hialin

Macroscopie

• Nodulară, solidă,
încapsulată
• Pe suprafaţa de secţiune
– translucidă albăstriue,
lobulată
• Lobulii sunt separaţi de
benzi de ţesut conjunctiv
 CONDROM
• tumoră benignă formată din
ţesut cartilaginos hialin

Microscopie:

 tumoră nodulară, bine circumscrisă,

încapsulată

 lobuli de cartilaj hialin matur

separaţi de axe conjunctivo-
vasculare, cu rol de suport şi nutritiv.

 cartilajul tumoral este alcătuit din

substanţă fundamentală bazofilă
(condrină) în care se găsesc
condroplaste ce conţin condrocite
mature.
 LIPOM

• Tumoră benignă formată

din ţesut adipos

Macroscopie

Tumoră încapsulată
Culoare galbenă
Consistenţă redusă
Lobulată (lobuli separaţi prin
benzi conjunctive)
 LIPOM
Microscopie:

• Tumoră nodulară
• Delimitată de capsulă
conjunctivă
• Constituită din ţesut adipos
matur
 adipocite mature
 nucleu excentric
• Traversată de axe conjunctivo-
vasculare

Aspectul lobulat şi axele conjunctivo-

vasculare diferenţiază tumora de
ţesutul adipos normal
HEMANGIOMUL CAPILAR

• Tumoră benignă formată din

vase de sânge de tip capilar

Macroscopie

• Plană, roşie violacee, cu

margini neregulate
• Vasele au caracter funcţional
– La compresiune se decolorează
(golirea vaselor de sânge)
– Se recolorează la
decompresiune
 HEMANGIOM CAPILAR
PIELE
• tumoră benignă formată din
numeroase vase de sânge
de tip capilar
• localizată în dermul
superficial şi profund
• formată din lobuli vasculari,
care conţin numeroase vase
de tip capilar unite prin
benzi de ţesut conjunctiv
• vasele sunt captuşite de
endoteliu normal
• are creştere lobulară, ceea
ce-i conferă un caracter
infiltrativ
 HEMANGIOM CAPILAR

Vasele capilare tumorale sunt căptuşite de un endoteliu cu aspect normal,

unele sunt nedeschise sau colabate, altele conţin sânge.
 HEMANGIOM CAVERNOS
FICAT

• Tumoră benignă
• Localizată în parenchimul hepatic
subcapsular
Pe suprafaţa de secţiune
• zone roşietice, uşor reliefate ce
proiemină sub capsulă
• margini neregulate (fals caracter
infiltrativ)
• aspect buretos, spongios
HEMANGIOM CAVERNOS FICAT

• tumoră benignă formată din

numeroase spaţii vasculare mari

• este constituită din lobuli vasculari

care conţin numeroase spaţii
vasculare mari unite prin benzi de
ţesut conjunctiv

• spaţiile vasculare sunt căptuşite de

un endoteliu normal şi conţin
sânge sau trombi

• are creştere lobulară, ceea ce-i

conferă un caracter infiltrativ
TUMORI CONJUNCTIVE MALIGNE

SARCOAME
 SARCOAME

Tumori maligne derivate din ţesutul conjunctiv.

Macroscopie
Tumori voluminoase cu creştere rapidă
Se dezvoltă pe front larg, comprimând ţesuturile adiacente

Pe suprafaţa de secţiune are aspect cărnos, culoare alb-rozată (asemănător cu

carnea de peşte) cu zone de necroză şi hemoragie
 Fibrosarcom moderat
diferentiat
• Tumoră conjunctivă malignă
ce rezultă prin proliferarea
fibroblastelor
• Tumoră hipercelularizată,
compusă din: HE
HE
 Celule fuziforme atipice, dispuse
în fascicule, dar cu formare redusă
de fibre de colagen
 Celulele tumorale amintesc de
fibroblast, au un pleomorfism
moderat, şi număr mai mare de
mitoze decât fibrosarcomul
diferenţiat
 Stroma tumorală conţine vase de
tip sarcomatos
HE
HE
 OSTEOSARCOM
• Cea mai frecventă tumoră primară a
ţesutului osos
• Se caracterizează prin capacitatea celulelor
proliferate de a forma os tumoral (sarcom
osteogenic)
• Parosteal - din celulele periostului
• Central – din celulele canalului central
(endost)
• Frecvent la extremitatea distală a
femurului
• Voluminoasă, alb-rozată, cu arii de necroză
şi hemoragie
• Înveleşte ca un manşon extremitatea
femurului
• Acoperită de periost
• Penetrează corticala osoasă şi invadează
canalul medular
 OSTEOSARCOM

• Tumoră malignă ce formează os

tumoral = sarcom osteogenic

În structura tumorii se evidenţiază:

 arii de celule fuziforme nediferenţiate

de tip sarcomatos

 plaje de ţesut osteoid

 lamele osoase ce includ celule atipice

 tumora conţine vase de tip

sarcomatos, arii de necroză şi
hemoragie.
Tumori melanocitare
 Nevii
• Tumori benigne ale pilelii
oiginea în melanocitele din stratul bazal al epidermului
• Pot fi
congenitali
dobândiţi

Nevi:
 Intraepidermici sau joncţionali
 Micşti sau compuşi
 Intradermici
 Nevii

• Macroscopic: macule pigmentate cu margini bine

definite, uşor reliefate
 Nevul compus
• Cuiburi de celule nevice
localizate în epiderm şi dermul
superfcial
• Celulele nevice sunt rotunde
sau ovalare, au nuclei uniformi
şi rotunzi, fără nucleoli şi
activitate mitotică
• Celulele nevice pe masură ce
coboară în derm se maturează
şi devin celule mai mici şi
alungite
• Nevii fără maturare prezintă
potenţial de transformare
malignă
• Nevii jonctionali şi compuşi au
potenţial de malignizare
 Melanomul malign
Este tumora malignă a ţesutului melanocitar care se dezvoltă:
 primar din melanocitele joncţionale sau
 secundar pe seama nevilor
 MELANOMUL MALIGN
Localizare: piele
• Macroscopic: leziune cu margini neregulate şi
pigmentare variabilă
 MELANOMUL MALIGN
 tumoră cu caracter infiltrativ în dermul
subjacent

 compusă din plaje mari de melanocite

atipice, fuziforme, cu nuclei alungiţi
hipercromatici, pleomorfi şi mitoze atipice

 celulele nu formează cuiburi

 stroma este redusă şi conţine melanofage

(macrofage cu pigment melanic)

Microscopic: două tipuri histologice:

 Cu celule epitelioide
 Cu celule fuziforme