Cursul 2 - Mdiii - 2020-2021

MATERIALE DENTARE 2020-2021
CURSUL 2
Coordonator activitate didactica: 1

Conf.Dr.Gradinaru Irina
Materiale restaurativ-coronare clasice:
amalgame cimenturi
forme de prezentare
compoziţie
dozare-preparare
proprietăţi
indicaţii
tehnică de lucru.
CLASIFICARE
MATERIALE NEFIZIONOMICE PENTRU RESTAURĂRI CORONARE

AMALGAME DENTARE
AURUL COEZIV
MATERIALE FIZIONOMICE PENTRU RESTAURĂRI CORONARE
CIMENTURI SILICAT
RĂŞINI DIACRILICE COMPOZITE
COMPOMERII
CIMENTURI IONOMERE DE STICLĂ
CIMENTURI IONOMERE MODIFICATE CU RĂŞINI
CIMENTURI IONOMERE METALICE

CAVITATI rezultate in urma tratamentului cariilor dentare
CAVITATI DE CLASA I – rezulta din tratamentul cariilor localizate in santurile

si gropitele de pe FOC a molarilor si premolarilor, in santurile vestibulare sau
orale ale molarilor si premolarilor precum si in gropitele orale ale dintilor
frontali
CAVITATI DE CLASA II – rezulta din tratamentul cariilor de pe suprafetele

aproximale ale molarilor si premolarilor
CAVITATI DE CLASA III – rezulta din tratamentul cariilor de pe fetele

aproximale ale a dintilor frontali la care unghiul incizal nu este compromis
CAVITATI DE CLASA IV – rezulta din tratamentul cariilor de pe fetele

aproximale ale a dintilor frontali la care unghiul incizal este distrus
CAVITATI DE CLASA V – rezulta din tratamentul cariilor situate in treimea

cervicala a fetelor vestibulare sau orale ale dintilor.
AMALGAMELE
DENTARE

este un aliaj dentar în care
unul dintre elementele de aliere
este mercurul în stare lichidă,
iar ceilalţi constituienţi sunt
în principal argintul şi
staniul.
Forma clasică- sistem bicomponent
nedozat: pulbere - lichid (Hg)
Forme de
prezentare:
Forma modernă – sistem capsulat

predozat

În cazul aliajelor convenţionale
- particulele de aliere au formă neregulată.
În cazul amalgamelor dentare moderne -

particulele de aliere:
• Particule strunjite-tăiate
• Particule sferice sau sferoidale
• Particule neregulate
• Particule amestecate (strunjite-tăiate şi
sferice).

Forma de prezentare Produsul Firma producătoare
Clasică: sistem bicomponent MEGALLOY DENTSPLY

nedozat (pulbere şi lichid) OPTALOY CAULK Co
INDILOY SHOFA DENTAL
LUXALOY DEGUSA
Modernă: sistem AMALCAP VIVADENT
bicomponent predozat TYTIN SS WHITE
(capsulat)

Indicaţii G.V. Black
1836-1915
1.Obturarea cavităţilor de
clasa I-a, a II-a, a V-a
2.Reconstituiri coronare
simple
3.Obturaţii armate
Compoziţia chimică
Amalgamul convenţional:
Ag=65-70% (creşte expansiunea, rezistenţa, fluajul)
Sn= 25-30% (scade expansiunea, rezistenţa, fluajul, creşte
timpul de priză, facilitează amalgamarea)
Cu=0-6% (creşte expansiunea, rezistenţa şi duritatea,
scade fluajul)
Zn=0-2% (uşurează triturarea şi condensarea, evită
formarea oxizilor)
Amalgamul cu conţinut crescut de cupru:

Ag=69% (poate fi scăzut până la 40%)
Sn=7%
Cu=13% (poate fi crescut până la 20%)
Zn=1%
Amalgamele moderne:
Ag=65-70%
Sn=17-30%
Microprocente de Pb,
Coordonator Sb,
activitate Cd, In.
didactica: 11
PROPRIETĂŢI
Proprietăţile amalgamelor (fizice, chimice şi

biologice) au o deosebită importanţă
practică, întrucât intervin hotărâtor în
determinarea succesului clinic al acestor
obturaţii.
PROPRIETĂŢI FIZICE
VARIAŢII DIMENSIONALE
- sunt în principal consecinţa fenomenului de

priză şi a fluctuaţiilor de temperatură.
Variaţiile în plus = expansiune

Variaţiile în minus = contracţie

MODIFICARI DIMENSIONALE DE-A LUNGUL PRIZEI
Amalgamul - să prezinte o
expansiune de priză lejeră.
Modificările dimensionale: 0-20 µm/cm

DILATAREA TERMICĂ
Coeficientul de dilatare termică a amalgamului este

aproape de două ori mai mare decât cel al
ţesuturilor dentare. Diferenţele de expansiune
termică dintre amalgam şi coroana dentară
determină apariţia de spaţii fine de-a lungul
marginilor obturaţiei, când amalgamul este răcit
(separaţie marginală).
La nivelul unei obturaţii de amalgam, modificările

dimensionale ce apar consecutiv supunerii la
variaţii de temperatură sunt reduse (3-6 µm
pentru oscilaţii între 9 - 52°C).
REZISTENŢA LA COMPRESIUNE
Atunci când un corp fizic este supus la o solicitare

de compresiune, în interiorul acestuia se produce o
tensiune, a cărei valoare este proporţională cu cea a
forţei aplicate.
Această tensiune determină o reacţie din partea
materialului manifestată prin deformare (valoarea
acesteia este direct proporţională cu valoarea forţei
aplicate şi cea a tensiunii rezultate).
Dacă valoarea forţei aplicate se situează sub limita de

proporţionalitate, nu rezultă deformare permanentă.
Deasupra acestei limite însă, deformarea devine
permanentă, iar dacă valoarea solicitării creşte în
continuare se ajunge la fractura
Coordonator activitate didactica: materialului.
16
REZISTENŢA LA TRACŢIUNE
Rezistenta la tracţiune a amalgamelor este mult mai

redusă decât rezistenţa la compresiune.
Preparaţia dentară trebuie astfel conturată încât

restaurarea să fie solicitată mai mult la compresiune
decât la tracţiune.
PLASTICITATEA
- se referă la posibilitatea materialului de a se
deforma permanent sub influenţa unei presiuni (este
în relaţie strânsă cu fluiditatea şi vâscozitatea).
În momentul inserţiei, pasta de amalgam trebuie să

aibă o plasticitate suficientă pentru a permite
adaptarea intimă la pereţii cavităţii (plasticitate de
adaptare);
în timpii următori, valoarea plasticităţii trebuie să
scadă pentru a permite exercitarea unor presiuni
sporite, în scopul unei condensări eficiente a masei de
amalgam (plasticitate de lucru).
ÎNTINDEREA ŞI FLUAJUL
Întinderea = o deformare lentă, progresivă şi

ireversibilă suferită de un material supus unei presiuni
constante şi repetate frecvent, dar de intensitate
inferioară.
Specificaţia ADA Nr. 1 stabileşte limita maximă
admisă pentru gradul de întindere : 3%.
Fluajul = deformarea suferită de un amalgam, care

la 7 zile de la preparare este supus unei presiuni prin
care se încearcă simularea cât mai fidelă a
solicitărilor funcţionale.
DURITATEA
Variază în funcţie de clasa de amalgam mai ales la o

oră de la inserare. După 24 de ore aceste diferenţe se
reduc simţitor; în general, duritatea amalgamelor este
de circa 110 HK.
CONDUCTIVITATEA TERMICĂ
Amalgamele sunt bune conducătoare de căldură. De
aceea, reconstituirile întinse trebuie asociate cu
obturaţii de bază care să asigure protecţia pulpei faţă
de insultele termice determinate de ingerarea de
alimente şi lichide de activitate
Coordonator temperaturi
didactica:
extreme. 20
INTEGRITATEA MARGINALĂ
-poate fi afectată în mai multe circumstanţe.
O tehnică defectuoasă, prin care rămân porţiuni de amalgam

neprotejate de pereţii de smalţ, depăşind suprafaţa acestuia
determină fractură marginală.
Fluajul crescut al anumitor materiale a fost pus în legătură cu

susceptibilitatea la fractură marginală, fără a se putea certifica în
acest sens o relaţie cauză-efect.
A fost propusă o teorie care pune în legătură integritatea

marginală cu procesele de coroziune. Materialul expansionat, cu
rezistenţă slabă datorită coroziunii, depăşeşte structurile dentare
susţinătoare şi se fracturează cu uşurinţă.

ETANŞEITATEA
- se referă la proprietatea de a
asigura o închidere ermetică a
cavităţii obturate, nepermiţând
deci infiltrarea de fluide orale.

POROZITATEA
Defectele prin lipsă de substanţă în masa obturaţiei, se pot

manifesta sub variate forme:
Bulele - apar în principal în interiorul obturaţiei şi se
datorează pe de o parte conţinutului ridicat de Hg,
iar pe de altă parte umidităţii încorporate accidental
în timpul malaxării amalgamului.
Porii la suprafaţa obturaţiei- apar datorită

eliminării Hg ca urmare a supraîncălzirii în timpul
lustruirii obturaţiei.
Microporii din masa obturaţiei - apar ca urmare a
expansiunii, excesului de Hg şi/sau insuficientei
presiuni de condensare a amalgamului.
Coordonator activitate didactica:
23
PROPRIETĂŢI CHIMICE
- sunt în legătură directă cu posibilităţile elementelor din

compoziţia acestora de a reacţiona cu mediul bucal.
În acest sens, cel mai important fenomen este coroziunea.

COROZIUNEA
Alterarea chimică a amalgamelor poate varia de la simple modificări
de culoare, consecutive sulfurării, la alterări mai importante.
Amalgamele cu fază dispersată sunt puţin susceptibile de a suferi

procese de coroziune datorită absenţei fazei γ2, care este cea mai
activă din punct de vedere electrochimic.
În cazul amalgamelor clasice însă, la interfaţa dinte-obturaţie unde pH-

ul poate atinge valoarea 2, staniul poate difuza sub formă de ioni Sn++.
În cazul amalgamelor, coroziunea nu este localizată doar la suprafeţele

aparente ale obturaţiei. Umiditatea reziduală de pe pereţii interni ai
cavităţii determină apariţia fenomenelor de coroziune internă.

PROPRIETĂŢI BIOLOGICE
Finisarea şi lustruirea suprimă majoritatea neregularităţilor de

suprafaţă, favorizând formarea unei pelicule protectoare care
elimină cea mai mare parte a pilelor locale, consecutiv reducându-
se posibilitatea apariţiei depozitelor de coroziune.
Cu toate acestea, se pot produce infiltrări ale canaliculilor dentinari cu

urme de staniu, argint sau cupru, putând antrena coloraţii disgraţioase.
De aceea, anumiţi autori au propus protejarea pereţilor cavităţilor cu

lacuri pentru a evita penetrarea ionilor metalici în dentină.
Reacţiile inflamatorii pulpo-dentinare legate de traumatismul operator

dispar de regulă după trei săptămâni.
Eliberarea de cadmiu din amalgamul de cupru reclamă evitarea folosirii

acestor produse, datorităCoordonator
efectelor toxice
activitate ale cadmiului.
didactica: 26
Dozarea…

Dozarea poate fi:
extemporanee -în situaţia sistemului bicomponent

nedozat. Raportul mercur/aliaj este de 1:1. Dozarea
pulberii se realizează cu ajutorul unei linguriţe din
material plastic (în funcţie de mărimea cavităţii
preparate), iar dozarea mercurului se realizează cu un
picurător.
industrială- în situaţia sistemului capsulat

predozat. Elementele componente ale
aliajului sunt incorporate în capsule din
material plastic separate printr-o membrană
de staniol care se perforează pentru
punerea în contact Coordonator
a pulberii metalice cu
activitate didactica: 28
mercurul. Conf.Dr.Gradinaru Irina

Prepararea…

Prepararea
Triturarea reprezintă amestecul aliajului cu mercurul în vederea obţinerii
unei mase omogene.
Rezultatul unei triturări corespunzătoare este eliminarea peliculei de
oxid prezente la suprafaţa aliajului, antrenând astfel reacţia mercurului cu
particulele de aliaj.
Triturarea poate fi realizată:
Clasic: manual (triturare manuală) Modern: triturare mecanică
Se folosesc: pistilul şi mojarul Se realizează cu ajutorul trituratoarelor moderne
Dozele de aliaj şi de mercur sunt (amalgamatoare) tip SILAMAT, DUOMAT, CAP
aplicate în mojar şi prin mişcarea de MASTER, CAP MIX, ROTO MIX, etc
rotaţie a pistilului în contact cu pereţii Amestecul celor două componente predozate în
mojarului (efectuată cu o forţă capsule se realizează prin agitarea capsulei
moderată) se obţine un amalgam fixate într-un suport special.
neted şi omogen. Trituratoarele sunt în aşa fel concepute încât să
Procesul de triturare manuală poată fi reglate: presiunea, viteza, timpul de
durează circa 1-2,5 minute până la amalgamare.
obţinerea unui amestec omogen, cu Durata triturării automate este de 5-10 secunde.
plasticitate corespunzătoare. Se urmăresc instrucţiunile date de către
fabricant.
Millennium Digital
OPTIMIX Digital Amalgamator (Kerr)
Dental Amalgamator D650 Amalgamator
(DENTAL USA) & Capmix
Max Ultra High Speed Max Multi-Speed Securamat

Amalgamator (Wykle) Amalgamator/Mixer Digital Amalgamator/
(Wykle Mixer (Silmet)

Fuloar dublu - port amalgam
amalgam - ciment

DIGA
MANUSI

Amalgam Polishers

PORTMATRICE
IVORY

ASPECTE CLINICE
ASPECTE
RADIOGRAFICE

ASPECTE CLINICE

AURUL COEZIV

AURUL COEZIV
Aurul pur la temperatura camerei are

proprietatea de a fi coeziv şi moale
putând fi utilizat la obturarea directă a
cavităţilor coronare.
Forme de prezentare:
- se livrează în 2 forme:
- Aurul precipitat
- Folia de aur
AURUL PRECIPITAT se obţine prin atomizare şi electrodepunere
Atomizarea - lingoul de aur se topeşte fiind pulverizat în camere cu
temperatură joasă, vidate. Aurul precipită sub formă de particule micronice
(5-75 mm), de formă sferică.
Electrodepunerea – aurul dintr-o soluţie electrolitică este electrodepus sub

formă de particule sferice micronice.
Forme de aur precipitat:
1. Aur pulbere (pacheţele de formă sferică :1- 4 mm)

2. Aur mat – obţinut prin electrodepunere (livrat sub formă de
benzi / batoane)
3. Aliajul ELECTRALLOY (modern) , cu conţinut de Au+
Ca++ (1%). Alierea particulelor se realizează prin
sinterizare şi se livrează sub formă de bandă / baton
FOLIA DE AUR se obţine prin laminarea lingourilor de aur
Grosimea foliei: 0,001-0,007 mm
Forme de folii:
1. folia simplă
2. folia ondulată
3. folia de aur platinată
4. folia laminată de aur

Tehnică de lucru
• Decontaminarea - aurul coeziv livrat se decontaminează de impurităţi

prin încălzire la cca 750°C.
• Condiţionarea aurului direct (degazarea)

- cu lampa de spirt (folia /pacheţelul sunt menţinute la flacără, în zona
medie, 3-5 secunde
- pe o placă încălzită- timpul decontaminării 5 secunde
- electrică- cea mai indicată metodă
• Condensarea aurului - prin 3 procedee:

1. Condensarea cu instrumente de mână (fuloare şi ciocan special)
2. Condensare pneumatică – nu se indică (este puţin controlabilă)
3. Condensarea electronică - cea mai indicată (controlabilă şi eficientă)

Observaţii biomecanice
Obturaţiile cu folii de aur coeziv sunt cele mai indicate: au
rezistenţă mecanică, duritate, structură densă
Formele micronice de aur coeziv pur oferă aceleaşi
proprietăţi, obţinându-se obturaţii foarte rezistente
mecanic
Cu cât condensarea particulelor este mai riguroasă,
atunci şi rezistenţa la condensare este mai mare (se obţin
obturaţii de calitate)
Cu cât dimensiunea condensatoarelor este mai mică cu
atât proprietăţile obturaţiei vor fi mai bune.
Este indicată utilizarea diferitelor forme de aur direct
(particule şi folii) pentru obţinerea unor restaurări coronare
de durată
ASPECTE CLINICE

Clasice

CIMENTURI SILICAT
= materiale clasice de origine minerală, utilizate pentru

obturaţiile coronare fizionomice
Pulberea: complex de oxizi metalici + fluoruri în următoarele

proporţii:
SiO2 (cuarţ): 31,5-41,6%
Al2O3 (alumină): 27,2-29,1%
Compoziţie Fluoruri: 13,3-22%
chimică CaO (oxid de calciu): 7,7-9%
Na2O (oxid de sodiu): 7,7-11,2%
P2O5 (pentaoxid de fosfor): 3-5,3%
ZnO (oxid de zinc): 0,1-2,9%
Lichidul: soluţie apoasă de H3PO4 de concentraţie 48,8-55,5% +
neutralizanţi: Al=1,5-2%
Zn=4,2-9,2%
Varianta clasică: sistem bicomponent nedozat,
pulbere-lichid
Forme de Pulberea: dozată în flacoane prevăzute cu o
etichetă ce indică culoarea sau un număr
prezentare corespunzător cheii de culori (15-18 nuanţe)
Lichidul: conţinut într-un flacon prevăzut cu
picurător şi pipetă
Varianta modernă: sistem bicomponent capsulat
Pulberea şi lichidul sunt predozate în capsule
separate printr-o diafragmă de staniol; pe capsule
Produse comerciale sunt indicate, prin numere, culoarea şi cantitatea
FORMA DE PREZENTARE PRODUSUL COMERCIAL FIRMA PRODUCĂTOARE

Sistem convenţional FRITEX SPOFA DENTAL
(pulbere-lichid)
PHOSPHATZEMENT BAYER
FIXODONT DE TREY
Cimenturi silico-fosfat TRANS LIT MERZ
ARISTOS SPOFA DENTAL
INFANTID SPOFA DENTAL
Sistem bicomponent PHOSPHOCAP VIVADENT
predozat (capsulat)
SILICAP
Coordonator activitate didactica: VIVADENT 55
Dozarea…

Dozarea
Extemporanee-în cazul sistemului bicomponent nedozat

Dozarea pulberii se realizează cu ajutorul unei linguriţe din material
plastic, iar cea a lichidului, cu ajutorul unui picurător
Raportul ideal: 1,6 g pulbere / 0,4 ml lichid
Cantităţile dozate se aplică pe plăcuţa de sticlă sterilă, la distanţă
una de cealaltă.
Industrială: se realizează în laboratoarele producătoare, cu ajutorul

balanţelor analitice farmaceutice. Acestea cântăresc cu exactitate
cantităţile necesare de pulbere şi lichid care sunt introduse ulterior
în capsule din material plastic. Punerea lor în contact se realizează
prin perforarea diafragmei cu sonda dentară sau prin înşurubarea
capsulei. Coordonator activitate didactica: 58
Prepararea…

Preparare:
Metoda clasică: prepararea manuală
Se aplică cantităţile dozate corespunzător pe suprafaţa lucioasă a
plăcuţei de sticlă, la distanţă una de cealaltă. De regulă, se
incorporează în lichid o jumătate din cantitatea totală de pulbere. Se
spatulează energic, cu mişcări circulare, cu ajutorul unei spatule de
agat / din material plastic. Se înglobează apoi progresiv şi cea de-a
doua jumătate din cantitatea de pulbere până la obţinerea unei paste
omogene , de consistenţă cremoasă, cu grad de viscozitate şi
elasticitate ideale pentru inserarea în cavitate. Momentul optim pentru
prelevare este atunci când suprafaţa amestecului şi-a pierdut luciul,
dobândind un aspect mat, iar la tendinţa de deplasare pe verticală
formează un con care tinde să revină la poziţia iniţială.
Timpul de preparare: 1 minut
Metoda modernă: preparare mecanică cu ajutorul malaxoarelor
speciale (SILAMAT, DUOMAT). Capsulele se introduc în dispozitivul
malaxor, rezultând în urma amestecării o pastă cu aspect cremos, cu
plasticitate specifică.
Timpul de preparare: 10-20 secunde Irina
Conf.Dr.Gradinaru
Proprietăţi:
• efect fizionomic initial bun, dar in timp se colorează; la pacienţii

respiratori oral suprafaţa obturaţiei devine opacă
• dupa o perioada de timp apare fenomenul de separatie marginala
• nu adera chimic la smalt sau dentina
• in timpul prizei apar modificari dimensionale de tipul contractiei
• proprietati carioprofilactice
• toxicitate pulpara
• solubilitate in mediul bucal: depinde de compozitie (in cazul unui raport
pulbere/lichid scazut solubilitatea creste), durata de timp (in 2-3 zile de la
aplicare solubilitatea scade) si de pH (la un pH scazut si chiar neutru
solubilitatea creste)
• rezistenta la compresiune mai buna decat a altor cimenturi clasice, dar
mult mai putin rezistenta decat amalgamul
• duritate similara cu cea a dentinei
• coeficient mic de dilatare termica si conductivitate termica scazuta
Indicaţii:
Obturarea cavităţilor de clasa III-a pe dinţii

frontali
Obturarea cavităţilor de clasa I-a, pe feţele
orale ale dinţilor frontali, în foramen caecum
Obturarea cavităţilor de clasa V-a pe dinţii
frontali şi laterali
Apariţia răşinilor compozite, a cimenturilor
ionomere de sticlă şi a compomerilor a limitat
aria de utilizare a cimenturilor silicat

Cursul 2 - Mdiii - 2020-2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursul 2 - Mdiii - 2020-2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MATERIALE DENTARE 2020-2021

Coordonator activitate didactica: 1

MATERIALE NEFIZIONOMICE PENTRU RESTAURĂRI CORONARE

MATERIALE FIZIONOMICE PENTRU RESTAURĂRI CORONARE

CIMENTURI IONOMERE METALICE

CAVITATI DE CLASA I – rezulta din tratamentul cariilor localizate in santurile

CAVITATI DE CLASA II – rezulta din tratamentul cariilor de pe suprafetele

CAVITATI DE CLASA III – rezulta din tratamentul cariilor de pe fetele

CAVITATI DE CLASA IV – rezulta din tratamentul cariilor de pe fetele

CAVITATI DE CLASA V – rezulta din tratamentul cariilor situate in treimea

Coordonator activitate didactica: 5

Forma modernă – sistem capsulat

Coordonator activitate didactica: 7

În cazul amalgamelor dentare moderne -

Coordonator activitate didactica: 8

Clasică: sistem bicomponent MEGALLOY DENTSPLY

Coordonator activitate didactica: 9

Amalgamul cu conţinut crescut de cupru:

Proprietăţile amalgamelor (fizice, chimice şi

- sunt în principal consecinţa fenomenului de

Variaţiile în plus = expansiune

Coordonator activitate didactica: 13

Modificările dimensionale: 0-20 µm/cm

Coordonator activitate didactica: 14

Coeficientul de dilatare termică a amalgamului este

La nivelul unei obturaţii de amalgam, modificările

Atunci când un corp fizic este supus la o solicitare

Dacă valoarea forţei aplicate se situează sub limita de

Rezistenta la tracţiune a amalgamelor este mult mai

Preparaţia dentară trebuie astfel conturată încât

În momentul inserţiei, pasta de amalgam trebuie să

Întinderea = o deformare lentă, progresivă şi

Fluajul = deformarea suferită de un amalgam, care

Variază în funcţie de clasa de amalgam mai ales la o

O tehnică defectuoasă, prin care rămân porţiuni de amalgam

Fluajul crescut al anumitor materiale a fost pus în legătură cu

A fost propusă o teorie care pune în legătură integritatea

Coordonator activitate didactica: 21

Coordonator activitate didactica: 22

Defectele prin lipsă de substanţă în masa obturaţiei, se pot

Porii la suprafaţa obturaţiei- apar datorită

- sunt în legătură directă cu posibilităţile elementelor din

În acest sens, cel mai important fenomen este coroziunea.

Coordonator activitate didactica: 24

Amalgamele cu fază dispersată sunt puţin susceptibile de a suferi

În cazul amalgamelor clasice însă, la interfaţa dinte-obturaţie unde pH-

În cazul amalgamelor, coroziunea nu este localizată doar la suprafeţele

Coordonator activitate didactica: 25

Finisarea şi lustruirea suprimă majoritatea neregularităţilor de

Cu toate acestea, se pot produce infiltrări ale canaliculilor dentinari cu

De aceea, anumiţi autori au propus protejarea pereţilor cavităţilor cu

Reacţiile inflamatorii pulpo-dentinare legate de traumatismul operator

Eliberarea de cadmiu din amalgamul de cupru reclamă evitarea folosirii

Coordonator activitate didactica: 27

extemporanee -în situaţia sistemului bicomponent

industrială- în situaţia sistemului capsulat

mercurul. Conf.Dr.Gradinaru Irina

Coordonator activitate didactica: 29

Max Ultra High Speed Max Multi-Speed Securamat

Coordonator activitate didactica: 32

Coordonator activitate didactica: 35

Coordonator activitate didactica: 36

Coordonator activitate didactica: 37