Anatomie clinica

Anatomie clinica
Anatomie clinica
Vascularizatia Tr Cerebral
Anatomie clinica
Anatomie clinica
CT angiogram
 STRUCTURA INTERNĂ A TRUNCHIULUI CEREBRAL

SUBSTANŢA ALBĂ A TRUNCHIULUI CEREBRAL

 
Trunchiul cerebral reprezintă o zonă de tranzit pentru căile ascendente respectiv
descendente care interconectează măduva spinării cu etajele superioare ale SNC.
Unele căi merg numai până la trunchiul cerebral, altele îşi au originea în trunchiul
cerebral.
CĂILE (TRACTURILE) ASCENDENTE

1. CALEA SENSIBILITĂŢII PROPRIOCEPTIVE CONŞTIENTE ŞI TACTILE EPICRITICE -

ajunge la nucleii GOLL-BURDACH şi Von Monakow (cuneat accesor) din bulb prin
tracturile Goll şi Burdach

2. CALEA SENSIBILITĂŢII TACTILE PROTOPATICE - va urma tractul spinotalamic

anterior (ventral) care urcă lipit de panglica lui Reil.

3. CALEA SENSIBILITĂŢII TERMOALGEZICE

4. CALEA SENSIBILITĂŢII PROPRIOCEPTIVE INCONŞTIENTE

5. TRACTUL SPINOTECTAL urcă de la măduvă la tectumul mezencefalic.

6. TRACTUL DENTO-RUBRO-TALAMIC - are origine în nucleul dinţat sau oliva cerebeloasă şi

se îndreaptă spre nucleul roşu şi talamus.

7. SENSIBILITATEA GENERALĂ A FEŢEI ajunge la nucleul senzitiv al nervului V de unde se

continuă prin lemniscul trigeminal sau panglica lui Reil trigeminală care urcă spre talamus.

8. CALEA VESTIBULARĂ

9. CALEA COHLEARĂ sau acustică

10. TRACTUL RETICULOCEREBELOS are originea în nucleii laterali ai substanţei reticulate şi

se îndreaptă spre cerebel.
CĂILE (TRACTURILE) DESCENDENTE Se împart:
- căi corticospinale sau piramidale
- căi subcorticospinale sau extrapiramidale.

CĂILE (TRACTURILE) CORTICOSPINALE sunt reprezentate de tractul comun ce străbate

etajul mezencefalic, îşi răsfiră fibrele în etajul pontin şi se adună apoi la nivelul etajului
bulbar urmând ca la acest nivel 20 % să constituie tractul piramidal direct şi 80% să se
încrucişeze formând decusaţia motorie şi să formeze tractul piramidal încrucişat.

TRACTUL CORTICONUCLEAR sau GENICULAT porneşte de la cortex şi merge la nucleii

motori ai nervilor cranieni (V, VII, IX, X, XI, XII) din trunchiul cerebral. O categorie
aparte a fibrelor acestui tract o constituie CALEA ABERANTĂ A LUI DEJERINE destinată
perechilor de nervi cranieni III, IV, VI şi XI cu rol în sistemul oculocefalogir (întoarcerea
ochilor şi capului în direcţia sunetului).
CĂILE (TRACTURILE) SUBCORTICALE

1. TRACTUL RUBROSPINAL porneşte din nucleul roşu, se încrucişează pe linia mediană

formând decusaţia lui Forell şi descinde prin trunchiul cerebral la măduvă.

2. TRACTUL TECTOSPINAL porneşte de la tectumul mezencefalic, se încrucişează

formând decusaţia şi coboară la măduvă.

3. TRACTUL RETICULOSPINAL DORSAL sau LATERAL care are originea în nucleii centrali ai
substanţei reticulate mezencefalopontine cu funcţie activatorie.

4. TRACTUL VESTIBULOSPINAL pleacă din nucleii vestibulari ai trunchiului cerebral şi se

împarte în 2 componente: una anterioară msau ventrală şi alta laterală sau dorsală,
ultima fiind cu fibrele încrucişate şi descinde spre măduvă.

5. TRACTUL OLIVOSPINAL cu originea în oliva bulbară.

6. TRACTUL NIGROBULBOSPINAL are originea în locus niger destinat bulbului şi

măduvei.

7. TRACTUL CORTICOPONTOCEREBELOS al lui Turk şi Meynert porneşte de la cortex la

nucleii pontini, iar de aici la cerebelul de partea opusă.
CĂILE DE ASOCIAŢIE

TRACTUL CENTRAL AL CALOTEI sau TRACTUL TEGMENTAL CENTRAL se mai numeşte şi

talamoolivar sau rubroolivar sau talamorubroolivar. Este format din fibre care provin din
talamus, hipotalamus, coliculii superiori şi inferiori, nucleul interpeduncular şi în special de la
nucleul roşu. El străbate trunchiul cerebral şi se termină în oliva bulbară.

FASCICULUL LONGITUDINAL MEDiAL (TRACTUL SAU BANDELETA LONGITUDINALĂ

POSTERIOARĂ) este comparată cu un cilindru străbătut de fibre ascendente şi descendente şi
internucleare.
Fibrele descendente care îl străbat sunt reprezentate de:
- Fasciculul sau tractul lui Gudden ce porneşte din corpii mamilari.
- Fasciculul sau tractul lui Schutz.
- Fasciculul sau tractul mezencefalic-spinal.
Fibrele ascendente sunt provenite:
- de la nucleii vestibulari ai trunchiului cerebral care se îndreaptă spre talamus
- fibre provenite de la nucleii fasciculului solitar şi
- fibre senzitive de la nucleul senzitiv trigeminal.
Fibrele internucleare - interconectează nucleii motori ai perechilor de nervi III de o parte cu
VI de partea opusă jucând astfel un rol important în convergenţa globilor oculari.
SUBSTANŢA CENUŞIE
 
Are structură deosebit de complexă. Ea este fragmentată, fragmentale constituind nuclei. O
parte a substanţei cenuşii o continuă pe cea de la nivelul măduvei spinării (constituind
nucleii echivalenţi) iar o altă parte este proprie trunchiului cerebral (constituind nucleii
proprii).

Nucleii de substanţă cenuşie ai trunchiului cerebral pot fi clasaţi în:

A. Nuclei ce aparţin substanţei cenuşii echivalente ce derivă din substanţa cenuşie a
măduvei spinării, prin fragmentarea acesteia. În ansamblu, aceşti nuclei constituie
nucleii nervilor cranieni.

B. Nucleii proprii ai trunchiului cerebral – nu au echivalent în substanţa cenuşie a măduvei

spinării. Sunt independenţi de aceasta şi sunt proprii fiecărui etaj al trunchiului cerebral.
Deosebim:
Nuclei proprii ai bulbului
Nuclei proprii ai punţii
Nuclei proprii ai mezencefalului.

C. Nucleii substanţei reticulate – derivă prin fragmentarea substanţei reticulate. Unii autori
include acest grup de nuclei în cadrul grupului de nuclei proprii ai trunchiului cerebral.