1. Care este patologia implicata in consultatia uro-ginecologica?

A. Vezica- incontinenta urinara de efort CORECT

B. Uter- prolaps uterin CORECT
C. Colon- tulburari de transit CORECT
D. Planseu pelvin CORECT
E. Durere pelvina cronica CORECT
F. fractura membru superior GREȘIT
G. miopie GREȘIT
H. rinoree GREȘIT
I. astm bronsic GREȘIT
J. dermatita GREȘIT

2. Instrumentarul necesar cabinetului de ginecologie este:

A. Tampoane de vata CORECT
B. Comprese sterile CORECT
C. Pense de biopsie CORECT
D. Creion cu nitrat de argint CORECT
E. Solutii de ser fiziologic CORECT
F. scaun reglabil GREȘIT
G. sala de asteptare GREȘIT
H. birou medical GREȘIT
I. spatiu de sterilizare GREȘIT
J. spatiu de imbracare GREȘIT

3. Organizarea cabinetului medical trebuie sa cuprindă:

A. Secretariat CORECT
B. Sala de așteptare CORECT
C. Spațiul medical CORECT
D. Sala de sterilizare CORECT
E. Sala pentru deșeuri medicale CORECT
F. loc pentru fumat GREȘIT
G. spațiu de servit masa pentru pacienți GREȘIT
H. loc de joaca pentru copii GREȘIT
I. spațiu pentru recreerea pacienților GREȘIT
J. sala pentru masaj GREȘIT

4. Care este instrumentarul necesar cabinetului de ginecologie:

A. Mănuși de consultație CORECT
B. Pense port tampon CORECT
C. Microscop/ lame CORECT
D. Negatoscop/ lupă CORECT
E. Aparat de electrocoagulare/ rezecție CORECT
F. pat de masaj GREȘIT
G. birou medical GREȘIT
H. bloc operator GREȘIT
I. camera pentru vizitatori GREȘIT
J. noptieră medicală pentru pastile GREȘIT

5. Sala de examinare NU cuprinde:

A Spațiu de dezbrăcare pentru pacienti CORECT
B Scaun de birou si birou pentru pacienti CORECT
C Sala pansamente nesterile CORECT
D Camera pentru vizitatori CORECT
E Spatiu de imbracare CORECT
F masa ginecologica GREȘIT
G scaun reglabil GREȘIT
H car mobil GREȘIT
I iluminare fixa sau mobila GREȘIT
J instrumentar pentru măsurarea TA, greutății, temperaturii GREȘIT

6. Sala de examinare trebuie sa conțină:

A-Masa ginecologica CORECT
B-Scaun reglabil CORECT
C-Iluminare fixa/ mobila CORECT
D-Car mobil sau masa pentru instrumentar CORECT
E-Instrumentar pentru măsurarea: TA, greutății, temperaturii CORECT
F-serviciu de primire GREȘIT
G-bloc operator slab iluminat GREȘIT
H-sala de pansamente nesterile GREȘIT
I-camera pentru trezire postoperatorie GREȘIT
J-camera pentru vizitatorii pacientilor GREȘIT

7. INSTRUMENTAR NECESAR CABINETULUI DE GINECOLOGIE CU EXCEPTIA:

A.Otoscop mobil CORECT
B.Microscop mobil CORECT
C.Dermatoscop mobil CORECT
D.Ciocan de reflexe CORECT
E.Dinamometru mobil CORECT
F. speculum/valve GREȘIT
G.manusi de consultatie GREȘIT
H.pense de biopsie GREȘIT
I.colposcop si trusa de colposcopie GREȘIT
J.solutii de : ser fiziologic, acid acetic 3 - 5% GREȘIT
8. Care este instrumentarul necesar cabinetului de uroginecologie-
fiziokinetoterapie?
a. Echipament de electrostimulare
b. Materiale de informare
c. Ecograf
d. Cistomanometru
e. Aparate de urodinamica
f. Dinamometru
g. Masa de masaj
h. Spirale terapeutice
i. Bicicletă medicală
j. Banda de alergat

9. Etapelor implicate in realizarea interogatoriului sunt:

a. Enuntare obiectiv si metoda de lucru
b. Interogatoriul
c. Ascultare activa
d. Reformulare
e. Rezumat
f. Enuntarea vaga a obiectivelor
g. Enuntarea vaga a metodelor de lucru
h. Ascultarea pasiva, fara interes
i. Memorarea raspunsurilor pacientei
j. Realizarea unui eseu in care sa curpinda respunsul pacientei la intrebari
10. Intrebarile cuprinse in faza de interogatoriul sunt:
a. Intrebari deschise: ce va aduce?
b. Intrebari precise: ultima menstruatie
c. Intrebari sugestive: v-ati gandit deja sa faceti o mamografie?
d. Intrebari alternative: preferati pastile sau injectii?
e. Ascultare activa
f. Intrebari inchise.
g. Intrebari retorice.
h. Intrebari ipotetice.
i. Intrebari indirecte.
j. Intrebari reflexive.

11. Date generale despre pacient sunt:

a. Nume și prenume
b. Vârsta
c. Mediul din care provine
d. Profesia și locul de muncă
e. Condiții de viață
f. Condițiile de viață ale vecinilor
g. Vârsta bunicilor
h. Conditii meteorologice
i. Nivelul de educație al părinților
j. Venitul lunar

12. Date generale ale pacientelor sunt clasificate astfel:

a. Date de identificare
b. Date personale
c. Date de la internare
d. Diagnosticul la internare
e. Date personale de mediu
f. Nivelul de educatie
g. Abilitatile si aptitudiminele locomotorii
h. Numarul de menstruatii avute pana in prezent
I. Numarul de parteneri
j. Culoarea pielii si a ochilior

13. Durerea genitala pelvina poate fi:

a. Periodica menstruala sau intermenstruala

b. Permanenta cu exacerbare de poziție
c. Permanente continui, progresive, neinfluentate de repaus
d. Paroxistice
e. Colicative
f. Digestiva
g. Urinara
h. Reumatica
i. Periodica doar intermenstruala
j. Permanenta fara exacerbare de pozitie

14. Simptome des intalnite la intrenare:

a. Durerea genitală
b. Durerea genitală pelvină
c. Durerea extragenitală
d. Durerea extragenitală digestivă
e. Tulburări urinare
f. Tuse
g. Congestie nazală
h. Durere in gât
i. Vertij
j. Pierderea în greutate

15. Factorii de risc descoperiți în cadrul examenului clinic sunt:

A. Obezitate, diabet
B. Nasteri dificile
C. Operatii anterioare abdomino-pelvine
D. Istoric de trauma
E. Infectii recidivante
F. sindromul Down
G. nu sunt incontinența urinară
H. nu sunt incontinența fecală
I. nu sunt operațiile anterioare abdomino-pelvine
J. nu sunt reprezentați de infecții recidivante

16. Despre avorturi este adevărat că:

A. Pot fi spontane.
B. Pot fi la cerere.
C. Pot fi provocate.
D. Pot fi complicate cu hemoragie.
E. Pot fi complicate cu infecție.
F. nu pot fi spontane.
G. nu pot fi la cerere.
H. nu pot fi provocate
I. nu pot fi complicate cu hemoragie.
J. nu pot fi complicate cu infecție.

17. Antecedentele personale obstreticale reprezintă:

a. Numărul de sarcini
b. Numărul de nașteri
c. Lehuziile
d. Avorturile
e. Sterilitatea
f. boli cu transmitere sexuală
g. boli contagioase
h. boli genetice
i. boli cronice
j. boli autoimune

18. Examenul de specialitate cuprinde:

a. Examenul vaginal cu valve
b. Inspectia uretrei
c. Tact vaginal
d. Palpare abdominala bimanuala
e. Studiul planseului pelvin
f. colonoscopie
g. angiografie
h. rezonanță magnetică nucleară
i. imagistică medicală
j. examenul planșeului bucal

19. Examenul vaginal cu valve presupune:

a. Evaluarea vulvei si orficiului uretral
b. Separarea labiilor cu 2 degete
c. Introducerea specumului/ valve, cu lubricarea instrumentarului
d. Evaluarea vaginului, adică a peretelui anterior și posterior
e. Evaluarea colului uterin
f. evaluarea sfincterului anal
g. colonoscopie
h. nu evaluează vaginul
i. nu evaluează colul uterin
j. labiile nu trebuie separate

20. Evaluarea uroginecologică presupune:

a. Evaluarea gradului de prolaps
b. Disfunctii sexuale
c. Identificarea infectiilor urinare recidivante
d. Graficul mictiunilor: frecventa pe zi, volumul estimate
e. Pad-test cu durata scurta (o ora), sau lunga (24-48h)
f. pletismografie
g. nu evaluează gradul de prolaps
h. nu indetifică disfuncțiile sexuale
i. nu ia în considerare micțiunile
j. nu se realizează pentru profilaxie
21. Evaluarea uroginecologică realizează:
a. Identificarea infectiilor urinare recidivante
b. Graficul mictiunilor: frecventa pe zi, volumul estimate
c. Pad-test cu durata scurta (o ora), sau lunga (24-48h)
d. Analiza de urina
e. Evaluarea rezuului postmictional (peste 50-100 ml anormal)
f. nu evaluează gradul de prolaps
g. nu identifică disfuncții sexuale
h. angiografia toracică
i. nu evaluează graficul micțiunilor
j. nu analizează urina

22. Sursele de infectie corelate cu durerea pelvina acuta sunt:

a. Endogene: germeni apartinand florei vaginale care din saprofiti devin patogeni

b. Exogene: sarcina, nastere, lehuzie

c. Exogene: avorturi

d. Exogene: raporturi sexuale

e. Exogene: explorari ginecologie (histerosalpingografia, histeroscopia, chiuretaj

biopsic)

f. exogene: germeni apartinand florei vaginale care din saprofiti devin patogeni

g. exogene: germeni apartinand florei vaginale care din patogeni devin saprofiti

h. endogene: avorturi

i. exogene: explorari ginecologice (colonoscopie, endoscopie, bronhoscopie)

j. endogene: raporturi sexuale

23. Factorii de risc pentru salpingite sunt:

a. Vârsta <20 ani

b. Parteneri sexuali multipli, partener sexual nou de <30 zile

c. Episoade anterioare de salpingite

d. Fumatul

e. Dușurile vaginale

f. vârsta >30 de ani

g. un singur partener sexual în ultimele 6 luni

h. inexistența vaginozei bacteriene

i. inexistența episoadelor anterioare de salpingite

j. persoană nefumătoare

24. Care sunt factorii favorizanti de mediu extern în durerea pelvina:

A. Frigul

B. Traumatismele sexuale

C. Eforturi fizice mari

D. Ortostatism prelungit

E. Oboseala

F. bacterii

G. virusuri

H. fungi

I. paraziti

J. micoplasma hominis

25. Durerea pelvină la femei poate fi favorizată de următorii factori de mediu intern:

A. Menstruația

B. Constipația cronică

C. Afecțiunile hepatice
D. Bolile infecțioase acute

E. Bolile infecțioase cronice

F. lipsa menstruației

G. tranzitul intestinal normal

H. frigul

I. efortul fizic intens

J. ortostatismul prelungit

26. Dismenoreea primara:

A. Este o durere asociata menstruatiei

B. Dureaza 1-3 zile

C. Are factori de risc

D. Are ca fenomene asociate crampe, greata, diaree, cefalee

E. Se trateaza cu AINS, Vit. B1B6C

F. nu apare in timpul menstruatiei

G. dureaza 6-8 zile

H. nu are factori de risc

I. nu are fenomene asociate

J. se trateaza cu AIS

27. Diagnosticul diferential al durerii pelvine acute este:

a. Apendicita sau abces apendicular

b. Boli inflamatorii digestive

c. Cistita acuta, pielonefrite

d. Litiaza urinara

e. Spasm lombo-sacrat, afectiuni lombare discale

f. insuficienta venoasa profunda

g. hepatomegalie

h. splenomegalie

i. hernie de disc in regiunea cervicala

j. hernie ombilicala

28. Agenti microbieni implicati in boala inflamatorie pelvina:

a. Chlamydia trachomatis

b. Neisseria gonoroe

c. Trichomonas vaginalis

d. Mycoplasme

e. Gardnerella

f. hemophillus influenzae

g. virusul gripal tip B

h. H1N1

i. H3N8

j. Klebsiella pneumoniae

29. Debutul durerii în salpingita acută este :

A.legat de menstra(infectie gonococică)
B.indiferent (infectie non gonococică)
C.hemoragia genitală spontană
D.scurgeri vaginale: cervicita purulentă, vaginite concomitente
E. disurie prin uretrite gonococice sau chlamydia
f. sarcina
g.nasterea
h.lehuzia
i.avorturile
j. raporturile sexuale

30. Examenul fizic în salpingita acuta urmăreste:

A.alterarea starii generale
B.durere abdominala de etaj inferior bilaterala
C.scurgeri mucopurulente cervico-vaginale
D. febra
E. tahicardie
f.durere la nivelul membrului superior
g.durere abdominala in etajul superior
h. starea de bine a pacientului
i.mobilitatea mâinii
j.amplitudinea de miscare a articulatiei genunchiului

31. Semne de laborator în durerea inflamatorie acuta:

A. leucocite>14000 in 33% din cazuri
B.VSH> 20 mm/h in 75% din cazuri
C.teste de infectie gonococica pozitive
D.teste Chlamydia pozitive
E.frotiu citobacteriologic
f.glicemia in parametrii normali
g.HDL crescut
h.calciu seric valori scazute
i.LDL >220
j.hemoglobina > 18
32. Criterii CDC pentru BIP acuta:
A. dureri pelvine
B.durere la mobilizarea colului
C.temperatura >38
D.secretii mucopurulente cervicovaginale
E.cresterea VSH si proteina C reactiva
f. temperatura corpului in parametrii normali
g.durere la mobilizarea membrului superior
h.dureri de cap
i.VSH normal
j.durere la nivelul piciorului

33. Diagnosticul ecografic in BIP evidentiaza:

A. abcesul tubo-ovarian
B.piosalpinx
C.lichid liber in Douglas
D. aderente
E.masa anexiala predominant chistica
f.apendicita
g.chisturi de ovar rupte
h.endometrioame
i.lipsa lichidului liber
j.lipsa aderentelor

34. Criterii de spitalizare in BIP acut:

A.diagnostic incert
B. suspiciune de masa anexiala de tip abces
C.BIP la femeia gravida
D. status imunodeprimat
E. tulburari gastrointestinale
f. temperatura corpului in parametrii normali
g.durere la mobilizarea membrului superior
h.dureri de cap
i.VSH normal
j.durere la nivelul piciorului

35. Preventia in PID cuprinde:

A. masuri pentru prevenirea infectiei cu germeni ce produc MST si PID
B.detectia precoce a bolii
C.prevenirea infectiei tractului genital inferior
D.depistarea Chlamydia
E.tratamentul cat mai rapid al unei infectii acute sau cronice cu Chlamydia
f.liza aderentelor
g.lavaj peritoneal
h.drenajul abceselor
i.lavajul abceselor
j.administrarea de paracetamol

36. Etiologia durerii pelvine cronice:

a. Gastrointestinala

b. Psihologica

c. Ginecologica
d. Urologica

e. Musculoscheletala

f.cardiaca

g.pulmonara

h.neurologica

i.motorie

j.dermatologica

37. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. Durerea cu origine pelvina este prezenta constant in ultimele 6 luni

b. Durerea cu origine pelvina este dificil de diagnosticat si de tratat
c. Durerea cu origine pelvina determina frustrari pentru medic si pacienta
d. Durerea cu origine pelvina este mai frecventa la femeile divortate
e. Durerea cu origine pelvina este mai frecventa la femeile singure
f.durerea cu origine pelvina este prezenta inconstant in ultimele 2 luni
g.durerea cu origine pelvina este foarte usor de diagnosticat si tratat
h.durerea cu origine pelvina NU determina frustrari pentru medic si pacienta
i.durerea cu origine pelvina este mai frecventa la fete

j.duerea cu origine pelvina este mai frecventa la femeile casatorite

38. In diagnoticul clinic al durerii pelvine cronice sunt importante urmatoarele

informatii:

a. Relatia cu menstruatia

b. Relatia cu raportul sexual

c. Modificari de comportament sexual

d. Simptome cum ar fi: caracterele ciclului, scurgeri vaginale, uscaciune vaginala

e. Utilizare COC

f.antecedente de boli cardiovasculare

g.comportament sexual normal

h.utilizarea prezervativului

i.ciclu menstrual regulat

j.lubrefiere normala

39. Diagnosticul paraclinic in durerea pelvina cronica:

a. Analiza urina

b. Analiza urocultura

c. Test de sarcina

d. VSH

e. Ecografie

f.hemoleucograma

g.TGP

h.TGO

i.analiza scaun

j.radiografie

40. Durerile clinice sunt specifice urmatoarelor:

a. Endometrioza

b. Adenomioza

c. Dismenoree

d. Dureri ovulatorii

e. Stenoza cervicala

f.tumori pelvine

g.salpingita TBC

h.prolaps genital

i.sindrom congestiv pelvin

j.vaginism

41. Durerile neclinice sunt specifice urmatoarelor:

a. Tumori pelvine

b. Salpingita TBC

c. Prolaps genital

d. Sindrom congestiv pelvin

e. Vaginism

f. adenomioza

g.dismenoree

h.endometrioza

i.d ureri ovulatorii

j.stenoza cervicala

42. Endometrioza:

a. Femei 25-35 ani

b. Antecedente familiale

c. Diagnostic: clinic+CA125+laparascopie

d. Tratament medical: COC clinic/continuu

e. Tratament chirurgical: distrugere focare/rezectie

f.femei 40-50 ani

g.antecedente personale

h.diagnostic:paraclinic+CA155+RMN

i.tratament medical: COC paraclinic

j.tratament medical: COC discontinuu

43. Consultația uro-ginecologică:

A.Uro-ginecologia este o specializare dezvoltată în ultimii ani.

B.Se referă la medicina planșeului perineal, al organelor genitale, aparatului urinar

jos, colon terminal- la femeie.

C.Implică la nivelul uterului prolapsul uterin.

D.Implică durerea pelvină cronică.

E.Implică la nivelul colonului rectocelul și tulburărilor de tranzit.

F.uro-ginecologia este o specializare apărută în Evul Mediu.

G.se referă la medicina membrelor superioare.

H.nu implică la nivelul uterului prolapsul uterin

I.implică durerea pelvină acută

J.nu implică la nivelul colonului rectocelul.

44. Organizarea cabinetului medical cuprinde:

A.Secretariat

B.Sală de așteptare

C.Spațiul medical

D.Săli de sterilizare

E.Săli destinate deșeurilor medicale

F.principii generale neadaptate în funcție de arhitectura locului, mijloace financiare și

design

G.secretariat/primire (secretară fără calitate în comunicare, ce nu previne incidentele

medico-legale)

H.nu cuprinde sală de așteptare

I.nu cuprinde un secretariat / sală de primire

J.nu există sală de examinare.

45. Sala de examinare cuprinde:
A.Masă ginecologică
B.Scaun reglabil
C.Iluminare fixă/mobilă
D.Car mobil sau masă pentru instrumentar
E.Instrumentar pentru măsurarea: TA, greutății, temperaturii
F.scripeți
G.coardă elastică
H.bancă de gimnastică
I.greutăți
J.bandă de alergat.

46. Instrumentarul necesar cabinetului de ginecologie este:

A.Speculum/valve
B.Mănuși de consultație
C.Pense de biopsie
D.Pense Pozzi
E.Pense port tampon
F.creion cu nitrat de aur
G.greutăți
H.corzi elastice
I.stetoscop
J.termometru

47. Instrumentarul necesar cabinetului de ginecologie este:

A.Microscop/lame
B.Negatoscop/lupe
C.Aparat de electrocoagulare/rezecție
D.Soluție Monsell
E.Lugol
F.creion cu nitrat de aur
G.greutăți
H.corzi elastice
I.stetoscop
J.termometru

48. Patologia implicată:

A.Planșeul pelvin
B.Durere pelvină cronică
C.La nivelul colonului: rectocelul, tulburări de tranzit
D.Uter: prolaps uterin
E.Vezică: incontinență urinară de efort, cristocel
F.nu apare planșeul pelvin
G.durere pelvină acută
H.la nivelul uterului: rectocelul, tulburări de tranzit
I.la nivelul vezicii: prolapsul uterin
J.nu apare prolapsul uterin la nivelul uterului.

49. Organizarea cabinetului medical cuprinde:

A.Sală de așteptare
B.Biroul medical
C.Spațiul de dezbrăcare
D.Sală de examinare
E.Camera de sterilizare
F.nu cuprinde sala de așteptare
G.nu cuprinde biroul medical
H.nu cuprinde spațiul de dezbrăcare
I.nu cuprinde secretariatul
J.nu cuprinde sala de examinare

50. Interogatoriul se realizeaza urmand anumiti pasi, precum:

a. Enuntarea obiectivului si metoda de lucru
b. Interogatoriul propriu-zis
c. Ascultare activa
d. Reformulare
e. Rezumatul interogatoriului
f. Date de identificare
g. Date personale
h. Data si diagnosticul la internare
i. Materiale de informare
j. Conditiile de viata

51. Nu sunt motivele internării, cu exceptia:

a. Durerea genitala
b. Durerea extragenitala
c. Durerea pelvină
d. Durerea perineala
e. Dispareunie
f. Febră musculară
g. Pirexie
h. Vertij
i. Indigestie
j. Tuse

52. Care sunt motivele internării?

a. Durerea genitala
b. Durerea extragenitala
c. Durerea pelvica
d. Durerea perineala
e. Dispareunie
f. Febră musculară
g. Pirexie
h. Vertij
i. Indigestie
j. Tuse

53. Interogatoriul cuprinde:

A.Enunțare obiectiv și metoda de lucru-corect
B.Interogatoriu-corect
C.Ascultare activa- corect
D.Reformulare-corect
E.Rezumat-corect
F.Doar enunțare obiectiv- greșit
G.Doar metoda de lucru- greșit
H.Ascultare pasiva- greșit
I.Formulare- greșit
J.Concluzie- greșit
54. Instrumentarul necesar cabinetului de uroginecologie -fiziokinetoterapie sunt
A. Echipament de electrostimulare -Corect
B.Ecograf-Corect
C. Materiale de informare-Corect
D.Cistomanometru-Corect
E. Aparate de uridinamica-Corect
F.Mamografie-Gresit
G.CT- Gresit
H.RMN functional -Greșit
I.EEG-gresit
J.EKG-Gresit

55. Instrumentarul necesar cabinetului de uroginecologie-fiziokinetoterapie sunt

corecte cu EXCEPȚIA:
A.Mamografie-Corect
B.CT- Corect
C.RMN functional -Corect
D.EEG-Corect
E.EKG-Corect
F. Echipament de electrostimulare -Greșit
G.Ecograf-Gresit
H. Materiale de informare-Gresit
I.Cistomanometru-Gresit
J. Aparate de uridinamica-Gresit
56. Care sunt echipamentele necesare cabinetului de uroginecologie -
fiziokinetoterapie
a. Echipament de electrostimulare
b. Materiale de informare
c. Ecograf
d. Cistomanometru
e. Aparate de urodinamica
f. Osteodensitometru
g. EKG
h. Electrocardiograf
i. Nebulizator pentru dezinfecția aerului
j. Glucometru

57. Factorii de risc în apariția problemelor ginecologice sunt:

a) Obezitatea
b) Diabetul
c) Istoric de traumă
d) Infecții recidivante
e) Incontinența urinară
f) fumatul
g) consumul de alcool
h) lipsa somnului
i) deshidratare
j) vârsta

58. Examenul de specialitate in consultația uro-ginecologică constă în :

a) Examenul vaginal cu valve

b) Inspecția uretrei
c) Tact vaginal
d) Tuseu rectal
 e) Studiul planșeului pelvin
f) examen paraclinic
g) radiografie
h) ecografie
i) analize de urină
j) examen vaginal fără valve

59. Simptomele în evaluarea uroginecologica sunt:

a) Incontinență urinară
b) Urină reziduală
c) Senzația de plenitudine vezicală
d) Simptome la micțiune
e) Simptome la post-mictiune
f) infecții
g) lipsa somnului
h) vârstă
i) istoric de traumă
j) dificultate la urinare

60. Examenul vaginal cu valve constă în:

a) Evaluarea vulvei și orificiului uretral

b) Separarea labiilor cu 2 degete
c) Introducerea specumului/valve cu lubricarea instrumentarului
d) Evaluarea vagonului
e) Evaluarea colului uterin
f) evaluarea gradului de prolaps
g) analiza de urina
h) disfuncții sexuale
i) pad-test cu durată scurtă
j) evaluarea rezuului postmictional

61. Antecedentele personale obstetricale cuprind:

a) Numar sarcini
b) Nasteri
c) Lehuzii
d) Avorturi
e) Sterilitate
f) obezitate
g) infectii
h) istoric trauma
i) diabet
j) operatii

62. Antecedentele personale obstetricale cuprind:

a) Debut brusc / insidios

b) Existenta unei crize dureroase acute
c) Localizare
d) Intensitatea durerii
e) Existenta hemoragiei genitale
f) operatii
g) diabet
h) lehuzii
i) avorturi
j) nasteri

63. Evaluarea uroginecologica consta in:

a) Disfunctii sexuale
b) Infectii urinare recidivante
c) Analiza de urina
d) Evaluarea rezuului postmictional
e) Evaluarea gradului de prolaps
f) evaluarea secretiilor nazale
g) evaluarea mobilitatii articulare
h) evaluarea petelor dermatologice
i) acuitatea vizuala
j) analiza scaunului

64. Ce reprezintă nașterea normală?

a. Totalitatea fenomenelor mecanice prin care la termen are loc expulzia fătului prin
canalul pelvi genital.
b. Totalitatea fenomenelor dinamice prin care la termen are loc expulzia fătului prin
canalul pelvi genital .
c. Totalitatea fenomenelor biofizice prin care la termen are loc expulzia fătului prin
canalul pelvi genital.
d. Totalitatea fenomenelor biochimice și metabolice prin care la termen are loc
expulzia fătului prin canalul pelvi genital.
e. Totalitatea fenomenelor mecanice, dinamice, biofizice, biochimice, metabolice prin
care la termen are loc expulzia fătului prin canalul pelvi genital.
f. totalitatea fenomenelor mecanice prin care la 16 săptămâni are loc expulzia fătului
prin canalul pelvi genital.
g. totalitatea fenomenelor mecanice, dinamice, biofizice, biochimice, metabolice prin
care 16 săptămâni are loc expulzia fătului prin canalul pelvi genital.
h. perioada dintre săptămâna a 12 de sarcină și săptămâna 20.
i. fenomenele ce au loc din momentul implantării sarcinii și confrmarea sarcinii.
j. fenomenele ce au loc până în săptămâana 20 de sarcină.

65. Care sunt perioadele de travaliu?

a. Ștergerea și dilatarea colului uterin
b. Expulzia.
c. Delivrența.
d. Lehuzia imediată.
e. Ștegerea și dilatarea colului uterin, expulzia, delivrența, lehuzia imediată.
f. concepția.
g. confirmarea.
h. monitorizarea.
i. Concepția și monitorizarea.
j. concepția, confirmarea, monitorizarea.

66. Care sunt încadrările OMS pentru perioada de travaliu?

a. Nasterea iminentă.
b. Faza activă tardivă.
c. Faza activă precoce.
d. Faza de latență.
e. Nastere iminentă, faza activă tardivă, faza activă precoce, faza de latență.
f. faza de confirmare.
g. faza de vizualizare.
h. faza intermediară.
i. faza primară.
j. faza de conformare, faza de vizualizare, faza intermediară, faza primară.

67. Încadrarea OMS în perioada de travaliu (semne):

a. Bombează perineul
b. Dilatare cervicală completă
c. Dilatare cervicală: -multipară>5cm , Primipară>6cm
d. Dilatare cervicală>4cm
e. Dilatare cervicală:0- 3cm; contracții slabe <2 în 10 min
f. fară dilatare cervicală
g. contracții Braxton-Hicks
h. dilatare cervicală multipare < 5 cm, primipară <6 cm
i. dilatare cervicală < 5 cm
j. contracții neregulate la efort fizic

68. Conduita în perioada de expulzie :

a. Dilataţia perineului posterior- creşte distanţa anus-coccis
b. Dilataţia perineului anterior- creşte distanţa anus- CVP 8-10 cm
c. Dilataţia inelului vulvar
d. Mecanism de naştere- completarea coborârii şi degajarea din canalul dur şi moale
e. Contracţii ale musculaturii peretelui abdominal la eforturi expulzive
f. lipsa dilatatiei perineului anterior
g. fără mecanism de naștere prezent
h. lipsa contracțiilor peretelui abdominal
i. lipsa dilatației perineului posterior
j. lipsa dilatatiei inelului valvular

69. Care din următoarele elemente pentru epiziotomie sunt necesare?

a.Seringă cu anestezic local.
b. Ace pentru seringa cu anestezic local.
c. Foarfec.
d. Fire de sutură.
e. Ace pentru sutură.
f. cremă topică pentru anestezie.
g. vată
h. ață pentru cusut
i. leucoplast.
j. apă oxigenată.

70. Care din următoarele elemente sunt necesare pentru controlul sângerărilor în
timpul nașterii?
a. Oxytocină.
b. Seringă și ace.
c. Forceps de presiune pentru punctele ce sângerează în perineu.
d. Bol/castron pentru colectarea și măsurarea pierderii de sânge și depozitarea
placentei.
e. Oxytocină, seringa și ace, forceps de presiune, bol pentru colectarea și măsurarea
pierderii de sânge și depozitarea placentei.
f. vitamina k.
g. bureți hemostatici.
h. fașă sterilă.
i. pensă chirurgicală.
j. prosop steril pentru acoperirea abdomenului,

71. Indicațiile absolute ale epiziotomiei sunt:

A. Nașterea prematură
B. Macrosomia fetală
C. Expulzia în OS
D. Expulzia prelungită
E. Expulzia în prezentația pelvină
F. nașterea la termen
G. microsomia
H. rupturi posterioare de grad 2
I. lipsa cicatricilor
J. epiziotomia este obligatorie

72. Traumatismele travaliului:

A. Ruptura de perineu
B. Rupturile obstretricale vechi ( grad III )
C. Rupturi vulvare și himeniale
D. Rupturile colului uterin
E. Hematoame genitale
F. rupturi obstetricale noi
G. absența traumatismelor urinare în timpul travaliului
H. lipsa rupturii himeniale
I. lipsa rupturii vulvare
J. absența hematoamelor genitale
73. Ruptura de perineu – factori fetali:
A. Exces de volum fetal
B. Poziția occipito-sacrată
C. Poziția facială
D. Poziția frontală
E. Poziția cap ultim
F. lipsa volumului fetal
G. deviații pelvine
H. extracția capului ultim
I. utilizarea forcepsului
J. perineu cicatricial

74. Ruptura de perineu - factori materni:

A. Primiparitatea
B. Calitatea perineului
C. Lungimea perineului
D. Deviații de bazin
E. Atrofie
F. hipertrofie
G. perineul lung se rupe mai grav
H. perineul scurt se rupe mai frecvent
I. perineu extensibil
J. multiparitate

75. Ruptura de perineu – clasificare anatomo-patologică:

A. Ruptura de perineu propriu-zis ( perineu posterior)
B. Ruptura izolată de vulvă ( aparține perineului anterior)
C. Ruptura izolată sau asociată cu ruptura vulvară
D. Ruptura izolată de vulvă laterală
E. Ruptura izolată de vulvă anterioară
F. perineu propriu-zis, perineu anterior
G. ruptura neizolată
H. ruptura neizolată de vulvă posterioară
I. ruptura medială
J. perineu lateral

76. Clasificare - ruptura de perineu

A. Grad I – leziuni cutaneo-mucoase izolate
B. Grad II – leziunea nucleului fibros central perineal
C. Grad III – rupturi complete necomplicate până la sfincter
D. Grad IV – rupturi complete complicate cu ruptura septului recto-vaginal
E. Clasificarea anglo-saxonă
F. leziuni cutaneo-mucoase neizolate
G. rupturi necomplete
H. rupturi necomplete necomplicate cu ruptura septului
I. leziunea nucleului fibros posterior
J. leziunea nucleului fibros anterior

77. Fenomene pasive din perioada de expulzie:

A. Dilatația perineului posterior
B. Dilatația perineului posterior – crește distanța anus-coccis
C. Dilatația perineului anterior – crește distanța anus-CVP 8-10 cm
D. Dilatația inelului vulvar
E. Mecanism de naștere-completarea coborârii și degajarea din canalul dur și moale
F. comprimarea perineului anterior
G. dilatația perineului anterior- scade distanța anus-coccis
H. dilatația perineului lateral
I. dilatația perineului posterior- scade distanța anus
J. comprimarea inelului vulvar

78. Următoarele afirmații cu privire la evoluția rupturii de perineu sunt adevărate cu

excepția :
A) Evoluția precoce este de cicatrizare Per primam,spontan
B) In evoluția precoce se formează o cicatrice neregulată și dureroasa
C)In evolutia precoce poate sa survină infecția plăgii datorită homeostaziei
incomplete
D) In evolutia precoce poate sa survină infecția plăgii datorită nașterii prelungite cu
formarea de edem perineal și a infecției amniotice
E) In a 4-a sau a 5-a zi plaga este tumefiata și foarte dureroasă
f) in a 4-a sau a 5-a zi NU exista pericol de supuratie
g)evoluția precoce este de cicatrizare per secundam
h) in evolutia precoce se formează o cicatrice regulata și nedureroasă
i)dezunirea secundara a suturilor complicate apare frecvent in infecția plagilor din
ziua 1
j)in a 4-a sau a 5-a zi plaga Nu este dureroasa

79. Clasificarea rupturilor colului uterin poate fi:

A. După Merger
B. După Vokoer
C. După momentul apariției
D. Rupturi minime, rupturi extinse, rupturi prin creșterea volumului uterin in
trimestrul III de sarcina
E. Rupturi recente, rupturi vechi
F. după nivel
G. după perioada de vindecare
H. după grad
I. rupturi de gradul I, rupturi de gradul II, rupturi de gradul III
J. rupturi joase, rupturi medii, rupturi înalte

80. Următoarele afirmații referitoare la tehnica epiziotomiei sunt adevarate:

A) Epiziotomia bilaterală duce la o cicatrice proastă;
B) În epiziotomia mediană se realizează o incizie mediană până în vecinătatea
sfincterului;
C) Epiziotomia laterală se realizează de la comisura posterioară la un unghi de 90º
prinzâd mica ṣi marea labie;
D) Epiziotomia medio-laterală este o metoda de elecție;
E) Epiziotomia laterală are dezavantajul unei afrontări dificile rezultând o cicatrice
asimetrică;
f) epiziotomia bilaterală este des utilizată;
g) epiziotomia medio-laterală se realizează de la comisura posterioară la un unghi de
90º;
h) epiziotomia mediană are avantajul riscului de prelungire până la sfincter;
i) ) în epiziotomia laterală se realizează o incizie mediană până în vecinătatea
sfincterului;
j) epiziotomia medio-laterală nu este o metoda de elecție.

81. Următoarele afirmații cu privire la rupturile vaginale sunt adevărate cu excepția:

A) Se clasifica după cum urmează:joasă, medie sau înalte
B) Rupturile joase au tablou clinic asemănător cu cel al rupturii perineale
C)Tratamentul consta în sutura vaginala imediată
D) Rupturile simple necesita sutura hemostatica
E)Rupturile complicate sunt cu deschiderea vezicii-sutura vaginala în 3 planuri, sonda
vezicala
f) rupturile vaginale sunt doar înalte
g) rupturile înalte au tablou Clinic asemănător cu rupturile perineale
h) tratamentul consta în sutura vaginala târzie
i) rupturile vaginale sunt doar joase
j) rupturile joase se aseamănă cu rupturile uterine

82. Următoarele afirmațiile cu privire la rupturile vulvo-himeniale sunt adevărate, cu

excepția:
A. Rupturile vulvare pot fi izolate
B. Rupturii vulvare pot fi propriu zise sau asociate cu rupturile himeniale
C. Pot fi însoțite de rupturile de perineu
D. Rupturi de himen
E. Rupturi vulvare posterioare, laterale și anterioare
f. Rupturi de himen sunt izolate
g. Ruptura vulvară anterioară nu prezintă durere vie la micțiune
h. Ruptura vulvară posterioară poate fi oblică sau transversă
i. Rupturile vulvare sunt neizolate
j. Rupturile vulvare posterioare nu se succed rupturilor himeniale

83. În ceea ce privește clasificarea anglo-saxonă a rupturii de perineu, sunt

adevărate următoarele:
A. Există 4 grade de ruptură perineală
B. Grad I→ leziuni cutaneo-mucoase izolate
C. Grad II→leziunea nucleului fibros central perineal
D. Grad III→ rupturi complete necomplicate până la sfincter
E. Grad IV→rupturi complete complicate cu ruptura septului recto- vaginal ( cloacă )
F. există 2 grade de ruptură perineală
G. grad I→ rupturi complete necomplicate până la sfincter
H. grad II→ leziuni cutaneo-mucoase izolate
I. grad III → rupturi complete complicate cu ruptura septului recto- vaginal ( cloacă
)
J. grad IV→ leziuni cutaneo-mucoase izolate

84. Ruptura de perineu prezintă următorii factori materni:

A. Lungimea perineului
B. Deviații de bazin
C. Primiparitate
D. Calitatea perineului
E. Patologie dobândită
f. exces de volum fetal
g. poziția
h. extracția capului ultim
i. deviații pelvine
j. utilizarea forcepsului