Grile preventie - 2023

1. Între obiectivele O.M.S. pentru anul 2025 se numără:

A. Înregistrarea computerizată a datelor epidemiologice
B. 75% din populația tânără să aibă suficiente cunoștințe cu privire la etiologia și prevenirea afecțiunilor
oro-dentare, astfel încât să-și poată stabili singuri diagnosticul și să aibă o atitudine preventivă
C. 90% dintre tinerii de 18-20 de ani să nu prezinte leziuni carioase sau parodontale
D. 90% dintre copiii cu vârsta de 5-6 ani să aibă dinții sănătoși
E. Indicele CAO la vârsta de 12 ani să fie maxim 5
F. Indicele CAO la vârsta de 12 ani să fie maxim 2
G. 30% dintre copiii cu vârsta de 5-6 ani să aibă dinții sănătoși
H. Indicele CAO la vârsta de 12 ani să fie maxim 1
I. Indicele CAO la vârsta de 12 ani să fie maxim 3
J. 50% dintre copiii cu vârsta de 5-6 ani să aibă dinții sănătoși

2. Indicele CAOD:
A. Reprezintă numărul de dinți temporari și permanenți, absenți de cauză carioasă
B. Reprezintă numărul de dinți permanenți cariați, absenți și obturați
C. Reprezintă numărul de dinți temporari cariați, absenți și obturați
D. Este un indice de experiență carioasă
E. Reprezintă numărul de suprafețe cariate, absente și obturate, ale dinților temporari
F. Reprezintă numărul de carii și obturații pe dinții temporari și permanenți
G. Molarii de minte neerupți nu vor fi luați în calcul pentru componenta ”A”
H. ”A” se referă la numărul de dinți absenți de cauză carioasă
I. Dinții absenți din motive ortodontice nu vor fi luați în calcul pentru componenta ”A”
J. Reprezintă numărul de suprafețe cariate, absente și obturate, ale dinților permanenți

3. Indicele caod:
A. Reprezintă numărul de dinți temporari și permanenți, absenți de cauză carioasă
B. Dinții exfoliați în mod natural nu vor fi luați în calcul pentru componenta ”a”
C. Este un indice de experiență carioasă
D. Reprezintă numărul de suprafețe cariate, absente, obturate, ale dinților temporari
E. Reprezintă numărul de carii și obturații pe dinții temporari și permanenți
F. Dinții extrași în scop ortodontic nu vor fi luați în calcul pentru componenta ”a”
G. Reprezintă numărul de dinți temporari cariați, absenți și obturați
H. ”a” se referă la numărul de dinți absenți de cauză carioasă
I. Reprezintă numărul de dinți permanenți cariați, absenți și obturați
J. Reprezintă numărul de suprafețe cariate, absente, obturate, ale dinților permanenți
4. Prevenirea îmbolnăvirilor:
A. Calitatea activităților întreprinse în acest scop NU depinde de atitudinile sanogene
B. Cuprinde și activități de reducere a factorilor care scad susceptibilitatea la boală
C. Cuprinde și activități de tratament sau reducere a efectelor unor boli deja instalate (prevenția
secundară și terțiară)
D. Calitatea activităților întreprinse în acest scop depinde de nivelul de pregătire al personalului medical
E. Reprezintă strategia de întărire a factorilor de risc specifici unei boli
F. Calitatea activităților întreprinse în acest scop depinde de nivelul economic general al societății
G. Calitatea activităților întreprinse în acest scop NU depinde de nivelul de pregătire al personalului
medical
H. Cuprinde și activități care urmăresc întărirea factorilor care scad susceptibilitatea la boală
I. Calitatea activităților întreprinse în acest scop NU depinde de nivelul economic general al societății
J. Reprezintă strategia de reducere a factorilor de risc specifici unei boli

5. Privind măsurile de prevenție primară a cariei dentare, experții O.M.S. au stabilit:

A. Sigilarea șanțurilor și fosetelor se situează pe locul al patrulea ca și eficiență
B. Fluorizarea generală și locală se situează pe locul al doilea ca și eficiență
C. Igiena alimentației se situează pe primul loc ca și eficiență
D. Pe primul loc ca și eficiență se situează fluorizarea generală și locală
E. Igiena alimentației se situează pe locul al doilea ca și eficiență
F. Fluorizarea generală și locală se situează pe locul al treilea ca și eficiență
G. Sigilarea șanțurilor și fosetelor se situează pe primul loc ca și eficiență
H. Măsurile sunt descrise în ordinea descrescătoare a eficienței lor
I. Igiena oro-dentară se situează pe locul al treilea ca și eficiență
J. Pe primul loc ca și eficiență se situează igiena oro-dentară

6. Prevenția terțiară:
A. Este o etapă în care tratamentul curativ va fi secondat de un concept preventiv bazat pe stoparea
evoluției ulterioare a bolii
B. Urmărește diagnosticul precoce al bolii
C. Se instituie înainte de apariția bolii
D. Cuprinde măsuri care se instituie în urma eșecului măsurilor de prevenție secundară
E. Urmărește prevenirea ”functio laessa”
F. Are ca scop limitarea apariției complicațiilor
G. Urmărește întărirea factorilor protectivi înainte de apariția bolii
H. Impune înlăturarea factorilor favorizanți înainte de apariţia bolii
I. Urmărește înlăturarea factorilor de risc înainte de apariția bolii
J. Reprezintă ultima etapă a prevenției
7. Indicele PFRI:
A. Se referă la rata de acumulare a tartrului în 24 de ore
B. O valoare < 20% indică un risc crescut de transfer de microorganisme
C. Se referă la rata de acumulare a plăcii bacteriene în decurs de 1 oră
D. Reprezinta rata de formare a tartrului dentar
E. Se referă la rata de acumulare a peliculei dobândite în decurs de 1 oră
F. Se referă la rata de acumulare a plăcii bacteriene în 24 de ore
G. Constituie o evaluare care se realizează în cadrul etapei de prevenție pre-primară
H. Reprezintă indicele ratei de formare a plăcii
I. Se calculează prin raportul dintre suma numărului de suprafețe cu placă bacteriană x 100 și numărul
de dinți x 6
J. O valoare mai mare de 20% semnifică un risc crescut de transfer de microorganisme

8. Prevenția pre-primară a cariei dentare include:

A. Elemente de identificare a riscului cariogen
B. Sigilarea șanțurilor și fosetelor dintilor nou-nascutului
C. Fluorizarea generală și locală
D. Determinarea incidenței cariei în ultimele luni
E. Prima etapă a măsurilor preventive
F. Restaurarea preventivă cu rășini a leziunilor carioase
G. Igiena oro-dentară
H. Teste microbiologice
I. Evaluarea ratei de acumulare a plăcii bacteriene
J. Igiena alimentației

9. Prevenția primară a cariei dentare include și:

A. Realizarea unor intervenții minim invazive în cariile incipiente
B. Realizarea de restaurări preventive cu rășini tip I
C. Igiena alimentației
D. Sigilarea șanțurilor și a fosetelor
E. Realizarea de restaurări preventive cu rășini tip III
F. Igiena oro-dentară
G. Măsuri care se recomandă în ordinea descrescatoare a eficienței lor
H. Fluorizarea generală și locală
I. Evaluarea prin programul PREVISER
J. Realizarea de restaurări preventive cu rășini tip II
10. Indicele Significant Caries Index (SiC) calculat după CAOD:
A. Reprezintă valoarea medie a indicelui CAOD la treimea din grupul studiat cu cele mai mari valori
ale acestuia
B. Pune în evidență procentul de indivizi care prezintă cele mai mari valori ale indicelui CAOD
C. Pune în evidență indivizii care prezintă cele mai mari valori ale indicelui caod
D. Reprezintă Indicele Comunitar Social
E. Valoarea sa este întotdeauna mai mare decât valoarea medie a CAOD
F. Pune în evidență indivizii care prezintă cele mai mari valori ale indicelui CAOS
G. Pune în evidență indivizii care prezintă cele mai mari valori ale indicelui caos
H. Se calculeaza conform unei formule
I. Este important pentru evaluarea necesarului de tratament
J. Reprezintă valoarea medie a indicelui CAOS la treimea din grupul studiat cu cele mai mari valori
ale acestuia

11. Despre Streptococcus mutans putem afirma faptul ca:

A. Streptococcus mutans este o bacterie anaeroba facultativ gram-pozitiva
B. Streptococcus mutans a fost depistat doar in siturile active ale cariilor dentare
C. Streptococcus mutans este clasificat in serotipurile c, e, f si k, serotipul k fiind cel mai frecvent
intalnit in cavitatea bucala
D. Streptococcus mutans este clasificat in serotipurile c, e, f si k, serotipul c fiind cel mai frecvent
intalnit in cavitatea bucala
E. Streptococcus mutans este o bacterie anaeroba facultativ gram-negativa
F. Serotipul c este cel mai frecvent intalnit in cavitatea bucala, cu o prevalenta de aproximativ 70-80%
G. Streptococcus mutans este considerat a fi un agent patogen important al cariilor dentare, in special
in ceea ce priveste debutul bolii
H. Streptococcus mutans a fost depistat atat in siturile active, cat si in cele inactive ale cariilor dentare
I. Serotipul c este cel mai frecvent intalnit in cavitatea bucala, cu o prevalenta de aproximativ 5-10%
J. Streptococcus mutans este considerat a fi un agent patogen mai putin important al cariilor dentare

12. Despre rolul Streptococcului mutans in aparitia cariei dentare putem afirma urmatoarele:
A. Streptococcus mutans a fost depistat in siturile active ale cariilor dentare
B. Streptococcus mutans nu a fost depistat in siturile inactive ale cariilor dentare
C. Streptococcus mutans este o bacterie aeroba
D. Streptococcus mutans este o bacterie anaeroba facultativ gram-pozitiva
E. Streptococcus mutans este considerat a fi un agent patogen mai putin important al cariilor dentare,
in special in ceea ce priveste debutul bolii
F. Streptococcus mutans a fost depistat in siturile inactive ale cariilor dentare
G. Streptococcus mutans este considerat a fi un agent patogen important al cariilor dentare, in special
in ceea ce priveste debutul bolii
H. Streptococcus mutans este clasificat in serotipurile c, e, f si k, serotipul k fiind cel mai frecvent
 intalnit in cavitatea bucala
I. Streptococcus mutans nu a fost depistat in siturile active ale cariilor dentare
J. Streptococcus mutans este clasificat in serotipurile c, e, f si k, serotipul c fiind cel mai frecvent
intalnit in cavitatea bucala

13. Streptococii implicati in aparitia si evolutia cariei dentare sunt:

A. Streptococcus mutans, depistat numai in siturile active
B. Streptococcus sobrinus, prezent numai in situsurile inactive ale cariei
C. Streptococcus sobrinus, prezent numai in situsurile active ale cariei
D. Streptococcus sobrinus, considerat a fi un agent patogen important al cariilor dentare, in special in
ceea ce priveste debutul bolii
E. Streptococcus mutans, depistat atat in siturile active, cat si in cele inactive
F. Streptococcus sobrinus, mai activ in dezvoltarea cariilor in comparatie cu Streptococcus mutans
G. Streptococcus mutans, considerat a fi un agent patogen important al cariilor dentare, in special in
ceea ce priveste debutul bolii
H. Streptococcus sobrinus, mai putin activ in dezvoltarea cariilor in comparatie cu S. mutans
I. Streptococcus sobrinus, cunoscut a fi asociat cu aparitia cariilor pe suprafetele netede
J. Streptococcus mutans, cunoscut a fi asociat cu aparitia cariilor pe suprafetele netede

14. Despre rolul Streptococcilor in aparitia cariei dentare putem afirma faptul ca:
A. Streptococcus oralis, Streptococcus anginosus si Streptococcus gordonii sunt de obicei prezenti dupa
primul an de viata
B. Speciile care colonizeaza dintii dupa eruptie includ Streptococcus sanguis, Staphylococcus,
Veillonella, Neisseria, Actinomyces si Lactobacilli
C. Microorganismele de la nivelul cavității orale incep sa colonizeze cavitatea sugarului la 1 an dupa
nastere prin expunerea la surse microbiene din mediul extern
D. Streptococcus salivarius, Streptococcus mitis si Streptococcus oralis sunt printre primele
microorganisme care colonizeaza cavitatea orală a nou-nascutilor
E. Odata cu eruptia dintilor temporari, numarul si complexitatea microflorei din mediul oral creste
F. Streptococcus oralis, Streptococcus anginosus si Streptococcus gordonii sunt de obicei prezenti
imediat dupa nastere
G. Odata cu eruptia dintilor temporari, numarul si complexitatea microflorei din mediul oral scade
H. Microorganismele de la nivelul cavității orale incep sa colonizeze cavitatea sugarului la scurt timp
dupa nastere prin expunerea la surse microbiene din mediul extern
I. Speciile care colonizeaza dintii dupa eruptie nu includ Streptococcus sanguis sau Staphylococcus
J. Streptococcus salivarius, Streptococcus mitis si Streptococcus oralis sunt printre ultimile
microorganisme care colonizeaza cavitatea orală a nou-nascutilor

15. Despre rolul streptococcilor in aparitia cariei dentare putem afirma ca:
A. Streptococcus anginosus si Streptococcus gordonii sunt de obicei prezenti dupa primul an de viata
B. Streptococcus oralis , Streptococcus anginosus si Streptococcus gordonii sunt de obicei prezenti
imediat dupa nastere
C. Streptococcus mutans prezintă proteine de suprafata care-l impiedica sa adere la suprafata dintilor
 D. Microorganismele de la nivelul cavității orale incep sa colonizeze cavitatea sugarului la 1 an dupa
nastere prin expunerea la surse microbiene din mediul extern
E. Streptococcus mitis este printre primele microorganisme care colonizeaza cavitatea orală a nou-
nascutilor
F. Odata cu eruptia dintilor temporari, numarul si complexitatea microflorei din mediul oral scade
G. Streptococcus anginosus este present de obicei dupa primul an de viata
H. Streptococcus mutans prezinta proprietati slab acidogene si acidurice
I. Streptococcus salivarius este printre primele microorganisme care colonizeaza cavitatea orală a nou-
nascutilor
J. Streptococcus gordonii este present de obicei dupa primul an de viata
16. Factorii etiologici ai cariei de biberon sunt:
A. Igiena orala deficitara
B. Dieta nu constituie un factor etiologic in aparitia cariei de biberon
C. Dieta (alimentație bogată în zahăr și alăptarea nocturnă)
D. Colonizarea orală de către bacterii ne-cariogene
E. Educatia pentru sanitate oro-dentara nu influenteaza aparitia cariei de biberon
F. Expunerea indelungata la fluor
G. Colonizarea orală cu bacterii cariogene
H. Factori de mediu (statut socio-economic scăzut, nivel educational scazut)
I. Susceptibilitatea dinților (lipsa expunerii la fluor, factorul genetic sau hipoplazia smalțului)
J. Statutul socio-economic nu influenteaza aparitia cariei de biberon

17. Consecintele cariei de biberon sunt:

A. Durerea
B. Modificarea obiceiurilor alimentare
C. Scaderea numarului de Streptococcus mutans
D. Infectia
E. Dificultati de vorbire
F. Cresterea accelerata a nou-nascutului
G. Colonizarea orala bacteriana foarte redusa
H. Obiceiuri alimentare sanatoase
I. Tulburări de somn
J. Scaderea numarului de streptococi in general

18. Despre caria de biberon putem afirma faptul ca:

A. Caria de biberon nu are alte consecințe asupra sănătății, in afara de sanatatea orala
B. Caria de biberon afectează componenta psihologică atât pentru copii, cât și pentru familiile lor
C. Etiologia cariei de biberon este multifactorială
D. Caria de biberon duce și la alte consecințe asupra sănătății
E. Caria de biberon nu afectează componenta psihologică pentru copii și pentru familiile lor
F. Caria de biberon poate avea ca si consecinte infectia dintilor implicati
G. Caria de biberon nu influențează dezvoltarea copilului
H. Etiologia cariei de biberon este unifactorială
I. Caria de biberon nu poate avea ca si consecinte infectia dintilor implicati
J. Caria de biberon influențează dezvoltarea copilului
19. In legatura cu caria de biberon putem afirma faptul ca:
A. Șansa de a dezvolta carii dentare nu este asociată cu conținutul de carbohidrați din laptele matern
sau laptele praf
B. Vârsta colonizării și nivelul de cariogenitate al microorganismelor nu constituie un factor
determinant in formarea cariei la sugari
C. Colonizarea orală timpurie cu bacterii cariogene este asociata cu aparitia cariilor extinse
D. Colonizarea orală timpurie cu bacterii cariogene nu este asociata cu aparitia cariilor extinse
E. Dovezile privind hrănirea sugarului ca factor de risc pentru caria dentara sunt clare
F. Șansa de a dezvolta carii dentare nu este asociată cu durata contactului dintre lapte si dintii temporari
G. Șansa de a dezvolta carii dentare este asociată cu durata contactului dintre lapte si dintii
temporari(frecvența hrănirii și hrănirea sugarilor in timpul somnului)
H. Dovezile privind hrănirea sugarului ca factor de risc pentru caria dentara nu sunt clare
I. Șansa de a dezvolta carii dentare este asociată cu conținutul de carbohidrați din laptele matern sau
laptele praf
J. Determinantul vital in formarea cariei la sugari este vârsta colonizării și nivelul de cariogenitate al
microorganismelor

20. Despre rolul streptococilor in aparitia cariei dentare putem afirma urmatoarele:
A. Speciile ca Fusobacterium si Prevotella pot fi, de asemenea, detectate la copii dupa apariția primilor
dinți pe arcadă
B. Diversitatea si numarul bacteriilor din cavitatea bucala cresc invers proportional cu numărul
suprafețelor aderente
C. Speciile care colonizeaza dintii dupa eruptie includ Streptococcus sanguis, Staphylococcus,
Veillonella, Neisseria , Actinomyces si Lactobacilli
D. Speciile care colonizeaza dintii dupa eruptie nu includ Streptococcus sanguis si Staphylococcus spp
E. Streptococcus oralis, Streptococcus anginosus si Streptococcus gordonii sunt de obicei prezenti dupa
primul an de viata
F. Speciile ca Fusobacterium si Prevotella nu sunt niciodata detectate la copii
G. Streptococcus oralis, Streptococcus anginosus si Streptococcus gordonii sunt de obicei prezenti dupa
eruptia dintilor definitivi
H. Factorul major de virulenta al Streptococcus mutans, este capacitatea sa de adeziune
I. Diversitatea si numarul bacteriilor din cavitatea bucala cresc proportional cu numărul suprafețelor
aderente
J. Streptococcus mutans prezintă proteine de suprafata care impiedica aderenta la suprafata dintilor
21. Proprietatile de virulenta ale Streptococcus mutans sunt:
A. Acidogenitatea Streptococcus mutans
B. Acidogenitatea si aciditatea Streptococcus mutans permit organismelor sa supravietuiasca la niveluri
scazute ale pH-ului
C. Capacitatea de adeziune a Streptococcus mutans este foarte scazuta
D. Aciditatea Streptococcus mutans
E. Aciditatea Streptococcus mutans este neglijabila
F. Aciditatea Streptococcus mutans nu contribuie la potentialul cariogen
G. Aciditatea Streptococcus mutans contribuie semnificativ la potentialul cariogen
H. Acidogenitatea Streptococcus mutans nu contribuie la potentialul cariogen
I. Acidogenitatea Streptococcus mutans contribuie semnificativ la potentialul cariogen
J. Acidogenitatea si aciditatea Streptococcus mutans nu permit organismelor sa supravietuiasca la
niveluri scazute ale pH-ului

22. Despre rolul Streptococcus mutans in aparitia cariei dentare putem afirma ca:
A. O alta proprietate de virulenta care este prezenta la jumatate din speciile Streptococcus sobrinus este
capacitatea de a sintetiza polizaharide intracelulare
B. Acidogenitatea si aciditatea Streptococcus mutans permit organismelor sa supravietuiasca la niveluri
scazute ale pH-ului
C. O alta proprietate de virulenta care este prezenta la jumatate din speciile Streptococcus mutans (nu
si Streptococcus sobrinus) este capacitatea de a sintetiza polizaharide intracelulare
D. Metabolizarea carbohidratilor de catre Streptococcus mutans scade cariogenitatea prin mentinerea
unui pH acid (<5,5)
E. Metabolizarea carbohidratilor de catre Streptococcus mutans creste cariogenitatea prin mentinerea
unui pH acid (<5,5)
F. pH-ul placii bacteriene la subiectii care nu prezinta leziuni carioase revine la neutru sau devine
alcalin mult mai lent decat la subiectii cu carii active
G. Carbohidratii sunt metabolizati de Streptococcus mutans pentru a neutraliza acizii
H. pH-ul de repaus in grupul cu o cariogenitate scazuta din curba lui Stephan este mai acid decat cel din
grupul cu o cariogenitate crescuta
I. Carbohidratii sunt metabolizati de Streptococcus mutans pentru a produce acid
J. pH-ul placii bacteriene la subiectii care nu prezinta leziuni carioase revine la neutru mult mai rapid
 decat la subiectii cu carii active

23. Despre rolul Streptococcus mutans in aparitia cariei dentare putem afirma ca:
A. Streptococcus mutans nu poate produce acid in conditiile absentei aportului de carbohidrati
B. Streptococcus mutans favorizeaza demineralizarea smaltului in perioadele de secretie salivara
scazuta din timpul somnului
C. Streptococcus mutans mentine acidogenitatea
D. Streptococcus mutans poate produce acid in conditiile absentei aportului de carbohidrati
E. Streptococcus mutans nu mentine acidogenitatea
F. Carbohidratii sunt metabolizati de Streptococcus mutans pentru a neutraliza acizii
G. Streptococcus mutans nu favorizeaza demineralizarea smaltului in perioadele de secretie salivara
scazuta din timpul somnului
H. Acidogenitatea si aciditatea Streptococcus mutans nu permit organismelor sa supravietuiasca la
niveluri scazute ale pH-ului
I. Acidogenitatea si aciditatea Streptococcus mutans permit organismelor sa supravietuiasca la niveluri
scazute ale pH-ului
J. Metabolizarea carbohidratilor de catre Streptococcus mutans creste cariogenitatea prin mentinerea
unui pH acid (<5,5)

24. Despre transmiterea Streptococcus mutans putem afirma faptul ca:

A. Rezultatele diferitelor metode de subtipare au infirmat notiunea de transmitere verticala a
Streptococcus mutans de la mame la copiii lor
B. Tulpinile Streptococcus mutans izolate de la mame si copiii lor prezinta profiluri de bacteriocina
similare sau identice
C. Exista, transmiterea Streptococcus mutans de la alti membri ai familiei sau ingrijitori non-familiali
(bone, educatoare), la copii
D. Transmiterea Streptococcus mutans de la alti membri ai familiei la copii nu este posibila
E. Rezultatele diferitelor metode de subtipare au confirmat notiunea de transmitere verticala a
Streptococcus mutans de la mame la copiii lor
F. Tulpinile Streptococcus mutans izolate de la mame si copiii lor prezinta profiluri de bacteriocina
extrem de diferite
G. Studiile clinice au furnizat dovezi microbiologice, biochimice si moleculare ce indica faptul ca
 transmiterea Streptococcus mutans se realizează in general prin intermediul mamei
H. Este implicata in patogeneza cariilor dentare indusa de Streptococcus mutans
I. Transmiterea nu este implicata in patogeneza cariilor dentare indusa de Streptococcus mutans
J. Studiile clinice au furnizat dovezi microbiologice, biochimice si moleculare ce indica faptul ca
transmiterea Streptococcus mutans se realizează extrem de rar prin intermediul mamei

25. Despre transmiterea Streptococcus mutans putem afirma faptul ca:

A. Mamele care impart alimente, bauturi si periute de dinti cu copiii lor prezinta cel mai mic risc de a
transmite Streptococcus mutans
B. Pentru colonizarea Streptococcus mutans este necesara o suprafata expusa autocuratirii
C. Mamele care impart alimente, bauturi si periute de dinti cu copiii lor prezinta cel mai mare risc de a
transmite Streptococcus mutans
D. Dobandirea Streptococcus mutans are loc intre 1 si 3 luni, sugerata a fi perioada critica
E. Deoarece pentru colonizare este necesara o suprafata dentara, se considera ca dobandirea
Streptococcus mutans are loc dupa eruptia dintilor primari
F. Dobandirea Streptococcus mutans are loc intre 19 si 31 de luni, aceasta perioada fiind considerată o
perioada critica
G. Frecventa inocularii nu este un factor important in transmiterea Streptococcus mutans de la mama la
sugar
H. Mamele care prezinta un procent mai mare de suprafete dentare cariate, boli parodontale, igiena orala
deficitară, statut socio-economic si educatie scazute, precum si gustari frecvente au un risc mai mare
de transmitere a Streptococcus mutans la sugar
I. Mamele care prezinta un procent mai mare de suprafete dentare cariate au un risc mai mic de
transmitere a Streptococcus mutans la sugar
J. Frecventa inocularii este un factor important in transmiterea Streptococcus mutans de la mama la
sugar

26. Care dintre urmatoarele intrebari cu privire la impactul dietei mamei asupra sanatatii orale a
copiilor este/sunt corecta/e:
A. Comportamentele de igiena orala si dietetica ale copiilor nu au legatura cu cunostintele, convingerile
si comportamentele de sanatate orala ale mamelor
B. Copiii ale caror mame consuma zilnic bauturi dulci si acidulate au impartasit comportamente
similare cu mamele lor
C. Comportamentul matern are un efect direct asupra cariilor dentare ale copiilor
 D. Comportamentul matern are un efect indirect asupra cariilor dentare ale copiilor
E. Comportamentul de sanatate orala al mamelor are un efect semnificativ asupra copiilor lor
F. Copiii ale caror mame consuma zilnic bauturi dulci si acidulate nu au impartasit comportamente
similare cu mamele lor
G. Comportamentul de sanatate orala al mamelor nu are un efect semnificativ asupra celui al copiilor
lor
H. Comportamentele de igiena orala si igiena alimentara ale copiilor se bazeaza pe cunostintele,
convingerile si comportamentele de sanatate orala a mamelor
I. Copiii ale caror mame consuma zilnic hidrocarbonate au impartasit comportamente similare cu
mamele lor
J. Copiii ale caror mame consuma zilnic hidrocarbonate nu au impartasit comportamente similare cu
mamele lor

27. In legatura cu asocierea dintre sanatatea orala a mamei si cea a copilului putem afirma
urmatoarele:
A. Sarcina nu este un moment ideal pentru a promova prevenirea Cariei din Copilaria Timpurie(CCT)
la copii
B. Sarcina este un moment ideal pentru a promova prevenirea cariei precoce (timpurii)
C. Caria precoce (timpurie) este o boala bacteriana unifactoriala
D. Sanatatea orala a mamei si comportamentele mamei nu influenteaza sanatatea orala a copiilor
E. Bacilul Koch este prima bacterie cariogena implicata in aparitia cariei precoce (timpurii)
F. Streptococcus mutans este prima bacterie cariogena implicata in aparitia cariei precoce (timpurii)
G. Streptococcus mutans este puternic influentat de dieta
H. Streptococcus mutans nu este influentat de dieta
I. Sanatatea materna si comportamentele mamei au o influenta profunda asupra sanatatii orale a
copiilor
J. Caria precoce (timpurie) este o boala bacteriana multifactoriala

28. Despre caria precoce putem afirma urmatoarele:

A. Copiii care au suferit de carii precoce au mai putine sanse sa aiba un risc carios mai mare in viitor
B. Consecintele pe termen scurt ale cariei precoce netratate nu includ abcesul
C. Copiii care prezinta carii precoce au mult mai multe sanse sa aiba un risc carios mai mare la dintii
definitivi
D. Copiii care prezinta caria precoce nu necesita extractii dentare si restaurari
E. Copiii care au prezentat carii precoce au mai putine sanse sa aiba o calitate a vietii diminuata din
cauza afectarii starii de sanatate orala
F. Consecintele pe termen scurt ale ale cariei precoce netratate includ abcesul si infectiile sistemice
G. Copiii care au prezentat carii precoce au mult mai multe sanse sa aiba o calitate a vietii diminuata
din cauza afectarii starii de sanatate orala
 H. Consecintele pe termen scurt ale cariei precoce netratate nu includ durerea
I. Consecintele pe termen scurt ale cariei precoce netratate includ durerea
J. Copiii care prezinta carii precoce necesita adesea reabilitare orala sub anestezie generala

29. Despre particularitalile clinice orale posibile ale femeii gravide putem afirma faptul că:
A. Modificarile fiziologice si hormonale la femeile gravide cresc susceptibilitatea lor la bolile orale,
precum sensibilitatea dentara
B. Modificarile fiziologice si hormonale la femeile gravide cresc susceptibilitatea lor la bolile orale,
precum boala parodontala
C. Modificarile fiziologice si hormonale la femeile gravide cresc susceptibilitatea lor la bolile orale,
precum gingivita
D. Modificarile fiziologice si hormonale la femeile gravide scad susceptibilitatea lor la bolile orale,
precum boala parodontala
E. Sarcina nu induce modificari hormonale, imunologice si metabolice cu impact asupra cavitatii orale
F. Modificarile fiziologice si hormonale la femeile gravide scad susceptibilitatea lor la bolile orale,
precum gingivita
G. In timpul sarcinii apre o scadere a incarcaturii bacteriene in cavitatea orala
H. Sarcina induce o varietate de modificari hormonale, imunologice si metabolice care exercita efecte
semnificative asupra cavitatii orale
I. In timpul sarcinii apre o crestere a incarcaturii bacteriene in cavitatea orala
J. Modificarile fiziologice si hormonale la femeile gravide scad susceptibilitatea lor la bolile orale,
precum sensibilitatea dentara

30. Despre particularitalile clinice orale posibile ale femeii gravide putem afirma faptul că:
A. Modificarile fiziologice si hormonale la femeile gravide cresc susceptibilitatea lor la bolile orale,
cum ar fi sensibilitatea dentara
B. Gingivita afecteaza extrem de rar femeile in perioada gestationala
C. Severitatea inflamatiei gingivale la femeile insarcinate este corelata cu cresterea hormonilor sexuali
 D. Severitatea inflamatiei gingivale la femeile insarcinate este corelata cu scaderea hormonilor sexuali
E. Boala parodontala nu este considerata un factor de risc implicat in nasterea prematura
F. Modificarile fiziologice si hormonale la femeile gravide scad susceptibilitatea lor la bolile orale, cum
ar fi sensibilitatea dentara
G. Modificarile fiziologice si hormonale la femeile gravide scad susceptibilitatea lor la bolile orale, cum
ar fi: gingivita, boala parodontala
H. Boala parodontala este considerata un factor de risc implicat in nasterea prematura, in scaderea
cresterii fetale, pre-eclampsie si diabet gestational
I. Modificarile fiziologice si hormonale la femeile gravide cresc susceptibilitatea lor la bolile orale,
cum ar fi: gingivita, boala parodontala
J. Gingivita poate fi considerata principala boala orala care afecteaza femeile in perioada gestationala

31. In legatura cu particularitalile clinice orale posibile ale femeii gravide putem afirma urmatoarele:
A. Gingivita de sarcina nu este influentata de variatia nivelelor de estrogeni si progesteron
B. Gingivita in timpul sarcinii este critica in timpul celui de-al 2-lea trimestru
C. Gingivita de sarcina nu este influentata de raspunsul imun scazut
D. Clinic, in gingivita de sarcina observam aparitia cariilor ocluzale
E. Cauza aparitiei gingivitei de sarcina poate fi data de variatia nivelelor de estrogeni si progesteron
F. Gingivita in timpul sarcinii este critica in timpul celui de-al 3-lea trimestru
G. Cauza aparitiei gingivitei de sarcina poate fi data de raspunsul imun scazut
H. Cauza aparitiei gingivitei de sarcina poate fi data de modificarea compozitiei microbiomului oral
I. Clinic, in gingivita de sarcina observam: tumefiere, congestie, suprafata gingivala lucioasa,
sangerare la sondare sau spontana
J. Gingivita de sarcina nu este influentata de modificarea compozitiei microbiomului oral

32. Despre epulisul gravidei putem afirma ca:

A. Se mai numeste granulomul piogen sau tumora de sarcina
B. Este o leziune inflamatorie benigna, cu incidenta scazuta
C. Este o hipertrofie localizata la nivelul unei papile interdentare
D. Este o crestere de volum a marginii gingivale libere
E. Este o scadere de volum a marginii gingivale libere
F. Este o leziune inflamatorie benigna, cu incidenta crescuta
G. Daca epulisul este extirpat, acesta poate recidiva
H. Se mai numeste tubercul Carabelli
 I. Daca epulisul este extirpat, acesta nu poate recidiva
J. Este o atrofie tisulara localizata la nivelul unei papile interdentare

33. Despre eroziunile smaltului dentar la femeile gravide putem afirma urmatoarele:
A. 75- 80% dintre femeile gravide prezinta greata si varsaturi
B. Apar ca urmare a varsaturilor repetate
C. Sunt caracteristice trimestrului 3 de sarcina
D. Nu se pot corela cu varsaturile repetate
E. Doar 1-5% dintre femeile gravide prezinta greata si varsaturi
F. Clinic se observa zone de eroziuni, in special pe suprafetele vestibulare ale dintilor maxilari
G. Eroziunile sunt cauzate de demineralizari acide repetate ale smaltului dentar
H. Clinic se observa zone de eroziuni, in special pe suprafetele palatinale ale dintilor maxilari
I. Sunt caracteristice trimestrului 1 de sarcina
J. Eroziunile sunt cauzate de remineralizari repetate ale smaltului dentar

34. Tratamentul eroziunilor smaltului dentar la femeile gravide consta in:

A. Regimul alimentar nu are nici o influenta in tratamentul eroziunilor dentare
B. Clatiri orale cu solutii de bicarbonat de sodiu pentru neutralizarea pH-ului acid
C. Periajul trebuie realizat utilizand periute soft sau extra-soft
D. Consumul de bauturi acidulate
E. Trebuie folosite paste de dinti cu fluor
F. Periajul trebuie realizat utilizand periute hard
G. Trebuie folosite paste de dinti fara fluor si cu abrazivitate crescuta
H. Utilizarea gumelor de mestecat cu xylitol, pentru cresterea fluxului salivar si echilibrarea mediului
oral acid
I. Evitarea periajului timp de o ora pentru a nu accentua distructia smaltului
J. Consumul ridicat de citrice

35. Masurile cariopreventive, de scurtare a timpului de stationare a glucidelor in cavitatea orala se

bazeaza pe:
A. Inducerea unei secretii salivare rapide si masive prin folosirea unor alimente de consistenta crescuta
sau puternic aromatizate la sfarsitul mesei
B. Nu se recomanda periajul dentar dupa masa
C. Se recomanda consumul de mere la sfarsitul mesei
D. Consumarea de alune sau branzeturi la sfarsitul mesei- compenseaza scaderea pH-ului, indusa de
 alimentele acidogene
E. Alimentele tip "detergent" (de ex. legume crude) trebuie evitate
F. Folosirea gumei de mestecat cu xylitol dupa consumul de dulciuri, dar nu mai mult de 15 minute,
deoarece stimuleaza secretia salivara si activeaza functia tampon a salivei
G. Nu se recomanda consumul de mere la sfarsitul mesei
H. Utilizarea unor alimente "detergent" (de ex. legume crude)
I. Folosirea gumei de mestecat cu xylitol dupa consumul de dulciuri deoarece stimuleaza scaderea
secretiei salivare
J. Se recomanda consumul nerestrictionat de bauturi acidulate

36. Prevenirea cariei dentare in sarcina se poate realiza prin:

A. Extractia resturilor radiculare
B. Consumul crescut de carbohidrati
C. Introducerea unor notiuni legate de importanta alimentatiei in sanatatea orala
D. Educarea mamei in ceea ce priveste rutina zilnica a ingrijirii orale- utilizarea apei de gura
E. Clatiri orale cu apa distilata
F. Utilizarea programelor educationale dentare pentru viitoarele mame
G. Educarea mamei in ceea ce priveste rutina zilnica a ingrijirii orale- periajul dentar
H. Educarea mamei in ceea ce priveste rutina zilnica de igiena orala utilizarea metodelor suplimentare
de scadere a cantitatii de Streptococcus mutans, cum ar fi utilizarea xilitolului
I. Chiuretajul pungilor parodontale
J. Tratamentul cariilor

37. Recomandarile de igiena orala in sarcina constau in:

A. Clatirea cu apa de gura cu clorhexidina este recomandata saptamanal
B. Clatirea cu apa de gura cu clorhexidina este recomandata lunar
C. Periuta interdentara si firul dentar este recomandat pentru curatarea suprafetelor ocluzale
D. Apa de gura cu clorhexidina are efect antibacterian
E. Apa de gura cu clorhexidina nu are efect antibacterian
F. Utilizarea periutei interdentare, firul dentar si dusul bucal, care sunt eficiente in igienizarea spatiilor
interdentare
G. Utilizarea apei de gura cu clorhexidina poate avea efecte secundare
H. Clatiri orale zilnice cu soluție ce contine clorhexidina pentru o perioada recomandata de stomatolog
I. Utilizarea apei de gura cu clorhexidina nu are efecte secundare
J. Clatiri orale zilnice cu solutii antiseptice care sa suplimenteze igiena orala

38. Recomandarile de igiena orala in sarcina constau in:

A. Apa de gura cu clorhexidina datorita efectului de remineralizare
B. Apa de gura cu clorhexidina
C. Guma de mestecat fara zahar este contraindicata
D. Clatirea cu apa de gura nu este recomandata dupa fiecare periaj dentar
 E. Intotdeauna firul dentar se foloseste inainte de igiena dentara, nu dupa
F. Guma de mestecat fara zahar este recomandata in igiena dentara
G. Efectul gumei de mestecat este de curatare mecanica si stimulare a productiei de saliva
H. Clatirea cu apa de gura cu clorhexidina este recomandata saptamanal
I. Periuta interdentara, ata dentara si dusul bucal
J. Periuta interdentara este eficienta in curatarea suprafetelor palatinale

39. Structura plăcii bacteriene:

A. Diferă în funcție de timp
B. Diferă în funcție de gradul de igienă orală
C. Diferă în funcție de alimentație
D. Nu depinde de gradul de igienă orală
E. Nu depinde de factori externi
F. Nu există diferențe în structura plăcii bacteriene
G. Diferă în funcție de situsurile de localizare
H. Nu depinde de factori interni
I. Nu depinde de timp
J. Diferă în funcție de factori ce țin de gazdă

40. Compoziția plăcii bacteriene are:

A. 30% din substanțele minerale și organice sunt reprezentate de matricea intracelulară
B. 90% din substanțele minerale și organice sunt reprezentate de bacterii
C. 80% apă
D. 50% apă
E. 50% din substanțele minerale și organice sunt reprezentate de bacterii
F. 20% din substanțele minerale și organice sunt reprezentate de bacterii
G. Apă, substanțe minerale și organice, bacterii
H. 70% din substanțele minerale și organice sunt reprezentate de bacterii
I. 20% substanțe minerale și organice
J. 50% substanțe minerale și organice
41. Caracteristicile tartrului supragingival sunt:
A. Se depune sub nivelul marginii gingivale
B. Poate fi prezent pe un dinte, pe un grup de dinți, sau pe toți dinții
C. La început are consistență dură
D. La început are culoare alb-gălbuie, cu consistență redusă, este moale, grunjos și se înlătură cu
ușurință
E. La început are culoare neagră
F. Depunerea se realizează mai întâi la nivel cervical
G. Se depune la nivelul coroanei dentare, deasupra marginii gingivale
H. Depunerea se realizează mai întâi la nivelul fetei ocluzale
I. În timp, consistența și aderența tartrului cresc, iar culoarea tinde spre maroniu-negru
J. Depunerea se realizează mai întâi ocluzal

42. Pentru revelarea plăcii bacteriene se poate utiliza:

A. Eozină 1%
B. Fucsina bazică 0,03%
 C. Albastru de toluidină 10%
D. Albastru de metilen 2%
E. Hematoxilină 20%
F. Iod 10%
G. Albastru de toluidină 1%
H. Albastru de metilen 20%
I. Hematoxilină 0,1%
J. Albastru de metilen 10%

43. Scorul 1 acordat indicelui CPITN:

A. Semnifică diagnosticul de prezență a tartrului
B. Necesită, ca și tratament, instrucțiuni de igienă orală
C. Nu există pungă parodontală
D. Necesită, ca și tratament, detartraj supragingival
E. Nu există depozite de tartru
F. Necesită, ca și tratament, detartraj subgingival
G. Semnifică diagnosticul de pungă parodontală
H. Se evidențiază prin sondare parodontală
I. Necesită, ca și tratament, intervenție chirurgicală parodontală
J. Semnifică diagnosticul de sângerare la sondare

44. Indicele CPITN NU pune în evidență:

A. Sângerarea gingivală
B. Recesiunea parodontală
C. Prezența tartrului subgingival
D. Aspectul radiologic al spațiului dento-alveolar
E. Detalii privitoare la osul alveolar
F. Mobilitatea dentară
G. Prezența tartrului supragingival
H. Retracția gingivală
I. Pungile parodontale de peste 5 mm profunzime
J. Pungile parodontale de până la 5 mm profunzime
45. Cu privire la indicele CPITN putem afirma:
A. Scorul 5 semnifică prezența pungilor parodontale de peste 6 mm adâncime
B. Scorul 4 semnifică prezența pungilor parodontale de până la 5 mm adâncime
C. Scorul 3 semnifică prezența pungilor parodontale de până la 5 mm adâncime
D. Este un indice de placă bacteriană
E. Scorul 3 semnifică prezența tartrului supra- sau/și subgingival
F. Scorul 4 semnifică prezența pungilor parodontale de peste 6 mm adâncime
G. Scorul 1 semnifică prezența sângerării la sondare
H. Scorul 2 semnifică prezența sângerării la sondare
I. Scorul 0 semnifică parodonțiu sănătos
J. Scorul 2 semnifică prezența tartrului supra- sau/și subgingival

46. În structura tartrului dentar se includ:

A. Sanguinarina
 B. Clorhexidina
C. Listerina
D. Triclosanul
E. În principal elemente cristaline
F. Hidroxiapatita
G. Fluorul
H. Fosfatul octocalcic
I. Fosfatul tricalcic (whitelockita)
J. Brushita

47. Tartrul subgingival are următoarele caracteristici:

A. Este puțin aderent, ușor de dislocat
B. Se evidenţiază cu ajutorul sondei parodontale
C. Este situat sub marginea gingivală, în şanţul gingival şi în pungile parodontale
D. Este situat deasupra marginii gingivale
E. Poate fi vizualizat cu ușurință cu ochiul liber
F. Are culoare maroniu închis spre negru
G. În pungile profunde aderă la suprafața rădăcinii
H. Este dens, foarte aderent, greu de dislocat
I. Are culoare alb-gălbuie
J. Nu se regăsește în pungile parodontale

48. Care dintre următoarele afirmații caracterizează secvențializarea populației bacteriene din placa
bacteriană cariogenă, în producerea procesului carios?
A. În ultima etapă intervin bacteriile puternic acido-rezistente (Lactobacilii)
B. Etapa inițială se desfășoară la un pH de 4,7
C. Bacteriile slab acidogene (bacili filamentoși) și slab acido-rezistente (micrococi) intervin în ultima
etapă
D. Lactobacilii acționează la un pH de 5,5
E. În etapa inițială intervin bacteriile puternic acido-rezistente (Lactobacilii)
F. Etapa inițială se desfășoară la un pH de 5,5
G. Bacteriile slab acidogene (bacili filamentoși) și slab acido-rezistente (micrococi) intervin în etapa
inițială
H. În a doua etapă intervin bacteriile puternic acidogene (streptococii)
 I. Etapa inițială se desfășoară la un pH de 3,8
J. Lactobacilii acționează la un pH de 3,8

49. Care din următoarele afirmaţíi privind tartrul dentar este/sunt adevărată/e?
A. Tartrul dentar se formează cu predilecţie la dinții laterali superiori și inferiori
B. Tartrul dentar se formează cu predilecţie la dinții frontali inferiori şi dinții laterali superiori
C. Tartrul dentar determină inflamaţia parodonţiului marginal şi în timp migrarea inserţiei epiteliale
spre apical
D. Tartrul dentar reprezintă un aglomerat rezultat în urma mineralizării plăcii bacteriene mature
E. Tartrul subgingival este mai închis la culoare şi mai aderent decât tartrul supragingival
F. Tartrul dentar se formează cu predilecţie la dinții frontali superiori şi dinții laterali inferiori
G. Tartrul dentar poate fi îndepărtat prin periaj dentar manual sau periaj ultrasonic
H. Tartrul dentar se îndepărtează cu ajutorul piesei contraunghi
I. Tartrul supragingival este mai închis la culoare şi mai aderent decât tartrul subgingival
J. Tartrul dentar poate fi îndepărtat doar prin detartraj

50. Care dintre următoarele caracteristici determină cariogenitatea pentru Streptococcus mutans?
A. In prezenţa zaharozei produce polizaharide extracelulare
B. Nu produce polizaharide extracelulare
C. Formează polizaharide intracelulare
D. Nu produce polizaharide intracelulare
E. Aderă la pelicula dobândită şi la suprafaţa dentară
F. Are un echipament enzimatic bogat
G. Nu aderă la pelicula dobîndită
H. Nu poate metaboliza hidrocarbonatele
I. Nu poate produce acid lactic
J. Este acidogenic şi aciduric

51. Care dintre următoarele afirmații cu privire la compoziția plăcii bacteriene este/sunt
adevărată/e?
A. Polizaharidele se regăsesc în proporţie de 30%
B. Cuprinde 80% apă și 20% substanțe organice şi minerale
C. Proteinele se regăsesc în proporţie de 30%
D. 20% apă şi 80% substanţe organice şi minerale
E. 40% apă şi 60% substanţe organice şi minerale
F. Lipidele reprezintă aproximativ 15% dintre elementele solide
G. Polizaharidele se regăsesc în proporţie de 70%
H. Proteinele se regăsesc în proporţie de 70%
 I. 50% apă şi 50% substanţe organice şi minerale
J. Zaharoza provenită din mediul oral asigură formarea și dezvoltarea plăcii bacteriene

52. Cu privire la tartrul dentar putem afirma:

A. Zonele predispuse depunerilor de tartru sunt bolta palatină şi mucoasa jugală
B. Zonele predispuse depunerilor de tartru sunt suprafaţa linguală a incisivilor inferiori și suprafaţa
vestibulară a molarilor superiori
C. Este un complex organo-mineral care aderă la suprafețele dentare naturale și artificiale
D. Mineralizarea începe la nivelul suprafeței interne a plăcii, adiacente dintelui
E. Tartrul supragingival se depune la nivelul rădăcinii dentare, sub marginea gingivală, nefiind vizibil
în cavitatea orală
F. În cadrul elementelor minerale din compoziţia tartrului dentar predomină sodiul
G. În cadrul elementelor minerale din compoziţia tartrului dentar predomină fluorul
H. Tartrul supragingival este uşor de îndepărtat cu sonda parodontală la pacienţii cu pungi parodontale
I. Rezultă din mineralizarea plăcii bacteriene
J. Depunerile de săruri minerale apar, în general, între 2-14 zile de la formarea plăcii bacteriene

53. Între caracteristicile plăcii bacteriene subgingivale se numără:

A. Bacteriile pot adera de alte bacterii
B. Predomină spirochetele
C. Bacteriile pot adera de lumenul şi epiteliul pungii parodontale
D. Predomină coci G- şi bacili G- facultativ aerobi
E. Predomină coci G+ şi bacili G+ facultativ anaerobi (Streptococcus, Actinomyces)
F. Predomină coci G- şi bacili G- facultativ anaerobi
G. Bacteriile pot adera de suprafața dintelui
H. Bacteriile nu pot adera de suprafața dintelui
I. Bacteriile nu pot adera de alte bacterii
J. Dezvoltarea sa este favorizată de inflamaţia marginii gingivale

54. Placa bacteriană cariogenă se caracterizează prin:

A. Rata mare de formare a acizilor prin descompunerea hidrocarbonatelor
B. Sinteza redusă de polizaharizi extracelulari
C. Sinteza crescută de polizaharizi extracelulari, în special de către S. mutans
D. Nivel scăzut de S. mutans
E. S. mutans este unul din cei mai mari producători de acid, datorită invertazei ce degradează rapid
zaharoza
F. Nivel ridicat de S. mutans
 G. Stocarea unor polizaharizi intracelulari, ca rezervă
H. Rata redusă de formare a acizilor prin descompunerea hidrocarbonatelor
I. Rata mare de formare a acizilor prin descompunerea proteinelor
J. Rata mare de formare a acizilor prin descompunerea lipidelor

55. Referitor la frecventa mare a consumului de hidrocarbonate putem afirma că:

A. Nu determină diminuarea speciilor Streptococcus sanguis
B. Determină acumularea de Lactobacillus
C. Nu determină acumularea bacteriilor rezistente în mediul acid
D. Nu determină diminuarea speciilor senzitive la mediul acid
E. Determină acumularea bacteriilor rezistente în mediul acid
F. Determină acumularea de Streptococcus mutans
G. Nu determină acumularea de Streptococcus mutans
H. Determină diminuarea speciilor senzitive la mediul acid
I. Nu determină acumularea de Lactobacillus
J. Determină diminuarea speciilor Streptococcus sanguis

56. Caracteristicile plăcii bacteriene sunt:

A. Este un depozit moale, alb-gălbui
B. Nu diferă de resturile alimentare, pelicula dobândită sau materia albă
C. Concentrația bacteriană este de 1000 de ori mai mare în placă decât în salivă
D. Poate fi îndepărtată prin clătire cu apă
E. Este uniform distribuită la nivelul suprafețelor cavității orale
F. Nu poate fi îndepărtată prin clătirea cavității orale cu apă
G. Este diferită față de materia albă
H. Concentrația bacteriană este mai mică în placă decât în salivă
I. Concentrația bacteriană este de 10 ori mai mare în placă decât în salivă
J. Conține peste 250 milioane bacterii/mg placă umedă

57. Dezvoltarea și distribuția florei bacteriene a cavității orale se caracterizează prin:

A. Factorii externi (alimentație, igienă orală, fluor etc.) influențează creșterea și dezvoltarea bacteriilor
B. În condiții normale, spectrul bacterian al cavității orale este instabil
C. Parametrii fizici ai plăcii (potențial redox, pH) oferă condiții de creștere și dezvoltare pentru bacterii
D. Factorii locali nutriționali influențează creșterea și dezvoltarea bacteriilor
E. Factorii locali nutriționali nu influențează creșterea și dezvoltarea bacteriilor
 F. Factorii externi (alimentație, igienă orală, fluor etc.) nu influențează creșterea și dezvoltarea
bacteriilor
G. Flora bacteriană rezidentă a cavității orale cuprinde 200-250 de specii bacteriene
H. Flora bacteriană rezidentă a cavității orale cuprinde 100-150 de specii bacteriene
I. Varietatea habitatelor oferite de cavitatea orală este implicată în creșterea și dezvoltarea bacteriilor
J. Flora bacteriană rezidentă a cavității orale cuprinde 300-500 specii bacteriene

58. Pelicula dobândită:

A. Formarea sa începe la 24 ore după periaj
B. Este transparentă
C. Este formată din glicoproteine
D. Este un film neomogen
E. Este formată din polizaharide
F. Dezvoltarea sa începe la 12 ore după periaj
G. Este un film omogen
H. Formarea sa începe imediat după periaj
I. Are origine salivară
J. Nu se dezvoltă dacă periajul este corect realizat

59. Studiile referitoare la bacteriile cavității orale au concluzionat că:

A. Agenții etiologici (inițiatori) ai cariilor coronare și radiculare sunt Lactobacilii
B. Agenții etiologici ai cariilor coronare și radiculare sunt Streptococcus mutans și Streptococcus
sobrinus
C. Actinobacillus actinomycetemcomitans este asociat cu parodontita juvenilă
D. În leziunile carioase cavitare sunt prezenți Lactobacilii
E. Inițiatorii bolii parodontale sunt Streptococcus mutans și Lactobacilii
F. Prevotella, Fusobacterium și speciile de Actinomyces sunt asociate cu gingivita
G. În leziunile carioase cavitare nu sunt prezenți Lactobacilii
H. Actinobacillus actinomycetemcomitans este asociat cu apariția cariei dentare
I. Prevotella, Fusobacterium și speciile de Actinomyces sunt asociate cu apariția cariei dentare
J. Inițiatorii bolii parodontale sunt specii bacteriene ca Treponema, Campylobacter

60. pH-ul cavității orale:

A. Nu este influențat de ingestia de hidrocarbonate
B. Este determinat de salivă
C. Are în mod normal o valoare cuprinsă între 6,75-7,25
 D. Este optim dezvoltării bacteriene
E. Crește după ingestia de hidrocarbonate
F. La nivelul gingiilor inflamate scade la 5,5-5,8
G. Are în mod normal o valoare cuprinsă între 5,2-5,5
H. La nivelul gingiilor inflamate crește la 7,8-8,5
I. Are în mod normal o valoare cuprinsă între 8,2-8,5
J. Scade rapid până la valoarea critică după ingestia de hidrocarbonate

61. Adeziunea bacteriană la nivelul plăcii bacteriene:

A. Nu se poate realiza prin moleculele de adezine
B. Nu utilizează legături de calciu
C. Utilizează legături de fluor
D. Nu se bazează pe interacțiunile interbacteriene
E. Interacțiunile bacteriene dintre coci și bacteriile filamentoase determină formarea, la 24 de ore, a
unei structuri asemănătoare unui ”cocean de porumb”
F. Interacțiunile bacteriene se realizează între fenilalanina și leucina
G. Se poate realiza prin extensiile filamentoase de glicocalix
H. Utilizează legături de sodiu
I. Utilizează legături de calciu
J. Se bazează pe interacțiunile interbacteriene

62. Placa bacteriană parodontogenă asociată dintelui:

A. Are o suprafață granulară
B. Poate pătrunde în cimentul radicular
C. Depășește epiteliul de joncțiune
D. Conține predominant bacterii filamentoase
E. Are o suprafață netedă
F. Nu se extinde până la epiteliul de joncțiune
G. Se asociază cu leziuni carioase coronare
H. Conține predominant coci și bacili Gram+
I. Nu pătrunde în cimentul radicular
J. Se asociază cu carii cervicale și radiculare

63. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la efectul cariopreventiv al fluorului este/sunt
adevărată/e?
A. Nu depinde de vârsta la care se începe administrarea
B. Depinde de portul zilnic
C. Se asigură prin administrarea dozei cariostatice de fluor
D. Depinde de forma de aplicare – generală sau locală
E. Depinde de intervalul de timp cât se asigură administrarea
F. Se referă la reducerea apariției cariilor
G. Se referă la oprirea evoluției leziunilor carioase
H. Este identic cu efectul cariostatic
I. Nu depinde de forma de aplicare – generală sau locală
J. Depinde de vârsta la care se începe administrarea
64. Între cerinţele fluorizării apei potabile se numără:
A. Posibilitatea asigurării personalului specializat în acest domeniu
 B. Nivel mediu de dezvoltare economică şi tehnologică a ţării respective
C. Afectare endemică a populației din zonă prin fluoroză dentară
D. Dovada că populația utilizează sursa centralizată de apă, și nu alte surse
E. Prevalenţa cariei dentare în comunitate să fie moderată sau mare
F. Concentrație naturală ridicată a fluorului în apa potabilă
G. Utilizarea de către populație a altor surse de apă, și nu cea centralizată
H. Prevalență scăzută a cariei dentare în comunitate
I. Prevalență ridicată a bolilor parodontale în comunitate
J. Sursă de apă centralizată

65. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la fluoroza dentară este/sunt adevărată/e?
A. Nu depinde de aportul de fluor
B. Reprezintă introducerea de fluor în apa potabilă
C. Reprezintă fluorizarea prin tablete
D. Apare în cazul unui aport crescut de fluor (2-3 mg/zi) în perioada formării smalțului
E. În cazurile severe smalțul are aspect erodat, cu cavități
F. Reprezintă intoxicaţia cronică dentară cu fluor
G. Reprezintă administrarea de fluor pe cale locală
H. Prezintă factori de risc individuali și de mediu
I. Trebuie diferențiată de petele de smalț, localizate sau generalizate
J. Reprezintă intoxicaţia acută cu fluor

66. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la fluorizarea sării de bucătărie este/sunt
adevărată/e?
A. Oferă libertatea de alegere
B. Presupune adaosul de fluor în concentrație de 50-100 mg F/kg sare
C. Are un preț de cost scăzut
D. Presupune adaosul de fluor în concentrație de 200-250 mg F/kg sare
E. Presupune adaosul de fluor în concentrație de 3500-4000 mg F/kg sare
F. Presupune adaosul de fluor în concentrație de 1500-2000 mg F/kg sare
G. Presupune adaosul de fluor în concentrație de 0,5-1 mg F/kg sare
H. Nu este o metodă adecvată copiilor
I. Este o metodă de fluorizare pe cale generală
J. Presupune adaosul de fluor în concentrație de 3000-3500 mg F/kg sare

67. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la efectele fluorului aplicat pe cale generală este/sunt
 adevărată/e?
A. Determină creşterea vitezei de dezvoltare a cristalelor, care în final sunt mai rezistente la atacul acid
B. Nu depind de vârsta la care se face administrarea
C. Determină reducerea vitezei de dezvoltare a cristalelor, care în final sunt mai mici
D. Se obțin atunci când fluorul este administrat în perioada de formare și dezvoltare a dinților
E. Se obțin la o doză zilnică de 0,1-0,2 mg fluor
F. Determină întârzierea erupţiei dentare (6-12 luni)
G. Determină atenuarea reliefului ocluzal şi a taliei dinţilor
H. Determină accelerarea erupției dentare
I. Se obțin la o doză zilnică de 0,7 mg fluor
J. Determină accentuarea reliefului ocluzal

68. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la mecanismul de fixare a fluorului pe cale generală
este/sunt adevărată/e?
A. Nu depinde de vârsta la care se face administrarea
B. Se bazează pe formarea cristalelor de fluorură de staniu
C. Se face pe seama schimbului ionic la nivelul cristalelor de hidroxi- prin înlocuirea grupărilor HO –
şi CO 32- cu fluor
D. Duce la formarea cristalelor noi de fluorapatită şi fluorhidroxiapatită
E. Determină înlocuirea fluorului cu grupări hidroxil și carboxil
F. Determină formarea de cristale mai sensibile la atacul acid
G. La nivelul dintelui se realizează doar în cursul etapelor de formare și dezvoltare, până la erupția în
cavitatea orală
H. Duce la formarea cristalelor de fluorură de sodiu
I. Determină formarea de cristale mai rezistente la atacul acid
J. Este identic pentru os şi dinte

69. Între factorii de risc pentru fluoroza dentară se numără:

A. Altitudinea scăzută
B. Aciditatea urinară scăzută
C. Aciditatea urinară crescută
D. Temperatura ridicată
E. Altitudinea ridicată
F. Igiena orală
G. pH-ul salivar
H. Afecțiunile metabolice (diabetul)
I. Temperatura scăzută
J. Malnutriția
70. Cu privire la efectul pre-eruptiv al fluorului putem afirma:
A. Justifică fluorizarea pe cale generală
B. La nivelul suprafeței externe a smalțului concentrația F este de 0,5 ppm
C. La nivelul suprafeței externe a smalțului concentrația F este de 100 ppm
D. La nivelul suprafeței externe a smalțului concentrația F este de 10 ppm
E. La nivelul joncțiunii smalț-dentină gradientul este de 500 ppm F
F. La nivelul suprafeței externe a smalțului concentrația F este de 500 ppm
G. După formarea coroanei dentare, înainte de erupția dintelui, smalțul beneficiază de fluorul prezent
în fluidul tisular
H. În dentină și cement fluorul se acumulează doar prin aport sistemic
I. La nivelul joncțiunii smalț-dentină gradientul este de 40 ppm F
J. La nivelul joncțiunii smalț-dentină gradientul este de 100 ppm F

71. La nivelul smalțului fluorul poate prezenta următoarele variante structurale:

A. Legat de ionii de clor
B. Legat de fosfolipidele salivare
C. Legat de glicoproteinele salivare
D. Ca parte a rețelei cristaline, localizat la suprafața cristalelor, absorbit
E. Ca și cristal secundar (CaF2), la suprafața cristalelor de apatită
F. Legat de ionii de potasiu
G. Ca și cristal secundar (CaF2), în exteriorul smalțului
H. Ca parte a rețelei cristaline, localizat în interiorul cristalelor
I. Ca și cristal terțiar
J. Ca ion independent

72. Efectul cariopreventiv DIRECT al fluorului:

A. Necesită o concentrație ridicată de fluor
B. Constă în reducerea demineralizării și accelerarea remineralizării
C. Se manifestă la un pH alcalin
D. Constă în reducerea remineralizării și accelerarea demineralizării
E. Se manifestă la un pH neutru
F. Se manifestă la un pH acid (<5,5)
G. Se manifestă la interfața dinte-fluide orale
H. Se exercită la nivelul microflorei plăcii bacteriene
I. Se exercită la nivelul țesuturilor dentare mineralizate
J. Necesită o concentrație scăzută de fluor, în aplicații topice, frecvente

73. Efectul cariopreventiv INDIRECT al fluorului:

A. Constă în reducerea remineralizării și accelerarea demineralizării
B. Se manifestă la interfața dinte-fluide orale
C. Constă în efectul antimicrobian și reducerea acidității cavității orale
D. Se manifestă la un pH >5,5
E. Se manifestă la un pH acid (<5,5)
F. Se exercită la nivelul microflorei plăcii bacteriene
G. Se exercită la nivelul țesuturilor dentare mineralizate
 H. Necesită o concentrație ridicată de fluor
I. Necesită o concentrație scăzută de fluor, în aplicații topice, frecvente
J. Se manifestă la interfața fluide orale-placă bacteriană
74. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la leziunile din fluoroza dentară este/sunt
adevărată/e?
A. Afectează mai multe grupe dentare și sunt asimetrice
B. Sunt asimetrice
C. Au aspect de pete bine definite, rotunde sau ovale
D. Sunt simetrice
E. Sunt localizate cu predilecție la nivelul fețelor aproximale
F. Sunt vizibile atunci când suprafața dentară este uscată
G. Afectează mai multe grupe dentare
H. Interesează doar unul sau câțiva dinți
I. Au aspect de placarde opace, orizontale, difuze
J. Sunt localizate cu predilecție la nivelul feței ocluzale/marginii incizale

75. Administrarea tabletelor cu fluor:

A. În zonele cu o concentrație a fluorului în apa potabilă mai mare de 0,6 ppm va începe înainte de
vârsta de 6 luni
B. În zonele cu o concentrație a fluorului în apa potabilă cuprinsă între 0,3-0,6 ppm va începe după
vârsta de 3 ani
C. Poate fi asociată cu alte metode de fluorizare generală (apă, sare, lapte)
D. Se recomandă copiilor cu risc carios crescut
E. În zonele cu o concentrație a fluorului în apa potabilă cuprinsă între 0,3-0,6 ppm va începe după
vârsta de 6 luni
F. Nu se asociază cu alte metode de fluorizare generală (apă, sare, lapte)
G. În zonele cu o concentrație a fluorului în apa potabilă mai mică de 0,3 ppm va începe după vârsta de
6 luni
H. Nu se recomandă în zonele cu o concentrație a fluorului în apa potabilă de peste 0,6 ppm
I. Se recomandă copiilor cu risc carios scăzut
J. În zonele cu o concentrație a fluorului în apa potabilă mai mică de 0,3 ppm va începe după vârsta de
6 ani

76. Administrarea tabletelor cu fluor:

A. Se va realiza în funcție de vârstă
B. Se va realiza preferabil înainte de culcare
C. Se recomandă a fi întreruptă pe durata perioadei de mineralizare a smalțului incisivilor, pentru
evitarea riscului de fluoroză dentară
D. Va fi continuată până la vârsta de 12-14 ani
E. Se realizează până la vârsta maximă de 5-6 ani
F. Nu depinde de vârstă
G. Va fi continuată până la vârsta maximă de 8-9 ani
H. În zonele cu o concentrație a fluorului în apa potabilă mai mică de 0,3 ppm va începe după vârsta de
6 ani
I. Nu depinde de concentrația fluorului în apa potabilă
J. Se va realiza în funcție de concentrația de fluor din apa potabilă
77. Administrarea tabletelor cu fluor este contraindicată în următoarea/ele situație/i:
A. În zonele cu o concentrație de fluor în apa potabilă mai mică de 0,3 ppm
B. La copiii cu risc carios crescut
C. La copiii cu vârsta de peste 6 ani
D. Prezența unor pete dentare
E. La copiii cu vârsta între 3 și 6 ani, atunci când concentrația fluorului în apa potabilă este mai mică
de 0,3 ppm
F. Afecțiuni gastrice sau intestinale
G. Artrită
H. Reacții alergice la fluor, tartrazină, alimente, coloranți, conservanți
I. La copiii cu vârsta între 6 și 16 ani, atunci când concentrația fluorului în apa potabilă este mai mică
de 0,3 ppm
J. Afecțiuni renale

78. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la fluorizarea sării de bucătărie este/sunt
adevărată/e?
A. Este dificil de implementat
B. Nu asigură un aport optim de fluor în cazul copiilor
C. Determină pierderi importante, în comparație cu fluorizarea apei potabile
D. Determină pierderi neglijabile, în comparație cu fluorizarea apei potabile
E. Are un preț de cost ridicat
F. Este ușor de implementat
G. Oferă libertatea de alegere
H. Are un preț de cost scăzut
I. Nu oferă libertatea de alegere
J. Asigură un aport optim de fluor în cazul copiilor

79. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la fluorizarea laptelui este/sunt adevărată/e?
A. Este avantajoasă în cazul copiilor
B. Este o metodă de fluorizare sistemică
C. Prezintă dezavantajul unei legări rapide a ionului de fluor de către grăsimile din lapte
D. Prezintă dezavantajul unei legări rapide a ionului de fluor de către calciul și proteinele din lapte
E. Prezintă dezavantajul unei legări rapide a ionului de fluor de către glucidele din lapte
F. Prezintă dezavantajul unei legări rapide a ionului de fluor de către vitaminele din lapte
G. Prezintă dezavantajul unei variații mari a aportului
H. Presupune adaosul de fluor în concentrație de 50 ppm NaF la 200 ml lapte
I. Este o metodă de fluorizare locală, topică
J. Absorbția fluorului din lapte este mai scăzută decât cea din apa potabilă
80. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la fluorizarea laptelui este/sunt adevărată/e?
A. Este o metodă de fluorizare locală
B. Necesită consumul produsului în decurs de 30 de minute de la adăugarea fluorului în lapte
C. Presupune adaosul de fluor în concentrație de 5 ppm NaF la 200 ml lapte
D. Nu se recomandă copiilor
E. Prezintă dezavantajul unei ionizări incomplete a fluorului în lapte
F. Presupune adaosul de fluor în concentrație de 0,5 ppm NaF la 200 ml lapte
G. Nu se asociază cu alte metode de fluorizare generală
H. Presupune adaosul de fluor în concentrație de 5 ppm NaF la 1 litru de lapte
I. Prezintă dezavantajul unei legări rapide a ionului de fluor de către calciul și proteinele din lapte
J. Prezintă dezavantajul unei ionizări complete a fluorului în lapte

81. Referitor la fluorizarea sistemică putem afirma:

A. Se poate realiza cu ajutorul sării de bucătărie
B. Se pot asocia mai multe metode de fluorizare pe cale generală
C. Se realizează în funcție de vârstă
D. Se poate realiza cu ajutorul laptelui
E. Se poate realiza cu ajutorul gelurilor cu fluor
F. Se poate realiza cu ajutorul apei potabile
G. Determină accelerarea erupției dentare
H. Se poate realiza cu ajutorul tabletelor
I. Administrarea nu ține cont de riscul carios al pacientului
J. Administrarea nu depinde de vârstă

82. Concentrația de fluor recomandată pentru fluorizarea generală este:

A. 200-250 mg NaF/kg sare
B. 0,5 ppm NaF/200 ml lapte
C. Variabilă în cazul tabletelor în funcție de vârstă
D. 50 ppm NaF/200 ml lapte
E. 10 mg F/litru în cazul apei potabile
F. 5 mg F/litru în cazul apei potabile
G. 500 mg NaF/kg sare
H. 5 ppm NaF/200 ml lapte
I. Variabilă în cazul tabletelor în funcție de concentrația de fluor din apa potabilă
J. 0,7 mg F/litru în cazul apei potabile
83. Mecanismele topice de acțiune ale fluorului sunt:
A. Creșterea aderentei microbiene la suprafața smaltului
B. Creșterea activității bacteriilor sensibile (Streptococcus mutans)
C. Creșterea demineralizării
D. Stimularea remineralizării
E. Creșterea vitezei de dizolvare a cristalelor superficiale de smalt in condiții acide
F. Reducerea demineralizării
G. Reducerea remineralizării smaltului
H. Intensificarea remineralizării smaltului prin potențializarea tendinței de precipitare a componentelor
anorganice
I. Inhibarea activității bacteriilor sensibile (Streptococcus mutans)
J. Inhibarea aderentei microbiene la suprafața smaltului

84. Cu privire la aplicarea fluorurilor in cazurile speciale putem afirma următoarele:

A. Purtătorilor de aparate ortodontice, li se recomanda clătirile orale cu soluții NaF, zilnice (0,05%),
săptămânale (0,2%)
B. Purtătorilor de aparate ortodontice li se recomanda utilizarea de paste cu 1000-1500 ppm F, cu 2
periaje/ zi
C. Pacienților cu eroziune dentară li se recomanda 2 periaje/zi cu periuțe soft si paste cu 1000-1500
ppm F
D. Purtătorilor de aparate ortodontice, punți dentare, li se recomandă aplicare de dispozitive cu eliberare
lentă de F
E. Pacienților cu eroziune dentară nu li se recomanda utilizarea gelului fluorurat cu aplicare individuală
(5000 ppm)
F. Purtătorilor de aparate ortodontice, li se recomanda clătirile orale cu soluții NaF, zilnice (0,5%),
săptămânale (2%)
G. Purtătorilor de aparate ortodontice, nu li se recomanda aplicarea de dispozitive cu eliberare lentă de
F
H. Pacienților cu eroziune dentară li se recomanda 2 periaje/zi cu periuțe hard si paste cu 1000-1500
ppm F
I. Purtătorilor de aparate ortodontice, li se recomanda utilizarea de paste cu 50 ppm F, cu 2 periaje/ zi
J. Pacienților cu eroziune dentară li se recomanda utilizarea gelului fluorurat cu aplicare individuală
(5000 ppm)
85. Cu privire la indicațiile utilizării fluorurilor putem afirma următoarele:
A. Aminofluorurile sunt soluții bicomponente
B. Copii de peste 6 ani cu risc carios înalt trebuie sa folosească paste cu 250-550 ppm F -2 periaje/zi
C. Copii de peste 6 ani cu risc carios înalt trebuie sa folosească paste cu 1000-1500 ppm F -2 periaje/zi
D. Adulții cu risc carios înalt necesita aplicare de lacuri fluorurate de 2 ori/an
E. Fluorura fosfatica acidulata are un pH alcalin
F. Aminofluorurile prezinta o eficienta inferioara soluțiilor monocomponente
G. Copii de 2-3 ani cu risc carios înalt trebuie sa folosească paste cu 250-550 ppm F, 2 periaje
supravegheate/zi
H. Copii de 3-6 ani cu risc carios înalt trebuie sa folosească paste cu 250-550 ppm F, 2 periaje
supravegheate/zi
I. Adulții cu risc carios înalt nu necesita aplicare de lacuri fluorurate de 4 ori/an
J. Purtătorilor de aparate ortodontice, li se recomanda utilizarea de paste cu 50 000 ppm F, cu 2 periaje/
zi

86. Cu privire la lacurile cu fluor putem afirma următoarele:

A. Nu rămân în contact cu dintele în prezența salivei
B. Reduc incidența cariei dentare cu 10%
C. Nu sunt eficiente în tratamentul hipersensibilității dentinare
D. Nu pot fi utilizate pentru prevenirea cariei dentare
E. Se usucă rapid si rămân in contact cu dintele chiar in prezența salivei
F. Pot fi utilizate în tratamentul hipersensibilității dentinare
G. Pot fi aplicate pe suprafața smalțului, a dentinei sau a cementului
H. Reduc incidența cariei dentare intre 30% si 38%
I. Pot constitui un factor de risc pentru fluoroza dentară
J. Sunt mai ușor de aplicat decât gelurile, au un gust mai plăcut si utilizează o cantitate mai mica de
fluor

87. Cu privire la sistemele cu degajare lentă de fluor putem afirma următoarele:

A. Aplicarea acestor dispozitive interferează cu masticația
B. Oferă nivele constante crescute de fluor în cavitatea orală
C. Nu sunt indicate in cazul pacienților cu risc carios crescut
D. Membranele copolimerice sunt eficiente în prevenirea leziunilor carioase, dar prezintă dezavantajul
retenției scăzute
E. Rata eliberării fluorului din membranele copolimerice poate fi de la 0,02 până la 1 mg F/zi, pe o
 durată de până la 2 zile
F. Oferă nivele constante scăzute de fluor în cavitatea orală
G. Se pot prezenta sub forma de lacuri
H. Membranele copolimerice constau într-o mică tabletă (8 mm lungime, 3 mm lățime, 2 mm grosime)
care se aplică pe suprafața vestibulară a primului molar permanent prin intermediul unui dispozitiv
din oțel sudat la o bandă ortodontică
I. Aplicarea acestor dispozitive nu interferează cu masticația
J. Se pot prezenta sub forma de plăcute de sticla, membrane copolimerice, tablete adezive

88. Cu privire la fluorizarea locala profesionala cu geluri cu fluor putem afirma următoarele:
A. Pentru tratarea hipersensibilității dentinare este recomandata aplicarea o data pe săptămâna, timp de
10-12 săptămâni
B. Este recomandata pacienților cu risc carios crescut
C. Pentru tratarea hipersensibilității dentinare este recomandata aplicarea o data pe săptămâna, timp de
1-6 săptămâni
D. Este recomandată pacienților cu leziuni carioase în antecedente
E. Este recomandată pacienților fără risc carios
F. Pentru reducerea plăcii bacteriene se recomanda aplicarea in combinație cu clorhexidina
G. Este recomandata pacienților cu risc carios scăzut
H. Pentru profilaxia cariei dentare se poate folosi APF 2,26%-1,23% F, 12.300 ppm F la pH 3,5
I. Este recomandată pacienților fără leziuni carioase în antecedente
J. Nu este recomandată în dentiția definitiva

89. Fluorizarea locala profesională este indicată în cazul pacienților cu:

A. Pete albe cretoase
B. Hiperestezie dentara
C. Risc carios scazut
D. Risc carios mediu sau crescut
E. Leziuni carioase active
F. Leziuni carioase active
G. Tratamente ortodontice
H. Doar adulti
I. Indicele de carie nul
J. Doar copii

90. Cu privire la fluorizarea locala prin mijloace non-profesionale putem afirma următoarele:
A. Fluorizarea locala prin pastele de dinți este o metoda de fluorizare dificil de aplicat
B. Fluorizarea cu ajutorul pastelor de dinți cu fluor nu este recomandata daca exista o alta metoda de
fluorizare in comunitate
C. Se poate utiliza pasta de dinți cu fluor in concentrație de
D. Se refera la auto-aplicarea de produși fluorurați
E. Se poate utiliza gel cu fluor doar in concentrație de 15 000 ppm de F
 F. Fluorizarea locală prin paste de dinți se poate face cu paste de dinţi SnF2 0,4%
G. Fluorizarea cu ajutorul pastelor de dinți cu fluor este recomandata indiferent daca exista sau nu o alta
metoda de fluorizare în comunitate
H. Fluorizarea locală prin paste de dinți se poate face cu paste de dinţi NaF 0,2%
I. Prin pastele de dinți cu fluor se contribuie la creșterea concentrației de fluor din placa bacteriana
J. 15 500 ppm de F

91. Cu privire la fluorizarea pe cale generala prin intermediul apei putem afirma următoarele:
A. In România 90% din apa potabilă conține sub 0,5 mg F/l
B. Oferă avantajul libertății de alegere
C. Întreaga populație este supusă consumului
D. Majoritatea surselor de apa de adâncime au o concentrație de fluor inferioara surselor de apa de
suprafața
E. Cantitatea optimă de fluor în apă este de 0,02 mg F/l
F. Fluorizarea apei este o metodă ineficientă și nesigură
G. Cantitatea optima de fluor in apa este de 0,5-1 mg F/l
H. Nu oferă avantajul libertății de alegere
I. Sistemele tehnologice de fluorizare a apei nu necesită monitorizare
J. Reduce numărul și incidenta cariilor dentare

92. Mecanismele anticarie ale fluorului la suprafața dinților sunt:

A. Inhibarea activității bacteriilor sensibile (Streptococcus Mutans), prin blocarea degradării hidraților
de carbon la acest nivel, urmată de creșterea producției de acid
B. Reducerea demineralizării prin reducerea vitezei de dizolvare a cristalelor superficiale de smalț în
condiții acide
C. Inhibarea activității bacteriilor sensibile (Streptococcus Mutans), prin blocarea degradării hidraților
de carbon la acest nivel, urmată de scăderea producției de acid
D. Creșterea demineralizării si reducerea remineralizarii la suprafața cristalelor
E. Reducerea remineralizării prin reducerea vitezei de dizolvare a cristalelor superficiale de smalț în
condiții acide
F. Reducerea energiei libere, inhibând aderenta microbiana
G. Creșterea energiei libere, inhibând aderenta microbiana
H. Creșterea remineralizării la suprafața cristalelor din stratul superficial și din zonele sub superficiale
I. Inhibarea activității bacteriilor sensibile (Streptococcus Mutans), prin influențarea structurii
membranei celulare
J. Creșterea demineralizării la suprafața cristalelor din stratul superficial și din zonele sub superficiale

93. Cu privire la absorbția fluorului la nivelul tractului digestiv putem afirma următoarele:
 A. Combinațiile fluorului cu Na si P se resorb aproape in totalitate
B. Fluorul este transportat de sânge si repartizat țesuturilor dure in proporție de 90%
C. Nu este dependenta de felul sării sau de a ionului de însoțire(Ca, Mg, Fe, Na, P)
D. Fluorul este transportat de sânge si repartizat țesuturilor moi (rinichi, creier, mușchi) in proporție de
90%
E. Combinațiile fluorului cu Ca, Mg si Fe sunt greu solubile deci si greu resorbabile
F. Fluorul este transportat de sânge si repartizat țesuturilor dure in proporție de 50%
G. La nivelul oaselor si dinților nivelul de fluor poate creste in funcție de concentrația din aport,
perioada de timp cat se face aportul si vârsta la care se face administrarea
H. Combinațiile fluorului cu Na si P se resorb într-o foarte mica măsura
I. Este dependenta de felul sării, deci si de a ionului de însoțire(Ca, Mg, Fe, Na, P)
J. Combinațiile fluorului cu Ca, Mg si Fe sunt foarte solubile

94. Cu privire la fluorizarea locala prin mijloace non-profesionale putem afirma următoarele:
A. Fluorizarea locala prin apele de gura cu fluor este o metoda cu costuri crescute
B. Fluorizarea locala prin apele de gura cu fluor este o metoda dificil de aplicat
C. Fluorizarea locala prin apele de gura cu fluor este o metoda cu costuri reduse
D. Fluorizarea locala prin apele de gura cu fluor nu este o metoda eficienta in reducerea riscului carios
E. Fluorizarea locala prin apele de gura cu fluor poate urma periajului dentar cu paste de dinți cu fluor
fără a exista riscul de supradozare
F. Fluorizarea locala prin apele de gura cu fluor nu poate urma periajului dentar cu paste de dinți cu
fluor deoarece exista riscul de supradozare
G. Fluorizarea locala prin apele de gura cu fluor este o metoda ușor de aplicat
H. Se pot face clătiri cu apa de gură cu fluor cu frecventa variabilă în funcție de substanța activă si de
concentrația acesteia
I. Fluorizarea locala prin apele de gura cu fluor este o metoda eficienta în reducerea riscului carios
J. Se pot face clătiri cu apa de gura cu fluor zilnice indiferent de substanța activa si de concentrația
acesteia

95. Modalități de aplicare a fluorului local, non-profesional sunt:

A. Gumele de mestecat cu fluor 0,025 mg F
B. Scobitorile impregnate cu fluor 0,1 sau 0,15 mg/scobitoare
C. Ața dentara impregnata cu fluor 0,035 sau 0,33 mg/m
D. Fluorura fosfatica acidulata 1,23%F
E. Spume fluorurate 2% NaF pH neutru
F. Apele de gura cu fluor
G. Geluri SnF 8%
H. Geluri NaF 2%
I. Substituenții de saliva cu fluor 0,02%F
J. Lac cu fluor Duraphat 2,26%F sub forma de NaF

96. Fluorizarea locala prin mijloace profesionale se poate realiza prin utilizarea:
 A. Gelurilor fluorurate APF 1,23%
B. Gelurilor fluorurate NaF 2%
C. Gelurilor fluorurate SnF 8%
D. Gelurilor, pastelor de dinti 250-500 ppm la copii
E. Gelurilor, dispozitivelor cu eliberare lenta de fluor
F. Gelurilor, spumelor fluorurate 2% NaF , pH neutru
G. Gelurilor, pastelor de dinți SnF2 0,4% 1000 ppm
H. Gelului neutru NaF 1,1% 5000 ppm, pH 7
I. Gelurilor, pastelor de dinți NaF 0,2 % 1000 ppm
J. Gelurilor,n apelor de gura cu fluor 0,63% SnF

97. Mecanismele de acțiune antibacteriană a fluorului sunt:

A. Potențează sistemele enzimatice cheie precum enolaza
B. Fluorul nu modifica permeabilitatea membranei bacteriene la transferurile ionice
C. Fluorul influențează glicoliza
D. Fluorul inactivează enzimele metabolice
E. Fluorul inhiba sinteza polimerilor intracelulari
F. Fluorul modifica permeabilitatea membranei bacteriene la transferurile ionice
G. Fluorul creste sinteza polimerilor intracelulari
H. Fluorul activează enzimele metabolice
I. Potențează sistemele enzimatice cheie precum ATP-aza
J. Fluorul formează acidul fluorhidric

98. Cu privire la fluorizarea locala putem afirma următoarele:

A. Lacurile fluorurate nu se utilizează la pacienții cu stomatite
B. Lacurile fluorurate rezistă în cavitatea orală până la o săptămână
C. Lacurile fluorurate reduc incidenta cariei dentare cu 80%
D. Lacurile fluorurate nu sunt indicate în cariile incipiente
E. Lacurile fluorurate sunt indicate la copiii cu risc carios mare
F. Fluorura de sodiu din pastele de dinți poate avea o concentrație de 15 000 ppm
G. Lacurile fluorurate sunt indicate la copiii cu risc carios nul
H. Lacurile fluorurate sunt indicate la cariile cod 2 in sistem EGOHID
I. Soluțiile fluorurate APF 1,23% prezintă un pH de 7,5
J. Lacurile fluorurate sunt indicate la cariile cod 1 in sistem EGOHID

99. Cu privire la fluorizarea locală prin lacuri fluorurate putem afirma următoarele:
A. Lacurile fluorurate sunt indicate la copiii necooperanți
B. Lacurile fluorurate nu sunt indicate la marginile restaurărilor protetice
 C. Lacurile fluorurate sunt indicate la copiii cu risc carios mic
D. Lacurile fluorurate sunt indicate la copiii cu risc carios mediu
E. Lacurile fluorurate reduc incidenta cariei dentare cu 90%
F. Lacurile fluorurate sunt indicate la marginile restaurărilor protetice
G. Lacurile fluorurate sunt indicate la cariile incipiente
H. Lacurile fluorurate nu sunt indicate la copiii necooperanți
I. Lacurile fluorurate sunt indicate pe rădăcini expuse
J. Lacurile fluorurate nu sunt indicate pe rădăcini expuse

100. Cu privire la fluorizarea locala prin lacuri fluorurate putem afirma următoarele:
A. Lacurile fluorurate pot fi aplicate la interval de 3-4 luni pentru a menține efectul cariopreventiv
B. Lacurile fluorurate pot da ușoare reacții alergice
C. Lacurile fluorurate sunt indicate la pacienții cu gingivite si stomatite
D. Lacurile fluorurate eliberează fluor rapid
E. Lacurile fluorurate eliberează fluorul lent
F. Lacurile fluorurate nu se utilizează la pacienții cu gingivite
G. Lacurile fluorurate rezista in cavitatea orala pana la o săptămâna
H. Lacurile fluorurate trebuie aplicate la interval de 1 luna pentru a menține efectul cariopreventiv
I. Lacurile fluorurate nu dau reacții alergice
J. Lacurile fluorurate rezista in cavitatea orala pana la o luna

101. Cu privire la fluorizarea locala putem afirma următoarele:

A. Lacurile fluorurate trebuie aplicate la interval de 1 lună pentru a menține efectul cariopreventiv
B. Lacurile fluorurate sunt indicate la marginile restaurărilor protetice
C. Lacurile fluorurate nu sunt indicate pe rădăcini expuse
D. Lacurile fluorurate nu se utilizează la pacienții cu gingivite si stomatite
E. Lacurile fluorurate sunt indicate la cariile incipiente
F. Lacurile fluorurate rezista in cavitatea orala pana la o săptămâna
G. Purtătorilor de aparate ortodontice, punți dentare, femei gravide nu li se recomanda aplicarea de
dispozitive cu eliberare lentă de F
H. Lacurile fluorurate nu se utilizează la pacienții cu gingivite si stomatite
I. Pacienților cu eroziune dentară li se recomanda 2 periaje/zi cu periuțe hard si paste cu 1000-1500
ppm F
J. Lacurile fluorurate trebuie aplicate la interval de 3-4 luni pentru a menține efectul cariopreventiv

102. Cu privire la soluțiile fluorurate APF 1,23% putem afirma următoarele:

A. Sunt rezultatul combinației intre 2% NaF si 8% acid hidrofluorhidric
B. Sunt rezultatul combinației între 2% NaF si 0,34% acid hidrofluorhidric
C. Prezinta un pH de 5,5
D. Sunt recomandate pacienților cu risc carios scăzut
E. Sunt dificil de utilizat
F. Sunt ușor de utilizat
G. Prezintă un pH de 3,5
H. Pot fi folosite sub formă de soluții, spume sau geluri
I. Sunt recomandate pacienților cu risc carios crescut
J. Sunt rezultatul combinației intre 2% SnF2 si 0,34% acid hidrofluorhidric
103. Cu privire la rata secreției salivare putem afirma urmatoarele:
A. În timpul nopții este de 20 ml /oră
B. În timpul nopții este de 200 ml la 7 ore
C. În timpul nopții este de 20 ml la 7 ore
D. În timpul nopții este de 2 ml/minut
E. În 24 de ore este de 100-150 ml
F. În timpul masticației este de 10 ml/minut
G. În repaus, în perioada de veghe, este de 20 ml/oră
H. În timpul nopții este de 10 ml/minut
I. În repaus, în perioada de veghe, este de 300 ml/zi
J. În 24 de ore este de 1000-1500 ml

104. Referitor la rata secreției salivare în stare de veghe putem afirma:

A. Este de 10 ml/min în timpul masticației
B. Saliva stimulată (secretată în timpul masticației) diferă de cea de repaus
C. Este de 20ml/oră (150ml/zi) în timpul masticaţiei
D. Nu diferă în timpul masticației față de starea de repaus
E. Este de 1200ml/zi în repaus
F. Este de 1200 ml/zi în timpul masticației
G. Este de 20ml/min (300ml/zi) în repaus
H. Este de 10 ml/min în repaus
I. Este de 300 ml/zi în stare de repaus
J. Este de 20 ml/oră în stare de repaus

105. Secreția salivară în timpul zilei, în stare de repaus este:

A. 0,2 ml/oră
B. Mai mare decât cea din timpul masticației
C. Diferă de cea din timpul masticației ca și efect de neutralizare a acizilor
D. 300 ml/zi
E. Mai mică decât cea din timpul masticației
F. Diferă de cea din timpul masticației ca și compoziție chimică
G. 200 ml/oră
H. 20 ml/oră
I. 300 ml/oră
J. 20 ml/minut
106. Secreția salivară stimulată (în timpul masticației) este:
A. 100 ml/oră
B. Realizează o neutralizare mai eficientă a acizilor în comparație cu saliva de repaus
C. Mai mare decât cea de repaus
D. Conține de 3 ori mai mult bicarbonat decât cea de repaus
E. Conține de 10 ori mai multă staterină decât cea de repaus
F. Conține de 10 ori mai mult bicarbonat decât cea de repaus
G. 100 ml/min
H. 10 ml/min
I. 10 ml/oră
J. Conține de 3 ori mai multă staterină decât cea de repaus

107. Printre cerințele unei alimentații corecte se numără:

A. 1-2 mese regulate / zi
B. Consumul unor alimente cu eficiență biologică redusă
C. 4-5 mese regulate / zi
D. 7-8 mese regulate / zi
E. Consum echilibrat, cu un raport proteine:lipide:glucide de 3,5:1:0,8
F. Consum echilibrat, cu un raport proteine:lipide:glucide de 1:0,8:3,5
G. Consumul unor produse variate
H. Consum moderat
I. Consum echilibrat, cu un raport proteine:lipide:glucide de 5:3:2
J. Consumul unor alimente cu înaltă eficiență biologică

108. O.M.S. sugerează, în cadrul regulilor de preparare sănătoasă a alimentelor:

A. Consumul a 7-8 mese /zi
B. Utilizarea doar a apei potabile la prepararea alimentelor
C. Alimentele consumate să fie proaspete / bine conservate
D. Consumul a 1-2 mese /zi
E. Alimentele să fie consumate imediat după preparare
F. Evitarea contactului dintre alimentele preparate și cele crude
G. Alimentele să nu fie consumate imediat după preparare
H. O dietă bogată în hidrocarbonate
I. O dietă bogată în grăsimi
J. Spălarea repetată a mâinilor

109. Stilul de viață sanogen implică:

A. Consumul alimentelor gătite, calde în locul meselor frugale
B. Consumul unor cantitati mari de grăsimi
C. Consumul alimentelor cu principii protectoare
D. Consumul unor cantitati mari de hidrocarbonate
E. Consumul unor alimente cu eficiență biologică redusă
F. O dietă în care predomină anumite alimente
G. Respectarea orarului zilnic al meselor
H. Limitarea fumatului şi a consumului de alcool
 I. O dietă echilibrată calitativ și cantitativ
J. Consumul a 1-2 mese /zi

110. Pentru stoparea activității carioase se poate apela la strategii de tipul:

A. Creșterea consumului de zahăr
B. Consumul de alimente cu consistență crescută
C. Eliminarea contactului zahăr-dinte
D. Reducerea consumului de zahăr
E. Consumul de hidrocarbonate fermentabile
F. Reducerea consumului de alimente cu conținut de fluor, fosfat, calciu
G. Creșterea numărului de mese și gustări
H. Consumul de alimente cu consistență redusă
I. Utilizarea înlocuitorilor de zahăr
J. Numărul meselor şi a gustărilor trebuie menţinute la un nivel scăzut

111. Alimentele necariogene sunt:

A. Băuturile dietetice( fără zahăr)
B. Gumele de mestecat cu zahăr
C. Înlocuitorii zahărului
D. Alunele,nucile
E. Untul de arahide
F. Gumele de mestecat fără zahăr
G. Prăjiturile, bomboanele
H. Pâinea albă
I. Pâinea integrală
J. Zahărul

112. Referitor la înlocuitorii de zahăr, putem afirma că:

A. Aspartamul este de 180 de ori mai dulce decât sucroza
B. Microorganismele din cavitatea orală nu pot metaboliza xilitolul
C. Aspartamul este de 3 ori mai dulce decât sucroza
D. Aspartamul este de 10 ori mai dulce decât sucroza
E. Acesulfamul de potasiu este de 200 de ori mai dulce decât sucroza
F. Ciclamatul este de 200 de ori mai dulce decât sucroza
G. Ciclamatul este de 30 de ori mai dulce decât sucroza
H. Ciclamatul este de 50 de ori mai dulce decât sucroza
I. Zaharina este una dintre cele mai dulci substanțe cunoscute
J. Acesulfamul de potasiu este de 20 de ori mai dulce decât sucroza

113. Referitor la prevenția cariei dentare prin controlul dietei, putem afirma că:
A. pH-ul devine critic la o valoare de 4,5
B. Numărul de atacuri acide la care poate rezista dintele este de 5-6/zi
C. Alimentele cu consistență dură stimulează autocurățirea
D. Alimentele cu consistență scăzută stimulează autocurățirea
E. Îndulcitorii necalorici au un gust puțin dulce
F. pH-ul devine critic la o valoare de 6,5
 G. Numărul de atacuri acide la care poate rezista dintele este de 2-3/zi
H. Îndulcitorii necalorici au un gust dulce intens
I. Zaharoza poate fi transformată în glucani și fructani
J. pH-ul devine critic la o valoare de 5,5

114. Îndulcitorii calorici:

A. Sunt reprezentați de amidon și compușii săi
B. Conțin la fel de multe calorii ca și zaharoza
C. Nu determină scăderea pH-ului
D. Sunt considerați mai puțin cariogeni decât zaharoza, deoarece cantitatea de placă bacteriană produsă
în prezența lor este mai mică decât cea produsă în prezența zaharozei
E. Conțin mai puține calorii decât zaharoza
F. Producerea de acid în placa bacteriană este similară celei determinate de zaharoză
G. Nu determină producerea de acid în placa bacteriană
H. Sunt reprezentați de glucoză, fructoză și zahărul invertit
I. Determină scăderea pH-ului
J. Nu conțin calorii

115. Îndulcitorii acalorici:

A. Prezintă dezavantaje legate de gust și stabilitate
B. Furnizează energie în cantități importante
C. Nu aduc aport energetic, sau aduc foarte puțin
D. Au un gust plăcut
E. Numai aspartamul şi ciclamatul nu pot fi metabolizaţi până la acizi de către microorganismele orale
F. Au în comun gustul dulce intens
G. Sunt reprezentați de aspartam, ciclamat și zaharină
H. Au în comun gustul puțin dulce
I. Nu pot fi metabolizați până la acizi de către microorganismele orale
J. Sunt stabili structural
116. Eliminarea (clearance-ul) zahărului din cavitatea orală este influențată de:
A. Vârstă
B. Activitatea și abilitatea coordonării musculare
C. Rata secreției salivare
D. Particularitățile anatomice ale dintelui și cavității orale
E. Concentrația de Na
F. Vâscozitatea salivei
G. Nu prezintă factori de influență
H. Temperatură
I. Concentrația de calciu din salivă
J. Concentrația de fluor din structurile dure dentare

117. Între factorii individuali care determină ce nivel de pH va fi atins și pentru cât timp, se numără:
A. Proporția de lipide din placa bacteriană
B. Tipul contactelor ocluzale
C. Tipul bacteriilor din cavitatea orală
D. Temperatura
 E. Cantitatea bacteriilor din cavitatea orală
F. Ritmul eliminării zahărului(clearance-ul);
G. Capacitatea contractiei musculare
H. Proporția de proteine din placa bacteriană
I. Rata secreţiei salivare
J. Capacitatea tampon a salivei

118. Referitor la funcțiile salivei, putem afirma faptul că:

A. Funcția antibacteriană este realizată de către mucine și glicoproteine
B. Funcția tampon este asigurată de lizozim și lactoperoxidază
C. Funcția antibacteriană este eficientă atunci când grosimea plăcii este mare
D. Funcția de spălare depinde de cantitatea de salivă secretată
E. Funcția de remineralizare este asigurată de principiile conținute, în special de ionii de fluor
F. Funcția antibacteriană este eficientă atunci când grosimea plăcii este redusă
G. Funcția de remineralizare este asigurată de sistemele bicarbonat, fosfat, proteine
H. Formarea peliculei dobândite este realizată de sistemele bicarbonat, fosfat, proteine
I. Funcția tampon este asigurată de sistemele bicarbonat, fosfat, proteine
J. Formarea peliculei dobândite este realizată de către mucine și glicoproteine

119. Piramida alimentelor:

A. Fiecare dintre grupele de alimente furnizează o parte din nutrienţii necesari zilnic, dar nu pe toţi
B. Alimentele dintr-o grupă nu pot fi înlocuite cu altele
C. Fructele și legumele se recomandă a fi consumate de 6-11 ori pe zi
D. Piramida alimentelor pentru adulți are la bază grăsimile și zaharurile
E. Piramida alimentelor pentru copii are la bază consumul de hidrocarbonate
F. Piramida alimentelor pentru vârstnici are la bază consumul de fructe și legume
G. Pâinea și cerealele se recomandă a fi consumate de 3-5 ori pe zi
H. Este un ghid de alegere a alimentelor sanogene
I. Fiecare grup alimentar este necesar pentru o buna stare de sănătate
J. Deși se recomandă multe tipuri de alimente, mărimea porțiilor este mică

120. Fosfații din structura alimentelor:

A. Leagă fosforul din smalțul dentar, determinând pierderea sa
B. Determină demineralizarea suprafeței smalțului
C. Îmbunătățesc structura naturală a suprafeței smalțului, facând-o mai netedă și mai dură
D. Datorită proprietăților detergente pot interfera cu pelicula dobândită și cu placa bacteriană, inhibând
dezvoltarea bacteriilor
E. Este utilizat de bacterii pentru creștere și dezvoltare, favorizând acumularea plăcii
F. Alături de calciu și fluor contribuie la remineralizarea smalțului
G. Au efect cario-inductor
H. Împiedică pierderea fosforului din smalțul dentar prin efect ionic
I. Determină scăderea durității smalțului
J. Exercită un efect protector al suprafeței dentare împotriva cariei dentare

121. Referitor la elementele protectoare din alimente, putem afirma că:

A. Grăsimile reduc efectul cariogen al unor alimente
 B. Brânzeturile cresc nivelul cariogen al bacteriilor
C. Fosfații contribuie la remineralizarea smalțului, alături de calciu și fluor
D. Efectul cariostatic al brânzeturilor se datorează conținutului ridicat de ioni de calciu și fosfor, alături
de cazeină și proteine
E. Fosfații stimulează creșterea bacteriană
F. Fosfații determină scăderea durității smalțului
G. Fosfații prezintă proprietăți detergente
H. Fosfații contribuie la demineralizarea smalțului
I. Grăsimile cresc efectul cariogen al alimentelor
J. Brânzeturile reduc efectul cariogen al bacteriilor

122. În categoria îndulcitorilor acalorici intră:

A. Acesulfamul de potasiu
B. Glucoza si fructoza
C. Glucoza
D. Sucraloza
E. Fructoza
F. Zahărul invertit
G. Zaharina
H. Sorbitolul
I. Aspartamul
J. Ciclamatul

123. Carbohidrații pot fi reprezentați de:

A. Polizaharide ca glucoza și fructoza
B. Polizaharide ca amidonul
C. Monozaharide ca sucroza
D. Monozaharide ca glucoza și fructoza
E. Dizaharide ca lactoza și maltoza
F. Monozaharide ca amidonul
G. Dizaharide ca sucroza
H. Dizaharide ca glucoza și fructoza
I. Monozaharide ca fructoza și galactoza
J. Polizaharide ca sucroza
124. Efectul stress-ului asupra obiceiurilor alimentare se traduce prin:
A. Instalarea unor dezechilibre endocrine care determină scăderea posibilităților locale de apărare
 B. Creșterea apetitului
C. Reducerea secreției salivare
D. Creșterea secreției de salivă seroasă
E. O alimentație dezechilibrată, cu creșterea consumului de dulciuri
F. Mesele neregulate conduc la întreruperea mecanismelor locale de apărare (scăderea capacității
tampon a salivei)
G. Scăderea apetitului
H. Nu are impact asupra secreției salivare
I. Creșterea secreției salivare
J. O alimentație dezechilibrată, cu reducerea consumului de dulciuri

125. Funcția tampon a salivei:

A. Unul dintre elementele pe care se bazează este reprezentat de carbohidrați
B. Se referă la capacitatea de neutralizare a pH-ului acid
C. Se referă la capacitatea de neutralizare a pH-ului alcalin
D. Este limitată, fiind depășită în momentul în care producerea și aportul de acizi se realizează în mod
frecvent și repetat
E. Unul dintre elementele pe care se bazează este reprezentat de fosfați
F. Unul dintre elementele pe care se bazează este reprezentat de fluoruri
G. Unul dintre elementele pe care se bazează este reprezentat de proteine
H. Unul dintre elementele pe care se bazează este reprezentat de grupările hidroxil
I. Este nelimitată în timp
J. Unul dintre elementele pe care se bazează este reprezentat de bicarbonați

126. Care dintre următoarele afirmații caracterizează corelația dintre consumul de hidrocarbonate
și caria dentară?
A. Consumul de zahăr, atât la masă cât și între mese, se asociază cu o creștere importantă a numărului
de carii
B. Consumul de zahăr, la un nivel crescut, se asociază cu o creștere importantă a cariilor dacă zahărul
este consumat de maxim 4 ori/zi, cu ocazia meselor și nu între mese
C. Activitatea carioasă nu prezintă variații individuale în condiții experimentale identice
D. Cariile pot apărea chiar și în absența zahărului în alimentație
E. Creșterea activității carioase încetează odată cu scoaterea din dietă a alimentelor cu conținut ridicat
de zahăr
F. Consumul de zahăr, chiar și la un nivel crescut, se asociază cu o creștere redusă a cariilor dacă zahărul
 este consumat de maxim 4 ori/zi, cu ocazia meselor și nu între mese
G. Cariile nu se produc în absența zahărului în alimentație
H. Consumul de zahăr, atât la masă cât și între mese, se asociază cu o creștere redusă a numărului de
carii
I. Activitatea carioasă, chiar și în condiții experimentale identice, variază de la individ la individ
J. Scoaterea din dietă a alimentelor cu conținut ridicat de zahăr nu se însoțește de reducerea activității
carioase

127. Piramida alimentației include, ca și recomandări:

A. Consumul de grăsimi și dulciuri: 8-9 porții/zi
B. Consumul de pâine, cereale, paste: 1-2 porții/zi
C. Consumul de grăsimi și dulciuri: în cantitatea cea mai mică/zi
D. Consumul de pâine, cereale, paste: 6-11 porții/zi
E. Consumul de fructe: 2-4 porții/zi
F. Consumul de fructe: în cantitatea cea mai mică/zi
G. Consumul de lactate: 6-11 porții/zi
H. Consumul de lactate: 2-3 porții/zi
I. Consumul de legume: 8-9 porții/zi
J. Consumul de legume: 3-5 porții/zi

128. Referitor la impactul consumului de hidrocarbonate asupra țesuturilor dure dentare putem
afirma că:
A. pH-ul critic are valoarea de 7,5
B. Contactul repetat cu hidrocarbonatele fermentabile determină atacul acid asupra țesuturilor dentare,
provocând demineralizarea lor
C. Pentru a reduce efectele nedorite ale hidrocarbonatelor asupra țesuturilor dure dentare se recomandă
consumul de produse alimentare care determină o scădere importantă a pH-ului
D. Pentru a reduce efectele nedorite ale hidrocarbonatelor asupra țesuturilor dure dentare se recomandă
consumul de produse alimentare care determină o scădere mică a pH-ului
 E. pH-ul salivar scade rapid sub nivelul critic la câteva minute după contactul cu hidrocarbonatele
fermentabile
F. pH-ul salivar scade rapid sub nivelul critic la câteva ore după contactul cu hidrocarbonatele
fermentabile
G. Reducerea frecvenței de consum a hidrocarbonatelor nu determină reducerea efectelor nedorite ale
hidrocarbonatelor asupra țesuturilor dure dentare
H. Pentru a reduce efectele nedorite ale hidrocarbonatelor asupra țesuturilor dure dentare se recomandă
reducerea frecvenței de consum a hidrocarbonatelor
I. Contactul repetat cu proteinele determină atacul acid asupra țesuturilor dentare, provocând
demineralizarea lor
J. pH-ul critic are valoarea de 5,5

129. Studiile privind potențialul cariogenic al amidonului au arătat că:

A. Fermentarea amidonului în cavitatea orală este redusă, dar crește odată cu gradul de gelatinizare
B. Combinația dintre sucroză și amidon determină reducerea potențialului cariogenic al acesteia
C. Amidonul este un monozaharid nefermentabil
D. Combinația dintre sucroză și amidon determină creșterea potențialului cariogenic al acesteia
E. Amidonul este un dizaharid nefermentabil
F. Potențialul cariogenic al amidonului nu depinde de forma sub care este consumat
G. Consumul crescut de alimente ce conțin amidon gelatinizat provoacă o demineralizare a smalțului și
a dentinei asemănătoare celei produse de consumul de zahăr
H. Acest potențial depinde de forma sub care este consumat amidonul
I. În unele cazuri speciale (scăderea secreției salivare, expunerea suprafețelor radiculare), consumul de
produse cu conținut de amidon determină creșterea potențialului cariogenic
J. Amidonul este un polizaharid nefermentabil

130. Printre dezavantajele utilizării îndulcitorilor acalorici se numără:

A. Nu pot fi utilizați în gumele de mestecat
B. Determină o scădere a pH-ului salivar mai importantă decât cea produsă de zaharoză
C. Zaharina în concentrație mai mare de 0,1% are un gust amar
D. Aspartamul își pierde proprietățile de îndulcire prin fierbere, coacere, frigere
E. Nu au o putere de îndulcire mare
F. Sunt substanțe artificiale
G. Conțin multe calorii
H. Ciclamatul are un miros ”chimic”
I. Zaharina în concentrație mai mare de 0,1% devine cariogenă
J. Acesulfamul de potasiu, în cantitate mare, are un gust amar mai pronunțat decât cel al zaharinei

131. Xilitolul:
A. Are o putere de îndulcire similară cu a zaharozei
B. Este un îndulcitor caloric
C. Are un potențial cariogen mai mare decât al zaharozei
D. Nu are efecte secundare, nici dacă este administrat în cantitate mare
E. Intră în categoria ”polioli”
F. În cantități mari provoacă diaree
 G. Se utilizează în gumele de mestecat
H. Este un îndulcitor acaloric
I. Are o putere de îndulcire de 300 de ori mai mare decât a zaharozei
J. Are o putere de îndulcire de 150 de ori mai mare decât a zaharozei

132. Cu privire la perii periutei dentare putem afirma urmatoarele:

A. Cei sintetici sunt la fel de rezistenți la uzură precum perii naturali
B. Pot fi organizați într-un singur smoc - periuţa unismoc
C. Au un număr variabil, în mod obişnuit existând 3 rânduri cu câte 6 smocuri şi un total de 80-86 de
peri
D. Nu trebuie sa aibă capete rotunjite
E. Din nylon nu sunt standardizați
F. Dacă sunt din nylon au un grad de supleţe uniform şi pozitionare variata, în funcţie de necesităţi
G. Au următorii parametrii : diametrul firului, lățimea firului si indicele de suplețe
H. Iniţial au fost confectionati din păr natural (de porc), iar din 1938, datorită cererei mari de periuţe,
au fost înlocuiţi cu firele sintetice (din nylon).
I. Sunt dispuşi în smocuri, pe mai multe rânduri, la nivelul capului periuţei dentare
J. Trebuie să fie sterilizați

133. Periuţele dentare folosite în prezent pot avea următoarele dimensiuni:

A. Nr.de smocuri: 6 - 12 (pe lungime), 2 - 5 (pe lăţime)
B. Lungimea firelor - 10-19 mm
C. Diametrul firelor - 1,15 - 1,35mm
D. Suprafaţa activă - 18-30mm2/6-10mm2
E. Diametrul firelor - 0,15-0,35mm
F. Lăţimea capului – 8-12 mm
G. Lungimea capului - 25-30 mm
H. Lăţimea capului – 8 - 25mm
I. Suprafaţa activă - 18-36mm3 / 6-15mm3
J. Lungimea totală – 150-200 mm

134. Cu privire la periuța dentară putem afirma urmatoarele:

A. Se alege în funcție de mâna cu care se realizează periajul dentar
B. Are un cap cu margini rotunjite pentru a nu leza ţesuturile dure
C. Se alege în funcție de existenţa şi gradul inflamaţiei gingivale
D. Are diametrul firelor - 0,15-0,35mm, lungimea firelor - 10-12,5 mm, nr.de smocuri: 16-22 (pe
lungime), 2-10(pe lăţime).
 E. Se alege în funcție de dexteritatea pacientului
F. Are un cap cu formă dreptunghiulara, iar mărimea corespunzătoare arcadelor dentare
G. Se alege în funcție de vârsta pacientului
H. Are un mâner suficient de elastic pentru o priză stabilă
I. Se alege în funcție de forma arcadei dentare
J. Se alege în funcție de sensibilitatea dentară sau dentinară

135. Cu privire la apele de gură putem afirma urmatoarele:

A. Modifică biochimia şi ecologia plăcii bacteriene
B. Conțin numai digluconat de clorhexidină
C. Nu sunt eficiente în tratamentul afecțiunilor parodontale
D. Stimulează dezvoltarea plăcii mature
E. Reduc incidenta afectiunilor orale
F. Pot fi utilizate numai de pacienții cu afecțiuni gingivale
G. Inhibă colonizarea bacterienă
H. Inhibă creşterea şi metabolismul bacterian
I. Sunt recomandate numai adulților
J. Pot fi utilizate zilnic

136. Pastele de dinți conțin:

A. Agenți abrazivi : clorhexidina, triclosan
B. Substanțe naturale : ulei de ricin, menta, mir, mușețel, trifoi, cimbru
C. Substanțe antialergice și de epitelizare: alantoina
D. Substanțe remineralizante : fluoruri
E. Substanțe desensibilizante : nitrat de potasiu, clorură de stronțiu, fluoruri
F. Agenți fluidifianți : gelatina, sorbitol
G. Enzime: glucozoxidaza, lactoperoxidaza
H. Substanțe antiplacă : peroxidul de hidrogen
I. Substanțe de albire : peroxid de carbamidă, bicarbonat de sodiu
J. Indulcitori : numai xilitol

137. Caracteristicile periuţelor în funcţie de parametrii firelor sunt:

A. Diametrul firului de 0.22 mm- perie extrasuplă (pentru copii)
B. Diametrul firului de 0.35 mm- perie extra-dură
C. Diametrul firului de 0.27 mm- perie extrasuplă (pentru adulți)
D. Diametrul firului de 0.55 mm- perie extra-dură
E. Diametrul firului de 0.30 mm- perie medie(pacienți cu parodonțiu sănătos)
F. Diametrul firului de 0.12 mm- perie extrasuplă(pentru copii)
G. Diametrul firului de 0.17 mm- perie extrasuplă(pentru adulți)
H. Diametrul firului de 0.40 mm- perie medie (pacienți cu parodonțiu sănătos)
I. Diametrul firului de 0.45 mm- perie dură
J. Diametrul firului de 0.35 mm- perie dură
138. Cu privire la periuța dentară putem afirma urmatoarele:
A. Cu polarizare acţionează prin depolarizarea suprafeţei dentare şi modifică aderenţa plăcii bacteriene
pentru câteva ore
B. Cu US prezintă numai un sistem de iluminare ce permite observarea acţiunii de periaj
 C. „INTERPLAK" are fiecare smoc pus în mişcare de mişcarea asincronă a smocului vecin, o tură şi
jumătate, cu 4200 mişcări pe minut
D. ” J. NAWARA” este acţionată electric, cu peri inegali, dispuşi în formă de piramidă
E. „Wedge rub" este un manşon de cauciuc, ce poate acţiona la nivel interdentar, dentar şi gingival
F. „Uni-smoc" sunt indicate în zonele dificil de igienizat cu alte mijloace
G. ” Uni-smoc” pot fi utilizate pentru igienizarea suprafețelor orale ale arcadelor cu incongruenţe
dentare cu înghesuire; la nivelul feţelor distale ale ultimilor molari, în zonele de furcaţie
H. „INTERPLAK" este alcătuită din 5 smocuri aranjate pe două rânduri, inegale ca lungime şi decalate,
pentru ameliorarea penajului din spaţiile interdentare
I. Cu polarizare se alimentează electric numai de la un priză
J. Cu US prezintă la nivelul capului un micromotor cu US care permite angajarea perilor în spaţii mai
greu accesibile

139. Pasta de dinți conține:

A. Substanțe antiplacă
B. Substanţe care scad rezistenţa smalţului (fluoruri)
C. Coloranți
D. Substanţe sensibilizante
E. Detergenți
F. Agenți abrazivi
G. Substanţe alergice şi de epitelizare
H. Fluidifianți
I. Substanţe transportatoare de magneziu
J. Substanţe cu efect de condiționare acidă

140. Dintre elementele componente ale pastei de dinți fac parte urmatoarele componente:
A. Detergenţi facilitează dispersarea agenţilor activi din componenţa pastelor de dinţi
B. Substanţe alergice şi de epitelizare protejează mucoasa impotriva reacțiilor inflamtorii
C. Aromatizanţi şi îndulcitori sunt substanţe care conferă pastelor de dinţi un gust şi miros plăcut
D. Detergenţi – sunt agenţi tensioacivi care reduc tensiunea superficială, penetrând şi dizolvând
depozitele care se formează pe suprafaţa dintelui
E. Substanţe sensibilizante se opun creşterii sensibilităţii dentare
F. Agenţi abrazivi – sunt substanţe care, odată aplicate pe dinţi, în timpul periajului elimină depozitele
acumulate
G. Substanţe antiplacă stimuleză formarea matricii plăcii şi organizarea plăcii bacteriene deja formate
H. Enzimele acţionează la nivelul metabolismului plăcii bacteriene restabilind la pacienţii cu hiposialie
dezechilibrul bacterian
I. Substanţe antiplacă acţionează asupra plăcii bacteriene, stimulează acumularea microorganismele
care duc la apariţia acesteia, inhibând formarea matricii plăcii şi eliminând placa deja formată.
J. Fluidifianţi sunt agenţi care evită solidificarea pastelor de dinţi

141. Substanţele antiplacă din pasta de dinți pot fi:

A. Hexetidina
 B. Sanguinarina
C. Lauryl sodium disulfat
D. Clorhexidina (digluconat)
E. Citratul de magneziu
F. Triclosan
G. Bicarbonatul de sodiu
H. Floururi
I. Uleiuri neesenţiale
J. Nitratul si clorura de potasiu

142. Substanțele de albire din pasta de dinți pot fi:

A. Trifosfatul pentasodic (triclen)
B. Lactatul de aluminiu
C. Peroxidul de carbamidă
D. Bicarbonatul de sodiu pulverizat.
E. Oxalatul de fier
F. Odontoblanxina (în pasta de dinţi Blanx)
G. Citroxaina (în pasta de dinţi Rembrand)
H. Nitratul şi clorura de potasiu
I. Fluorurile
J. Citratul sodic dibazic

143. Substanţele antialergice şi de epitelizare pot fi:

A. Alantoina
B. Vitamina P
C. Lactoperoxidaza
D. Acidul hialuronic
E. Glucozoxidaza
F. Amiloglucozoxidaza
G. Glucolactoperoxidaza
H. Peroxidul de carbamidă
I. Provitamina B5 (dexopentanol)
J. Aldioxa
144. Cu privire la stimulatoarele sau conurile interdentare putem afirma urmatoarele:
A. Pot fi utilizate și de către copii pentru igienizare
B. Conurile se pot utiliza de 1-2 ori pe săptămână
C. Se prezintă sub forme şi dimensiuni variate care permit adaptarea în spaţiile interproximale
D. Aplicarea conului se face în unghi de 45° faţă de axul dintelui, latura inferioară sprijinindu-se pe
gingie, iar cele laterale pe feţele proximale ale dinţilor
E. Se fac aproximativ 5 mişcări de rotaţie strânse, numai vestibular
F. Realizează igienizarea spaţiului interdentar şi stimularea circulaţiei la nivel gingival
G. Sunt dispozitive din lemn, cauciuc sau material plastic, care se montează pe mânere speciale sau la
capătul liber al periuţei de dinţi într-un spaţiu creat special
H. Sunt mai eficiente decât periuța interdentară în curățarea spațiului interdentar
I. Poate fi utilizat și pentru curățarea suprafețelor vestibulare
J. Indicate în cazul recesiunilor papilelor interdentare sau pentru igienizarea zonelor de furcaţie
dezgolite

145. Soluţiile recomandate pentru duşurile bucale sunt:

A. Soluţia hipertonică de iod
B. Soluţie de digluconat de clorhexidină 2%
C. Soluţia hipertonică de NaCl (soluţie apoasă de 2%) - cu efect decongestionant
D. Soluţie de digluconat de clorhexidină 0,2%
E. Soluţia hipertonică de NaCl (soluţie apoasă de 4%) - cu efect congestionant
F. Soluţia izotonică de NaCl
G. Soluţia izotonică cu sare de bucătărie
H. Soluţie de bicarbonat de sodiu (4g la 100 cm2 de apă)
I. Soluţie de bicarbonat de sodiu (2g la 100 cm3 de apă)
J. Soluţie listerină

146. În ceea ce privește activitatea agenților antiplacă putem afirma că:

A. Utilizarea de lungă durată a produselor stomatologice care conţin agenţi anti-microbieni trebuie să
ducă la colonizarea cu organisme exogene
B. Selectivitatea este capacitatea lor de a nu influenţa bacteriile specifice existente în cadrul unei
populaţii bacteriene mixte
C. Iniţial, inhibitorul poate atinge rapid nivele superioare concentraţiei minime inhibitorii, dar ulterior,
prin rezorbţie, concentraţia scade
D. Substantivitatea este abilitatea lor de a fi absorbite de suprafaţa tisulară şi de a fi apoi eliberate în
timp, furnizând astfel doza corespunzătoare din ingredientul activ
E. Utilizarea de lungă durată a produselor stomatologice care conţin agenţi anti-microbieni trebuie sa
ducă la apariţia fenomenului de rezistenţă microbiană
F. Pentru a creşte eficienţa anti-bacteriană, se recurge la combinarea agenţilor cu modalităţi de acţiune
complementare
G. Penetrabilitatea este capacitatea lor de a nu pătrunde cât mai profund la nivelul matricei plăcii
bacteriene deja formate
H. Deşi mulţi agenţi anti-microbieni par a fi utili pentru controlul plăcii bacteriene, puţini s-au
demonstrat a fi eficienţi din punct de vedere clinic
I. Utilizarea de lungă durată a produselor stomatologice care conţin agenţi anti-microbieni nu trebuie
să tulbure echilibrul natural al florei microbiene orale
 J. Efectul unui agent depinde de concentraţie

147. Indicaţii de folosire a agenţilor antiplacă pe termen scurt sunt:

A. Ca măsură destinată reducerii dirijate a numărului de germeni care colonizează cavitatea bucală
B. În cursul tratamentul parodontale
C. Înainte sau după intervenţiile chirurgicale
D. La pacienţii cu hipersensibilitate la nivelul coletului
E. În cazul pierderii dexterităţii (persoane în vârstă)
F. În cazul unor maladii sistemice
G. În caz de limitare temporară a igienei bucale (ex. atele, imobilizări posttraumatice)
H. La pacienţii cu hipersensibilitate
I. În caz de infecţii grave ale cavităţii orale (gingivita ulceronecrotică)
J. La persoanele cu invaliditate şi handicap motor

148. Indicaţii de folosire a agenţilor antiplacă pe termen mai lung sunt:

A. În cazul unor maladii sistemice
B. În cazul creșterii dexterităţii (persoane în vârstă)
C. În caz de limitare temporară a igienei bucale
D. La persoanele cu invaliditate şi handicap motor
E. Înainte sau după intervenţiile chirurgicale
F. În timpul sarcinii (hiperemie, reflex de vomă în timpul periajului dentar)
G. În caz de infecţii grave ale cavităţii orale
H. La pacienţii cu sensibilitate normală
I. În caz de igienă buco-dentară deficitară (carie, gingivită, parodontopatie)
J. În cursul tratamentelor ortodontice

149. Cu privire la agenţii antiplacă cationici putem afirma urmatoarele:

A. Stimulează formarea plăcii bacteriene
B. Pot interacţiona atât cu bacteriile gram-pozitive cât şi cu cele gram-negative şi datorită proprietăţilor
lor antimicrobiene
C. Au potenţialul de a interfera cu funcţia membranei bacteriene, cu adeziunea bacteriană şi cu
metabolismul glucidic
D. Sunt în general agenţi antimicrobieni mai puternici decât cei anionici sau neionici
E. Sunt atraşi de componenta pozitivă a peretelui bacterian
F. Cresc rata de formare a plăcii bacteriene
G. Nu are efect asupra Streptococcus mutans (bacterie gram pozitivă) care este rezistent la agenţii
cationici
H. Au efect asupra bacteriilor gram pozitive care sunt mai sensibile la agenţii cationici datorită
încărcăturii pozitive mai mari a peretelui bacterian
I. Reduc numărul bacteriilor viabile de pe suprafeţele dentare sau reduc patogenitatea plăcii bacteriene
deja constituite
J. Sunt agenţi antimicrobieni care se ataşează rapid de suprafaţa încărcată negativ a bacteriilor
150. Despre agenții antiplacă putem afirma că:
A. Clorhexidina în concentraţie mică este bacteriostatică, în timp ce în concentraţie mare este
bactericidă
B. Clorhexidina este o biguanidă cationică cu un spectru larg antibacterian, cu toxicitate mică şi cu mare
afinitate pentru mucoase
C. După o clătire cu clorhexidină, saliva manifestă activitate antibacteriană timp de peste 5 minute
D. Nivelul la care se manifestă efectul bacteriostatic sau bactericid al clorhexidinei variază şi în funcţie
de speciile bacteriene
E. Clorhexidina este atrasă rapid de peretele bacterian cu sarcină pozitivă, cu o specifică şi puternică
adsorbţie către grupările fosfat
F. Activitatea scăzută antiplacă este datorată substantivității, sau datorită persistenţei clorhexidinei în
cavitatea orală după aplicare
G. Scăderea concentraţiei de clorhexidină determină modificări progresive grave ale membranei
citoplasmatice care duc în final la distrugerea ei, coagularea şi precipitarea citoplasmei urmată de
formarea complexelor fosfatice
H. Clorhexidina a fost descoperită în 1956 de Davies care a observat spectrul larg bactericid şi
bacteriostatic al acestui compus
I. Spectrul antibacterian acoperit de clorhexidină cuprinde atât bacterii gram pozitive cît şi gram
negative
J. La un pH foarte acid, clorhexidina se poate lega și de alte substraturi de la nivelul cavităţii orale,
cum ar fi dinţii, mucoasa bucală, pelicula dobîndită şi saliva

151. Despre agenții antiplacă putem afirma că:

A. Unul din dezavantajele folosirii clorhexidinei îl constituie colorarea brună a dinţilor şi a limbii după
câteva săptămâni de utilizare, în special sub formă de clătiri orale
B. CHX stimulează procesul de adeziune bacteriană prin legarea de peretele bacterian, în doze
bacteriostatice
C. CHX este frecvent utilizată cu succes, dacă se administrează intermitent, pentru 2-3 săptămâni
D. Lauryl-sulfatul de sodiu are afinitate mare pentru moleculele proteice fiind un agent de denaturare
al acestora
E. Aplicarea zilnică a clorhexidinei, în concentraţie de 1% sau 2% prin clătire orală, reduce semnificativ
formarea plăcii bacteriene şi gingivitei
F. Listerina are un gust puternic datorită alcoolului din compoziţie, motiv pentru care nu este indicată
a fi folosită de persoanele cu hiposialie
G. Cei mai eficienţi şi mai frecvent utilizaţi agenţi cationici (triclosanul şi listerina) fac parte din
categoria compuşilor fenolici fără sarcini ionice
H. Lauryl-sulfatul de sodiu fiind un denaturant proteic poate determina în unele cazuri descuamarea
mucoasei
I. Triclosanul combinat cu un copolimer în paste de dinţi utilizate timp de 6 luni nu are efect
semnificativ asupra reducerii plăcii bacteriene supragingivale
J. Lauryl-sulfatul de sodiu reprezintă cel mai frecvent utilizat detergent din geluri
152. Referitor la agenții remineralizanți pe bază de calciu putem afirma că:
A. Calciul poate fi administrat sub formă de produse cu aplicare topică, în care este combinat sau
necombinat cu potasiul
B. Calciul poate determina îmbunătățirea procesului de remineralizare, chiar și în concentrație modestă
C. Distribuția calciului se poate face direct la nivelul leziunii sau indirect, prin creșterea concentrației
în placă și salivă
D. Produsele în care calciul nu este combinat cu fluor pot fi utilizate ca metodă adjuvantă fluorizării, în
special la pacienții cu risc carios mare
E. Calciul poate fi administrat sub formă de produse cu aplicare topică, în care este combinat sau
necombinat cu fluor
F. Mulți dintre agenții de remineralizare cresc efectul fluorului prin creșterea concentrației calciului
G. Calciul poate fi eficient în procesul de remineralizare doar dacă este administrat pe cale generală
H. Calciul nu este implicat în procesul de remineralizare
I. Calciul poate fi administrat sub formă de produse cu aplicare topică, în care este combinat sau
necombinat cu clorul
J. Calciul nu poate îmbunătăți procesul de remineralizare decât în concentrație mare

153. Referitor la agenții remineralizanți pe bază de fosfat ß-tricalcic putem afirma că:
A. Diferența principală dintre cele două forme de comercializare este gustul
B. Fosfatul tricalcic cu acid eliberează mai puțin calciu decît cealaltă formă de comercializare
C. Cele două forme sub care se găsește fosfatul ß-tricalcic sunt fosfatul ß-tricalcic cu clorură de sodiu
și fosfatul ß-tricalcic cu acid ortofosforic
D. Fosfatul tricalcic cu acid este instabil în soluții apoase
E. Activitatea lor se bazează pe strategia menținerii separate a fluorului și a calciului până la contactul
cu structura dentară
F. Diferența principală dintre cele două forme de comercializare este prețul de cost
G. Cele două forme sub care se găsește fosfatul ß-tricalcic sunt fosfatul ß-tricalcic cu sodium lauril
sulfat și fosfatul ß-tricalcic cu acid fumaric
H. Diferența principală dintre cele două forme de comercializare este gradul de solubilitate
I. Cele două forme sub care se găsește fosfatul ß-tricalcic sunt fosfatul ß-tricalcic cu sodium lauril
sulfat și fosfatul ß-tricalcic cu acid lactic
J. Fosfatul tricalcic cu acid eliberează de 100 de ori mai mult calciu în comparație cu cealaltă formă de
comercializare

154. Despre fosfatul tricalcic cu lauril sulfat de sodiu utilizat ca agent de remineralizare putem afirma
urmatoarele:
A. Crește interacțiunea calciului cu fluorul din pastele cu NaF
B. Este folosit în special sub formă de lacuri
C. Are solubilitate redusă
D. Realizează un sistem compatibil latent cu fluorul care acționează rapid în contact cu structura dentară
 E. Este folosit în special în pastele de dinți, combinat cu fluorul
F. Leagă calciul mai bine și reduce interacțiunea cu fluorul din pastele cu NaF
G. Este folosit în special sub formă de tablete
H. Este folosit în special sub formă de pulbere
I. Are solubilitate crescută
J. Denaturează proteinele de la nivelul plăcii bacteriene

155. Despre fosfatul tricalcic cu acid, utilizat ca agent de remineralizare putem afirma urmatoarele:
A. Eliberează de 100 de ori mai mult calciu, comparativ cu fosfatul tricalcic cu lauril sulfat de sodiu
B. Este instabil în soluții apoase
C. Este utilizat mai mult sub formă de clătiri orale
D. Eliberează de 100 de ori mai puțin calciu, comparativ cu fosfatul tricalcic cu lauril sulfat de sodiu
E. Are o putere redusă de remineralizare
F. Are o putere mare de remineralizare
G. Este utilizat mai mult sub formă de varnish
H. Este utilizat mai mult sub formă de paste de dinți
I. Este stabil în soluții apoase
J. Se utilizează de obicei în combinație cu 5% NaF

156. Despre fosfopeptida cazeinică CPP-ACP utilizată ca agent de remineralizare putem afirma
urmatoarele:
A. Se dizolvă în salivă și se depozitează în placa bacteriană
B. Nu se poate dizolva în salivă
C. Facilitează remineralizarea smalțului mai ales la un pH de 3,5
D. Facilitează remineralizarea smalțului mai ales la un pH de 7,5
E. Este alcătuită din nano-complexe
F. Prin încorporarea sodiului se formează CPP-ACNaP, cu putere crescută de remineralizare
G. Facilitează remineralizarea smalțului mai ales la un pH de 5,5
H. Nu formează legături cu hidroxiapatita
I. Prin încorporarea fluorului se formează CPP-ACFP
J. Se utilizează în paste de dinți, creme topice, ape de gură și gume de mestecat

157. Despre fosfatul amorf de calciu (ACP) utilizat ca agent de remineralizare putem afirma
urmatoarele:
A. Se prezintă sub formă de geluri de albire, adezivi de proteze, geluri de desensibilizare, paste de dinți
B. Utilizează tehnologia bioglass
C. Aplicate intraoral, sărurile se amestecă cu saliva și se dizolvă, eliberând ioni de calciu și fosfat
D. Studiile au arătat că este eficientă în prevenirea cariilor coronare, nu și a celor radiculare
E. Este considerată a fi cel mai biocompatibil material
F. Prin precipitare formează NaF/ SnF
G. Studiile au arătat că este eficientă în prevenirea cariilor radiculare, nu și a celor coronare
H. Studiile au arătat că este eficientă în prevenirea cariilor ocluzale
I. Tehnologia este folosită la pastele de dinți cu sistem separat de livrare: fluorura de sodiu într-un
compartiment și componenta cu calciu într-un alt compartiment
J. Prin precipitare formează hidroxiapatită/ fluorhidroxiapatită
158. Despre nano-hidroxiapatita utilizată ca agent de remineralizare putem afirma urmatoarele:
A. Poate iniția procesul de demineralizare
B. Este considerată a fi puțin biocompatibilă
C. Utilizează tehnologia bioglass
D. Utilizează tehnologia NovaMin
E. Este utilizată de peste 30 de ani ca agent anti-carie
F. Este considerată a fi cel mai biocompatibil și bioactiv material
G. Se poate găsi sub formă de pastă de dinți sau cremă pentru aplicații topice
H. Funcționează ca un rezervor de calciu și fosfat, ajutând la menținerea suprasaturației cu acești ioni
la nivelul smalțului
I. Depusă pe suprafața demineralizată poate iniția procesul de remineralizare și atrage alți ioni de calciu
și fosfat
J. Conține self-assembling peptide

159. Cu privier la sticla bioactivă NovaMin utilizată ca agent de remineralizare putem afirma
urmatoarele:
A. Utilizează tehnologia bioglass
B. Este considerată a fi cel mai biocompatibil și bioactiv material
C. Tehnologia este folosită la pastele de dinți cu sistem separat de livrare (2 compartimente)
D. În cavitatea orală, eliberează sodiu, calciu și fosfat, formând cristale de hidroxiapatită asemănătoare
celor naturale
E. Este folosită în special sub formă de tablete
F. Se folosește pentru tratamentul hipersensibilității dentinare prin obliterarea tubulilor dentinari expuși
G. Poate fi combinată cu NaF, utilizată la remineralizarea leziunilor carioase și prevenirea
demineralizării
H. Modul de acțiune se bazează pe reactivitatea cu soluțiile apoase
I. Modul de acțiune se bazează pe reactivitatea cu soluțiile uleioase
J. Conține self-assembling peptide

160. Peptidele self-assembling (SAP) prezintă, ca și indicații de utilizare:

A. Pacienți în vârstă, cu leziuni oprite în evoluție
B. Complianța redusă a pacientului pentru igienizare
C. Pacienți cu alergii la elementele componente
D. Tratamentul leziunilor active necavitare
E. Pacienți cu risc carios scăzut
F. Pacienți cu risc carios moderat
G. Pacienți cu igienă bună
 H. Ineficiența altor metode de prevenție
I. Leziuni cavitare
J. Adolescenți și adulți tineri, cu risc carios crescut

161. Peptidele self-assembling (SAP) prezintă, ca și contraindicații de utilizare:

A. Ineficiența altor metode de prevenție
B. Pacienți cu risc carios moderat
C. Tratamentul leziunilor active necavitare
D. Pacienți în vârstă, cu leziuni oprite în evoluție
E. Complianța redusă a pacientului pentru igienizare
F. Pacienți cu risc carios scăzut
G. Leziuni cavitare
H. Pacienți cu alergii la elementele componente
I. Adolescenți și adulți tineri, cu risc carios crescut
J. Pacienți cu igienă bună

162. Tehnologia Icon:

A. Este indicată pentru îmbunătățirea aspectului estetic în cazurile ușoare și moderate de fluoroză
dentară (pe suprafețe netede)
B. Poate fi utilizată pentru tratamentul cariilor fisurale
C. Poate fi utilizată în tratamentul minim invaziv al cariilor de pe suprafețele aproximale și suprafețele
netede
D. Poate fi utilizată și în cazul în care pacientul este alergic la unul din materialele componente
E. Poate fi utilizată pentru tratamentul cariilor radiculare
F. Poate fi utilizată și în cazul dinților cu defecte de mineralizare
G. Icon Caries Infiltrant-Proximal este utilizat pentru conservarea țesuturilor dure în cariile
interproximale incipiente
H. Poate fi utilizată și în cazul leziunilor cavitare în smalț
I. Este o tehnică de albire a dinților
J. Icon Caries Infiltrant-Suprafețe netede este utilizat pentru tratamentul leziunilor white-spot și
tratarea cariilor incipiente la pacienții cu tratamente ortodontice

163. Pentru aplicarea tehnologiei Icon sunt necesare următoarele condiții tehnice:
A. Suprafața gravată nu trebuie să fie atinsă sau contaminată cu salivă
B. Nu necesită anumite condiții tehnice
C. Suprafața gravată se spală cu salivă
D. Așezați lampa cât mai departe de materialul aplicat
E. Lampile de fotopolimerizare trebui să aibă putere de 150 nm
F. Intensitatea luminii trebuie să fie de maxim 800mW / cm2
 G. Dacă suprafața se contaminează după uscare, reconditionați acid pentru aprox. 10 s și repetați uscarea
cu Icon-Dry.
H. Lampile de fotopolimerizare trebui să aibă putere de 450 nm
I. Așezați lampa cât mai aproape de materialul aplicat
J. Intensitatea luminii trebuie să fie de cel puțin 800mW / cm2

164. Cu privire la aplicarea tehnologiei Icon după îndepărtarea aparatului ortodontic putem afirma:
A. În total, o leziune poate fi gravată de până la 5 ori timp de 2 minute, de fiecare dată cu Icon-Etch.
B. In cazul în care suprafața prezintă mai multe leziuni separate, nu se recomandă gravarea în totalitate
a suprafeței netede.
C. În total, o leziune poate fi gravată de până la trei ori timp de 2 minute, de fiecare dată cu Icon-Etch.
D. Pentru leziunile white spot cariogene zona gravată nu trebuie să depășească marginea leziunii.
E. Pentru leziunile white spot cariogene zona gravată trebuie să depășească cu 2 mm marginea leziunii.
F. Se recomandă un al treilea gravaj dacă o leziune white spot este încă vizibilă după aplicarea Icon-
Dry.
G. Nu se recomandă un al treilea gravaj dacă o leziune white spot este încă vizibilă după aplicarea Icon-
Dry.
H. Cu excepția cazului în care leziunile white spot sunt tratate imediat după îndepărtarea
aparatului(max. 1-2 luni), se recomandă repetarea etapei de gravare
I. Pentru leziunile white spot cariogene zona gravată trebuie să depășească cu 5 mm marginea leziunii.
J. In cazul în care suprafața prezintă mai multe leziuni separate, se recomandă gravarea în totalitate a
suprafeței netede.

165. Tratamentul suprafețelor proximale cu Icon Caries Infiltrant – Proximal presupune :

A. După descoperirea leziunii, pentru cele mai bune rezultate ale tratamentului stratul superficial
hipermineralizat trebuie păstrat
B. Periaj profesional pentru curățarea suprafeței
C. Nu necesită izolare
D. După descoperirea leziunii, pentru cele mai bune rezultate ale tratamentului stratul superficial
hipermineralizat trebuie îndepărtat
E. Icon-Etch se lasă să actioneze timp de 5 minute
F. Separare de aprox. 50 μm cu ajutorul unei pene interdentare
G. Icon-Etch se lasă să actioneze timp de 2 minute
H. Nu necesită periaj profesional pentru curățarea suprafeței
I. Izolare cu diga
J. Separare de aprox. 0,5 μm cu ajutorul unei pene interdentare

166. Cu privire la tratamentul suprafețelor proximale cu Icon Caries Infiltrant – Proximal putem
afirma urmatoarele:
 A. După aplicarea Icon-Infiltrant, acesta va fi fotoactivat dintr-o singură direcție, timp de cel puțin 80
secunde în total
B. Materialul de infiltrare poate să acționeze doar dacă suprafața este foarte bine umedă
C. După aplicarea materialului de infiltrare, acesta se lasă să acționeze timp de 3 secunde
D. După aplicarea materialului de infiltrare, acesta se lasă să acționeze timp de 30 secunde
E. Materialul de infiltrare poate să acționeze doar dacă suprafața este foarte bine uscată
F. După aplicarea Icon-Infiltrant, acesta va fi fotoactivat din toate părțile, timp de cel puțin 40 secunde
în total
G. După aplicarea Icon-Infiltrant, acesta va fi fotoactivat din toate părțile, timp de cel puțin 2 minute în
total
H. După aplicarea Icon Etch se clătește suprafața cu apă timp de cel puțin 30 secunde
I. Pentru finisarea suprafeței se utilizează benzi de lustruit
J. După aplicarea Icon Etch se clătește suprafața cu apă timp de cel puțin 2 minute

167. Tratarea leziunilor white spot de pe suprafețe netede cu Icon Caries Infiltrant presupune:
A. După gravajul acid, suprafața se spală timp de cel puțin 30 secunde
B. După aplicarea materialului de infiltrare, acesta va fi lăsat să acționeze timp de 30 secunde
C. Curățarea suprafețelor dentare prin periaj, urmat de spălarea și uscarea suprafețelor
D. După aplicarea materialului de infiltrare, acesta va fi lăsat să acționeze timp de 3 minute
E. Nu necesită izolarea câmpului operator
F. După gravajul acid, suprafața se spală timp de cel puțin 3 minute
G. Se utilizează un acid special (Icon-Etch) în cursul etapei de condiționare
H. Nu necesită curățarea prealabilă a suprafeței dentare
I. In cursul etapei de condiționare se poate folosi orice tip de acid
J. Izolare cu diga

168. In compoziția Icon intră :

A. Icon-Dry, care conține 99% etanol
B. Icon-Etch, pe bază de acid ortofosforic
C. Icon-Infiltrant, pe bază de rășină
D. Acid silicic pirogenic
E. Icon-Dry, care conține 99% etanol
F. Pentru a îndepărta stratul superficial de smalț bine mineralizat, gelul Icon-Etch poate fi combinat cu
piatră ponce pentru microabraziune.
G. Icon-Infiltrant, un material pe bază de cimenturi ionomere de sticlă
H. Icon-Dry, care conține 99% metanol
I. Icon-Etch, pe bază de acid hidrocloric
J. Icon-Etch, pe bază de acid fluorhidric

169. În cazul tehnologiei Icon, pătrunderea infiltrantului în porii leziunii depinde de :

A. Utilizarea apelor de gură antiplacă
B. Vîscozitatea lichidului
C. Unghiul de contact cu suprafața solidă
D. Timpul de aplicare
E. Tensiunea de suprafață
F. Igiena orală
 G. Temperatura de contact
H. Consumul de hidrocarbonate
I. Gradul de uscare al suprafeței
J. Alimentație

170. Referitor la etapa de uscare din cadrul tehnologiei Icon, putem afirma că:
A. Prezența apei în interiorul porilor nu împiedică pătrunderea rășinii
B. Smalțul nu trebuie să fie uscat extensiv înainte de aplicarea materialului de infiltrare
C. Prezența apei în interiorul porilor împiedică pătrunderea rășinii
D. Uscarea se realizează cel mai bine cu produse pe bază de acid ortofosforic
E. Desicarea smalțului crește energia liberă de suprafață, împiedicând pătrunderea materialului de
infiltrare în porozitățile leziunii carioase
F. Desicarea smalțului crește energia liberă de suprafață, favorizând pătrunderea materialului de
infiltrare în porozitățile leziunii carioase
G. După spălarea acidului se recomandă uscarea suprafeței, urmată de aplicarea etanolului, apoi uscare
din nou
H. După spălarea acidului nu se recomandă uscarea suprafeței
I. Uscarea se realizează cel mai bine cu produse pe bază de etanol
J. Este necesar ca smalțul să fie uscat extensiv înainte de aplicarea materialului de infiltrare

171. Depre fosfatul tricalcic cu lauril sulfat de sodiu putem afirma urmatoarele:
A. Este un agent de remineralizare
B. Este folosit în special în apele de gură
C. Este folosit în special în pastele de dinți
D. Poate fi combinat cu paste cu 50 ppm F
E. Poate fi combinat cu paste cu 850 ppm F
F. Poate fi combinat cu paste cu 5000 ppm F
G. Poate fi combinat cu paste cu 1450 ppm F
H. Poate fi combinat cu paste cu 950 ppm F
I. Poate fi combinat cu paste cu 50000 ppm F
J. Este un agent de demineralizare

172. Sigilarea este:

A. O metodă de prevenție primară
B. O metodă de imunizare a suprafețelor dure dentare cu relief ocluzal accentuat efectuată la pacienți
 cu risc carios mare
C. Indicată la copiii cu risc carios ridicat
D. O metodă de imunizare a suprafețelor aproximale la pacienți cu risc carios mare
E. O metodă non-invazivă
F. Realizată cu rasini composite de sigilare
G. O metodă utilizată pentru suprafețele aproximale efectuată la pacienți cu risc carios mare
H. Realizată cu materiale composite de vascozitate crescută
I. O metodă de imunizare a suprafețelor dure dentare cu relief ocluzal atenuat la pacienți cu risc carios
mic
J. O metodă de imunizare a suprafețelor dure dentare cu relief ocluzal accentuat la pacienți cu risc
carios mic

173. Cu privire la sigilare putem afirma următoarele:

A. Obiectivul principal al sigilării suprafețelor dure dentare este închiderea reliefurilor coronare a
suprefețelor dinților care nu sunt retentive imediat după erupție
B. Raportul cost-eficienta este in favoarea eficientei
C. Obiectivul principal al sigilării suprafețelor dure dentare este închiderea reliefurilor retentive de la
nivelul fețelor vestibulare a dinților imediat după erupție
D. Pierderea sigilantului (parțială sau totală) lasă dintele mai susceptibil la carie decât dacă nu ar fi fost
sigilat
E. Obiectivul principal al sigilării suprafețelor dure dentare nu este închiderea reliefurilor retentive
ocluzale a dinților imediat după erupție
F. Eșecul pierderii materialului se poate corecta prin reaplicarea acestuia
G. Obiectivul principal al sigilării suprafețelor dure dentare este închiderea reliefurilor retentive
ocluzale a dinților imediat după erupție
H. Obiectivul principal al sigilării suprafețelor dure dentare este închiderea reliefurilor retentive
proximale a dinților imediat după erupție
I. Izolarea corespunzatoare în cursul aplicării materialului scade rata eșecului
J. Nu se cunosc efecte adverse

174. Cu privire la sigilare putem afirma următoarele:

A. Nu este indicată pentru fisurile și fosetele ocluzale, vestibulare şi orale ale molarilor temporari şi
definitivi
B. Este o metodă de imunizare a suprafețelor dure dentare cu relief ocluzal accentuat la pacienții cu risc
carios scăzut
C. Obiectivul principal este închiderea reliefurilor retentive coronare
D. Este o metodă de imunizare a suprafețelor dure dentare cu relief ocluzal accentuat la pacienți cu risc
carios ridicat
E. Nu se cunoaște nici un efect secundar al sigilării
F. După sigilare 95% dintre microorganisme își pierd viabilitatea prin absența substratului nutritiv
 G. Este indicată la pacienţi cu risc scăzut de îmbol¬năvire prin carie
H. Nu este indicată pentru fosetele spra-cingulare
I. În caz de diagnostic incert de carie trebuie adoptată sintagma “când ai dubii sigilează în loc de când
ai dubii obturează”
J. Nu este indicată la pacienţi cu risc crescut de îmbol¬năvire prin carie

175. Gravajul acid al smalțului ca etapă în realizarea sigilării se efectuează cu:

A. Acid orthofosforic 37%
B. Laser
C. Acid orthofosforic 3,7%
D. Acid orthofosforic 37% sub formă de soluție
E. Laser și acid orthofosforic 37% sub formă de gel
F. Acid orthofosforic 1,37%
G. Acid orthofosforic 10%
H. Laser și acid orthofosforic 0,37% sub formă de gel
I. Adeziv
J. Acid orthofosforic 37% sub formă de gel

176. Un material de restaurare ideal trebuie să aibă următoarele proprietăţi:

A. Să nu elibereze fluor
B. Să prezinte proprietăţi fizice similare smalţului
C. Să fie inert în cavitatea orală
D. Să aibă o rezistență scăzută la abrazie
E. Să prezinte o umectabilitate redusă a smalţului
F. Să aibă proprietăţi adeziune optimă
G. Să prezinte o vâscozitate ridicată
H. Să elibereze fluor
I. Să prezinte o vâscozitate redusă
J. Să impiedice penetrabilitatea în microretentivităţile smalţului

177. Care din enunțurile următoare cu privire la tehnica de sigilare este corect?
A. În cazul utilizării unui sigilant cu priză fotoindusă acesta, se fotoactivează luminos timp de 2 secunde
cu lampa cu halogen şi 20 secunde cu lampa cu plasmă
B. Dispensarizarea activă a pacienţilor (din 6 în 6 luni)
C. Aplicarea sigilantului se realizează cu ajutorul seringii sau a unor aplicatoare de unică folosinţă
D. Se realizează o extensie preventivă mecanică pentru prevenirea cariei
E. Sigilantul poate fi sub forma de rășină compozită vâscoasă pentru a asigura rezistența la uzură în
timp
F. Controlul respectării regulilor de igienă orală nu este obligatoriu.
G. În cazul utilizării unui sigilant cu priză fotoindusă acesta, se fotoactivează luminos timp de 20
secunde cu lampa cu halogen şi 2 secunde cu lampa cu plasmă
H. Adaptarea funcţională a suprafeţelor sigilate este etapa finală a sigilării
I. Sigilantul trebuie să acopere toată suprafața şanţurilor, fosetelor, precum şi a versanţilor cuspizilor
adiacenţi
 J. Sigilantul se menţine 10 secunde pentru a permite intricarea optimă a materialului în smalțul gravat

178. Metodele pentru reducerea eșecurilor sigilărilor pot fi:

A. Aplicarea corectă a materialelor, respectând timpii operatori
B. Asigurarea precipitării glicoproteinelor salivare imediat după gravaj
C. Condiţionarea corectă a suprafeţei smalţului
D. Izolarea corespunzătoare în cursul aplicării materialului, evită pierderea precoce a acestuia, scăzând
rata eşecurilor
E. Aplicarea materialului de sigilare pe pantele cuspidiene
F. Periajul profesional cu pastă fără fluor și cu vaselină
G. Eşecul pierderii materialului se poate corecta prin reaplicarea acestuia
H. Utilizarea unui adeziv scade rata eşecurilor de la 28% la 10%
I. Eşecul pierderii materialului nu se poate corecta prin reaplicarea acestuia
J. Contaminarea suprafeței dentare gravate cu salivă;

179. Cu privire la sigilare putem afirma următoarele:

A. Compomerii de sigilare conţin 75% glass ionomer şi 25% răşină compozită
B. Cimenturile ionomere de sticla de sigilare prezintă adeziune mecanică
C. Compomerii de sigilare prezintă mecanism de aderare chimic
D. Sigilarea şanţurilor şi gropiţelor este o metodă de prevenție terțiară
E. Compomerii de sigilare prezintă un mecanism de aderare mixt chimic şi mecanic
F. Cimenturile ionomere de sticla de sigilare prezintă biocompatibilitate, efect cariostatic
G. Cimenturile ionomere de sticla de sigilare prezintă stabilitate dimensională deficitară
H. Sigilarea şanţurilor şi gropiţelor este o metodă de prevenție primară
I. O cauză posibilă pentru eşecul sigilărilor poate fi contaminarea cu salivă după gravaj acid
J. Compomerii de sigilare conţin 25% glass ionomer şi 75% răşină compozită

180. Cu privire la menținerea în timp a rezultatelor sigilării putem afirma următoarele:

A. Depinde de acurateţea tehnicii
B. Nu depinde de firma producatoare
C. Nu depinde de igiena pacientului
D. Depinde de firma producatoare
E. Nu depinde calitatea produselor utilizate
F. Nu depinde de tipul rapoartelor de ocluzie
G. Depinde de calitatea produselor utilizate
H. Nu depinde de utilizarea adezivului
I. Depinde de tipul rapoartelor de ocluzie
J. Depinde de igiena pacientului
181. Cu privire la sigilare putem afirma următoarele:
A. Reprezintă o metodă invazivă
B. O cauză posibilă pentru eşecul sigilărilor poate fi contaminarea cu salivă după gravaj acid
C. O cauză posibilă pentru eşecul sigilărilor poate fi contaminarea cu salivă inainte de gravajul acid
D. Reprezintă o metodă neinvazivă
E. Izolarea corespunzatoare in cursul aplicarii materialului scade rata esecului
F. Esecul pierderii materialului se poate corecta prin reaplicarea acestuia
G. Pierderea sigilantului (partiala sau totala) lasa dintele mai susceptibil la carie decat daca nu ar fi fost
sigilat
H. Raportul cost-eficienta este in favoarea costului
I. Raportul cost-eficienta este in favoarea eficientei
J. Izolarea necorespunzatoare in cursul aplicarii materialului scade rata esecului

182. Indicațiile sigilarii sunt pentru:

A. Pacienți cu ocluzie echilibrată
B. Pacienți necooperanți
C. Fosetele supracingulare
D. Șanţuri exprimate apreciate ca zone cu risc crescut
E. Pacienţi cu tulburări ocluzale, cu igienă orală şi alimentară deficitară
F. Dinţi care nu prezintă concomitent leziuni carioase aproximale
G. Dinţi care nu prezintă concomitent leziuni carioase aproximale
H. Șanţuri şi fosete ce prezintă leziuni carioase ale smalţului la care nu s-au pus în evidenţă carii
dentinare subiacente prin examen clinic şi radiologic
I. Șanţuri puţin exprimate apreciate ca zone cu risc scăzut
J. Dinţi care prezintă concomitent leziuni carioase aproximale

183. Contraindicațiile sigilării sunt pentru:

A. Dinți cu leziuni carioase aproximale
B. Pacienti cooperanti
C. Dinti aflați în malocluzie
D. Pacienți cu risc carios mare
E. Pacienți necooperanți
F. Dinti cu morfologie accentuata
G. Pacienți cu ocluzie echilibrată
H. Dinti fără leziuni carioase aproximale
I. Dinți cu morfologie atenuată
 J. Pacienți cu risc carios mic

184. Materialele de sigilare pot fi:

A. Glass ionomerii datorită efectului lor cariopreventiv
B. Giomer special de sigilare
C. Giomeri cu vâscozitate crescută
D. Glass ionomeri datorită rezistenţei la uzură
E. Răşini compozite, cu vâscozitate crescută
F. Răşini compozite cu sau fără umplutură
G. Compomer cu vâscozitate crescută
H. Răși compozite autopolimerizabile și fotopolimerizabile sau fotoactivabile
I. Răşini compozite cu umplutură pentru că sunt cele mai fluide şi rezistente în timp
J. Compomer special de sigilare

185. Cu privire la sigilări putem afirma următoarele:

A. Mordansarea smalțului se poate realiza si cu LASER
B. Gravajul acid al smalțului se poate realiza între 30-60 secunde pentru dinții permanenți
C. Mordansarea smalțului nu se poate realiza cu LASER
D. Gravajul acid al smalțului când se utilizează rășini composite, pentru o adeziune mecanică favorabilă
se realizează cu acid poliacrilic 10%
E. Verificarea sigilărilor se realizează la un interval de 6 luni
F. Efectul laserului in sigilarea simplă este de creștere a rugozității suprafeței smalțului
G. Efectul laserului in sigilarea preventivă este de scădere a rugozității suprafeței smalțului
H. Gravajul acid al smalțului se poate realiza până la 10 secunde pentru dinții permanenți
I. Verificarea sigilărilor se realizează la un interval de 6 săptămâni
J. Gravajul acid al smalțului se realizează cu acid ortofosforic 37%

186. Evaluarea riscului carios se poate realiza acordând diferite scoruri factorilor predictivi cum ar
fi:
A. Dietă cariogenă – 2 puncte
B. Caria în dentină – 6 puncte
C. Restaurări recente – 3 puncte
D. Caria în smalț – 4 puncte
E. Restaurări incorecte – 2 puncte
F. Pacient necooperant – 3 puncte
 G. Flux salivar scăzut – 4 puncte
H. Igienă orală precară – 2 puncte
I. Suprafețe radiculare expuse – 2 puncte
J. Fluorizări neadecvate – 3 puncte

187. Cu privire la riscul carios putem afirma următoarele:

A. Evaluarea riscului carios se poate realiza cu ajutorul programului Cariograma
B. Pacienții cu risc carios mare necesită intre 4-8 ședinte/an de tratamente
C. Evaluarea riscului carios este recomandată doar pentru pacienții fără afecțiuni orale, în scop
preventiv
D. Cariograma poate determina riscul carios al pacientului doar prin evaluarea factorului bacterian și
expunerea la fluor
E. Evaluarea riscului carios stabileşte intervalul necesar repetării examenului clinic
F. Evaluare a riscului carios implică o combinaţie de factori care includ expunerea la fluor, dieta,
susceptibilitatea gazdei şi microflora în corelaţie cu factori sociali, culturali şi comportamentali
G. Evaluarea riscului carios reprezintă estimarea cu exactitatea apariţiei a unor noi leziuni carioase într-
o anumită perioadă de timp
H. Evaluarea riscului carios reprezintă estimarea probabilităţii de apariţie a unor noi leziuni carioase
într-o anumită perioadă de timp
I. Evaluarea riscului carios ajută la încadrarea pacientului într-o anumită grupă de risc carios (înalt,
moderat sau scăzut)
J. Evaluare a riscului carios se realizează numai prin evaluarea expunerii la fluor și dieta pacientului

188. Evaluarea riscului carios se face analizând:

A. Parametrii salivari
B. Paramentrii bacterieni
C. Experiența carioasă prin intermediul indicelui SBI
D. Utilizarea apei de gură fără fluor
E. Consumul de medicamente care induc hipersalivația
F. Utilizarea fluorului
G. Cantitatea de îndulcitori acalorici din alimentație
H. Excesele și deficiențele din alimetație
I. Doar indicii de placă bacteriană
J. Obiceiurile de igienă orală

189. Cu privire la examenul clinic în evaluarea riscului carios putem afirma următoarele:
A. Examenul clinic odontal nu este suficient pentru evaluarea riscului carios al pacientului
B. Examenul clinic şi tabloul odonto-parodontal al pacientului, inclusiv considerarea factorilor sociali
dau o imagine mai bună decât ce va indica cariograma
C. Clinicianul dă o şansă mai mare pacientului de a evita apariţia noilor carii decât arată cariograma
D. Examenul clinic în asociere doar cu evaluarea factorului alimentar este suficient pentru determinarea
riscului carios
 E. Examenul clinic şi tabloul odonto-parodontal al pacientului, inclusiv considerarea factorilor sociali
merg în direcţia scăderii riscului carios; situaţia clinică este mai proastă decât ce indică testele
F. Examenul clinic odontal și parodontal stau la baza deterimării indicelui CAOD care exprimă
experiența carioasă a pacientului
G. Examenul clinic odontal nu este un element important în evaluarea riscului carios care poate fi stabilit
numai pe baza evaluării microbiologice
H. Examenul clinic şi tabloul odonto-parodontal al pacientului, inclusiv considerarea factorilor sociali
dau o imagine similară cu cea a cariogramei
I. Pe baza examenului clinic se stabilește valoarea indicelui CAOD care indică experiența carioasă a
pacientului
J. Examenul clinic odontal este suficient pentru evaluarea riscului carios al pacientului

190. Pacienții cu riscul carios 0 prezintă:

A. O igienă orală foarte bună
B. O incidență a cariei 0
C. Dietă cu un consum moderat de carbohidrați
D. Nivele scăzute de lactobacili în salivă(< 10.000CFU/ml)
E. Îngrijiri oro-dentare preventive neregulate
F. Streptococcus Mutans negativ
G. Utilizarea pastelor de dinți fără fluor
H. Factori de risc și prognosticul factorilor de risc moderați ca indicatori de risc externi
I. Folosirea neregulată a apei de gură
J. Rata de formare a plăcii bacteriene scăzută

191. Pacienții cu risc carios scăzut prezintă:

A. Dieță corectă
B. Streptococcus Mutans negativ
C. Rata de formare a plăcii bacteriene scăzută sau foarte scăzută
D. Nivele scăzute de lactobacili în salivă( < 10.000CFU/ml)
E. Nivele scăzute de lactobacili în salivă (10.000CFU/ml)
F. O igienă orală moderată
G. Rata de formare a plăcii bacteriene scăzută sau moderată
H. Mai puțin de o suprafață cariată la mai puțin de 5 ani
I. Streptococcus Mutans > 10.000 CFU/ml
J. O incidență a cariei 0

192. Pacienții cu risc moderat scăzut prezintă:

A. Multe leziuni carioase numai pe fețele aproximale ale frontalilor
B. Regim alimentar deficitar
C. Îngrijiri oro-dentare preventive regulate
D. Nivele scăzute de lactobacili în salivă(10.000CFU/ml)
 E. Streptococcus Mutans >100.000 CFU/ml
F. Capacitate tampon normală
G. Mai mult de o leziune cariosă pe an
H. Creșterea secreției salivare
I. Rata de formare a plăcii bacteriene moderată sau mare
J. Frecvența mare a consumului de produse zaharoase (clearance scăzut)

193. In evaluarea riscului carios factorii de risc care aparţin gazdei trebuie să evaluăm:
A. Obiceiuri de igienă orală (periaj dentar, clătiri cu ape de gură fără fluor)
B. Consumul medicamentelor care conţin zahăr
C. Prevalența afecțiunilor parodontale
D. Parametrii salivari care ne indică prezența microorganismelor parodontogene implicate in caria
profundă
E. Activitatea fizică efectuată zilnic
F. Prevalența cariei dentare numai în zona frontală a arcadei dentare
G. Consumul medicamentelor care induc hiposalivația
H. Ultima vizită la stomatolog
I. Prezența problemelor medicale psihice şi/sau fizice
J. Factorul bacterian(evaluarea calitativă a plăcii bacteriene prin intermediul indicelui SBI)

194. Despre factorul bacterian analizata în cariograma putem afirma urmatoarele:

A. Impune utilizarea testului Dentocul SM pentru evaluarea cantitativă a Streptococcus Mutans
B. Evaluează prezența SM și LB
C. Impune utilizarea testului Dentocul LB pentru evaluarea cantitativă a Lactobacillus
D. Nu reprezintă un element important în evaluarea riscului carios
E. Poate fi evaluat doar calitativ prin intermediul indicilor de placă bacteriană
F. Este evidențiat prin intermediul indicilor de placă SBI și API
G. Este reprezentat de prezența numărului de leziuni carioase active
H. Evaluează catitativ prezența plăcii bacteriene prin intermediul indicilor de placă bacteriană
I. Poate fi evaluat și prin intermediul testului Saliva Check
J. Se găsește în sectorul roșul al cariogramei
195. Sectoarele cariogramei sunt după cum urmează:
A. Sectorul verde – probabilitatea evitării apariției de noi leziuni carioase
B. Sectorul galben – circumstanțele(sănătatea generală, aplicațiile topice cu fluor)
C. Sectorul albastru – consumul de hidrocarbonate cariogene
D. Sectorul verde – probabilitatea apariției de noi leziuni carioase
E. Sectorul roșu – factorul bacterian
F. Sectorul bleu – factorul teren
G. Sectorul roșu – factorul bacterian în raport cu consumul de hidrocarbonate
H. Sectorul galben – circumstanțele(experiența carioasă, sănătatea generală)
I. Sectorul bleu – factorul teren(cantitatea de placă bacteriană, prezența sângerării gingivale)
J. Sectorul albastru – consumul de produse alimentare cu pH-acid

196. Despre sistemul de evaluare a riscului carios Cambra putem afirma urmatoarele:
A. A fost dezvoltat ca o abordare bazată pe dovezi pentru prevenirea cariei dentare
B. Ține cont de factorii carioprotectivi : administrarea numai locală a fluorului, flux salivar neadecvat
 C. Ține cont de indicatorii bolii carioase: statusul socio-economic, dezvoltarea general, prezența
leziunilor carioase
D. Consideră ca un pacient are risc carios moderat când are leziuni carioase apărute în ultimul an,
depozite de placă bacteriană absente, controale neregulate
E. Consideră că un pacient are risc carios extrem când are hiposialie sau fluoroză dentară
F. Clasifică pacienții în funcție de riscul relativ de a dezvolta caria dentară bazat pe factori de risc
precum dieta, igiena orală, programul de fluorizare
G. Ține cont de factorii de risc carios: cantitatea de placă bacteriană parodontogenă
H. Ține cont de examinarea clinică : prezența leziunilor de tip white-spot, a decalcifierilor, restaurărilor,
prezența patologiei parodontale
I. A fost dezvoltat pentru stabilirea tratamentului pacientului cu risc carios
J. A fost dezvoltat pentru inversarea procesului carios

197. Cu privire la modelul medical de tratament în cazul unui număr crescut de Streptococcus
mutans putem afirma urmatoarele:
A. Recomandă pentru pacienții cu risc mare cu cod 0 sau 1 doar controlul consumului de hidrocarbonate
B. Recomandă pentru pacienții cu risc mediu cu cod 0 sau 1 repetarea testelor la ședința de reevaluare
C. Recomandă tratamentul în funcție de riscul carios conform unei scheme existente
D. Recomandă pentru pacienții cu risc mare cu cod 1sau 2 o atenție crescută la factorii de risc și
controlul leziunilor carioase
E. Recomandă pentru pacienții cu risc scăzut cu cod 2 sau 3 o atenție crescută la factorii de risc și
controlul leziunilor parodontale
F. Recomandă pentru pacienții cu risc scăzut cu cod 2 sau 3 o atenție crescută la factorii de risc și
controlul leziunilor carioase
G. Recomandă pentru pacienții cu risc mare cu cod 0 sau 1 doar periajul profesionar cu paste fără fluor
H. Presupune înscrierea datelor colectate într-un formular individual de apreciere a riscului carios
I. Se bazează pe datele obținute în urma examenului clinic și a examenelor de laborator
J. Recomandă pentru pacienții cu risc mediu cu cod 2 sau 3 doar controlul suprafețelor retentive

198. Cu privire la modelul medical de tratament în cazul unui număr crescut de Lactobacillus putem
afirma urmatoarele:
A. Recomandă pentru pacienții cu risc mediu cu cod 0 sau 1 repetarea testelor la ședința de reevaluare
B. Recomandă pentru pacienții cu risc scăzut cu cod 0 sau 1 să nu se intervină
C. Recomandă pentru pacienții cu risc mediu cu cod 2 sau 3 doar controlul suprafețelor retentive
D. Recomandă pentru pacienții cu risc mare cu cod 0 sau 1 repetarea testelor la ședința de reevaluare
E. Recomandă pentru pacienții cu risc scăzut cu cod 2 sau 3 o atenție crescută la factorii de risc și
controlul leziunilor parodontale
F. Recomandă pentru pacienții cu risc mare cu cod 0 sau 1 doar periajul profesionar cu paste fără fluor
G. Recomandă pentru pacienții cu risc mare cu cod 0 sau 1 doar controlul consumului de hidrocarbonate
H. Recomandă pentru pacienții cu risc mare cu cod 1sau 2 o atenție crescută la factorii de risc și
controlul leziunilor carioase
I. Recomandă pentru pacienții cu risc scăzut cu cod 2 sau 3 o atenție crescută la factorii de risc și
 controlul leziunilor carioase
J. Recomandă pentru pacienții cu risc scăzut cu cod 2 sau 3 o controlul consumului de hidrocarbonate,
periajul profesional, fluorizare

199. Despre giomeri putem afirma urmatoarele:

A. Eliberează mai mult fluor decât glass ionomerii
B. Conţin ioni de sticlă, fluor amino-silicat în combinaţie cu acid poliacrilic
C. Prezintă în interior particule prepolimerizate
D. Prezintă rezistența la uzură este mai mare decât la rășinile compozite
E. Prezintă proprietăți estetice bune, fiind individualizați în nuanțe
F. Conţin particule de glass ionomer prepolimerizate
G. Prezintă contracție de polimerizare mai mare decât rășinile compozite
H. Prezintă la suprafață particule prepolimerizate
I. Prezintă eliberare de fluor este mai mare decât rășinile compozite
J. Prezintă propietăți estetice superioare rășinilor compozite

200. Care dintre următoarele metode sunt recomandate în tratamentul minim invaziv al leziunilor
carioase în restaurarea preventivă cu rășini?
A. Abrazia cu particule de bicarbonat de sodiu
B. Ultrasonografia si prepararea mecanica si mecano-chimica
C. Oscilații sonice
D. Iradierea cu LASER
E. Prepararea cavităților dupa Black și iradierea cu LASER
F. Abrazia cu aer, cu particule de oxid de aluminiu
G. Mecanică
H. Iradierea cu infrarosii
I. Prepararea cavităților după Black și tehnica restaurativă traumatică
J. Tehnica restaurativă atraumatică

201. Diagnosticul clinic al cariei dentare se poate pune pe baza următoarelor elemente:
A. Prezenţa dentinei ramolite în cavitatea carioasă
B. Sensibilitatea la agenţi termici crește odată cu îndepărtarea excitantului;
C. Prezenţa petelor cretoase la nivelul smalţului
D. Modificare de culoare, cod 3 în sistem ICDAS
E. Sensibilitatea la agenţi chimici, crește odată cu îndepărtarea excitantului
F. Pierdere de substanţă dură dentară
G. Absența sensibilității dentinei la palparea cu sonda
H. Pete albe simetrice prezente in treimea inferioara a margii incizale pentru dinții cu fluoroză
I. Pete albe asimetrice prezente in treimea inferioară a margii incizale pentru dinții cu hipoplazie
J. Sensibilitatea dentinei la palparea cu sonda
202. Cu privire la DIAGNOdent Pen putem afirma urmatoarele:
A. Oferă informaţii cantitative şi nerepetabile
B. Uşor de utilizat
C. Dificil de utilizat
D. Este o metodă neinvazivă
E. Este o metodă invazivă
F. Nu face posibilă monitorizarea progresiei leziunilor dentare
G. Face posibilă monitorizarea progresiei leziunilor dentare
H. Reprezintă o metodă de diagnostic cu specificitate de 95%
I. Reprezintă o metoda de diagnostic cu sensibilitate de 95%
J. Reprezintă o metodă de diagnostic cu specificitate de 75%

203. Cu privire la DIAGNOdent Pen putem afirma urmatoarele:

A. Se poate pune un diagnostic corect în 93% din cazuri
B. Nu se poate pune un diagnostic corect în 93% din cazuri
C. Nu detectează leziunile carioase de pe suprafeţele proximale
D. Detectează leziunile carioase de pe suprafeţele proximale
E. Nu detectează leziunile carioase incipiente
F. Detectează leziunile carioase de pe suprafeţele ocluzale
G. Este o metodă invazivă care trebuie coroborată și rezultatele examenului clinic
H. Este o metodă neinvazivă care trebuie coroborată și rezultatele examenului clinic
I. Nu detectează leziunile carioase de pe suprafeţele ocluzale
J. Detectează leziunile carioase incipiente

204. Proprietăţile materialelor restaurative hibride sunt:

A. Modul de elasticitate mediu (situat între cel al glassionomerilor și a rășinilor compozite)
B. Efect cameleonic pentru compomeri
C. Radioopacitate scăzută
D. Modul de elasticitate mare (situat între cel al glassionomerilor și a rășinilor compozite)
E. Radioopacitate ridicată
F. Fizionomie mai ridicată decât rășinile compozite datorită absorbţiei de apă
G. Rezistenţă la abrazie crescută mai redusă decât glass ionomeri
H. Fizionomie scăzută datorită absorbţiei de apă
I. Absorbţia de apă foarte mare
J. Absorbţia de apă foarte scăzută

205. Despre rășinile modificate glass ionomer putem afirma urmatoarele:

A. Au solubilitate mai scăzută decât glass ionomerii
B. Au aspect estetic superior faţă de glass ionomeri
C. Sunt mai puțin rezistenți decât glass ionomerii
D. Au aspect estetic superior faţă de rășinile compozite
E. Au aspect estetic inferior faţă de rășinile compozite
F. Sunt mai rezistente decât glass ionomerii
G. Au aspect estetic inferior faţă de glass ionomeri
H. Rezistenta la umezeală
 I. Prezintă un timp de priză mai lung decât glass ionomerii
J. Prezintă un timp de priză mai scurt decât glass ionomerii

206. Tratamentul minim invaziv al cariei dentare se poate realiza prin:

A. Preparare mecanică cu freze diamantate cu diametrul mai mic de 1 mm
B. Preparare kinetică cu LASER
C. Preparatia cavităților după Black și oscilații sonice
D. Preparare kinetică prin abrazie cu aer
E. Preparatia cavităților după Black și restaurare cu glass ionomeri
F. Preparatia cavităților după Black și LASER pentru creearea microretentivităților
G. Oscilații sonice
H. Abrazie cu aer
I. Preparatia cavităților după Black și sigilare
J. Tehnica restaurativă atraumatică și abrazie cu particule de bicarbonat de sodiu

207. Restaurarea Preventiva cu Rasini de tip I se realizează:

A. La nivelul dentinei în 1/3 medie în cavități unice sau separate prin punți late de smalț
B. Cu materiale restaurative hibride de restaurare și de sigilare
C. La nivelul smalțului
D. La nivelul smalțului acolo unde leziunea nu depășește joncțiunea smalț – dentină
E. În urma diagnosticului de leziune carioasă incipientă cavitară
F. La nivelul dentinei și smalțului afectat
G. La nivelul dentinei în 1/3 profundă
H. La nivelul cementului
I. Prin protecție pulpară cu hidroxid de calciu
J. Cu rășini compozite de restaurare și de sigilare

208. Cu privire la materialele de restaurare utilizate în prevenția secundară putem afirma

urmatoarele:
A. Indicaţia de elecţie a răşinilor compozite este la pacienţii cu risc carios crescut.
B. Indicaţia de elecţie a răşinilor compozite pentru sigilare nu este în zone supuse stressului ocluzal
C. Răşinile modificate glass ionomer prezintă un mecanism de aderare mixt
D. Răşinile restaurative hibride conţin 100% răşină compozită cu particule de diverse dimensiuni
E. Răşinile restaurative hibride conţin 50% răşină compozită cu particule de diverse dimensiuni și 50%
 particule de glass ionomer
F. Indicaţia de elecţie a răşinilor compozite pentru sigilare este în zone supuse stressului ocluzal
G. Glass ionomerii prezintă rezistență la uzură
H. Anumite sisteme adezive îşi pot menţine proprietăţile şi în condiţii de umiditate
I. Răşinile modificate glass ionomer prezintă un mecanism de aderare mecanic
J. Glass ionomerii nu prezintă rezistență la uzură

209. Cu privire la puterea de aderare a materialelor restaurative composite putem afirma

urmatoarele:
A. Este mai bună la nivelul cementului decât la nivelul dentinei
B. Poate scădea de la 20% până la 100% în condițiile contaminării cu fluid crevicular
C. Este diminuată la smalț față de dentină
D. Este scăzută la adezivii de generația a VII-a, aplicați după gravajul cu acid ortofosforic 37%
E. Este favorabilă la cement
F. Este ridicată la adezivii de generația a VII-a, aplicați după gravajul cu acid ortofosforic 37%
G. Poate scădea de la 20% până la 100% în condițiile contaminării cu apă
H. Poate scădea de la 20% până la 100% în condițiile contaminării cu ulei de la spray-ul de aer
I. Este mai mare la dentină
J. Poate scădea de la 20% până la 100% în condițiile contaminării cu limfă dentinară

210. Cu privire la adezivii amelo-dentinari putem afirma urmatoarele:

A. Sigila interfața dintre compozit și smalțul gravat acid formând astfel o retenție micromecanică
B. Rezista la micropercolare
C. Imbunatati adeziunea materialelor compozite hibride la smalț
D. Să aibă o putere de aderare mai mare de 50 megapascali
E. Diminuă puterea de aderare a rășinilor compozite la smalț
F. Imbunatăți adeziunea materialelor compozite la dentină
G. Inhiba acțiunea acidului ortofosforic 37%
H. Imbunatăți adeziunea materialelor compozite la smalț
I. Imbunatăți adeziunea materialelor compozite la cement
J. Inhiba adeziunea materialelor compozite la smalț

211. Cu privire la prepararea minim invazivă a țesuturilor dure dentare putem afirma că:
A. Tehnica restaurativă atraumatică se realizează cu instrumentar de mână tip Black
B. Abrazia cu aer este recomandată în prepararea cavităţilor superficiale (toate tipurile) în manieră
preventivă;
C. Abrazia cu aer are indicații la toți pacienții
 D. Este o metodă recomandată în concordanță cu principiile Black de preparare a cavităților
E. Iradierea cu LASER se realizează pe principiul topirii ţesuturilor dure dentare
F. Tehnica restaurativa atraumatica se realizeaza la viteze conventionale actionate de piesa unghi
G. Este o metodă recomandată atunci când procesul carios a depășit 1/3 din diametrul mezio-distal al
leziunii
H. Se rezumă la prepararea cavității cu formă retentivă și extensie preventivă mecanică
I. Este o metodă mecano-chimică de prepare a cavităţilor ce presupune utilizarea unei soluţii şi a unor
instrumente de mână
J. Tehnica restaurativă atraumatică se realizează la copii

212. Abrazia cu aer este:

A. O metoda minim invazivă ce utilizează particule de oxid de aluminiu și o presiune de 80 psi
B. O metodă maxim invazivă realizata la nivelul leziunilor carioase prezente la nivelul tuturor
suprafetelor dentare
C. O metodă clasică de tratament care se aplică după prepararea mecanică a cavității după principii
Black
D. Aplicabilă la toate tipurile de cavități minime
E. Aplicabilă la toate tipurile de cavități profunde
F. O metodă minim invazivă ce utilizează particule de bicarbonat de sodiu cu diametrul de 50 ym si o
presiune de 80 psi
G. O metoda minim invazivă ce utilizează particule de oxid de aluminiu cu diametrul de 50 ym
H. O metodă minim invazivă realizată la nivelul leziunilor carioase prezente la nivelul tuturor
suprafețelor dentare
I. Nu este recomandată la pacienții cu astm bronșic
J. Abrazarea chimică a dinților sub acțiunea unei forțe interne

213. Contracția de polimerizare a materialelor compozite poate fi diminuată prin:

A. Aplicarea materialului în straturi succesive
B. Orientarea fascicului luminos dinspre material spre țesuturile dure dentare
C. Utilizarea unei tehnici de înserare a materialului în cavitate în straturi nu mai mari de 2 mm
D. Utilizarea unui singur strat de material indiferent de profunzimea cavității
E. Aplicarea în acelasi timp a materialului în bloc
F. Aplicarea unei surse de lumina de intensitate înaltă
G. Utilizarea unei tehnici de înserare a materialului în cavitate în straturi nu mai mari de 5 mm
H. Utilizarea unor surse cu regim lent de polimerizare urmate de regim rapid de polimerizare
I. Utilizarea mai multor straturi de material în cavitățile mai profunde de 2 mm
J. Poziționarea ghidului luminos la o distanță nu mai mare de 10 mm

214. Cu privire la tehnica restaurării preventive cu rășini putem afirma urmatoarele:

A. Adezivii se utilizează pentru a sigila interfaţa dintre compozite şi smalţul gravat acid formând astfel
o retenţie micromecanică
 B. Rezistenţa cea mai bună la abrazie o reprezintă compozitele cu dimensiunea particulelor cea mai
mare aceasta scăzând cu reducerea dimensiunii particulelor;
C. Rezistenţa adeziunii materialelor depinde de vâscozitatea răşinii adezive
D. Adezivii se utilizează pentru a sigila interfaţa dintre compozite şi smalţul gravat acid formând astfel
o retenţie chimică
E. Rezistenţa adeziunii materialelor depinde de contaminarea smalţului după gravare dar nu și de timpul
dintre aplicarea răşinii şi polimerizare
F. Rezistenta adeziunii materialelor depinde de tipul si concentratia acidului
G. Expunerea reţelei de colagen este minimă în cazul utilizării de condiţioneri dentinari
H. Expunerea retelei de colagen este maximă în cazul utilizării de condiționeri dentinari
I. Rezistenţa adeziunii materialelor nu depinde de timpul dintre aplicarea răşinii şi polimerizare
J. Rezistenţa adeziunii materialelor nu depinde de contaminarea smalţului după gravare

215. Cu privire la Restaurarea Preventivă cu Rășini putem afirma urmatoarele:

A. Extensia mecanică este înlocuită cu sigilarea restaurării
B. Nu se respectă principiul de retenție
C. Scopul RPR este prepararea maximă a unor suprafeţe cât mai extinse în vederea realizării unei
prevenţii maxime;
D. Se aplică principiul de retenție
E. Prepararea cavităţilor în RPR respectă principiile retenţiei prin preparare extinsă prin sigilare;
F. Remineralizarea leziunilor incipiente se poate realiza prin agenţi de remineralizare, lacuri protectoare
adezive, sisteme ce utilizează ionoforeză
G. Sigilarea restaurărilor cu ajutorul răşinilor de sigilare se realizează prin extensie chimică
H. Sigilarea restaurărilor cu ajutorul răşinilor de sigilare se realizează prin extensie mecanică
I. Se prepară minim invaziv, prepararea limitându-se la îndepărtarea țesuturilor dentare cariate
J. Nu se respectă principiul de extensie preventivă mecanică

216. Cu privire la Restaurarea Preventiva cu Rasini de tip II putem afirma urmatoarele:

A. Presupune restaurarea dentinei, ideal cu glass ionomer deoarece are biocompatibilitate ridicată
B. Presupune restaurarea dentinei, ideal cu glass ionomer deoarece are proprietăți cariostatice
C. Se realizează la nivelul smalțului acolo unde leziunea nu depășeste joncțiunea smalț – dentină
D. Se realizează la nivelul smaltului în 1/3 medie și externă
E. Presupune restaurarea dentinei, ideal cu glass ionomer deoarece are proprietăți similare dentinei
F. Se realizează la nivelul dentinei când leziunea carioasă este prezentă la acest nivel
G. Se realizează la nivelul smaltului în 1/3 externă
H. Presupune restaurarea dentinei, ideal cu glass ionomer deoarece aderă foarte bine la dentină
I. Se realizează la nivelul cementului
J. Se realizează la nivelul smaltului în 1/3 medie

217. Cu privire la fotoactivarea luminoasă putem afirma următoarele:

 A. Ghidul luminos trebuie să fie la o distanță minimă de 10mm suprafața materialului
B. Dublarea timpului de iradiere cu lampa cu halogen determină creşterea durităţii materialului
C. Expunerea continuă la fluxul iradiant determină acumularea de tensiuni interne
D. Tensiunile interne acumulate pot duce la dehiscenţă marginală dacă materialul de restaurare nu
prezintă o adeziune performantă
E. Lampa cu plasma este de preferat deoarece produce și o încălzire la nivelul pulpei dentare
F. Fotoactivarea cu LASER are avantajul că prezintă o putere mare de penetrare a radiaţiei până la 6
mm de răşină diacrilică compozită
G. Timpul standard de iradiere cu lampa cu halogen este de 40 minute
H. Foactivarea cu lampa cu plasmă este de 10 ori mai eficientă decât fotoactivarea cu lampa cu halogen
I. Timpul standard de iradiere cu lampa cu halogen este de 20 minute
J. Expunerea continuă la fluxul iradiant nu determină acumularea de tensiuni interne

218. Un material de restaurare ideal trebuie să aibă următoarele proprietăți :

A. Să asigure o bună umectabilitate a smalțului
B. Să fie inert în cavitatea orală
C. Să aibă rezistență la abrazie
D. Să aibă o contracție mică de polimerizare și rezistență mică la uzură
E. Să prezinte o vâscozitate optimă pentru intricare în țesuturile dure dentare
F. Să aibă adeziune bună și contracție mare de polimerizare
G. Să aibă rezistență la abrazie și contracție mare de polimerizare
H. Să aibă adeziune bună
I. Să aibă o contracție mare de polimerizare
J. Să fie favorabil proprietăților de manevrabilitate și cu rezistență scăzută la uzură

219. Referitor la afectarea inflamatorie a țesuturilor parodontale putem afirma urmatoarele:

A. Placa bacteriană reprezintă o agregare bacteriană aderentă pe suprafața dinților
B. Placa bacteriană reprezintă factorul determinant
C. Gingivita reprezintă o inflamație ireversibilă a parodonțiului marginal de înveliș
D. Placa bacteriană reprezintă o agregare bacteriană neaderentă pe suprafața dinților
E. Factorii etiologici ai afecțiunilor parodontale pot fi locali și generali
F. Gingivita reprezintă o inflamație reversibilă a parodonțiului marginal de înveliș
G. Parodontita marginală reprezintă stadiul ireversibil al inflamației parodonțiului marginal de înveliș
și de susținere
H. Placa bacteriană reprezintă un factor favorizant, dar nu determinant
I. Factorii etiologici ai afecțiunilor parodontale pot fi doar locali
J. Parodontita marginală reprezintă stadiul reversibil al inflamației parodonțiului marginal de înveliș și
de susținere
220. Intre factorii etiologici favorizanți locali ai afecțiunilor parodontale se numără:
A. Disfuncții endocrine
B. Disfuncții metabolice
C. Edentația
D. Disfuncții nutritive
E. Discrazii sanguine
F. Leziunile carioase
G. Factori ereditari
H. Tartrul dentar
I. Factorii iatrogenici
J. Trauma ocluzală

221. In etiologia bolii parodontale, trauma ocluzală:

A. Determină accentuarea rezorbției osului alveolar mai mult în sens vertical decât lateral
B. Reprezintă un factor favorizant
C. Determină accentuarea rezorbției osului alveolar mai mult în sens lateral decât vertical
D. Poate modifica evoluția inflamației septice
E. Nu poate modifica evoluția inflamației septice
F. Determină apariția de pungi osoase
G. Determină afectarea mai gravă a osului alveolar decât a ligamentului periodontal
H. Determină afectarea mai gravă a ligamentului periodontal decât a osului alveolar
I. Determină apariția de pungi false, gingivale
J. Reprezintă un factor determinant

222. In etiologia bolii parodontale, cariile dentare:

A. Reprezintă un factor favorizant
B. Topografia leziunii nu prezintă importanță
C. Cariile ocluzale intervin prin retenție de resturi alimentare și placă bacteriană sau prin impact
alimentar
D. Cariile ocluzale intervin prin determinarea unei masticații unilaterale
E. În funcție de topografia leziunii pot determina apariția diferitelor manifestări parodontale
F. Cariile aproximale acționează prin retenție de resturi alimentare și placă bacteriană sau prin
impactare alimentelor
G. Cariile de colet intervin prin determinarea unei masticații unilaterale
H. Reprezintă un factor determinant
I. Cariile aproximale nu au influență asupra parodonțiului marginal
J. Cariile de colet intervin prin reținerea de resturi alimentare și placă bacteriană
223. Referitor la factorii implicați în producerea bolii parodontale putem afirma că:
A. Edentația are rol de factor favorizant acționând în plan vertical prin erupția activă accelerată a dinților
B. Factorii genetici au rol de factori determinanți
C. Factorii genetici sunt implicați în producerea parodontitei prepubertare
D. Factorii genetici sunt implicați în producerea parodontitei rapid progresive
E. Prevalența bolii parodontale scade cu vârsta
F. Factorii genetici sunt implicați în producerea parodontitei juvenile
G. Factorii genetici nu sunt implicați în producerea bolii parodontale
H. Edentația are rol de factor determinant
I. Edentația nu este un factor de risc al bolii parodontale
J. Edentația are rol de factor favorizant acționând în plan orizontal prin desființarea continuității
arcadelor dentare

224. Referitor la implicarea fumatului în producerea bolii parodontale se cunoaște că:

A. Pierderea osoasă este de 2 ori mai mare la marii fumători decât la nefumători
B. Fumatul stimulează funcția neutrofilelor din salivă și din țesutul conjunctiv
C. Fumatul determină vasodilatație la nivelul vaselor gingivale
D. Fumatul inhibă funcția neutrofilelor din salivă și din țesutul conjunctiv
E. Fumatul nu are nici un rol în producerea bolii parodontale
F. La fumători, atât terapia nechirurgicală cât și cea chirurgicală este mai puțin eficientă, iar rata
recidivelor este mai mare decât la nefumători
G. Fumatul determină vasoconstricție la nivelul vaselor gingivale
H. Fumatul suprimă răspunsul IgG2
I. Pierderea osoasă este de 5 ori mai mare la marii fumători decât la nefumători
J. Fumatul intensifică răspunsul IgG2

225. Efectele bolii parodontale asupra stării de sănătate generală sunt:

A. Diabetul zaharat nu este în interrelație cu boala parodontală
B. Boli cardiace – scade riscul de atac de cord
C. Halenă orală
D. Nu există o interrelație între boala parodontală și starea de sănătate generală
E. Sarcina – crește riscul de naștere prematură
F. Scade riscul de naștere prematură
G. Boli respiratorii – prin aspirarea bacteriilor la nivel pulmonar crește riscul de afecțiuni respiratorii
H. Diabetul zaharat este în interrelație cu boala parodontală, agravându-se reciproc
I. Scade riscul de apariție a bolilor respiratorii
J. In cazul bolii cardiace, boala parodontală crește riscul de atac de cord
226. Metodele de prevenire a bolii parodontale includ:
A. Renunțarea la fumat
B. Examen clinic de 1-2 ori/an
C. Reducerea aplicațiilor de produse fluorurate
D. Examen clinic doar în caz de urgență (durere, inflamație)
E. Schimbarea obiceiurilor alimentare prin evitarea zaharurilor
F. Creșterea consumului de zahăr
G. Creșterea consumului de tutun
H. Nu este necesar examenul radiografic
I. Examen radiologic (ortopantomografie) la 2-3 ani
J. Tratamentele cu fluor la copii previn apariția bolii parodontale la adulți

227. În scopul prevenirii bolii parodontale, se recomandă, în ceea ce privește igiena orală:
A. Utilizarea tehnicii de periaj orizontal pentru a nu leza gingia
B. Utilizarea mijloacelor adjuvante (fir de mătase) nu este necesară
C. Realizarea periajului mai întâi cu o periuță uscată ”soft” timp de 1,5 minute
D. Utilizarea tehnicii de periaj Bass
E. Timpul total de periaj este de 1 minut, pentru reducerea riscului de lezare a gingiei
F. Evitarea periajului ”uscat”, deoarece nu aduce un beneficiu suplimentar
G. Utilizarea firului de mătase
H. Utilizarea unei periuțe cu peri duri, deoarece asigură o curățire mai eficientă
I. Continuarea periajului uscat cu periaj folosind pasta de dinți, pentru 1,5 minute
J. Utilizarea periajului uscat care reduce depozitele de placă bacteriană cu 65% și sângerarea gingivală
cu 50%

228. Printre recomandările pentru alegerea periuței dentare în scopul prevenirii bolii parodontale se
numără:
A. Utilizarea periuțelor ”soft”, cu peri moi
B. Utilizarea periuțelor cu peri duri
C. Înlocuirea periuței dentare la interval de 6 luni
D. Periuțele cu ultrasunete au un efect superior de îndepărtare a plăcii bacteriene
E. Utilizarea tehnicii de periaj circular ”Fones”
F. Utilizarea periuțelor electrice de către indivizii cu disabilități
G. Înlocuirea periuței dentare la interval de 1 an
H. Utilizarea periuțelor ”alert”, cu senzori de avertizare în cazul realizării unor presiuni exagerate
I. Inlocuirea periuței dentare la interval de 1 lună
J. Utilizarea periajului orizontal
229. Dispozitivul Detec Tar se utilizează pentru următoarele scopuri:
A. Detectarea sângerării gingivale
B. Detectarea tartrului rezidual, ceea ce îi permite practicianului focalizarea pe o anumită zonă
C. Detartraj în funcție de localizare și de cantitatea de tartru prezentă
D. Economie de timp
E. Detectarea depozitelor moi
F. Detectarea leziunilor precanceroase
G. Detectarea cariilor cavitare
H. Verificarea eficienței detartrajului
I. Motivarea pacientului: pacientul poate ”auzi” prezența tartrului
J. Detectarea depozitelor de placă bacteriană

230. În cadrul metodei PreViser de evaluare a riscului parodontal se iau în calcul elemente ca:
A. Prezența diabetului zahar
B. Istoricul de boală parodontală
C. Vârsta pacientului
D. Tipul de periuță utilizat
E. Consumul de hidrocarbonate
F. Tehnica de periaj
G. Fumatul
H. Alimentația
I. Tipul de pastă de dinți utilizat
J. Evaluarea radiologică

231. Avantajele detartrajului manual sunt:

A. Adaptare foarte bună la morfologia radiculară când se folosesc chiurete Mini-Bladed
B. Vizibilitate foarte bună
C. Este solicitantă pentru clinician
D. Potențial crescut de accidente prin mișcările realizate
E. Necesită angulare precisă a părții active
F. Nu produce aerosoli
G. Necesită reascuțire
H. Acces excelent în pungile parodontale
I. Sensibilitate tactilă superioară prin extremitatea activă
J. Necesită presiuni laterale puternice

232. Dezavantajele detartrajului manual sunt:

A. Sensibilitate tactilă superioară prin extremitatea activa
B. Potenţial crescut de accidente prin mișcările realizate
C. Nu produce aerosoli
 D. Acces excelent în pungile parodontale
E. Necesită presiuni laterale puternice
F. Este solicitantă pentru clinician
G. Adaptare foarte bună la morfologia radiculară când se folosesc chiurete Mini-Bladed
H. Necesită reascuţire
I. Vizibilitate foarte bună
J. Necesită angulare precisă a părţii active

233. Avantajele detartrajului manual sunt:

A. Degajă caldură considerabila
B. Adaptare deficitara la morfologia radiculară când se folosesc chiurete Mini-Bladed
C. Nu degajă caldură
D. Sensibilitate tactilă superioară prin extremitatea active
E. Nu produce aerosoli
F. Adaptare foarte bună la morfologia radiculară când se folosesc chiurete Mini-Bladed
G. Nu necesită aspiraţie
H. Sensibilitate tactilă foarte scăzută
I. Produce o cantitate insemnata de aerosoli
J. Necesită aspiraţie

234. Indicațiile chiuretelor Gracey sunt:

A. Hiperplazii gingivale de cauza medicamentoasă
B. Pentru tratamentul de menținere
C. Reducerea volumului gingival, mai ales în cazul papilei interdentare
D. Infecție în faza acută
E. Excizia formațiunilor tumorale orale
F. Creșterea volumului gingival, mai ales în cazul papilei interdentare
G. Frenectomii
H. Planarea suprafețelor după detartraj
I. În pungile parodontale medii în cazul chirurgiei parodontale în câmp închis
J. La pacienții la care nu se pot face intervenții de chirurgie parodontală

235. Dezavantajele detartrajului ultrasonic sunt:

A. După detartrajul ultrasonic suprafețele rămân deosebit de netede
B. Risc de contaminare foarte scăzut, datorită cantității mici de aerosoli degajată
C. Vibrațiile puternice pot determină dislocări ale prismelor de smalţ, ale cementului și chiar dislocarea
obturaţiilor metalice sau nemetalice sau a faţetelor acrilice
D. In zonele cu hiperestezie produce durere
E. Manopera trebuie întreruptă datorită acumulării unei cantități mari de apă
F. Risc de contaminare datorită aerosolilor care se produc
G. Vizibilitate crescută datorită cantităţii mari de apă
H. După detartraj, mai există zone cu rugozități, în special pe feţele aproximale și subgingival ceea ce
implică manopere de finisare suplimentară
I. Nu trebuie să se folosească un aspirator atunci când se utilizează detartrajul ultrasonic
J. In zonele cu hiperestezie nu produce durere
236. Avantajele tehnologiei piezoelectrice utilizată în construcția aparatelor de detartraj ultrasonic
sunt:
A. Greutate crescuta a piesei de mana si volum mare al aparatului
B. Dimensiunea redusa nu il recomanda si pentru alte utilizări: endodonție, chirurgie sau protetica
C. Inserturi de mici dimensiuni - creșterea preciziei manipulării, creșterea confortului pacientului
D. Vibrație crescută
E. Vibrație redusă
F. Nu poate fi însoțit de LED
G. Poate fi însoțit de LED
H. Inserturi de mari dimensiuni - > creșterea preciziei manipulării, creșterea confortului pacientului
I. Dimensiunea redusă îl recomandă și pentru alte utilizări: endodonție, chirurgie sau protetică
J. Greutate redusă a piesei de mână și volum redus al aparatului

237. Avantajele tehnologiei piezoelectrice utilizata in construcția aparatelor de detartraj ultrasonic

sunt:
A. Inserturi de mici dimensiuni - > creșterea preciziei manipulării, cresterea confortului pacientului
B. Vibrație redusă
C. Vibrație crescută
D. Zgomot redus
E. Cantitate de apa redusă -> creșterea confortului pacientului si operatorului
F. Prezintă risc de încălzire a piesei de mană
G. Inserturi de mari dimensiuni - > creșterea preciziei manipulării, creșterea confortului pacientului
H. Nu poate fi însoțit de LED
I. Nu prezinta risc de încălzire a piesei de mană
J. Greutate crescută a piesei de mană si volum mare al aparatului

238. Cu privire la ansele utilizate în realizarea detartrajului ultrasonic putem afirma următoarele:
A. Dalta este utilizată pentru îndepărtarea depozitelor de pe premolari
B. Săpăliga este utilizată pentru molarii de minte
C. Dalta este utilizată la îndepărtarea depozitelor și a pigmentațiilor de pe dinții anteriori
D. Ansele standard triple-bend- îndepărtarea depozitelor si a pigmentațiilor de pe dinții anteriori
E. Ansele standard- ajută la crearea accesului la depozitele de tartru
F. Ansele standard sunt utilizate la îndepărtarea depozitelor de tartru aderente și foarte aderente
G. Ansele standard triple-bend ajută la crearea accesului la depozitele de tartru foarte aderente
H. Dalta este utilizată pentru pungile parodontale superficiale si adânci
I. Sonda parodontală este utilizată pentru pungile parodontale superficiale si adânci
 J. Săpăliga este utilizată pentru dinții frontali și premolari

239. Avantajele detartrajului sonic sunt:

A. Consum redus de energie
B. Preț de cost mic în comparație cu aparatul ultrasonic
C. Vibraţii de intensitate redusă, mai bine suportat de pacienţii cu hiperestezie dentinară
D. Volum mare
E. Aplicare şi îndepărtare uşoară
F. Are o singură treaptă de putere
G. Necesită răcire cu apă
H. Volum redus
I. Contaminează puternic mediul înconjurător
J. Produce zgomot puternic

240. Complicaţiile detartrajului sunt:

A. Apariţia unei sensibilităţi crescute la nivelul coletului dentar la 3 luni după şedinţa de detartraj
B. Apariția petelor albe cretoase pe suprafața smalțului
C. Luxaţia sau chiar expulzia dintelui de pe arcadă în cazul dinţilor fără mobilitate
D. Xerostomia
E. Leziuni ale părţilor moi prin deraparea instrumentelor
F. Fracturarea unor obturaţii coronare din zona de colet
G. Apariţia unei sensibilităţi crescute la nivelul coletului dentar după şedinţa de detartraj
H. Luxaţia sau chiar expulzia dintelui de pe arcadă în cazul dinţilor cu mobilitate crescută
I. Leziuni ale părţilor moi, chiar și în cazul utilizării corecte a instrumentelor manuale
J. Dislocarea unor obturaţii coronare din zona de colet
241. Despre igienizarea mecanică profesională putem afirma urmatoarele:
A. Utilizează pastă pentru profilaxie cu diferite grade de abrazivitate
B. Utilizează instrumente rotative – periuțe rotative, cupe de cauciuc
C. Se realizează cu ajutorul piesei de mână contraunghi/piesa EVA
D. Se realizează cu ajutorul periuței electrice
E. Se realizează cu ajutorul turbinei dentare
F. Se realizează cu ajutorul periuței de dinți individuale
G. Se realizează cu ajutorul instrumentelor de detartraj
H. Reprezintă îndepărtarea selectivă a plăcii bacteriene, supragingivale și subgingivale pe o profunzime
de 1-3 mm de pe toate suprafețele dentare
I. Se utilizează o seringă pentru injectarea interproximală a pastei de periaj
 J. Se realizează cu ajutorul frezelor diamantate de turbină

242. Cu privire la aeropolisoare putem afirma urmatoarele:

A. Folosește soluție de clorhexidină
B. Se folosește pentru îndepărtarea obturațiilor incorecte
C. Presiunea aerului este de 65-100psi
D. Sunt instrumente chirurgicale
E. Se folosește pentru optimizarea restaurațiilor
F. Se folosește pentru îndepărtarea dentinei cariate
G. Sunt instrumente de lustruire care acționează pe bază de aer comprimat
H. Se folosește pentru îndepărtarea depozitelor de tartru
I. Se poate folosi pentru îndepărtarea colorațiilor extrinseci de smalț situate supragingival
J. Proiectează asupra dinților un jet filiform de apă încălzită, aer comprimat și particule abrazive de
bicarbonat de sodiu
243. In categoria predictorilor de risc pentru boala parodontală intră:
A. Adresabilitatea scăzută la cabinete pentru tratamentele de specialitate
B. Statusul socio-economic mediu
C. Adresabilitatea ridicată la cabinete
D. Vârsta tânără
E. Complianța crescută pentru tratamente de specialitate
F. Nivelul educațional scăzut, statusul socio-economic redus
G. Vârsta înaintată
H. Statusul socio-economic ridicat
I. Complianța redusă
J. Stressul

244. In prevenirea bolii parodontale se ține cont de o serie de aspecte cu privire la igienizarea cavității
orale, și anume:
A. Pastele de dinți pot pătrunde până la 5mm sub marginea gingivală, acolo unde se dezvoltă boala
parodontală
B. Scobitorile sunt recomandate doar acolo unde există recesiunea papilelor
C. Firul de mătase se indică în acele cazuri în care papila ocupă parțial spațiul de sub punctul de contact
interdentar
D. Nicio pastă de dinți nu poate pătrunde la mai mult de 3mm dincolo de marginea gingivală, acolo
unde se dezvoltă boala parodontală
E. Scobitorile sunt recomandate în acele cazuri în care papila ocupă în întregime spațiul de sub punctul
de contact interdentar
F. Firul de mătase se indică în acele cazuri în care papila ocupă în întregime spațiul de sub punctul de
contact interdentar
G. Pasta de dinți inhibă formarea plăcii bacteriene, inclusiv prin distrugerea florei orale saprofite
H. Persoanele cu recesiuni parodontale vor utiliza paste abrazive pentru periajul individual
I. Pasta de dinți inhibă formarea plăcii bacteriene, fără a distruge flora orală saprofită
J. Nu se recomandă utilizarea pastelor abrazive de către persoanele cu recesiuni parodontale

245. Cu privire la discoloraţiile intrinseci putem afirma urmatoarele:

A. Simple se îndepărtează prin periaj profesional
 B. Pot fi determinate de material cromogenic localizat în dentină
C. Pot fi determinate numai de factori posteruptivi
D. Pot fi determinate de determinanţi genetici
E. Nu pot fi determinate de materialul cromogenic localizat în dentină
F. Pot fi determinate de îmbătrânirea materialului de restaurare
G. Pot fi determinate de îmbătrânirea dintelui
H. Nu pot fi determinate de materialul cromogenic localizat în smalț
I. Pot fi determinate numai de factori preeruptivi
J. Pot fi determinate de material cromogenic localizat în smalţ

246. Cu privire la discoloratiile extrinseci putem afirma urmatoarele:

A. Cauzate de depozite de material cromogenic care aderă de suprafaţa dintelui prin forţe de interacţiune
şi care nu pot fi îndepărtate prin periaj dentar profesional
B. Sunt depozite de material cromofor în structura dintelui
C. Nu se pot datora dentinogenezei imperfecte
D. Se pot datora amelogenezei imperfecte
E. Nu se pot datora fluorozei dentare
F. Nu se pot datora amelogenezei imperfecte
G. Sunt ușor de îndepărtat când sunt situate superficial în structura smalțului
H. Se pot datora fluorozei dentare
I. Se pot datora pigmentilor nicotinici
J. Se pot datora dentinogenezei imperfecte

247. Despre albirea dinților putem afirma urmatoarele:

A. Este o metodă eficientă
B. Este o metodă sigură
C. Nu se realizează prin îndepărtarea unui strat de țesut dur dentar de la suprafața dinților
D. Se poate realiza cu acid ortofosforic 37%
E. Se realizează prin oxidarea particulelor cromice de la nivelul dinților
F. Nu afectează pelicula dobândită
G. Este o metoda invazivă
H. Se realizează prin oxidarea particulelor cromofore de la nivelul dinților
I. Se realizează prin îndepărtarea unui strat de la suprafața dinților
J. Poate afecta pelicula dobândită: structura dentară devine poroasă

248. Despre albirea dentară putem afirma urmatoarele:

A. Nu produce oxidarea proteinelor din structura smalțului
B. Poate determina apariția unor semne de hiperestezie
C. Se poate realiza direct pe dinţi sau cu ajutorul unei gutiere.
D. Poate produce accidental iritații gingivale
 E. Poate avea efect rapid când se utilizează cantități mari de ingredient activ
F. Se realizează cu produse care conţin o cantitate mai mare de substanţă activă : până la 10% peroxid
de carbamidă
G. Se rezumă la îndepărtarea unui strat superficial de smalț și aplicarea produsului de albire
H. Produce oxidarea proteinelor din structura smalțului și dentinei
I. Se realizează cu produse care conţin o cantitate mai mare de substanţă activă : până la 3% peroxid
de hidrogen
J. Nu poate determina apariția unor semne de hiperestezie

249. Referitor la efectul de overbleaching putem afirma urmatoarele:

A. Reprezintă capacitatea dinților de a se albi în funcție de concentrația produsului de albire
B. Nu reprezintă capacitatea dinților de a se albi peste ce s-a obținut la un moment dat
C. Reprezintă capacitatea dinților de a se albi conform anumitor nuanțe
D. Nu putem afirma că apare atunci când efectul reacției de albire nu crește
E. Putem afirma că apare atunci când efectul reacției de albire nu crește
F. Reprezintă imposibilitatea de a se mai albi structura dentară, la un moment dat
G. Reprezintă posibilitatea de a se mai albi structura dentară, la un moment dat
H. Putem afirma că apare atunci când se produce o saturație și toate particulele cromofore sunt
convertite în molecule decolorate
I. Reprezintă capacitatea dinților de a se albi peste contur
J. Nu reprezintă capacitatea dinților de a se albi conform anumitor nuanțe

250. Referitor la mecanismul de acțiune al substanțelor de albire putem afirma urmatoarele:

A. Se poate afirma că peroxidul de carbamidă este un derivat bifuncțional al acidului carbonic
B. Peroxidul de carbamida se descompune în final în apă, uree, oxigen, oxid de carbon și amoniu
C. Se poate afirma că peroxidul de hidrogen se descompune în apă și oxigen, iar pentru o perioadă
scurtă de timp, formează radicalul liber perhidroxil care este puternic oxidativ
D. Se poate afirma că peroxidul de carbamida se descompune în final în apă, oxigen, uree, dioxid de
carbon și amoniac
E. Se poate afirma că peroxidul de hidrogen trebuie să acționeze o perioadă lungă de timp, pentru a
elibera prin oxidare moleculele de pigment din dinte
F. Peroxidul de carbamidă este un derivat bifuncțional al acidului citric
G. Se poate afirma că pigmenții galbeni (leucopterină)sunt oxidați la pigmenți albi (xanthopterin)
H. Se poate afirma că peroxidul de carbamidă este un derivat trifuncțional al acidului carbonic
I. Se poate afirma că pigmenții galbeni (xanthopterin) sunt oxidați la pigmenți albi (leucopterină)
J. Se poate afirma că pigmenții albi (xanthopterin) sunt oxidați la pigmenți galbeni (leucopterină)
251. Cu privire la albirea dentară putem afirma urmatoarele:
A. Se poate realiza cu lampa cu ultraviolete
B. Se poate realiza cu lampa cu halogen
C. Se poate realiza cu lampa cu plasma
D. Se poate realiza cu geluri concentrate pentru albirea în cabinet
E. Nu se poate realiza cu geluri concentrate pentru albirea în cabinet
F. Se poate realiza cu lampa cu LED
G. Nu se poate realiza cu lampa cu halogen
H. Nu se poate realiza cu lampa cu plasma
I. Nu se poate realiza cu LASER
J. Nu se poate realiza cu lampa cu ultraviolete

252. Cu privire la pigmențațiile extrinseci putem afirma urmatoarele:

A. Nu pot fi date de agenți antiplacă (de exemplu, clorhexidină)
B. Nu pot fi date de suplimente de fier
C. Pot fi date de suplimente de fier
D. Nu pot fi date de antibiotice (tetraciclină)
E. Pot fi date de antibiotice (tetraciclină)
F. Nu pot fi date de placa bacteriană- bacterii cromogene, denaturarea proteinei de suprafață
G. Nu pot fi date de băuturi (ceai, cafea roșu vin, cola)
H. Pot fi date de placa bacteriană- bacterii cromogene, denaturarea proteinei de suprafață
I. Pot fi date de băuturi (ceai, cafea roșu vin, cola)
J. Pot fi date de agenți antiplacă (de exemplu, clorhexidină)

253. Cu privire la discromiile intrinseci putem afirma urmatoarele:

A. Nu sunt date de material cromogenic localizat in smalt si/sau dentina
B. Nu sunt date de îmbatranirea materialului de restaurare
C. Sunt date de îmbatranirea materialului de restaurare
D. Sunt date de material cromogenic localizat in smalt si/sau dentina
E. Nu sunt date de materialul de obturatie coronara
F. Nu sunt date de cementuri pe baza de Zn O, eugenol, amalgam
G. Nu sunt date de structura anormala a dintelui – fluoroza endemica
H. Sunt date de structura anormala a dintelui – fluoroza endemica
I. Sunt date de factori preeruptivi si/sau posteruptivi
J. Sunt date de materialul de obturatie coronara

254. Cu privire la disromiile dentare putem afirma urmatoarele:

A. Nu pot fi date de minocicline
B. Pot fi date de materiale de restaurare dentare, materiale endodontice
 C. Pot fi produse de traumatisme -hemoragie intrapulpară necroza
D. Nu pot fi produse de traumatisme -hemoragie intrapulpară necroza
E. Pot fi date de minocicline
F. Pot fi date de pigmenți nicotinici
G. Pot fi produse de carii primare, secundare, eroziuni
H. Nu pot fi date de tetraciclină
I. Nu pot fi date de materiale de restaurare dentare, materiale endodontice
J. Nu pot fi produse de carii primare, secundare, eroziuni

255. Referitor la discromiilor dentare putem afirma urmatoarele:

A. Se pot trata prin albire la orice persoane, gravide, alergice la peroxid de hidrogen sau peroxid de
carbamidă
B. Afectarea peliculei dobandite – suprafete poroase
C. Eficacitatea si siguranta tehnicii sunt pe deplin cunoscute
D. Efectul reactiei de albire este continuu pe parcursul sedințelor de albire
E. Pot fi impuse de natura petelor dentare fluoroza
F. Nu pot fi impuse de natura petelor dentare fluoroza
G. Nu este afectată pelicula dobandită
H. Eficacitatea si siguranta tehnicii nu sunt inca pe deplin cunoscute
I. Efectul reactiei de albire nu creste (overbleaching)
J. Contraindicat la femeile gravide, persoane alergice la peroxid de hidrogen

256. Cu privire la discolorațiile intrinseci putem afirma urmatoarele:

A. Pot fi reduse de agenții de albire care penetrează smalțul și dentina
B. Se indeparteaza prin periaj
C. Nu pot fi reduse de agenții de albire care penetrează smalțul și dentina
D. Nu pot fi date de îmbătrânirea materialului de restaurare, de obturatie radiculară
E. Nu pot fi date de amelogeneză imperfectă, dentinogeneza imperfectă
F. Pot fi date de amelogeneza imperfecta, dentinogeneza imperfecta
G. Nu pot fi secundare îmbătrânirii dintelui
H. Nu se îndeparteaza prin periaj
I. Sunt secundare îmbătrânirii dintelui
J. Pot fi date de îmbatranirea materialului de restaurare, de obturatie radiculară

257. Referitor la agenții de creștere a vâscozității substanțelor de albire putem afirma urmatoarele:
A. Ureea inhibă vindecarea
B. Carbopol (carboxypolymethylene)- cu concentratie 0.5–1.5%; ajută la eliberarea oxigenului
C. Urea, scade pH-ul solutiei
D. Urea stabilizeaza peroxidul de hidrogen
E. Ureea: se descompune in amoniac si CO2 spontan și sub actiune bacteriana
F. Polyox este un produs de crestere a vâscozității
G. Carbopol (carboxypolymethylene)- cu concentratie 0.5–1.5%; scade vâscozitatea produsului de
albire
H. Urea, creste pH-ul solutiei, efect anticariogenic, stimuleaza secretia salivara favorizeaza vindecarea
I. Ureea are efect cariogenic
J. Ureea inhibă secreția salivară
258. Referitor la albirea profesională putem afirma urmatoarele:
A. Are un cost redus
B. Sunt necesare uneori mai multe sedinte
C. Pacientul vede efectul imediat
D. Pacientul nu vede efectul imediat
E. Procesul nu este sub controlul medicului
F. Izolarea gingiei (diga, alte substitute) este dificilă
G. Este suficientă o singură ședință
H. Are un cost ridicat
I. Aplicare complexă, agresiune chimică redusă
J. Aplicare complexă, agresiune chimică exagerată

259. Caria de suprafață radiculară este:

A. O leziune carioasă aparută sub influența aportului crescut de hidrați de carbon cumulat cu capacitatea
tampon a salivei redusă
B. Favorizată de utilizarea medicației care induce hipersialia
C. Localizată deasupra joncțiunii smalț - cement
D. O demineralizare a tesutului dentar din zona radiculară
E. O infecție bacteriană modificată prin hidrații de carbon
F. O leziune carioasă care are ca inițiator bacterian Streptococcus mutans
G. O leziune carioasă care are ca inițiator bacterian Lactobacillus
H. Favorizată de creșterea cantității de salivă consecutiv fenomenului de degenerescență a glandelor
salivare
I. O leziune carioasă care este favorizată de prezența recesiunii gingivale
J. Localizată numai pe suprafețele aproximale

260. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la caria de suprafață radiculară (CSR) sunt
adevarate ?
A. Apare numai după expunerea cementului radicular
B. Prezintă o suprafață mai dură decât a cementului normal când leziunile sunt active
C. La palpare prezintă o suprafață mai dură decât cea a cementului normal când leziunea este activă
D. Debutează aproape de joncțiunea smalț - cement
E. Este favorizată de gradul de mineralizare crescut al cementului radicular
F. Nu poate fi surprinsă în stadiu necavitar
G. Afectează mai frecvent suprafețele vestibulare ale rădăcinii
H. Este întâlnită frecvent la molarii mandibulari, caninii maxilari și mandibulari
 I. În formă activă are culoare brun închisă
J. Este favorizată de pH-ul bazic al salivei

261. Diagnosticul diferențial al cariei de suprafată radiculară are urmatoarele elemente de

diferențiere:
A. Bacteriile implicate
B. Activitatea fizică a pacientului
C. De prezența leziunilor pe suprafețele aproximale
D. Culoarea
E. Dependența de aportul de hidrați
F. Mesanismul de formare
G. Extinderea leziunii în smalț
H. Vârsta pacientului
I. De tiparul de masticație
J. Sexul pacientului

262. Factorii implicați în apariția cariei radiculare sunt:

A. Prezența recesiunii parodontale
B. O igienă orală foarte bună
C. Regim alimentar fara hidrocarbonate
D. Fluorizările exagerate
E. Prezența Bacterioides in numar extrem de mare
F. Hipersialia
G. Lactobacilii ( în formele progresive)
H. Expunerea cementului radicular la factorii cariogeni
I. Streptococcus mutans (în formele inițiale)
J. Hiposialia sau xerostomia

263. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la clasificarea cariei de suprafață radiculară (CSR)
sunt adevarate ?
A. CSR gradul II- au pigmentație variabilă de la maro deschis la brun
B. CSR gradul IV - sunt necesare doar fluorizări intensive
C. CSR gradul III – leziune nepenetrantă, cavitație absentă
D. CSR gradul III - prezintă suprafață moale, care poate fi penetrată cu o sondă dentară
E. CSR gradul IV- necesită tratament minim invaziv
F. CSR gradul II – prezintă suprafață moale, neregulată , aspră
G. CSR gradul I – modificări de culoare la nivelul cementului radicular fără afectarea durității acestora
H. CSR gradul IV- se observă o pigmentație de la maro la brun deschis
 I. CSR gradul III – necesită măsuri moderate profilactice
J. CSR gradul I – evolutie cronică, numai 15% dintre ele ajungând la gradul II

264. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la clasificarea cariei de suprafață radiculară sunt
false ?
A. CSR gradul IV - sunt necesare doar fluorizări intensive
B. CSR gradul I – evolutie cronică, numai 15% dintre ele ajungând la gradul II
C. CSR gradul I – modificări de culoare la nivelul cementului radicular fără afectarea durității acestora
D. CSR gradul IV- se observă o pigmentație de la maro la brun deschis
E. CSR gradul IV- necesită tratament minim invaziv
F. CSR gradul III - prezintă suprafață moale, care poate fi penetrată cu o sondă dentară
G. CSR gradul II – prezintă suprafață moale, neregulată , aspră
H. CSR gradul II- au pigmentație variabilă de la maro deschis la brun
I. CSR gradul III – leziune nepenetrantă, cavitație absentă
J. CSR gradul III – necesită măsuri moderate profilactice

265. Leziunile active ale cariei de suprafață radiculară se caracterizează prin:

A. Suprafață moale la palpare
B. Debut la nivelul fețelor aproximale
C. Localizate în apropierea gingiei
D. Leziunile sunt netede, strălucitoare
E. Localizate în apropierea 1/3 apicale
F. Colorație brun închisă
G. Se pigmentează din surse endogene
H. Se pigmentează din surse exogene
I. Culoare galbenă sau brun deschis
J. Au caracter extensive, cuprinzând circular dintele

266. Leziunile cronice ale cariei de suprafață radiculară se caracterizează prin:

A. Suprafață mai moale decât a cementului normal
B. Se pigmentează din surse exogene
C. Localizate în apropierea gingiei
D. Localizate la distanță de marginea liberă a gingiei
E. Suprafață moale la palpare
F. Culoare brun închisă
G. Suprafețe care uneori pot fi netede, lucioase
 H. Au caracter extensiv, cuprinzând dintele circular
I. Evoluție lentă
J. Culoare galbenă sau brun deschis

267. În terapia instrumentală (invazivă) a cariei de suprafață radiculară putem afirma urmatoarele:
A. Glassionomerii sunt indicați pentru restaurarea leziunior active
B. Este suficientă aplicarea de produse fluorurate
C. Se pot utiliza materiale de restaurare cu mecanism de aderare chimic
D. Se pot folosi toate categoriile de materiale de restaurare
E. Se reface structura dentară prin utilizarea de materiale de restaurare
F. Se indică cu predilecție utilizarea amalgamului
G. Se realizează prepararea mecanică a suprafeței cariei
H. Este necesară reconturarea leziunii carioase și aplicarea de sigilant
I. Compomerii și giomerii reprezintă soluția optimă din punct de vedere fizionomic si mecanic
J. Numai compomerii pot compensa multitudinea de factori care pot influența adeziunea la structura
dentară

268. Terapia neinvazivă a cariei de suprafață radiculară presupune urmatoarele:

A. Utilizarea tehnologiei laser pentru tratamentul leziunilor incipiente
B. Infiltarea suprafețelor demineralizate cu rășini compozite flow
C. Îmbunătățirea igienei alimentare
D. Utilizarea lingurilor Black pentru curățarea suprafeței demineralizate
E. Utilizarea instrumentarului rotativ la viteză redusă
F. Protezarea cu fațete laminate
G. Îmbunătățirea igienei orale
H. Aplicații de lacuri adezive sigilante
I. Utilizarea aplicațiilor topice cu produse pe baza de fluor pentru remineralizarea suprafeței cariate
J. Utilizarea sigilanților dentari pentru restaurarea suprafeței demineralizate

269. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la utilizarea LASER-ului în stomatologie este
corecta?
A. O metoda relativ ieftină
B. Este o metodă de tratament kinetic
C. Este o metodă care presupune volatilizarea țesuturilor afectate
D. Este o metodă de tratament mecano-chimică prin volatilizare cu sistemul Cariosolv
E. Reprezintă cea mai comuna metoda de preparare a cavităților;
F. Reprezintă o metoda minim invazivă
G. Reprezintă o metoda invazivă
H. Este o metodă de tratament mecanica- tehnica restaurativă atraumatică
I. Are ca mecanism de acțiune topirea țesuturilor dure dentare afectate
J. Are ca dezavantaj prețul de achiziție
270. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la utilizarea LASER-ului în stomatologie este
corecta?
A. Poate fi utilizat în detectia cariilor incipiente
B. Are capacitate bactericidă
C. Distrugerea plăcii bacteriene
D. Are acțiune chimică de dizolvare a țesuturilor dure
 E. Poate fi utilizat pentru creșterea durității smalțului
F. Poate fi utilizat prin excizia maximă a țesuturilor dure dentare
G. Poate fi utilizat pentru scăderea durității dentinei
H. Acționează fără durere prin mecanism chimic de absorție a apei
I. Sigilarea șanturilor și fosetelor
J. Nu poate avea capacitate bactericidă

271. LASER-ul în stomatologie poate fi utilizat în:

A. Detectarea leziunilor carioase complicate
B. Scăderea durității dentinei
C. Ablația dentinei
D. Creșterea durității dentinei
E. Prevenirea leziunilor carioase la pacienţii cu tratamente ortodontice
F. Detectarea leziunilor carioase incipiente
G. Prepararea mecanică a dentinei
H. Scăderea durității smalțului
I. Creșterea durității smalțului
J. Prepararea mecanică a smalțului

272. LASER-ul în stomatologie nu poate fi utilizat în:

A. Creșterea durității dentinei
B. Prevenirea leziunilor carioase la pacienţii cu tratamente ortodontice
C. Creșterea durității smalțului
D. Detectarea leziunilor carioase incipiente
E. Ablația dentinei
F. Creșterea durității smalțului
G. Ablația dentinei
H. Prevenirea leziunilor carioase la pacienţii cu tratamente ortodontice
I. Creșterea durității dentinei
J. Detectarea leziunilor carioase incipiente
273. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la utilizarea LASER-ului în stomatologie este
corecta?
A. Are un fascicul cu lungime spectrală foarte redus
B. Laserul CO2 nu poate fi folosit pentru a reduce durerea în timpul acțiunii forțelor ortodontice
C. Are un fascicul cu coerență și polarizare deosebită
D. Pătrunderea în rețelele stomatologice – facilă
E. Este denumit înlocuitor al frezei dentare
F. Are capacitatea de a secționa țesuturile prin combinația de laser + spray nebulizat de apă și aer
(Hydrokinetic)
G. Are precizie de lucru mică – jetul energizant curăță rapid și permanent rumegușul dentinar – control
eficient intra și postoperator
H. Este indicat atât la copii cât și la adulți
I. Confort cu 98,5% mai mic decât în cazul sistemelor clasice – nu produce vibrații, căldură, zgomot
redus
J. Viteză de lucru mult mai mică decât în cazul sistemelor convenționale freză, bisturiu
274. Aplicațiile în general a LASER-ului în stomatologie sunt:
A. Albire dentară
B. Nu se poate utiliza în tratamentul afecțiunilor parodontale
C. Tratamentul afecțiunilor parodontale
D. În coafaj direct al pulpei dentare nu se poate utiliza LASER cu CO2 pentru că acesta nu controlează
hemoragia și nu sterilizează locul expus
E. Efectul bactericid pe rădăcina canalului este de aproximativ 9%
F. Coafaj direct al pulpei dentare
G. Efectul bactericid pe rădăcina canalului este de aproximativ 99%
H. În coafaj pulpei dentare nu se utilizează LASER cu CO2 pentru că acesta nu controlează hemoragia
și nu sterilizează locul expus
I. Tratament chirurgical-biopsie+extirpare leziuni cancerigene+frenectomii/frenoplastii
J. Cel mai mare avantaj al albirii cu laser este că determină sensibilitate

275. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la utilizarea LASER-ului în stomatologie este
corecta?
A. Efect analgezic redus (îmbunătățește sinteza de endorfine-modifică pragul durerii)
B. Sângerare crescută în timpul anumitor intervenții chirurgicale
C. Risc de infectare a plăgii postoperatorii
D. Sângerare redusă în timpul anumitor intervenții chirurgicale
E. Poate fi utilizat în finisarea obturațiilor
F. Inhibă sinteza colagenului
G. Durere postoperatorie redusă în cazul anumitor intervenții chirurgicale (Ex. frenectomie)
H. Tratament minim invaziv în cazul leziunilor carioase
I. Poate fi mai puțin dureros în anumite situații, deci este redusă nevoia de anestezie
J. Poate reduce anxietatea la pacienți (nu se mai aude zgomotul de la turbină)

276. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la utilizarea LASER-ului cu Ar în stomatologie este
corecta?
A. Este utilizat în polimerizarea materialelor lasă mai mult monomer rezidual
B. Este utilizat în polimerizarea materialelor lasă mai puțin monomer rezidual
C. Este utilizat în polimerizarea materialelor favorizează iritația pulpei dentare
D. Nu este foarte util în cavitățile de clasa a II-a deoarece fibra conductoare nu permite pătrunderea
fasciculului luminos la nivelul componentei verticale a restaurarii
E. Este utilizat în polimerizarea materialelor previne iritația pulpei dentare
F. Este utilizat în polimerizarea materialelor determină creșterea temperaturii, lasă mai puțin monomer
rezidual
G. Este utilizat în polimerizarea materialelor nu determină creșterea temperaturii, lasă mai puțin
monomer rezidual
H. Are efecte sensibilizante dentinare
I. Polimerizarea se inițiază din profunzime spre suprafață
 J. Polimerizarea se inițiază printr-un fir conductor ce va rămane în masa obturației

277. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la utilizarea LASER-ului cu He-Ne în stomatologie
este corecta?
A. Este fără efect termic
B. Nu se poate utiliza în prevenirea durerii timpul detartrajului
C. Nu are efect antiinflamator în pulpita seroasă
D. Are efect antiinflamator
E. Nu are efect antialgic
F. Are efect antialgic
G. În tratamentul hipersensibilității
H. Este utilizat în hiperemia preinflamatorie
I. Are efecte biologice de stimulare a troficității
J. Nu se poate utiliza în prevenirea durerii în exereza dentinei alterate

278. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la utilizarea LASER-ului cu CO2 în stomatologie
este corecta?
A. Împreună cu soluția de fluorură diamino-argentică este folosit pentru prevenirea cariilor dentare în
cazul aplicării tratamentelor ortodontice
B. Se utilizează în tăierea și volatilizarea țesuturilor dure
C. Se utilizează în tratamentul leziunilor carioase incipiente pe suprafața ocluzală sau radiculară
D. Se utilizează în tăierea și volatilizarea țesuturilor moi și dure
E. Se utilizează în tratamentul leziunilor carioase profunde pe suprafața radiculară
F. Produce necroză și coagulare la nivelul țesuturilor iradiate
G. Se utilizează în tratamentul leziunilor carioase profunde pe suprafața ocluzală
H. Se utilizează în fisurarea și topirea suprafeței țesuturilor mineralizate
I. Hemostaza vaselor cu diametrul mai mare de 1 mm
J. Se utilizează în tăierea și volatilizarea țesuturilor moi

279. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la utilizarea LASER-ului cu Nd-YAG (Neodinium-
Ytrium Aluminium Garnet) în stomatologie este corecta?
A. Exereza dentinei alterate: P= 1o W
B. Prezintă sensibilitate postoperatorie crescută
C. Are acces dificil subgingival
D. Are acces facil subgingival
E. Îmbunătățirea imaginii profesionale a medicului
F. Realizarea de microretenții în dentină pentru aplicarea obturației cu GI
G. Inducerea analgeziei: P= 15 W
H. Prezintă sensibilitate postoperatorie scazută
I. Induce analgezia
J. Gingivectomie: P= 25 W
280. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la utilizarea LASER-ului cu Er-YAG (Erbinium –
Ytrium Aluminium Garnet) în stomatologie este corecta?
A. Este utilizat în condiționarea țesuturilor dure dentare
B. Realizează îndepărtarea debriurilor din fisurile ocluzale
C. Nu poate fi utilizat în condiționarea țesuturilor dure dentare
D. Nu poate realiza îndepărtarea plăcii bacteriene de pe suprafaţa smalţului
E. Nu poate fi utilizat îndepărtarea pastelor endodontice pe bază de rășini epoxidice, rășini fenolice
F. Realizează îndepărtarea plăcii bacteriene de pe suprafaţa smalţului
G. Nu poate fi utilizat îndepărtarea pastelor endodontice pe bază de ZnO,
H. Este utilizat îndepărtarea pastelor endodontice pe bază de ZnO,
I. Este utilizat îndepărtarea pastelor endodontice pe bază de rășini epoxidice, rășini fenolice
J. Nu realizează îndepărtarea debriurilor din fisurile ocluzale

281. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la utilizarea LASER-ului cu Er-YAG (Erbinium –
Ytrium Aluminium Garnet) în stomatologie este corecta?
A. In 90% cazuri se exclude anestezia
B. Înlăturară selectiv, micronic şi cu precizie ţesuturile operate
C. Nu are efecte termice asupra ţesutului operat
D. Acționează cu vibraţie şi presiune asupra ţesutului
E. Are efecte termice asupra ţesutului operat
F. Acționează fără vibraţie şi presiune asupra ţesutului
G. Formează stratul de smear-layer al canaliculelor dentinare (rămâne plaga curată pentru o adeziune
perfectă a obturaţiei
H. Nu induce microfisuri, păstrând rezistenţa biologică a dintelui
I. Nu are o bună acţiune bactericidă
J. Induce microfisuri, subminând rezistenţa biologică a dintelui

282. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la LASER-ul Waterlase Express este adevatarata?
A. Este contraindicat în recoltarea de grefe osoase
B. Este contraindicat în alungiri coronare cum ar fi plastia țesutului moale
C. Descoperirea implanturilor și a dinților incluși în structura osului
D. Inhibă osteointegrarea
E. Este contraindicat în modelarea osului alveolar
F. Este indicat în terapia endodontică
G. Este indicat în terapia parodontală
H. Este indicat în tratamentul periimplantitei
I. Este indicat în prepararea cavităților
 J. Este contraindicat în intervenții de modelare a crestei alveolare

283. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la LASER-ul cu dioda EPIC™ X este corecta?
A. Este indicat în vestibuloplastii
B. Este contraindicat în tratamentul aftelor bucale/labiale
C. Este contraindicat în biopsii
D. Este indicat în chiuretaje parodontale
E. Este indicat în decontaminare endodontică
F. Nu are efect în închidere fistulă
G. Este contraindicat în tratamentul leziunilor herpetice, cheilitelor
H. Este contraindicat în hemostaza
I. Este indicat în frenectomii
J. Este indicat în gingivectomii/gingivoplastii

284. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la LASER-ul WaterLase iPlus 2.0 este corecta?
A. Este contraindicat în prepararea cavităților în special cls a II-a și cls a V-a
B. Este contraindicat în terapia parodontală
C. Este contraindicat în terapia endodontică
D. Este contraindicat în tratamentul periimplantitei
E. Este indicat în tratamentul periimplantitei
F. Descoperirea implanturilor și a dinților incluși în structura osului
G. Este indicat în prepararea cavităților în special cls a II-a și cls a V-a
H. Este indicat în terapia endodontică
I. Este indicat în terapia parodontală
J. Este contraindicat în vestibuloplastii

285. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la LASER-ul chirurgical este corecta?
A. Este eficient și poate fi utilizat pentru a efectua chiuretajul rădăcinii în tratamentul parodontitei
B. Favorizează creșterea incidenței contaminării
C. Are precizie redusă
D. Face suprafețele mai biocompatibile pentru atașamentul fibroblaștilor parodontali decât suprafața
rădăcinii tratată cu chiuretele
E. Are capacitatea de a dezinfecta straturile profunde de dentină infectată cu E. faecalis atunci când se
utilizează Er,Cr: laser YSGG
F. Este o alternativă modernă a tratamentului parodontal
 G. Este eficient și poate fi utilizat pentru a efectua surfasajul rădăcinii în tratamentul parodontitei
H. În cazul laserului cu dioxid de carbon nu se pot produce sechestre osoase
I. Țesuturile fibrozate se îndepărtează cu ușurință
J. Împiedică atașamentul epitelial

286. Cu privire la modelul tradițional de educație pentru sănătate putem afirma următoarele:
A. Accentul nu se pune pe aspectele fizice ale bolii
B. Nu este luată în calcul dimensiunea colectivă a sănătății
C. Factorii determinanți ai sănătății, respectiv politici, sunt neglijați
D. Accentul cade pe aspectele fizice ale bolii
E. Se așteaptă întotdeauna, de la individ, însușirea ordonată de cunoștințe
F. Accentul cade pe aspectele de prevenție a bolii
G. Nu exista așteptări de la individ privind însușirea ordonată de atitudini și comportamente medicale
corecte
H. Este luată în calcul dimensiunea colectivă a sănătății
I. Accentul nu cade pe aspectele de prevenție a bolii
J. Factorii determinanți ai sănătății, respectiv politici, sunt considerați extrem de importanți

287. Cu privire la modelul tradițional de educație pentru sănătate putem afirma următoarele:
A. Efortul educațional nu este orientat către individ
B. Nu exista așteptări de la individ privind însușirea ordonată de cunoștințe
C. Factorii determinanți ai sănătății, respectiv factorii sociali sunt considerați extrem de importanți
D. Accentul nu se pune pe aspectele fizice ale bolii
E. Efortul educațional este orientat către individ, considerat a fi, prin excelență, rațional
F. Accentul nu cade pe sporirea stării de sănătate
G. Oferă o perspectivă medicală și o bază educațională limitată
H. Accentul cade pe sporirea stării de sănătate
I. Factorii determinanți ai sănătății, respectiv factorii sociali sunt neglijați
J. Se așteaptă întotdeauna, de la individ, însușirea ordonată de atitudini și comportamente medicale
corecte

288. Cu privire la modelul modern de educație pentru sănătate putem afirma următoarele:
A. Modelul modern urmărește prevenția sănătății
B. In modelul modern este asigurat caracterul participativ în procesul educațional
C. In modelul modern se obține o înțelegere mai corectă de către oameni a mesajului informațional
vehiculat
D. Modelul modern prezintă posibilitățile efective reduse, de timp, personal și resurse financiare
E. Modelul modern nu ia în considerare complexitatea problemelor sănătății
F. Modelul modern ia în considerare complexitatea problemelor sănătății
 G. Modelul modern nu reușește sa asigure caracterul participativ în procesul educațional
H. Modelul modern prezinta posibilitățile efective nelimitate, de timp
I. In modelul modern se obține o înțelegere redusa de către oameni a mesajului informațional
J. Modelul modern nu urmărește prevenția sănătății

289. Cu privire la modelul modern de educație pentru sănătate putem afirma următoarele:
A. Modelul modern nu ia în considerare factorii care influențează sănătatea
B. Modelul modern prezinta posibilitățile efective reduse, de resurse financiare
C. Modelul modern urmărește promovarea sănătății
D. Modelul modern prezinta posibilitățile efective nelimitate, de personal și resurse financiare
E. Modelul modern prezinta posibilitățile efective reduse, de timp si personal
F. Modelul modern nu reușește sa asigure caracterul participativ în procesul educațional
G. Modelul modern ia în considerare factorii care influențează sănătatea
H. Modelul modern nu urmărește promovarea sănătății
I. In modelul modern comunicarea se realizează în dublu sens (educator - educat și invers)
J. In modelul modern se obține o înțelegere mai corectă a mesajului informațional vehiculat, bazat pe
idei corecte, dar reci şi strict dependente de limbajul medical de specialitate

290. Cu privire la modelele de educație pentru sănătate putem afirma următoarele:

A. Modelul primar este un model de educație
B. In modelul tradițional accentul nu se pune pe aspectele fizice ale bolii
C. In modelul tradițional nu este luată în calcul dimensiunea colectivă a sănătății
D. Modelul de tranziție este un model de educație
E. Modelul modern ia în considerare dimensiunile negative ale sănătății
F. Modelul de tranziție încearcă să depășească limitele modelului modern în ceea ce privește
succesiunea presupusă (cunoștințe - atitudini - comportament)
G. In modelul tradițional accentul cade pe aspectele fizice ale bolii,
H. Modelul modern valorifică rezultatele teoriei educaționale moderne
I. In modelul modern se obține o înțelegere redusa de către oameni a mesajului informațional
J. Modelul modern nu reușește sa asigure caracterul participativ în procesul educațional

291. Cu privire la modelele de educație pentru sănătate putem afirma următoarele:

A. Modelul modern nu reușește sa asigure caracterul participativ în procesul educațional
B. In modelul tradițional se oferă o bază educațională limitată
C. Modelul modern ia în considerare dimensiunile pozitive ale sănătății
D. Modelul modern valorifică rezultatele practicii educaționale moderne
E. In modelul modern se obține o înțelegere bazată pe experiența de viață a individului
 F. In modelul tradițional efortul educațional este orientat către individ, considerat a fi, prin excelență,
rațional
G. Modele de educație pentru sănătate sunt modelul primar, modelul secundar si modelul de tranziție
H. Modelul de tranziție încearcă să depășească limitele modelului modern
I. In modelul tradițional accentul nu se pune pe aspectele fizice ale bolii
J. In modelul tradițional nu exista așteptări de la individ privind însușirea ordonată de cunoștințe,
atitudini şi comportamente medicale corecte

292. Cu privire la formele educației pentru sănătate putem afirma următoarele:

A. Formele educației pentru sănătate pot fi forme vizuale prin prevalenţa cuvântului vorbit
B. Formele imagistice plane ale educației pentru sănătate pot fi albume
C. Formele auditive ale educației pentru sănătate pot fi convorbiri individuale
D. Formele educației pentru sănătate pot fi auditive
E. Formele educației pentru sănătate pot fi forme auditive prin prevalenţa cuvântului tiparit
F. Formele audio-vizuale ale educației pentru sănătate pot fi postere
G. Formele educației pentru sănătate pot fi forme vizuale
H. Formele auditive ale educației pentru sănătate pot fi machete
I. Formele imagistice plane ale educației pentru sănătate pot fi convorbirile individuale
J. Formele educației pentru sănătate pot fi forme mixte (audio-vizuale)

293. Cu privire la formele educației pentru sănătate putem afirma următoarele:

A. Formele auditive ale educației pentru sănătate pot fi mulaje
B. Formele educației pentru sănătate pot fi orale
C. Formele educației pentru sănătate pot fi realizate prin mijloace specifice
D. Formele educației pot fi exprimate prin prevalenţa cuvântului scris sau tipărit
E. Formele educației pentru sănătate pot fi forme orale prin prevalenţa cuvântului tiparit
F. Formele imagistice plane ale educației pentru sănătate pot fi filme artistice
G. Formele imagistice plane ale educației pentru sănătate pot fi postere
H. Formele auditive ale educației pentru sănătate pot fi convorbiri in grup
I. Formele audio-vizuale ale educației pentru sănătate pot fi albume
J. Formele educației pentru sănătate nu pot fi forme vizuale

294. Cu privire la procesul comunicării putem afirma următoarele:

A. Ultima secvența secvență în procesul comunicării este interpretarea mesajului educațional
B. Procesul comunicării se poate prezenta secvențial, in felul următor: distribuire (transmitere),
receptare, înțelegere si interpretare
 C. Procesul comunicării se poate prezenta secvențial, prima secvența fiind receptarea mesajului
educațional
D. A treia secvență în procesul comunicării este înțelegerea mesajului educațional
E. Procesul comunicării se poate prezenta secvențial, a treia secvența fiind interpretarea mesajului
educațional
F. Procesul comunicării se poate prezenta secvențial, ultima secvența fiind înțelegerea mesajului
educațional
G. A doua secvență în procesul comunicării este receptarea mesajului educațional
H. Procesul comunicării se poate prezenta secvențial, in felul următor: distribuire(transmitere) si
receptare
I. Procesul comunicării se poate prezenta secvențial, in felul următor: receptare, înțelegere si
interpretare, transmitere
J. Procesul comunicării se poate prezenta secvențial

295. Cu privire la educația pentru sănătate putem afirma următoarele:

A. Educația pentru sănătate constituie cea mai scumpa formă de asistenţă medicală
B. Educația pentru sănătate garantează eficienta tuturor programelor și acțiunilor sanitare prin
cooperarea strânsă cu populația
C. Educația pentru sănătate nu este recomandata populației adulte
D. Educația pentru sănătate reprezintă matricea de aplicare a tuturor acțiunilor sanitare
E. În educaţia pentru sănătate, cadrele medicale îndeplinesc un rol important dar impactul familiei şi al
cadrelor didactice sunt decisive
F. Educația pentru sănătate reprezintă matricea de aplicare a tuturor programelor sanitare
G. Educația pentru sănătate garantează eficienta tuturor programelor și acțiunilor sanitare, fara
cooperarea populației
H. În educaţia pentru sănătate, familia şi cadrele didactice, îndeplinesc un rol important
I. Educația pentru sănătate constituie cea mai ieftină formă de asistenţă medicală
J. Educatorii în domeniul sănătății trebuie sa adopte o atitudine condescendentă sau să folosească
reproşul în raport cu starea de sănătate a pacienţilor

296. Cu privire la educația pentru sănătate putem afirma următoarele:

A. Impactul cadrelor medicale şi mijloacele mass-media nu sunt decisive în procesul educațional
 B. Educația pentru sănătate reprezintă matricea de aplicare a acțiunilor sanitare
C. Tipul de educaţie pentru sănătate orientat spre boală prezintă o focalizare pozitivă, aşteptându-se ca
persoanele aflate sub incidenţa procesului educativ să adopte comportamente anti-risc
D. Atunci cand se utilizeaza tipul de educaţie pentru sănătate orientat spre boală poate aparea
suprasaturarea cu informaţii
E. Atunci cand se utilizeaza tipul de educaţie pentru sănătate orientat spre boală nu se pot crea confuzii,
comportamente negative, de respingere a schimbărilor de atitudini propuse
F. Educația pentru sănătate nu reprezintă matricea de aplicare a acțiunilor sanitare
G. Tipul de educaţie pentru sănătate orientat spre boală este utilizat ca indicator de eficienţă
H. Tipul de educaţie pentru sănătate orientat spre boală prezintă o focalizare negativă, aşteptându-se ca
persoanele aflate sub incidenţa procesului educativ să adopte comportamente anti-risc
I. Impactul cadrelor medicale şi mijloacele mass-media sunt decisive
J. Tipul de educaţie pentru sănătate orientat spre boală nu este utilizat ca indicator de eficienţă

297. Cu privire la tipul educației pentru sănătate putem afirma următoarele:

A. Tipul de educaţie pentru sănătate orientat spre boală are o valoare educativă limitată
B. Pot aparea inadvertenţe între mesajele transmise în cadrul diferitelor programe
C. Are ca obiectiv principal prevenirea bolii specifice
D. Tipul de educaţie pentru sănătate orientat spre boală are dublă focalizare, urmărind atât îmbunătăţirea
sănătăţii, cât şi prevenirea stării nesatisfăcătoare a acesteia; ambele perspective ţin cont de
componentele fizice, psihice şi sociale ale sănătătii
E. Majoritatea bolilor pot fi prevenite prin reducerea factorilor de risc relevanţi
F. Este orientat spre factori de risc, fiind folosit în mod curent
G. Pot apărea probleme legate de aplicarea simultană a unor programe de educaţie
H. Pleaca de la premiza că majoritatea bolilor nu pot fi prevenite prin reducerea factorilor de risc
relevanţi
I. Sunt utilizati ca indicatori de eficienţă rata de morbiditate şi de mortalitate a grupurilor ţintă
J. Se refera la eliminarea factorilor de risc particulari, pornindu-se de la plurivalenţa aceluiaşi factor de
risc legat de mai multe boli
298. Cu privire la educația pentru sănătate putem afirma următoarele:
A. Funcţia afectiv-emoţională a educatiei pentru sanatate urmăreşte dirijarea afectivă pozitivă
B. Funcţia practică a educatiei pentru sanatate urmăreşte formarea deprinderilor şi obişnuinţelor
igienice
C. Tipul de educaţie pentru sănătate orientat spre boală este orientat spre factori de risc, fiind folosit în
mod curent
D. Educaţia de gradul zero cuprinde noţiunile teoretice şi practice care trebuie integrate în pregătirea
educatorilor
E. Educaţia de gradul zero înglobează ansamblul teoretic şi practic educaţional destinate întregii
populaţii
F. Educaţia de gradul unu cuprinde noţiunile teoretice şi practice care trebuie integrate în pregătirea
educatorilor
G. Educaţia de gradul unu asigură cadrelor din profesii nemedicale, o competenţă mai mare în probleme
de sănătate publică
H. Funcţia teoretico-cognitivă a educatiei pentru sanatate urmăreşte formarea unor reprezentări teoretice
corecte despre fenomenele sănătăţii şi ale bolii
I. Pentru realizarea funcţiilor educatiei pentru sănătate, a fost propusă o ierarhizare în cinci trepte
J. Educaţia de gradul zero reprezintă o parte componentă a formării profesionale

299. Cu privire la educația pentru sănătate putem afirma următoarele:

A. Educaţia pentru sănătate de gradul zero nu are rol determinant în dezvoltarea conducătorilor markeri
decizionali
B. Funcţia afectiv-emoţională a educatiei urmăreşte acceptarea fenomenelor şi faptelor educaţiei
C. Educaţia pentru sănătate de gradul zero are rol determinant în dezvoltarea conducătorilor markeri
decizionali
D. Educaţia de gradul unu nu cuprinde formele de instruire şi educare de la nivelul tuturor treptelor
sistemului educativ
E. Funcţia practică a educatiei nu urmăreşte formarea capacităţii şi voinţei de a acţiona în folosul
propriei sănătăţi
F. Funcţia afectiv-emoţională a educatiei pentru sanatate nu urmăreşte acceptarea fenomenelor şi
faptelor educaţiei
G. Funcţia practică a educatiei urmăreşte formarea capacităţii şi voinţei de a acţiona în folosul propriei
sănătăţi
H. Funcţia teoretico-cognitivă a educatiei nu urmăreşte sa creeze o bază cognitivă necesară înţelegerii
ştiinţifice a măsurilor de promovare a sănătăţii.
I. Funcţia teoretico-cognitivă a educatiei urmăreşte sa creeze o bază cognitivă necesară înţelegerii
ştiinţifice a măsurilor de promovare a sănătăţii.
J. Educaţia de gradul unu cuprinde formele de instruire de la nivelul tuturor treptelor sistemului
instructiv-educativ
300. Cu privire la educația pentru sănătate putem afirma următoarele:
A. Educaţia pentru sănătate de gradul zero înglobează ansamblul teoretic şi practic educaţional destinate
întregii populaţii (global) scopul fiind obţinerea unei cooperări eficiente în aplicarea politicii
sanitare, cooperare întemeiată pe reciprocitate şi comportament adecvat promovării sănătăţii
B. Educaţia de gradul zero reprezintă o parte componentă a formării profesionale, asigurând cadrelor o
competenţă mai mare în probleme de sănătate publică
C. Pentru realizarea funcţiilor educatiei pentru sănătate, a fost propusă o ierarhizare în cinci trepte
D. Educația pentru sănătate constituie cea mai ieftină formă de asistenţă medicală
E. Modelul modern al educației pentru sănătate nu reușeste să asigure caracterul participativ în procesul
educaţional
F. Educația pentru sănătate garantează eficienta tuturor programelor și acțiunilor sanitare, fara
cooperarea populației
G. Educația pentru sănătate garantează eficiența tuturor acțiunilor sanitare prin cooperarea strânsă cu
populația
H. Educația pentru sănătate garantează eficiența tuturor programelor prin cooperarea strânsă cu
populația
I. În educaţia pentru sănătate, impactul familiei şi al cadrelor didactice sunt decisive
J. Funcţia teoretico-cognitivă a educatiei urmăreşte formarea unor reprezentări teoretice corecte despre
fenomenele sănătăţii

301. Cu privire la formele educației pentru sănătate putem afirma următoarele:

A. Formele audio-vizuale ale educației pentru sănătate pot fi filme, desene animate, programe tv
B. Formele educatiei pentru sanatate pot fi forme auditive sau orale (prevalenţa cuvântului vorbit),
forme vizuale (prevalenţa cuvântului scris sau tipărit) sau forme mixte (audio-vizuale), realizate prin
mijloace specifice.
C. Formele auditive ale educației pentru sănătate pot fi lecturi, sfatul medicului la radio
D. Formele imagistice plane ale educației pentru sănătate pot fi albume sau postere
E. Formele educației pentru sănătate pot fi forme auditive sau orale (prevalenţa cuvântului vorbit)
F. Formele educației pentru sănătate pot fi forme auditive sau orale (prevalenţa cuvântului vorbit)
G. Formele auditive ale educației pentru sănătate pot fi lecturi, sfatul medicului la radio
H. Cu privire la formele educației pentru sănătate putem afirma următoarele
I. Formele audio-vizuale ale educației pentru sănătate pot fi filme, desene animate, programe tv
J. Formele educatiei pentru sanatate pot fi forme auditive sau orale (prevalenţa cuvântului vorbit),
forme vizuale (prevalenţa cuvântului scris sau tipărit) sau forme mixte (audio-vizuale), realizate prin
mijloace specifice.