PARODONTOLOGIE

„Clinical and microbiological effects of commercially available dentifrice containing

amine fluoride: A randomized controlled clinical trial”

„Efectele clinice şi microbiologice ale pastelor de dinţi ce conţin aminofluoruri,

disponibile in comerţ : Un control clinic aleatoriu ”

Autori: A. R. Pradeep, Esha Agarwal, [...], and C. N. Guruprasad

Sursa: Contemporary Clinical Dentistry, 2012 Jul-Sep; 3(3): 265–270, Medknow

Publications, PubMed

Student: Decusara Ilie

TD, An 3, Grupa 6
Efectele clinice şi microbiologice ale pastelor de dinţi ce conţin amino-fluoruri,
disponibile in comerţ : Un control clinic aleatoriu

A. R. Pradeep, Esha Agarwal, [...], and C. N. Guruprasad

1. Rezumat

Istoric

Incapacitatea populaţiei adulte normale de a realiza un periaj adecvat al dinţilor a

condus la căutarea unor agenţi chimio-terapeutici, pentru a îmbunătăţi controlul
depunerilor bacteriene. Acest test aleatoriu, într-un singur centru, timp de 6 luni, a
fost desfăşurat pentru a stabili efectele clinice si microbiologice în gingivite, ale unei
paste de dinţi ce conține doar aminofluoruri (AF) ca ingredient activ.

Materiale si metode

Au fost selectaţi nouăzeci de pacienţi cu gingivită cronică generalizată şi împărţiţi la

întâmplare în trei grupe : Grupa I - pastă de dinţi fara efect terapeutic(placebo),
Grupa II - pastă de dinţi cu AF și Grupa III - pastă de dinţi conţinând triclosan, cu
polimeri şi fluoride.

Evoluţia clinică a fost cercetată folosind indexul gingival al lui Loe si Silness şi indexul
plăcii bacteriene şi numărătorile microbiologice au fost cercetate prin metode
standard, la 6 săptămani, la 12 săptămani și la 24 de săptămâni. A fost realizata şi o
evaluare subiectivă, cu ajutorul unui chestionar.

Rezultate

Pasta de dinţi conţinând AF a dovedit îmbunătăţiri semnificative ale scorului gingival si

al plăcii bacteriene, ca şi măsurătorile făcute pentru pasta de dinţi inactivă. Aceste
îmbunătăţiri au fost comparabile cu pasta de dinţi ce conţinea triclosan.

Concluzii

Pasta de dinţi ce conține AF poate fi o formulă utilă pentru controlul plăcii bacteriene
chimice şi o îmbunătăţire a aspectului plăcii bacteriene şi al gingiei si poate fi
adăugata pe lista agenţilor terapeutici pentru menţinerea sanataţii gingivale.
 2. Introducere

Bolile parodontale cuprind boli produse de o multitudine de factori, implicând

depunerile bacteriene şi generarea unui răspuns inflamator, incluzând producerea de
citochine, eicosanoide şi matrice metaloproteice. Peliculele bacteriene s-au dovedit a
fi primul factor etiologic si de iniţiere a inflamaţiei gingivale, conducând la distrugerea
ţesutului parodontic.

(1)S-a stabilit exact că placa bacteriană supragingivală este cauza gingivitelor şi joacă
un rol primar în iniţierea parodontozei. (2) Îndepărtarea plăcii bacteriene conduce la
reducerea inflamației gingivale, iar încetarea controlului asupra plăcii bacteriene
conduce la reapariţia inflamaţiei.

Controlul plăcii bacteriene in menţinerea sănătății gingivale a fost stabilit în literatură.

(3,4) S-a demonstrat că un control riguros al plăcii bacteriene pe perioade îndelungate
de timp a redus nivelul depunerilor, a alterat compoziţia bacteriilor subgingivale și a
redus frecvenţa pungilor parodontice profunde.

(5,6) Inabilitatea populaţiei adulte normale de a efectua un periaj adecvat al dinților a

condus la căutarea unor agenţi chimioterapeutici, pentru a îmbunătăți controlul plăcii
bacteriene. Acesti agenţi chimici, în special triclosanul si clorhexidrina, s-au folosit la
apele de gură şi s-au adăugat la pastele de dinţi, pentru a evita formarea plăcii
bacteriene si dezvoltarea gingivitei. (7-9)

Aminofloridele, ca inhibitori ai cariilor şi agenţi antibacterieni au fost dezvoltate acum

aproximativ 40 de ani şi (10) efectele lor benefice s-au dovedit în peste 700 de studii,
începând cu anii 70. (11)

Aminofluorura N-octadecyltrimethylendiamine-N, N, N-tris (2-ethanol)-dihydrof

luoride (C H N O .2 HF) este un antimicrobian cationic cunoscut pentru reducerea
placii bacteriene si prevenirea aparitiei cariilor. (12)

Pasta de dinti ce contine AF si fluoruri de staniu (SnF2) a fost introdusa in 1985 iar
efectul cariostatic al acesteia a fost documentat in numeroase studii.(13) SnF2 este
binecunoscut pentru efectul inhibitor asupra placii bacteriene,ce poate avea efect
inhibitor si asupra metabolismului microbian.(14) S-a demonstrat ca aceasta
combinatie de AF si SnF2 a redus placa bacteriana si a intarziat aparitia gincivitei. (15)

Cu toate acestea, nu exista studii recente despre efectele clinice si microbiologice ale
pastei de dinti care contine ca ingredient activ doar AF pentru inlaturarea placii
bacteriene si a gingivitei. De aceea, luan in considerare mentiunile anterioare, s-a
initiat desfasurarea acestui studiu aleator asupra efectelor clinice si microbiologice ale
pastei de dinti ce contine DOAR aminofloruri ca ingredient activ, timp de 6 luni, la un
singur centru.

3. Materiale și metode

A fost obținută aprobarea etică din partea Comitetului Etic și a Comisiei de Revizuire.
Un total de 90 de subiecți dentati (45 de bărbați și 45 de femei, având în medie vârsta
de 30,23 de ani) care au fost raportați la Departamentul de Parodontologie, La
Colegiul Guvernamental de Stomatologie și la Institutul de Cercetări din Bangalore, au
fost recrutați pentru aceasta paralelă necunoscuta de ambele parți(double blinded),
controlați aleatoriu prin teste clinice aplicate în perioada mai 2011-noiembrie 2011.
Toți participanții radiografiați au fost informați despre natura studiului și au semnat
un formular de consimțire al grupului.

Mărimea grupului mostră a fost stabilită prin analize cu o capacitate de 95% și un

nivel de semnificație de 0.05. Au fost luați in studiu subiecții diagnosticați cu gingivită
generalizată cronică, cu vârste între 25-40 de ani, care aveau cel puțin 20 de dinți
naturali, fără nicio istorie in terapia parodontică, folosirea de antibiotice, sau de
medicamente antiinflamatorii, cu 6 luni înainte.

Toți pacienții au îndeplinit criteriul indexului gingival (Loe and Silness[16]) >1,
adâncimea pungii ≤ 3mm, pierderea clinică a fixării = 0, fără a fi înregistrați radiografic
cu pierderi osoase. Subiecții cunoscuți ca fiind alergici la constituenții formulei, cu
probleme hematologice, sau cu alte afecțiuni sistemice, femeile însărcinate sau care
alăptau, care erau sub tratament ortodontic și fumătorii au fost excluși.

Pacienții au fost repartizați la întâmplare, după o ordine numerică generată pe

computer, în trei grupe (câte 30 subiecți în fiecare grupă):

Grupa1: Pasta de dinți fara ingrediente active(grupuri farmaceutice din Bangalore,

India),

Grupul2: Pasta de dinți test, conținând AF(grupuri farmaceutice Bangalore, India),

Grupul 3: Paste de dinți fluorurate, conținand triclosan și polimer (grupuri

farmaceutice Bangalore, India).

Pacienții au acceptat să participe la studiu, după o examinare de referință. Pacienților

li s-a spus să nu efectueze niciun fel de igienă orală (inclusiv gumă de mestecat) cu 8
ore înainte de examinarea de referință și de examinările ulterioare. Pacienții au fost
evaluați pentru placa bacteriană, folosind indexul de placă bacteriană (PI) (Tureskey et
al., modificarea indexului Quigley Hein) și pentru inflamația gingivală, folosind indexul
gingival (GI) (Loe si Silness), precum și spectul oral al șervețelelor de hârtie.

Folosind evaluările, toți subiecții au primit o profilaxie supragingivală și polizare

pentru îndepartarea plăcii bacteriene, a calculilor și a petelor extrinsece(exterioare).
După profilaxie, pacienții au fost instruiți privind tehnica corectă de periaj și li s-au
oferit fie paste de dinți normale sau paste de dinți placebo, împreună cu un jurnal,
pentru a înregistra folosirea produsului și activitațile zilnice de igienă orală.

Pastele de dinți au fost distribuite subiecților de către un asistent neimplicat în studiu.

Toate tuburile au fost acoperite cu etichete albe, pe care era notat numai numărul
lotului, pentru a asigura confidențialitatea produsului, atât pentru pacient, cât și
pentru examinator. Pacienților li s-au mai dat periuțe de dinți cu peri moi, pentru a le
folosi pe durata studiului clinic. Pacienților li s-a cerut să se abțina de la folosirea altor
forme de igienă orală, inclusiv a periuțelor din afara lotului pentru studiu, a aței
dentare a gumei de mestecat, sau a apei de gură pe durata studiului.

Pacienții au fost evaluați pentru gingivită, folosind GI și pentru placa bacteriană PI în

aceeași unitate stomatologică, în condiții identice, pe o durată de referință de 6, 12, și
24 de săptămâni.

La fiecare vizită se colecta o mostră de placă bacteriană de la fiecare pacient. Fiecărui

pacient i se cerea să facă gargară cu soluție salină, pentru a înlătura toate resturile
alimentare. Luând toate măsurile aseptice, s-a colectat placă bacteriană din toate
canelurile bucale ale primului molar de jos, folosind un vârf de hârtie sterilă, astfel
încât lungimea standard a vârfului de hârti (zona colorată) să atingă dintele timp de 5
secunde. Acest specimen era scufundat într-un ml de soluție salină tamponată cu
fosfat (PBS). Aceste specimene/mostre de placă bacteriană erau agitate 10 secunde și
combinate cu geloză Mitis Salivarius(MS) pentru speciile de streptococ și cu medii
GMC pentru specii de Actinomyces, luând 5 ml de placă bacteriană în PBS.

Coloniile de Streptococcus sanguis, Streptococcus mitis, Streptococus intermedius,

Streptococcus orali, Actynomices viscosus și Actynomices naeslundii au fost
identificate după morfologia coloniei. Coloniile cu morfologie similară au fost
numărate folosind un numărător de colonii, numărul lor a fost înregistrat și numărul
total a fost luat în calcul. Inafară de evaluarea clinică și microbiologică, la fiecare vizită
s-a făcut și o evaluare subiectivă, folosind un chestionar legat de gustul și aroma
pastelor de dinți, sau de eventualele efecte adverse după folosirea acestora. Pentru a
verifica exactitatea datelor, participanților li s-a cerut să returneze tuburile distribuite,
așa încât cercetătorul să poată verifica cantitatea de pastă de dinți folosită.
Analize statistice

Analiza datelor a fost continuată folosind versiunea SPSS 10.5 (SPSS, Chicago, IL).
Valorile diferiților parametri sunt exprimate ca mijloace cu o deviație +/- standard
(SD). Normalitatea datelor obținute continuu a fost testată folosind testul
Kolmogorov-Smirnov. Au fost calculate ușoare schimbări de la valoarea de referință
la 6, 12 și 24 de săptămâni. Au fost făcute comparații între cele trei grupe de
tratament și în cadrul fiecărei grupe de tratament, folosind o metodă de analiză a
variației (ANOVA). Comparații ulterioare au fost făcute folosind testul Scheffe, daca
staticile ANOVA au fost semnificative la nivelul de 0.05.

4. Rezultate

Șapte subiecți nu au completat studiul și au fost excluși de la analize. (Figura 1)

Nu au fost diferențe semnificative între grupurile 1, 2 și 3 în privința scorurilor PI și GI

față de nivelul de referință. S-a înregistrat o descreștere a PI și GI la nivelul de
referință 6, 12 și 24 de săptămâni, respectiv în toate grupurile.(Tabelul 1)

Figura 1 – Diagrama desfasurarii studiului

Tabelul 1 – Scoruri PI, GI si numaratoareamicrobiana a tuturor grupurilor la diferite

intrari.

Schimbari ale parametrilor sunt date si in Tabelul 2. Comparatii in cadrul aceluiasi

grup de studiu pentru toti parametrii sunt datein Tabelul 3. O diferenta importanta s-a
observat la PI, GI si numaratoarea microbiana in toate grupurile la toate intervalele de
timp.

Tabelul 2
Tabelul 3

Comparatii intre grupuri ale variatiilor la diferite intervale de timp sunt date in Tabelul
4. Nu s-a inregistrat nicio modificare importanta a valorilor medii ale grupurilor 2 si 3
pentru niciun parametru. S-a inregistrat insa o modificare importanta la nivelul
indicilor PI, GI si al valorilor numaratorilor microbiologice in Grupul 1 fata de grupurile
2 si 3, la sfarsitul celor 24 de saptamani.

Tabelul 4

Ca evaluare subiectiva, toti pacientii au dat feedback pozitiv cu privire la gustul si

aroma celor 3 tipuri de pasta de dinti.

5. Discuții

In timp ce s-a demonstrat clar că controlul mecanic al plăcii bacteriene întârzie

avansarea gingivitei și a afecțiunii parodontale (3, 17), Axelsson și Lindhe au raportat
că pacienții care nu au respectat cerințele arătau semne ale recurenței bolii
parodontale.(3)

Datorită inconsecvenței unui simplu control mecanic al acumulării de placă

bacteriană, au fost incorporați in produse folosite acasă un număr de agenți
chimioterapeutici, pentru a controla placa bacteriană și gingivita.

Acesti agenți au fost introduși fie in apa de gură, fie in pastele de dinți.

Principala acțiune a acestor agenți s-a concentrat pe efectul lor antibacterian. Un

număr de ingrediente active au fost introduse în diverse paste de dinți. Pasta de dinți
cu triclosan/copolimer a fost studiată intens pentru eficiența împotriva plăcii
bacteriene și gingivitei. Triclosanul este un agent compus din bisphenol și un germicid
nonionic. (18) Linde et al. a raportat rezultatul testului clinic de 6 luni, comparând
pasta de dinți cu triclosan/copolimer cu o pastă de dinți conținând fluor și a
descoperit că grupul triclosan a avut o reducere mai mare a plăcii bacteriene si
vindecare a gingivitei decât grupul cu pastă normală cu fluor.(19)
Studii incluzând teste clinice pe termen lung (20), modele experimentale de gingivită
pe termen scurt (21) și studii clinice aleatorii pe termen scurt au demonstrat
reducerea semnificativă a plăcii bacteriene și a gingivitei, cam între 20% și 60%.

Considerând datele menționate mai sus, pasta de dinți conținând triclosan cu

copolimer a fost luată ca un mijloc de control pozitiv în acest studiu.

AF ca inhibitor al cariilor si al plăcii bacteriene a fost dezvoltată acum 40 de ani și

efectele sale benefice au fost dovedite în peste 600 de studii de la începutul anilor 70.
(11)

AFN-octadecyltrimetylendiamina-N,N,N-tris(2-ethanol)-dihydrofluor(CHNO .2HF) este

un antimicrobial cationic, cunoscut pentru faptul că reduce formarea plăcii bacteriene
și previne formarea cariilor.(12)

Pasta de dinți care conține atât aminofluoruri, cât și fluoruri de staniu a fost introdusă
în 1985 și potențialul ei cariostatic a fost demonstrat în mai multe studii.(13)

Pasta de dinți cu fluoruri de staniu are de asemenea un binecunoscut efect inhibitor al

plăcii bacteriene și poate inhiba metabolismul bacterian.(14)

S-a demonstrat de asemenea că o combinație de AF și SnF a redus placa bacteriană și

a întârziat gingivita. (15)

Descoperirile prezentului studiu arată că și pasta de dinți conținând NUMAI

aminofluoruri(AF) poate fi la fel de eficientă ca și cea conținând triclosan si polimer în
reducerea plăcii bacteriene și a gingivitei.

Reducerea plăcii bacteriene și a gingivitei inregistrată în Grupul 1(pasta de dinți

placebo-fără compus terapeutic) poate fi atribuită efectului Hawthorne (adică în mod
frecvent apar ameliorări la unii pacienți ca efect al faptului că au fost înscriși într-un
grup de studiu clinic.)(23)

Datorită naturii sale cationice, ne așteptăm ca AF să interacționeze cu suprafața

celulelor bacteriene încărcate negativ, precum și cu suprafața peliculei salivare, prin
interacțiuni electrostatice.(24)

Absorbția AF în peliculele salivare a fost studiată intens în trecut(25), privind efectele

sale în sarcina și hidrofobia suprafeței peliculare, dar niciodată privind efectele sale
asupra suprafeței dintelui in vivo, așa cum se pot stabili prin măsuratori intraorale ale
unghiurilor de contact. (26) Studii recente au arătat că hidrofobia suprafeței dintelui
se derulează intr-un ciclu zilnic, dintele devenind hidrofil după periaj, redevenind la
valori relative hidrofobe pe parcursul zilei, în funcție de tipul de pastă de dinți folosit.
(27)

Interesant este că, in vitro unghiurile de contact ale apei cu suprafețele tratate cu
pastă de dinți și cu suprafețele peliculelor netratate au fost în general mai hidrofile
decât cele observate in vivo, poate pentru că in vivo substanțele grase absorbite din
alimente și biofilmul inițial formează o parte din peliculă .(28)

Un alt aspect neexplorat al AF este modul său de acțiune antimicrobiană. Formarea

plăcii, cum ar fi formarea biofilmelor, în general, incepe cu o fază de adeziune, după
care, organismele aderente incep să crească și să formeze pelicule.(29)

Considerând efectele unei pelicule AF asupra proprietăților peliculei de suprafața,

precum și proprietățile sale antimicrobiene, modul ei de acțiune ar putea fi ori prin
efectele asupra adeziunii bacteriene, asupra creșterii bacteriene, sau asupra
distrugerii acestora.

Studii suplimentare se impun, pentru a explora variatele modalități de acțiune prin

care acest agent poate juca un rol crucial in managementul bolilor parodontice.

6. Confirmare

Autorii își exprimă recunoștința față de Dl. Pacheiyappan, Manager-Sales and

Marketing, Group Pharmaceuticals, Bangalore, India, pentru sprijinul acordat in
procurarea mostrelor de paste de dinți și pentru finanțarea parțială a acestui studiu.

7. Note de Subsol

Sursa de suport: Nil

Conflict de interese: Nedeclarat

8. Informatii despre articol

Contemp Clin Dent. 2012 Jul-Sep; 3(3): 265–270.

doi: 10.4103/0976-237X.103616
PMCID: PMC3532786
A. R. Pradeep, Esha Agarwal, Pavan Bajaj, Savitha B. Naik, Minal Kumari, and C. N.
Guruprasad
Department of Periodontics, Government Dental College and Research Institute, Fort,
Bangalore, Karnataka, India
Department of Conservative Dentistry and Endodontics, Government Dental College
and Research Institute, Bangalore, Karnataka, India
Correspondence: Prof. A. R. Pradeep, Department of Periodontics, Government
Dental College and Research Institute, Fort, Bangalore- 560 002, Karnataka,
India. E-mail: periodonticsgdcri@gmail.com
Copyright : © Contemporary Clinical Dentistry
This is an open-access article distributed under the terms of the Creative Commons
Attribution-Noncommercial-Share Alike 3.0 Unported, which permits
unrestricted use, distribution, and reproduction in any medium, provided the original
work is properly cited.
Articles from Contemporary Clinical Dentistry are provided here courtesy of Medknow
Publications

9. Referinte Bibliografice

1. Haffajee AD, Socransky SS. Microbial etiological agents of destructive periodontal

diseases. Periodontol 2000. 1994;5:78–111. [PubMed]
2. Page RC. The etiology and pathogenesis of periodontitis. Compend Contin Educ
Dent. 2002;23:11–4. [PubMed]
3. Axelsson P, Lindhe J. The significance of maintenance care in the treatment of
periodontal disease. J Clin Periodontol. 1981;8:281–94.
[PubMed]
4. Cobb CM. Non-surgical pocket therapy: Mechanical. Ann Periodontol. 1996;1:44–
90.
5. McNabb H, Mombelli A, Lang NP. Supragingival cleaning 3 times a week.The
microbiological effects in moderately deep pockets. J Clin
Periodontol. 1992;19:348–56. [PubMed]
6. Hellström MK, Ramberg P, Krok L, Lindhe J. The effect of supragingival plaque
control on the subgingival microflora in human periodontitis. J
Clin Periodontol. 1996;23:934–40. [PubMed]
7. Nogueira-Filho GR, Toledo S, Cury JA. Effect of 3 dentifrices containing triclosan and
various additives: An experimental gingivitis study. J
Clin Periodontol. 2000;27:494–8. [PubMed]
8. Palomo F, Wantland L, Sanchez A, Volpe AR, McCool J, DeVizio W. The effect of
three commercially available dentifrices containing triclosan
on supragingival plaque formation and gingivitis: A six month clinical study. Int Dent J.
1994;44:75–81. [PubMed]
9. Yates R, Jenkins S, Newcombe R, Wade W, Moran J, Addy M. A 6-month home
usage trial of a 1% chlorhexidine toothpaste (1). Effects on
plaque, gingivitis, calculus and toothstaining. J Clin Periodontol. 1993;20:130–8.
[PubMed]
10. Muhlemann HR, Schmid H, Konig KG. Enamel solubility reduction studies with
inorganic and organic fluorides. Helv Odontol Acta.
1957;1:23–7.
11. Marthaler TM, König KG, Mühlemann HR. The effect of a fluoride gel used for
supervised toothbrushing 15 or 30 times per year. Helv Odontol
Acta. 1970;14:67–77. [PubMed]
12. Madléna M, Nagy G, Gábris K, Márton S, Keszthelyi G, Bánóczy J. Effect of amine
fluoride toothpaste and gel in high risk groups of Hungarian
adolescents: Results of a longitudinal study. Caries Res. 2002;36:142–6. [PubMed]
13. Warrick JM, Miller LL, Doan EJ, Stookey GK. Caries-preventive effects of sodium
and amine fluoride dentifrices. Am J Dent. 1999;12:9–13.
[PubMed]
14. Baehni PC, Takeuchi Y. Anti-plaque agents in the prevention of biofilm-associated
oral diseases. Oral Dis. 2003;9 Suppl 1:23–9. [PubMed]
15. Shapira L, Shapira M, Tandlich M, Gedalia I. Effect of amine fluoride-stannous
fluoride containing toothpaste (Meridol) on plaque and
gingivitis in adults: A six-month clinical study. J Int Acad Periodontol. 1999;1:117–20.
[PubMed]
16. Loe H, Silness J. Periodontal disease in pregnancy. I. Prevalence and severity. Acta
Odontol Scand. 1963;21:533–51. [PubMed]
17. Wilson TG, Jr, Glover ME, Malik AK, Schoen JA, Dorsett D. Tooth loss in
maintenance patients in a private periodontal practice. J
Periodontol. 1987;58:231–5. [PubMed]
18. DeVizio W, Davies R. Rationale for the daily use of a dentifrice containing triclosan
in the maintenance of oral health. Compend Contin Educ
Dent. 2004;25:54–7. [PubMed]
19. Lindhe J, Rosling B, Socransky SS, Volpe AR. The effect of a triclosan-containing
dentifrice on established plaque and gingivitis. J Clin
Periodontol. 1993;20:327–34. [PubMed]
20. Rosling B, Dahlén G, Volpe A, Furuichi Y, Ramberg P, Lindhe J. Effect of triclosan on
the subgingival microbiota of periodontitis-susceptible
subjects. J Clin Periodontol. 1997;24:881–7. [PubMed]
21. Nogeira-Filho GR, Toledo S, Cury JA. Effect of 3 dentifrices containing triclosan and
various additives. J Clin Periodontol. 2000;27:494–8.
[PubMed]
22. Volpe AR, Petrone ME, Prencipe M, DeVizio W. The efficacy of a dentifrice with
caries, plaque, gingivitis, tooth whitening and oral malodor
benefits. J Clin Dent. 2002;13:55–8. [PubMed]
23. Jeffcoat MK. Principles and pitfalls of clinical trials design. J Periodontol.
1992;62:1045–51. [PubMed]
24. Shani S, Friedman M, Steinberg D. Relation between surface activity and
antibacterial activity of amine-fluorides. Int J Pharm. 1996;131:33–9.
25. Shani S, Friedman M, Steinberg D. In vitro assessment of the antimicrobial activity
of a local sustained release device containing amine fluoride
for the treatment of oral infectious diseases. Diagn Microbiol Infect Dis. 1998;30:93–
7. [PubMed]
26. Perdok JF, Van der Mei HC, Busscher HJ. Clinical effects of commercially available
mouthrinses on the development of plaque, gingivitis and
enamel surface free energy. Biofouling. 1991;3:209–21.
27. Busscher HJ, White DJ, van der Mei HC, Baig AA, Kozak KM. Hexametaphosphate
effects on tooth surface conditioning film chemistry–in
vitro and in vivo studies. J Clin Dent. 2002;13:38–43. [PubMed]
28. van der Mei HC, White DJ, Kamminga-Rasker HJ, Knight J, Baig AA, Smit J, et al.
Influence of dentifrices and dietary components in saliva
on wettability of pellicle-coated enamel in vitro and in vivo. Eur J Oral Sci.
2002;110:434–8. [PubMed]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3532786/ 7/7
29. Baehni PC, Takeuchi Y. Anti-plaque agents in the prevention of biofilm-associated
oral diseases. Oral Dis. 2003;9:23–9. [PubMed]