Um Api

Examen Previzualizare intrebari
Total
Disciplina
întrebări
PARODONTOLOGIE ȘI SISTEME DE
0
IMOBILIZARE
PROTEZA TOTALĂ 150 Preview
PROTEZA PARȚIAL AMOVIBILĂ 150 Preview
TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE, PARȚIALE

150 Preview
ȘI TOTALE
TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE MOBILE 0
1.Care sunt obiectivele amprentarii?

A. Obtinerea adeziunii
B. Obtinerea succiunii
C. Utilizarea tonicitații musculare
D. Obiective bio-mecanice
E. Respectarea echilibrului neuromuscular
F. Obiective functionale
G. Ocolirea formatiunilor mobile
H. Obiective biologice
I. Obiective mecanice
J. Obiective bio-funcționale
2.Asigurerea menținerii aparatului gnato-protetic se realizează prin crearea

condițiilor pentru:
A. Respectarea echilibrului neuromuscular
B. Obținerea obiectivelor bio-mecanice
C. Ocolirea formatiunilor mobile
D. Obținerea obiectivelor mecanice
E. Obtinerea adeziunii
F. Obținerea obiectivelor bio-funcționale
G. Obtinerea succiunii
H. Utilizarea tonicitații musculare
I. Obținerea obiectivelor biologice
J. Obținerea obiectivelor functionale
3.Obținerea adeziunii va fi posibila prin:

A. Prin inregistrarea unei suprafete cat mai limitate a campului protetic
B. Printr-o amprentare cat mai fidela a campului protetic
C. Printr-o amprentare cat mai limitata a campului protetic
D. Printr-o amprentare cat mai limitata a elementelor de relief
E. Prin inregistrarea unei suprafete cat mai intisne
F. Prin asigurarea unui film salivar cat mai gros intre proteza si camp
G. Prin asigurarea unui film salivar cat mai redus intre proteza si camp
H. Prin inregistrarea tuturor suprafetelor plane ale campului
I. Printr-o amprentare cat mai fidela a elementelor de relief
J. Prin inregistrarea majorității suprafetelor plane ale campului
4.Obținerea succiunii va fi posibila prin:

A. Succiunea externa se realizeaza prin mularea partilor moi pe versantul intern
al marginii protezei
B. Succiunea interna se va realiza prin usoara compresiune a marginilor protezei
la nivelul mucoasei activ-mobile
C. Succiunea interna se va realiza prin plasarea marginilor protezei in zona de
mucaoasa pasiv-mobila
D. Succiunea externa se realizeaza prin mularea partilor moi pe versantul extern
al marginii protezei
E. Succiunea externa se prelizeaza sub actiunea tututor elementelor care vin in
contact cu proteza si o mentin pe camp in statica
F. Succiunea interna mai poarta numele de inchidere marginala in ,,ventil,,
G. Succiunea interna se va realiza prin plasarea marginilor protezei in zona de
mucaoasa activ-mobila
H. Succiunea interna mai poarta numele de inchidere marginala in ,,vid,,
I. Succiunea interna se va realiza prin usoara compresiune a marginilor protezei
la nivelul mucoasei pasiv-mobile
J. Succiunea externa se prelizeaza sub actiunea tututor elementelor care vin in
contact cu proteza si o mentin pe camp in dinamica
5.Înregistrarea echilibrului neuro-muscular:

A. Valoarea spatiului vestibulo-oral este in functie de echilibrul dintre
tonicitatea musculaturii obrajilor si cea a orbilurarului buzelor
B. Contribuie la delimitarea spatiului disponibil in sens mezio-distal
C. Spatiul vestibulo-oral mai este numit zona functionala de sprijin
D. Contribuie la delimitarea spatiului disponibil in sens vestibulo-oral
E. Valoarea spatiului neutral este in functie de echilibrul dintre tonicitatea
musculaturii obrajilor si cea a limbii
F. Spatiul vestibulo-oral mai este numit zona functionala periferica
G. Spatiul vestibulo-oral mai este numit zona neutrala
H. Spatiul vestibulo oral mai este numit spatiu neutral
I. Contribuie la delimitarea spatiului disponibil in sens antero-posterior
J. Valoarea spatiului vestibulo-oral este in functie de echilibrul dintre
tonicitatea musculaturii obrajilor si cea a limbii
6.Principalele funcții ale sistemului stomatognat sunt:

A. Funcția de formare a bolului alimentar
B. Functia fizionomica
C. Functia de absorbție
D. Functia masticatorie
E. Functia de deglutitie
F. Functia digestiva
G. Functia de transmitere neechilibrata a presiunilor
H. Functia de vorbire
I. Functia fonetica
J. Functia de autoreglare
7.În amprentarea campului protetic edentat total intalnim urmatorele tipuri de

amprenta:
A. Amprenta de orientare
B. Amprenta complementara
C. Amprenta prepreliminara
D. Amprenta de completare
E. Amprenta preliminara
F. Amprenta finala
G. Amprenta documentara
H. Amprenta nefunctionala
I. Amprenta semifunctionala
J. Amprenta medico-legala
8.Materialele de amprenta trebuie sa indeplineasca urmatoarele condiții:
A. Sa reproduca cu fidelitate medie detaliile campului protetic
B. Durata de plasticitate sa poata fi scutata la nevoie
C. Durata de plasticitate sa poata fi controlata de tehnician in timp
D. Dutata de plasticitate sa fie 2-5 minute
E. Sa nu aiba o faza de plasticitate la o temperatura optima tesuturilor cavitații bucale
F. Durata de plasticitate sa poata fi controlata de clinician in timp
G. Durata de plasticitate sa nu poata fi modificata
H. Sa aiba o faza de plasticitate la o temperatura optima tesuturilor cavitații bucale
I. Dutata de plasticitate sa fie 1-3 minute
J. Sa reproduca cu fidelitate detaliile campului protetic

A. Sa fie deformabil la insertia si la dezinsertia amprentei de pe camp
B. Sa aiba fluiditate coresupnzatoare
C. Sa permita deplasarea sau deformarea a campului protetic
D. Sa aiba o fluiditate exagerata
E. Sa patrunda in porii mucoasei orale
F. Sa fie nedeformabil la insertia si la dezinsertia amprentei de pe camp
G. Sa aiba fluiditate foarte mare
H. Sa nu patrunda in porii mucoasei orale
I. Sa nu aiba o fluiditate exagerata
J. Sa evite orice deplasare sau deformare a campului protetic

A. Sa nu fie de calitate indoielnica adica economic
B. Sa poata fi indepartat usor din cavitatea bucala
C. Sa fie economic
D. Sa aiba un cost redus
E. Sa aiba un cost crescut ceea ce denota calitatea materialului
F. Sa nu aiba stabilitate volumetrica
G. Sa nu aiba stabilitate dimensionala
H. Sa aiba stabilitate volumetrica
I. Sa poata fi indepartat greu din cavitatea bucala
J. Sa aiba stabilitate dimensionala

A. Sa se poata procura usor
B. Sa nu necesite tehnologii foarte complicate
C. Sa nu fie usor de manipulat
D. Sa nu necesite instalatii foarte compicate
E. Sa nu se poata procura usor
F. Sa necesite instalatii complexe
G. Sa nu fie usor de preparat
H. Sa fie usor de preparat
I. Sa fie usor de manipulat
J. Sa necesite tehnologii complexe

A. Sa aiba un aspect neutru
B. Sa aiba o vascozitate mare
C. Sa aiba un aspect colorat
D. Sa nu fie colort
E. Sa aiba o aroma placuta
F. Sa aiba o vascozitate potrivita
G. Sa aiba o aroma puternica, pentru a putea acoperi senzatia de disconfort
pentru pacient
H. Sa aiba o durata de priza mare care sa permita timp medicului sa realizeze
toate etapele clinice
I. Sa aiba o durata de priza care sa permita executia unei tehnici corecte
J. Sa aiba un aspect placut

A. Sa posede un gust placut
B. Sa nu adere la portamprenta fara mijloace suplimentare de retentie
C. Sa nu fie insipid
D. Sa necesite tratament special la sfarsitul fazei de amprentare
E. Sa nu necesite tratament special la sfarsitul fazei de amprentare
F. Sa posede un gust puternic
G. Sa fie insipid
H. Sa nu necesite precauții suplimentare in vederea conservarii amprentei
I. Sa necesite precauții suplimentare in vederea conservarii amprentei
J. Sa adere la portamprenta

A. Sa nu fie toxic pentru tesuturile faringelui
B. Sa aiba o elasticitate foarte mare
C. Sa fie modificat de saliva daca nu este preparat corespunzator
D. Sa permita amprentarea majoritații retentivitaților campului protetic
E. Sa fie suficient de elastic
F. Sa nu fie modificat de saliva
G. Sa nu deterioreze modelul de gips decat in cazul gipsului de calitate slaba
H. Sa nu deterioreze modelul de gips
I. Sa permita amprentarea tuturor retentivitaților posibile ale campului protetic
J. Sa nu fie toxic pentru tesuturile cavitații orale
15.Avantajele utilizarii gipsului in amprentare sunt:

A. Are o stafilitate mare
B. Are o mare acuratete
C. Rigiditatea finala a materialului
D. Are proprietatea de a absorbi mucina
E. Completarea amprentelor in ghips nu mai este posibila
F. Are proprietatea de a absorbi saliva
G. Reproduce suprafata peliculei de mucina
H. Sub actiunea salivei calitatile ghipsului de pot modifica
I. Are un gust placut
J. Reda copii fidele ale campului protetic
16.Avantajele utilizarii gipsului in amprentare sunt:

A. Deformeza suprafata campului protetic
B. Nu are gust neplacut
C. Sub actiunea salivei calitatile ghipsului de pot modifica
D. Poate fi usor imbunatatit la malaxare prin incorporarea de acceleratori sau
inhibitori de priza
E. Completarea amprentelor in ghips nu mai este posibila
F. Nu deformeaza suprafata campului protetic
G. Este ieftin
H. Este usor de obtinut
I. Nu are miros neplacut
J. Are un gust placut
17.Dezavantajele utilizarii ghipsului in amprentare sunt:

A. Are proprietatea de a absorbi saliva
B. Fracturarea frecventa a amprentei in particule mici
C. Are proprietatea de a absorbi mucina
D. Sub actiunea salivei, calitatile ghipsului se pot modifica
E. Este mai putin agreat de catre pacient
F. Nu necesita o manualitate speciala
G. Rigiditatea finala a materialului care face dificila dezinsertia
H. Are o mare acuratete
I. Are o stafilitate mare
J. Completarea amprentelor executate in ghips nu mai este posibila
18.Masele termoplastice au urmatoarele avantaje:

A. Posibiloitatea de a relua amprentarea de mai multe ori
B. Amprenta poate fi pastrata mai mult pana la turnarea modelului
C. Biocompatibilitatea la contctul cu tesuturile orale
D. Amprenta poate fi pastrata mai mult dupa turnarea modelului
E. Biocompatibilitatea la contctul cu modelele din gips
F. Stabilitate dimensionala in timp
G. Posibilitatea de a relua amprentarea de doar doua ori
H. Posibilitate corectarii prin indepartare ale lispurilor de material
I. Stabilitate dimensionala in timp mica
J. Posibilitate corectarii prin adaosuri ale lispurilor de material
19.Indicatille de utilizare ale maselor termoplastice sunt:

A. Amprentarea campurilor cu o mucoasa ferm aderenta de suportul osos
B. Amprentari functionale periferice cu conditia utilizaii de materiale termoplastice
cu fluiditate diferita
C. Amprentarea campurilor protetice acoperite cu o mucoasa subtire
D. Amprentarea campurilor protetice acoperite cu o mucoasa groasa
E. Amprentarea campurilor protetice moi
F. Amprentari functionale periferice cu conditia utilizaii de materiale termoplastice
cu aceeasi fluiditate
G. FARA ENUNT
H. Amprentarea campurilor protetice dure
I. Amprentari preliminare ce utilizeaza tehnica compresiva
J. Amprentarea campurilor cu o mucoasa neaderenta de suportul osos
20.Indicatille de utilizare ale maselor termoplastice sunt:

A. Amprentari preliminare ce utilizeaza tehnica decompresiva
B. Amprente pentru obtinerea unor amprente de baza peste care se iau amprente de
spalare cu un material fluid
C. Amprentari functionale compozite
D. Amprente pentru obtinerea unor amprente de baza peste care se iau amprente
de spalare cu un material chitos
E. Pentru confectionarea extemporanee a unor portamprente
F. Amprentari functionale intr-un singur timp
G. Amprentari functionale periferice cu conditia utilizarii de materiale termoplastice
cu fluiditate diferita
H. Amprentarea campurilor protetice dure
I. Amprentari functionale periferice cu conditia utilizarii de materiale termoplastice
cu aceeasi fluiditate
J. Amprentarea campurilor protetice moi
21.Tipurile de paste termoplastice de la firma Kerr sunt:

A. Kerr negru (56-57 grade C)
B. Kerr alb (55-57 grade C)
C. Kerr verde (53-54 grade C)
D. Kerr negru (55-57 grade C)
E. Kerr verde (50-51 grade C)
F. Kerr gri (50-51 grade C)
G. Kerr rosu (55-56 grade C)
H. Kerr alb (55-56 grade C)
I. Kerr rosu (55-57 grade C)
J. Kerr gri (53-54 grade C)

A. Kerr rosu (55-56 grade C)
B. Kerr gri (53-54 grade C)
C. Kerr gri (52-53 grade C)
D. Kerr alb (55-57 grade C)
E. Kerr verde (51-52 grade C)
F. Kerr verde (50-51 grade C)
G. Kerr alb (54-56 grade C)
H. Kerr negru (56-57 grade C)
J. Kerr negru (57-58 grade C)

A. Kerr alb (55-57 grade C)
B. Kerr rosu (55-56 grade C)
C. Kerr verde (50-51 grade C)
D. Kerr alb (56-57 grade C)
E. Kerr negru (55-57 grade C)
F. Kerr negru (56-57 grade C)
G. Kerr verde (52-53 grade C)
H. Kerr gri (53-54 grade C)
J. Kerr gri (53-54 grade C)
24.Timpul de priza al pastei pe baza de oxid de zinc-eugenol(Z.O.E) este influientat

de:
A. Timpul de spatulare, cand acesa este scazut micsoreaza timpul de priza
B. Adaosul de glicerina, uleiuri inderte sau ceruri incetinesc timpul de priza
C. Prelucrarea la rece a materialelor de amprenta prelungesc timpul de priza
D. Adaosul unei picaturi de apa, acid acetic glaciar grabeste priza materialului
E. Adaosul unei picaturi de apa, acid acetic glaciar incetineste priza materialului
F. Adaosul de glicerina, uleiuri inderte sau ceruri prelungesc timpul de priza
G. Raportul dintre cele doua paste, firmele producatoare recomandand amestecul in
o trime cu dopua treimi
H. Raportul dintre cele doua paste, firmele producatoare recomandand amestecul
in parti egale al celor doua paste
I. Timpul de spatulare, cand acesa este prelungit micsoreaza timpul de priza
J. Prelucrarea la rece a materialelor de amprenta acelereaza timpul de priza
25.Avantajele utilizarii pastei pe baza de oxid de zinc-eugenol(Z.O.E) sunt:

A. Aderenta buna la suprafetele umede ale portmaprentelor realizate din
paste termoplastice
B. Reproducerea cu fidelitate a detaliilor campului protetic
C. Posibilitatea corectarii amprentei cu pasta malaxata cu cateva ore in urma
D. Aderenta buna la suprafetele umede ale portmaprentelor realizate din acrilat
E. Aderenta buna la suprafetele uscate ale portmaprentelor realizate din
paste termoplastice
F. Rezistenta extrem de mare a materialului dupa priza
G. Stabilitatea dimensionala a amprentelor
H. Aderenta buna la suprafetele uscate ale portmaprentelor realizate din acrilat
I. Posibilitatea corectarii amprentei cu pasta proaspat malaxata
J. Timpul de lucru foarte mic pentru modelarea functionala a amprentei
26.Indicatiile de utilizare ale pastelor Z.O.E sunt reprezentate de:
A. Amprenta campurilor moi sau intermediare
B. Stabilizarea bazei machetelor in ceara cu dinti in tehnicile de amprentare cu
gura inchisa
C. Corectarea suprafetei amprentelor luate cu materiale siliconice
D. Amprenta functionala segmentara
E. Stabilizarea bazei machetelor de ocluzie in tehnicile de amprentare cu gura inchisa
F. Amprenta functionala semi-segemtara
G. Amprenta functionala globala
H. Amprenta campurilor dure sau intermediare
I. Corectarea suprafetei amprentelor luate cu materiale termoplastice
J. Corectarea suprafetei amprentelor luate cu materiale de tip alginat
27.In grupa materialelor de maprenta elastice sunt incadrate:

A. Mase termoplastice
B. Mucoseal-ul
C. Paste pe baza de oxid de zinc-eugenol
D. Hidrocoloizii reversibili
E. Rasinile acrilice autopolimerizabile
F. Thiocauciucurile
G. Acrilate cu priza retard
H. Hidrocoloizii ireversibili
I. Ceruri bucolplastice
J. Siliconii
28.Avantajele siliconilor de condensare sunt reprezentate de:

A. Proprietati gustative agreabile
B. Rezistenta mecanica buna
C. Priza inatrziata
D. Devalorizarea catalizatorului
E. Imbatranirea catalizatorului
F. Scaderea vascozitatii prin cresterea frecventei spatularii
G. Priza rapida
H. Proprietati olfactive agreabile
I. Cresterea vascozitatii prin cresterea frecventei spatularii
J. Modificari dimensionale importante dupa priza materialelor
29.Acrilatele cu priza retard au urmatoarele caracteristici:

A. Nu isi mentin in timp un oarecare grad de elasticitate
B. Nu isi pastreaza rezilienta timp indelungat
C. Sunt utilizate pentru ,,conditionarea,, tesuturilor periferice ale campului
protetic edentat total
D. Sunt utilizate pentru ,,modelarea,, tesuturilor periferice ale campului protetic
edentat total
E. Sunt materiale clasice
F. Isi pastreaza rezilienta timp indelungat
G. Sunt utilizate pentru ,,conditionarea,, tesuturilor de sprijin ale campului
protetic edentat total
H. Sunt materiale moderne
I. Sunt utilizate pentru ,,modelarea,, tesuturilor de sprijin ale campului protetic
edentat total
J. Isi mentin in timp un oarecare grad de elasticitate
30.Acrilatele cu priza retard sunt indeicate in:

A. In cazul realizarii protezelor totale, pentru a amortiza transmiterea presiunilor de
la baza protezei la structurile subdiacente
B. Amprentarea functionala a campului protetic edentat total
C. Campurile protetice la care tesuturile moi au fost modificate de purtarea unor
proteze incorecte
D. Amprentarea preliminara a campului protetic edentat total
E. In cazul realizarii protezelor totale, pentru a amortiza transmiterea presiunilor de la
șeaua protezei la structurile subdiacente
F. Amprentarea functionala cu gura inchisa(amprenta de captusire)
G. Campurile protetice la care tesuturile moi au fost traumatizate
H. Campurile protetice la care tesuturile dure au fost traumatizate
I. Campurile protetice la care tesuturile dure au fost modificate de purtarea
unor proteze incorecte
J. Amprentarea preliminara cu gura inchisa(amprenta de captusire)
31.In raport de materialul de amprenta amprentele preliminare se pot clasifica in:

A. Amprente preliminare din materiale cu priza intarziata
B. Amprente preliminare inregistrate in gips
C. Amprente preliminare decompresive
D. Amprente preliminare unimaxilare
E. Amprente preliminare simple
F. Amprente preliminare compresive
G. Amprente preliminare cu mase siliconice
H. Amprente preliminare din alginat
I. Amprente preliminare din materiale temoplastice
J. Amprente preliminare compozite
32.In tehnica de amprentare preliminara se descriu urmatoarele tipuri de

portamprente standard:
A. Portamprenta ortomorfa S.S
B. Portamprenta de carbon cu dispozitiv de retenție
C. Portamprenta Schreinemakers
D. Portamprenta semiglobala
E. Portamprenta standard metalica S.S Witte
F. Portamprenta ortomorfa Devin
G. Portamprenta metalica cu dispozitiv de retentie
H. Portamprenta standard metalica Devin
I. Portamprenta din carbon
J. Portamprenta cu dispozitiv de irigare cu apa
33.Portamprentele semifunctionale din mase plastice acrilice:

A. Se pot scurta marginal prin retușare
B. Nu se pot scurta marginal prin retușare
C. Sunt usor opace
D. Nu se apropie de amprentele functionale ca fidelitate
E. Se pot apropia de amprentele functionale ca fidelitate
F. Se pot scurta marginal prin rascroire
G. Nu se pot completa prin adaos de mase termoplastice
H. Se pot completa prin adaos de mase termoplastice
I. Sunt usor transparente
J. Nu se pot scurta marginal prin rascroire
34.Portamprentele semifunctionale din mase termoplastice:

A. Cu noua portamprenta creata se ia o noua amprenta cu material chitos
B. Cu noua portamprenta creata se ia o noua amprenta cu material fluid
C. Se dezinsera amprenta din cavitatea orala, se dezinsera apoi din portamprenta,
se intareste cu o sarma si i se pune maner
D. Se foloseste o portampenta standard cu 2-4 cm mai larga decat campul protetic
E. Se foloseste o portampenta standard cu 3-5 cm mai larga decat campul protetic
F. Sunt confectionate instantaneu in laborator
G. Sunt confectionate dupa tehnica descrisa de Kerr și Nagle
H. Sunt confectionate instantaneu in cabinet
I. Sunt confectionate dupa tehnica descrisa de Schreinemakers
J. Se dezinsera amprenta din cavitatea orala, se dezinsera apoi din portamprenta,
se intareste cu o plasa si i se pune maner
35.In functie de materialul din care sunt confectionate portamprentele standard

sunt reprezentate de:
A. Portamprente din mase plastice: materiale compozite, polistiren
B. Portamprente mixte: metalo-acrilice
C. Portamprente metalice: otel cromat, otel inoxidabil, alama cromata
D. Portamprente metalice: otel cromat, ofel inoxidabil, aluminiu placat cu policarbonate
E. Portamprente mixte: metalo-plastice
F. Portamprente din mase plastice: rasini acrilice, policarbonate
G. Portamprente din mase plastice: materiale compozite, rasini epoxidice
H. Portamprente metalice: otel cromat, ofel inoxidabil, aluminiu placat cu rasini epoxidice
I. Portamprente din mase plastice: rasini acrilice, rasini epoxidice
J. Portamprente metalice: otel cromat, otel inoxidabil, materiale compozite
36.Algoritmul de realizare al amprentei preliminare cuprinde:

A. Amprentarea propriu-zisa numai cu tehnici de amprentare preliminara unimaxilare
B. Amprentarea propriu-zisa
C. Pregatirea portamprentei in vederea amprentarii preliminare
D. Pregatirea bolnavului si a instrumentarului necesar turnarii modelului preliminar
E. Pregatirea bolnavului si a instrumentarului necesar amprentarii
F. Alegerea si adaptarea portampentei individuale
G. Pregatirea portamprentei in vederea amprentarii finale
H. Alegerea si adaptarea portampentei standard
I. Alegerea tehnicii si materilalului de amprentare in functie de caracteristicile tehnice
ale cabinetului
J. Alegerea tehnicii si materilalului de amprentare in functie de caracteristicile campului
protetic
37.Algoritmul de realizare al amprentei preliminare cuprinde:

A. Spalarea si dezinfectia amprentei finale(functionale)
B. Verificarea amprentei preliminare
C. Trasarea conturului maginal al amprentei in dinamica
D. Trasarea conturului maginal al amprentei preliminare
E. Indicatii date tahnicianului privind confectionarea portamprentei standard
F. Indicatii date tahnicianului privind confectionarea portamprentei individuale
G. Pregatirea amprentei pentru transportul in laborator
H. Verificarea amprentei functionale
I. Spalarea si dezinfectia amprentei preliminare
J. Pregatirea amprentei pentru transportul in laborator intr-un mediu uscat
38.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Campurile dure au fibromucoasa groasa ferm aderenta de os
B. Campurile dure necesita materiale cu vascozitate scazuta pentru amprentare
C. Campurile intermediare necesita materiale cu vascozitate crescuta
D. Campurile moi necesita materiale cu vascozitate crescuta
E. Campurile moi au fibromucoasa subtire, atrofica, ferm aderenta de os
F. Campurile moi necesita materiale cu vascozitate scazuta
G. Campurile dure au fibromucoasa subtire ferm aderenta de os
H. Campurile moi au fibromucoasa subtire, atrofica
I. Campurile dure necesita materiale cu vascozitate crescuta pentru amprentare
J. Campurile intermediare necesita materiale cu vascozitate medie
39.In cadrul amprentei preliminare pregatirrea fizica a pacientului consta in:

A. Toaleta cavitatii orale prin clatie cu jet de apa
B. Trasarea cu creionul chimic a limitei posterioare a zonei ,,Ah,,
C. Degajarea obiectelor groase de vestimentatie
D. Spalaturi repetate ale cavitatii cu apa rece
E. Masaje ala mucoasei boltii palatine
F. Protejarea vestimentatiei prin asezarea unei bavete curate
G. Asezarea confortabila a pacientului in fotoliul dentar
H. Desensibilizarea valului palatin prin utilizarea anestezicelor de contact(prin
baidjonare sau prin spray)
I. Administrarea de medicatii parasimpaticolitice
J. Administrarea de medicatii tranchilizante
40.In cadrul amprentei preliminare pregatirrea medicamentoasa a pacientului consta

in:
A. Trasarea cu creionul chimic a limitei posterioare a zonei ,,Ah,,
B. Toaleta cavitatii orale prin clatie cu jet de apa
C. Asezarea confortabila a pacientului in fotoliul dentar
D. Masaje ala mucoasei boltii palatine
E. Degajarea obiectelor groase de vestimentatie
F. Desensibilizarea valului palatin prin utilizarea anestezicelor de contact(prin
baidjonare sau prin spray)
G. Spalaturi repetate ale cavitatii cu apa rece
H. Administrarea de medicatii tranchilizante
I. Protejarea vestimentatiei prin asezarea unei bavete curate
J. Administrarea de medicatii parasimpaticolitice
41.Pentru efectuarea etapei de amprentare preliminara sunt necesare:

A. Clestele cu pinten
B. Oglinda de fotografie intraorala
C. Lampa de spirt
D. Spatula de ciment
E. Trusa de portamprente individuale
F. Lampa de gaz
G. Clestele crampon
H. Trusa cu portamprente standard
I. Trusa de consultatie
J. Spatula de ceara
42.Pentru efectuarea etapei de amprentare preliminara sunt necesare:

A. Banda sau lacuri adezive pentru realizarea adeziunii
B. Materialul de amprenta preliminara
C. Bol de plastic dur si splatula pentru malaxarea materialului
D. Banda sau lacuri adezive pentru realizarea retentiilor
E. Matriale termoplastice (Stens și Kerr)
F. Matriale siliconice (Stens și Kerr)
G. Materialul de amprenta functionala
H. Tavita renala pentru transportul amprentelor
I. Bol de cauciuc si splatula pentru malaxarea materialului
J. Tavita renala pentru depozitarea amprentelor
43.Alegerea portamprentei pentru amprentarea preliminara trebuie sa indeplineasca

urmatoarele caracteristici:
A. Sa asigure o grosime suficienta materialului de amprenta
B. Sa asigure succiunea materialului de amprenta
C. Sa cuprinda in intregime zona de sprijin a campului protetic
D. Sa cuprinda in intregime zona de functionala periferica a campului
protetic
E. Sa nu jeneze jocul formatiunilor mobile centrale
F. Sa nu jeneze jocul formatiunilor mobile periferice
G. Sa fie suficient de rigida
H. Sa asigure aderenta materialului de amprenta
I. Sa fie suficient de flexibila
J. Sa asigure o grosime mica materialului de amprenta
44.Urmatoarele afirmatii privind amprenta preliminara sunt adevarate:

A. In sens sagital portamprenta maxilara trebuie sa fie la distanta de 3-
4mm de versantul vestibular al crestei alveolare din zona frontala
B. In sens transversal marginile portamprentei trebuie sa fie situate la
3-4mm distanta fata de campul protetic
C. Unii autori recomanda plasarea ruloului de ceara bucoplastica de-a
lungul versantului exterior al marginilor portamprentri
D. Unii autori recomanda aplicarea unui rulou din ceara bucoplastica
pe versantul intern al marginii portamprentei
E. Unii autori recomanda plasarea ruloului de masa termoplastica de-a
lungul versantului exterior al marginilor portamprentri
F. Schreinemakers recomanda ca portamprenta mandibulara sa aiba
marginea externa vestibulara usor evazata spre mucoasa labio-
jugala
G. Unii autori recomanda aplicarea unui rulou din masa termoplastica
pe versantul intern al marginii portamprentei
H. Schreinemakers recomanda ca portamprenta mandibulara sa aiba
marginea externa vestibulara usor evazata spre versantul
vestibular al crestei
I. In sens sagital portamprenta maxilara trebuie sa fie la distanta de 4-
5mm de versantul vestibular al crestei alveolare din zona frontala
J. In sens transversal marginile portamprentei trebuie sa fie situate la
4-5mm distanta fata de campul protetic

A. Portamprenta mandibulara trebuie sa acopere tuberculii piriformi deasupra insertiilor
ligamentelor pterigomandibulare
B. Daca portamprenta este mai scurta antero-posterior aceasta poate fi prelungita cu
ceara bucoplastica
C. Daca portamprenta este mai scurta antero-posterior aceasta poate fi prelungita cu
materiale termoplastice
D. Portamprenta mandibulara in zona frontala trebuie sa fie situata la 4-5mm
de versantul vestibular din aceasta regiune
E. Distal portamprenta trebuie sa depaseasca cu 2 mm santurile retrotuberozitare
F. Distal portamprenta trebuie sa depaseasca cu 2 mm foveele palatine
G. Portamprenta mandibulara in zona frontala trebuie sa fie situata la 3-4mm
de versantul vestibular din aceasta regiune
H. Distal portamprenta trebuie sa depaseasca cu 4 mm foveele palatine
I. Portamprenta mandibulara trebuie sa acopere tuberculii piriformi pana la
insertiile ligamentelor pterigomandibulare
J. Distal portamprenta trebuie sa depaseasca cu 4 mm santurile retrotuberozitare

A. In regiunea linguala, spre anterior, marginea portamprentei poate sa ajunga pana
la nivelul insertiei genioglosilor
B. Cand linia milohioidiana si nisa sunt retentive, marginile linguale distale ala
portamprentei mandibulare trebuie sa ajunga pana la 1-2 mm distanta in fundul de
sac lingual
C. In regiunea linguala, spre anterior, marginea portamprentei poate sa ajunga
pana aproape de insertia genioglosilor
D. Marginile vestibulare ale portamprentei mandibulare nu trebuie sa se opreasca la
1- 2m deasupra liniei milohioidiene atunci cand aceasta este retentiva
E. Marginile vestibulare ale portamprentei mandibulare nu trebuie sa depaseasca in
sens vertical linia milohioidiana atunci cand aceasta este retentiva
F. Marginile vestibulare ale portamprentei mandibulare trebuie sa coboare in
vestibul pana la o distanta de 1-2mm sub linia de reflexie a mucoasei pasiv
mobile
G. Marginile vestibulare ale portamprentei mandibulare trebuie sa se opreasca la 1-
2m deasupra liniei milohioidiene atunci cand aceasta este retentiva
H. Marginile vestibulare ale portamprentei mandibulare trebuie sa coboare in
vestibul pana la o distanta de 1-2mm deasupra liniei de reflexie a mucoasei
pasiv mobile
I. Cand linia milohioidiana si nisa nu sunt retentive, marginile linguale distale ala
portamprentei mandibulare trebuie sa ajunga pana la 1-2 mm distanta in fundul de
sac lingual
J. Marginile vestibulare ale portamprentei mandibulare trebuie sa depaseasca in
sens vertical linia milohioidiana atunci cand aceasta este retentiva
47.Rolul butonilor de destantare in amprenta preliminara este:

A. Modificarea grosimii butonilor permite reglarea distantei dintre marginile
portamprentei si fundurile de sac vestibulare/linguale
B. Orienteaza proteticianul asupra centrarii corecte materialului de amprenta pe camp
C. Permite exercitarea unei presiuni usoare si uniforme asupra campului protetic
in timpul amprentarii
D. Orienteaza proteticianul asupra centrarii corecte a portamprentei pe camp
E. Orienteaza proteticianul asupra alegerii unei portamprente
individuale corespunzatoarre ca marime
F. Usureaza repozitionarea latero-laterala a portamprentei pe camp atunci cand
aceasta este incarcata cu material de amprenta
G. Usureaza repozitionarea centrica a portamprentei pe camp atunci cand aceasta
este incarcata cu material de amprenta
H. Modificarea grosimii butonilor permite reglarea distantei dintre marginile
portamprentei crestele edentate
I. Permite exercitarea unei presiuni accentuate si uniforme asupra campului protetic
in timpul amprentarii
J. Orienteaza proteticianul asupra alegerii unei portamprente standard
corespunzatoarre ca marime
48.La amprentarea preliminara realizarea retentiilor pe portamprenta se realizeaza

in urmatoarea maniera:
A. Pe suprafata mucozala a portamprentei
B. Prin aplicarea de lacuri adezive pe fata interna a portamprentei
C. Prin picurarea de material bucoplastic
D. Prin picurarea de material termoplastic
E. Pe suprafata esterna a portamprentei
F. Prin aplicarea unor benzi adezive pe marginile portamprentei
G. Prin aplicarea de lacuri adezive pe fata externa a portamprentei
H. Prin aplicarea unor benzi adezive in interiorul portamprentei
I. Prin aplicarea de mase termoplastice fluide inglobata in masa lor cu fire de bumbac
J. Prin aplicarea de ceara bucoplastica fluida inglobata in masa sa cu fire de bumbac
49.Tehnica de amprentare preliminara Devin are urmatoarele caracteristici:

A. Se indica in campuri protetice cu mucoasa orala sanatoasa
B. Se indica in campuri fara retentivitati accentuate
C. Se caracterizeaza prin utilizarea portamprentei standard ortofome
D. Se indica in campuri cu plagi necicatrizate
E. Foloseste gipsul ca material de amprenta
F. Se indica la bolnavii fara refelxe de voma exagerate
G. Se incica in campuri protetice recent operate
H. Foloseste masele termoplastice ca material de amprenta
I. Se indica la campuri protetice cu mucoasa ce prezinta leziuni
J. Se indeica la bolnavii cu afectiuni psihice
50.Urmatoarele afirmatii privind tehnica de amprentare preliminara
Schreinemackers sunt adevarate:
A. Dezinsertia amprentei se realizeaza prin intermediul celor doi indecsi aplicati la
nicelul marginilor amprentei
B. Este indicata in toate formele clinice ale campului edentat total
C. Tehnica nu este indicata la pacientii cu labilitate psihica
D. Necesita folositea portamprentelor standard cu retentii
E. Dezinsertia amprentei se realizeaza prin tractiunea usoara pe manerul portamprentei
F. Este indicata doar in campurile cu mucoasa rezilientă
G. Tehnica este indicata la pacientii cu labilitate psihica
H. Se mai numeste si tehnica in silicon
I. Se mai numeste si tehnica in alginat
J. Necesita folositea portamprentelor standard fara retentii
51.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privid tehnica de amprentare preliminara

Lejoyeux, Spreng, Saizar:
A. Este o tehnica de amprentare preliminara decompresiva a campului protetic
B. Utilizeaza ca material de amprenta cerurile bucoplastice
C. Este indicata in campurile protetice dure
D. Este indicata in campurile protetice cu rezilienta crescuta
E. Este indicata in campurile protetice care nu sunt capabile sa suporte presiuni
F. Utilizeaza ca material de amprenta masele termoplastice
G. Este o tehnica de amprentare preliminara compresiva a campului protetic
H. Este indicata in campurile protetice capabile sa suporte presiuni
I. Utilizeaza portamprente standard metalice
J. Utilizeaza portamprente standard din mase plastice
52.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste tehnica de amprentare

preliminara cu materiale siliconate:
A. Este o tehnica de amprentare in doi timpi
B. Indicata in campuri protetice neretentive
C. Mai poarta numele de wash-tehnic
D. Indicata in campuri protetice cu rezilienta normala sau mica
E. Este o tehnica de amprentare intr-un singur timp
F. Mai poarta numele de splash-tehnic
G. Indicata in campuri protetice retentive
H. Este o tehnica dificila dar fidela si nu necesita aparatura si tehnici complicate
I. Este o tehnica facila, fidela si nu necesita aparatura si tehnici complicate
J. Indicata in campuri protetice cu rezilienta mare
53.Verificarea amprentei preliminare din alginat se realizeaza imadiat, putandu-se

observa urmatoarele defecte:
A. Margini subtiri, balante, de material sustinute de portamprenta
B. Prezenta centrarii portamprentei pe camp
C. Margini subtiri, balante, de material nesustinute de portamprenta
D. Rigiditatea materialului la detasarea de pe suportul portamprentei
E. Detasarea materialului de pe suportul rigid al portamprentei
F. Lipsa de centrare a portamprentei pe camp
G. Prezenta unor bule sau goluri de aer care conduc la imperfectiuni ale modelului
H. Prezenta unor bule de material care conduc la imperfectiuni ale modelului
I. Modificari volumetrice importante pe unitate de suprafata
J. Modificari volumetrice importante pe unitate de timp
54.Schreinemakers si Saizar recomanda urmatoarele procedee de control a

amprentri preliminare:
A. Sectionarea marginilor balante ale materialului nesustinute de portamprenta
B. Modelarea se va efectua numai prin miscari efectuate de care pacient
C. Realizarea unui material fluid si aplicarea lui pe suprafata amprentei, in
prealabil spalata si uscata cu aer
D. Realizarea unor orificii pentru retentie
E. Modelarea se va realiza numai prin miscari efectuate de medic
F. Sectionarea marginilor subtiti ale materialului nesustinute de portamprenta
G. Realizarea unor crestaturi pentru retentie
H. Modelarea se fa efectua de miscari realizare atat de medic cat si de pacient
I. Sectionarea marginilor balante sustinute de portamprenta
J. Realizarea unui material fluid si aplicarea lui pe suprafata amprentei umeda
corect igienizata
55.Spalarea si dezinfectia amprentei preliminare se realizeaza cu:

A. Jet de apa rece
B. Glutaraldehida 4%
C. Glutaraldehida 2%
D. Hipoclorit de sodiu 1%
E. Solutii iodate
F. Hipoclorit de sodiu 3%
G. Jet de apa calda
H. Glutaraldehida 1%
I. Solutii alcolice
J. Hipoclorit de sodiu 2%
56.Indicatiile date tehnicianului privind confectionarea portamprentei individuale

cuprind:
A. Data predarii amprentei functionale
B. Adancimea folierii
C. Descrierea elementelor componente ale viitoarei proteze
D. Zonele care trebuie foliate pe modelul functional
E. Data predarii amprentri preliminare
F. Nu vor cuprinde indicatii privind materialul din care este confectionata
portamprenta aceasta fiind ales strict de laborator
G. Schema aparatului gnato-protetic
H. Date generale de identitate a medicului
I. Zonale ce trebuie foliate pe modelul preliminar
J. Grosimiea folierii
57.Pentru asigurarea mentinerii aparatului gnato-protetic total amovibil se va

urmari obtinerea corespunzatoare a:
A. Echilibrului neuromuscular
B. Succiunii
C. Adeziunii
D. Tonicitatii musculare
E. Ocolirea formatiunilor musculare
F. Mentinerii
G. Ocolirea formatiunilor in relief
H. Ocolirii formatiunilor mobile
I. Echilibrului bio-mecanic
J. Stabilitatii
58.Amprentele functionale mucostatice au urmatoarele caracteristici:

A. Au o utilizare extrem de redusa
B. Au o utilizare extrem de răspândită
C. Se obtin amprente de adeziune, care nu utilizeaza si nu pun in valoare
succiunea, tonicitatea musculara și echilibrul neuro-muscular
D. Amprentele obtinute prezinta margini subtiri si inalte care vor trebui retusate
E. Se inregistreaza cu ajutorul unor portamprente individuale cu margini scure
F. Foloseste materiale de amprentare cu fluiditate mare
G. Se inregistreaza cu ajutorul unor portamprente individuale cu margini lungi
H. Foloseste materiale de amprentare cu fluiditate scazuta
I. Amprentele obtinute prezinta margini groase si inguste ce nu necesita retusuri
J. Se obtin amprente de adeziune, care utilizeaza si pun in valoare succiunea,
tonicitatea musculara și echilibrul neuro-muscular
59.Amprentele functionale mucodinamice au urmatoarele caracteristici:

A. Se bazeaza pe functionalizarea periferiei mobile cu ajutorul testelor nefunctionale
B. Se inregistreaza cu portamprente individuale bine adaptate marginal
C. Datorita mobilizarii corespunzatoare se pot obtine amprente functionale cu margini
bine delimitate
D. Se bazeaza pe functionalizarea periferiei mobile cu ajutorul testelor functionale
E. Ocolesc formatiunile mobile periferice, asigurnad o buna menținere printr-o succiune
externa
F. Intensitatea mobilizarii periferiei este invers proportionala cu gradul de vascozitate a
materialului de amprenta utilizat
G. Datorita mobilizarii necorespunzatoare se pot obtine amprente functionale cu margini
bine delimitate
H. Ocolesc formatiunile mobile periferice, asigurnad o buna menținere printr-o succiune
de efect
I. Se inregistreaza cu portamprente standard bine adaptate marginal
J. Intensitatea mobilizarii periferiei este direct proportionala cu gradul de vascozitate
a materialului de amprenta utilizat
60.Portamprentele utilizate in amprentarea functionala dupa materialul de

confectionare pot fi:
A. Portamprente individuale din placa de acril
B. Portamprente indifiduale din placi de baza fotopolimerizabile
C. Portamprente indifiduale din acrilate termopolimerizabile
D. Portamprente individuale din acrilate fotopolimerizabile
E. Portamprente individuale din placi de baza baropolimerizabile
F. Portamprente individuale din placi de baza termobaropolimerizabile
G. Portamprente individuale din acrilate ceruri termoplastice
H. Portamprente individuale din mase termoplastice
I. Portamprente individuale din acrilate autopolimerizabile
J. Portamprente individuale din placa de baza
61.Caracteristicile unei portamprente individuale:
A. Sa nu basculeze
B. Sa fie nedeformabila in timpul amprentarii
C. Sa fie rezistenta la moemntul deinsertiei, moment cand tinde sa se fractureze
D. Sa aiba marginile ascutite
E. Sa fie usor elastica
F. Sa fie stabila pe campul protetic
G. Sa prezinte un usor grad de elasticitate in timpul amprentarii pentru realizarea
unei amprente cat mai fidele
H. Sa fie rigida
I. Sa poata avea mai multe pozitii pe campul protetic astfel incat sa evitam
aparitia erorilor datorita pozitionarii eronate
J. Sa fie rezistenta la socurile care tind sa o rupa
62.Caracteristicile unei portamprente individuale sunt:

A. Sa aiba marginile ascutite
B. Sa se obtina printr-un procedeu tehnologic simplu
C. Trebuie sa intre in contact intim cu zonele periferice amprentate
D. Materialul din care se confectioneazxa sa fie ieftin
E. Sa prezinte un usor grad de elasticitate in timpul amprentarii pentru realizarea
unei amprente cat mai fidele
F. Sa aiba marginile rotunjite in conformitate cu zonele periferice amprentate
G. Sa poata avea mai multe pozitii pe campul protetic astfel incat sa evitam
aparitia erorilor datorita pozitionarii eronate
H. Sa fie usor elastica
I. Sa fie rezistenta la moemntul deinsertiei, moment cand tinde sa se fractureze
J. Sa aiba marginile ingrosate in conformitate cu zonele periferice amprentate
63.Testele Herbst se aplica in urmatoarele etape:

A. In etapa de amprentare functionala periferica
B. In etapa de amprenta preliminara
C. In etapa de turnare a modelului preliminar
D. In etapa de amprenta semifunctionala
E. In etapa de de verificare intraorala a machetelor din ceara cu dinti
F. In etapa de verificare a protezelor finite
G. In etapa de amprenta documentara
H. In etapa de amprentare functionala centrala
I. In etapa de adaptate a portamprentei individuale
J. In etapa de de turnare a modelului functional
64.Testele Herbst pentru maxilar sunt reprezentate de:

A. Varful limbii dintr-un obraz in celalalt
B. Deschiderea usoara a gurii
C. Proba Valsalva
D. Deglutitie
E. Balansarea mandibulei dreapta-stanga
F. Deschiderea larga a gurii
G. Umezirea rosului buzelor
H. Surasul fortat
I. Protractia limbii catre varful nasului nas
J. Sugere

A. Varful limbii dintr-un obraz in celalalt
B. Umezirea rosului buzelor
C. Deschiderea larga a gurii
D. Balansarea mandibulei dreapta-stanga
E. Tuse usoara
F. Protractia limbii catre varful nasului nas
G. Suflat
H. Deglutitie
I. Deschiderea usoara a gurii
J. Surasul fortat

A. Protractia limbii catre varful nasului nas
B. Balansarea mandibulei dreapta-stanga
C. Surasul fortat
D. Deglutitie
E. Umezirea rosului buzelor
F. Fluierat
G. Deschiderea usoara a gurii
H. Pronunția fonemei ,,A,,
I. Varful limbii dintr-un obraz in celalalt
J. Deschiderea larga a gurii

A. Deschiderea larga a gurii
B. Pronunția fonemei ,,Ah,,
C. Varful limbii dintr-un obraz in celalalt
D. Surasul fortat
E. Protractia limbii catre varful nasului nas
F. Balansarea mandibulei dreapta-stanga
G. Deglutitie
H. Sărut
I. Umezirea rosului buzelor
J. Deschiderea usoara a gurii
68.Testele Herbst pentru mandibula sunt reprezentate de:

A. Pronunția fonemei ,,A,,
B. Pronunția fonemei ,,Ah,,
D. Umezirea rosului buzelor de la o comisura la alta
E. Varful limbii intr-un obraz si in celalalt
G. Proba Valsalva
H. Surasul fortat
J. Protractia limbii catre varful nasului

A. Umezirea rosului buzelor de la o comisura la alta
B. Pronunția fonemei ,,A,,
C. Balansarea mandibulei dreapta-stanga
D. Pronunția fonemei ,,Ah,,
E. Proba Valsalva
F. Varful limbii intr-un obraz si in celalalt
G. Deschiderea larga a gurii
H. Deglutiția
I. Surasul fortat
J. Protractia limbii catre varful nasului

A. Surasul fortat
B. Balansarea mandibulei dreapta-stanga
D. Protractia limbii catre varful nasului
E. Pronunția fonemei ,,Ah,,
F. Pronunția fonemei ,,A,,
G. Umezirea rosului buzelor de la o comisura la alta
H. Proba Valsalva
I. Deglutiția
J. Sugere

A. Suflat
B. Deschiderea larga a gurii
C. Surasul fortat
D. Pronunția fonemei ,,A,,
E. Proba Valsalva
G. Umezirea rosului buzelor de la o comisura la alta
H. Pronunția fonemei ,,Ah,,
J. Varful limbii intr-un obraz si in celalalt

A. Umezirea rosului buzelor de la o comisura la alta
B. Deschiderea larga a gurii
C. Pronunția fonemei ,,A,,
D. Balansarea mandibulei dreapta-stanga
E. Pronunția fonemei ,,Ah,,
F. Deschiderea usoara a gurii
G. Surasul fortat
H. Varful limbii intr-un obraz si in celalalt
I. Fluierat
J. Proba Valsalva
73.Urmatoarele afirmații privind corespondența testelor Herbst cu zonele

functionale sunt adevatare sunt adevarate:
A. Deschiderea larga a gurii – modeleaza zona distala a pungii lui fish si
versantul vestibular al tuberculului piriform
B. Surasul fortat realizeaza o modelare periferica a zonei vestibulare centrale
C. Deschiderea larga a gurii – realizeaza modelarea zonei vestibulae, cuprinsa
intre premolarului 2 si a molarului 1
D. Deschiderea usoara a gurii - modeleaza zona meziala a pungii lui Fish
E. Deschiderea larga a gurii – realizeaza modelarea zonei vestibulae, cuprinsa
intre molarul 2 si tuberozitatea maxilara
F. Surasul fortat realizeaza o modelare periferica a zonei vestibulare laterale
G. Deschiderea usoara a gurii – pune in tensiune periferia campului protetic de la
nivelul premolarului 2 si a molarului 1
H. Deschiderea larga a gurii – modeleaza zona meziala a pungii lui fish si
I. Deschiderea usoara a gurii - modeleaza zona distala a pungii lui Fish
J. Deschiderea usoara a gurii – pune in tensiune periferia campului protetic de la
nivelul molarului 2 si tuberozitatea maxilara
74.Urmatoarele afirmații privind corespondența testelor Herbst cu zonele

functionale sunt adevatare sunt adevarate:
A. Sugerea, suflatul, fluieratul, sarutul - modeleaza zona periferica vestibulara
laterala maxilara
B. Proba Valsalva, tusea usoara, pronunția fonemelor A, Ah – modeleaza
periferia campului protetic din zona meziala
C. Sugerea, suflatul, fluieratul, sarutul - modeleaza zona periferica vestibulara frontala
maxilara
D. Umezirea rosului buzelor de la o comisura la alta – modeleaza zona milohioidioana
din dreptul molarilor
E. Varful limbii dintr-un obraz in altul – modeleaza zona milohioidiana din
dreptul molarilor
F. Sugerea, suflatul, fluieratul – modeleaza zona periferica vestibulara
frontala mandibulara
G. Sugerea, suflatul, fluieratul – modeleaza zona periferica vestibulara
laterala mandibulara
H. Proba Valsalva, tusea usoara, pronunția fonemelor A, Ah – modeleaza
periferia campului protetic din zona distala
I. Varful limbii dintr-un obraz in altul – modeleaza zona milohioidiana dintre canin
si premolari
J. Umezirea rosului buzelor de la o comisura la alta – modeleaza zona
milohioidioana dintre canin si premolari
75.Urmatoarele afirmații privind corespondența testelor Herbst cu zonele functionale

sunt adevatare sunt adevarate:
A. Deglutitia – modeleaza zona pungii lui Neill si Bowen
B. Umezirea rosului buzelor de la o comisura la alta – modeleaza zona milohioidioana
din dreptul molarilor
C. Deschiderea larga a gurii – realizeaza modelarea zonei vestibulae, cuprinsa
intre premolarului 2 si a molarului 1
D. Deschiderea usoara a gurii - modeleaza zona distala a pungii lui Fish
E. Surasul fortat realizeaza o modelare periferica a zonei vestibulare centrale
F. Protractia limbii catre varful nasului – pune in tensiune zona linguala centrala
in portiunea sa sitiuata anterior de canin
G. Deschiderea usoara a gurii – pune in tensiune periferia campului protetic de la
nivelul premolarului 2 si a molarului 1
H. Deschiderea usoara a gurii – pune in tensiune periferia campului protetic de la
nivelul molarului 2 si tuberozitatea maxilara
I. Deschiderea larga a gurii – modeleaza zona meziala a pungii lui fish si
J. Varful limbii dintr-un obraz in altul – modeleaza zona milohioidiana dintre canin
si premolari
76.Miscarile automatizate efectuate de catre pacient sunt reprezentate de:

A. Teste de tonicitate
B. Teste de stabilitate
C. Teste auditive
D. Teste de vorbire
E. Teste de deglutitie
F. Teste de motilitate
G. Teste de inghitire
H. Teste nefunctionale
I. Teste de masticatie
J. Teste fonetice
77.Algoritmul de realizare a etapei de amprentare functionala cuprinde:

A. Pregatirea amprentri preliminare pentru transportul in laborator
B. Spalarea si dezinfectia amprentei preliminare
C. Verificarea si adaptarea portamprentei standard
D. Verificarea si adaptarea portamprentei individuale
E. Pregatirea bolnavului și a instrumentarului necesar amprentarii functionale
F. Alegerea tehnicii si a matrialului de maprentare functionala
G. Amprentarea preliminara propriu-zisa
H. Amprentarea functionala propriu-zisa
I. Pregatirea bolnavului și a instrumentarului necesar amprentarii preliminare
J. Verificarea amprentei functionale
78.Verificarea si adaptarea extraorala a portamprentei individuale pe model consta

in:
A. Daca s-a respectat grosimiea folierii transmisa in prealabil
B. Fata mucozala a protezei sa nu prezinte zone fisurate
C. Daca s-au respectat zonele de foliere a modelului preliminar
D. Plasarea manerului
E. Aprecierea corectitudinii execuției și a respectarii indicatiilor date
F. Plasarea butonilor de presiune
G. Daca marginile portamprentei sunt rotunjite
H. Daca marginile portamprentei sunt netede și ingrosate
I. Plasarea bordurilor de ocluzie
J. Plasarea intariturilor
79.Amprentarea functionala periferica cu cerururi bucoplastice are

urmatoarele caracteristici:
A. Ideal este ca grosimiea ruloului de ceara sa fie in concordanta cu latimea fiecarei
zone functionale periferice
B. Ruloul imbraca marginile portamprentei atat la interior cat si la exterior
C. Ruloul de ceara bucoplastica trebuie sa aiba o dimensiune de min 3 mm
D. In zona in care materialul portamprentei transpare inseamna ca avem o
amprentare extrem de fidela
E. Folosesc portamprente confectionate din placa de baza
F. Cerurile bucoplasice sunt modelate in forma de rulou
G. Testele Herbst efectuate pot fi facute in ordinea descrisa de autor sau aleatoriu
H. In zonele distale de inchidere marginala-cheie materialul de amprenta va fi plasat
usor spre interior
I. In zona in care ceara nu s-a modelat este necesara adaugarea unei cantitati mai
mari de ceara portamprenta fiind prea scurta
J. Ruloul de ceara are un diametru de aprox 2 mm
80.Urmatoarele tehnici folosesc gravarea modelului preliminar:

A. Tehnica Lejoyeux
B. Utilizeaza paste pe baza de oxid zinc-eugenol sau paste termoplastice
C. Tehnica Dorrie
D. Tehnica Saizar
E. Tehnica Schreinemakers
F. Tehnica Begin
G. Tehnica Silverman
H. Tehnica Meist
I. Tehnica Goumi
J. Tehnica inchiderii palatinale posterioare geometrice
81.Urmatoarele tehnici realizeaza inchiderea marginala distala prin inregistrare

functionala:
A. Tehnica Begin
B. Tehnica Dorrie
C. Tehnica Meist
D. Tehnica Silverman
E. Tehnica Saizar
F. Tehnica inchiderii palatinale posterioare geometrice
G. Utilizeaza paste pe baza de oxid zinc-eugenol sau paste termoplastice
H. Tehnica Goumi
I. Tehnica Schreinemakers
J. Tehnica Lejoyeux
82.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste amprenta functionala

centrala:
A. Realizeaza amprentarea zonelor de adeziune
B. Necesita realizarea orificiilor pentru despovarare
C. Orificiile pentru despovarare se realizeaza in dreptul zonelor foliate anterior
D. Este indicata usoara basculare pentru indepartarea amprentei
E. Realizeaza amprentarea suprafeței de sprijin
F. Realizeaza amprentarea zonelor retentive
G. Materialul de amprenta ales trebuie sa fie asezat intr-un strat de minm 3 mm
H. Este indicata tractiunea amprentei in ax
I. Se realizeaza numai miscarile functionale
J. Se realizeaza numai miscarile nefunctionale
83.Urmatoarele afirmatii despre alegerea si montarea dintilor sunt adevarate:

A. In sens mezio-distal latimea dintilor frontali superiori este determinata de
dinstanta dintre linia mediana si linia fetei meziale a primului premolar
B. Alegerea se face in functie de culoarea dintilor
C. Alegerea se face in functie de gradul de vizibilitate
D. In sens vertical lungimea dintilor frontali, este determinata de distanta intre planul
de ocluzie si linia surasului
E. In sens latimea dintilor frontali superiori este determinata de dinstanta dintre
linia mediana si linia fetei meziale a primului premolar
F. Alegerea se face in functie de forma dintilor
G. De cele mai multe ori nu avem o legatura clara intre forma dintilor frontali
si arhitectura faciala
H. Forma este data in general de aspectul marginii cervicale a dintilor
I. Alegerea se face in functie de dimensiunea dintilor
J. In sens vestibulo-oral grosimea dintilor frontali este invers proportionala cu grosimea
crestei edentate
84.Principiul armoniei dento-faciale a lui Williams stabileste in general urmatoarele

tipuri de fețe carora le corespund urmatoarele tipuri de incisivi centrali:
A. Tipurile mixte
B. Tipul triunghiular cu unghiuri rotunjite
C. Tipul omega
D. Tipul drept
E. Tipul dreptunghiular
F. Tipul patrat
G. Tipul ovoidal
H. Tipul rotunjit
I. Tipul triunghiular
J. Tipul ascuțit

A. Berry și Williams au propus determinarea conturului figurii prin desenarea acestuia pe
hartie sau prin utilizarea unui tipar al carui perimetru sa se suprapuna peste cel al
fetei pacientului
B. Muzi a demonstrat existenta unei corelații stranse intre forma incisivilor
centrali, forma fetei si forma corpului
C. House si Loop au facut observatia ca fiecare dinte frontal are o anumita forma, dar
in ansamblu, topti cei 6 dinti frontali trbuie sa se armonizeze atat intre ei cat si
cu conturul figurii
D. Muzi subliniaza similitudinea care exista intre forma incisivilor centrali și forma nasului
E. Gerber a demonstrat existenta unei corelații stranse intre forma incisivilor centrali,
forma fetei si forma corpului
F. Lee propune fragmentarea in patru parti egale a latimii nasului și raportarea sa
la latimena frontalilor
G. Nelson propune fragmentarea in patru parti egale a latimii nasului și raportarea sa
la latimena frontalilor
H. Gerber subliniaza similitudinea care exista intre forma incisivilor centrali și forma
nasului
I. Berry și Williams au facut observatia ca fiecare dinte frontal are o anumita forma,
dar in ansamblu, topti cei 6 dinti frontali trbuie sa se armonizeze atat intre ei cat
si cu conturul figurii
J. House si Loop au propus determinarea conturului figurii prin desenarea acestuia pe
hartie sau prin utilizarea unui tipar al carui perimetru sa se suprapuna peste cel al
fetei pacientului

A. Frusch si Fischer au preluat si dezvoltat acest concept, dincolo de limitele
profilului economic
B. Zen introduce un principiu numit principiul dentogeniei, conform căreia dintele
trebuie sa aiba forme cat mai rotunde, suprafetele lor reliefand numai o imbinare
geometrica a unor curbe si planuri
C. Nelson propun o relație numinta ,,triunghiul estetic,, intre aspectul facial,
curbura dintelui și alinierea lui pe arcada
D. Sears introduce un principiu numit principiul dentogeniei, conform căreia
dintele trebuie sa aiba forme cat mai rotunde, suprafetele lor reliefand numai o
imbinare geometrica a unor curbe si planuri
E. Zawezy și Nelson stabileste armonia care trebuie sa existe intre conturul fetei,
forma acadei și forma incisivilor centrali
F. Zen a propus indicele S.P.A. (sex, personalitate, varsta)
G. Nelson stabileste armonia care trebuie sa existe intre conturul fetei, forma acadei
și forma incisivilor centrali
H. Sears a propus indicele S.P.A. (sex, personalitate, varsta)
I. Zawezy și Nelson propun o relație numinta ,,triunghiul estetic,, intre aspectul
facial, curbura dintelui și alinierea lui pe arcada
J. House si Loop au preluat si dezvoltat acest concept, dincolo de limitele
profilului economic
87.Urmatoarele afirmattii privind alegerea culorii dintilor artificiali sunt adevarate:

A. Una dintre caracteristicile principale este data de saturatie
B. Centralul este al doilea cel mai deschis dinte dupa lateral
C. Cel mai inchis la culoare este caninul
D. Primul premolar are o nuanta intermediara intre central si canin
E. Una dintre caracteristicile principale este data de nuanta
F. Cel mai inchis la culaore esre incisivul lateral inferior
G. Culoarea trebuie armonizata cu tegumentele
H. Cel mai deschis la culoare este incisivul lateral superior
I. Una dintre caracteristicile principale este data de stralucire
J. Culoarea trebuie armonizata cu parul
88.Montarea dintilor artificiali dupa Gysi impune respectarea anumitor reguli si

anume:
A. Cuspizii palatinali ai dintilor superiori trebuie sa patrunda in santul distal al celor
inferiori
B. Cuspizii palatinali ai dintilor superiori trebuie sa patrunda in santul mezio-distal al
celor inferiori
C. Dintii artificiali se monteaza pe excentric de mijlocul crestei in functie de
rezorbtia osoasa
D. Dintii artificiali se monteaza pe mijlocul crestei
E. Montarea trebuie sa refaca curbele sagitale in majoritatea timpului
F. Montarea trebuie sa refaca curbele sagitale de compensatie
G. Montarea trebuie sa refaca curbele tranzversale in majoritatea timpului
H. Montarea trebuie sa refaca curbele tranzversale de compensatie
I. Realizarea unui contact tripodal intre suprafetele ocluzale ale arcadelor
dentare artificiale
J. Realizarea unui contact de tip platou intre suprafetele ocluzale ale arcadelor
dentare artificiale
89.Reperele relatiei de postura sunt urmatoarele:

A. Reperul dentar – la dentat intre cele doua arcade exista un spatiu in zona frontala
de 2-4 mm, denumit spatiu de inocluzie fiziologica
B. Reperul osos – mandibula se afla intr-o pozitie convenabila fata de maxilar, astfel
ca distanta gnation-subnazale sa respecte o dimensiune verticala peste limitele
unei normalitati stabilite
C. Reperul osos – mandibula se afla intr-o pozitie convenabila fata de maxilar, astfel
ca distanta gnation-subnazale sa respecte o dimensiune verticala in limitele unei
normalitati stabilite
D. Reperul muscular – muschii mobilizatori ai mandibulei, muschii cefei, prevertebrali
și ai limbii se afla intr-un echilibru tonic antigravific
E. Reperul articular – condilii mandibulari se afla centrati in cafitatea glenoida in pozitie
nefortata
F. Reperul dentar – la dentat intre cele doua arcade exista un spatiu in zona frontala
de 2-5 mm, denumit spatiu de inocluzie fiziologica
G. Reperul lingual – existenta spatiului Donders intre planseul bucal si plalatul dur
H. Reperul muscular – muschii mobilizatori ai mandibulei, muschii cefei, prevertebrali
și ai limbii se afla intr-o contactie bilateral echilibrata
I. Reperul articular – condilii mandibulari se afla in pozitia lor cea mai anterioara
in cafitatea glenoida in pozitie nefortata
J. Reperul labial – buzele inchid fanta labiala fara a se contracta sau rasfrange
90.Urmatoarele afirmatii despre reperele relatiei centrice sunt adevarate:

A. Reperul osos – presupune existenta unei distante gnation-subnazale
convenabile(egala cu etajul mijlociu), demonstrata prin una din
metodele antropometrice cunoscute
B. Reperul muscular – urmareste decelarea prin palpare a tonicitatii
musculare echilibrate a grupelor musculare manducatoare
C. Reperul dentar-ocluzal – urmareste contactele dento-dentare realizate in relatie
centrica
D. Contactele dento-dentare realizate in RC pot asigura o ocluzie de intercuspidare
maxima realizand ,, long-centric,, sau o ocluzie normala cu contacte multiple
stabile, dar nu maximale in cazul unui ,,point centric,,
E. Contactele dento-dentare realizate in RC pot asigura o ocluzie de intercuspidare
maxima realizand ,, point-centric,, sau o ocluzie normala cu contacte multiple stabile,
dar nu maximale in cazul unui ,,long centric,,
F. Reperul osos – presupune existenta unei distante gnation-subnazale
convenabile(mai mica decat etajul mijlociu), demonstrata prin una din metodele
antropometrice cunoscute
G. Reperul dentar-ocluzal – urmareste contactele dento-dentare realizate in relatie de
postura
H. Reperul articular – urmareste plasarea centrica a condililor in cavitatea glenoida ce
se controleaza prin palpare utilizand ambele metode
I. Reperul articular – urmareste plasarea in pozitia cea mai anterioara a condililor
in cavitatea glenoida ce se controleaza prin palpare
J. Reperul muscular – urmareste decelarea prin palpare a contractiei
musculare echilibrate a grupelor musculare manducatoare
91.La etapa de verificare a machetei in ceara cu dinti bordura de ocluzie trebuie sa

aiba urmatoarele caracteristici:
A. Dimensiunile bordurii trebuie sa fie in zona frontala de 5 mm latime
B. Dimensiunile bordurii trebuie sa fie in zona frontala de 10 mm inaltime
C. Pot fi realizate din ceara roz
D. Dimensiunile bordurii trebuie sa fie in zona laterala de 6 mm latime
E. Limita posterioara a bordurii se opreste la nivelul fetei distale a molarului 1
F. Pot fi realizate din acrilat autopolimerizabil
G. Suprafata ocluzala a bordurii este paralela cu planul bipupilar
H. Trebuie sa fie montate excentric de mijlocul crestei in functie de gradul de rezorbtie
I. Dimensiunile bordurii trebuie sa fie in zona laterala de 8 mm inaltime
J. Pot fi realizate din mase termoplastice
92.Urmatoarele afirmatii privind individualizarea machetelor de ocluzie sunt

adevarate:
A. Orientarea planului de ocluzie in zona frontala este paralela cu linia bisprancenara
B. Nivelul planului de ocluzie in zona frontala se afla situat la 1,5-3mm sub
marginea inferioara a buzei superioare
C. Pentru zonele laterale nivelul planului de ocluzie la edentatul total se va plasa
mai aproape de creasta mandibulara datorita linisei sagitale
D. In cazul atrofiei exagerate planu de ocluzie va fi deplasat spre campul protetic
mai putin resorbit
E. Pentru zonele laterale nivelul planului de ocluzie la edentatul total se va plasa
la mijlocul distantei dintre cele doua creste edentate.
F. Nivelul planului de ocluzie in zona frontala se afla situat la 1,5-2mm sub
marginea inferioara a buzei superioare
G. Orientarea planului de ocluzie in zona frontala este paralela cu linia bipupilara
H. Orientarea planului de ocluizie in zonele laterale se realizeaza raportandu-se la
planul lui Camper
I. Orientarea planului de ocluizie in zonele laterale se realizeaza raportandu-se la
planul lui Frankfurt
J. In cazul atrofiei exagerate planu de ocluzie va fi deplasat spre campul
protetic deficitar
93.Urmatoarele afirmatii privind individualizarea machetelor de ocluzie sunt

adevarate:
A. Orientarea planului de ocluzie in zona frontala este paralela cu linia bisprancenara
B. Planul lui Camper este dat de unirea punctelor tegumentare: mijlocul tragusului
– aripa nasului
C. Orientarea planului de ocluzie in zona frontala este paralela cu linia bipupilara
D. Placuta Fox permite verificarea orientari planului de ocluzie in zona anterioara
E. Planul lui Camper este dat de unirea punctelor craniometrice: subnazale – porion
F. Planul lui Camper este dat de unirea punctelor craniometrice: subnazale – gnation
G. Placuta Fox permite verificarea orientari planului de ocluzie numai in zona anterioara
H. Placuta Fox permite verificarea orientari planului de ocluzie numai in zona posterioara
I. Planul lui Camper este dat de unirea punctelor tegumentare: conductul auditiv
extern – aripa nasului
J. Placuta Fox permite verificarea orientari planului de ocluzie in zona posterioara
94.Metodele antropometrice cu repere preextractionale pentru determinarea relatiei

de postura sunt urmatoarele:
A. Metoda Wright
B. Metoda Willis
C. Metoda Swenson
D. Metoda Boianov modificata
E. Metoda Leonardo da Vinci
F. Metoda Leonardo da Vinci modificata
G. Masurarea exacta a etajului inferior pe radiografii cefalometrice realizare anterior
in perioada dentata
H. Masurarea etajului inferior cu o sarma de contur ce a fost conformata
urmarind profilul bolnavului can nu intervenise starea de edentatie totala
I. Metoda Silvermann
J. Metoda Boianov
95.Metodele antropometrice fara repere preextractionale pentru determinarea

relatiei de postura sunt urmatoarele:
A. Masurarea etajului inferior cu o sarma de contur ce a fost conformata
B. Metoda Leonardo da Vinci
C. Masurarea exacta a etajului inferior pe radiografii cefalometrice realizare anterior
in perioada dentata
D. Metoda Boianov
E. Metoda Boianov modificata
F. Metoda Swenson
G. Metoda Leonardo da Vinci modificata
H. Metoda Willis
I. Metoda Silvermann
J. Metoda Wright
96.Metodele antropometrice fara repere preextractionale pentru determinarea

relatiei
de postura sunt urmatoarele:
A. Metoda Landa
B. Metoda Silvermann
C. Metoda Boianov modificata
D. Metoda Swenson
E. Masurarea exacta a etajului inferior pe radiografii cefalometrice realizare anterior
in perioada dentata
F. Metoda Wright
G. Metoda Planului de la Frankfurt
H. Metoda Boianov
I. Metoda compasului de aur Appenrodt
J. Masurarea etajului inferior cu o sarma de contur ce a fost conformata
97.Urmatoarele metode reprezinta metode simple de determinare a relatiei centrice:

A. Autoocluzorul Lande
B. Manevra condiliana
C. Centrocordul Opotow
D. Stimularea reflexului de ocluzie molara
E. Memoria ocluzala Lejoyeux
F. Manevra masetrina Gysi
G. Metoda stimularii electrice bilaterale Jankelson
H. Metoda inscrierii grafice
I. Metoda Patterson
J. Metoda temporara Green
98.Urmatoarele metode reprezinta metode complexe de determinare a relatiei

centrice:
A. Autoocluzorul Lande
B. Stimularea reflexului de ocluzie molara
C. Memoria ocluzala Lejoyeux
D. Metoda stimularii electrice bilaterale Jankelson
E. Manevra masetrina Gysi
F. Metoda Patterson
G. Manevra condiliana
H. Metoda inscrierii grafice
I. Metoda temporara Green
J. Centrocordul Opotow
99.Spațiul protetic la pacientul edentat total este delimitat:
A. Anterior, de buze
B. Posterior, spațiul este delimitat de mușchii jugali, tapetați de mucoasa acoperitoare
C. Superior, de câmpul protetic maxilar
D. Lateral, de câmpul protetic mandibular, planșeul bucal și limbă
E. Superior, de palatul moale și istmul gâtului
F. Anterior, de câmpul protetic maxilar
G. Inferior, de câmpul protetic mandibular, planșeul bucal și limbă
H. Posterior, de palatul moale și istmul gâtului
I. Inferior, de buze
J. Lateral, dreapta-stânga, spațiul este delimitat de mușchii jugali, tapetați de
mucoasa acoperitoare
100.Câmpul protetic:
A. Se compune din două categorii de zone funcționale
B. Zonele funcționale periferice asigură suportul necesar pentru sprijinul
aparatului gnatoprotetic total amovibil
C. Aparatul gnatoprotetic total amovibil vine în contact cu pereții limitrofi ai
spațiului protetic potențial doar la nivelul feței superioare
D. A doua categorie este reprezentată de zone funcționale de sprijin
E. Se compune din trei categorii de zone funcționale
F. Zonele funcționale de sprijin asigură suportul necesar sprijinului
aparatului gnatoprotetic total amovibil
G. În funcție de poziționare, câmpul protetic se compune din trei zone funcționale
în cazul localizării maxilare
H. Prima categorie este formată din zone funcționale periferice
I. Aparatul gnatoprotetic total amovibil vine în contact cu pereții limitrofi ai
spațiului protetic potențial doar la nivelul feței inferioare
J. Cunoașterea morfologiei câmpului protetic maxilar și mandibular este esențială
pentru terapia gnatoprotetică total amovibilă
101.Zonele funcționale periferice maxilare:

A. La maxilar există cinci zone funcționale periferice vestibulare
B. Zona periferică distală este limitată de formațiuni ale căror fibre musculare
sunt dispuse orizontal față de marginile viitoarei proteze superioare
C. Sunt formate din mucoasă activ-mobilă
D. Cele cinci zone funcționale periferice vestibulare sunt mărginite de formațiuni
musculare ale căror fibre sunt dispuse perpendicular pe marginile viitoarei proteze
superioare
E. La maxilar există o zonă funcțională periferică distală
F. Intervin în menținerea aparatului gnatoprotetic total amovibil in timpul
exercitării funcțiilor sistemului stomatognat
G. Sunt grupate in zone periferice maxilare vestibulare, linguale si zonele periferice
ale tuberculilor piriformi
H. Evaluarea clinică a acestor zone, în scopul obținerii unei închideri marginale optime
a aparatului gnatoprotetic maxilar este mai dificil de realizat decât în cazul
zonelor mandibulare
I. Sunt formate din mucoasă pasiv-mobilă
J. Sunt situate la periferia câmpului protetic edentat total maxilar
102.Zonele funcționale periferice vestibulare maxilare sunt reprezentate de:

A. Creasta alveolară reziduală
B. Zona vestibulară frontală
C. Zona periferică proximală (zona „Ah")
D. Punga Eisenring (dreaptă-stânga)
E. Tuberozitățile maxilare
F. Frenul labial superior
G. Componenta mucoasă
H. Zona vestibulară laterală (dreapta-stânga)
I. Nișa lui Neil și Bowen
J. Limita anterioară a tuberculului piriform
103.Zona retrozigomatică (punga lui Eisenring) are ca limite:

A. Posterior - șanțul retrotuberozitar, între versantul vestibular al tuberozității și
croșetul apofizei pterigoide
B. Superior – versantul vestibular al tuberozității
C. Extern – fibrele orizontale ale mușchiului buccinator acoperite de mucoasă și
țesut submucos conjunctiv lax
D. Extern - fibrele arcuate ale mușchiului buccinator, acoperite de mucoasă
E. Intern - fibrele orizontale ale mușchiului buccinator acoperite de mucoasă și
țesut submucos conjunctiv lax
F. Posterior – zona este deschisă și constituie calea de abord
G. Anterior – creasta zigomato-alveolară în dreptul primului molar superior
H. Intern – versantul vestibular al tuberozității
I. Superior – fibrele arcuate ale mușchiului buccinator, acoperite de mucoasă
J. Anterior – creasta zigomato-alveolară în dreptul celui de-al doilea molar superior
104.Punga lui Eisenring:
A. Se caracterizează printr-o mobilitate foarte redusă
B. Abordul este facil, zona fiind accesibilă vederii directe
C. Mucoasa pasiv-mobilă de la acest nivel nu poate fi mobilizată prin deschiderea gurii
și balansarea mandibulei dreapta-stânga
D. Mucoasa pasiv-mobilă de la acest nivel nu se mobilizează prin tracțiunea obrazului
E. Mucoasa activ-mobilă de la acest nivel nu se mobilizează prin tracțiunea obrazului
F. În timpul acestor mișcări apofiza coronoidă coboară în acest spațiu, mobilizând
ușor mucoasa fundului de sac
G. Mucoasa pasiv-mobilă de la acest nivel se mobilizează prin deschiderea gurii
H. Se caracterizează prin laxitate și mobilitate ridicată
I. Mucoasa pasiv-mobilă de la acest nivel se mobilizează prin tracțiunea obrazului
J. Se caracterizează prin accesibilitate dificilă vederii directe
105.La nivelul pungii Eisenring se examinează:

A. Pentru măsurarea lățimii zonei pacientul este rugat să deplaseze mandibula de
partea examinată
B. Pentru măsurarea înălțimii pacientul este rugat să deschidă puțin gura și să
deplaseze mandibula de partea opusă celei examinate
C. Amplitudinea, măsurată între limita superioară și cea inferioară
D. Pentru determinarea înălțimii pacientul este rugat să deschidă puțin gura și
să deplaseze mandibula de partea examinată
E. Înălțimea, măsurată vestibular, de la limita de trecere dintre mucoasa fixă și
mucoasa pasiv-mobilă, până în fundul de sac vestibular
F. Când pacientul duce mandibula în partea opusă celei examinate, amplitudinea
pungii este maximă, în timp ce lățimea sa se reduce
G. Când pacientul duce mandibula în partea opusă celei examinate, lățimea pungii
este maximă, în timp ce amplitudinea sa se reduce
H. Lățimea se măsoară între peretele intern până la peretele extern, pacientul fiind
rugat să ducă mandibula în partea opusă celei examinate
I. Amplitudinea, măsurată între limita anterioară și cea posterioară
J. Lățimea se măsoară de la limita de trecere dintre mucoasa fixă și mucoasa
pasiv- mobilă, până în fundul de sac vestibular
106.Punga Eisenring:
A. Este o zonă de ”închidere marginală cheie”
B. Frecvent, în practica clinică se constată proteze maxilare cu margini scurte la acest
nivel, aceasta datorându-se pe de o parte mobilității crescute a mucoasei la acest
nivel și pe de altă parte, unei tehnici de amprentare mucostatică
C. Acest spațiu este de regulă mai îngust decât celelalte zone funcționale
periferice maxilare, împiedicând prelungirea marginilor protezei și în consecință,
diminuarea suprafeței de sprijin a acesteia
D. În contracția sa, mușchiul maseter dezvoltă o forță izometrică mare și
amplifică spațiul disponibil pentru grosimea marginii distale a protezei
E. Permite prelungirea marginilor protezei și în consecință creșterea suprafeței de
sprijin a acesteia
F. La nivelul ei trebuie să se realizeze o etanșeizare marginală a protezei maxilare
G. Șanțul retrotuberozitar, care formează limita proximală a pungii Eisenring
este acoperit de o mucoasă groasă alcătuită din țesut areolar
H. În timpul deschiderii maxime a gurii, ca și în mișcările de lateralitate ale
mandibulei, apofiza coronoidă coboară în pungă, ocupând-o în totalitate
I. Acest spațiu este de regulă mai înalt decât celelalte zone periferice maxilare
J. Pe măsură ce atrofia și rezorbția osului alveolar progresează, lățimea acestui spațiu
se mărește, permițând îngroșarea marginală a protezei la acest nivel
107.Zona vestibulară laterală (dreaptă – stângă) este delimitată astfel:

A. Superior: fundul de sac vestibular format din mucoasa pasiv-mobilă ce se
reflectă dinspre obraz spre versantul vestibular al crestei din zona laterală
B. Intern: versantul vestibular al crestei
C. Extern: peretele jugal format din mușchiul buccinator acoperit de mucoasă
D. Superior: creasta zigomato-alveolară
E. Inferior: zona este deschisă accesului
F. Intern: fundul de sac vestibular format din mucoasa pasiv-mobilă ce se
reflectă dinspre obraz spre versantul vestibular al crestei din zona laterală
G. Posterior: creasta zigomato-alveolară
H. Inferior: peretele jugal format din mușchiul buccinator acoperit de mucoasă
I. Posterior: versantul vestibular al crestei
J. Extern: zona este deschisă accesului
108.La nivelul zonei vestibulare se apreciază:

A. Fiind o zonă funcțională de sprijin, are rol în etanșeizarea protezei la acest nivel
B. Amplitudinea – măsurată între limitele superioară și inferioară
C. În general, amplitudinea zonei prezintă o mare variabilitate individuală
D. Amplitudinea – măsurată între limitele anterioră și posterioară
E. Pe măsură ce atrofia și rezorbția osului alveolar progresează, lățimea acestui spațiu
se
mărește, permițând îngroșarea marginală a protezei la acest nivel
F. De regulă lățimea este mai redusă datorită hipotonicității musculare
G. Dacă plica alveolo-jugală ce constituie limita posterioară a zonei are inserții
multiple, lungimea acestui spațiu se consideră până la prima plică mezială
H. Lățimea se măsoară de la peretele intern până la peretele extern
I. Este o zonă de ”închidere marginală cheie”
J. Înălțimea este măsurată vestibular, de la limita de trecere dintre mucoasa fixă
și mucoasa pasiv-mobilă, până în fundul de sac vestibular
109.Zona vestibulară laterală (dreaptă – stângă):

A. Permite prelungirea marginilor protezei și în consecință creșterea suprafeței de
sprijin a acesteia
B. Modelarea grosimii marginale a protezei va avea rolul de a reface conturul obrajilor
și de a le oferi suportul pierdut în urma instalării edentației
C. Deoarece parametrii dimensionali ai acestei zone sunt mai reduși, iar mucoasa
este subțire și săracă în țesut submucos, marginile protezei vor fi în general
scurte și subțiri
D. Este importantă din punct de vedere fonetic
E. Cuprinderea plicilor alveolo-jugale sub proteză duc la mobilizarea acesteia la
mișcări minime și determină durere și leziuni de decubit
F. Mușchiul orbicularis oris tracționează plica alveolo-jugală înapoi, iar
mușchiul buccinator o tracționează înainte
G. Fiind o zonă funcțională periferică, are rol în etanșeizarea protezei la acest nivel
H. Înălțimea marginilor protezei contribuie la închiderea rezonatorului bucal
I. De regulă, frenul labial superior necesită o mai mare degajare pentru acțiunea
sa decât plica alveolo-jugală
J. Nu are rol din punct de vedere fonetic
110.Zona vestibulară frontală (labială) este delimitată astfel:

A. Superior: zona este deschisă accesului
B. Latero-lateral: mușchiul orbicular al zonei superioare, tapetat de mucoasa labială
C. Latero-lateral: plicile alveolo-jugale dreaptă și stângă
D. Superior: fundul de sac vestibular
E. Inferior: fundul de sac vestibular
F. Posterior sau intern: plicile alveolo-jugale dreaptă și stângă
G. Anterior sau extern: mușchiul orbicular al zonei superioare, tapetat de
mucoasa labială
H. Anterior sau extern: versantul vestibular al crestei edentate din zona anterioară
I. Inferior: zona este deschisă accesului
J. Posterior sau intern: versantul vestibular al crestei edentate din zona anterioară
111.Zona vestibulară frontală (labială):

A. Nu prezintă o evidențiere clară a limitei reale a fundului de sac vestibular frontal
B. Lărgimea supero-inferioară a zonei vestibulare frontale este variabilă în funcție
de gradul de rezorbție al crestei edentate
C. Datorită mușchiului orbicular al buzei superioare se poate evidenția clar limita reală
a fundului de sac vestibular frontal
D. Mucoasa acoperitoare prezintă o zonă pasiv-mobilă indecisă, nerepetabilă exact
E. Mucoasa acoperitoare prezintă o zonă activ-mobilă indecisă, nerepetabilă exact
F. Pentru evidențierea și examinarea clinică a zonei se îndepărtează ușor
buza superioară și se eversează
G. Este o zonă funcțională importanță din punct de vedere fonetic
H. Cele două treimi superioare ale versantului vestibular conțin țesut elastic în
cantitate mai mare, ceea ce imprimă zonei o mobilitate orizontală mai mare
I. Cele două treimi superioare ale versantului vestibular conțin țesut elastic în
cantitate diminuată, ceea ce imprimă zonei o mobilitate orizontală redusă
J. Tracțiunea foarte mare pe buză poate mobiliza și modifica limitele acestei zone

A. În edentațiile recente prezintă o înălțime redusă
B. Înălțimea marginilor protezei contribuie la acest nivel la închiderea rezonatorului bucal
C. În edentațiile recente prezintă o înălțime destul de mare
D. Etanșeizarea protezei la acest nivel este o condiție obligatorie pentru menținerea ei
pe câmpul protetic
E. Este considerată o zonă de închidere marginală „cheie"
F. Face trecerea de la mucoasa palatului dur la cea a palatului moale
G. Are rol în refacerea funcției fizionomice
H. La acest nivel mucoasa este subțire și săracă în țesut submucos
I. Grosimea marginilor protezei la acest nivel este dictată numai de considerente
estetice, dar intotdeauna in raport direct cu gradul de atrofie și rezorbție al
crestei
J. Această zonă este reprezentată de o bandă de mucoasă pasiv-mobilă în formă
de acoladă

A. Frenul labial se caracterizează printr-o mare mobilitate mai ales în sens vertical
B. Frenul buzei superioare pornește superior sub formă de evantai și converge pe
măsură ce coboară sub nivelul versantului vestibular al crestei frontale
C. Frenul labial se caracterizează printr-o mare mobilitate mai ales în sens orizontal
D. Frenul buzei superioare împarte zona în două porțiuni simetrice sau asimetrice,
în funcție de gradul de rezorbție alveolară
E. O altă importanță protetică a acestei zone rezidă în aceea că limita ei superioară
este reprezentată de mușchii orbiculari, contribuind astfel la o bună stabilizare și
mentinere a protezei
F. Din punct de vedere clinic, frenul buzei superioare poate prezenta aspecte
variate: poate fi lung sau scurt, gros sau subțire, cu baza mai mică sau mai
mare de implantare
G. Frenul labial necesită o mai mare degajare pentru acțiunea sa decât plica
alveolo- jugală
H. Răscroirea largă a marginilor protezei la acest nivel poate conduce la
traumatizarea frenului de către marginile aparatului gnatoprotetic
I. Frenul labial nu prezintă variabilitate anatomo-clinică
J. Când frenul labial prezintă o bază largă de implantare se indică corecția lui
prin frenoplastie
114.Zona funcțională periferică distală (zona „Ah"):

A. Este cuprinsă între cele două plici alveolo-jugale și plasată median
B. Are rol în refacerea funcției fizionomice
C. Este reprezentată de o bandă de mucoasă pasiv-mobilă în formă de acoladă
D. Debutează la nivelul șanțului retrotuberozitar de o parte și se lărgește
mergând median
E. La nivelul spinei nazale posterioare se reduce la o linie, continuandu-se la fel în
zona controlaterală simetrică
F. Mucoasa pasiv-mobilă de la acest nivel se mobilizează prin deschiderea gurii
G. Face trecerea de la mucoasa palatului dur la cea a palatului moale
H. Închide distal arcul zonelor funcționale periferice vestibulare
I. Este importantă din punct de vedere fonetic
J. Este considerată o zonă de închidere marginală laterală „cheie"
115.Reperele care delimitează zona funcțională periferică distală(zona Ah) sunt:

A. Versantul vestibular al crestei edentate
B. Zonele lui Schröder
C. Creasta zigomato-alveolară
D. Plicile alveolo-jugale dreaptă și stângă
E. Vârfurile aripilor interne ale apofizelor pterigoide
F. Șanțurile pterigomaxilare
G. Liniile de vibrație anterioară și posterioară a vălului palatin
H. Mușchiul orbicular al buzei superioare
I. Fundul de sac vestibular
J. Foveele palatine

A. Detectarea precisă a lățimii zonei distale se realizeaza în scopul etanșeizării
distale a aparatului gnatoprotetic maxilar prin succiune internă
B. Linia de vibrație posterioară poate fi pusă în evidență prin pronunțarea scurtă
și puternică a fonemei „A"
C. Linia de vibrație anterioară este situată în palatul moale
D. Este reprezentată de o bandă de mucoasă pasiv-mobilă în formă de acoladă
E. La nivelul vârfurilor aripilor interne ale apofizelor pterigoide, marginile aparatului
gnatoprotetic trebuie să se înfunde în banda de mucoasă ce le acoperă
F. Închide distal arcul zonelor funcționale periferice vestibulare
G. Linia de vibrație posterioară reprezintă linia de joncțiune dintre palatul dur și
palatul moale
H. În examinarea zonei un obiectiv extrem de important îl reprezintă detectarea exactă
a lățimii ei
I. Șanturile pterigomaxilare limitează extensia aparatului în zona posterioară
a tuberozităților
J. Se compune din inserția membranei conjunctive a vălului palatin

A. Reziliența zonelor lui Schröder trebuie atent evaluată
B. Etanșeizarea protezei este asigurată de succiunea externă creată între fața internă
a protezei și zona de mucoasă activ-mobilă
C. Linia de vibrație posterioară se evidențiază prin pronunția înceată și prelungă
a fonemei „A"
D. Linia de vibrație anterioară este situată în palatul moale
E. Mușchii vălului palatin, care au inserții orizontale la acest nivel solicită
această închidere
F. Etanșeizarea protezei este asigurată de succiunea externă creată între fața internă
a protezei și zona de mucoasă pasiv-mobilă
G. Linia de vibrație anterioară poate fi pusă în evidență prin pronunțarea scurtă
și puternică a fonemei „A" sau prin manevra Valsalva
H. Linia de vibrație anterioară reprezintă linia de joncțiune dintre palatul dur și
palatul moale
I. La acest nivel există cea mai bună închidere marginală a protezei maxilare
J. La nivelul șanțurilor pterigomaxilare marginile aparatului gnatoprotetic trebuie să
se înfunde în banda de mucoasă ce le acoperă pentru obtinerea închiderii
marginale distale
118.Vălul palatin:
A. În pozitie orizontală foveele palatine nu mai sunt acoperite de marginea distală
a protezei
B. Poziția orizontală este favorabilă protezării
C. În pozitie orizontală zona de mucoasă pasiv-mobilă este foarte mult îngustata
D. În pozitie orizontală închiderea marginală se va realiza cu dificultate la acest nivel
E. „Zona vibratorie" este delimitată între șanțurile pterigomaxilare
F. După Landa, poate avea în repaus trei poziții: orizontală, oblică si intermediară
G. Etanșeizarea perfectă se datorează si caracteristicilor mucoasei care este groasă,
cu rezistență favorabilă
H. Poziția orizontală permite o extensie posterioară și o închidere marginală bună
I. Poziția orizontală a vălului palatin este situația cea mai nefavorabilă protezării
J. Când este orizontal, trecerea dintre palatul dur și palatul moale se face în
continuare, zona „Ah" având aspectul unei benzi de mucoasă pasiv-mobilă mai
lată
119.Vălul palatin:
A. Poziția oblică permite o extensie posterioară și o închidere marginală bună
B. În pozitie oblică închiderea marginală se va realiza cu dificultate la acest nivel
C. Când este oblic, trecerea dintre palatul dur și palatul moale se face în
continuare, zona „Ah" având aspectul unei benzi de mucoasă pasiv-mobilă
mai lată
D. O proteză supraextinsa distal va fi mobilizată cu ușurință de mișcările vălului
palatin, creând disconfort și senzații de vomă pacientului
E. Când este oblic, are o înclinație medie si zona de mucoasă pasiv mobilă are o
lățime de asemenea medie
F. În poziție oblică sau „în perdea", zona de mucoasă pasiv-mobilă este foarte
mult îngustata, reducandu-se chiar la o singura linie
G. În pozitie oblică foveele palatine nu mai sunt acoperite de marginea distală a protezei
H. Poziția oblică a vălului palatin este situația cea mai nefavorabilă protezării
I. O proteză supraextinsă distal se va sprijini pe mucoasa dură a bolții palatine,
creând leziuni de decubit și durere
J. În poziție oblică sau „în perdea", zona de mucoasă pasiv-mobilă este foarte mult
îngustata, foveele fiind acoperite de marginea distala a protezei
120.Zonele funcționale de sprijin maxilare:

A. Mucoasa este alcătuită dintr-un epiteliu malpighian unistratificat cu tendința
spre cheratinizare
B. Tuberozitatile maxilare sunt condensari osoase situate in zona proximala a arcadei,
in prelungirea crestelor alveolare
C. Componenta osoasa este reprezentata de tuberozitatile maxilare, creasta
alveolara reziduală și bolta palatină
D. Sunt formate dintr-o componentă osoasa și una mucoasă
E. În edentatiile recente tuberozitatile maxilare sunt retentive doar in sens vertical
F. Tuberozitatile maxilare au un aspect rotunjit, o bază situată inferior, un vârf
situat superior si 3 versanți
G. În edentatiile recente tuberozitatile maxilare sunt retentive doar in sens transversal
H. Tuberozitatile maxilare sunt condensari osoase situate in zona distala a arcadei,
in prelungirea crestelor alveolare
I. Componenta mucoasa este reprezentata de mucoasa de acoperire a zonelor
de sprijin
J. Mucoasa este alcătuită dintr-un epiteliu malpighian pluristratificat cu tendința
spre cheratinizare
121.1Tuberozitățile maxilare:
A. In edentatiile recente, sunt retentive atât în sens vertical (prin convexitatea versantilor
săi), cât si in sens transversal (prin înălțimea lor)
B. Clasificarea tuberozitatilor se face în funcție de dimensiuni
C. Proximal față de tuberozitatea maxilară se gaseste cârligul apofizei pterigoide
D. Sunt condensari osoase situate in zona distala a arcadei, in prelungirea
crestelor alveolare
E. Versantii tuberozitatilor maxilare sunt: vestibular, palatinal, distal
F. Suferă un proces de atrofie într-un ritm mai rapid decât crestele alveolare
G. Au un aspect rotunjit, o bază situată superior, un vârf situat inferior si 3 versanți
H. In edentatiile recente, sunt retentive atât în sens vertical (prin înălțimea lor), cât si
in sens transversal (prin convexitatea versantilor săi)
I. Contribuie la menținerea și stabilitatea protezei maxilare pe câmpul protetic
J. Forma tuberozitatilor nu prezintă variabilitate individuală
122.Clasificarea tuberozitatilor maxilare se face în funcție de gradul de

retentivitate, astfel:
A. Tuberozitati normal retentive, caracterizate de versanti înalți, cu relief șters
B. Tuberozitati exagerat retentive în plan transversal (exostotice)
C. Tuberozitati normal retentive, caracterizate de versanti înalți, retentivi, paraleli între ei,
favorabile protezării
D. Tuberozitati neutre, cu dimensiuni medii, favorabile protezării
E. Tuberozitati exagerat retentive în plan vertical (plonjante)
F. Tuberozitati neutre, cu dimensiuni medii, cu relief șters
G. Tuberozitati exagerat retentive în plan transversal (plonjante)
H. Tuberozitati neretentive, cu versanti aproape dispăruți, care nu pot fi utilizate fără
o modelare plastică chirurgicală
I. Tuberozitati exagerat retentive în plan vertical (exostotice)
J. Tuberozitati neretentive, cu versanti aproape dispăruți, inapte pentru a asigura
stabilitatea protezei
123.Creasta alveolară reziduală:

A. Are trei versanți: vestibular, palatinal și distal
B. Împreună cu tuberozitatile maxilare formează arcada alveolară
C. Forma arcadei alveolare se modifica în funcție de momentul, cronologia sau
etiologia extractiilor dentare
D. Are pe secțiune un aspect dreptunghiular
E. Arcada alveolară are de regulă forma de semielipsă
F. Forma arcadei alveolare se modifica doar în funcție de procesul de rezorbție osoasă
G. Rezultă în urma pierderii dinților, a vindecării plăgilor alveolare și a remanierii
osoase continue, la acest nivel
H. Are pe secțiune baza orientată inferior și vârful orientat superior
I. Arcada alveolară are de regulă forma literei „U"
J. Forma arcadei alveolare se modifica datorită procesului de atrofie si rezorbție osoasă

A. Versantii cu retentivitati moderate împiedică inserția protezei pe câmpul protetic
B. La nivelul versantilor, presiunile masticatorii sunt dispersate în componente orizontale
și verticale
C. Versantii cu retentivitati moderate asigura mentinerea si stabilitatea protezei maxilare
D. Are pe secțiune un aspect triunghiular cu o bază orientată superior, un vârf
orientat inferior și doi versanți
E. Versantii cu retentivitati exagerate împiedică inserția protezei pe câmpul protetic
F. Versantii crestei alveolare reziduale sufera un proces de atrofie si rezorbtie uniform
G. Versantii cu retentivitati exagerate asigura mentinerea si stabilitatea protezei maxilare
H. Versantii crestei pot fi retentivi, neutri sau neretentivi in sens vertical
I. Versantii crestei alveolare reziduale sufera un proces de atrofie si rezorbtie neuniform
J. Versantii crestei pot fi retentivi, neutri sau neretentivi in sens longitudinal

A. Versantii crestei sunt considerați zone secundare de sprijin pentru
aparatul gnatoprotetic total amovibil
B. La nivelul muchiei crestei presiunile masticatorii se aplică în ax, muchia
crestei reprezentând zona primară de sprijin
C. La nivelul muchiei crestei presiunile masticatorii se aplică în ax, muchia
crestei reprezentând zona secundară de sprijin
D. Muchia crestei poate fi rotunjita (in edentatiile de etiologie carioasa) sau ascuțită
(in edentațiile vechi)
E. La nivelul versantilor, presiunile masticatorii sunt dispersate în componente orizontale
și verticale
F. Muchia crestei poate fi rotunjita (in edentatiile vechi sau a celor cu
etiologie postparodontopatică) sau ascuțită (in edentațiile de etiologie
carioasă)
G. La nivelul versantilor, presiunile masticatorii sunt dispersate în componente oblice
și orizontale
H. Versantii crestei sunt considerați zone primare de sprijin pentru aparatul
gnatoprotetic total amovibil
I. Înălțimea crestei edentate depinde de etiologia extractiilor dentare
J. Înălțimea crestei edentate depinde de gradul de rezorbție alveolară
126.Creasta edentată:
A. Din punct de vedere al înălțimii crestele pot fi: înalte (peste 6 mm), medii (între
4-6 mm), reduse (sub 4 mm)
B. Forma, înălțimea și lățimea crestelor edentate determina retentivitatea
câmpului protetic în plan vetical și longitudinal
C. Când gradul de rezorbție al crestei alveolare este ridicat, poate determina desființarea
crestei
D. Favorabile protezării sunt crestele alveolare înalte, late, cu retentivitate diminuată
E. Profilul crestei reprezentat de marginea privită dinspre posterior poate fi regulat
sau neregulat
F. Înălțimea crestei depinde de gradul de rezorbție alveolară
G. Înălțimea crestei este reprezentată de perpendiculara dusă din vârful crestei pe
baza acesteia
H. Direcția crestelor alveolare in plan frontal poate fi orizontală (nefavorabilă protezării),
ascendentă sau descendentă (favorabilă protezării)
I. Grosimea vestibulo-orală este dată de lărgimea bazei de implantare
J. Din punct de vedere al înălțimii crestele pot fi: înalte (peste 8 mm), medii (între
6-8 mm), reduse (sub 6 mm)
127.Creasta edentată:
A. Profilul crestei poate fi: regulat, asigurând o bună stabilitate aparatului
gnatoprotetic sau neregulat, cu o mucoasă subțire, sensibilă la presiune
B. Înălțimea crestei edentate depinde de etiologia extractiilor dentare
C. Direcția crestelor alveolare in plan frontal poate fi orizontală (favorabilă
protezării), ascendentă sau descendentă (nefavorabilă protezării)
D. Muchia crestei poate fi rotunjita (in edentatiile vechi sau a celor cu
etiologie postparodontopatică) sau ascuțită (in edentațiile de etiologie
carioasă)
E. În funcție de grosime pot fi: late, medii sau înguste
F. Forma, înălțimea și lățimea crestelor edentate determina retentivitatea
câmpului protetic în plan sagital, tranaversal și vertical
G. La nivelul muchiei crestei presiunile masticatorii se aplică în ax, muchia
crestei reprezentând zona secundară de sprijin
H. În funcție de gradul de atrofie si de rezorbție se potdeosebii: câmpuri protetice
pozitive, cu retentivitate scăzută si câmpuri protetice negative, nefavorabile
protezării
I. Câmpurile protetice negative sunt caracterizate fie de existenta unor retentivitati
exagerate, ca urmare a proceselor întinse de atrofie și rezorbție osoasă, fie de
absența aproape completă a crestelor alveolare care necesita interventii chirurgicale
proprotetice
J. Profilul crestei este reprezentat de marginea privită din lateral
128.Bolta palatină:
A. Reprezintă peretele posterior al cavitatii orale
B. Linia mediană este de obicei îngroșată datorită liniilor de forță care traversează palatul
și se anihilează reciproc
C. Bolta palatină suferă o atrofie mai rapidă decât crestele alveolare
D. Lamele orizontale ale oaselor palatine se unesc în treimea posterioară
E. La nivelul liniei mediane ia nastere uneori o formațiune osoasă numită torus palatin,
a cărei prezență creează condiții favorabile pentru menținerea si stabilitatea
aparatului gnatoprotetic
F. Lamele orizontale ale oaselor palatine se unesc în treimea anterioară
G. Apofizele palatine ale osului maxilar se unesc pe linia mediană în cele 2/3 posterioare
H. Componenta ei osoasă este formată din apofizele palatine ale osului maxilar si lamele
orizontale ale oaselor palatine
I. Apofizele palatine ale osului maxilar se unesc pe linia mediană în cele 2/3 anterioare
J. Reprezintă peretele superior al cavitatii orale
A. Asigura o suprafața de sprijin crescută pentru aparatul gnatoprotetic total
amovibil maxilar
B. Lungimea medie a bolții palatine este de 6.2 cm
C. Parametrii boltii palatine sunt lungimea și lățimea
D. Adâncimea medie este de 3 cm
E. Lățimea măsurată la nivel intertuberozitar este de 3.5 cm
F. Bolta palatina suferă o atrofie mai lenta decat crestele alveolare
G. La nivelul liniei mediane ia nastere uneori o formațiune osoasă numită torus palatin,
a cărei absență creează condiții favorabile pentru menținerea si stabilitatea
aparatului gnatoprotetic
H. Lățimea măsurată în zona premolarului 1 este în medie de 5.5 cm
I. Bolta palatină este considerată zonă biostatică de sprijin
J. Permite o dispersie o presiunilor ocluzale pe o arie mai întinsă
A. În funcție de adâncime bolta palatină a fost clasificată în: plană, orizontalizata
(6-8 mm), medie (8-10 mm), adâncă (10-12 mm), foarte adâncă (> 12 mm)
B. Bolta palatină adâncă sub formă de arcadă romană sau de cupolă se
caracterizează printr-o menținere mai precară a protezei datorită lipsei de
adeziune
C. Bolta palatină adâncă sub formă de arcadă romană sau de cupolă este
caracteristica pacienților care au prezentat în perioada dentată anomalii dento-
alveplare, obiceiuri vicioase și/sau tulburări funcționale
D. Bolta palatină adâncă sub formă de arcadă romană sau de cupolă asigură o mai
buna stabilitate a protezei în sens sagital și transversal
E. Bolta palatină poate fi adâncă de formă ogivală sau de arcada gotică
F. Bolta palatină poate fi adâncă sub formă de arcadă romană, cu unghiuri
bine exprimate
G. Contribuie la menținerea protezei maxilare pe câmp prin fenomenul de adeziune
H. Bolta palatină poate fi adâncă sub formă de arcadă romană sau de cupolă
I. Parametrii boltii palatine sunt lungimea, lățimea și adâncimea
J. Bolta palatină poate fi adâncă de formă ogivală sau de cupolă, cu unghiuri rotunjite
A. Bolta palatină plată, orizontalizată este cea mai favorabilă protezării
B. Bolta palatină de adâncime medie contribuie la menținerea aparatului gnatoprotetic
maxilar prin crearea unei forțe de adeziune crescute
C. Lungimea medie a bolții palatine este de 6.2 cm
D. Bolta palatină plată este întâlnită frecvent în edentațiile totale vechi neprotezate
sau protezate necorespunzător
E. Bolta palatină de adâncime medie sau intermediară este cea mai favorabilă protezării
F. Parametrii boltii palatine sunt lungimea și lățimea
G. Bolta palatină adâncă sub formă ogivală sau de arcadă gotică este caracteristica
pacienților care au prezentat în perioada dentată anomalii dento-alveplare, obiceiuri
vicioase și/sau tulburări funcționale
H. Bolta palatină adâncă sub formă ogivală sau de arcadă gotică asigură o mai
buna stabilitate a protezei în sens sagital și transversal
I. Bolta plată contribuie la menținerea aparatului gnatoprotetic maxilar prin crearea unei
forțe de adeziune crescute
J. Bolta palatină de adâncime medie prezintă o stabilitate precară datorită
dispariției reliefurilor osoase
132.La nivelul bolții palatine se întâlnesc:

A. Spina nazală posterioară plasată în plan sagital, în punctul cel mai posterior
al palatului dur
B. Găurile palatine posterioare reprezintă un punct de emergență al pachetului
vasculo- nervos si vor necesita precauții speciale în faza de amprentare
C. Găurile palatine posterioare plasate în zonele distale ale bolții
D. Gaura retroincisivă reprezintă un punct de emergență al pachetului vasculo-nervos
si va necesita precauții speciale în faza de amprentare
E. Sutura mediană suportă presiuni recepționate prin aparatul gnatoprotetic amovibil
F. Gaura incisivă, situată la 2 cm în spatele incisivilor centrali
G. Sutura mediană care reprezintă locul de unire al oaselor maxilare și palatine
H. Gaura incisivă, plasată în zona distală a bolții, nu ridică probleme deosebite
în protezare
I. Spina nazală posterioară plasată în plan median, în punctul cel mai posterior
al palatului dur
J. Gaura retroincisivă, situată la 1 cm în spatele incisivilor centrali
133.1Zona mucoasă:
A. Gradul de cheratinizare crește atât la edentatul total neprotezat, cât si la
edentatul total protezat
B. La edentatul total, mucoasa care acopera palatul dur si creasta reziduala
este considerată mucoasă masticatorie
C. Gradul de cheratinizare scade la edentatul total neprotezat
D. Fibromucoasa zonei de sprijin este alcătuită din țesut conjunctiv dens
E. Gradul de cheratinizare scade la edentatul total total protezat
F. Este alcătuită dintr-un epiteliu malpighian unistratificat cu tendință spre cheratinizare
G. Este reprezentată de mucoasa de acoperire a zonelor de sprijin
H. Fibromucoasa zonei de sprijin este alcătuită din țesut conjunctiv lax
I. Fibromucoasa zonei de sprijin are o culoare roșiatică datorită gradului mare
de vascularizatie
J. Este alcătuită dintr-un epiteliu malpighian pluristratificat cu tendință
spre cheratinizare
134.Componenta mucoasă:
A. Fibromucoasa zonei de sprijin este alcătuită din țesut conjunctiv dens care o face
să adere strâns de periost
B. Papila bunoidă protejează pachetul vasculo-nervos la acest nivel
C. Are o culoare palidă datorită gradului redus de vascularizatie
D. Relieful negativ al papilei este recomandat să se regăsească doar la nivelul
portamprentei individuale
E. Papilă bunoidă nu prezintă importanță anatomo-clinică în procesul de realizare
al protezei
F. Aspectul său morfologic este diferit de la o zonă la alta, subtiindu-se de la
periferie spre bolta palatină
G. Aspectul său morfologic este diferit de la o zonă la alta, îngrosandu-se de la
periferie spre bolta palatină
H. Odată cu rezorbția osoasă, papila ajunge pe muchia crestei, putând fi traumatizată
de marginea protezei
I. La nivelul găurii retroincisive se prezintă sub forma unei îngroșări numită
papilă bunoidă
J. La nivelul găurii palatine posterioare se prezintă sub forma unei îngroșări
numită papilă bunoidă
135.Componenta mucoasă:
A. Rugile palatine au aspectul nervurilor unei frunze și sunt dispuse paralel la
subiectul dentat
B. Zonele de alunecare sunt sărace în țesut glandular
C. Rugile palatine au aspectul nervurilor unei frunze și sunt dispuse paralel la subiectul
edentat
D. În zona posterioară a boltii palatine se află rugile palatine
E. Zonele grăsoase ale lui Schröder sunt situate în zona anterioară a bolții
palatine, paramedian
F. În caz de rezorbție osoasă accentuată rugile palatine pot ajunge pe muchia
crestei alveolare, desfacandu-se totodată „în evantai"
G. Zonele grăsoase ale lui Schröder sunt situate în zona posterioară a bolții
palatine, paramedian
H. Formațiunile mucoasei bolții palatine trebuie amprentate în condiții de compresiune
I. În zona anterioara a boltii palatine se află rugile palatine
J. Relieful negativ al papilei bunoide ar trebui sa se regăsească atât la nivelul
portamprentei individuale, cat si la nivelul protezei finite
136.Zona tuberculilor piriformi:

A. Este o zonă de sprijin biostatică prin cele 2/3 anterioare ale sale
B. Limita posterioară este reprezentată de o linie imaginară ce trece tangent la fața
distală a molarului de 12 ani, prelungită până la intersecția ei cu linia oblică
internă și externă
C. Se află în sectorul distal al crestei edentate mandibulare la nivelul molarului de minte
D. Este reprezentată de o formațiune piriformă, încadrabilă într-un triunghi cu
vârful orientat anterior și baza posterior
E. Limita anterioară este reprezentată de o linie imaginară ce trece tangent la fața
distală a molarului de 12 ani, prelungită până la intersecția ei cu linia oblică internă
și externă
F. Este reprezentată de o formațiune piriformă, încadrabilă într-un triunghi cu
vârful orientat posterior și baza anterior
G. Se află în sectorul proximal al crestei edentate mandibulare la nivelul molarului
de minte
H. Poate fi considerată si o zonă funcțională periferică, de închidere marginală
„cheie" prin banda lată de mucoasă pasiv-mobilă care o înconjoară
I. Este o zonă de sprijin biostatică prin cele 2/3 posterioare ale sale
J. Poate fi considerată si o zonă funcțională periferică, de închidere marginală
„cheie" prin banda îngustă de mucoasă pasiv-mobilă care o înconjoară
137.Zona tuberculilor piriformi:

A. Tuberculul piriform trebuie utilizat pentru menținerea si stabilitatea
protezei mandibulare
B. Tuberculul piriform prezintă valoare protetică de sprijin numai prin cele
2/3 posterioare ale sale
C. În acest perimetru se găsește un suport osos sub formă de prag, unde
mucoasa acoperitoare are o rezilienta bună, permițând închiderea marginală
proximală
D. Clinic, gradul de mobilitate al tuberculului poate fi pus in evidență prin tractiuni
pe ligamentul pterigo-mandibular în deglutitie
E. Tuberculul piriform prezintă valoare protetică de sprijin numai prin cele 2/3
anterioare ale sale
F. Dacă marginea anterioară a muschiului maseter vine în raport cu versantul
vestibular al tuberculului, marginea protezei trebuie modelată corespunzător, ușor
convex
G. La unirea treimii mijlocii cu treimea anterioară se inseră ligamentul pterigo-mandibular
H. În edentațiile recente, pozitia tubercului piriform este aproape orizontală
I. În edentațiile vechi, pozitia tubercului piriform este aproape orizontală
J. În acest perimetru se găsește un suport osos sub formă de prag, unde
mucoasa acoperitoare are o rezilienta bună, permițând închiderea marginală
distală
138.Zona vestibulară laterală (punga lui Fisch) este delimitată astfel:

A. Anterior: plica alveolo-jugală
B. Extern: fibrele mușchiului buccinator tapetate de mucoasa jugală
C. Inferior: linia imaginară ce trece prin fața distală a molarului de 12 ani
D. Posterior: fibrele arcuate ale buccinatorului
E. Anterior: punga este deschisă accesului
F. Posterior: linia imaginară ce trece prin fața distală a molarului de 12 ani
G. Intern: versantul vestibular al crestei edentate din zona laterală
H. Extern: versantul vestibular al crestei edentate din zona laterală
I. Intern: fibrele mușchiului buccinator tapetate de mucoasa jugală
J. Inferior: fibrele arcuate ale buccinatorului
139.Punga lui Fisch:

A. Zona de mucoasă pasiv-mobilă este slab delimitată și lipsită de mobilitate
B. Zona de mucoasă pasiv-mobilă este bine delimitată și lipsită de mobilitate
C. Pe măsură ce creasta edentată din zona laterală se rezoarbe, lățimea zonei
se diminuează și îngrosarea marginală devine mai slab conturată
D. I se descriu: amplitudine, înălțime, lățime
E. „Bula lui Karol" se formează prin subțierea marginilor aparatului când punga este
mai adâncă si are o lărgime suficientă
F. Pe măsură ce creasta edentată din zona laterală se rezoarbe, lățimea zonei crește
și îngrosarea marginală devine mai pronunțată
G. Este o zonă de închidere marginală
H. Inferior, punga este deschisă accesului
I. „Bula lui Karol" se formează prin îngrosarea marginilor aparatului când punga este
mai adâncă si are o lărgime suficientă
J. Este situată în zona cea mai laterală a regiunii vestibulare a arcului mandibular
140.Punga lui Fisch:

A. În scopul măririi suprafeței de sprijin este posibilă extinderea marginală a
protezei până la linia oblică externă
B. Alt element anatomic situat în zona distală a pungii este ligamentul pterigomandibular
C. În scopul măririi suprafeței de sprijin este posibilă extinderea marginală a
protezei până la linia oblică internă
D. Alt element anatomic situat în zona proximală a pungii este
ligamentul pterigomandibular
E. Fibrele anterioare ale muschiului buccinator sunt dispuse în afara și în
spatele muschiului maseter
F. La nivelul ligamentului pterigomandibular se găsesc inserțiile posterioare
ale muschiului buccinator
G. La nivelul ligamentului pterigomandibular se găsesc inserțiile anterioare
ale muschiului buccinator
H. Spre polul anterior al pungii, contractia mușchiului maseter poate determina
dislocarea protezei
I. Dezavantajul dizlocării protezei poate fi eliminat prin realizarea unei ancoșe
în marginea aparatului gnatoprotetic
J. Spre polul posterior al pungii, contractia mușchiului maseter poate
determina dislocarea protezei
141.Zona vestibulară frontală:

A. Peretele posterior este format de versantul vestibular al crestei acoperit de mucoasă
B. Delimitată lateral de plicile alveolo-jugale plasate în dreptul caninilor și a
premolarilor inferiori
C. Se află în zona laterală și vestibulară a arcului mandibular
D. Delimitată median de plicile alveolo-jugale plasate în dreptul caninilor și a
premolarilor inferiori
E. Peretele anterior este reprezentat de muschiul orbicular al buzei inferioare
F. Delimitată median de frenul buzei inferioare
G. Peretele posterior este reprezentat de muschiul orbicular al buzei inferioare
H. Delimitată lateral de frenul buzei inferioare
I. Peretele anterior este reprezentat de versantul vestibular al crestei acoperit
de mucoasă
J. Se află în zona anterioară și vestibulară a arcului mandibular
142.Zona vestibulară frontală:

A. Mușchiul orbicular al buzei inferioare contribuie la realizarea succiunii interne
B. Frenul labial inferior este format dintr-o banda de tesut conjunctiv fibros
C. Se găsește sub incidența unor mușchi cu inserții diferite în raport cu
periferia câmpului protetic
D. Este o zonă de închidere marginală „cheie" pentru aparatul gnatoprotetic
total amovibil mandibular
E. Banda de mucoasă se evidențiază prin tracțiunea ușoară și restrângerea
buzei superioare
F. Mușchiul orbicular mobilizează fundul de sac în timpul contractiei sale,
putând destabiliza proteza
G. Banda de mucoasă se evidențiază prin tracțiunea ușoară și restrângerea
buzei inferioare
H. Banda de mucoasă pasiv-mobilă este foarte îngustă si greu de pus în evidență
I. În formele clinice cu rezorbtii accentuate în zona frontală, mentinerea
aparatului gnatoprotetic mandibular se realizeaza numai prin succiune interna
J. Frenul labial inferior este format dintr-o banda de tesut conjunctiv lax
143.Zona retromilohioidiană (nișa lui Neill și Bowen):

A. Limita posterioară: linia imaginară dusă din vârful tuberculului spre
mușchiul palatoglos și spre limba
B. Este situată intern, lingual de tuberculul piriform, între osul mandibular și baza limbii
C. Limita posterioară: linia imaginară care marcheaza fața distală a molarului de 12 ani
D. Limita anterioară: linia imaginară care marcheaza fața distală a molarului de 12 ani
E. Limita internă: fața internă a corpului mandibulei, la unirea ramului ascendent cu
ramul orizontal
F. Este situată extern, lingual de tuberculul piriform, între osul mandibular și baza limbii
G. Limita externă: fața internă a corpului mandibulei, la unirea ramului ascendent
cu ramul orizontal
H. Limita internă: fața externă a bazei limbii
I. Limita externă: fața externă a bazei limbii
J. Limita anterioară: linia imaginară dusă din vârful tuberculului spre mușchiul palatoglos
și spre limba
144.Zona linguală laterală este delimitată astfel:

A. Anterior: tot de o linie imaginară situată între caninul și premolarul inferior
B. Peretele extern: versantul lingual al crestei alveolare edentate
C. Peretele intern: versantul lingual al crestei alveolare edentate
D. Inferior: zona este deschisă accesului
E. Posterior: linie imaginară situată între caninul și premolarul inferior
F. Anterior: linia imaginară care trece prin fața distală a molarului de 12 ani,
prelungită până în fundul de sac
G. Posterior: linia imaginară care trece prin fața distală a molarului de 12 ani,
prelungită până în fundul de sac
H. Peretele intern: față laterala a limbii și glandele sublinguale acoperite de mucoasă
I. Peretele inferior: fundul de sac lingual situat sub linia oblică internă, când limba este
în repaus
J. Peretele extern: față laterala a limbii și glandele sublinguale acoperite de mucoasă
145.Zona linguală laterală:

A. Zona permite prelungirea marginilor protezei până în fundul de sac lingual când
linia milohiodiană este rotunjita si cu retentivitate mica
B. Zona permite prelungirea marginilor protezei până în fundul de sac lingual când
linia milohiodiană este rotunjita si cu retentivitate crescută
C. Prezența torusului mandibular este întotdeauna favorabila protezării
D. Este zona de închidere marginală pentru proteza mandibulară, lărgimea acestui
spațiu fiind foarte amplă
E. Când creasta milohiodiană devine ascuțită și foarte retentivă în sens
orizontal, marginea aparatului gnatoprotetic trebuie sa se oprească imediat
deasupra ei
F. Prelungirea poarta numele de „aripioară paralinguală" si are rolul de a mări
suprafața de sprijin a protezei mandibulare
G. Prezența torusului mandibular este întotdeauna nefavorabila protezării
H. Este zona de închidere marginală pentru proteza mandibulară desi lărgimea
acestui spațiu este foarte redusă
I. Pe versantul vestibular al crestei se poate dezvolta o formațiune osoasă numită
torus mandibular
J. Pe versantul lingual al crestei se poate dezvolta o formațiune osoasă numită
torus mandibular
146.Zona linguală centrală (zona Slack și Schreinemakers) este delimitată astfel:

A. Inferior: zona este deschisă si permite accesul direct
B. Este situată pe partea vestibulară a arcului mandibular in zona posterioară
C. Posterior: linie virtuală care trece prin fața distală a celor doi canini mandibulari
D. Superior: planșeul bucal este acoperit de mucoasă
E. Anterior: linie virtuală care trece prin fața distală a celor doi canini mandibulari
F. Este situată pe partea linguală a arcului mandibular in zona anterioară
G. Superior: zona este deschisă si permite accesul direct
H. Anterior: versantul lingual al crestei edentate din zona frontală
I. Inferior: planșeul bucal este acoperit de mucoasă
J. Posterior: versantul lingual al crestei edentate din zona frontală
147.Zona linguală centrală :

A. Prezența celor două pungi parafrenulare ale lui Ackermann reprezintă un
element nefavorabil protezării
B. Principala caracteristică a zonei o constituie prezența dominantă a
mușchiului orbicular al buzei inferioare
C. Principala caracteristică a zonei o constituie prezența dominantă a
muschiului genioglos
D. Mobilizarea amplă a plaseului determină instabilitatea aparatului gnatoprotetic
si poate determina aparitia leziunilor de decubit
E. Un element favorabil protezării îl constituie prezența celor două pungi
parafrenulare ale lui Ackermann
F. Este situată pe partea vestibulară a arcului mandibular in zona posterioară
G. Tendonul muschiului genioglos ocupă poziția cea mai înaltă fata de muchia crestei
H. Tendonul muschiului genioglos permite limbii mișcări largi spre înapoi și în afară
I. Este o zonă de închidere marginală „cheie” a protezei mandibulare
J. Este o zonă de închidere marginală „cheie” a protezei maxilare
148.Componenta osoasă mandibulară:

A. Solicitarea mecanică ocluzală prin protezare va trebui să fie cât mai redusă posterior
B. Solicitarea mecanică ocluzală prin protezare va trebui să fie cât mai redusă anterior
C. Apofiza alveolară este mai lată frontal si mai îngustă posterior
D. Este alcătuită din apofiza alveolară a osului mandibular
E. Creasta edentata mandibulară are de regulă pe sectiune frontală forma
triunghiulară cu baza în sus și vârful inferior
F. Apofiza alveolara a osului mandibular este sediul unor mari transformări
prin procesele de atrofie si rezorbtie
G. Suprafața crestei edentate mandibulare este mai amplă decât cea a maxilarului
H. Crestei edentate mandibulare i se descriu doi versanti, care de cele mai multe ori
sunt retentivi
I. Apofiza alveolară este mai lată posterior si mai îngustă frontal
J. Suprafața crestei edentate mandibulare este mult mai redusă față de cea a maxilarului
149.Componenta osoasă mandibulară:
A. Retentivitatea in sens transversal este data de convexitatile versantilor
B. Retentivitatea in sens transversal este conferita de parametri dimensionali ai
crestei, înălțime si lățime
C. Înălțimea crestei edentate este extrem de variabila
D. Creasta edentata mandibulară are de regulă pe sectiune frontală forma
triunghiulară cu baza in jos și vârful superior
E. Muchia crestei este in mod normal rotunjită
F. Muchia crestei este in mod normal ascuțită
G. Retentivitatea în sens vertical este data de parametri dimensionali ai crestei, înălțime
și lățime
H. Retentivitatea în sens vertical este data de convexitatile versantilor precum si
de formatiunile anatomice osoase dezvoltate în sens orizontal
I. În zonele proximale ale arcadei alveolare se găsesc două formațiuni osoase
distincte numite tuberculi piriformi
J. Înălțimea crestei edentate este deseori constanta
150.Componenta osoasă mandibulară mai este reprezentată de:

A. Liniile oblice interne si externe care reprezintă insertiile muschilor stilohioidieni
si respectiv buccinatori
B. Gaura mentoniera trebuie protejată de presiuni în cazul în care, prin procesul
de rezorbție osoasa, ajunge pe muchia crestei
C. Liniile oblice interne si externe care reprezintă insertiile muschilor milohioidieni
si respectiv buccinatori
D. Gaura retroincisivă care reprezintă emergența pachetului vasculo-nervos mentonier
E. Torusurile mandibulare care reprezinta excrescente osoase aflate pe fața vestibulară
a apofizei alveolare in dreptul premolarilor
F. Torusurile mandibulare care reprezinta excrescente osoase aflate pe fața linguală
a apofizei alveolare in dreptul premolarilor
G. Gaura mentoniera care reprezintă emergența pachetului vasculo-nervos mentonier
H. Apofizele genii superioare care reprezinta locul de inserție al muschilor genioglosi
I. Apofizele genii superioare care reprezinta locul de inserție al muschilor milohioidieni
J. Liniile oblice interne si externe care reprezintă insertiile muschilor milohioidieni si
respectiv buccinatori prin a caror contractie se destabilizeza aparatul
gnatoprotetic mandibular

Um Api

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Um Api

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examen Previzualizare intrebari

PROTEZA TOTALĂ 150 Preview

PROTEZA PARȚIAL AMOVIBILĂ 150 Preview

TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE, PARȚIALE

1.Care sunt obiectivele amprentarii?

2.Asigurerea menținerii aparatului gnato-protetic se realizează prin crearea

3.Obținerea adeziunii va fi posibila prin:

4.Obținerea succiunii va fi posibila prin:

5.Înregistrarea echilibrului neuro-muscular:

6.Principalele funcții ale sistemului stomatognat sunt:

7.În amprentarea campului protetic edentat total intalnim urmatorele tipuri de

9.Materialele de amprenta trebuie sa indeplineasca urmatoarele condiții:

10.Materialele de amprenta trebuie sa indeplineasca urmatoarele condiții:

11.Materialele de amprenta trebuie sa indeplineasca urmatoarele condiții:

12.Materialele de amprenta trebuie sa indeplineasca urmatoarele condiții:

13.Materialele de amprenta trebuie sa indeplineasca urmatoarele condiții:

14.Materialele de amprenta trebuie sa indeplineasca urmatoarele condiții:

15.Avantajele utilizarii gipsului in amprentare sunt:

16.Avantajele utilizarii gipsului in amprentare sunt:

17.Dezavantajele utilizarii ghipsului in amprentare sunt:

18.Masele termoplastice au urmatoarele avantaje:

19.Indicatille de utilizare ale maselor termoplastice sunt:

20.Indicatille de utilizare ale maselor termoplastice sunt:

21.Tipurile de paste termoplastice de la firma Kerr sunt:

22.Tipurile de paste termoplastice de la firma Kerr sunt:

23.Tipurile de paste termoplastice de la firma Kerr sunt:

24.Timpul de priza al pastei pe baza de oxid de zinc-eugenol(Z.O.E) este influientat

25.Avantajele utilizarii pastei pe baza de oxid de zinc-eugenol(Z.O.E) sunt:

27.In grupa materialelor de maprenta elastice sunt incadrate:

28.Avantajele siliconilor de condensare sunt reprezentate de:

29.Acrilatele cu priza retard au urmatoarele caracteristici:

30.Acrilatele cu priza retard sunt indeicate in:

31.In raport de materialul de amprenta amprentele preliminare se pot clasifica in:

32.In tehnica de amprentare preliminara se descriu urmatoarele tipuri de

33.Portamprentele semifunctionale din mase plastice acrilice:

34.Portamprentele semifunctionale din mase termoplastice:

35.In functie de materialul din care sunt confectionate portamprentele standard

36.Algoritmul de realizare al amprentei preliminare cuprinde:

37.Algoritmul de realizare al amprentei preliminare cuprinde:

38.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

39.In cadrul amprentei preliminare pregatirrea fizica a pacientului consta in:

40.In cadrul amprentei preliminare pregatirrea medicamentoasa a pacientului consta

41.Pentru efectuarea etapei de amprentare preliminara sunt necesare:

42.Pentru efectuarea etapei de amprentare preliminara sunt necesare:

43.Alegerea portamprentei pentru amprentarea preliminara trebuie sa indeplineasca

44.Urmatoarele afirmatii privind amprenta preliminara sunt adevarate:

45.Urmatoarele afirmatii privind amprenta preliminara sunt adevarate:

46.Urmatoarele afirmatii privind amprenta preliminara sunt adevarate:

47.Rolul butonilor de destantare in amprenta preliminara este:

48.La amprentarea preliminara realizarea retentiilor pe portamprenta se realizeaza

49.Tehnica de amprentare preliminara Devin are urmatoarele caracteristici:

51.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privid tehnica de amprentare preliminara

52.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste tehnica de amprentare

53.Verificarea amprentei preliminare din alginat se realizeaza imadiat, putandu-se

54.Schreinemakers si Saizar recomanda urmatoarele procedee de control a

55.Spalarea si dezinfectia amprentei preliminare se realizeaza cu:

56.Indicatiile date tehnicianului privind confectionarea portamprentei individuale

57.Pentru asigurarea mentinerii aparatului gnato-protetic total amovibil se va

58.Amprentele functionale mucostatice au urmatoarele caracteristici:

59.Amprentele functionale mucodinamice au urmatoarele caracteristici:

60.Portamprentele utilizate in amprentarea functionala dupa materialul de

62.Caracteristicile unei portamprente individuale sunt:

63.Testele Herbst se aplica in urmatoarele etape: