Subscribe to DeepL Pro to translate larger documents.

Visit www.DeepL.com/pro for more information.

Revista Română de Reabilitare Orală
Vol. 6, Nr. 3, iulie - septembrie 2014

RECESIUNEA GINGIVALĂ, METODE DE DIAGNOSTICARE

Viorica Chetruș*, I. Roman
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie "Nicolae Testemițanu" - Chișinău, Rep. Moldova,
F a c u l t a t e a d e Stomatologie, Catedra de Stomatologie

*Autor corespondent: Viorica Chetruș, DMD

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie "Nicolae Testemițanu"
- Chișinău, Rep. Moldova;
e-mail: viorica_1966@yahoo.com

ABSTRACT
Scopul studiului Studierea și analiza celor mai eficiente metode clinice și paraclinice de diagnostic precoce al
recesiunii gingivale. Studiul se bazează pe un grup de 191 de pacienți, dintre care 122 (63,8%) de sex feminin,
69 (36%) de sex masculin, cu vârste cuprinse între 14-35 de ani - 87 (45,5%) și 36-50 de ani - 104 (54,3%) care
au fost supuși pentru unele metode de diagnosticare a recesiunii gingivale conform anchetei care a fost compusă
din principalii indici și metode de diagnostic pentru a obține informații exacte despre starea țesuturilor
parodontale. În urma examinării fiecărui pacient s-au obținut rezultate destul de veridice și demonstrative pentru
medic și pacient că acesta este motivat să înceapă tratamentul cât mai devreme posibil. Diagnosticul precoce și
corect al recesiunii gingivale, medicul parodotolog trebuie să colecteze cu atenție istoricul, să acorde atenție
examenului clinic intraoral pentru a cunoaște clasificarea recesiunii gingivale, să cunoască metodele de
măsurare clinică a recesiunilor urmărind trei teste parametrice de bază: fistoonul gingival și coloritul.

Cuvinte cheie: recesiune gingivală, metode de diagnostic, investigație, sondă parodontală, test, festoane
gingivale, colorare

INTRODUCERE tisulară limitată a țesutului parodontal cu

Se știe deja că deocamdată nu uimește pe scăderea înălțimii cutiei gingivale sau a
nimeni cu o restaurare, un tratament ovalului dinspre vestibular și mai puțină
endodontic sau o lucrare ortopedică perfectă. goliciune dinspre rădăcina dentară orală în
Dar toate aceste succese nu pot acoperi în absența
niciun caz multitudinea de probleme care
necesită studii suplimentare în stomatologie.
Printre aceste probleme se numără recesiunea
gradată și gingivală, fie singură, fie în
combinație cu defectele cuneiforme, pachetul
de carii de eroziune dentară.
Mulți autori definesc recesiunea gingivală
diferită, în opinia lui KH Reteischak, 1986
[12] - recesiunea gingivală este o atrofie
38
 Revista Română de Reabilitare Orală
Vol. 6,cosmetic
inflamație. Dincolo de defectul Nr. 3, iulie - septembrie 2014
recesiunea gingivală este însoțită de o
hipersensibilitate a pachetelor dentare,[2, 3,
4, 6], care sunt cel mai adesea cauza
prezenței pacientului la medic.
De obicei, recesiunea gingivală este
însoțită de inflamație și un procent mare
apare în regiunea dintelui cu fenestrare î n
placa corticală vestibulară a procesului
alveolar și un procent mai mic în regiunea
dintelui cu perforații radiculare. În unele
cazuri, recesiunea sub formă de chiar dacă
fisura Stillman, care poate fi de dimensiuni
diferite. Stillman a descris recesiunea ca
fiind rezultatul unui traumatism, deși uneori
poate apărea chiar și dacă fisura Stillman
poate apărea în procesele inflamatorii
erozive ale

39
 Revista Română de Reabilitare Orală
Vol. 6, Nr. 3, iulie - septembrie 2014

gingia marginală. [2, 6, 10, 13]. ani 104 (54,3%) pacienți.

În alte cazuri, recesiunea gingivală sub Ambele grupuri de pacienți au fost supuse
forma unor formațiuni indurite "festoon unui examen clinic amănunțit și de laborator,
gingival" descrise în literatura de specialitate așa cum se cere în cadrul investigației, care a
ca "festoon Makkola", care apare cel mai fost efectuată pentru fiecare pacient.
adesea pe suprafețele caninilor și Investigație: (Toate informațiile despre
premolarilor din regiunea bucală. Inițial,
regiunea gingivală festoonată este sănătoasă,
iar mai târziu apare acumularea de resturi
după inflamație [2, 6, 6, 7, 11].
Făcând o analiză a literaturii de
specialitate despre recesiune, am observat că
recesiunile sunt foarte puțin studiate, practic
nu există informații despre această boală în
Republica noastră Moldova și în fostele
republici ale Uniunii Sovietice, în timp ce în
țările europene și în SUA, recesiunile sunt
studiate mulți ani și multilateral. [5, 8, 9]
Dar din aceste studii au rămas nestudiate o
mulțime de probleme, cum ar fi
nesistematizarea cazurilor, acțiunea factorilor
de risc, condițiile care favorizează evoluția
procesului bolii, imposibilitatea
diagnosticului prenozologic și a prelucrării
prevenției primare a recesiunii gingivale.
Prin urmare, scopul acestui studiu a fost:
studierea și analiza celor mai eficiente
metode clinice și de laborator în
diagnosticarea precoce și corectarea
recesiunii gingivale.

MATERIALE ȘI METODE
Studiul se bazează pe un grup de 191 de
pacienți, care s-au adresat cu probleme de
sănătate la Clinica stomatologică USMF
"Nicolae Testemițanu". Toți pacienții au fost
împărțiți în funcție de vârstă și sex. După
sexul abordat
122 (63,8%) femei și 69 (36,0%) bărbați.
După vârstă, pacienții au fost împărțiți în 2
grupe: 14-35 de ani, 87 (45,5%) pacienți, și
36-50
40
 Revista Română de Reabilitare Orală
starea țesuturilor parodontale) Vol. 6, Nr. 3, iulie - septembrie 2014
1. Anamneza dentară generală și specifică
2. Examinarea clinică a inflamației
gingivale a cavității bucale
a) Inflamație a gingiei
b) Prezența tartrului și a plăcii dentare
c) Prezența pungilor parodontale
d) Prezența recesiunii gingivale (clasa
după Miller fig.1, 2, 3, 4).

Figura 1. Prima clasă de Miller

Figura 2. A doua clasă de Miller

Figura 3. Clasa a treia de Miller

Figura 4. Clasa a patra de Miller

- Etiologie inflamatorie (microbian)

- Etiologie
noninflamatorie
(nonmicrobiană)
3. Măsurarea recesiunii după cei 3
parametri de bază cu ajutorul unei sonde
parodontale calibrate.
a. Dimensiunea verticală a recesiunii -

41
 Revista Română de Reabilitare Orală
Vol. 6, Nr. 3, iulie - septembrie 2014

se măsoară cu o sondă parodontală gradată de fig. 5).

la limita smalț-cement până la marginea
gingivală. În cazul în care recesiunea este
însoțită de defect cuneiform sau cavitate de
pachet, măsurarea se va face în punctul apical
față de care va rămâne neschimbată în
viitorul apropiat (acest lucru este necesar
pentru a determina închiderea recesiunii
gingivale după operație
b. Lățimea se măsoară cu sonda
parodontală de recesiune în partea cea mai
largă a recesiunii din regiunea de frontieră
smalț-cement (fig. 6).
c. Lățimea papilei interdentare se
determină cu sonda parodontală în regiunea
de graniță smalț-ciment [1] (fig. 7).

Figura 5. Sondaj gingival Figura 6. Lățimea este Figura 7. Lățimea papilei

măsurată interdentare
4. Pentru a prezice dezvoltarea unui a) sondarea sulcusului gingival (după
potențial de complicații au fost folosite care se determină și sângerarea gingiilor și
metode de predicție: biotipul gingival atingeți fig. 8).

Figura 8. Sondarea sulcusului gingival Figura 9. Testul "festoon gingival"

Figura 10. Test de colorare Figura 11. Setul de diagnosticare PET

42
 Revista Română de Reabilitare Orală
Vol. 6, Nr. 3, iulie - septembrie 2014
b) Testul "festoon gingival" care se
determină prin apăsarea sondei parodontale
pe mucoasa mobilă (Acest test demonstrează
prezența sau absența rezistenței gingivale cu
încărcătură fixă și nu mobilă fig. 9).
c) Testați colorarea gingiilor și a mucoasei
bucale colorate cu soluție Lugol, membrana
de căptușeală liberă care conține glicogen va
deveni brună, în timp ce gingiile fixe vor
rămâne incolore [1] (fig.10).
5. Prezența clemelor și a frensurilor
adânc introduse
6. Determinarea prin grade
7. Determinarea gradului de mobilitate
8. Date radiologice (OPG)
9. Fotografie
10. ADN bacterian ADN-PET-Diagnostic
(după indicație) Biochimic (calciu și calciu
ionizat, glicemie (după indicație) fig.11).
11. Analiză hormonală (TSH, hormon
paratiroidian, T-3, T-4, indicație)
12. Tomografie computerizată (ca
indicație)
13. Ultrasonografia glandei tiroide (ca
indicație)
14. Determinarea punctelor de
supracontact cu hârtie de contact și ceară.
REZULTATE
Toți cei 191 de pacienți au fost investigați
în conformitate cu investigația noastră, care
durează doar câteva minute. În urma
investigației a 132 de pacienți au fost
diagnosticați pe baza istoricului de colectare,
a examenului clinic, a măsurătorilor prin trei
parametri de bază, a testului,
,, festoane gingivale "și coloritul. La 29 de
pacienți pentru testele de diagnostic au fost
efectuate
REFERINȚE
1 Boльф Г.Ф., Ратейцхак Э.M., Ратейцхаk К.// Парoдoнтoлoгия, Mocква 2008, 175-176.
43
au efectuat teste biochimice și hormoni
tiroidieni, ecografie tiroidiană, 8 pacienți au
fost recoltați la nivelul probelor de ADN
bacterian (Sample PET), iar 22 de pacienți au
luat computerul CT.
După efectuarea investigațiilor și a
analizelor de laborator (conform indicației
pentru fiecare pacient) s-au obținut rezultate
veridice și demonstrative atât pentru medic
cât și pentru pacient, iar pacientul este
motivat să urmeze în continuare tratamentul
chirurgical este de a opri precoce recesiunea
sau profilaxia dacă prezintă la clipuri
mucoase și frenurilor buzelor adânc inserate
sau de închidere a recesiunii gingivale în
cazul depistării unei clase de recesiune după
Miller, resorbție osoasă și fenestrare osoasă.
CONCLUZII
Pentru a stabili un diagnostic precoce și a
corecta recesiunea gingivală medicul
parodontolog trebuie să colecteze cu atenție
anamneza, examinarea clinică a gurii, să
cunoască:
1. Metode de măsurare clinică a recesiunii
gingivale după trei parametri de bază și
2. Clasificarea recesiunii gingivale de către
Miller.
Iar pentru a prezice dezvoltarea
posibilelor complicații, medicul parodontolog
ar trebui să știe cum să:
a) sondarea sulcusului gingival,
b) testul "festoon gingival"
c) testul de colorare.
După ce medicul va decide rezultatele
investigațiilor de laborator va cere fiecărui
pacient fie analize hormonale, analize
biochimice, însămânțări microbiologice, fie
efectuarea unei radiografii panoramice sau a
unei tomografii computerizate.
 Revista Română de Reabilitare Orală
2 Ainamo J.,Influența vârstei asupra localizării joncțiunii mucogingivale maxilare // J. Periodontal
Res. -1978- Vol.13.-P.-189-193.
3 Cohen E.S. Atlas de chirurgie parodontală cosmetică și reconstructivă. - Ed.2.-Baltimare,- 1994,-
P.84- 98.

44
 Revista Română de Reabilitare Orală
Vol. 6, Nr. 3, iulie - septembrie 2014

4 Hammi Blue A.Procedee plastice parodontale în stomatologia estetică// Texas Dent.-2001.- Vol.118,
№10.-P.972-976.
5 Harris R.J. Evoluția clinică a 3 tehnici de creștere a țesutului keratinizat fără acoperire radiculară. J.
Periodontal 2001; 72: 932-938.
6 Kassab M.M., Cohen R.E. The etiology and prevalence of gingival recession// J.American
Dent.Ass.-2003.-Vol.134,№2.-P.225.
7 Loe H.Structura și fiziologia joncțiunii dentogingivale // Organizarea structurală și chimică a
dinților. - New York : Academic Press, 1967.
8 Maijnard J.G., Ochseinbein C. Probleme mucogingivale: Prevalență și terapie la copii. J.
Periodontal 1975:46:543.
9 Miller P.D., Jr. O clasificare a recesiunii țesutului marginal. Int J.Periodont Rest Dent 1985;5(2):9.
10 Meitner S.W., Zander H., Iker H.P. et. al. Identificarea suprafețelor gingivale inflamate// J.Clin.
Periodontal.- 1979.- Vol.6.- P.93.
11 Sangnes G. Traumatismele dinților și gingiilor legate de procedurile obișnuite de curățare a
dinților// J.Clin.Periodontal.-1976.-Vol.3.-P.94-103.
12 Rateischak K., Produse concepute pentru regenerarea țesuturilor parodontale: Orientări privind
programul de acceptare.
Asociația Dentară Americană. -1997.-iulie.-P.1-7.
13 Tal H., Mases O., Zohar R. și colab. Acoperirea radiculară a recesiunii gingivale avansate: Studiu
comparativ între alogrefă de matrice dermică acelulară și grefe de țesut conjunctiv subepitelial// J.
Periodontal.- 2002.- Vol. 73, №12.- P. 1405-1411.

45