Rezumat Andreea Murarasu

Universitatea de Medicin i Farmacie
„Gr. T. Popa” Ia i
Facultatea de Farmacie
METODE ANALITICE PENTRU UNELE

ANTIINFLAMATOARE
NESTEROIDIENE
Rezumatul tezei de doctorat
Coordonator tiin ific

Prof. Dr. Vasile Dorneanu
Doctorand
Farm. AndreeaElena Mur ra u
IA I
2010
CUPRINS
INTRODUCERE ................................................................................. 3
PARTEA TEORETIC ................................................................. 5
I.Medicament antiinflamatoare ...................................................... 5
I.2. Antiinflamatoare nesteroidiene ..................................................... 5
I.3. Piroxicam ....................................................................................... 5
I.4. Tenoxicam ...................................................................................... 6
I.5. Meloxicam ..................................................................................... 7
I.6. Nimesulid ....................................................................................... 8
PARTEA EXPERIMENTAL ........................................................ 9
V. Metode analitice pentru determinareacantitativ a
piroxicamului ................................................................................... 9
V.1.Determinarea turbidimetric a piroxicamului folosind ca reactiv
acidul fosfomolibdenic......................................................................... 9
III.1.2. Stabilirea condi iilor optime de lucru ................................................ 9
V.1.3. Mod de lucru................................................................................... 11
V.1.4. Validarea metodei de analiz ........................................................... 11
V.1.5. Aplica ii analitice a metodei turbidimetrice de determinare a
piroxicamului ............................................................................................ 12
V.2. Determinarea turbidimetric a piroxicamului folosind ca reactiv
acidul fosfowolframic ........................................................................ 14
V.2.2. Stabilirea condi iilor optime de reac ie ............................................ 14
V.2.3. Mod de lucru................................................................................... 15
V.2.5. Aplica ii analitice ............................................................................. 17
V.3. Electrozi membran ion selectivi pentru piroxicam baza i pe
compusul piroxicam triiodur ......................................................... 18
V.3.1.Material i metod ........................................................................... 18
V.3.2. Sinteza compusului piroxicam - triodur .......................................... 19
V.3.3. Solubilitatea în ap a compusului piroxicam triiodur .................... 20
V.3.4. Caracteristicile func ionale ale EMIS ................................................ 20
V.3.5. Mod de lucru................................................................................... 22
V.3.7. Aplica ii analitice ............................................................................. 23
VI. Metode analitice pentru determinarea cantitativ a
tenoxicamului ................................................................................ 25
1
VI.1. Determinarea turbidimetric a tenoxicamului folosind ca reactiv
acidul fosfomolibdenic....................................................................... 25
VI.1.2. Stabilirea condi iilor optime de lucru .............................................. 25
VI.1.3. Mod de lucru .................................................................................. 27
VI.1.4. Validarea metodei de analiz .......................................................... 27
VI.1.5. Aplica ii analitice ............................................................................ 28
VI.2. Determinarea turbidimetric a tenoxicamului folosind ca reactiv
acidul fosfowolframic ........................................................................ 29
VI.2.2. Stabilirea condi iilor optime de lucru .............................................. 29
VI.2.3. Mod de lucru .................................................................................. 31
VI.2.5. Aplica ii analitice ............................................................................ 32
VI.3. Electrozi membran ion selectivi pentru tenoxicam baza i pe
compusul tenoxicam triiodur ........................................................ 33
VI.3.2. Sinteza compusului tenoxicam - triodur ........................................ 33
VI.3.3. Solubilitatea în ap a compusului tenoxicam triiodur .................. 34
VI.3.4. Caracteristicile func ionale ale EMIS ............................................... 34
VI.3.5. Mod de lucru .................................................................................. 35
VI.3.7.Aplica ii analitice ............................................................................. 36
VII. Metode analitice pentru determinarea cantitativ a
meloxicamului ................................................................................... 38
VII.1. Determinarea turbidimetric a meloxicamului folosind ca reactiv
acidul fosfomolibdenic....................................................................... 38
VII.1.2. Stabilirea condi iilor optime de lucru ............................................. 38
VII.1.3. Mod de lucru ................................................................................. 40
VII.1.4. Validarea metodei de analiz ......................................................... 40
VII.1.5. Aplica ii analitice ........................................................................... 41
VIII. Metode analitice pentru determinarea cantitativ a
nimesulidului ................................................................................. 43
VIII.1. Determinarea spectrofotometric a nimesulidului folosind ca
reactiv fenolul .................................................................................... 43
VIII.1.2. Stabilirea condi iilor optime de lucru ............................................ 44
VIII.1.3. Mod de lucru ................................................................................ 46
VII.1.4. Validarea metodei de analiz ......................................................... 46
VIII.1.5. Aplica ii analitice .......................................................................... 48
IX. CONCLUZII GENERALE ............................................................... 49
BIBLIOGRAFIE SELECTIV ............................................................... 56
2
INTRODUCERE
Antiinflamatoarele reprezint o clas terapeutic neomogen cu
numero i reprezentan i. Denumirea corect a clasei ar fi:
antiinflamatoare - antipiretice - antialgice non-steroidiene. Este una
dintre cele mai frecvent utilizate clase de medicamente. Studii
statistice au aratat c 15% din popula ie folose te regulat AINS.
Prescrierile anuale de AINS sunt la valori înalte: 70 milioane în
SUA, 20 milioane în Anglia sau 10 milioane în Canada.
Utilizarea cronic a AINS cre te de pân la 10 ori rata de
apari ie a complica iilor, spitaliz rilor i deceselor datorate bolii
ulceroase. În SUA peste 100.000 de pacien i sunt spitaliza i anual
pentru complica ii digestive datorate utiliz rii AINS, iar rata anual a
deceselor prin complica ii gastrointestinale este de peste 15.000.
Antiinflamatoarele sunt substan e care au proprietatea de a
antagoniza în mod nespecific principalele manifest ri ale procesului
inflamator, indiferent de etiologie.
Mult timp nu s-a f cut nici o distinc ie net între ac iunea
analgezic , antiinflamatoare i antipiretic , probabil din
considerentul c , în general, apari ia inflama iei era acompaniat de
durere i febr . Ast zi, având la dispozi ie un arsenal atât de valoros
de antiinflamatori, avem libertatea de a alege în func ie de caz,
diferi i antiinflamatori, care, în secundar, prezint i o ac iune
analgezic . De exemplu, azi se cunoa te cu certitudine valoarea
analgezic a aspirinei, dar i cea antiinflamatoare (la doze mari), pe
când aminofenazona i metamizolul au efecte antiinflamatoare
slabe, dar sunt buni analgezici, antipiretici.
Tendin a diversific rii i a prolifer rii antiinflamatoarelor
nesteroidiene se explic i prin faptul c în ultimele decenii datele
despre procesul inflamator i în special despre mediatorii chimici ai
inflama iei s-au îmbun it considerabil, contribuind la elucidarea
mecanismelor de ac iune. Descoperirea ciclooxigenazei 2 (COX2) în
1991, care mediaz secre ia de prostaglandin , spre deosebire de
COX1, care apare în secre ia fiziologic , a contribuit la în elegerea i
aprofundarea mecanismelor de ac iune a antiinflamatoarelor
nesteroidiene. La ora actual se caut antiinflamatoare care s
ac ioneze cu predilec ie asupra COX2.[5]
3
SCOP I OBIECTIVE
Scopul acestei lucr ri este de a realiza o serie de metode de

determinare cantitativ pentru unele antiinflamatoare nesteroidiene
(piroxicam, tenoxicam, meloxicam i nimesulid) prin
spectrofotomoetrie de absorb ie i realizarea unor electrozi
membran ion selectivi pentru determin ri poten iometrice aplica i
acelora i antiinflamatoare.
Obiectivele propuse în cadrul acestui studiu sunt:

Ø Efectuarea unui studiu riguros a literaturii de specialitate
referitoare la antiinflamatoarele nesteroidiene;
Ø Documentare în literatura de specialitate privind metodele
de analiz calitativ i cantitativ deja existente pentru
antiinflamatoarele luate în studiu;
Ø Elaborarea de metode de analiz cantitativ prin
spectrofotometrie pentru fiecare substan medicamentoas
în parte astfel încât performan ele metodei analitice s fie
maxime dar în acela i timp metoda s fie cât mai rapid ;
Ø Elaborarea de metode electroanalitice performante de
determinare cantitativ pentru substan ele de interes
farmaceutic luate în studiu;
Ø Îmbun irea i elaborarea de noi metode de extrac ie a
analitului din forme farmaceutice (tablete, capsule,
supozitoare, geluri, creme);
Ø Validarea metodelor de analiz a medicamentelor, în
conformitate cu reglement rile na ionale i europene; în
acest sens vor fi verifica i o serie de parametri precum:
liniaritatea, precizia, exactitatea, robuste ea, limita de
detec ie i limita de cuantificare.
Ø Aplicarea metodelor analitice în controlul medicamentelor;
adaptarea metodologiei fiec rei metode în parte pentru
determinarea substan elor medicamentoase din formele
farmaceutice introduse în terapie.
4
PARTEA TEORETIC
I.Medicament antiinflamatoare
I.2. Antiinflamatoare nesteroidiene
Termenul de AINS (Anti Inflamatoare Ne Steroidiene) a fost

introdus în 1950 pentru a delimita efectele chimice, modul de
ac iune i tipul de efecte secundare în ceea ce prive te grupul
aspirinei i al fenilbutazonei, fa de cel al glucocorticoizilor.
De i prezint o mare diversitate de structuri chimice, deci o
farmacocinetic complex , antiinflamatoarele nesteroidiene au
anumite proprieta i comune:
Ø majoritatea sunt acizi organici slabi având pKa în jur de 4;
Ø abilitatea de a se lega de albumine
Ø propriet i analgezice i antipiretice pe lâng cele
antiinflamatoare
Ø sunt bine absorbite de organism;
Ø alimentele influen eaz pu in biodisponibilitatea;
Ø majoritatea sunt metabolizate în propor ie ridicat ;
Ø se elimina în principal pe cale renal , însa majoritatea intra
i în circuitul enterohepatic;
Ø majoritatea sunt iritante gastrice, procentul de iritare gastric
fiind propor ional cu tipul substan ei i cu doza
administarat .
Un num r mare dintre acestea, mai prezint i importante
propriet i antiagregant plachetare, iar unele sunt antigutoase
remarcabile.[4,5,6]
I.3. Piroxicam
Piroxicam a fost produs pentru prima dat de Pfizer&Co si
studiat timp de aproape 15 ani fiind introdus în practica medical în
anul 1970.[7]
Piroxicam este 4-hidroxi-2metil-N-(2-piridil)-2H-benyotiazin-
3-carboxamid-1,1-dioxid.
Piroxicamul exist în dou forme diferite interconvertibile.
Sunt cristale polimorfe cu punct de topire de 196-198°C (forma
acilar ) i 199-201°C (forma cubic ). [9]
5
OH O
N N
H
N
H 3C S
O O
Formula empiric : C15H13N3O4S / Masa molar : 331,36
În stare pur piroxicamul se prezint sub form de pulbere

cristalin alb sau u or g lbuie.[18]
Piroxicam este insolubil în ap i ciclohexan, greu solubil în
diizopropil eter, toluen i în alcooli alifatici. Este u or solubil în
solven i organici polari ca dimetilformamida, dimetilsulfoxid,
cloroform dar mai pu in solubil în dioxan, aceton i etil acetat. Este
or solubil în solu ii de acizi i baze diluate.[18,22]
Având în structur nucleul benzotiazinic i piridinic,
piroxicamul prezint o serie de propriet i caracteristice acestor
nuclee.
Piroxicamul formeaz complec i diferit colora i cu o serie de
cationi metalici cum ar fi : Fe3+, Cu2+ , Co2+. În cazul ionului Fe3+, la pH
acid, se formeaz un complex colorat în ro u vi iniu. Cu cationii Co2+
i Cu2+ formeaz complec i de culoare ro ie, respectiv verde,
extractibili în cloroform.[23]
Literatura de specialitate citeaz numeroase metode de
determinare cantitativ pentru piroxicam. Au fost citate din literatur
27 de metode spectrofotometrice, 2 metode spectrofluorimetrice, 9
metode electrochimice, 3 metode de cormatografie în strat sub ire i
33 de metode de cromatografie de inalt performan . Dup cum se
observ cele mai multe sunt metodele de cromatografie de lichide de
înalt performan . Farmacopeeea European 2005 citeaz pentru
pentru identificarea piroxicamului o metod HPLC. [1, 3, 70-137]
I.4. Tenoxicam
A fost introdus pe pia în anul 1981 de firma Roche (UK).
În prezent tenoxicam se g se te în numeroase preparate
farmaceutice sub form de comprimate, capsule, supozitoare i
flacoane injectabile.[16]
Tenoxicam este 4- hidroxi-2- metil - N- 2 piridil - 2H tieno
[23-e] - l,2 - tiazin-3 carboxamid - 1,1 - dioxid.[84]
6
Formula structural :
O O
S CH3
N
NH N
S
O OH
Formula empiric : C13H11N3O4S2 / Masa molar : 337,21 [84]
Tenoxicam exist în mai multe forme tautomere cu punct de

topire cuprins între 209-213°C. În stare pur tenoxicam se prezint
sub form de pulbere cristalin de culoare galben aproape f
miros.[26]
Prin atomul de azot din nucleul piridinic, tenoxicamul prezint
reac ii de formare a unor aduc i moleculari: cu acidul
fosfomolibdenic, în mediu alcalin, formeaz un aduct colorat în
albastru violet; cu metil violet, la pH neutru, formeaz un aduct
molecular, colorat în ro u-vi iniu, extractibil în cloroform ;în prezen a
hematosiiinei i a cloraminei T, la 70°C i pH neutru, aductul format
este colorat în ro u-violet .[27, 28, 29]
Farmacopeea Britanic propune pentru identificarea
tenoxicamului o metod spectrofotometric IR. Pentru determinarea
cantitativ a tenoxicamului sunt citate 11 metode de determinare
cantitativ spectrofotometrice, 2 metode de fluorescen , 7 metode
electroanalitice, 2 metode prin cromatografie în strat sub ire i 13
metode de cromatografie de lichide de înalt performan . Se observ
metodele de cromatografie de lichide de înalt performan sunt
cele mai numeroase. [3, 60, 77, 91, 92, 138 - 163]
I.5. Meloxicam
Meloxicamul, este comercializat sub form de capsule, cu
denumirea MOBIC (7,5 i 15 mg) de c tre firma Boehringer
Ingelheim International GMBH din Germania, firm care de ine i
certificatul de înregistrare a produsului.[31]
Meloxicamul este 4 hidroxi 2 metil N (5 metil 1, 3
tiazol 2 il) 2 H 1, 2 benzotiazin 3 carboxamid 1, 1
dioxid.
7
Formula empiric : C14H13N3O4S2 / Masa molar : 351,39. [3]
Meloxicamul se prezint sub forma unei pudre slab g lbuie.

Exist sub 2 forme tautomere, forma enolic i forma zwitterionic
cu punct de topire cuprins între 242 250°C.[3]
Farmacopeea Britanic 2001 citeaz pentru identificarea
meloxicamului o metod spectrofotometric în UV i una în IR.
Pentru determinarea cantitativ a meloxicamului în literatur sunt
citate 15 metode spectrofotometrice de absorb ie, 5 metode
electrochimice, 2 metode de cormatografie în strat sub ire i 10
metode de cromatografie de lichide de înalt performan . [3, 13, 60,
142, 155, 164-184]
I.6. Nimesulid
Nimesulidul a fost produs pentru prima dat de c tre firma
Helsinn Healthcare SA din Elve ia, firm ce i-a asigurat
exclusivitatea mondial în 1976. În prezent nimesulidul este
comercializat în peste 50 de ri sub diferite denumiri.[37]
NH SO2 CH 3
O
NO2
Formula empiric : C13H12N2O5S /Masa molar : 308,31 [37].
Nimesulidul se prezint sub forma unei pulberi cristaline slab

lbuie, f miros. [28]
Farmacopeea European 2005 recomand pentru identificarea
nimesulidului o metod HPLC. Pentru determinarea cantitativ a
nimesulidului sunt citate 13 metode spectrofotometrice de absorb ie,
4 metode de cromatografie în strat sub ire, i 14 metode de
cromatografie de lichide de înalt performan .[1, 185 211]
8
PARTEA EXPERIMENTAL
V. Metode analitice pentru determinareacantitativ a
piroxicamului
Obiective
Metodele spectrofotometrice i poten iometrice sunt accesibile
i rapide i de aceea au constituit un obiectiv important în
cercet rile noastre de instituire a unor noi metode de determinare
cantitativ pentru piroxicam.
V.1.Determinarea turbidimetric a piroxicamului folosind ca

reactiv acidul fosfomolibdenic
Principiul metodei: piroxicamul formeaz cu acidul
fosfomolibdenic în mediu acid un compus greu solubil ce poate fi
determinat turbidimetric la lungimea de und de 356 nm.
III.1.2. Stabilirea condi iilor optime de lucru

Pentru a stabili condi iile optime de lucru S-au preparat dou
solu ii etalon de piroxicam (2,5 g/ml i 75 g/ml) în solu ii de acid
clorhidric de la 0,1N reprezentând concentra ia minim i maxim a
domeniului studiat i s-au modificat o serie de parametri.
Concentra ia echivalent a piroxicamului respectiv a produsului de
reac ie (volum final 5 ml) este 2,5 g/prob i 75 g/prob , respectiv
0,5 µg/ml i 15 µg/ml.
V.1.2.1. Stabilirea lungimii de und de detec ie

Pentru stabilirea lungimii de und de detec ie s-a preparat o
solu ie etalon de piroxicam în acid clorhidric 1N, de concentra ie
62,5 g/ml. La un volum de 1 ml din aceast solu ie se adaug 2 ml
acid clorhidric 1N, 1 ml acid fosfomolibdenic 1% i 1 ml lauril sulfat
de sodiu 0,1%.(concentra ia echivalent a piroxicamului respectiv a
produsului de reac ie este 62,5 µg/prob respectiv 12,5 µg/ml). Dup
20 minute de la ad ugarea tuturor reactivilor, se înregistreaz
spectrul de absorb ie fa de un martor preparat în acelea i condi ii,
în cuv de 1 cm.
9
În figura nr. 25. este prezentat spectrul de absorb ie al solu iei
de piroxicam 25 g/ml în acid clorhidric 1N i spectrul produsului de
reac ie 12,5 g/ml.
334 356
Absorb
0. A B
0.
0.
0.
0
25 27 30 32 35 37 40 42 45 Wavelength
Figura nr.25. Spectrul de absorb ie al piroxicamului în HCl 1N (A) λmax=333
nm; 25 g/ml) i spectrul produsului de reac ie (B) λmax=356 nm; 12,5 g/ml)
Se constat o m rire a sensibilit ii de detec ie, afirma ie

sus inut de valorile coeficien ilor de absorban specific calcula i
pentru piroxicam ( A11cm ,333 nm = 368 ) i respectiv pentru produsul de
%
reac ie ( A11cm ,356 nm = 694 ).

%
V.1.2.2.Concentra ia acidului clorhidric

S-au preparat dou solu ii etalon de piroxicam (2,5 g/ml i
75 g/ml) în solu ii de acid clorhidric de la 0,1N pân la 3N. La 1 ml
din fiecare solu ie s-au adaugat 2 ml de acid clorhidric de aceea i
concentra ie în care s-a preparat ini ial piroxicamul. Se constat c
pentru domeniul de concentra ii studiat randamentul maxim al
reac iei se ob ine dac solu iile de piroxicam se prepar în acid
clorhidric 1N.
V.1.2.3. Concentra ia solu iei de acid fosfomolibdenic

La 1 ml din fiecare solu ie etalon de piroxicam (2,5 g/ml i 75
g/ml cu ) s-au ad ugat 2 ml acid clorhidric 1N i 1 ml de solu ie de
acid fosfomolibdenic de concentra ii diferite între 0,1% i 3%,
men inând ceilal i parametri constan i. Se constat c pentru
domeniul studiat este suficient o cantitate de 1 ml de solu iei de acid
fosfomolibdenic de concentra ie 1%.
10
V.1.2.4.Concentra ia solu iei de lauril sulfat de sodiu
Solu ia de lauril sulfat de sodiu se adaug în mediul de reac ie
pentru a men ine cât mai mult în suspensie compusul greu solubil
ob inut. Pentru a stabili concentra ia optim a acestei solu ii s-a
ad ugat în mediul de reac ie 1 ml solu ie de lauril sulfat de sodiu de
concentra ii cuprinse între 0,01% i 1%.
Se constat c pentru domeniul de concentra ii studiat este
suficient 1 ml solu ie de lauril sulfat de sodiu de concentra iae 0,1%.
V.1.2.5.Stabilitatea produsului de reac ie

Se constat c absorban a poate fi citit dup cel pu in 20
minute de la ad ugarea reactivilor, iar produsul de reac ie este stabil
înc 40 minute.
V.1.3. Mod de lucru

La un volum de 1 ml solu ie etalon sau prob de piroxicam
preparat în acid clorhidric 1N se adaug :
− 2 ml acid clorhidric 1N;
− 1 ml solu ie acid fosfomolibdenic 1%;
− 1 ml solu ie lauril sulfat de sodiu 0,1%;
− Se cite te absorban a dup 20 minute la lungimea de und
de 356 nm.
V.1.4. Validarea metodei de analiz

S-a studiat liniaritatea func iei de r spuns (s-a urm rit
modificarea absorban ei în func ie de concentra ia analizat ). Func ia
de r spuns este liniar pe domeniul studiat (0,5 15,0 µg/ml). Ecua ia
dreptei de regresie ob inute s-a calculat prin metoda celor mai mici
trate (coeficient de corela ie r = 0,9998)(figura nr.31).
Figura nr.31. Dreapta de calibrare

11
Ecua ia dreptei de calibrare este:
Absorban = 0,060 x Concentra ia + 0,105
Pentru estimarea preciziei s-au determinat:
Ø precizia sistemului: pentru 10 determin ri, RSD= 0,19%;
Ø precizia metodei pentru trei solu ii independente la trei
nivele de concentra ie diferite pentru care RSD=1,92%, cu
un interval de încredere a valorii medii cuprins în domeniul
98,24÷101,18 %;
Ø precizia intermediar pentru trei solu ii independente la trei
nivele de concentra ie diferite pentru care RSD=1,69% cu
98,58÷101,17 %.
Pentru estimarea exactit ii s-a determinat reg sirea pentru un
num r de trei probe la trei nivele de concentra ie diferite, ob inându-
se bias = 99,82% pe intervalul 97,07% 101,63% i RSD = 1,51%.
Au fost calculate limita de detec ie (LD = 0,26 µg/ml) i limita
de cuantificare (LC = 0,86 µg/ml) folosind estimarea acestor limite
pe baza devia iei standard i a pantei dreptei de regresie.
V.1.5. Aplica ii analitice a metodei turbidimetrice de

determinare a piroxicamului
Metoda de determinare turbidimetric a piroxicamului ce
utilizeaz ca reactiv acidul fosfomolibdenic, a fost aplicat pentru
determinarea piroxicamului din comprimate, din pulbere pentru
solu ie oral i din solu ie injectabil .
V.1.5.1.Determinarea turbidimetric a piroxicamului din

comprimate
S-au luat în studiu comprimate FLAMEXIN 20 mg (CHIESI
FARMACEUTICI SpA, Italia).
S-a determinat masa medie conform FR X. Masa medie =
389,9 mg/comprimat).
Un num r de 5 tablete au fost mojarate. Din pulberea ob inut
s-a luat în lucru o cantitate de aproximativ 97,5 mg (a mg),
echivalent la 5 mg piroxicam. Pulberea de comprimate (a mg), s-a
dizolvat într-un volum de 10 ml cloroform, iar amestecul ob inut s-a
filtrat prin hârtie cantitativ . Hârtia de filtru se spal cu aproximativ 5
ml cloroform. Solu ia filtrat s-a evaporat la sec iar reziduul a fost
12
reluat cu un volum de aproximativ 25 ml acid clorhidric 1N. Dup
dizolvare complet s-a completat la semn pân la 100 ml cu acid
clorhidric 1N. Din solu ia ob inut se iau în lucru volume de 0,50 ml,
0,75 ml, i 1,00 ml care se completeaz cu acid clorhidric 1N pân la
3 ml. Probele astfel ob inute se prelucreaz conform metodei.
Se constat c valoarea medie a con inutului în mg/comprimat
(Reg sire medie=99,17%) se încadreaz în limitele impuse de FR X
(20 mg ± 1,5 mg).

pulbere pentru solu ie oral
S-au luat în studiu plicuri cu pulbere pentru solu ie oral
FLAMEXIN 20 mg (CHIESI FARMACEUTICI SpA, Italia).
S-a calculat masa medie (Masa medie = 2939,45 mg/plic).
Dup determinarea masei medii, un num r de 5 plicuri au fost
mojarate.Din pulberea ob inut s-a luat în lucru o cantitate de
aproximativ 735 mg pulbere (a mg), echivalent la 5 mg piroxicam.
Pulberea (a mg), se aduce cantitativ într-un balon cotat de 100
ml acid clorhidric 1N i se dizolv pe un agitator cu ultrasunete. Se
filtreaz solu ia ob inut i se iau în lucru volume de 0,50 ml, 0,75
ml, 1,00 ml care se completeaz cu acid clorhidric 1N pân la 3 ml.
Probele astfel ob inute se prelucreaz conform modului de lucru
descris la subcapitolul V.1.3.
Se constat c valoarea medie a con inutului în mg/plic
(Reg sire medie=99,59%) se încadreaz în limitele impuse de FR X
(20 mg ± 1,5 mg ).

solu ie injectabila
S-au luat în studiu fiole FELDENE 20 mg / 1ml (PFIZER S.A.,
Belgia).
0,25 ml din fiola de piroxicam se aduc cantitativ într un balon
cotat de 100 ml i se completeaz la semn cu acid clorhidric 1N. Din
solu ia ob inut se iau volume de 0,50 ml, 0,75 ml, 1,0 ml i se
completeaz cu acid clorhidric 1N pân la 3 ml. Se prepar trei seturi
de probe din trei fiole diferite.
Valoarea medie a con inutului în mg/fiol se încadreaz în
limitele impuse de FR X (Reg sire medie=99,44%) 20 mg ± 1,5 mg.
13
V.2. Determinarea turbidimetric a piroxicamului folosind ca
reactiv acidul fosfowolframic
Principiul metodei: piroxicamul formeaz cu acidul
fosfowolframic, în mediu de acid clorhidric, un compus greu solubil
ce poate fi determinat turbidimetric la lungimea de und de 365 nm.
V.2.2. Stabilirea condi iilor optime de reac ie

Pentru a stabili condi iile optime de reac ie s-au preparat dou
solu ii etalon de piroxicam de concentra ii 2,5 g/ml i 15,0 g/ml
(concentra ia minim i maxim a domeniului studiat). Concentra ia
echivalent a piroxicamului respectiv a produsului de reac ie dup
ad ugarea tuturor reactivilor este 2,5 µg/prob i 15,0 µg/prob
respectiv 0,5 µg/ml i 3,0 µg/ml (volum final =5 ml).
V.2.2.1. Stabilirea lungimii de und de detec ie

solu ie etalon de piroxicam în acid clorhidric 1N de concentra ie 15
g/ml. La un volum de 1 ml din aceast solu ie se adaug 2 ml
solu ie acid clorhidric 1N, 1 ml acid fosfowolframic 2% i 1 ml lauril
sulfat de sodiu 0,1%. (concentra ia echivalent a produsului de
reactie este 15 µg/prob respectiv 3 µg/ml). Dup 20 minute de la
preparare se înregistreaz spectrul de absorb ie fa de un martor
preparat în acelea i condi ii, în cuv de 1 cm.
de piroxicam 30 g/ml în acid clorhidric 1N i spectrul produsului de
reac ie pentru 3 g/ml piroxicam.
20 334 365
1
Absorbance
0.
A B
0. 24
(AU)
22
0.
27
0.
0
20 25 30 35 40 45 Wavelength
Figura nr.33. Spectrul de absorb ie al piroxicamului în HCl 1N (A) λmax=334
nm; 30 g/ml i spectrul produsului de reac ie (B) λmax=365 nm; 3 g/ml
14
Din analiza spectrului de absorb ie, se observ un maxim de
absorb ie al produsului de reac ie la lungimea de und de 365 nm.
Piroxicamul în acid clorhidric 1N prezint un maxim de absorb ie la
lungimea de und de 334 nm. Se observ o m rire a sensibilit ii de
detec ie, de aproximativ 10 ori, dovad fiind i valorile coeficien ilor
de absorban specific calcula i pentru piroxicam ( A11cm ,333 nm = 368 )
%
i respectiv pentru produsul de reac ie ( A11cm ,365 nm = 3501 ).

%
V.2.2.2.Stabilirea concentra iei optime de acid clorhidric

Cele dou solu ii etalon de piroxicam de concentra ii 2,5 g/ml
i 15,0 g/ml s-au preparat în acid clorhidric de concentra ii diferite,
de la 0,1N pân la 2N, i s-au prelucrat conform metodei.
Se constat c pentru domeniul studiat aciditatea optim a
reac iei se realizeaz dac solu iile de piroxicam se prepar în acid
clorhidric 1N.
V.2.2.3. Concentra ia solu iei de acid fosfowolframic

Pentru a stabili concentra ia solu iei de acid fosfowolframic
1ml de solu ie de acid fosfowolframic s-a adaugat 1 ml din aceast
solu ie de concentra ii diferite între 0,5% i 3%. Se constat c pentru
domeniul studiat, este suficient 1 ml solu ie acid fosfowolframic de
concentra ie 1%.
V.2.2.4.Concentra ia solu iei de lauril sulfat de sodiu

Se adaug 1 ml solu ie lauril sulfat de sodiu modificând
concentra ia de la 0,01% pân la 1%. Se constat c este suficient 1
ml de solu ie lauril sulfat de sodiu de concentra ie 0,1%.
V.2.2.4.Stabilitatea produsului de reac ie

Se constat c absorban a poate fi citit dup cel pu in 20
minute de la ad ugarea reactivilor, iar produsul de reac ie este stabil
înc 40 minute.
V.2.3. Mod de lucru

La un volum de 1 ml solu ie piroxicam preparat în acid
clorhidric 1N, se adaug :
15
−2 ml solu ie acid clorhidric 1N;
−1 ml solu ie acid fosfowolframic 2%;
−1 ml solu ie lauril sulfat de sodiu 0,1%;
−Se cite te absorban a dup 20 minute la lungimea de und
de 365 nm în cuv de 1 cm fa de un martor preparat în
acelea i condi ii.

Func ia de r spuns este liniar pe domeniul studiat (0,5 3,0
µg/ml). Ecua ia dreptei de regresie ob inute s-a calculat prin metoda
celor mai mici p trate (coeficient de corela ie r = 0,9996).

Absorban = 0,350x Concentra ia + 0,016
Ø precizia sistemului pentru 10 determin ri, RSD= 0,29%;
Ø precizia metodei pentru trei solu ii la trei nivele de
concentra ie pentru care RSD= 1,35% cu un interval de
încredere a valorii medii 98,54÷100,62%;
nivele de concentra ie diferite pentru RSD= 1,55% cu un
interval de încredere a valorii medii 98,90÷101,30%.
num r de trei probe la trei nivele de concentra ie diferite ob inându-
se o reg sire medie de 100,21% pe intervalul 98,93% 102,20%.
16
V.2.5. Aplica ii analitice
Metoda de determinare turbidimetric a piroxicamului ce
utilizeaz ca reactiv acidul fosfowolframic, a fost aplicat pentru
determinarea piroxicamului din comprimate, din pulbere pentru
solu ie oral i din solu ie injectabil .

comprimate
FARMACEUTICI SpA, Italia.
Separarea analitului din comprimate i modul de a preparare a
probelor este similar cu cel descris în capitolul V.1.5.1.
Din datele experimentale se constat c valoarea medie a
con inutului în mg/comprimat (Reg sire medie=99,26)se încadreaz
în limitele impuse de FR X (20 mg ± 1,5 mg).

FLAMEXIN 20 mg (CHIESI FARMACEUTICI SpA, Italia).Separare
i prepararea probelor a fost descris în capitolul V.1.5.2.
con inutului în mg/flacon (Reg sire medie= 98,35) se încadreaz în
limitele impuse de FR X (20 mg ± 1,5 mg).

solu ie injectabila
S-au luat în studiu fiole FELDENE 20 mg / 1ml (PFIZER S.A.,
Belgia).Separare i prepararea probelor a fost descris în capitolul
V.1.5.3.
con inutului în mg/flacon (Reg sire medie= 99,79) se încadreaz în
17
V.3. Electrozi membran ion selectivi pentru piroxicam baza i
pe compusul piroxicam – triiodur
Piroxicamul în prezen a acidului clorhidric formeaz cu ionul
triiodur un preciptat de culoare brun închis, conform reac iei:
+
O O O O
S CH3 S CH3
I3-
N N
I-3
H +
+ H N
N N NH2
O OH O OH
V.3.1.Material i metod
V.3.1.1. Prepararea membranei selective

0,02 g material electroactiv se dizolv în 10 ml solu ie de
polietilen 5% i se adaug 0,2 ml dibutilftalat cu rol de plastifiant.
Opera ia se execut timp de câteva ore, la ni , prin agitare continu
pân la omogenizare complet .
1,5 ml din aceast solu ie se introduce în interiorul unui inel
din inox cu diametrul interior de 20 mm, a ezat pe o plac din sticl
i lipit în exterior cu solu ie de polietilen în tetrahidrofuran (figura
nr.41.). Dup evaporarea solventului, în interiorul inelului r mâne o
membran polimeric ce are înglobat materialul electroactiv. În
func ie de volumul solu iei care se supune evapor rii se pot ob ine
membrane de diferite grosimi. Dup evaporarea solventului, în
interiorul inelului r mâne o membran polimeric ce are înglobat i
materialul electroactiv. [57, 59, 60]
Figura nr.41. Prepararea membranei selective
18
V.3.1.2. Construc ia electrozilor membran ion – selectivi cu
matrice de polietilen
Electrozii ion selectivi au fost construi i utilizând materiale
accesibile oric rui laborator de analize. Pentru corpul electrodului s-a
folosit o eprubet din polietilen cu dimensiunile: lungime 7 cm i
diametru interior 9 mm.
La cap tul rotund al acesteia am realizat o perfora ie, pe axul
cilindrului, i o perfora ie pe partea lateral , la aproximativ 1 cm de
cap tul rotund. [59, 60]
La cel lalt cap al eprubetei s-a fixat membrana preparat a a
cum a fost descris în subcapitolul anterior (figura nr.45). Ca electrod
intern de referin se utilizeaz un electrod de Ag/AgCl.
La partea superioar a tubului din polietilen se afl un orificiu
care serve te la umplerea electrodului construit cu solu ia intern de
referin (o solu ie a de piroxicam de concentra ie de 10-5M realizat
într-o solu ie saturat de clorur de argint, pentru a m ri durata de
via a electrodului de referin intern). [57]
În imaginea din figura nr. 65 este prezentat electrodul
membran ion selectiv realizat, dup ad ugarea membranei selective.
Figura nr.45. Electrod ion selectiv Figura nr. 46. Electrodul membran
cu membran din polietilen ion selectiv de construc ie proprie
V.3.2. Sinteza compusului piroxicam - triodur

Sinteza compusului a fost realizat în modul urm tor: la 100 ml
solu ie de piroxicam se adaug 50 ml solu ie acid clorhidric 2N, apoi
sub agitare continu i în por iuni mici 50 ml solu ie triiodur de
potasiu; se formeaz un compus greu solubil în ap , de culoare brun
închis. Precipitatul ob inut se separ prin creuzet filtrant G4, se spal
19
cu o solu ie saturat a compusului piroxicam triiodur , dup care se
usuc pân la mas constant la temperatura camerei, în exicatorul de
vid.
V.3.3. Solubilitatea în ap a compusului piroxicam –

triiodur
Solubilitatea se calculeaz cu ajutorul rela iei:
A ⋅V
S = 1% unde:
A1cm
S mg compus piroxicam triiodur dizolvat în volumul de
ap luat în lucru;
A absorban a solu iei suprasaturate determinat experimental
la lungimea de und corespunz toare maximului de
absorb ie (λmax = 342 nm);
V volumul de ap distilat (25 ml);
1%
A1cm,
coeficient de absorban specific al compusului
piroxicam-triiodur ; [59]
Având în vedere c :
Ø absorban a solu iei saturate este 2,3147;
Ø volumul de ap distilat este de 25 ml ;
Ø coeficientul de absorban specifica A1cm 1%
,342nm = 316 ,9
Se ob ine valoarea solubilit ii S = 0,183 mg compus/25 ml,

adic 7,30⋅10-3 g/l.
V.3.4. Caracteristicile func ionale ale EMIS
V.3.4.1. Func ia electrodic

Pentru determinarea func iei electrodice a electrodului cu
membran din polietilen ce are înglobat compusul piroxicam-
triiodur m sur torile de poten ial s-au efectuat prin utilizarea
urm toarei celule electrochimice:
Electrod [ piroxicam]=10-8-10-1 M
piroxicam - selectiv µ = 1 (KNO3) Ag/AgCl
matrice polietilen pH = 1,2
20
membran din polietilen ce are înglobat compusul piroxicam
triiodur m sur torile de poten ial s-au efectuat pe o serie de solu ii
de piroxicam de concentra ie 10-8-10-1 M.
În figura nr.48. este reprezentarea grafic a func iei electrodice
pentru electrodul cu membran piroxicam selectiv.
Figura nr.48. Func ia electrodic a electrodului piroxicam – selectiv
Panta electrodului pentru domeniul liniar este

P=24,44mV/decad de concentra ie iar poten ialul standard
condi ional al electrodului determinat este E0' = + 345,8 mV.
V.3.4.3. Efectul pH-ului

Pentru determinarea influen ei pH-ului asupra func ion rii
electrodului membran ion selectiv s-a lucrat la trei nivele de
concentra ie 10-2, 10-4, 10-6 mol/l piroxicam. Modificarea pH-ului se
realizeaz prin adaugarea unor solu ii tampon cu pH cuprins între 1,2
i 10. Se constat c domeniul de pH optim se afl în domeniul acid
între 1,2 i 2.
V.3.4.4. Timpul de r spuns i durata de întrebuin are a

electrodului
Timpul de r spuns este de 15 secunde. Stabilitatea valorilor
poten ialului de electrod este bun pentru aproximativ 2 luni, dup
care începe s scad fapt ce indic degradarea membrane selective.
V.2.4.3. Selectivitatea electrodului

Au fost testa i din punctul de vedere al interferen ei ionii K+,
NH4 , Cl- i NO3- deoarece ace tia sunt introdu i în solu iile probelor
+
21
de m sur în cazul ajust rii pH-ului i a t riei ionice iar
2-aminopiridina deoarece reprezint principala impuritate care poate
ap rea în urma procesului de sintez .
Pentru calcularea coeficientului de selectivitate, K, se utilizeaz
metoda Srinivasan i Rechnitz. [55]
Se ob in valori foarte mici ale coeficientului de selectivitate
pentru ionii testa i i deci introducerea acestora în probele de testat
nu influen eaz calitatea determin rilor.
V.3.5. Mod de lucru

− Din solu ia stoc de piroxicam 10-1 M se prepar prin dilu ii
succesive cu ap distilat solu iile de lucru, de concentra ii
cuprinse în intervalul 10 -2 10-6 M;
− Din fiecare solu ie de piroxicam se m soar un volum de
10 ml i se aduc în pahare Berzelius de 25 ml;
− La solu ia de piroxicam se adaug un volum de 1,5 ml
solu ie tampon pH = 1,2 i 1,5 ml KNO3 1M;
− Se citesc valorile poten ialului folosind electrodul de
construc ie proprie i electrodul de referin de Ag/AgCl,
la un milivoltmetru cu rezisten intern mare.

S-a studiat liniaritatea func iei de r spuns i s-a constatat c .
func ia de r spuns este liniar pe domeniul studiat (10-6 10-1M,
coeficient de corela ie 0,9994). În figura nr.53. se reprezint grafic
dreapta de calibrare.
Figura nr. 53. Dreapta de calibrare
22
Ecua ia dreptei de calibrare este dat de rela ia:
E = – 24,64⋅pC + 345,1

98,84÷101,85 %;
98,64÷101,21%.
Au fost calculate limita de detec ie (LD = 1,02⋅10-6M) i limita
de cuantificare (LC = 1,297⋅10-6M) folosind metoda grafic .
V.3.7. Aplica ii analitice
V.3.7.1.Determinarea poten iometric a piroxicamului din

comprimate
FARMACEUTICI SpA, Italia).
Un num r de 5 comprimate se m run esc într-un mojar, iar din
pulberea ob inut se ia în lucru o cantitate echivalent la aproximativ
33 mg piroxicam (aproximativ 643 mg). Pulberea de comprimate se
dizolv într-un volum de 100 ml acid clorhidric 0,1N pe un agitator
cu ultrasunete. Se filtreaz solu ia ob inut i se efectueaz o dilu ie
1:10 cu ap distilat . [60]
Din solu ia ob inut se m soar un volum de 10 ml prob care
se aduce la aceea i valoare a pH-ului i respectiv a t riei ionice, a a
cum s-a lucrat la construirea curbei de calibrare (pH = 1,2 i t rie
ionic realizat prin ad ugare de KNO3 1M), dup care se m soar
poten ialul în mV înregistrat între un electrod Ag/AgCl i un electrod
membran ion selectiv cu matrice din polietilen ce con ine
compusul piroxicam-triiodur . Au fost efectuate un num r de 5
determin ri.
23
con inutului în mg/comprimat (Reg sire medie =99,26%) se
încadreaz în limitele impuse de FR X (20 mg±1,5mg).
V.3.7.2. Determinarea poten iometric a piroxicamului din

FLAMEXIN 20 mg (CHIESI FARMACEUTICI SpA, Italia).
Un num r de 5 plicuri au fost mojarate. Din pulberea ob inut
s-a luat în lucru o cantitate de aproximativ 485 mg pulbere(a mg),
echivalent la aproximativ 3,3 mg piroxicam.
Din solu ia nou ob inut se m soar un volum de 10 ml prob
care se supune analizei conform modului de lucru descris la
subcapitolul V.3.3. Se efectueaz cinci cânt riri succesive.
con inutului în mg/plic (Reg sire medie =99,73%) se încadreaz în
V.3.7.3. Determinarea poten iometric a piroxicamului din

solu ie injectabila
S-au luat în studiu fiole FELDENE 20 mg / 1ml (PFIZER
S.A., Belgia).
0,2 ml din fiola de piroxicam (Vi) se aduc cantitativ într-un
balon cotat de 100 ml cu 10 ml acid clorhidric 0,1N i se
completeaz la semn cu ap distilat . Din solu ia astfel ob inut se
soar un volum de 10 ml prob care se prelucreaz conform
modului de lucru descris.
con inutului în mg/fiol (Reg sire medie =99,78%) se încadreaz în
24
VI. Metode analitice pentru determinarea cantitativ a
tenoxicamului
Obiective
În cercet rile întreprinse am urm rit instituirea i validarea
unor noi metode de determinare cantitativ pentru tenoxicam
precum i aplicarea acestor metode pentru determinarea
tenoxicamului ca substan activ din diferite tipuri de forme
farmaceutice.
VI.1. Determinarea turbidimetric a tenoxicamului folosind

ca reactiv acidul fosfomolibdenic
Principiul metodei: tenoxicamul formeaz cu acidul
fosfomolibdenic în mediu acid un compus greu solubil care poate fi
determinat turbidimetric la lungimea de und de 369 nm. [215]
VI.1.2. Stabilirea condi iilor optime de lucru

Pentru a stabili condi iile optime de lucru s-au preparat dou
solu ii de tenoxicam de 12,5 g/ml i 75,0 g/ml (concentra ia
minim i maxim a domeniului studiat). Concentra ia echivalent a
tenoxicamului respectiv a produsului de reac ie dup ad ugarea
tututror reactivilor este 12,5 g/prob i 75,0 g/prob respectiv
2,5 µg/ml i 15 µg/ml (volum final 5 ml).
VI.1.2.1. Stabilirea lungimii de und de detec ie

solu ie etalon de tenoxicam în acid clorhidric 1N de concentra ie 50
g/ml. La 1 ml din aceast solu ie se adaug 2 ml acid clorhidric 1N,
1 ml acid fosfomolibdenic 1% i 1 ml lauril sulfat de sodiu 0,1%.
(concentra ia echivalenta a produsului de reac ie respectiv a
tenoxicamului este de 50 µg/prob respectiv 10 µg/ml). Dup 20
minute de la ad ugarea tuturor reactivilor se înregistreaz spectrul de
absorb ie pe intervalul 300 500 nm fa de un martor preparat în
acelea i condi ii, în cuv de 1 cm.( figura nr. 55)
25
354 369
0.
Absorbance
0. B
A
0.
(AU)
0.
A
0.
B
0.
0
25 27 30 32 35 37 40 42 45 Wavelengt
Figura nr.55. Spectrul de absorb ie al tenoxicamului 20 µg/ml în HCl 1N (A)

λmax=354 nm i spectrul produsului de reac ie 10 g/ml (B) λmax=369 nm

absorb ie al produsului de reac ie la lungimea de und de 369 nm. Se
constat o m rire a sensibilit ii de detec ie. Valorile coeficien ilor de
absorban specific calcula i pentru tenoxicam ( A11cm% ,354nm = 320 ) i
respectiv pentru produsul de reac ie ( A11cm% , 369 nm = 626 ) dovedesc c
sensibilitatea determin rii cre te de aproximativ dou ori.
VI.1.2.2.Stabilirea concentra iei optime a acidului clorhidric

Pentru a stabili concentra ia optim a solu iei de acid
clorhidric am preparat solu iile etalon de tenoxicam (12,5 g/ml i
75,0 g/ml) în acid clorhidric de diferite concentra ii de la 0,1N pân
la 3N.
Se constat c pentru domeniul de concentra ii studiat,
solu iile de tenoxicam se prepar în acid clorhidric 1N.
VI.1.2.3. Concentra ia solu iei de acid fosfomolibdenic

La un volum de 1 ml din fiecare solu ie de tenoxicam
(reprezentând concentra ia minim i maxim a domeniului studiat)
s-a ad ugat 1 ml de solu ie de acid fosfomolibdenic de concentra ii
diferite între 0,1% i 3%, men inând ceilal i parametri constan i.
Se constat c pentru domeniul de concentra ii studiat este
suficient. 1 ml solu ie acid fosfomolibdenic de concentra ie 1%.
26
VI.1.2.4. Concentra ia solu iei de lauril sulfat de sodiu
S-a analizat câte 1 ml din fiecare solu ie etalon de tenoxicam
modificând concentra ia solu iei de lauril sulfat de sodiu de la 0,01%
pân la 1%.
Se constat c este suficient 1 ml de solu ie lauril sulfat de
sodiu de concentra ie 0,1%
VI.1.2.5. Stabilitatea produsului de reac ie

Absorban a poate fi citit dup cel pu in 20 minute de la
ad ugarea reactivilor, iar produsul de reac ie este stabil pân la 60
minute dup care absorban a începe s scad .
VI.1.3. Mod de lucru

La un volum de 1 ml prob se adaug :
− Dup 20 minute se cite te absorban a la lungimea de und
acelea i condi ii.
VI.1.4. Validarea metodei de analiz

S-a studiat liniaritatea func iei de r spuns. Func ia de r spuns
este liniar pe domeniul studiat (2,5 15,0µg/ml,coeficient de
corela ie r = 0,9990). (figura nr.61)

Absorban = 0,067x Concentra ia + 0,035
27
Ø precizia sistemului pentru un num r de 10 determin ri,
RSD= 0,15%;
Ø repetabilitatea analizei (precizia metodei) pentru trei
solu ii independente la trei nivele de concentra ie diferite
pentru care RSD=1,67% cu un interval de încredere a
valorii medii cuprins în domeniul 99,79÷102,39 %;
Ø precizia intermediar pentru trei solu ii independente la
trei nivele de concentra ie diferite pentru care
RSD=1,97% cu un interval de încredere a valorii medii
cuprins în domeniul 98,89÷101,94%.
se bias = 100,79% pe intervalul 97,55% 104,41%.
VI.1.5. Aplica ii analitice

Metoda de determinare turbidimetric a tenoxicamului ce
determinarea tenoxicamului din comprimate i din pulbere (liofilizat
pentru solu ie injectabil ).
IV.1.5.1.Determinarea turbidimetric a tenoxicamului din

comprimate
S-au luat în studiu comprimate TILCOTIL 20 mg (F. Hoffman
La Roche). Conform Farmacopeei Române, Ed. a-X-a s-a calculat
masa medie (Masa medie =209,77 mg/comprimat).
Dup determinarea masei medii, un num r de 5 tablete au fost
mojarate. Din pulberea ob inut s-a luat în lucru o cantitate de
aproximativ 52,5 mg, echivalent la 5 mg tenoxicam. Pulberea de
comprimate, s-a dizolvat într-un volum de 10 ml cloroform, iar
amestecul ob inut s-a filtrat prin hârtie cantitativ . Hârtia de filtru se
spal cu aproximativ 5 ml cloroform. Solu ia filtrat s-a evaporat la
sec iar reziduul a fost reluat cu un volum de aproximativ 25 ml acid
clorhidric 1N. Dup dizolvare complet s-a completat la semn pân
la 100 ml cu acid clorhidric 1N. Din solu ia ob inut se iau în lucru
28
volume de 0,50 ml, 0,75 ml, i 1,00 ml care se completeaz cu acid
clorhidric 1N pân la 3 ml. Probele astfel ob inute se prelucreaz
conform modului de lucru descris în subcapitolul VI.1.3.
Se constat din datele experimentale, c valoarea medie a
con inutului în mg/comprimat (Reg sire medie= 99,05%) se
încadreaz în limitele impuse de FR X (20 mg ± 1,5 mg).
VI.1.5.2.Determinarea turbidimetric a tenoxicamului din

pulbere liofilizat pentru solu ie injectabil 20 mg/flacon
S-au luat în studiu flacoane NEO-ENDUSIX 20 mg (ANFARM
HELLAS S.A., Pharmaceuticals, Grecia, liofilizat i solvent). S-a
determinat masa medie (Masa medie =99,58 mg/flacon).
Dup determinarea masei medii pulberea din 5 flacoane se
amestec într-un mojar, i se ia în lucru o cantitate echivalent la 10
mg tenoxicam (50 mg pulbere) Pulberea se dizolv cu 2 ml solvent
(aferent la 1 fiol ) i se aduce cantitativ într-un balon cotat de 100 ml
cu acid clorhidric 1N. Dup dizolvare complet se efectueaz o
dilu ie 1:2 cu acid clorhidric 1N. Din solu ia ob inut se iau în lucru
volume de 0,50 ml, 0,75 ml, i 1,00 ml care se completeaz cu acid
clorhidric 1N pân la 3 ml. Probele astfel ob inute se prelucreaz
conform modului de lucru descris în subcapitolul VI.1.3.
Se constat c valoarea medie a con inutului în mg/flacon
(Reg sire medie= 99,26%) se încadreaz în limitele impuse de FR X
(20 mg ± 1,5 mg ).
VI.2. Determinarea turbidimetric a tenoxicamului folosind

ca reactiv acidul fosfowolframic
Principiul metodei: tenoxicamul formeaz cu acidul
fosfowolframic în mediu acid un compus greu solubil care poate fi
VI.2.2. Stabilirea condi iilor optime de lucru

Pentru a stabili condi iile optime de reac ie s-au prepar dou
solu ii etalon de tenoxicam de concentra ii 5 g/ml i 35 g/ml
reprezentând concentra ia minim i maxim a domeniului studiat, i
s-au modificat o serie de parametri. Concentra ia echivalent a
tenoxicamului respectiv a produsului de reac ie dup ad ugarea
29
tututror reactivilor (volum final 5 ml) este de 5 g/ml i 35 g/ml
respectiv 1 µg/ml i 7 µg/ml.
VI.2.2.1. Stabilirea lungimii de und de detec ie

solu ie etalon de tenoxicam în acid clorhidric 1N de concentra ie 25
g/ml. La un volum de 1 ml din aceast solu ie se adaug 2 ml
acid clorhidric 1N, 1 ml acid fosfowolframic 2% i 1 ml lauril sulfat
de sodiu 0,1%. (concentra ia echivalent a tenoxicamului respectiv
produsului de reac ie în volumul final de 5 ml este 25 µg/prob
respectiv 5 µg/ml). Dup 20 minute de la preparare se înregistreaz
spectrul de absorb ie pe intervalul 200 500 nm, fa de un martor
preparat în acelea i condi ii, în cuv de 1 cm. În figura nr. 63. este
prezentat spectrul de absorb ie al solu iei de tenoxicam 20 g/ml în
acid clorhidric 1N i spectrul produsului de reac ie 5 g/ml.
365
0. 354
Absorbanc
0.
A
0.
0.
0. B
0.
20 25 30 35 40 45 Wavelengt
Figura nr.63. Spectrul de absorb ie al tenoxicamului în HCl 1N (A) λmax=354
nm; 20 g/ml i spectrul produsului de reac ie (B) λmax=365 nm; 5 g/ml

absorb ie al produsului de reac ie la lungimea de und de 365 nm.
Tenoxicamul în acid clorhidric 1N prezint un maxim de absorb ie la
lungimea de und de 354 nm. Se constat o m rire a sensibilit ii de
detec ie, de aproximativ 4 ori, dovad fiind i valorile coeficien ilor
,354 nm = 320
de absorban specific calcula i pentru tenoxicam ( A11cm
%
) i
respectiv pentru produsul de reac ie ( A11cm% ,365 nm = 1280 ).
30
VI.2.2.2.Concentra ia optim a solu iei de acid clorhidric
S-au preparat cele dou solu ii etalon de tenoxicam (5 g/ml i
35 g/ml) în acid clorhidric de concentra ii diferite de la 0,1N pân la
3N. Se constat c pentru domeniul de concentra ii studiat solu iile
de tenoxicam se prepar în acid clorhidric 1N.
VI.2.2.3. Concentra ia solu iei de acid fosfowolframic

S-a ad gat 1ml de solu ie de acid fosfowolframic de
concentra ii diferite între 0,1% i 4%, men inând ceilal i parametri
constan i. Se constat c pentru domeniul de concentra ii studiat este
suficient 1 ml de acid fosfowolframic de concentra ie 2%.
VI.2.2.4.Concentra ia solu iei de lauril sulfat de sodiu

Se adaug 1 ml solu ie lauril sulfat de sodiu de concentra ii
diferite cuprinse între 0,01%. i 1%. Se constat c este suficient 1 ml
de solu ie lauril sulfat de sodiu de concentra ie 1%, pentru domeniul
de concentra ii studiat.
VI.2.2.5.Stabilitatea produsului de reac ie

Se constat c absorban a poate fi citit dup cel pu in
20 minute de la ad ugarea reactivilor, iar produsul de reac ie este
stabil pân la 60 minute.

La un volum de 1 ml solu ie etalon de tenoxicam se adaug :
− 1 ml solu ie acid clorhidric 1N;
− 1 ml solu ie acid fosfowolframic 2%;
− Dup 20 minute se cite te absorban a la lungimea de und
acelea i condi ii.

S-a studiat liniaritatea func iei de r spuns Func ia de r spuns
este liniar pe domeniul studiat (1,0 7,0 µg/ml), coeficient de
corela ie R2=0,9992.(figura nr.70.)
31

Absorban = 0,123x Concentra ia - 0,013
Ø precizia sistemului pentru 10 determin ri, RSD=0,19%;
98,54÷100,74 %;
99,00÷100,74%.
se bias =99,70% pe intervalul 97,45% 102,47% .
de cuantificare (LC = 0,72 µg/ml)
VI.2.5. Aplica ii analitice

comprimate
La Roche).
Modul de separare a tenoxicamului din comprimate i
prepararea probelor a fost descris în capitolul VI.1.5.1.
32
con inutului în mg/comprimat (Reg sire medie = 99,05%) se
încadreaz în limitele impuse de FR X (20 mg ± 1,5 mg).

pulbere liofilizat pentru solu ie injectabil 20 mg/flacon
S-au luat în studiu flacoane NEO-ENDUSIX 20 mg (ANFARM
HELLAS S.A., Pharmaceuticals, Grecia, liofilizat i solvent)
Separarea tenoxicamului din pulbere i modul de preparare a
probelor a fost descris în capitolul VI.1.5.2.
con inutului în mg/fiol (Reg sire medie 99,08%) se încadreaz în
VI.3. Electrozi membran ion selectivi pentru tenoxicam

baza i pe compusul tenoxicam – triiodur
Tenoxicamul în mediu acid formeaz cu ionul triiodur , un
preciptat de culoare brun închis, conform reac iei:
+
O O O O
S CH 3 S CH 3
I3-
N N
+ I-3
H +
H N
N N NH2
S S
O OH O OH
VI.3.2. Sinteza compusului tenoxicam - triodur

Sinteza compusului a fost realizat în modul urm tor: la 100 ml
solu ie de tenoxicam se adaug 50 ml solu ie acid clorhidric 2N, apoi
sub agitare continu i în por iuni mici 50 ml solu ie triiodur de
potasiu; se formeaz un compus greu solubil în ap , de culoare brun
închis. Precipitatul ob inut se separ prin creuzet filtrant G4, se spal
cu o solu ie saturat a compusului tenoxicam triiodur i se usuc
pân la mas constant la temperatura camerei, în exicatorul de vid.
33
VI.3.3. Solubilitatea în ap a compusului tenoxicam –
triiodur
Solubilitatea se calculeaz conform formulei prezentat în
subcapitolul V.3.3. Se ob ine valoarea solubilit ii S = 0,199 mg
compus/25 ml, adic 7, 99 x 10-3 g/l.
VI.3.4. Caracteristicile func ionale ale EMIS
VI.3.4.1. Func ia electrodic

membran din polietilen ce are înglobat compusul tenoxicam
triodur , m sur torile de poten ial s-au efectuat pe o serie de solu ii
de tenoxicam de concentra ii cuprinse între 10-8-10-1 M.
Panta electrodului pentru domeniul liniar este
P= 29,90 mV/decad de concentra ie iar poten ialul standard
condi ional al electrodului determinat de pe curba prezentat în
figura nr. 72, este E0' = + 372,1 mV.
Figura nr.72. Func ia electrodic a electrodului tenoxicam – selectiv
VI.3.4.2. Influen a t riei ionice

S-au efectuat determin ri pe solu iile substan elor de analizat
folosind ca ajustor de for ionic solu ii de KNO3 de diferite
concentra ii cuprinse între 0,01 2M. Se constat c t ria ionic
pentru care panta a avut cea mai mare valoare se realizeaz prin
utilizarea unei solu ii de KNO3 1M.
34
VI.3.4.3. Efectul pH-ului
Pentru determinarea influen ei pH-ului asupra func ion rii
electrodului membran ion selectiv s-a modificat pH-ul prin
utilizarea unor solu ii tampon (pH=1,2 ÷ 10). Se constat c
domeniul de pH optim este între 1,2 i 2,0.
VI.3.4.4. Timpul de r spuns i durata de întrebuin are a

electrodului
Timpul de r spuns este de aproximativ 15 secunde. Stabilitatea
valorilor poten ialului de electrod este bun pentru o perioad de
aproximativ 2 luni, dup care valoarea pantei electrodului începe s
se modifice fapt ce indic degradarea membranei selective.
VI.3.4.5. Selectivitatea electrodului

Au fost testa i din punctul de vedere al interferen ei ionii K+,
NH4 , Cl- i NO3- i 2-aminopiridina deoarece reprezint principala
+
impuritate care poate ap rea în urma procesului de sintez .

Se constat c valorile coeficientului de selectivitate, K, sunt
foarte mici deci, prezen a ionilor testa i în probe nu influen eaz
calitatea determin rilor.

Ø Din solu ia stoc de tenoxicam 10-1 M se prepar prin dilu ii
succesive cu ap distilat solu iile de lucru, de concentra ii
cuprinse în intervalul 10 -2 10-6 M;
Ø Din fiecare solu ie de tenoxicam se m soar un volum de
10 ml i se aduc în pahare Berzelius de 25 ml;
Ø La solu ia de tenoxicam se adaug un volum de 1,5 ml
solu ie tampon pH = 1,2 i 1,5 ml KNO3 1M;
Ø Se citesc valorile poten ialului folosind electrodul de
construc ie proprie i electrodul de referin de Ag/AgCl,
la un milivoltmetru cu rezisten intern mare.

S-a studiat liniaritatea func iei de r spuns i s-a constatat c .
func ia de r spuns este liniar pe domeniul studiat (10-6 10-1M,
coeficient de corela ie r = 0,9998).(figura nr. 77)
35
Figura nr. 77. Dreapta de calibrare
Ecua ia dreptei de calibrare este dat de rela ia:

E = – 29,994⋅pC + 371,65

99,23÷102,29 %;
un interval de încredere a valorii mediii cuprins în domeniul
99,30÷102,16%.
Au fost calculate limita de detec ie (LD = 7,347⋅10-7M) i

limita de cuantificare (LC = 1,017⋅10-6M) folosind metoda grafic .
VI.3.7.Aplica ii analitice
VI.3.7.1.Determinarea poten iometric a tenoxicamului din

comprimate
La Roche).
36
Un num r de 5 comprimate se m run esc într-un mojar, iar
din pulberea ob inut se ia în lucru o cantitate echivalent la
aproximativ 33 mg tenoxicam (aproximativ 350 mg). Pulberea de
comprimate (a mg), se dizolv într-un volum de 100 ml acid
clorhidric 0,1N pe un agitator cu ultrasunete. Se filtreaz solu ia
ob inut i se efectueaz o dilu ie 1:10 cu ap distilat . [60]
Din solu ia nou ob inut se m soar un volum de 10 ml care se
analizeaz conform metodei.
con inutului în mg/comprimat (Reg sire medie 99,32%) se
încadreaz în limitele impuse de FR X (20mg±1,5mg).
VI.3.7.2. Determinarea poten iometric a tenoxicamului din

pulbere pentru solu ie injectabil
S-au luat în studiu flacoane NEO-ENDUSIX 20 mg
(ANFARM HELLAS S.A., Pharmaceuticals, Grecia, liofilizat i
solvent).
Pulberea din 5 flacoane se amestec într-un mojar, i se ia în
lucru o cantitate echivalent la 33 mg tenoxicam (165 mg pulbere).
Pulberea se dizolv cu 4 ml solvent (aferent la dou fiole) i se aduce
cantitativ într-un balon cotat de 100 ml cu ap distilat . Dup
dizolvare complet se efectueaz o dilu ie 1:10 cu ap distilat . Din
solu ia astfel ob inut se m soar un volum de 10 ml prob ce se
analizeaz conform metodei descrise.
con inutului în mg/fiol (Reg sire medie =100,04%) se încadreaz în
37
VII. Metode analitice pentru determinarea cantitativ a
meloxicamului
Obiective
Metodele spectrofotometrice sunt rapide i performante de
aceea au constituit un obiectiv important în cercet rile noastre de
instituire a unor noi metode de determinare cantitativ pentru
meloxicam.
VII.1. Determinarea turbidimetric a meloxicamului folosind

ca reactiv acidul fosfomolibdenic
Principiul metodei: meloxicamul formeaz cu acidul
fosfomolibdenic în mediu acid un compus greu solubil ce poate fi
VII.1.2. Stabilirea condi iilor optime de lucru

Pentru a stabili condi iile optime de reac ie s-au preparat dou
solu ii etalon de meloxicam de 5,0 g/ml i 13 g/ml (concentra ia
minim i maxim a domeniului studiat). Concentra ia echivalent a
meloxicamului respectiv a produsului de reac ie dup ad ugarea
tuturor reactivilor (volum final 5 ml) este de 5,0 g/prob i
13 g/prob respectiv 1,0 2,6 µg/ml.
VII.1.2.1. Stabilirea lungimii de und de detec ie

solu ie etalon de meloxicam în acid clorhidric 2N, cu concentra ia de
10 g/ml. La un volum de 1 ml solu ie meloxicam se adaug 2 ml
solu ie acid clorhidric 2N, 1 ml acid fosfomolibdenic 1% i 1 ml
lauril sulfat de sodiu 0,1%. Concentra ia echivalent a
meloxicamului respectiv a produsului de reac ie în volumul final de 5
ml este de 10 µg/prob respectiv 2 µg/ml. Dup 20 minute de la
ad ugarea reactivilor se înregistreaz spectrul de absorb ie pe
intervalul 300 500 nm, fa de un martor preparat în acelea i
condi ii, în cuv de 1 cm.
de meloxicam 10 g/ml în acid clorhidric 2N i spectrul produsului
de reac ie 2 g/ml.
38
339
0.
Absorbance
0. 342
0.
(AU)
0.
0. A B
0.
0.
0
25 27 30 32 35 37 40 42 45 Wavelengt
Figura nr.79. Spectrul de absorb ie al meloxicamului în HCl 2N (A; λmax=339
nm; 10 g/ml) i spectrul produsului de reac ie (B; λmax=342 nm; 2 g/ml)
Se observ c produsul de reac ie prezint o absorban de

cinci ori mai mare decât a meloxicamului în acid clorhidric 2N, ceea
ce înseamn o m rire a sensibilit ii de detec ie, ca dovad fiind
valorile coeficien ilor de absorban specific calcula i pentru
meloxicam ( A11cm% ,339 nm = 722 ) i respectiv pentru produsul de reac ie
( A11cm% ,342 nm = 3330 ).
VII.1.2.2.Concentra ia optim a acidului clorhidric

Solu iile de meloxicam s-au preparat în acid clorhidric
deoarece reac ia cu acidul fosfomolibdenic are loc în mediu acid.
S-au preparat solu iile etalon de meloxicam în solu ii de acid
clorhidric de la 0,5N pân la 4N. Se constat c pentru domeniul de
concentra ii studiat solu iile etalon de meloxicam se prepar în acid
clorhidric 2N.
VII.1.2.3.Concentra ia solu iei de acid fosfomolibdenic

S-a ad ugat 1ml de solu ie de acid fosfomolibdenic de
concentra ii diferite între 0,1% i 5%. Pentru domeniul de
concentra ii studiat este suficient o concentra ie a solu iei de acid
fosfomolibdenic de 1%.
VII.1.2.4.Concentra ia solu iei de lauril sulfat de sodiu

S-a ad ugat în mediul de reac ie 1 ml solu ie de lauril sulfat de
sodiu de concentra ii cuprinse între 0,01% i 1%. pentru domeniul de
concentra ii studiat este suficient 1 ml solu ie de lauril sulfat de
sodiu de concentra iae 0,1%.
39
VII.1.2.5.Stabilitatea produsului de reac ie
Se constat c absorban a poate fi citit dup cel pu in
20 minute de la ad ugarea reactivilor, iar produsul de reac ie este
stabil pân la 60 minute.
VII.1.3. Mod de lucru

La un volum de 1 ml solu ie etalon de meloxicam preparat în
acid clorhidric 2N, se adaug :
− dup 20 minute se cite te absorban a la lungimea de und de
342 nm în cuv de 1 cm fa de un martor preparat în
acelea i condi ii.
VII.1.4. Validarea metodei de analiz

S-a studiat liniaritatea func iei de r spuns. Func ia de r spuns
este liniar pe domeniul studiat (1,0 2,6 µg/ml, coeficient de
corela ie r = 0,9995).(figura nr.86)

Absorban = 0,560x Concentra ia - 0,466
Ø precizia sistemului pentru 10 determin ri, RSD= 0,19%;
un interval de încredere a valorii mediii cuprins în domeniul
98,58÷101,17%;
40
nivele de concentra ie diferite pentru care RSD= 1,89% cu
98,68÷102,63%.
num r de trei probe la trei nivele de concentra ie ob inându-se bias
=100,89% pe intervalul 98,45% 103,22%.
de cuantificare (LC = 0,18 µg/ml
VII.1.5. Aplica ii analitice

Metoda de determinare turbidimetric a meloxicamului ce
determinarea meloxicamului din comprimate de 7,5 mg i 15 mg
precum i din solu ie injectabil .
VII.1.5.1.Determinarea turbidimetric a meloxicamului din

comprimate 7,5 mg
S-au luat în studiu comprimate MOVALIS 7,5 mg (Boehringer
IngelheimPharma GMbH et Co, Germania).
S-a determinat masa medie conform Farmacopeei Române ed.
a-X-a (Masa medie =180,07 mg/comprimat).
Dup determinarea masei medii, un num r de 5 tablete au fost
mojarate. Din pulberea ob inut s-a luat în lucru o cantitate de
aproximativ 240 mg echivalent la 10 mg meloxicam. Pulberea de
comprimate s-a dizolvat într-un volum de 10 ml cloroform, iar
amestecul ob inut s-a filtrat prin hârtie cantitativ . Hârtia de filtru se
spal cu aproximativ 5 ml cloroform. Solu ia filtrat s-a evaporat la
sec iar reziduul a fost reluat cu un volum de aproximativ 25 ml
dimetilformamid . Dup dizolvare complet s-a adus la 100 ml cu
acid clorhidric 2N. Din aceast solu ie se efectueaz o dilu ie 1:10 cu
acid clorhidric 2N. Din solu ia ob inut se iau în lucru volume de 0,7
ml, 0,8 ml, i 0,9 ml care se completeaz cu acid clorhidric 2N pân
la 3 ml. Probele astfel ob inute se prelucreaz conform modului de
lucru descris în subcapitolul VII.2.3.
41
(Reg sire medie = 99,53%) se încadreaz în limitele impuse de FR X
(7,5 mg ± 0,5625 mg).

comprimate 15 mg
S-au luat în studiu comprimate MELOX 15 mg (Medochemie
Ltd., Cipru).
S-a determinat masa medie conform FR X. (Masa
medie=299,98 mg/comprimat).
Separarea meloxicamului din comprimate i modul de
preparare a probelor este similar celul prezentat la cap VII.1.5.1.
(15 mg ± 0,75 mg).

solu ie injectabila
S-au luat în studiu fiole MOVALIS 15 mg/1,5 ml (Boehringer
Ingelheim GMbH et Co, Germania).
1 ml din fiola de meloxicam se aduc cantitativ într un balon
cotat de 100 ml i se completeaz la semn cu acid clorhidric 2N. Din
solu ia ob inut se efectueaz o dilu ie 1:10 cu acid clorhidric 2N.
Din solu ia ob inut se iau volume de 0,7 ml, 0,8 ml, 0,9 ml i se
completeaz cu acid clorhidric 1N pân la 3 ml. Se prepar trei seturi
de probe din trei fiole diferite. Probele ob inute se prelucreaz
conform modului de lucru prezentat.
(15 mg ± 0,75 mg).
42
VIII. Metode analitice pentru determinarea cantitativ a
nimesulidului
Obiective
Pentru a g si metode de determinare cantitativ cu
sensibilitate mai mare s-a încercat transformarea pe cale chimic a
nimesulidului, astfel încât produsul de reac ie ob inut s prezinte o
absorban mai mare.
VIII.1. Determinarea spectrofotometric a nimesulidului

folosind ca reactiv fenolul
Principiul metodei: Prin reducerea grup rii nitro din pozi ia 4
a nimesulidului (Zn + HCl) se ob ine amina corespunz toare (2
fenoxi 4 amino metan sulfonanilida) care prin diazotare
(NaNO2 + HCl) urmat de cuplarea în mediu amoniacal cu fenol,
formeaz un compus colorat în galben-portocaliu ce prezint dou
maxime de absorb ie la 306 nm i 449 nm. Reac iile care au loc sunt
urm toarele:
CH3 SO2 NH CH3 SO2 NH
O O
NaNO2 + HCl
+ 6H (Zn + HCl)
NO2 NH2
CH3 SO2 NH
O
CH3 SO2 NH
O OH
N N OH
N+ N] Cl-
Metoda de determinare cantitativ a nimesulidului a fost

validat pentru ambele lungimi de und pentru situa iile în care ar
deranja anumi i interferen i fie pentru domeniul în UV fie pentru
domeniul VIS. Folosind una dintre cele dou lungimi de und m rim
selectivitatea chiar daca pentru domeniul VIS se pierde din
sensibilitate.
43
VIII.1.2. Stabilirea condi iilor optime de lucru
Pentru a stabili condi iile optime de reac ie atât pentru metoda
în ultraviolet cât i pentru cea în vizibil s-au preparat trei solu ii de
nimesulid în hidroxid de sodiu 0,1N de concentra ii 10 g/ml,
60 g/ml i 110 µg/ml, reprezentând concentra ia minim i maxim
a domeniilor studiate. Concentra ia echivalent a nimesulidului
respectiv a produsului de reac ie dup ad ugarea tututror reactivilor
(volum final 5 ml) este 10 g/prob , 60 g/prob i 110 µg/prob ,
respectiv 2 µg/ml, 12 µg/ml i 22 µg/ml.
VIII.1.2.1. Stabilirea lungimii de und de detec ie

solu ie etalon de nimesulid în hidroxid de sodiu 0,1N de concentra ie
50 g/ml. La un volum de 1 ml din aceast solu ie se adaug 1 ml
acid clorhidric 2N i aproximativ 0,3 g zinc metalic. Solu ia se
men ine pe baie de ap timp de 15 minute dup care se r ce te i se
aduce cantitativ într-o eprubet gradat sp lând zincul r mas cu
0,5 ml ap distilat . Opera ia de sp lare se repet de trei ori, apele de
sp lare fiind ad ugate în eprubetele gradate completând pân la
volumul de 3,5 ml. Se adaug 0,5 ml nitrit de sodiu 0,25 % i dup 5
minute se adaug 1 ml solu ie de fenol 0,1 % în amoniac 25%. Dup
20 minute de la preparare se înregistreaz spectrul de absorb ie pe
intervalul 200 800 nm, fa de un martor preparat în acelea i
condi ii, în cuv de 1 cm. În figura nr. 87. este prezentat spectrul de
absorb ie al solu iei de nimesulid 15 g/ml în hidroxid de sodiu 0,1N
i spectrul produsului de reac ie 10 g/ml.
306
0.
0.
Absorbance
0.
393
0.
449
0.
0.
B
0.
29 A
0. 58
0
25 30 35 40 45 50 55 60 Wavelength
Figura nr.87. Spectrul de absorb ie al nimesulidului în NaOH 15 g/ml 0,1N
(A) λmax=393 nm; i spectrul produsului de reac ie 10 g/ml (B)
λmax=306 nm i λmax=449 nm ;
44
Din analiza spectrului de absorb ie, se observ c produsul de
reac ie prezint dou maxime de absorb ie la lungimea de und de
306 nm i 449 nm. Nimesulidul în hidroxid de sodiu 0,1N prezint
un maxim de absorb ie la lungimea de und de 393 nm. Valorile
coeficien ilor de absorban specific calcula i pentru nimesulid
( A11cm% ,393 nm = 297 ) i respectiv pentru compusul de cuplare
( A11cm ,306 nm = 835 respectiv A1cm , 449 nm = 409 ), demonstreaz o cre tere
% 1%
a sensibilit ii de detec ie de 2,5 ori (pentru metoda în UV) respectiv

de 1,5 ori (pentru metoda în VIS).
VIII.1.2.2.Condi ii optime de reducere a grup rii nitro

A fost stabilit concentra ia acidului clorhidric, cantitatea
optim de zinc i timpul optim de men inere a probelor pe baia de
ap la 70 °C. Pentru aceasta s-au preparat cele trei solu ii etalon de
nimesulid i s-a modificat pe rând concentra ia solu iei de acid
clorhidric (de la 0,5N la 3N), cantitatea de zinc (de la 0,1 g pân la
0,5 g) i s-au men inut solu iile pe baia de ap timpi diferi i (de la 5
la 25 de minute). S-a citit absorban a atât la lungimea de und de 306
nm cât i la 449 nm.
Cele mai bune rezultate au fost ob inute dac se utilizeaz 1 ml
acid clorhidric minim 2N, minim 0,3g zinc i probele se men in pe
baia de ap cel pu in 15 minute la 70°C.
VIII.1.2.3.Volumul solu iei de nitrit de sodiu

S-au luat în lucru trei solu ii etalon de nimesulid de concentra ii
diferite i se prelucreaz conform metodei modificând volumul
solu iei de nitrit de sodiu 0,1% între 0,3 ml i 0,7 ml. Se constat c
este suficient un volum de 0,5 ml solu ie nitrit de sodiu 1%.
VIII.1.2.4.Concentra ia optim a solu iei de fenol

Reac ia de cuplare a s rurilor de diazoniu cu fenolii are loc în
mediu bazic [222].
În cazul nostru trebuie s se asigure un pH mai mare de 10
pentru c la acest pH precipit ionii de hidroxid de zinc (ionii de Zn2+
se afl în mediul de reac ie in urma reac iei de reducere a grup rii
nitro). Pentru a asigura mediul bazic la un pH mai mare de 10,când
45
ionii Zn2+ trec în ionul complex solubil Zn(NH3)42+, s-a preparat
solu ia de fenol în amoniac 25%.
Pentru a stabili concentra ia optim a fenolului, volume de
1 ml din fiecare solu ie sunt prelucrate conform metodei modificând
concentra ia solu iei de fenol de la 0,01% pân la 0,3%.
Se constat c pentru reac ia de cuplare a s rii de diazoniu este
suficient 1 ml de solu ie de fenol 0,1%.
VIII.1.2.5.Stabilitatea produsului de reac ie

Atât pentru metoda în ultraviolet cât i pentru cea în vizibil,
absorban a poate fi citit dup cel pu in 20 minute de la ad ugarea
reactivilor, iar produsul de reac ie este stabil înc 30 minute dup
care absorban a incepe s scad .
VIII.1.3. Mod de lucru

La un volum de 1 ml solu ie etalon sau prob se adaug :
−1 ml solu ie acid clorhidric 2N;
−0,3g zinc metalic frac ionat în 3-4 buc i;
−Amestecul se men ine la 70°C timp de 15 minute;
−Se aduce cantitativ solu ia într-o eprubet gradat ;
−Se spal zincul cu câte 0,5 ml ap distilat de trei ori iar apele
de sp lare se aduc cantitativ în eprubetele gradate;
−Se completeaz volumul solu iei la 3,5 ml (dac este cazul);
−Se adaug 0,5 ml solu ie nitrit de sodiu;
−Dup 5 minute se adaug 1 ml solu ie amoniacal de fenol
0,1%;
−Se agit energic timp de 30 secunde;
−Se cite te absorban a dup 20 minute de la adaugarea
reactivilor, la lungimea de und de 306 nm sau 449 nm în
cuv de 1 cm fa de un martor preparat în acelea i condi ii.
VII.1.4. Validarea metodei de analiz

S-a studiat liniaritatea func iei de r spuns; func ia de r spuns
este liniar pe domeniul studiat (2,0 12,0 µg/ml pentru λ = 306 nm
respectiv 2,0 24,0 µg/ml pentru λ = 449nm), coeficient de regresie r
= 0,998 pentru ambele metode (figura nr.95).
46
Ecua ia dreprei de calibrare este:
Absorban = 0,071x Concentra ia + 0,106 (306 nm)
Absorban = 0,049x Concentra ia - 0,103 (449 nm)

Ø precizia sistemului pentru 10 determin ri, RSD=0,22% la
306 nm, respectiv RSD=0,26 pentru 449 nm;
nivele de concentra ie diferite pentru care RSD=1,81%
=306 nm) cu un interval de încredere a valorii medii
cuprins în domeniul 98,44÷101,22%; pentru 449 nm,
RSD=1,84 cu un interval de încredere a valorii medii
cuprins în domeniul 99,98÷100,80%;
nivele de concentra ie diferite pentru care RSD = 1,89% cu
98,58÷101,49 % ( =306 nm); pentru =449 nm,
RSD=1,71% cu un interval de încredere a valorii medii
cuprins în domeniul 99,74÷100,35%;
Pentru estimarea exactit ii s-a determinat bias-ul pentru un
num r de trei probe la trei nivele de concentra ie diferite, ob inându-
se o reg sire medie de 100,33% i RSD=1,23 pentru =306 nm,
respectiv reg sire medie de 98,75% i RSD=1,24 pentru =449 nm;
Au fost calculate limita de detec ie LD = 0,45 µg/ml i limita
de cuantificare LC = 1,49 µg/ml pentru =306 nm. Pentru =449nm,
LD = 0,66 µg/ml i LC = 2,19 µg/ml.
47
VIII.1.5. Aplica ii analitice
III.1.5.1. Determinarea spectrofotometric a nimesulidului

din comprimate
S-au luat în studiu comprimate COXTRAL 100 mg, (ZENTIVA
AS - CEHIA).
Conform Farmacopeei Române ed. a-X-a s-a determinat masa
medie . (Masa medie =403,37 mg/comprimat)
Un num r de 5 tablete au fost mojarate. Din pulberea ob inut
s-a luat în lucru o cantitate de aproximativ 80 mg echivalent la
aproximativ 20 mg nimesulid.
Pulberea de comprimate s-a dizolvat într-un volum de 25 ml
aceton , amestecul fiind filtrat prin hârtie cantitativ . Hârtia de filtru
se spal cu aproximativ 5 ml aceton . Solu ia filtrat se evapor la
sec iar reziduul este reluat cu un volum de aproximativ 25 ml
hidroxid de sodiu 0,1N. Dup dizolvare complet se completeaz la
un volum de 100 ml cu hidroxid de sodiu 0,1N.
Din solu ia astfel ob inut se iau în lucru volume de 0,15 ml,
0,20 ml i 0,25 ml care se completeaz cu hidroxid de sodiu 0,1N
pân la 1 ml i se prelucreaz conform metodei, citind absorban a
atât la lungimea de und de 306 nm cât i la 449 nm.
Se constat c pentru ambele metode valoarea medie a
con inutului în mg/comprimat X (Reg sire medie =99,35 % pentru
306 nm i Reg sire medie =99,04% pentru 449 nm) , se încadreaz
în limitele impuse de FR ( 100 mg ± 5 mg).
VIII.1.5.2. Determinarea spectrofotometric a nimesulidului

din granule pentru suspensie oral
S-au luat în studiu plicuri NIMESIL, granule pentru suspensie
oral 100 mg/plic (LABORATORI GUIDOTTI SpA – ITALIA).
Conform Farmacopeei Române edi ia a X-a, s-a determinat
masa medie (Masa medie =2,005 g/plic).
Dup determinarea masei medii, s-a mojarat un num r de 5
plicuri. Din pulberea ob inut s-a luat în lucru o cantitate de
aproximativ 400 mg (a mg), echivalent la aproximativ 20 mg
nimesulid. Pulberea ob inut s-a dizolvat într-un volum de 25 ml
aceton , amestecul s-a filtrat prin hârtie cantitativ . Hârtia de filtru se
spal cu aproximativ 5 ml aceton . Solu ia filtrat se evapor la sec
48
iar reziduul este reluat cu un volum de aproximativ 25 ml hidroxid de
sodiu 0,1N. Dup dizolvare complet se completeaz la un volum de
100 ml cu hidroxid de sodiu 0,1N.
Din solu ia astfel ob inut se iau în lucru volume de 0,15 ml,
0,20 ml i 0,25 ml care se completeaz cu hidroxid de sodiu 0,1N
pân la 1 ml i se prelucreaz conform metodei, citind absorban a
atât la lungimea de und de 306 nm cât i la 449 nm.
Se constat c pentru ambele metode valoarea medie a
con inutului în mg/comprimat X (Reg sire medie =99,47 % pentru
306 nm i Reg sire medie =99,17% pentru 449 nm) , se încadreaz
în limitele impuse de FR ( 100 mg ± 5 mg).
IX. CONCLUZII GENERALE

Teza de doctorat a fost conceput dup modelul clasic,
cuprinzând o parte teoretic i o parte ce cuprinde cercet rile proprii.
Partea teoretic a lucr rii cuprinde patru capitole în care sunt
prezentate câteva aspecte generale a medicamentelor
antiinflamatoare. A fost prezentat fiecare antiinflamator luat în studiu
(piroxicam, tenoxicam, meloxicam, nimesulid), trecând în revist
pentru fiecare în parte propriet ile fizice i chimice ale acestora.
Se face o trecere în revist a tehnicilor de analiz utilizate în
cercet rile întreprinseprecum i metodologia de validare a metodelor
analitice Sunt prezentate câteva considera ii generale legate de
evaluarea metodelor de analiz , informa ii referitoare la criteriile de
validare i fiind trecu i în revist principalii parametri de validare.
De asemenea se sistematizeaz informa iile din literatura de
specialitate în ceea ce prive te principalele metode fizico-chimice de
determinare cantitativ pentru antiinflamatoarele studiate.
Partea de cercetare (contribu ii personale) a lucr rii este
structurat în 4 capitole, fiecare capitol fiind dedicat unui
antiinflamator nesteroidian studiat.
Pentru piroxicam sunt prezentate trei metode de determinare
cantitativ .
Dou dintre acestea sunt metode turbidimetrice i au la baz
formarea unui compus între piroxicam i acidul fosfomolibdenic (cu
absorban maxim la 356 nm) respectiv a unui compus între
49
piroxicam i acidul fosfowolframic (cu absorban maxim la
365 nm).
A treia metod este o metod poten iometric direct ce
utilizeaz un electrod membran ion selectiv de construc ie proprie
ce are înglobat ca material electroactiv un compus greu solubil
format între piroxicam i ionul triiodur .
Pentru tenoxicam, au fost instituite de asemenea trei metode
de determinare cantitativ .
Dou dintre acestea sunt metode turbidimetrice bazate pe
formarea unui compus cu acidul fosfomolibdenic (lungime de und
maxim 369 nm) i a unui compus cu acidul fosfowolframic
(lungime de und 365 nm).
A treia metod este poten iometric i utilizeaz un electrod
membran ion selectiv ce înglobeaz ca material electroactiv un
compus greu solubil sintetizat prin reac ia dintre tenoxicam i ionul
triiodur .
A fost dezvoltat o metod turbidimetric de determinare a
meloxicamului bazat pe reac ia dintre meloxicam i acidul
fosfomolibdenic când rezult un compus greu solubil ce poate fi
determinat turbidimetric la lungimea de und de 342 nm.
În cazul nimesulidului, sunt prezentate comparativ dou
metode spectrofotometrice, una în ultraviolet i una în vizibil. În
ambele metode principiul de baz const în reducerea grup rii nitro
din pozi ia 4 a nimesulidului cu hidrogen în stare n scând (ob inut
prin reac ia dintre zinc metalic i acid clorhidric) cu ob inerea aminei
corespunz toare (4-amino-2-fenoximetansulfon-anilida). În
continuare are loc transformarea aminei prin diazotarea acesteia cu
NaNO2 când se ob ine sarea cuaternar de diazoniu care se cupleaz
cu fenol în mediu amoniacal rezultând un compus ce prezint dou
maxime de absorb ie la 306 nm i 449 nm.
Pentru metodele turbidimetrice s-au stabilit condi iile optime

de reac ie. S-au stabilit lungimea de und de detec ie, concentra iile
optime ale reactivilor ad uga i i stabilitatea produ ilor de reac ie.
S-au înregistrat spectrele comparative între produ ii de reac ie
i solu iile etalon a fiec rui antiinflamator în parte i s-au calculat
valorile coeficientului de absorban specific . Rezultatele
comparative sunt prezentate în tabelul nr. 156.
50
Tabelul nr. 156. Coeficien i de absorban specific
Absorban Absorban
specific pentru Metoda specific pentru
solu ia etalon produsul de reac ie
A11cm , 356 nm = 694
%
AFM
Piroxicam A 1%
1cm , 333 nm = 368
A11cm , 365 nm = 3501
%
AFW
A11cm , 369 nm = 626
%
AFM
Tenoxicam A1%
1cm , 354 nm = 320
A11cm , 365 nm = 1280
%
AFW
A11cm , 339 nm = 722 , 342 nm = 3330
%
Meloxicam AFM A11cm
%
A11cm , 306 nm = 835

%
=306 nm
Nimesulid A1%
1cm ,393 nm = 279
A11cm , 449 nm = 409
%
=449 nm
Figura nr.97. Reprezentarea grafic a coeficien ilor de absorban specific

pentru metodele spectrofotometrice de determinare a antiinflamatoarelor
nesteroidiene
Comparînd valorile absorban elor specifice pentru cele trei

substan e de interes farmaceutic se constat c cea mai sensibil
metod este metoda de determinare turbidimetric a tenoxicamului
cu acidul fosfowolframic, urmat de metoda de determinare
turbidimetric a meloxicamului cu acidul fosfomolibdenic.
51
Pentru metodele poten iometrice au fost construi i doi electrozi
membran selectivi, unul pentru piroxicam i unul pentru tenoxicam.
Cei doi electrozi membran utilizeaz ca material electroactiv un
compus greu solubil format prin reac ia dintre piroxicam sau
tenoxicam i ionul triiodur . Cei doi compu i au fost sintetiza i i
caracteriza i, s-au înregistrat spectrele de absorb ie în UV i s-a
calculat absorban a specific pentru fiecare compus sintetizat în
parte. A fost calculat i solubilitatea pentru fiecare compus deoarece
aceasta este o caracteristic important în ceea ce prive te durata de
via a electrozilor.
În tabelul nr. 157. sunt prezentate principalele caracteristici a
compu ilor greu solubili sintetiza i.
Electrozii membran ion selectivi au fost caracteriza i
studiindu-se func ia electrodic , pH-ul optim, t ria ionic , timpul de
spuns i timpul de via . S-a constat c pH-ul optim este în
domeniul acid, t ria ionic se realizeaz prin ad ugare de solu ie de
KNO3 0,1M, timpul de r spuns este de 15 secunde iar timpul de via
al electrodului este de aproximativ 2 luni.
Tabelul nr. 157. Caracteristici ale compu ilor greu solubili utiliza i
pentru construc ia EMIS
Solubilitate în ap
Compus Absorban a specific
(g/l)
Piroxicam- A11cm , 342 nm = 316,9

%
7,30 x 10-3
triiodur
Tenoxicam- 7
A11cm , 2924 nm = 254,6
%
triiodur 7,99 x 10-3
Electrozii membran ion selectivi au fost caracteriza i

studiindu-se func ia electrodic , pH-ul optim, t ria ionic , timpul de
spuns i timpul de via . S-a constat c pH-ul optim este în
domeniul acid, t ria ionic se realizeaz prin ad ugare de solu ie de
KNO3 0,1M, timpul de r spuns este de 15 secunde iar timpul de via
al electrodului este de aproximativ 2 luni.
52
Metodele de determinare cantitativ pentru cele 4
antiinflamatoare nesteroidiene (piroxicam, tenoxicam, meloxicam i
nimesulid) au fost validate stabilindu-se domeniul de liniaritate,
curba de calibrare, coeficien ii de corela ie i de regresie, precizia i
exactitatea precum i limitele de detec ie i de cuantificare.
Toate cele nou metode au fost aplicate experimental pentru

determinarea analitului din diverse tipuri de forme farmaceutice.
Rezultatele ob inute la determinarea analitului prin toate cele
nou metode sunt comparabile i sunt în conformitate cu prevederile
Farmacopeei Române, Edi ia a X a, referitoare la abaterile permise
în compozi ia substan elor active în comprimate.
În tabelele nr. 161, 162, 163, sunt prezentate comparativ
rezultatele ob inute la determinarea analitului din forme farmacutice
pentru cei patru compu i lua i în studiu.
Tabelul nr.161. Aplica ii analitice pentru piroxicam

Metoda
Forma
farmaceutica AFM AFW EMIS
% % %
Comprimate
99,17 99,26 99,26
20 mg
Pulbere pentru
Piroxicam solu ie oral 99,59 99,35 99,73
20 mg/plic
Fiole injectabile
99,44 99,79 99,78
20 mg/fiola de 1 ml
Comprimate
99,05 99,60 99,32
20 mg
Tenoxicam
Pulbere liofilizat
99,26 99,08 100,4
20 mg/flacon
53
Tabelul nr.162. Aplica ii analitice pentru meloxicam
Acid fosfomolibdenic
Forma farmaceutica
%
Comprimate
99,53
7,5 mg
Comprimate
Meloxicam 99,59
15 mg
Fiole injectabile
99,41
15 mg/fiola de 1,5 ml
Tabelul nr.163. Aplica ii analitice pentru nimesulid

Metoda
Forma
farmaceutica UV VIS
=306 nm =449 nm
Comprimate
99,35 99,26
100 mg
Nimesulid Granule pentru
solu ie oral 99,47 99,17
100 mg/plic
În elaborarea prezentei lucr ri, am parcurs o bibliografie

divers , selectând din multitudinea datelor din literatura de
specialitate 224 de referin e considerate semnificative scopului
propus în prezenta lucrare i anume elaboarea, validarea i aplicarea
în practica analitic a unor metode de determinare cantitativ pentru
unele medicamente antiinflamatoare nesteroidiene.
De asemnea, am încercat prezentarea cât mai semnificativ a
datelor ob inute (printr-un num r de 99 de figuri i 163 de tabele).
Consider m c , prin studiul întreprins am reu it într-o m sur
destul de bun s atingem obiectivele propuse in ial iar prin
rezultatele ob inute s aducem o contribu ie real la analiza celor
patru substan e de interes farmaceutic cu posibilitatea de a extinde
sfera de aplicare a acestora i pentru medii biologice.
54
Perspective de cercetare
Rezultatele ob inute în cadrul acestei teze de doctorat deschid
noi perspective de cercetare în ceea ce prive te determinarea
cantitativ a antiinflamatoarelor cu aplica ii în laboratoarele chimice
i în industria medicamentelor:
Aplicarea metodelor turbidimetrice i spectrofotometrice de
determinare a antiinflamatoarelor luate în studiu pe medii
biologice (ser, urin , plasm de cobai, lapte matern etc.);
Aplicarea electrozilor membran selectivi de construc ie
proprie pentru determinarea analitului din medii bilogice;
Dezvoltarea altor metode turbidimetrice prin reac ia dintre
oxicami i al i heteropoliacizi i aplicarea acestora pe forme
farmaceutice i medii biologice;
Construc ia de noi electrozi membran selectivi i folosirea
lor pentru determin ri cantitative a oxicamilor din forme
Construc ia unui electrod membran pentru nimesulid i
aplicarea lui pentru determinarea analitului din forme
Aplicarea electrozilor membran selectivi pentru
determinarea oxicamilor prin titrare poten iometric ;
Elaborarea i validarea de noi metode spectrofotometrice i
electroanalitice pentru determinarea antiinflamatoarelor.
55
BIBLIOGRAFIE SELECTIV
(se p streaz num rul din teza de doctorat)
1. ******Farmacopeea European 5.0th, Ed. Main, Vol. 2, 2005

2. ******Farmacopeea Român , edi ia X, Editura medical ,
Bucure ti, 1993
3. ****** British Pharmacopoeia 2001, Edit. Sean Sweetman,
Pharmaceutical, 2001, Press, London;
4. Pitea Michaela, Ghiran Doina, Mure an Ana Medicamente
antiinflamatoare nesteroidiene, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1997;
5. Dobrescu D. Farmacoterapie practic , Vol. I, II, Ed. Medical ,
Bucure ti, 1989;
6. Vane J.R. - Inhibition of prostaglandin synthesis as a mechanism
of action for the aspirin-like drugs. Nature 1971; pag. 231-232
7. Cristea Aurelia Nicoleta Farmacologie, Ed.Medicala, Bucure ti,
2000, pag. 617 634
9. Katzung G.B. Basic&Clinical Pharmacology, Appleton&Lange,
1992, pag. 258-259.
13.Schwarz H. Colb-Anadamide, an endogenous cannabinoid
receptor agonist inhibits lymphocyte proliferation and induce
apoptosis, J neuroimmunol, Nov, 1994, 55 (1), pag. 107-15.
16. *****Wikipedia, Enciclopedia libera - Antiinflamatoare non-
steroidiene
18.Brittain H. G. Analytical Profiles Drug Substances and
Excipients, Ed. Harry G. Brittain, vol. 15, pag. 511- 531
22. Mesecar L. - Principles of Drug Action and Therapeutics VIII.
Lecture 2- Chemistry of Non – Steroidal Anti – Inflammatory
Drugs (NSAID’s), Pharmacy 408, 2001;
23. Mehanna A. NSAIDs: Chemistry and Pharmacological Actions,
American Journal of Pharmacological Education,2003;pag. 67 (2);
26. Brittain H.G.- Analytical Profiles Drug Substances and
Excipients, Academic Press. Inc., 1993, vol. 22, pag. 433 459
27. Lednicer D. Mitscher L. George G. Organic Chemistry of
Drug Szntesis, John Willey and Sons Inc., New York USA,
1990, vol. 4, pag. 173
28. Uverferth K., Laban G., Waltraud G., Lofamann D.- On the
preparation of 4-hydroxy- 2-methyl- 3-N- (2-pyridyl)- 2H-1,2 -
56
benzothiazinecarboxamide-1,1-dioxide , Die Pharmacie, Berlin,
1989, vol. 44 ( 9), pag. 641-42
29. Shingbal D. M., Sarjyotishi S.: Quantitative determination of
piroxicam in a new formulation Indian Drugs, 1988 vol. 25 (12),
pag. 531-532.
31.*****Final draft labeling Boehringer Ingelheim
Pharmaceuticals, Inc.;
37. ***** The Merck Index, Twelfth Edition, 1996
55. Srinivasan K., Rechnitz G.A. Anal. Chem., 1969, 41 (10), 1203
1204, citat din (54);
57. pac A.F.- Contribu ii la realizarea i folosirea de electrozi
selectivi pentru determinarea alcaloizilor cu nucleu purinic
(cafeina, teofilina, teobromina), tez de doctorat, 2002
59. Mândrescu M.- Metode analitice pentru unele antiinflamatoare
nesteroidiene din clasa oxicamilor, tez de doctorat, 2009
60. Apostu M.- Cercet ri analitice privind realizarea de noi metode
de determinare cantitativ a unor substan e medicamentoase
inhibitoare ale secre iei gastrice (Antihistaminice H2), teza de
doctorat, 2004
70. S. Dhrake, N.N. Singh., A.J. Nimbkar, H.P. Tipnis -
Spectrophotometric determination of piroxicam in plasma,
Indian - Drugs, Jan. 1989, vol. 26 (4),pag. 190-191
77. Chen Y.P., Shaw C.Y., Chang B.L. - Simultaneous
determination of six quinolone antibacterial agents by HPLC,
Yaowu Shipin Fenxi,1996, vol.4 (2) pag. 155-164
84. Sastry C.S.P. , Tipirneni S.R.P., Suryanarayana M.V.
Haematoxylin: a new reagent for the determination of piroxicam
in pharmaceutical preparations, East. Pharm., Jul. 1988, vol.
31(367), pag. 131 132
91. El-Ries. M. A., Mohamed G., Khalil S., El-Shall M. -
Spectrophotometric determination of piroxicam and tenoxicam
in pharmaceutical preparations, Chemical and Pharmaceutical
Bulletin, Jan 2003. vol.51 (1), pag. 6-10
92. Amin A. S.- Spectrophotometric determination of piroxicam and
tenoxicam in pharmaceutical formulations using alizarin,
Journal of Pharmaceutical and Biomedical Analysis, Jul 2002
vol. 29 (4), pag. 729-736
57
95. Mândrescu M., A.F. Spac, Dorneanu V. - Determinarea
spectrofotometrica in vizibil a piroxicamului folosind ca reactiv
fericianura ferica - Revista Medico-Chirurgical , Vol. 113, Nr.
1, 2009, pag. 268-273;
137. Kazemifard, A. G., Moore, D. E. - Liquid chromatography with
amperometric detection for the determination of non-sterodial
anti-inflammatory drugs in plasma, J. Chromatogr., Biomed.
Appl., Nov 1990, vol. 98 (J. Chromatogr. 533) Pag. 125-132
138. Carcia M. S.; Sanchez-Pedreno C.; Albero M. I.; Gimenez M.J.
- Flow-injection spectrophotometric methods for the
determination of tenoxicam, Journal of Pharmaceutical and
Biomedical Analysis, Dec 1999 Vol.: 21 (4) Pag. 731-738
141.Mandrescu M., A.F. Spac, Dorneanu V. Determinarea
spectrofotometrica in ultraviolet a tenoxicamului folosind ca
reactiv solutia de iod, , Vol. 113, Nr. 2, 2009, pag. 598-603;
142.Taha E. A.; Salama N. N.; Abdel F. L. S. - Stability-indicating
methods for determination of meloxicam and tenoxicam in the
presence of their degradation products, Spectroscopy Letters,
Egypt, Jul 2002 Vol.: 35 (4), Pag. 501-516
155.Joseph-Charles J.; Bertucat M. - Simultaneous high-performance
liquid chromatography analysis of non-steroidal anti-
inflammatory oxicams in pharmaceutical preparations, Journal
of Liquid Chromatography & Related Technologies, Jul 1999,
Vol.: 22, (13), Pag. 2009-2021
164.Zawilla N.H.; Mohammad M.A.A.; El Kousy N.M.; El-Moghazy
Aly S. M. - Determination of meloxicam in bulk and
pharmaceutical formulations, Journal of Pharmaceutical and
Biomedical Analysis, Aug 2003, Vol.: 32 (6), Pag. 1135-1144
170.Mandrescu M., Spac A.F., Dorneanu V. Spectrophotometric
Determination of Meloxicam, Revista de Chimie, Vol. 60, Nr. 2,
2009, 160-163
184.Velpandian T.; Jaiswal J.; Bhardwaj R. K.; Gupta S.K. -
Development and validation of a new high-performance liquid
chromatographic estimation method of meloxicam in biological
samples, Journal of Chromatography, B: Biomedical
Applications, Feb 2000, Vol.: 738 (2), Pag. 431-436
185.Mrinalini, D.; Madgulkar, A.; Juvale, D.; Awate, B.; Zambre, A.
- Simultaneous spectrophotometric estimation of nimesulide and
58
chlorzoxazone in tablet dosage form., Indian Drugs Volume: 38
Issue: 11 Pag. 576-579
211.Nonzioli, A., Luque, G., Fernandez C.- High-performance
liquid-chromatographic method for the determination of
nimesulide and its impurities, J. High Resolut. Chromatogr.
Volume: 12 Issue: 6 Pag. 413-416
215.Murarasu A.E., Mandrescu M., Dorneanu V. Determinarea
turbidimetrica a tenoxicamului folosind ca reactiv solutia de
acid fosfomolibdenic,. Revista Medico-Chirurgical , Vol 114,
Nr. 1, 2010, pag. 255-260
216. Murarasu A.E., Mandrescu M., Dorneanu V. - Determinarea
turbidimetric a tenoxicamului folosind ca reactiv acidul
fosfowolframic, „A-3-a Conferin a Doctoranzilor în Medicin
i Farmacie , Târgu Mure , 2010
219. Murara u A. E., Mândrescu M., pac A. F., Dorneanu V. - A
turbidimetric method for the assay of meloxicam using
molybdophosphoric acid, Revista Farmacia, Vol. 58, Nr. 3,
2010, pag. 315 - 321
222. Neni escu C.D. Chimie Organic , Volumul 1, Ed. Didactic
i Pedagogic , 1974, pag. 593-611
59
LUCR RI PUBLICATE DIN TEZA
DE DOCTORAT
1. Andreea Elena Murarasu, Mariana Mandrescu, Vasile
Dorneanu Determinarea turbidimetrica a tenoxicamului
folosind ca reactiv solutia de acid fosfomolibdenic,. Revista
Medico-Chirurgical , Vol 114, Nr. 1, 2010, pag. 255-260
2. Andreea Elena Murara u, Mariana Mândrescu,Adrian Florin
pac, Vasile Dorneanu - A turbidimetric method for the assay of
meloxicam using molybdophosphoric acid, Revista Farmacia,
Vol. 58, Nr. 3, 2010, pag. 315 - 321
3. Andreea Elena Murarasu, Mariana Mandrescu, Vasile
Dorneanu - Determinarea turbidimetric a tenoxicamului
folosind ca reactiv acidul fosfowolframic, „A-3-a Conferin a
Doctoranzilor în Medicin i Farmacie , Târgu Mure ,
7-9 iulie 2010
4. Andreea Elena Murara u, Mariana Mândrescu, Vasile
Dorneanu Determinarea turbididimetric a piroxicamului
folosind ca reactiv solu ia de acid fosfomolibdenic, Revista
Medico-Chirurgical , sub tipar
5. Andreea Elena Murara u, Mariana Mândrescu, Adrian Florin
pac, Vasile Dorneanu – Construc ia i caracterizarea
electrodului membran selectiv pentru determinarea
tenoxicamului, Revista Medico-Chirurgical , sub tipar
60

Rezumat Andreea Murarasu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezumat Andreea Murarasu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Medicin i Farmacie

METODE ANALITICE PENTRU UNELE

Coordonator tiin ific

Scopul acestei lucr ri este de a realiza o serie de metode de

Obiectivele propuse în cadrul acestui studiu sunt:

Termenul de AINS (Anti Inflamatoare Ne Steroidiene) a fost

Formula empiric : C15H13N3O4S / Masa molar : 331,36

În stare pur piroxicamul se prezint sub form de pulbere

Formula empiric : C13H11N3O4S2 / Masa molar : 337,21 [84]

Tenoxicam exist în mai multe forme tautomere cu punct de

Meloxicamul se prezint sub forma unei pudre slab g lbuie.

Formula empiric : C13H12N2O5S /Masa molar : 308,31 [37].

Nimesulidul se prezint sub forma unei pulberi cristaline slab

V.1.Determinarea turbidimetric a piroxicamului folosind ca

III.1.2. Stabilirea condi iilor optime de lucru

V.1.2.1. Stabilirea lungimii de und de detec ie

Se constat o m rire a sensibilit ii de detec ie, afirma ie

reac ie ( A11cm ,356 nm = 694 ).

V.1.2.2.Concentra ia acidului clorhidric

V.1.2.3. Concentra ia solu iei de acid fosfomolibdenic

V.1.2.5.Stabilitatea produsului de reac ie

V.1.3. Mod de lucru

V.1.4. Validarea metodei de analiz

Figura nr.31. Dreapta de calibrare

V.1.5. Aplica ii analitice a metodei turbidimetrice de

V.1.5.1.Determinarea turbidimetric a piroxicamului din

V.1.5.2.Determinarea turbidimetric a piroxicamului din

V.1.5.3.Determinarea turbidimetric a piroxicamului din

V.2.2. Stabilirea condi iilor optime de reac ie

V.2.2.1. Stabilirea lungimii de und de detec ie

i respectiv pentru produsul de reac ie ( A11cm ,365 nm = 3501 ).

V.2.2.2.Stabilirea concentra iei optime de acid clorhidric

V.2.2.3. Concentra ia solu iei de acid fosfowolframic

V.2.2.4.Concentra ia solu iei de lauril sulfat de sodiu

V.2.2.4.Stabilitatea produsului de reac ie

V.2.3. Mod de lucru

V.2.4. Validarea metodei de analiz

Figura nr.39. Dreapta de calibrare

Ecua ia dreptei de calibrare este:

V.2.5.1.Determinarea turbidimetric a piroxicamului din

V.2.5.2.Determinarea turbidimetric a piroxicamului din

V.2.5.3.Determinarea turbidimetric a piroxicamului din

V.3.1.1. Prepararea membranei selective

Figura nr.41. Prepararea membranei selective

V.3.2. Sinteza compusului piroxicam - triodur

V.3.3. Solubilitatea în ap a compusului piroxicam –

Se ob ine valoarea solubilit ii S = 0,183 mg compus/25 ml,

V.3.4. Caracteristicile func ionale ale EMIS

V.3.4.1. Func ia electrodic

Figura nr.48. Func ia electrodic a electrodului piroxicam – selectiv

Panta electrodului pentru domeniul liniar este

V.3.4.3. Efectul pH-ului

V.3.4.4. Timpul de r spuns i durata de întrebuin are a

V.2.4.3. Selectivitatea electrodului

V.3.5. Mod de lucru

V.3.6. Validarea metodei de analiz

Figura nr. 53. Dreapta de calibrare

Pentru estimarea preciziei s-au determinat:

V.3.7. Aplica ii analitice

V.3.7.1.Determinarea poten iometric a piroxicamului din

V.3.7.2. Determinarea poten iometric a piroxicamului din

V.3.7.3. Determinarea poten iometric a piroxicamului din

VI.1. Determinarea turbidimetric a tenoxicamului folosind