EPR Grile

GRILE EPR
1. Despre profilaxia locală și loco-regională în edentația parțială redusă, se poate afirma:

1. este primară, secundară și terțiară
2. este primară și secundară
3. profilaxia primară are în vedere integrarea morfo-funcțională a primelor proteze fixe
aplicate pacientului
4. profilaxia primară se adresează dinților indemni, în sensul prevenirii migrării
acestora
5. profilaxia terțiară are în vedere refacerea corectă a morfo-fiziologiei și
prevenirea complicațiilor edentațiilor
6. profilaxia secundară are în vedere tratarea şi prevenirea complicaţiilor locale şi
loco-regionale consecutive bolii carioase şi bolii parodontale
7. profilaxia terțiară are în vedere suprimarea factorilor de risc ce duc la edentație
8. profilaxia secundară are în vedere prevenirea sindromului disfuncțional
secundar apariției edentației
9. profilaxia primară are în vedere prevenirea îmbolnăvirii prin boala carioasă și
boala parodontală, fluorizare, sigilare
10. profilaxia primară are în vedere instruirea și conștientizarea pacientului asupra
igienizării primare a protezelor fixe
2. Despre principiul curativ, se poate afirma că:

1. presupune supraconturarea coroanelor în vederea protejării parodonțiului marginal
de impactul direct alimentar
2. presupune recuperarea funcției de deglutiție și fizionomice
3. prevede refacerea morfologică a arcadelor și recuperarea funcțională
4. presupune recuperarea funcției masticatorii și fonatorii
5. impune modelarea unor arii ocluzale care să asigure executarea deglutiției în
relaţie centrică corectă, consecutiv unei bune stabilizări a mandibulei
6. se aplică individual, independent de celelalte principii
7. stabilește că deglutiția este cea mai importantă funcție, prin frecvența și numărul
mare de contacte dentare- mai imporantanta decat masticatia
8. recomandă luarea în considerare a unor caracteristici individuale ale bolnavului
legate de ocluzie, relații mandibulo-craniene etc. în realizarea funcției fizionomice
9. recomandă punțile cu contact punctiform în zona frontală în vederea igienizării
ușoare
10. poate presupune realizarea unei morfologii atipice, dictată de principiul
profilactic, biologic și/sau biomecanic
3. Principiul biologic impune:

1. ca piesa protetica să își modifice volumul și forma în acord cu rata de involuţie
fiziologică a sistemului stomatognat
2. generalizarea focarelor de dishomeostazie
3. ca piesa protetică să fie realizată din materiale netoxice
4. sacrificii minime de țesuturi dentare dure
5. biocompatibilitatea materialelor din care se realizează protezele conjuncte
6. respectarea curburilor fiziologice ale arcadelor edentate
7. ca piesa protetica să nu își schimbe proprietățile în timp
8. interzicerea depulpării în scop protetic
9. ca piesa protetică să nu lezeze țesuturile din jur
10. realizarea limitelor preparațiilor supragingival
4. Despre forțele ce acționează la nivelul arcadelor dentare:

1. punctul de aplicare al forțelor nu este la nivelul arcadelor dentare
2. intensitatea forțelor depinde de starea dentației și tipul alimentației
3. forțele orizontale sunt tangențiale și radiale
4. se clasifică, după direcție, în verticale și orizontale
5. sunt caracterizate doar de direcție și sens
6. forțele orizontale tangențiale nu se exercită la nivelul punctelor de contact
7. forțele se compun și descompun după regula dreptunghiului
8. forțele verticale apar doar în timpul masticației
9. media este aproximativ 30 kgf
10. forțele verticale sunt de presiune și tractiune
5. Principiile tratamentului edentației parțiale: 6 raspunsuri corecte Burlui cap 9,cuprins

1. principiul homeostazic
2. principiul profilactic
3. principiul biologic
4. principiul intervenției precoce
5. principiul psihologic
6. principiul biomecanic
7. principiul ergonomic
8. principiul social
9. principiul curativ
10. principiul curativ
6. Rezistența câmpului protetic la nivelul mandibulei este conferită de:

1. apofiza palatină
2. trabeculația pterigoidianului extern și milohioidian
3. planșeul orbitar
4. maseter, pterigoidian intern, suprahioidieni, mentonier
5. sistemul trabecular bazilar
6. osul palatin
7. temporal – sistemul trabecular coronoidian
8. baza craniului
9. osul zigomatic
10. sistemul trabecular peridentar
7. Factorii care influențează valoarea biomecanică a suportului odonto-parodontal sunt:

1. leziunile periapicale
2. egresia
3. abrazia
4. poziția dintelui pe arcadă
5. anomaliile de formă
6. leziunile odontale coronare
7. ocluzia și parafuncțiile
8. eroziunile
9. anomaliile de sediu
10. distribuția dintților restanți pe arcadă
8. Principiul estetic de preparare presupune:

1. Fațetele ceramice vestibulare pot reface adecvat funcția estetică
2. Asigurarea grosimii minime a ceramicii
3. Restaurările parțiale de tip PINLAY nu pot reface adecvat funcția estetică
4. Restaurările parțiale de tip PINLAY pot reface adecvat funcția estetică
5. La dinții maxilari coroanele mixte parțial fizionomice pot oferi o estetică
superioară comparative cu dinții mandibulari
6. Vizibilitatea minimă a metalului
7. La dinții mandibulari coroanele mixte parțial fizionomice pot oferi o estetică
superioară comparative cu dinții maxilari
8. Asigurarea grosimii maxime a ceramicii
9. Coroanele parțiale 7/8 nu pot oferi o estetică acceptabilă
10. Vizibilitatea maximă a metalului
9. Principiul biologic de preparație:

1. Presupune protecția parodonțiului profund
2. Se preferă acoperirile reduse în favoarea celor complete
3. Presupune conservarea structurii dure dentare
4. Presupune menținerea vitalității pulpare
5. Presupune reducerea maximă de țesut dur
6. Presupune eliminarea vitalității pulpare
7. Presupune lezarea altor structuri
8. Se preferă PFU maxim invazive în suprafață și profunzime
9. Presupune protecția parodonțiului marginal
10. Se preferă restaurările mixte în favoarea celor monolitice
10. Menținerea vitalității pulpare:

1. Depinde de evitarea agresiunilor fizico-chimice
2. Agresiunile fizico-chimice apar la folosirea tehnicilor și a instrumentarului în timpul
preparației
3. Depinde de protecția termică
4. Depinde de statusul inițial (leziuni/restaurări inițiale)
5. Agresiunile termice și mecanice apar în folosirea incorectă a peroxidului de
hidrogen, alcoolului, acidului tricloracetic
6. Se recomandă materialele de amprentare termoplastice
7. Depinde de protecția mecanică
8. Se recomandă dezinserția brutală
9. Tratamentul microbian specific al preparațiilor pentru proteze fixe este obligatoriu
10. Necesită o protecție antimicrobiană
11. Menținerea vitalității pulpare:
1. O creștere de 5.5 grade C produce modificări reversibile la nivelul pulpei dentare
2. Irigarea cu apă concomitent cu șlefuirea- îndepărtează detritusurile
3. Irigarea cu apă concomitent cu șlefuirea - favorizează disecarea dentinei
4. Standardul de performanță al pieselor este standardizat la 0,3-0,5 ml/ml
5. Preparația dinților vitali se face sub anestezie
6. Irigarea cu apă concomitent cu șlefuire este mai avantajoasă
7. Piesele acționate cu micromotoare electrice sunt mai eficiente în timpul
preparațiilor
8. Standardul de performanță al pieselor este standardizat la 30-50ml/ml
9. Irigarea cu apă concomitent cu șlefuirea - încălzește suprafața dintelui
10. Preparația dinților nevitali se face sub anestezie
12. Factorii care favorizează deschiderea camerei pulpare:

1. Lipsa patologiei de furcație radiculară
2. Volumul mic coronar
3. Leziuni coronare
4. Pacienți tineri
5. Volumul mare al camerei pulpare
6. Volumul mic al camerei pulpare
7. Pacienți vârstnici
8. Dinți fără patologie parodontală
9. Dinți nanici
10. Volumul mare coronar

1. Evitarea lezării dinților vecini: menținerea unei margini proximale de smalț
(slice cut)
2. Plasarea ideală a limitei cervicale este supragingivală
3. Dezavantajele limitele cervicale supragingivale - lezarea accidental a inserției
epiteliale
4. Evitarea lezării dinților vecini: utilizarea unor freze groase
5. Evitarea lezării dinților vecini: matrice metalică de protecție interdentar
6. Deraparea accidentală a instrumentarului rotativ poate fi controlată printr-o
poziție de lucru, sprijin, vizibilitate adecvate
7. Refacerea conturului axial nu trebuie să corespundă cu profilul de emergență
8. Plasarea ideală a limitei cervicale este subgingivală
9. Evitarea lezării dinților vecini: evitarea tehnicilor de control antiplacă microbiană în
special interdentar
10. Protecția parondonțiului marginal se asigură prin refacerea contactelor
proximale / ambrazurilor
14. Obiective în tehnica preparării dinților pentru proteza fixă:

1. Asigurarea unei axe de inserție fără obstacole
2. Poziția instrumentului pe fața ocluzală este perpendicular cu inclinarea pantelor
cuspidiene
3. Șlefuirea propriu zisă îndepărtează țesuturile dintre șanțurile sau cavitățile
care marchează profunzimea
4. În cazul punților este necesară o axă de inserție diferită pentru fiecare dinte stâlp
5. Asigurarea spațiului suficient din punct de vedere funcțional
6. Preparație maximă
7. Asigurarea spațiului suficient din punct de vedere estetic
8. În zona laterală preparația vestibulară se realizează în 2 planuri
9. În zona frontală prepararea ocluzală respectă morfologia dintelui
10. Economia de țesuturi dentare proprii
15. Geometria limitei cervicale:

1. Pragul rotunjit se recomandă pentru coroanele monolitice și fațete
2. Preparația fără prag se recomandă când preparația trebuie realizată mai coronar de
JSD
3. Pragul rotunjit de recomandă pentru bonturi scurte
4. Variază în funcție de tipul restaurării
5. Pragul drept se recomandă pentru fațete
6. Cea mai conservatoare preparație este cu pragul drept
7. Cea mai puțin conservatoare preparație este fără prag
8. Pragul drept se recomandă pentru coroane integral ceramice
9. Preparația fără prag se recomandă în retracții gingivale
10. Variază în funcție de tipul materialele de restaurare și tehnica de fixare
16. Principiul biomecanic se refera la:

1. Reducerea minima necesara a tesutului dur sanatos
2. Mentinerea vitalitatii pulpare
3. Mentinerea se refera la caracteristicile preparatiei care se opun desprinderii
restaurarii in axul de insertie
4. Conservarea structurilor proprii dentare
5. Evitarea lezarii altor structuri
6. Mentinerea rezistentei protezei unidentare
7. Protectia parodontiului marginal
8. Asigurarea rezistentei structural
9. Stabilitatea protezei dentare
10. Stabilitatea se refera la caracteristicile preparatiei dentare care se opun fortelor
cu componenta orizontala, functionale sau parafunctionale
17. Principiul biologic de preparatie presupune:

1. Asigurarea unei forme adecvate de mentinere si stabilitate a protezei
2. Ca preparatia dentara sa se opuna fortelor cu care actioneaza componenta orizontala
3. Asigurarea rezistentei structurale adecvate materialelor alese
4. Prevenirea deformarii, uzurii, desprinderii materialelor
5. Mentinerea vitalitatii pulpare
6. Realizarea preparatiei dentare care sa se opuna desprinderii restaurarii in axul de
insertie
7. Evitarea lezarii altor structuri
8. Protectia parodontiului marginal
9. Reducerea minima necesara a tesutului dur sanatos
10. Conservarea structurilor proprii dentare
18. Principiul estetic de preparare presupune:

1. Asigurarea unei grosimi maxime de ceramica
2. La dintii mandibulari coroanele mixte partial fizionomice pot oferi o estetica
superioara comparative cu acelasi design la maxilar
3. Vizibilitatea minima a metalului
4. Vizibilitate maxima a metalului
5. Indici de grosime vestibulo-orala mica si indice mizio-distal mare
6. Restaurarile mixte metalo-ceramice au grade diferite de fizionomie in raport cu
gradul de vizibitate a ceramicii, suprafetelor proximale de ceramica si marginilor
inaccesibile vederii directe
7. Restaurarile mixte metalo-ceramice au grade diferite de fizionomie in raport cu
gradul de vizibilitate a metalului, suprafetei ocluzale de ceramica si marginile
inaccesibile vederii directe
8. Indici de grosime vestibulo-orala mare si indice mezio-distal mic
9. Asigurarea unei grosimi minime de ceramica
10. La dintii maxilari coroanele mixte partial fizionomice pot oferi o estetica
superioara comparativ cu acelasi design la mandibula

1. reducerea substratului coronar trebuie controlată prin: șanțuri de ghidaj,
tehnica de preparare cu treaptă, folosirea unei chei de silicon care să indice
poziția finală
2. limita cervicală ideală situată supragingival
3. protecția paradonțiului marginal se face prin refacerea contactelor proximale,
contactelor ocluzale, ambrazurilor, limita cervicală subgingivală
4. menținerea vitalității pulpare la dinții preparați nu este dependenta de statusul lor
inițial
5. sunt preferabile acoperirile reduse comparativ cu cele complete și restaurările
monolitice în favoarea celor mixte
6. utilizarea instrumentarului potrivit ca dimensiune, formă, granulație
7. conservarea structurii dentare se face prin alegerea unei proteze fixe
unidentare minim invazive în suprafață și în profunzime
8. prevalența iatrogeniilor dinților vecini în timpul preparării este foarte scăzută
9. pentru finisarea preparațiilor se folosesc freze cu granulație medie
10. în timpul preparației proximale nu se utilizează instrumentarul manual
20. Principiul biologic de preparație pentru proteze fixe unitare şi a dintilor stâlpi de punte
impune:
1. Protecţia parodonţiului marginal şi profund
2. Caracteristicile instrumentarului rotative nu sunt standardizate
3. Menţinerea vitalităţii pulpare la nivelul dinţilor preparaţi
4. Volumul mare coronar favorizează deschiderea accidentală a camerei pulpare
5. Frezele speciale pentru preparaţie s-au dovedit a fi mai ineficiente decât pietrele
diamantate
6. Evitarea lezării accidentale a dinţilor vecini
7. Evitarea derapării accidentale a instrumentarului rotativ în structurile
adiacente
8. Protecţia parodonţiului profund nu este condiţionată de relaţiile ocluzale statice şi
dinamice
9. Conservarea structurii dure dentare
10. Limita cervicală este ideal situată subgingival
21. Criteriul Biomecanic - Beliard împarte mijloacele de protezare fixă ale edentaților în: se
gaseste o cu totul alta clasificare
1. Protezare semifizionomică
2. Protezare dentară combinată
3. Folosind ca și criteriu - integrarea aparatului protetic la nivelul sistemului
stomatognat
4. Protezare total fizionomică
5. Folosind ca și criteriu - modul de distribuție al presiunii la nivelul oaselor maxilare
6. Protezare hibridă
7. Protezare dentară cu corp suspendat
8. Protezare fixă
9. Folosind ca și criteriu numărul de dinți incluși in protezare
10. Protezare mobilă
22. Condiții biologice pentru dinții stâlpi:

1. Prevenție pulpară
2. Reabilitare funcțională
3. Bună agregare internă
4. Rezistență la suprasolicitare
5. Transmiterea forțelor în axul dintelui
6. Preparații conservative ale bonturilor dentare
7. Retenție bună
8. Reabilitare morfologică adecvată
9. Bună agregare externă
10. Prevenție parodontală
23. Dinții stâlpi trebuie să îndeplinească următoarele condiții biologice:

1. Rezistență la suprasolicitare
2. Preparație conservativă
3. Conservarea relațiilor mandibulo - craniene
4. Retenție bună
9. Reabilitare morfologică
24. Din punct de vedere biologic, dinți stâlpi trebuie să asigure o prevenție parodontală prin:
1. Crearea unei bune retenții
2. Închidere marginal - completă
4. Convexități corespunzătoare ale coroanelor dentare
5. Crearea unei bune rezistențe la suprasolicitare
6. Asigurarea esteticii
8. Prin reabilitarea unghiului dintre suprafața radiculară și pereții coronari
verticali
9. Suprafețe netede
10. Respectare conturului parodontal
25. Din punct de vedere biologic, reabilitarea morfologică a dinților stâlpi se poate realiza prin:
1. Respectarea morfologiei naturale, inițiale
2. Creare unei bune retenții
4. Contur marginal fără exces/ lipsă de substanță
5. Reabilitare închiderii marginale
7. Reabilitarea ocluziei normale
8. Crearea unei bune rezistențe la suprasolicitare
10. Reabilitarea fețelor proximele și a punctelor de contact interdentare
26. Condiții biomecanice pe care dinții stâlpi trebuie să le respecte: pag 310 burlui
1. Agregare bună
2. Prevenția cariilor secundare
3. Rezistență la suprasolicitările mecanice
4. Reabilitare închiderii marginale
5. Retenție bună
6. Grosime suficientă, atât a bontului dentar, cât și a restaurației /???
7. Contur marginal fără exces/ lipsă de substanță
9. Reabilitarea ocluziei normale
10. Reabilitarea fețelor laterale și a contactelor dintre arcadele dentare
27. Printre factori care favorizează retenția substructurilor dentare se numără:

1. Prevenția pulpară
2. Reabilitarea funcțională
3. Paralelismul fețelor laterale ale preparației
4. Dimensiunea suprafeței de contact
5. Poziția suprafețelor de contact față de axa de inserție
6. Preparația conservativă a substructurilor
7. Coeficientul de abrazie
8. Reabilitarea morfologică
9. Starea suprafețelor de contact
10. Prevenția parodontală
28. Retenția bonturilor dentare este dată de:

1. Prevenția pulpară
2. Coeficientul de abrazie
3. Preparația conservativă a substructurilor
4. Statusul suprafețelor de contact
5. Poziția suprafețelor de contact față de axa de inserție
6. Reabilitarea funcțională
7. Reabilitarea morfologică
8. Dimensiunea suprafețelor de contact
9. Prevenția parodontală
10. Înălțimea suprafețelor laterale de contact
29. Coroanele metalice au următoarele caracteristici: In legatura cu costul, tabelul 46 de la 321

burlui
1. Sunt indicate în punțile definitive
2. Transmit variațiile de temperatură
3. Agregare extrinsecă
4. Rezistență mecanică slabă
5. Sunt costisitoare
6. Nu sunt conservative
7. Sunt indicate în principal în punțile temporare
8. Rezistentă mecanică bună
9. Estetică foarte bună
10. Retenție bună
30. Dintre caracteristicile coroanelor metalice enumerăm:

2. Refac morfologia normală
3. Sunt dificil de îndepărtat
4. Sunt conservative ?????
5. Agregare intrinsecă
7. Agregare extrinsecă
8. Sunt costisitoare
31. Coroanele acrilice au următoarele caracteristici:

1. Au o agregare extrinsecă
4. Nu au o estetică foarte bună
7. Au un cost scăzut
9. Rezistentă mecanică bună
10. Sunt indicate în punțile definitive
32. Coroanele integral ceramice au următoarele caracteristici: (318-321 tabel)(am cautat si in

cartea de pu 86-87)
1. Se folosesc în punțile de mică amplitudine

2. Sunt biocompatibile
3. Conferă rezistență mecanică
4. Nu au o bună estetică
5. Sacrificiu important de țesut dentar ???
6. Nu refac morfologia dentară
8. Refac exigențele estetice
10. Au un cost scăzut
33. Inlay, folosit ca și mijloc de retenție în punțile dentare are următoarele caracteristici:(319-
321) ( 4, 7, 8 sunt corecte sigur )
1. Indicat pe dinți scurți, cu volum coronar redus

2. Necesită biopulpectomia dintelui stâlp ???
3. Indicat în punțile dentare de mare amplitudine
4. Indicat în edentațiile de 1, maxim 2 dinți
5. Rezistență redusă
6. Este biologic
7. Indicat pentru bonturile meziale cu volum coronar mare
8. Comandă axul de inserție al punții dentare
9. Nu este biologic
10. Agregare excelentă
34. Caracteristicile inlay - urilor folosite ca mijloc de retenție în punțile dentare:
1. Sunt indicate în zonele anterioare și laterale

2. Nu sunt conservative
3. Indicat pe dinți scurți, cu volum coronar redus
4. Necesită biopulpectomia dintelui stâlp ???
6. Indicate în edentațiile mici, de1 - 2 dinți
7. Sunt biologice
8. Indicat în punțile dentare de mare amplitudine
9. Indicat pentru bonturile distale cu volum coronar redus
10. Indicat pentru bonturile meziale cu volum coronar mare
35. Onlay, folosit ca și mijloc de retenție în punțile dentare are următoarele caracteristici:
(320-321) ( scrie la 319 ca incrustatiile comanda axul de insertie)(Cartea de pu 49)
2. Este biologic
3. Necesită biopulpectomia dintelui stâlp???
4. Indicat în zonele anterioare și latarale
5. Nu comandă axul de inserție al punții dentare
6. Asigură rezistența mecanică (corect sigur)
7. Sacrificiu important de țesut dentar
8. Estetică proastă
10. Indicat în edentațiile mici, de 1 - 2 dinți
36. Obiective biomecanice ale corpului de punte:
1. Rezistență mecanică
2. Deformare plastică
3. Preparație conservativă
4. Rigiditate
5. Transmiterea corectă a forțelor de solicitare
6. Scăderea ratei de resorbție osoasă
7. Deformare elastică
8. Profilaxia ATM
37. Deformarea elastică a corpului de punte:
1. Depinde de maleabilitate materialului restaurației

2. Nu este influențată de axul dinților stâlpi
3. Depinde de grosimea materialului restaurației
4. Depinde de duritatea materialului restaurației
5. Are ca și consecință traumă parodontală
6. Depinde de elasticitatea materialului restaurației
7. Produce mereu resorbții osoase
8. Depășește întotdeauna rezistența ligamentelor parodontale
9. Depinde de amplitudinea corpului de punte
10. Produce mereu leziuni gingivale
38. Despre deformarea elastică a corpului de punte putem afirma:(323) (de verificat , pentru
ca nu mentioneaza cu exactitate )!!!
1. Este accentuată la punțile mandibulare

2. Nu este influențată de axul dinților stâlpi
3. Nu depășește rezistența ligamentelor parodontale
4. Stimulează parodonțiul bontului dentar
5. Este diminuată la punțile maxilare
6. Este influențată de axul dinților stâlpi
7. Produce mereu resorbții osoase
8. Depășește întotdeauna rezistența ligamentelor parodontale
9. Produce mereu leziuni gingivale
10. Are ca și consecință traumă ocluzală și parodontală
39. Deformarea plastică a corpului de punte:(324) (am pus doar 4 raspunsuri)

1. Este influențată de amplitudinea corpului de punte
2. Este influențată de axul dinților stâlpi
3. Poate produce resorbție osoasă
4. Are ca și consecință traumă ocluzală și parodontală
5. Este influențată de nivelul forțele ocluzale
6. Este crescută la punțile maxilare
7. Nu depășește rezistența ligamentelor parodontale
8. Poate produce leziuni gingivale
9. Este redusă la punțile mandibulare
10. Trebuie să stimuleze parodonțiul bontului dentar
40. Caracteristicile corpului de punte:
1. Retenție
2. Culoare
3. Axul de inserție
4. Agregare
5. Profil
6. Amplitudine
7. Raportul cu creasta edentată
8. Înălțime
9. Cimentare
10. Lățime
41. Printre caracteristicile corpului de punte nu se numără:
1. Înălțime
2. Realizarea tehnologică
3. Forma pe secțiune
4. Axul de inserție
5. Culoare
6. Lățime
7. Retenție
8. Adeziune
9. Agregare
10. Amplitudine
42. Amplitudinea normală a corpului de punte:(327)
1. 1 dinte artificial
2. 2 incisivi artificiali consecutivi
3. 6 dinți artificiali consecutivi în zona laterală a arcadei
6. 3 dinți artificiali consecutivi
7. 2 dinți artificiali consecutivi
8. 4 incisivi și ambii canini
9. 4 incisivi și un canin
10. 4 incisivi artificiali consecutivi
43. Corpul de punte suspendat:
1. Este indicat în edentațiile reduse mandibulare

2. Este cel mai retentiv corp de punte
3. Marginea mucozală a corpului de punte este la 2 - 3mm de creasta edentată
4. Necesită mai puțin de 5mm înălțime la nivelul dinților stâlpi
5. Este cel mai igienic corp de punte
6. Se folosește în special în zona anterioară, datorită esteticii
7. Necesită minim 5mm înălțime la nivelul dinților stâlpi
8. Este indicat în special pentru punțile metalice
9. Marginea mucozală a corpului de punte este la 1 mm de creasta edentată
10. Este indicat în toate situațiile
44. Despre criteriul biomecanic se poate afirma:
1. Ocluziile adanci sunt ocluzii traumatice si impun anihilarea fortelor verticale

2. Atunci cand lipsesc o mare parte din elementele odonto-parodontale, legea polinomului e
satisfacuta
3. Criteriu de maxima importanta pentru stabilirea aparatului gnatoprotetic si
conservarea in perspectiva a structurilor campului protetic
4. Este necesara satisfacerea legii polinomului
5. Nu e neaparat necesara respectarea legii polinomului
6. Forta de rezistenta a campului protetic trebuie sa fie raspandita uniform doar la un capat al
parghiei reprezentat de corpul de punte al aparatului gnato-protetic
7. Legea polinomului: forta de rezistenta a campului protetic trebuie sa fie mai mica sau egala
cu forta activa a aparatului gnato-protetic
8. Legea polinomului: forta de rezistenta a campului protetic trebuie sa fie mai mare sau
egala cu forta activa a aparatului gnatoprotetic
9. Se va avea in vedere daca fortele de solicitare exercitate de aparatul gnato-protetic pot
fi echilibrate de fortele de rezistenta ale campului protetic
10. Atunci cand lipsesc o mare parte din elementele odonto-parodontale, legea
polinomului nu e satisfacuta deci protezarea conjuncta nu e indicata
45. Obiectivul profilactic:
1. Urmărește aspecte ale profilaxiei locale si generale

2. Se pune accent pe restaurarea funcției fonetice, fizionomice
3. Se urmărește stabilizarea aparatului gnatoprotetic Și conservarea structurii câmpului protetic
4. Intervine prin mijloace de asepsie si antisepsie
5. Prevenirea transmiterii unei maladii infecțioase(SIDA)
6. În edentația laterală se va urmări restaurarea funcției masticatorie
7. Obiectivele locale urmăresc prevenirea imbolnăvirii prin carie, cancer oral
8. Dinții cu leziuni pulpare, necroze sau gangrene pot fi tratați in această etapă
9. Intervine prin acțiuni de educație sanitară individualizată
10. Se adresează refacerii integrități arcadei Cat mai aproape de aspectul natural
46. Indicii biomecanici:
1. Indicele biomecanic pentru caninul maxilar este 7

2. Molarii 3 au acelasi indice maxilar si mandibular
3. Sunt valabili in conditiile in care dintele este indemn
4. Nu sunt valabili in ocluzie echilibrata
5. Premolarii maxilari au indice diferit fata de premolarii mandibulari
6. Sunt in functie de modul in care dintii pilieri indeplinesc criteriile de rezistenta
biomecanica
7. Nu sunt influentati de prezenta leziunilor odonto-parodontale
8. Leziunile odonto-parodontale pot diminua rezistenta mecanica a structurilor biologice
9. Indicele de competenta biomecanica este influentat de morfologia dentara, vitalitatea
dentara si prezenta leziunilor odonto-parodontale
10. Aprecierea biomecanica este relativa
47. Vitalitatea dintilor:
1. Nu ofera o rezistenta mai mare fata de dintii devitali

2. Lipsa de vitalitate nu poate insemna exista unei gangrene
3. Nu ofera o oarecare elasticitate dintilor stalpi
4. Lipsa de vitalitate poate insemna existenta unei gangrene cu infiltrarea dentinei
radiculare si coronare ce provoaca subminarea rezistentei
5. Lipsa de vitalitate poate insemna existenta unei gangrene
6. Lipsa de vitalitate poate insemna existenta unei gangrene cu infiltrarea dentinei
radiculare si coronare ce provoaca subminarea rezistentei, prin diminuarea stratului
de dentina sanatoasa
7. Nu e importanta, dintii vitali ofera aceeasi rezistenta precum dintii nevitali
8. Ofera o rezistenta mai mare fata de dintii devitali care sunt friabili
9. Lipsa de vitalitate poate insemna existenta unei gangrene cu infiltrarea dentinei radiculare si
coronare ce provoaca subminarea rezistentei, prin diminuarea stratului de dentina
nesanatoasa
10. Ofera o oarecare elasticitate dintilor stalpi
48. Axul de insertie:
1. Reprezinta un element ce conditioneaza conceptia dar nu si realizarea elementelor de

agregare
2. Reprezinta un element ce nu conditioneaza conceptia si realizarea elementelor de agregare
3. Insertia elementelor de agregare trebuie sa se realizeze pe un ax liniar
4. Insertia elementelor de agregare trebuie sa se realizeze pe un ax liniar, pe directie in
principal ocluzo-radiculara
5. Acesta reprezinta traiectoria parcursa de proteza de la primul contact pana la perfecta
sa adaptare pe substructurile organice
6. Insertia elementelor de agregare nu trebuie sa se realizeze pe un ax liniar
7. Reprezinta un element ce conditioneaza conceptia si realizarea elementelor de
agregare
8. Axa de insertie a elementelor de agregare nu trebuie sa fie unica
9. Acesta reprezinta traiectoria parcursa de microproteza de la primul contact pana la
imperfecta sa adaptare pe substructura organica
10. Axa de insertie a elementelor de agregare trebuie sa fie unica
49. Privind functia fonetica:
1. O modelare si dimensionare inadecvata a fetei orale a corpului de punte nu poate conduce la

esec in situatii clinice aparent simple
2. O modelare si dimensionare inadecvata a fetei orale a corpului de punte poate duce la
esec in situatii clinice aparent simple
3. Puntile cu contact punctiform pot fi utilizate in zona frontala, fiind favorabile din punct de
vedere fonetic
4. Greselile de modelaj si dimensionare atat a elementelor de agregare dar, mai ales a fetei
orale a corpului de punte nu pot conduce la esec in situatii clinice aparent simple
5. Nu este satisfacator restabilita prin aparatele gnatoprotetice
6. In cazurile complicate, terapia de tranzitie nu poate testa gradul de recuperare a acestei
functii prin tratamentul gnatoprotetic conjunct
7. Este satisfacator restabilita prin aparatele gnatoprotetice conjuncte
8. Puntile cu contact punctiform nu pot fi utilizate in zona frontala deoarece nu sunt
favorabile din punct de vedere fonetic
9. In cazurile complicate, terapia de tranzitie poate testa gradul de recuperare a acestei
functii prin tratamentul gnatoprotetic conjunct
10. Greselile de modelaj si dimensionare atat a elementelor de agregare dar, mai ales a
fetei orale a corpului de punte pot conduce la esec in situatii clinice aparent simple
50. Protectia parodontala:
1. Trebuie mentinuta integritatea parodontiului marginal superficial si profund, prin

realizarea unor preparatii care sa se opreasca la 0,7-1 mm de fundul santului gingival
iar plasarea marginilor microprotezelor sa se faca supragingival sau juxtagingival
2. Trebuie mentinuta integritatea parodontiului marginal superficial si profund, prin realizarea
unor preparatii care sa se opreasca la 2-3 mm de fundul santului gingival iar plasarea
marginilor microprotezelor sa se faca supragingival sau juxtagingival
3. Marginile elementelor de agregare plasate subgingival favorizeaza inflamatia
parodontiului
4. Marginile elementelor de agregare plasate subgingival nu favorizeaza inflamatia
parodontiului
5. Plasarea marginilor microprotezelor sa se faca supragingival sau juxtagingival
6. Plasarea marginilor microprotezelor sa nu se faca supragingival sau juxtagingival
7. Trebuie mentinuta integritatea parodontiului marginal superficial si profund, prin realizarea
unor preparatii care sa se opreasca la 1,5-3 mm de fundul santului gingival iar plasarea
marginilor microprotezelor sa se faca supragingival sau juxtagingival
8. Marginile elementelor de agregare plasate subgingival nu favorizeaza retentia placii
bacteriene
9. Marginile elementelor de agregare plasate subgingival favorizeaza retentia placii
bacteriene
10. Trebuie mentinuta integritatea parodontiului marginal superficial si profund, prin
realizarea unor preparatii care sa se opreasca la 0,7-1 mm de fundul santului gingival
51. Următoarele indicații ale protezării provizorii sunt false:(doar 4 raspunsuri)!!!
1. Să protejeze dinții antagoniști

2. Menținerea sau restabilirea funcției
3. Dirijarea vindecării post - extracționale
4. Amânarea vindecării post - extracționale
5. Protecția bonturilor dentare
6. O recuperare funcțională de urgență
7. O recuperare funcțională de durată
8. Să dezechilibreze relațiile inter - maxilare
9. Menținerea relațiilor interdentare și inter - maxilare
10. Amânarea tratamentului din motive economice
52. Indicațiile pentru protezarea fixă sunt:
1. Edentația parțială redusă clasa a IV - a Kennedy cu o modificare

2. Edentația parțială extinsă clasa a III - a Kennedy cu modificări
3. Edentația parțială redusă clasa a II - a Kennedy - în mod excepțional (extensie distală
temporară)
4. Edentația parțială extinsă clasa a III - a Kennedy
5. Edentația parțială extinsă clasa a IV - a Kennedy cu modificări
6. Edentația parțială extinsă clasa a IV - a Kennedy
7. Edentația parțială redusă clasa a III - a Kennedy
8. Edentația parțială extinsă clasa a II - a Kennedy cu modificări
9. Edentația parțială redusă clasa a IV - a Kennedy
10. Edentația parțială redusă clasa a III - a Kennedy cu o modificare
53. Printre indicațiile protezării fixă putem enumera:
1. Stare generală de sănătate favorabilă

2. Axe dentare cu modificări importante
3. Ocluzie puternic dezechilibrată
4. Pacienți tineri, care nu acceptă protezarea mobilă
5. Stare generală de sănătate nefavorabilă
6. Igienă favorabilă
7. Igienă nefavorabilă
8. Pacienți cu stare psihică neechilibrată
9. Axe dentare paralele sau mai mici de 35 - 45 grade
10. Ocluzie echilibrată
54. Printre contraindicațiile protezării fixe se numără și :
1. Edentația parțială extinsă clasa a IV - a Kennedy cu modificări

2. Edentația parțială redusă clasa a IV - a Kennedy cu o modificare
3. Edentația parțială extinsă clasa a III - a Kennedy cu modificări
4. Edentația parțială extinsă clasa a IV - a Kennedy
5. Edentația parțială redusă clasa a III - a Kennedy cu o modificare
6. Edentația parțială redusă clasa a IV - a Kennedy
7. Edentația parțială redusă clasa a II - a Kennedy - în mod excepțional (extensie distală
temporară)
8. Edentația parțială redusă clasa a III - a Kennedy
9. Edentația parțială extinsă clasa a III - a Kennedy
10. Edentația parțială extinsă clasa a II - a Kennedy cu modificări
55. Contraindicații loco - regionale ale protezării fixe:
1. Boli contagioase
2. Semne ale disfuncțiilor temporo - mandibular
3. Patologii ale articulației temporo - mandibulare
4. Simptome de sindrom disfuncțional temporo - mandibular
5. Boli psihologice
6. Afecțiuni psihice
7. Afecțiuni generale acute
8. Boli cronice fără medicație
9. Patologii osoase
10. Patologii musculare
56. Contraindicațiile protezării fixe:
1. Pacienți mult prea tineri / bătrâni

2. Igienă favorabilă
3. Axe dentare cu modificări importante
4. Ocluzie echilibrată
5. Igienă nefavorabilă
6. Axe dentare paralele sau mai mici de 35 - 45 grade
7. Ocluzie puternic dezechilibrată
8. Stare generală de sănătate nefavorabilă
9. Pacienți tineri, care nu acceptă protezarea mobilă
10. Stare generală de sănătate favorabilă
57. Contraindicații locale în protezarea fixă:
1. Igienă precară
2. Modificări importante ale bonturilor dentare
3. Patologii generale acute
4. Simptome ale disfuncțiilor temporo - mandibulare
5. Bonturi dentare cu rădăcini scurte sau insuficient dezvoltate
6. Semne ale disfuncțiilor temporo - mandibulare
7. Patologii ale articulației temporo - mandibulare
9. Leziuni coronare extinse, plasate sub marginea gingivală
10. Bont cu cameră pulpară voluminoasă
58. Sunt contraindicații locale ale protezării fixe:
1. Tratament endodontic incorect ale bonturilor dentare

2. Leziuni precanceroase
3. Boli generale acute
4. Leziuni periapicale ale bonturilor dentare
5. Patologii osoase
6. Leziuni benigne și maligne
7. Bonturi dentare cu mobilitate accentuată
9. Pacienți tarați, cu afecțiuni psihice
10. Patologii ale articulației temporo – mandibulare
59. Printre contraindicațiile locale ale protezării fixe enumerăm:
1. Boli acute
2. Leziuni precanceroase
3. Boli contagioase
4. Leziuni coronare extinse, plasate sub marginea gingivală
5. Resturi radiculare irecuperabile rămase la nivelul crestei edentate
6. Stare fiziologică normală
7. Boli psihice
8. Boli cronice nemedicate
9. Bonturi cu cameră pulpară voluminoasă
10. Leziuni maligne și maligne
60. Tratamentul protetic fix este contraindicat total sau parțial atunci când:
1. Medicul prezintă competențe în realizarea tratamentului protetic

2. Beneficiile morfo-funcționale ale protezării sunt numeroase
3. Soluția de tratament optimă acoperă nevoile pacientului
4. Factori legați de pacienți (deschiderea limitată a gurii, patologie asociată
semnificativă)
5. Pacientul nu prezintă patologie asociată semnificativă
6. Beneficiile morfo-funcționale ale protezării sunt reduse
7. Factori legați de medic (competențe, dotare)
8. Avantajele percepute de pacient sunt reduse
9. Este previzibil riscul de iatrogenie
10. Comunicare medic-pacient favorabilă
61. Nass împarte mijloacele de tratament protetic al spațiilor edentate în :(275)
1. Utilizând criteriul de distribuție a presiunii la nivelul oaselor maxilare

2. Protezare cu suport combinat
3. Protezare cu suport suspendat
4. Protezare doar cu suport parodontal
5. Protezare mobilă
6. Utilizând ca și criteriu relația cu dinții rămași
7. Protezare cu contact în semișa
8. Protezare cu suport parodontal și muco - periostal
9. Masca Scutan
10. Protezare doar cu suport muco – periostal
62. Sacrificiu minim de substanță dentară se realizează în preparațiile :(304)
1. Pentru inlay
2. Pentru coroanele integral ceramice
3. Pentru puntea Maryland
4. Pentru onlay
5. Pentru coronele metalo - ceramice semifizionomice
6. Pentru coroanele metalo - compozite
7. Pentru punțile Rochette
8. Presupune o cantitate minimală de smalț preparat
9. Pentru coroanele de zirconiu
10. Pentru coronele metalo - ceramice integral fizionomice
63. Despre elementele de agregare sunt adevărate următoarele:

1. Vor trebui să refacă morfologia dinților pe care se aplică
2. Vor trebui să refacă funcția dinților pe care se aplică
3. trebuie să aibă și un caracter profilactic pentru țesuturile pulpare și parodontale
4. Ele prezintă avantajul preparării în totalitate a coroanei naturale
5. elementele de agregare vor trebui să prezinte o foarte bună retenţie pe
substructura organică
6. din punct de vedere mecanic, elementul de agregare trebuie să transmită forţa în afara
axului dintelui
7. sunt extinse pe mai puțin de 2/3 din diametrul mezio-distal al dintelui
8. din punct de vedere mecanic, elementul de agregare trebuie să transmită forţa în
axul dintelui
9. elementele de agregare vor trebui să prezinte o foarte bună retenție pe substructura
organică, aşa cum este cazul inlay-urilor
10. elementele de agregare a aparatului gnatoprotetic conjunct se vor stabili pentru fiecare
dinte lipsă
64. Caracteristicile generale ale protezelor fixe sunt:
1. prezintă sprijin parodontal și/sau osos
2. pot fi îndepărtate voluntar de către pacient
3. deplasările funcționale ale acestora sunt mai mari față de cele ale dinților naturali
4. sunt fixate temporar unor dinți restanți sau implanturi dentare
5. deplasările funcționale ale acestora sunt egale sau mai mici față de cele ale dinților
naturali
6. sunt fixate permanent unor dinți restanți sau implanturi dentare
7. prezintă un potențial mai bun de integrare morfo-funcțională in raport cu
protezele mobilizabile
8. au un volum aproximativ egal cu al dinților restanți
9. au un volum mult mai mare decât al dinților restanți
10. nu prezintă sprijin parodontal și/sau osos
65. Clasificarea protezelor fixe unidentare este:
1. Proteze dentare unidentare cu agregare intracoronară
2. Proteze dentare unidentare cu extensie extracoronară
3. Proteze dentare unidentare extracoronare sau inlay
4. Proteze dentare unidentare intracoronare sau coroane totale
5. Proteze dentare unidentare simple
6. Proteze dentare unidentare detașabile
7. Proteze dentare unidentare intracoronare
8. Proteze dentare unidentare intraradiculare
9. Proteze dentare unidentare extracoronare
10. Proteze dentare unidentare intraradiculare sau onlay
66. Protezele dentare fixe monolitice pot fi
1. nu pot fi confectionate din acrilice
2. cu o singura componenta
3. cu o componenta care asigura rezistența metalica si una fizionomica
4. aliaje metalice
5. metalo-ceramice
6. structura de rezidenta este realizata clasic din metal
7. din ceramici
8. din material compozite
9. din material acrilice
10. metalo-compozite
67. Aliajele pentru coroana metalo-ceramica trebuie sa indeplineasca conditiile:

1. Compatibilitatea
2. Duritatea
3. Sa aiba acelasi punct de topire ca si ceramica
4. Sa fie scumpe
5. Sa fie neutre chimic si biologic
6. Rigiditatea
7. Sa modifice culoarea ceramicii
8. Sa nu interfere cu estetica
9. Sa nu fie biocompatibili
10. Sa fie dificil de realizat procesul tehnologic
68. Din punct de vedere al tehnicii de realizare, protezele fixe sunt:

1. Structura de rezistența pentru protezele mixte este realizată în mod clasic din
metal
2. Monolitice cu o componentă metalica și una ceramică
3. Monolitice cu componentă care asigură rezistență mecanică și una fizionomică
4. Monolitice din aliaje metalice
5. Monolitice numai din aliaje metalice
6. Monolitice numai din materiale compozite
7. Mixte cu o componentă care asigură rezistență mecanică si una fizionomică
8. Monolitice din materiale compozite
9. Mixte doar din acrilat
10. Monolitice din ceramică
69. Despre modalitatea de transmitere a presiunilor asupra oaselor maxilare prin intermediul
protezelor dentare, se poate spune:
1. protezele cu sprijin mixt sunt protezele cu sprijin muco-parodontal
2. protezele cu sprijin mixt sunt protezele cu sprijin muco-osos și dento-parodontal
3. protezele cu suport muco-osos transmit presiunile prin intermediul mucoasei
gingivale
4. protezele cu sprijin muco-osos transmit presiunile într-o manieră fiziologică
5. protezele cu sprijin dento-parodontal transmit presiunile masticatorii asupra
osului prin intermediul dintelui și al țesutului de susținere parodontală
6. toate protezele sunt nefiziologice
7. protezele cu suport muco-osos transmit presiunile într-o maniera total nefiziologica
8. protezele care transmit presiunile masticatorii prin intermediul dinților și țesutului de
susținere parodontală sunt protezele cu sprijin muco-osos
9. presiunile masticatorii pot fi transmise doar prin protezele cu sprijin dento-parodontal
10. protezele cu sprijin mixt transmit presiunile prin mucoasa gingivală, fiziologic
70. Despre aparatele gnatoprotetice speciale:

1. Puntile pe implante sunt utilizate cand suportul muco-osos este sanatos, fara atrofie
sau resorbtie
2. Puntea de colaj este indicata in edentatiile de amplitudine intinsa
3. Nu refac fidel morfologia
4. Puntile imbricate sunt puntile stabilizatoare
5. Puntile pe implante sunt indicate in afectiunile parodontale
6. Puntea de colaj este formata dintr-o singura componenta-
7. Puntile pe implante pot fi fixe, demontabile sau mobilizabile
8. Sunt puntile pe implante
9. Pot fi de tipul puntilor de colaj
10. Sunt puntile stabilizatoare
71. Conditiile biologice ale elementelor de agregare:

1. Profilaxia pulpara
2. Toate elementele de agregare raspund in aceeasi masura la sacrificiul de substanta
amelo-dentinara
3. Sacrificiul minim de substanta amelo-dentinara
4. Recuperarea morfologica
5. Etanseitatea inchiderii marginale este importanta doar in protezarea definitiva
6. Sacrificiul maxim de substanta biologica
7. Profilaxia parodontala
8. Profilaxia coronara
9. Constau in conservarea si protectia suportului biologic
10. Se poate realiza sacrificiul de substanta biologica pana la 2/3 apropiere de camera
pulpara
72. Despre corpul de punte cu contact partial cu creasta:( carte-334)

1. Corpul de punte in semisa satisface exigentele fizionomice
2. Corpul de punte cu contact punctiform are indicatii in special la maxilar( gresit)
3. Corpul de punte in semisa prezinta dezavantajul unei constructii protetice ce satisface
cerintele fizionomice (gresit)
4. Poate fi suspendat (gresit)
5. Corpul de punte cu contact punctiform realizeaza contacte cu creasta edentata la nivelul
dintilor stalpi(gresit)
6. Poate fi cu contact liniar
7. Poate fi cu contact punctiform
8. Poate fi cu contact in semisa
9. Prezinta doar contact punctiform(gresit)
10. Corpul de punte cu contact partial liniar poate avea contact cu creasta, tangential sau pe
muchia crestei …. ( doar tangential si pe muchia crestei)
73. Despre caracteristicile corpului de punte:

1. Sunt doar amplitudinea, profilul si latimea
2. Amplitudinea corpului de punte este diferita de amplitudinea spatiului edentat
3. Inaltimea va fi stabilita in functie de inaltimea spatiului edentat si de latimea
crestei edentate
4. Latimea corpului de punte va fi conceputa in raport cu diametrul mezio-distal al crestei
edentate
5. Profilul corpului de punte trebuie sa se incadreze cerintelor impuse de morfologia
clinica a arcadei dentare
6. Raportul cu creasta edentata este aceeasi pe arcade si pe zone
7. Sunt si raportul cu creasta edentata si realizarea tehnologica
8. In zona frontala, amplitudinea corpului de punte poate curpinde 4 elemente
9. Latimea corpului de punte va fi conceputa doare in raport cu diametrul V-O al crestei
edentate
10. Sunt amplitudinea, profilul, inaltimea, latimea, raportul cu creasta si realizarea
tehnologica
74. Despre coroana fizionomica:

1. Coroana fizionomica compozita este indicata ca element de agregare doar in puntile
provizorii fizionomice
2. Poate fi realizata din materiale compozite
3. Coroana fizionomica necesita tehnologii obisnuite, cu pret relativ scazut
4. Poate fi realizata din material metalo-ceramic
5. Poate fi realizata din materiale ceramice
6. Coroana fizionomica compozita nu permite realizarea unui joint periferic corect adaptat
7. Poate fi realizata din materiale metalo-acrilice
8. Coroana compozita este indicata la pacientii tineri, cu igiena buna, parodontiu
sanatos
9. Coroana acrilica este utilizata ca element de agregare doar in puntile provizorii
fizionomice
10. Poate fi realizata din materiale acrilice
75. Obiectivele mecanice ale corpului de punte:

1. Fractura corpului de punte apare de regula in zona de maxima rezistenta
2. Rezistenta la abraziune
3. Urmaresc transmiterea fortelor ocluzale pe directii nefiziologice catre arcada antagonista
4. Fractura corpului de punte apare de regula in zona de solicitare minima
5. Deformarea plastica
6. Deformarea elastica
7. Urmaresc ca fortele ocluzale sa fie preluate dezechilibrat de arcada de sprijin
8. Rigiditatea
9. Rezistenta la tractiune
10. Rezistenta mecánica
76. Obiectivele biologice ale corpului de punte:

1. Conceperea corpului de punte va trebui sa mareasca rata resorbtiei osoase
2. Corpul de punte creeaza conditiile undei deglutitii anormale
3. Din punct de vedere profilactic, corpul de punte preintampina dishomeostazia
sistemului stomatognat
4. Contribuie la refacerea ocluziei functionale
5. Contribuie la refacerea ocluziei preliminare
6. Contribuie la stabilizarea corecta a relatiilor mandibulo-craniene
7. Sunt de importanta primordiala din punct de vedere al aspectului profilactic si
curativ
8. Din punct de vedere profilactic, corpul de punte va reface morfologia
9. Din punct de vedere curativ se va urmari refacerea morfologica si functionala
10. Morfologia corpului de punte nu va fi fidela morfologiei dintilor absenti
77. Agregarea aparatelor gnato protetice conjuncte:

1. Este o problema biomecanica
2. Reprezinta raportul de contact dintre elementul de agregare si substructura
organica preparata
3. Este realizata prin agregare dentinara, radiculara sau pulpara
4. Este o problema profilactica
5. Poate fi numai intrinseca sau extrinseca
6. Agregarea pulpara se realizeaza prin puturi dentina
7. Contactul cu coroana de invelis este variat in agregarea intrinseca
8. Agregarea pulpara poate fi utilizata doar in zona laterala
9. Agregarea radiculara se realizeaza prin puturi dentinare
10. Se poate realiza prin agregare coronara extrinseca sau intrínseca
78. Clasificarea aparatelor gnatoprotetice conjuncte:

1. Aparatele gnatoprotetice conjuncte nu pot fi metalice
2. In functie de suport, aparatele gnatoprotetice pot fi pe suport odonto-parodontal,
implantar sau mixt
3. Puntile demontabile se fixeaza prin adezivi
4. Marea majoritate a puntilor sunt fixate prin insurubare
5. In functie de sistemul de fixare, aparatele protetice pot fi prin cimentare, adezivi
sau insurubare
6. Aparatele gnatoptotetice conjuncte provizorii nu pot rezolva de urgenta edentatia
7. Aparatele protetice provizorii pot fi de urgenta sau de temporizare
8. Majoritatea puntilor sunt fixate prin cimentare
9. Aparatele gnatoprotetice conjuncte pot fi doar metalice
10. In functie de scop, aparatele conjuncte pot fi provizorii sau de lunga durata
79. Sistemele integral ceramice, in functie de tehnologia realizarii restaurarii protetice:

1. Frezarea este o tehnica substractiva
2. Turnarea, injectarea si infiltrarea si sinterizarea sunt tehnici substractive
3. Electrocoroziunea este singura tehnica substractiva
4. Turnarea este o tehnica aditiva
5. Depunerea de straturi succesive de ceramica sau tehnica stratificata este o tehnica
aditiva
6. Injectarea sau tehnica stratificarii este o tehnica aditiva
7. Sunt sisteme aditive si sisteme substractive
8. Tehnicile aditive sunt frezarea si electrodepunerea
9. Tehnica depunerii de straturi succesive este procedeul care nu permite control asupra
morfologiei si aspectului final al restaurarii
10. Electrocoroziunea este o tehnica substractiva
80. Aparatele gnatoprotetice metalo-ceramice au urmatoarele avantaje fata de cele integral

ceramice:
1. Versatile
2. Pret de cost accesibil
3. Tehnologii relativ noi
4. Reactie gingivala optima
5. Instructie speciala a tehnicienilor
6. Performante clinice in timp
7. Posibilitati estetice nelimitate
8. Stabilitate ocluzala
9. Tehnici facile de realizare
10. Scumpe
81. În funcție de raportul cu creasta edentată, corpul de punte poate fi:

1. Corpul de punte „în șa” are fața mucozală modelată în contact intim cu creasta
2. Corpul de punte suspendat reface funcția fonetică
3. Corpul de punte suspendat este indicat pentru zona frontală
4. Corpul de punte ”în șa” realizează o nișă ecologică în care sunt retenționate resturi
alimentare
5. Corpul de punte cu contact punctiform este construit la o distanță de 2-3 mm față de
muchia crestei
6. Corpul de punte cu contact ”în semișa” este indicat pentru zona frontală din
considerente fizionomice
7. Corpul de punte suspendat este total nebiologic și neigienic
8. Corpul de punte cu contact punctiform are indicații în mod deosebit la maxilar
9. Corpul de punte suspendat este construit la o distanță de 2-3 mm față de muchia
crestei
10. Corpul de punte cu contact parțial liniar poate fi realizat în funcție de linia de
contact cu creasta în 2 moduri: tangențial și pe muchia crestei
82. Despre corpul de punte suspendat:

1. Avantajele utilizării lui sunt de ordin biologic şi igienic
2. în cazul în care creasta alveolară prezintă o grosime mare vestibulo-orală şi suprafaţa de
contact creşte, apare posibilitatea declanşării unor fenomene patologice post-traumatice
3. Prezintă avantajul unei construcţii protetice ce satisface exigenţele fizionomice
4. Este construit la o distanţă de 2-3 mm faţă de muchia crestei
5. Suprafaţa mucozală acoperă versantul vestibular şi muchia crestei
6. Spaţiul liber creat este neretentiv pentru alimente şi uşor de curăţat cu periuţa de
dinţi
7. Din punct de vedere al confecţionării, impune particularitatea morfologică de modelare
convexă în toate sensurile a feţei orale
8. Spațiul protetic trebuie să aibă o înălţime mai mare de 5 mm
9. Se evită traumatismul mecanic al mucoasei gingivale în zona de contact cu corpul
de punte
10. Aplicarea lui în zonele maxilare laterale constituie o gravă eroare
83. Etapele tratamentului protetic sunt:
1. Preparația dinților
2. Amprenta
3. Înregistrarea ocluziei
4. Proba restaurației
5. Pulpectomia în scop protetic
6. Chirurgie parodontală corectivă si TGR pentru bonturile dentare
7. Cimentarea
8. Terapie chirurgicală de remodelare a restei edentate
9. Tratament ortodontic pentru corectarea axei de inserție
10. Suprimarea disfuncțiilor sistemului stomatognat cu punți temporare
84. Rolul protezării provizorii este:

3. Menținerea spațiului protetic potențial
5. Amânarea restabilirii funcțiilor
8. Protecția dinților antagoniști
9. Protecția bonturilor dentare preparate
10. Să dezechilibreze relațiile intermaxilare
85. Dintre rolurile protezării provizorii enumerăm:

2. Amânarea restabilirii funcțiilor
4. Protecția dinților antagoniști
5. Menținerea spațiului protetic potențial
8. O reabilitare orala de durată
10. Pentru a condiționa forma parodonțiului marginal
86. Verificarea/proba scheletului restaurărilor protetice constă în :

1. Cimentarea provizorie
2. Examinarea ocluziei dinamice
3. O examinare extraorală a structurii restaurației
4. Verificarea contactelor ocluzale
5. Examinarea ocluziei statice
6. Prepararea bonturilor dentare
7. O examinare clinică intraorală a structurii restaurației
8. Înregistrarea relației centrice
9. Amprentarea substructurilor organice
10. Înregistrarea relațiilor fundamentale cranio – mandibulare
87. Proba scheletului metalic este o etapă protetică ce presupune:

2. Verificarea contactelor cu dinții antagoniști
3. Amprentarea substructurilor organice
4. Înregistrarea relațiilor fundamentale cranio - mandibulare
6. Verificarea adaptării marginale
8. Verificarea contactelor interproximale
9. Verificarea prezenței de spațiu pentru componenta fizionomică
88. Printre scopurile etapei de probă a scheletului metalic nu se numără:

1. Înregistrarea relațiilor fundamentale cranio - mandibulare
2. Verificarea prezenței de spațiu pentru componenta fizionomică
5. Verificarea adaptării estetice a restaurației
6. O examinare extraorală a structurii restaurației
8. Examinarea ocluziei dinamice
9. Verificarea adaptării marginale
89. Indicațiile pentru cimenturile cu fosfat de zinc: ( nu gasesc) (net :fixarea aparatelor
protetice conjuncte )
1. Punți metalice
2. Pivoți metalici
3. Onlay ceramic
4. Pivoți de fibră de sticlă
5. Fațete ceramice
6. Punți cu schelet de zirconiu
7. Punți ceramice feldspatice
8. Punți ceramice din leucit
9. Inlay ceramic
10. Punți metalo-ceramica
90. Indicații pentru cimenturile ionomer de sticlă sunt: ( pe net am gasit ca s folosite in fixarea
aparatelor metalice, mixte si ceramice .)
1. Fațete ceramice
5. Onlay ceramic
6. Punți metalice
8. Inlay ceramic
9. Pivoți metalici
91. Indicații pentru cimenturile ionomer de sticlă modificate cu rășină sunt:
3. Punți metalice
4. Pivoți metalici
5. Fațete ceramice
6. Inlay ceramic
10. Onlay ceramic
92. Efectele parodontale ale ocluziei traumatice sunt:
1. Migrări dentare
2. Fisuri de smalț și dentină
3. Inflamație parodontală
4. Abfracții
5. Recesiuni parodontale
6. Traumă parodontală directă
7. Eroziuni
8. Abrazii dentare
9. Durere parodontală
10. Fracturi ale marginilor incizale
93. Printre efectele parodontale cauzate de o ocluzie traumatică se numără:

1. Creșterea mobilității dentare
2. Recesiuni parodontale
4. Carii dentare
5. Abrazie
6. Afectare osoasă
7. Modificară de culoare
8. Traumă parodontală directă
9. Uzură dentară
10. Migrări dentare
94. Efectele dentare are ocluziei traumatice sunt:

1. Modificări ale zgomotelor în percuție
2. Abrazie
3. Traumă parodontală
4. Fracturi dentare
5. Uzură dentară
6. Fracturi ale marginii incizale
7. Migrări dentare
8. Creșterea mobilității dentare
9. Recesiune parodontală
95. Datorită traumei ocluzale pot apărea următoarele efecte la nivel muscular:
1. Subluxații de mandibulă
2. Cracmente și crepitații
3. Migrări dentare
4. Dureri musculare
5. Oboseală musculară
6. Hipertrofie sau atrofie musculară
7. Hipertonie musculară
8. Spasme musculare
9. Deviații ale mandibulei
10. Dureri articulare
96. Ca urmare a ocluziei traumatice la nivel articular putem întâlni:
1. Fisuri de smalț și de dentină
2. Deviații ale mandibulei
3. Cracmente și crepitații
4. Subluxații de mandibulă
5. Fracturi ale marginii incizale
6. Dureri articulare
7. Recesiuni gingivale
8. Traumă directă parodontală
9. Limitări ale deschiderii gurii
10. Eroziuni dentare
97. Avantajele amprentei globale pentru obținerea modelului de lucru sunt:

1. Risc de deformare a amprentei
2. Conferă avantaje estetice și morfologice superioare datorită prezenței dinților
omologi
3. Nu este nevoie de un simulator
4. Permite realizarea simultană, atât a restaurațiilor mixte cât și compozite
5. Posibilitatea înregistrării relației centrice
6. Stabilitate ocluzală în intercuspidare maximă
7. Posibilitatea utilizării simulatorului
8. Instabilitate în relația centrică
9. Exigențe in realizarea modelului de lucru
10. Este mai ieftină
98. Referitor la expunerea sulcusului dentar, următoarele afirmații sunt adevărate:

1. Permite aprecierea adâncimii sulcusului și a conturului gingival
2. Permite pătrunderea cervicală a materialului de amprentă într - o grosime
suficientă
3. Oferă posibilitatea ca pragul preparației să fie vizibil atât pe amprentă cât și pe
modelul de studiu
4. Înseamnă inspecția clinică a gingiei atașate
5. Permite o mai bună vizibilitate a suprafeței dentare nepreparate
6. Nu permite aprecierea adâncimii șanțului gingival sau conturul festonului gingival
7. Crește posibilitatea ca amprenta să se deformeze sau fractureze la dezinserția din
cavitatea orală
8. Îngreunează înregistrarea amprentei
9. Oferă posibilitatea ca materialul de amprentă să nu se rupă sau deformeze la
dezinserarea amprentei
10. Reduce posibilitatea ca pragul preparației să fie vizibil atât pe amprentă cât și pe
modelul de studiu
99. Expunerea sulcusului gingival presupune:

1. Crește posibilitatea ca amprenta să se deformeze sau fractureze la dezinserția din
cavitatea orală
2. Oferă informații asupra grosimii gingiei atașate
3. Nu permite aprecierea adâncimii șanțului gingival sau conturul festonului gingival
4. Reduce posibilitatea ca pragul preparației să fie vizibil atât pe amprentă cât și pe
modelul de studiu
5. Oferă informații asupra înălțimii gingiei atașate
6. Presupune inspecția clinică a gingiei atașate(?)
7. Permite o mai bună vizibilitate a suprafeței dentare nepreparate
8. Reprezintă retracția gingivală, atunci când gingia este sănătoasă și permite revenirea
la poziția inițială, fără leziuni la nivelul marginii libere
9. Îngreunează înregistrarea amprentei
10. Oferă informații asupra texturii gingiei atașate
100. Metodele de deplasare și expunere a sulcusului gingival:

1. Sunt metode neinvazive
2. Constă în sondaj parodontal
3. Se realizează utilizând materiale de expansiune
4. Pot fi utilizate în toate tipurile de preparații
5. Nu poate fi utilizată în toate tipurile de preparații
6. Se realizează utilizând un fir retractor dublu
7. Este o metodă invazivă
8. Constă în electrochirurgie
9. Consta în chiuretaj radicular
10. Se realizează utilizând un sigur fir retractor
101. Caracteristicile plăgii dentinei după preparare sunt:

1. Are o suprafață întinsă
2. Este o plagă sângerândă
3. Nu are nici o tendință la vindecare
4. Este o plagă non - sterilă
5. Este o plagă nesângerândă
6. Are o suprafață foarte redusă
7. Este acoperită de limfă dentinară
8. Este acoperită de smalț
9. Este o plagă sterilă
10. Are tendința de sângerare
102. Criterii în alegerea planului de tratament:

1. Preventiv
2. Biomecanice
3. Curativ
4. Biologice
5. Ergonomic
6. Sociale
7. Funcțional
8. Nivelul de cunoștințe și echipamentul tehnic al echipei de stomatologi
9. Economice
10. Homeostatic
103. Proba intraorală a lucrării protetice presupune:
2. Cimentarea definitivă
3. Condiționarea suprafețelor în vederea cimentării
4. Verificarea și adaptarea la nivelul punctelor de contact cu dinții vecini
5. Prepararea substructurii organice
6. Verificarea stabilității punții
7. Verificarea și adaptarea la nivel marginal
8. Verificarea funcționalității
9. Amprentarea
10. Verificarea și adaptarea ocluzală
104. Verificarea și adaptarea ocluzală a lucrării protetice presupune:

1. Adaptarea ocluzală cu freze extradure în cazul ceramicii
2. Verificarea ocluziei începând cu poziția de IM
3. Verificarea retropulsiei
4. Verificarea ocluziei începând cu poziția de RC
5. Controlul mai întâi a contactelor ocluzale existente în prezența lucrării protetice
6. Verificarea RP
7. Verificarea mișcării de lateralitate
8. Verificarea propulsiei
9. Verificarea poziției de RC
10. Verificarea poziției de IM
105. Tratamentul protetic propriu-zis presupune:

1. Adaptarea și fixarea prin cimentare a protezei conjuncte
2. Extracția resturilor radiculare nerecuperabile
3. Detartraj
4. Educație sanitară
5. Pregătirea substructurilor organice
6. Pregătirea generală a organismului
7. Înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene
8. Chirurgie parodontală de asanare
9. Amprentarea
10. Fixarea prin cimentare definitivă a protezei conjuncte
106. Depulparea în scop protetic a dinților stâlpi se realizează:

1. La dinți fără modificări ale axului de implantare
2. La dinți cu extruzie
3. La dinți cu camera pulpară de mici dimensiuni
4. La dinți cu versie
5. La dinți rotați
6. La dinții cu egresie
7. În modificări ale axului de implantare ce coincide cu axul de inserție a protezei
conjuncte
8. Se realizează fără examen radiografic
9. În modificări de poziție de tipul translațiilor
10. La dinți cu volum coronar crescut ce vor fi acoperiți prin coroane metalo-ceramice
107. Pregătirea generală a pacientului din cadrul pregătirii preprotetice nu presupune:

1. Combaterea stării de anxietate
2. Extracția resturilor radiculare
3. Înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene
4. Vitaminizare
5. Alimentație corespunzătoare
6. Tratamentul leziunilor carioase
7. Realizarea unui tonus psihic corespunzător
8. Administrarea de sedative ușoare
9. Educație sanitară
10. Amprentarea
108. Prepararea substructurii organice:

1. Este diferită în raport cu locul pe care îl ocupă pe arcadă
2. Turațiile înalte nu pot genera fisuri
3. Trebuie individualizată la întinderea coroanei pulpare
4. Se realizează cu instrumentar rotativ la viteze variate
5. Nu trebuie individualizată la forma dintelui
6. Vitezele mari sunt indicate în prepararea substructurilor cu pereți subțiri
7. Se realizează fără economie de substanță dentară
8. Necesită cunoașterea indicilor coronari
9. Se realizează fără răcire
10. Trebuie să se extindă în suprafață și în profunzime atât cât este necesar
109. Protecția substructurilor organice preparate:

1. Are ca scop păstrarea integrității funcționale a pulpei și a odontoblastului
2. Se poate realiza și prin microproteze efectuate prin metoda Scutan
3. Mijloacele chimice urmăresc obturarea canaliculelor dentinare prin
precipitarea unor substanțe chimice
4. Canalele radiculare se pot proteja cu meșe de vată îmbibate în soluții antiseptice,
închiderea canalului realizându-se cu pastă de obturație definitivă
5. O metodă chimică de protecție o reprezintă utilizarea coroanelor prefabricare
6. Nu se realizează pe suprafețele dinților devitalizați
7. Metodele chimice realizează o suficientă protecție a plăgii dentinare
8. Se poate realiza prin metode chimice și mecanice
9. Înainte de aplicarea mijloacelor chimice se realizează obligatoriu curățirea
suprafețelor dentare cu apă caldă sau ser fiziologic încălzit
10. Lacurile dentare realizează cu ușurință o protecție a plăgii dentinare
110. Accidentele imediate ce pot surveni în cursul preparării substructurilor organice

sunt:
1. Fracturi cornare totale
2. Extruzia dentară
3. Fracturi coronare parțiale
4. Hiperestezia dentinară
5. Hiperemia pulpară
6. Infecții parodontale apicale
7. Secționarea papilei interdentare
8. Pulpite
9. Plăgi ale planșeului, limbii sau buzelor
10. Pragul accidental pe fețele laterale ale dintelui
111. Accidentele secundare ce pot surveni în cursul preparării substructurilor organice

sunt:
1. Hiperestezia dentinară
2. Plăgi ale planșeului
3. Fracturi corono-radiculare
4. Infecții parodontale apicale
5. Plăgi ale bolții palatine
6. Pulpite
7. Pragurile pe fața vestibulară și orală
8. Hiperemia pulpară
9. Extruzia dentară
10. Plăgi ale vestibulului bucal
112. Accidentele tardive ce pot surveni în cursul preparării substructurilor organice:

1. Pot apărea după fixarea protezei conjuncte
2. Apar înainte de fixarea protezei conjuncte
3. Apar în perioada dintre prepararea substructurii organice și aplicarea protejei
conjuncte
4. Pot fi reprezentate de fractura substructurii organice preparate
5. Pot fi reprezentate de pulpite acute și cronice
6. Cauza lor principală constă de regulă în erorile de preparare
7. Apar în ședința de preparare a substructurii organice
8. Pot fi reprezentate de deschiderea camerei pulpare
9. Pot fi reprezentate de infecții parodontale apicale sau marginale
10. Pot fi reprezentate de plăgi ale bolții palatine
113. Tentativa de proiect terapeutic seva realiza având în vedere criteriile:

1. biologic
2. mecanic
3. tehnologic
4. estetic
5. terapeutic
6. profilactic
7. al nivelului tehnico-profesional
8. curativ
9. al dotării tehnice
10. socio-economic
114. In etapa de amprentare, se transmit in laboratorul de tehnică dentară următoarele:
1. suprafețele crestelor edentate
2. Tuberozitatea maxilară
3. zonele de sprijin
4. Suprafețele ocluzale ale dinților antagoniști
5. Suprafețele dinților vecini
6. Bolta palatină
7. Dinții stâlpi
8. zona Ah
9. Zonele funcționale periferice
10. relațiile mandibulo-maxilare de ocluzie
115. Clasificarea materialelor de cimentare de durată cuprinde:

1. cimenturi pe bază de oxid de zinc cu eugenol
2. Cimenturi glassionomer
3. cimenturi pe bază de fosfat de calciu
4. cimenturi pe bază de oxid de zinc fără eugenol
5. cimenturi pe bază de hidroxid de calciu
6. Cimenturi compozite
7. Cimenturi policarboxilat
8. cimenturi pe bază de siliconi
9. cimenturi fosfat de zinc
10. cimenturi glassionomer modificate cu rășini
116. Defectele invizibile ale amprentelor pot fi cauzate de:

1. Deformarea temporară
2. desprinderea vizibilă a amprentei de portamprentă
3. Dezinfecție incorectă
4. Reculul portamprentei
5. Deformarea permanentă
6. Alegerea unei portamprente mai mari
7. Desprinderea invizibilă a amprentei de portamprentă
8. Reculul amprentei
9. Dezinfecție corectă
10. Alegerea unei portamprente mai mici
117. Despre portamprentele individuale sunt adevărate următoarele:

1. Trebuie să fie perforate
2. nu trebuie să fie perforate
3. pereții portamprentei trebuie să aibă 4-5 mm grosime
4. spațiul pentru materialul de amprentă trebuie să fie de 2-3 mm
5. se pot realiza din rășini termoplastice
6. pereții portamprentei trebuie sa aibă 2-3 mm grosime
7. spațiul pentru materialul de amprentă trebuie să fie de 1 mm
8. se pot realiza din acrilat autopolimerizabil
9. retenția materialului de amprentă se obține prin perforațiile portamprentei
10. se pot realiza din materiale metalice
118. Despre portamprentele standard sunt adevărate următoarele:

1. pot fi totale sau parțiale
2. cele metalice se pot steriliza, fiind utilizate de mai multe ori
3. sunt prevăzute cu retenții sub formă de orificii pentru materialul de amprentă
4. pot fi realizate din acrilat termopolimerizabil
5. au o singură dimensiune standard
6. pot fi confecționate din metal
7. nu trebuie să fie rigide
8. trebuie sa fie rigide
9. nu prezintă orificii
10. pot fi realizate doar din materiale plastice
119. Limita cervicală a preparației supragingivală prezintă următoarele avantaje:

1. Vizibilitate în timpul fazelor clinice
2. Dificil de realizat
3. Evită lezarea accidentală a paradonțiului marginal
4. Permite controlul periodic al vitalității pulpare
5. Acces și vizibilitate dificile
6. Ușor de realizat
7. Lezarea accidentală a inserției epiteliale
8. Nu permite controlul igienizării zonei de tranziție dento-protetică
9. Necesită efectuarea evicțiunii gingivale înainte de preparare
10. permite controlul igienizării zonei de tranziție dento-protetică
120. Amprentarea în protetica fixă se clasifică în:

1. Amprentă de hemiarcadă
2. Amprente bimaxilare (cuprind strict suprafețele ocluzale)
3. Amprente bimaxilare (cuprind doar dinții maxilari sau doar cei mandibulari)
4. Amprente sectoriale, pentru un sector de arcadă
5. Amprentă globală (maxilară/mandibulară)
6. Amprente unitare, pentru mai mulți dinți
7. Amprente unitare, pentru un singur dinte
8. Amprente bimaxilare (cuprind atât dinții maxilari cât și cei mandibulari)
9. Amprentă globală (cuprind atât dinții maxilari cât și cei mandibulari)
10. Amprente sectoriale, pentru mai multe sectoare de arcadă
121. Erorile în amprentare sunt următoarele:

1. Bule de aer în zonele critice
2. Vizibilitatea lingurii prin amprenta
3. Înregistrării tuturor elementelor câmpului protetic
4. Absența bulelor de aer
5. Rupturi ale amprentei
7. Material de amprentă ce nu a făcut priză
8. Limita preparației clară
9. Limita preparației este neclară
10. Omogenizarea materialului de amprentă
122. Erorile în amprentare sunt următoarele:

2. Absența bulelor de aer
3. Omogenizarea incorectă a materialului de amprentă
4. Lipsa înregistrării tuturor elementelor câmpului protetic
5. Desprinderea lingurii de amprentă
6. Șnurul de evicțiune atașat la amprentă
7. Omogenizarea materialului de amprentă
8. Limita preparației clară
9. Fuga materialului fluid
10. Înregistrării tuturor elementelor câmpului protetic
123. Tehnicile de amprentare:

1. Amprenta de spălare (wash-tehnique) este o tehnică într-un singur timp
2. Amprenta optică elimină folosirea materialelor de amprentă
3. Amprenta optică nu elimină folosirea materialelor de amprentă
4. Amprenta de spălare (wash-tehnique) este o tehnică în doi timpi
5. Amprenta în dublu amestec este o tehnică într-un singur timp
6. Amprenta monofazică este o tehnică în doi timpi
7. Amprenta bimaxilară în ocluzie se folosește pentru 1-2 coroane singulare și
reconstituiri corono-radiculare, cu condiția existenței ocluziei stabile
8. Amprenta monofazică este o tehnică într-un singur timp
9. Amprenta în dublu amestec este o tehnică în doi timpi
10. Amprenta bimaxilară în ocluzie se folosește pentru 1-2 coroane singulare și
reconstituiri corono-radiculare în lipsa existenței ocluziei stabile
124. Limita preparației neclară poate fi cauzată de:

1. Apăsarea insuficientă a lingurii pe câmpul protetic
2. Evicțiune gingivală insuficientă
3. Prezența sângelui sau a salivei în șanțul gingivo-dentar înainte de amprentare
4. Prezența în șanțul gingivo-dentar a soluției astringente care s-a folosit pentru
evicțiunea gingivală
5. Folosirea mănușilor de latex în timpul malaxării siliconului de adiție
6. Malaxarea incorectă a materialului de amprentă
7. Folosirea unui material de amprentă expirat
8. Prepararea manuală a materialului de amprentă cu incorporarea de aer
9. Malaxarea insuficientă a materialului de amprentă
10. Plasarea marginilor preparației adânc subgingival în apropierea inserției
epiteliale
125. Materialele accesorii utilizate în amprentare sunt:
1. materiale termoplastice
2. rășini acrilice autopolimerizabile
3. inele metalice
4. bisturiu clasic, bisturiu electric
5. portamprentele
6. adezivii pentru portamprente
7. fire retractoare şi soluţii vasoconstrictoare
8. hidrocoloizi
9. gips
10. siliconi
126. În pregătirea preprotetică nespecifică se realizează:

1. Tratament antiinflamator
2. detartraj
3. Amprentarea
4. Tratamentul leziunilor carioase simple şi complicate pe alți dinți decât pilieri
5. Chiuretaj parodontal
6. Înregistrarea relaţiilor mandibulo-craniene și transferul pe simulator
7. Extracţia dinţilor cu mobilitate de gr. III
8. Pregătirea substructurilor organice
9. Excizii și plastii modelante
10. Redresarea ortodontică a axelor dinţilor pilieri
127. În pregătirea proprotetică specifică se realizează:

1. extracția dinților cu mobilitate de gr. III
2. redresarea ortodontică a axelor dinţilor pilieri
3. amprentarea
4. excizii şi plastii modelante
5. extracția resturilor nerecuperabile
6. extracția dinților cu mobilitate de gr. III
7. înregistrarea relaţiilor mandibulo-craniene
8. tratamentul leziunilor odontale simple şi complicate la nivelul dinților pilieri
9. chirurgie corectivă parodontală şi RTG
10. depulpări în scop protetic
128. Caracteristicile cimentului ideal sunt:

1. Timp de priză lung
2. Timp de priză scurt
3. Să furnizeze o bună sigilare
4. Să nu adere la dinți
5. Timp de lucru lung
6. Să nu adere la lucrările protetice
7. Să fie bactericid
8. Timp de lucru scurt
9. Să nu fie toxic pentru pulpă
10. Excesul să nu fie îndepărtat cu ușurință
129. Materiale de amprentare elastice ireversibile sunt:

1. Polisulfurii
2. Pasta zoe
3. Gips
4. Hidrocoloizii ireversibili
5. Materiale bucoplastice
6. Ceruri
7. Vinil polieterii siliconi
8. Polieterii
9. Acrilat
10. Siliconii
130. Responsabilitățile medicului stomatolog față de laboratorul de tehnică dentară sunt:

1. Instrucțiunile scrise complete și clare
2. Protocol antiinfecțios pentru componentele transmise în laborator
3. Corectitudinea înregistrării amprentei digitale
4. Transmiterea unor descriptori cromatici și estetici corespunzători
5. Respectarea termenelor de realizare a fazelor protetice
6. Respectarea instrucțiunilor primite în fișa de laborator
7. Instrucțiuni scrise parțiale în fișa de laborator
8. Corectitudinea înregistrării amprentei convenționale
9. Transmiterea doar a denumirii lucrării protetice dorite
10. Instrucțiuni neclare transmise în fișa de laborator
131. Conservarea structurii dentare se obține prin:

1. Utilizarea instrumentarului rotativ adecvat
2. Optimizarea poziției dinților preparați prin redresare ortodontică proprotetică
3. Situarea supragingivală a limitei cervicale
4. Alegerea unor PFU minim invazive doar în profunzime
5. Alegerea unor PFU minim invazive doar în suprafață
6. Alegerea unor PFU neinvazive în suprafață și profunzime
7. Situarea subgingivală a limitei cervicale
8. Optimizarea poziției dinților preparați prin redresare ortodontică preprotetică
9. Prepararea urmează conturul natural al dintelui
10. Alegerea unor PFU minim invazive în suprafață și profunzime
132. Când se îndepărtează lucrarea de pe model se examinează:

1. Existența spațiului pentru papilă între doua coroane alăturate
2. Raportul cu creasta edentată a corpului de punte
3. Calitatea retențiilor pentru componenta fizionomică
4. Adaptarea marginală
5. Absența basculărilor
6. Amplitudinea conectorilor
7. Forma conectorilor
8. Corectitudinea montării în articulator a modelelor
9. Prezenta/absenta porilor
10. Relația de intercuspidare maximă
133. Contactul proximal se poate verifica cu:

1. Folie de articulație cu o grosime de 8 microni
2. Sonda dentară
3. Periuță interdentară
6. Banda Mylar
8. Ața dentară
10. Scobitoare de lemn
134. Verificarea și adaptarea ocluzală presupune:(6 rasp corecte!)

1. Verificarea lateralității
2. Verificarea cu ața dentară
3. Verificarea propulsiei
4. Verificarea relației de intercuspidare maximă
5. Asigurarea contactelor cu dinții vecini
6. Verificarea cu banda Mylar
7. Verificarea relației centrice
8. Adaptarea la nivelul limitei cervicale
9. Verificarea relației de postură
10. Asigurarea contactelor stabile cu antagoniștii
135. Despre dezinfecția amprentei se poate spune:

1. Amprenta trebuie dezinfectată înainte de a fi trimisă în laboratorul de tehnică dentară
2. Glutaraldehida 2%(imersie 10 minute) este o substanță folosită pentru dezinfecția
amprentelor
3. Iodoformul nu este o soluție dezinfectantă pentru amprente
4. Amprenta cu materiale hidrofile nu trebuie scufundate în dezinfectanți
5. Metoda de dezinfectare nu depinde de materialul de amprentă folosit
6. Amprenta cu materiale hidrofile poate fi scufundată în dezinfectanți
7. Un protocol de dezinfecție incorect poate afecta iremediabil amprenta
8. Amprenta nu trebuie dezinfectată înainte de a fi trimisă în laboratorul de tehnică dentară
9. Glutaraldehida 2%(imersie 10 ore) este o substanță folosită pentru dezinfecția amprentelor
10. Metoda de dezinfectare depinde de materialul de amprentă folosit
136. În timpul verificării funcției estetice se vor verifica:

1. Treimea gingivală(să nu fie supraconturată)
2. Poziția și forma limitei cervicale
3. Forma și poziția dinților lucrării protetice în ansamblu
4. Poziția și forma marginii incizale
5. Ambrazurile interproximale și cervicale cu absența triunghiurilor negre
6. Spațiul pozitiv pe fondul căruia se văd ambrazurile incizale
7. Jumătatea gingivală (să fie supraconturată)
8. Spațiul negativ pe fondul căruia se văd ambrazurile incizale
9. Relația dintre cuspizii vestibulari maxilari și cei mandibulari
10. Ambrazurile interproximale și cervicale cu prezența triunghiurilor negre
137. Cimentarea provizorie:

1. Cimenturi pe bază de rășini
2. Avantaje- inflamația pulpei dinților stâlpi
3. Se recomandă pentru evaluarea ghidajelor ocluzale
4. Cimenturi pe bază de oxid de Zn- utilizat frecvent
5. Cimenturi pe bază de CaOH contraindicate in cazurile de hipersensibilitate a bonturilor
vitale
6. Se recomandă pentru evaluarea funcțională
7. Dezavantaje- dificultăți pentru pregătirea intradosului coroanelor pentru cimentarea
finală
8. Nu are rol estetic
9. Dezavantaje- deteriorarea lucrării la decimentare
10. Cimenturi pe bază de silicon nu sunt elastic
138. Planul de tratament:(6 rasp corecte!)
1. Zona frontală este importantă din considerente estetice
2. Este indicate protezarea edentațiilor frontale în absența asigurării suportului posterior
3. În zona laterală nevoia de a înlocui dinții absenți este datorată necesității refacerii
funcției masticatorii
4. Curbele ocluzale modificate sever prin migrări permit realizarea unor lucrări protetice
funcționale și estetice
5. Dinților vecini și antagoniști unor edentații migrează adesea în partea opusă acestora
6. Antagoniștii se deplasează cu precădere vertical
7. Dinții vecini suferă frecvent diverse grade de înclinare
8. Zona frontală este importantă din considerente fonetice
9. Restaurarea arcadelor edentate este complicate de modificări la nivelul dinților vecini
și antagoniști
10. Zona laterală este importantă din considerente fonetice
139. Erorile preparațiilor pentru proteze dentare fixe se caracterizează prin:

1. Erorile de gravitate medie – înălțime mai mare de 3 mm
2. Erorile de gravitate redusa – nerespectarea morfologiei ocluzale
3. Erorile de gravitate redusa – retentivitati care ajung la limita cervicala
4. Erorile foarte grave- limita cervicala neclara
5. Erorile de gravitate medie – conicitate mai mare de 30 de grade
6. Erorile severe – spațiul suficient pe fetele laterale
7. Erorile foarte grave – spațiul funcțional (ocluzal) insuficient
8. Erorile severe – nefinisarea pragului cervical
9. Erorile de gravitate medie – înălțime mai mare de 3 cm
10. Erorile grave – finisarea pragului cervical
140. Erorile de gravitate medie ale preparațiilor pentru protezele dentare fixe includ:
1. Atingerea țesuturilor moi
2. Retentivitati care nu ajung la limita cervicala
3. Nefinisarea muchiilor
4. Atingerea involuntara a dinților vecini
5. Înălțime mai mica de 3 mm
6. Nerespectarea morfologiei ocluzale
7. Conicitatea mai mare de 30 de grade
8. Înălțime mai mare de 3 mm
9. Spațiul funcțional insuficient
10. Nefinisarea pragului cervical
141. Dezavantajele polisulfidelor utilizați pentru amprentare in proteza fixa sunt:

1. Hidrofobi
2. Miros neplăcut
3. Nu pătează
4. Stabilitate dimensionala scăzută
5. Timp de priza scurt
6. Miros plăcut
7. Hidrofili
8. Gust amar
9. Stabilitate dimensionala crescuta
10. Timp de priza lung
142. Cimentarea in proteza fixa:

1. Cimentarea provizorie se mai numește temporara
2. Cimentarea definitiva se poate realiza tradițional sau aditiv
3. Cimentarea de durata se mai numește definitiva
4. Este procedura prin care se asigura completarea retenției lucrărilor protetice
5. Cimentarea provizorie are ca avantaj deteriorarea lucrării la decimentare
6. Cimentarea provizorie se recomanda pentru evaluare funcționala
7. Cimentarea este procedura prin care se asigura retenția in totalitate
8. Exista produse comerciale care sa asigure toate condițiile unui material ideal
9. Cimentul ideal trebuie sa fie toxic pentru pulpa
10. Cimentarea provizorie se poate realiza tradițional sau aditiv
143. Materialele de amprenta se caracterizează prin :

1. Polisulfidele sunt hidrofile
2. Polisulfidele nu au o elasticitate buna
3. Polisulfidele sunt doar cu consistenta sub forma fluida
4. Siliconii de adiție au timp de priza scurt
5. Siliconii de condensare se mai numesc si tiocauciucuri
6. Siliconii de condensare sunt disponibili in toate vâscozitățile
7. Siliconii de condensare sunt obținuți printr-o reacție de policondensare intre o baza si
un catalizator
8. Siliconii de aditie au gust neutru
9. Polisulfidele se prezinta in sistem pasta-pasta
10. Polisulfidele au timp de priza scurt
144. Principii de aplicare a claselor diagnostice ale clasificarii ACP:

1. În cazurile în care criteriile diagnostice aparţin unor clase diferite, pacientul este
plasat în cea mai complexă categorie
2. În cazul pacienţilor edentaţi total maxilar şi parţial mandibular, fiecare arcadă
primeşte clasa diagnostică
3. În cazul pacienţilor edentaţi total maxilar şi parţial mandibular, se acorda acelasi
diagnostic de clasa
4. Sănătatea parodontală este intim legată de diagnosticul şi prognosticul terapeutic al
pacienţilor edentaţi parţial
5. Clasificarea poate fi reevaluată şi după îndepărtarea protezelor existente
6. Existenta simptomatologiei disfuncționale mio-articulare ATM, creşte cu una sau mai
multe unităţi complexitatea clasificării la pacienţii evaluaţi iniţial în clasele I sau II
7. Planul de tratament influenţează nivelul diagnostic în care este încadrat pacientul
8. În cazurile în care criteriile diagnostice aparţin unor clase diferite, pacientul este plasat în
cea mai simpla categorie
9. Existenta simptomatologiei disfuncționale mio-articulare ATM, scade cu una sau mai multe
unităţi complexitatea clasificării la pacienţii evaluaţi iniţial în clasele I sau Ia
10. În cazul pacienţilor edentaţi total maxilar şi parţial mandibular, ambele arcade se încadrează
în clasa I diagnostică, datorită complexităţii problemelor terapeutice puse de "sindroamele de
combinaţie"
145. Planul de tratament în protezarea fixă - consideraţii generale:

1. Soluţia de tratament optimă trebuie sa acopere cel mai bine nevoile pacientului
2. Tratamentul protetic este contraindicat total sau parţial, atunci când: sunt probleme
de comunicare medic-pacient
3. Medicul nu are datoria să trateze problema cu tact şi măsură, susţinând soluţiile care servesc
cel mai bine interesul pacientului
4. Tratamentul protetic este indicat total sau parţial, atunci când: este previzibil riscul de
iatrogenie
5. Patologia generala nu poate modifica soluţia sau secvenţa terapeutică
6. Opţiunile terapeutice sunt mutual exclusive
7. Elemente de status socio-profesional (personal) pot modifica soluţia sau secvenţa
terapeutică
8. Tratamentul protetic este contraindicat total sau parţial, atunci când: beneficiile
morfofuncţionale ale protezării sunt crescute
9. Tratamentul protetic este contraindicat total sau parţial, atunci când: este previzibil
riscul de iatrogenie
10. Nu există plan de tratament perfect, datoria medicului este de a cântări în interesul
pacientului avantajele şi dezavantajele fiecărei opțiuni de tratament
146. Reabilitări orale - reconstructive:

1. Se stabilesc ghidajele ocluzale adecvate cazului clinic
2. Orice tip de ghidaj dentar poate funcționa, dar e recomandabil (deşi nu obligatoriu) să
înceapă pe canin şi să antreneze progresiv dinţii din vecinătate
3. Dacă există probleme musculare, este necesară terapie de relaxare musculară
prealabilă tratamentului protetic definitiv
4. Tipul de ghidaj dentar este recomandat sa se faca pe muschi si nu pe suprafete
5. Pentru pacienţii cu patologie temporo-mandibulară dominantă, nu se aşteaptă (cu restaurări
provizorii) stabilizarea unei poziții condiliene
6. Se stabileşte, prin intermediul stopurilor ocluzale din zona laterală dimensiunea
verticală de ocluzie
7. Orice tip de ghidaj dentar poate funcționa, dar e recomandabil (deşi nu obligatoriu) să
înceapă pe incisivi şi să antreneze progresiv dinţii din vecinătate
8. După obţinerea relaxării musculare, este necesară identificarea reproductibilă a unei
poziții condiliene (independentă dentar), în care pacientul să poziționeze spontan mandibula.
9. „Încărcarea” (presiunea exercitată asupra) condililor trebuie să fie simptomatică
10. Dacă există probleme muscular, este necesara anestezie generala
147. Colarea sau cimentarea adezivă:

1. Ceramicile cu matrice bazată pe silice nu se pot grava cu acid fluorhidric
2. se indică pentru toate situaţiile clinice în care se doreşte suplimentarea menţinerii
dento-protetice
3. HF nu se foloseste pentru colarea bracket-ilor ortodontici pe suprafețe de ceramic
4. Condiționarea suprafețelor în vederea cimentării adezive este dependentă de tipul
ceramicii
5. se indică puntile adezive tip Maryland
6. Sablarea nu se poate utiliza pentru pregătirea adezivă a tuturor tipurilor de ceramică
7. După gravare, HF nu se spală
8. Prepararea adezivă a substratului dentar se face în mod specific pentru smalt / dentină
9. se indică pentru restaurările integral ceramice
10. Condiționarea suprafețelor în vederea cimentării adezive nu depinde tipul ceramicii
148. Conservarea structurii dure dentare se obtine prin(4 rasp corecte)

1. Utilizarea instrumentarului rotativ adecvat ca forma, dimensiune si granulatie
2. Alegerea unor PFU minim invazive in suprafata si profunzime
3. Se prefera restaurarile reduse in favoarea celor complete
4. Nu se prefera restaurarile reduse in favoarea celor complete
5. Limita cervicala ideal situata supracingular
6. Se prefera restaurarile mixte in favoarea celor monolitice
7. Limita cervicala ideal situata subcingular
8. Evitarea agresiunilor fizico-chimice
9. Protectia termica si mecanica
10. Se prefera restaurarile monolitice in favoarea celor mixte
149. Protectia parodontiului marginal se asigura prin:

1. Refacerea convexitatilor anatomorfe de pe fetele laterale
2. Limita cervicala supragingivala
3. Protectie antimicrobiana
4. Relatiile ocluzale statice si dinamice realizate la nivelul restaurarilor protetice fixe
5. Refacerea contactelor proximale/ ambrazurilor
6. Relatii ocluzale functionale
7. Protectia termică si mecanica
8. Limita cervicala ideala situata subgingival
10. Adaptarea marginala precisa
150. Amprenta in dublu amestec:

1. Se folosesc materiale de consistenta diferita: chitoasa si fluida
2. Se recomanda folosirea urmatoarelor consistente: medie si crescuta
3. Ca problema putem intalni: repozitionarea Greșita pe campul protetic cu material chitos si
fluid in timpul doi
4. Tehnica in doi timpi
5. Este o amprenta intr-un singur timp
6. Se recomanda folosirea urmatoarelor consistente: medie si fluida
7. Se utilizeaza deseori in implantologie
8. Uitilizeaza un singur material in consistente diferite care fac priza in acelasi timp
9. Ca probleme putem intalni: fuga materialului fluid
10. Tehnica se preteaza pentru: siliconi, polieteri si polisulfuri
151. Protezarea de urgenta:

1. Ca modalitate de protezare poate fi: proteza disjunctoare acrilica prin metoda indirecta
(Scutan)
2. Ca modalitate de protezare poate fi proteza Kennedy
3. Rezolva situatia limita de maxima urgenta
4. Modalitatile de protezare de urgenta sunt: proteza Kemeny, proteza disjunctoare
acrilica prin metoda directa (Scutan) sau coroane preformate
5. Se poate realiza in orice situatie doreste medicul, indiferent de gravitate
6. Modalitatea de protezare de urgenta poate fi: coroana preformata
7. Ca modalitati de protezare poate fi: proteza Kennedy, proteza disjunctoare acrilica prin
metoda indirecta (Scutan)
8. Modalitatea de protezare de urgenta poate fi: proteza disjunctoare acrilica prin
metoda directa (Scutan)
9. Se poate realiza cand are loc o distrugere accentuata a restaurarilor frontale existente
10. Rezolva situatii limita de maxima urgenta: fizionomic, fonetic, masticator in zona
posterioara
152. Cerintele de realizare a unei proteze provizorii:

1. Sa nu realizeze o conductie termica brutala
2. Rezistent la forte ocluzale
3. Estetic, stabil din punct de vedere a culorii
4. Sa realizeze o conductie termica brutala
5. Sa fie compatibil cu alte materiale dentare
6. Sa nu permita modificari prin adaugare sau sustractie
7. Sa aiba rezistenta minima la fortele ocluzale
8. Poate sa genereze injurii tolerate si ireversibile la nivel pulpar si la nivelul parodontiului
marginal
9. Nu trebuie sa fie obligatoriu compatibil cu alte materiale dentare
10. Realizare facila
153. Amprenta campului protetic:

1. Sa preia si sa reproduca cu fidelitate rapoartele substructurilor preparate cu
parodontiul marginal, cu dintii vecini si antagonisti
2. Trebuie sa redea forma, dimensiunea, detaliile morfologice ale prepararii
3. Se poate realiza din material elastic: silicon, ceruri, paste pe baza de eugenat de zinc
4. Trebuie sa preia cat mai putin din substructurile preparate
5. Prin turnarea amprentei trebuie obtinut un model de lucru corect din materiale dure
sau extradure
6. Este negativul campului protetic
7. Imaginea pozitiva a campului protetic
8. Se poate realiza din materiale rigide: ghips, RAA, ceruri
9. Avantajul amprentarii globale este stabilirea ocluziei in pozitie de repaus
10. Amprenta poate fi mono, bi sau tri sau in 2 timpi(Tehnica Wash)
154. Instrumentarul utilizat in prepararea dintilor pentru proteze fixe include:

1. Freza efilata pentru suprafata vestibulara a dintilor frontali
2. Freze conice (6 grade) cu varf rotunjit
3. Freze efilate pentru fetele proximale tehnica slice-cut
4. Freza conica(12 grade) pentru fetele proximale
5. Freza cu con invers pentru indepartarea unghiurilor ascutite
6. Freze conice (6 grade) plate la varf
7. Freza sferica mica ¼ sau ½
8. Freza para pentru fetele ocluzale ale premolarilor si molarilor
9. Freza para pentru fetele linguale la dintii frontali maxilari
10. Freza para pentru fetele linguale la dintii frontali maxilari
155. Planul de tratament in protezarea fixa-consideratii generale:

1. Putem realiza tratamentul protetic si in cazurile in care exista o problema de comunicare
medic-pacient
2. Secventa planului de tratament in corelatie cu raporturile ocluzale si patologia
temporo-mandibulara
3. Statusul socio-economic al pacientului este cel care, in cea mai mare masura, ghideaza
alegerea planului de tratament.
4. Restaurarile protetice fixe implica costuri semnificative
5. Solutia de tratament optima trebuie sa acopere cel mai bine nevoile pacientului, prin
proceduri cel mai putin invasive.
6. Optiunile terapeutice nu sunt mutual exclusive
7. Intr-o varianta terapeutica nu putem lua in calcul renuntarea la protezarea unor brese
edentate.
8. In contexul tehnologic actual patologia generala nu mai este un factor ce sa influenteze
planul de tratament
9. Patologia generala pot modifica situatia sau secventa terapeutica
10. Solutia de tratament optima trebuie sa acopere cel mai bine nevoile pacientului chiar daca
înseamnă proceduri ce nu sunt minim invazive
156. Leziunile coronare care beneficiază de tratament protetic sunt

11. Modificare de culoare
12. Modificare de forma/pozitie/dimensiune
13. Floroza
14. Diferite anomalii dento-maxilare
15. Abraziunea provocata de material restauratorii antagoniste
16. Fracturi coronare in 1/3 incizala
17. Eroziunea din boala de reflux gastro-esofagian
18. Atritia provocata de bruxism
19. Abrazia din periajul dentar
20. Atritia din periajul dentar
157. Reluarea amprentarii se realizeaza:

1. Cand medicul vrea sa ofere tehnicianului o vedere mai ampla a situatiei
2. Defecte la nivelul suprafetelor ocluzale
3. In cazurile clinice care prezinta un grad ridicat de dificultate
4. Defecte la nivelul marginii incizale
5. In special la medicii cu putina experienta
6. Lipsuri sau bule de aer in materialul de amprenta
7. Defecte la nivelul suprafetelor proximale ale dintilor vecini
8. Defecte la nivelul limitei cervicale a preparatiilor
9. Pentru siguranta medicului
10. La cererea pacientului
158. Conditiile clinice si radiologice pentru realizarea unei reconstituiri corono-radiculare

sunt:
1. Se indica doar pentru dintii pluriradiculari
2. Tratamentul endodontic poate sa fie Greșitsau partial corect daca nu exista simptomatologie
dureroasa
3. Absenta leziunilor cronice periapicale
4. Radacina dreapta pe lungimea de lucru recomandata
5. Masurarea raportului radacina/coroana cu ajutorul ortopantomografiei
6. Raportul rădăcina / coroana masurat pe radiografia retrodentoalveolara
7. Putem realiza doar la dintii monoradiculari
8. Tratament endodondodontic corect
9. Putem realiza si pe dintii ai caror radacini sunt curbe
10. Posibilitatea dezobturatii canalului radicular
159. Erorile preparatiilor pentru proteze dentare fixe NU sunt:

1. Finisarea muchiilor
2. Lipsa axului de insertie din cauza fetelor proximale ale dintilor vecini-
3. Protejarea dintilor limitrofi
4. Nefinisarea muchiilor
5. Protejarea tesuturilor moi
6. Respectarea morfologiei ocluzale
7. Spatiul ocluzal insufficient-
8. Spatiul cervical insuficient pentru tipul de material ales
9. Conservarea tesuturilor dure
10. Atingerea tesuturilor moi
160. Urmatoarele sunt adevarate:

1. In timpul probei de schelet se verifica adaptarea cervicala
2. Nu este mereu necesara aplicarea glazurii
3. Aplicarea glazurii modifica punctele de contact
4. In timpul probei de schelet se evalueaza spatiul disponibil pentru ceramica
5. In timpul probei cu ceramica neglazurata se verifica functionalitatea
6. In timpul probei de schelet se verifica punctele de contact cu antagoistii si dintii limitrofi
7. In timpul probei cu ceramic neglazurata se verifica punctele de contact
8. In cazul restaurarii metalo-ceramica nu avem nevoie de proba de schelet si de ceramica, se poate
realiza intr-o singura etapa
9. In timpul probei cu ceramica neglazurata se verifica estetica
10. Abia dupa aplicarea glazurii ne putem da seama de estetica
161. Plasarea subgingivală a marginilor este condiţionată de:

1. Zona posterioara
2. Nivelul de dotare al laboratorului de tehnica dentara
3. Inaltime redusa a coroanei dentare
4. Coroane clinice scurte
5. Leziuni coronare cu localizare subgingivala
6. Restaurari protetice preexistente, cu margini plasate subgingival
7. Nivelul de pregatire a medicului
8. Exigente estetice impuse de pacient
9. Existenta bolii parodontale
10. Se recomanda in caz de mobilitate dentara
162. Protezarea provizorie are ca scop:

1. Pentru a facilita timpul de amprentare
2. Protectia mecanica a substructurilor organice preparate
3. Realizarea modelelor
4. Permit realizarea unei machete corecte
5. Pentru obtinerea modelului arcadei antagoniste
6. Conservarea pozitiei dintilor preparati
7. Tratamentul medicamentos al plagii dentinare
8. Realizarea modelelor cu boturi fixe
9. Refacerea temporara a functiilor sistemului stomatognat
10. Asigurarea conditiilor de cicatrizare a parodontiului marginal lezat in urma prepararii
substructurilor organice
163. Se poate afirma despre particularitatile clinice cu semnificatii in terapia protetica si

propriu-zisa:
1. In cazul in care pacientul prezinta semne de trauma ocluzala se echilibreaza ocluzia in
pozitia condiliana pana cand primul contact se face si pe alti dinti decat cei cu semne de
trauma ocluzala
2. In cazul problemelor musculare nu se realizeaza relaxare musculara prealabila tratamentului
3. Presiunea exercitata asupra condililor poate fi simptomatica. (!dar trebuie sa fie
asimptomatica)
4. Echilibrarea ocluziei dentare nu este necesara in cazul in care primul contact se stabileste pe
dintele sau dintii care urmeaza a fi preparati
5. Pentru confirmarea stabilitatii ocluzale se asteapta 6 luni
6. Semnul de trauma ocluzala este daca primul contact in pozitia condiliana se stabileste pe alti
dinti decat cei care urmeaza sa fie preparati
7. ‘Incarcarea’ (presiunea exercitata asupra) condililor trebuie sa fie asimptatica
8. Daca primul contact in pozitia condiliana se stabileste pe dintele sau dintii care urmeaza sa
fie preparati este necesara echilibrarea ocluziei dentare in aceasta pozitie
9. Este necesara terapie de relaxare musculare prealabila tratamentului protetic definitiv
10. Ocluzia trebuie stabilizata astfel incat primul contact sa se faca pe dintii care trebuie preparati
164. Urmatoarele afirmatii despre planul de tratament prin proteze fixe unitare sunt corecte:
1. Dintii vecini sau antagonisti unei edentatii nu tin sa migreze spre aceasta
2. Coroanele metalo-ceramice reprezinta optiunea standard de protezare fixa care a
demonstrat longevitate, rezistenta mecanica si estetica
3. Restaurarea arcadelor edentate este complicata de modificari la nivelul structurilor
restante
4. O punte dentara care inlocuieste brese edentate mai lungi de doi dinti in zona laterala sau 4
incisivi, nu este considerata cu risc ridicat
5. Coroanele partiale ¾ sunt indicate pe dinti frontali si laterali vitali, cu fata vestibulara
indemna
6. Corpurile de punte situate in zonele de curbura ale arcadelor nu induc, la nivelul dintilor stalpi,
solicitari de basculare in afara poligonului de sprijin reprezentat de radacinile acestora
7. Coroanele metalice de acoperire totala sunt indicate pe molarii si premolarii cu distructii
importante prin carie, fractura, atritie ocluzala, abfractie, distrofie ce nu pot fi rezolvate
prin restaurari mai conservatoire
8. Preparatiile pe dintii mobili nu trebuie sa asigure o retentivitate mai mare pentru elementele de
agregare
9. Lungimea mezio-distala a edentatiilor ce pot fi restaurate intr-o maniera durabila prin
protezare fixa depinde de capacitatea dintilor stalpi de a suporta solicitari mecanice
suplimentare
10. Tratamentul protetic la pacientii cu mobilitate dentara urmareste eliminarea acesteia
165. Urmatoarele afirmatii despre pregatirea substructurii organice in vederea aplicarii

restaurarilor metalo-ceramice sau integral ceramice sunt adevarate:
1. In vederea evitarii lezării accidentale a dintilor vecini in timpul prepararii este indicat
utilizarea unor freze subtiri in zonele proximale
2. Conservarea structurii dure dentare se obtine prin alegerea unor PFU minim invazive in
suprafata si profunzime
3. Nu este necesar tratamentul antimicrobian specific al preparatiilor pentru proteze fixe
4. Adancimea la care se face plasarea subgingivala a marginilor preparatiilor nu depinde de
profunzimea initiala a santului gingivo-dentar
5. Pentru finisarea preparatiilor se folosesc pietre cu granulatie mare
6. Pentru a evita lezarea accidentala a dintilor vecini nu este necesara utilizarea matricilor metalice
de protectie aplicate interdentar
7. Plasarea ideala a limitei cervicale a preparatiei este supragingival
8. Un contact proximal slab sau inexistent nu ridica problemele la nivelul parodontiului dupa
aplicarea restaurarii
9. Probabilitatea de deschidere a camerei pulpare este mai mare la prepararea juxtacingular
la dintii frontali, ocluzal la dintii laterali si pe fetele proximale
10. Deraparea accidentala a instrumentarului nu poate fi evitata printr-o pozitie de lucru,
sprijin, vizibilitate si iluminare adecvata
166. Urmatoarele afirmatii despre materialele de amprentare sunt corecte: (! 6 rasp corecte)
1. Polieterii prezinta timp de priza scurt
2. Polisulfidele prezinta ca dezavantaj stabilitate dimensionala scazuta
3. Polisulfidele prezinta gust placut
4. In urma reactiei siliconilor de aditie apar produse secundare volatile
5. Modelele realizate dupa amprentarea cu silicon de aditie se pot turna in 24h
6. Siliconii de aditie sunt disponibili in toate vascozitatile
7. Siliconii de aditie au ca avantaj stabilitatea dimensionala foarte buna
8. Polieterii se prezinta in 2 consistente( crescuta si fluida)
9. Siliconii de condensare au ca avantaj reproducerea excelenta a detaliilor CP
10. Vinil polieteri siliconii combina proprietatile siliconilor de aditie cu ale polieterilor
167. Urmatoarele afirmatii despre verificarea si adaptarea scheletului metalic /nucleului

ceramic sunt adevarate:
1. Daca coroane este prea scurta se impune refacerea acesteia
2. Lucrarea protetica trebuie sa ajunga pana la limita cervicala a preparatiei
3. In cazul lucrarilor metalo-ceramice se face o singura proba: proba structurii in timpul careia se
verifica adaptarea cervicala
4. In vederea verificarii ocluzale se verifica doar pozitia de IM
5. Un contact normal trebuie sa permita trecerea unei ate dentare necerate cu o usoara
dificultate
6. O coroana prea lunga nu aduce prejudicii asupra parodontiului
7. Se indeparteaza lucrarea de pe model si se examineaza existenta spatiului pentru papila
interdentara intre doua coroane alaturate
8. La controlul piesei protetice pe model se verifica corectitudinea montarii in articulator a
modelelor
9. Verificarea punctului de contact se face doar vizual
10. Bascularea lucrarii protetice este acceptata
168. Urmatoarele afirmatii referitoare la inregistrarea relatiilor mandibulo-craniene sunt

adevarate:
1. Înregistrarea relaţiilor mandibulo- craniene urmăreşte să repoziţioneze mandibula în
relaţie centrică corectă, cu respecta rea reperelor articular, muscular, osos, dentar, labial şi
lingual, astfel încât să se permita musculaturii să realizeze o relaţie de postură
corespunzătoare
2. Ocluzia se înregistrează ulterior etapei de amprentare pentru proteza definitive(!anterior)
3. Relaţia de ocluzie nu se poate fi definită drept suma rapoartelor interarcadice în contact static sau
dinamic
4. Un aspect deosebit de important în determinarea relaţiilor mandibulo-craniene îl
reprezintă îndepărtarea oricărei acţiuni reflexe cu punct de plecare articular sau muscular,
care ar putea influenţa poziţionarea mandibulară
5. Relaţia de postură se poate defini prin suma rapoartelor mandibulo- craniene când
mandibula se află în poziţie posturală faţă de craniu sub efectul echilibrului tonic
antigravific al musculaturii
6. Inregistrarea relatiei centrice nu este esentiala in procesul realizarii restaurarii protetice
7. Pasta de zinc oxid eugenol nu poate fi folosita in cadrul inregistrarii relatiei centrice
8. Determinarea relaţiei centrice şi înregistrarea sa este o manoperă dificilă datorită
numeroaselor influenţe anatomice funcţionale şi clinice, ce pot interfera poziţionarea
corectă a mandibulei în raport cu craniul
9. Inregistrarea relatiei centrice se poate face uneori chiar din momentul amprentării, atunci
când amprenta se realizează prin tehnica globală unică, fără ghidaj unitar
10. In stabilirea relaţiilor mandibulo-craniene, atunci când între arcade nu există contacte dento-
dentare, nu se pot utiliza şi machetele de ocluzie
169. Urmatoarele afirmatii referitoare la protezarea de urgenta/tranzitorie sunt adevarate:

1. Răşini cu polimerizare termică sau luminoasă prezinta avantajul stabilităţii în timp
2. Materiale utilizate in scopul protezarii tranzitorii: răşinile autopolimerizabile, rasini
acrilice, rasini diacrilice compozite
3. Protezele imediate realizate prin metoda directă din răşini autopolimerizabile prezintă
riscul de iritaţie pulpară şi parodontală
4. Rolul estetic al restaurării provizorii este unul inferior
5. Prin proteza provizorie nu se reuseste controlul în timp, menţinerea sau se creearea de stabilitatea
parodontală marginală înainte de a se trece la protezarea definitivă
6. Sistemele compozite hibride nu sunt indicate ca definitive la pacienţii cu alergii la aliaje şi
acrilate
7. Temporizarea tratamentului are durată variabilă în funcţie de gradul de afectare a
elementului biologic sau a întregului sistem stomatognat - temporizare de durată scurtă (7
zile), durată medie (14-21 zile), sau durată lungă (21-30-61 zile)
8. Capele preformate pot fi din răşini policarboxilice, prezintă o rezistenţă slaba şi o stare de
suprafaţă care nu corespunde necesităţilor estetice
9. Protezele provizorii nu restabilesc contactele ocluzale statice şi dinamice, punctul de contact cu
antagoniştii şi vecinii
10. Protezarea de urgenţă rezolvă situaţii limită, când considerente personale ale pacientului,
de maximă urgenţă - fizionomie, fonaţie, o impun (fracturi coronare sau extracţii în zona
anterioară a arcadei, distrugerea accidentală a unor restaurări frontale existente)
170. Urmatoarele afirmatii referitoare la verificarea, adaptarea si fixarea aparatelor

gnatoprotetice definitive sunt adevarate:
1. In scopul unei verificări mai exacte şi mai facile a aparatului gnatoprotetic în cavitatea
orală, utilizarea metodei “check and fit” este deosebit de avantajoasă
2. Adaptarea imediată se încheie cu fixarea definitiva
3. Sulcusul gingival nu trebuie sa fie ocupat exact de aparatul conjunct gnatoprotetic
4. Un eficient mijloc de dezinfecţie a aparatelor gnatoprotetice conjuncte este soluţia de
cloramină 5%.
5. Ischemia chiar uşoară a parodonţiului in timpul verificarii aparatului gnatoprotetic conjunct nu
reprezinta o eroare
6. Verificarea morfologiei feţei vestibulare şi orale urmăreşte realizarea convexităţilor, care
nu trebuie să fie prea exagerate pentru a nu favoriza retenţia plăcii bacteriene
7. Utilizarea protezării tranzitorii conservă sulcusul gingival etalat, sulcus gingival ce va
trebui ocupat exact de aparatul gnatoprotetic conjunct definitiv
8. Degajarea papilei gingivale dintre corpul de punte şi elementul de agregare nu reprezinta o
obligativitate
9. Controlul intraoral al aparatelor gnatoprotetice conjuncte va urmări rapoartele cu
parodonţiul marginal şi închiderea perfectă a joint-ului periferic
10. Se vor îndepărta interferenţele ocluzale grosiere dupa mai multe sedinte
171. Urmatoarele afirmatii referitoare la etapa postprotetica sunt adevarate:

1. Utilizarea mijloacelor de curatire interdentare nu este obligatorie
2. Igienizarea spaţiilor interdentare şi masajul gingival se mai pot obţine utilizând batoane
din lemn moale, perii cu smoc unic, conuri de cauciuc
3. Lustruirea suprafeţelor aparatelor gnatoprotetice prin tehnologiile actuale, permit obţinerea unor
suprafeţe cu lustru idea
4. Verificarea plăcii bacteriene la fiecare control al bolnavului este necesară pentru a se
constata eficienţa măsurilor luate în cadrul educaţiei sanitare cât şi a executării corecte a
periajului dentar
5. Evitarea acumulării de placă bacteriană se va face prin conceperea aparatelor gnatoprotetice în
aşa fel încât să prezinte zone retentive şi toate suprafeţele să fie accesibile mijloacelor de curăţire
6. In scopul prevenirii acumulării de placă bacteriană şi depunere de tartru, se recomandă
măsuri de igienă al aparatelor gnatoprotetice şi a cavităţii orale, utilizând metodologii
variate
7. Igienizarea zonei de sub elementele de agregare alăturate şi sudate se realizează utilizând
firul de mătase ce este introdus cu acul chirurgical sau cu ace speciale din folie de plastic
8. Se va realiza un control medical periodic prin dispensări zarea activă a bolnavilor, cel puţin o
dată la 12 luni
9. Corpul de punte suspendat se poate igieniza cu periuta de dinti trecută cu presiune, sub corpul de
punte, de la vestibular spre oral
10. Periajul foarte insistent se va aplica la nivelul zonelor retentive realizate de corpul de punte
şi de zonele interdentare. Periajul va trebui completat prin utilizarea metodologiei actuale
de curăţire a spaţiilor interdentare şi de la nivelul corpului de punte
172. Urmatoarele afirmatii referitoare la verificarea, adaptarea si fixarea aparatelor

gnatoprotetice definitive sunt adevarate:
1. Utilizarea protezării tranzitorii conservă sulcusul gingival etalat, sulcus gingival ce va
trebui ocupat exact de aparatul gnatoprotetic conjunct definitiv
2. Controlul intraoral al aparatelor gnatoprotetice conjuncte va urmări rapoartele cu
parodonţiul marginal şi închiderea perfectă a joint-ului periferic
3. In scopul unei verificări mai exacte şi mai facile a aparatului gnatoprotetic în cavitatea
orală, utilizarea metodei “check and fit” este deosebit de avantajoasă
4. Un eficient mijloc de dezinfecţie a aparatelor gnatoprotetice conjuncte este soluţia de
cloramină 5%.
5. Verificarea morfologiei feţei vestibulare şi orale urmăreşte realizarea convexităţilor, care
nu trebuie să fie prea exagerate pentru a nu favoriza retenţia plăcii bacteriene
6. Degajarea papilei gingivale dintre corpul de punte şi elementul de agregare nu reprezinta o
obligativitate
7. Adaptarea imediată se încheie cu fixarea definitiva
8. Se vor îndepărta interferenţele ocluzale grosiere dupa mai multe sedinte
9. Sulcusul gingival nu trebuie sa fie ocupat exact de aparatul conjunct gnatoprotetic
10. Ischemia chiar uşoară a parodonţiului in timpul verificarii aparatului gnatoprotetic conjunct nu
reprezinta o eroare
173. Urmatoarele afirmatii referitoare la etapa postprotetica sunt adevarate:

1. Igienizarea spaţiilor interdentare şi masajul gingival se mai pot obţine utilizând batoane
din lemn moale, perii cu smoc unic, conuri de cauciuc
2. Igienizarea zonei de sub elementele de agregare alăturate şi sudate se realizează utilizând
firul de mătase ce este introdus cu acul chirurgical sau cu ace speciale din folie de plastic
3. Lustruirea suprafeţelor aparatelor gnatoprotetice prin tehnologiile actuale, permit obţinerea unor
suprafeţe cu lustru idea
4. Utilizarea mijloacelor de curatire interdentare nu este obligatorie
5. In scopul prevenirii acumulării de placă bacteriană şi depunere de tartru, se recomandă
măsuri de igienă al aparatelor gnatoprotetice şi a cavităţii orale, utilizând metodologii
variate
6. Corpul de punte suspendat se poate igieniza cu periuta de dinti trecută cu presiune, sub corpul de
punte, de la vestibular spre oral
7. Evitarea acumulării de placă bacteriană se va face prin conceperea aparatelor gnatoprotetice în
aşa fel încât să prezinte zone retentive şi toate suprafeţele să fie accesibile mijloacelor de curăţire
8. Se va realiza un control medical periodic prin dispensări zarea activă a bolnavilor, cel puţin o
dată la 12 luni
9. Verificarea plăcii bacteriene la fiecare control al bolnavului este necesară pentru a se
constata eficienţa măsurilor luate în cadrul educaţiei sanitare cât şi a executării corecte a
periajului dentar
10. Periajul foarte insistent se va aplica la nivelul zonelor retentive realizate de corpul de punte
şi de zonele interdentare. Periajul va trebui completat prin utilizarea metodologiei actuale
de curăţire a spaţiilor interdentare şi de la nivelul corpului de punte
174. Despre modelul de studiu sunt adevarate, cu exceptia:

1. Nu permite vizualizarea zonelor greu accesibile
2. Nu poate aprecia elementele pozitive si negative ale campului protetic
3. Document medico-legal
4. Apreciaza elementele negative si pozitive ale campului protetic
5. Ofera posibilitatea vizualizarii unor zone greu accesibile prin examenul clinic
6. Nu este un document medico-legal
7. Nu este un examen complementar
8. Modelul confirma si completeaza datele clinice
9. Nu este un document ştiinţific și didactic
10. Este un examen complementar
175. Despre planul de tratament in proteza fixa se poate afirma:

1. Solutia de tratament optima trebuie sa acopere nevoile pacientului
2. Optiunile de tratament nu sunt mutual exclusive
3. Patologia generala nu poate influenta solutia terapeutica
4. Nu exista plan de tratament perfect
5. Secventa planului de tratament protetic fix trebuie sa fie in corelatie cu raporturile
ocluzale si patologia ATM
6. Optiunile de tratament sunt mutual exclusive
7. Solutia de tratament optima nu trebuie sa acopere nevoile pacientului
8. Secventa planului de tratament protetic fix nu trebuie sa fie in corelatie cu raporturile ocluzale si
patologia ATM
9. Exista plan de tratament perfect
10. Patologia generala poate influenta solutia terapeutica
176. Instrumentarul utilizat in prepararea dintilor pentru proteze fixe include:

1. Pietre diamantate efilate in froma de flacara la varf
2. Pietre diamantate efilate lungi si scurte
3. Pietre diamantate minge de rugby, para, roata
4. Pietre diamantate pentru contraunghi efilate
5. Pietre diamantate conice in forma de flacara la varf
6. Pietre diamantate pentru turbina conice de 6 grade
7. Pietre diamantate pentru contaunghi in forma de minge de rugby
8. Pietre diamantate pentru contraunghi
9. Pietre diamantate pentru turbina conice plate la varf
10. Pietre diamantate pentru turbina conice de 9 grade
177. Despre polisulfidele utilizate in amprentare se poate afirma:

1. Se prezinta in sistem pasta-pasta
2. Nu prezinta o buna elasticitate
3. Nu reproduce cu fidelitate campul protetic
4. Se prezinta in sistem pasta-fluid
5. Reproduce excelent detaliile campului protetic
6. Se prezinta in sistem baza-baza
7. Se prezinta sub 4 consistente
8. Prezinta o buna elasticitate
9. Se prezinta sub 3 consistente
10. Se prezinta in sistem baza-catalizator
178. Cimenturile policarboxilate (CP) utilizate pentru fixarea lucrarilor ceramice definitive
prezinta urmatoarele caracteristici:
1. Este biocompatibil
2. Nu este biocompatibil
3. Prezinta toxicitate scazuta
4. Recomandate pentru cimentarea unor coroane retentive
5. Realizeaza priza printr-o reactie acid-baza
6. Trece printr-o faza elastica
7. Prezinta o toxicitate crescuta
8. Trece printr-o faza solida
9. Nu este recomandat pentru cimentarea unor coroane retentive
10. Realizeaza priza printr-o reactive acid-acid
179. Caracteristicile unui ciment ideal sunt:
1. Să aibă proprietăți mecanice bune
2. Nu trebuie să fie bactericid sau să prezinte efect cariostatic
3. Să furnizeze o bună sigilare
4. Sa prezinte timp de lucru lung
5. Să aibă o solubilitate redusă
6. Să asigure un timp scurt de lucru
7. Să nu adere la dinți și la lucrările protetice
8. Să fie solubil
9. Să nu fie toxic pentru pulpă
10. Să aibă timp de priză lung
180. Clasa a IV a Kennedy: (

1. Absența a patru dinți consecutive reprezintă o situație clinică de tranziție între protezarea
inamovibilă și protezarea amovibilă
2. Nu se realizează tratament definitiv atunci când lipsesc 3 incisivi si un canin
3. Absența caninului și a IL se protezează de urgență prin proteză Kemeny
4. Soluția conjunctă în absența unui incisiv central presupune ca fiind suficientă includerea ca dinte
stâlp a unui singur dinte limitrof
5. La maxilar, date fiind condițiile biomecanice favorabile în absența ambilor incisivi centrali, se
vor include numai incisivii laterali
6. Soluția conjunctă în absența unui incisiv central presupune ca fiind suficientă includerea
ca dinți stâlpi a celor doi dinți limitrofi
7. Soluția de elecție în absența caninului este reprezentată de aparat gnato protetic conjunct
cu elemente de agregare la nivelul Pm, IC, IL
8. Absența caninului si a incisivului lateral nu necesită protezare de urgență
9. Soluția de elecție în absența caninului este reprezentată de aparat gnato protetic conjunct cu
elemente de agregare la nivelul IC, IL
10. Absența caninilor impune realizarea elementelor de menținere la nivelul ambilor premolari de
aceeași parte
181. Despre prepararea substructurii organice pentru coroana parțială 4/5:

1. Prepararea fețelor proximale nu trebuie precedată de protecția dinților vecini
2. Se aplică pe dinții laterali M și PM
3. Prepararea feței ocluzale se realizează prin șlefuirea cu pietre roată respectând morfologia
ocluzală
4. Prepararea feței orale și a pragului cervical se face cu pietre cilindrice, profunzime preparare 2
mm
5. Schițarea pragului cervical se realizează la 0,5 mm supragingival
6. Nu este indicată pentru zona laterală
7. Pragul poate fi plasat numai supragingival
8. Prepararea fețelor proximale este precedată de protecția dinților vecini
9. Schițarea pragului cervical se realizează la 2 mm supragingival
10. Prepararea feței orale și a pragului cervical se face cu pietre cilindrice, profunzime
preparare 1 mm
182. Despre materialele de amprentă se poate spune că:
1. Polieterii sunt hidrofili și cu rezistență la rupere foarte bună
2. Siliconii de condensare au timp de priză scurt, elasticitate foarte bună
3. Polisulfidele prezintă rezistentă la rupere mică si nu prezintă elasticitate
4. Polieterii au rigiditate foarte mică
5. Vinil polieteri siliconii combină proprietățile siliconilor de adiție cu ale polieterilor
6. Polieterii sunt hidrofobi și cu rezistență mică la rupere
7. Siliconii de adiție sunt hidrofili
8. Siliconii de adiție sunt disponibili în toate vâscozitățile
9. Siliconii de condensare sunt extrem de hidrofili și cu stabilitate dimensională crescută
10. Polieterii au rigiditate foarte mare
183. Care din urmatoarele variante cu privire la obiectivele curative sunt adevarate:
1. La stabilirea unui diagnostic corect stau la baza realizarea unor examene clinic si
paraclinice corecte
2. Obiectivul profilactic local urmareste preventia imbolnavirii prin carie, parodontopatii, cancer
oral, etc.
3. Urmaresc aspect morfologice si functionale
4. Obiectivul curativ urmareste aspecte ale profilaxiei generale si locale
5. Obiectivul curativ morfologic se adreseaza refacerii integritatii arcadelor cat mai aproape
de aspectul natural
6. Nu este necesar ca in stabilirea obiectivului curative functional sa fie stabilite simptomele
functionale predominante
7. Obiectivul curative functional trebuie urmarit in functie de zona si functiile dintilor neafectati
8. Urmaresc simptomele functionale predominante
9. In edentatii frontale se pune accent pe restaurarea functiei fizionomice, fonetice, incizale si
ghidaj posterior
10. Urmaresc zona si functia afectata
184. Protezarea de urgenta:

1. Se poate realiza in orice situatie doreste medical, indiferent de gravitate
2. Ca modalitate de protezare poate fi : proteza disjunctoare acrilica realizata prin metoda Indirecta
(Scutan)
3. Modalitatea de protezare de urgenta poate fi coroana preformata
4. Rezolva situatia limita de maxima urgenta
5. Ca modalitati de protezare pot fi: proteza Kemeny, proteza disjunctoare acrilica prin metoda
indirecta (Scutan)
6. Ca modalitate de protezare poate fi: proteza Kennedy
7. Rezolva situatii limita de maxima urgenta: fizionomic, fonetic, masticator in zona posterioara.
8. Se poate realiza cand are loc o distrugere accentuate a restaurarilor frontale existente
9. Modalitatea de protezare urgenta poate fi: proteza disjunctoare acrilica prin metoda directa
(Scutan)
10. Modalitățile de protezare de urgenta sunt: proteza Kemeny, proteza disjunctoare acrilica
prin metoda directa (Scutan) sau coroane preformate (corect- adjuncta acrilica)
185. Cerintele de realizare a unei proteze provizorii:

1. Sa nu realizeze o conductie termica brutala
2. Poate sa genereze injurii tolerate si ireversibile la nivel pulpar si la nivelul parodontiului
marginal
3. Sa fie compatibil cu alte materiale dentare
4. Sa nu permita modificari prin adaugare sau sustractie
5. Estetic, stabil din punct de vedere al culorii
6. Realizare facila
7. Sa realizeze o conductie termica brutala
8. Sa aiba rezistenta minima la forte ocluzale
9. Rezistent la forte ocluzale
10. Nu trebuie sa fie obligatoriu compatibil cu alte materiale dentare
186. Despre criteriul biomecanic se poate afirma:

1. Atunci cand lipseste o mare parte din elemente odonto-parodontale, legea polinomului nu e
satisfacuta, deci protezarea conjuncta nu e indicata
2. Forta de rezistenta a campului protetic trebuie sa fie raspandita uniform doar la un capat al
parghiei reprezentat de corpul de punte al protezei fixe
3. Este necesara satisfacerea legii polinomului
4. Se va avea in vedere daca fortele de solicitare exercitate de aparatul gnato-protetic pot fi
echilibrate de fortele de rezistenta ale campului protetic
5. Legea polinomului: forta de rezistenta a campului protetic trebuie sa fie mai mare sau
egala cu forta activa a aparatului g-p
6. Legea polinomului: forta de rezistenta a campului protetic trebuie sa fie mai mica sau egala cu
forta activa a aparatului g-p
7. Criteriu de maxima importanta pt stabilirea aparatului gnatoprotetic si conservarea in
perspectiva a structurilor campului protetic (stabilizarea e corect)
8. Ocluziile adanci sunt ocluzii traumatice si impugn anihilarea fortelor verticale
9. Nu este neaparat necesara respectarea legii polinomului
10. Atunci cand lipseste o mare parte din elementele odonto-parodontale, legea polinomului nu e
satisfacuta, deci protezarea conjuncta e indicata
187. Amprenta campului protetic:

1. Sa preia si sa reproduca cu fidelitate rapoartele substructurilor preparate cu
parodontiul marginal, cu dintii vecini si antagonisti
2. Prin turnarea amprentei trebuie obtinut un model de lucru corect din materiale dure
sau extradure
3. Avantajul amprentarii globale este stabilirea ocluziei in pozitie de repaus
4. Imaginea pozitiva a campului protetic
5. Se poate realiza din materiale elastic: silicon, ceruri, paste pe baza de eugenat de zinc
6. Trebuie sa redea forma, dimensiunea, detaliile morfologiei ale prepararii
7. Se poate realiza din materiale rigide: ghips, RAA, ceruri
8. Trebuie sa preia cat mai putin din substructurile preparate
9. Este negativul campului protetic
10. Amprenta poate fi mono, bi sau tri sau in 2 timpi(Tehnica Wash)
188. Conservarea structurii dure dentare se obtine prin:

1. Alegerea unor PFU minim invazive in suprafata si profunzime
2. Utilizarea instrumentarului rotativ adecvat ca forma, dimensiune si granulatie
3. Protectia termica si mecanica
4. Limita cervicala ideal situata subcingular
5. Nu se prefera restaurarile reduse in favoarea celor complete
6. Se prefera restaurarile reduse in favoarea celor complete
8. Se prefera restaurarile monolitice in favoarea celor mixte
9. Limita cervicala ideal situata supracingular
10. Se prefera restaurarile mixte in favoarea celor monolitice
189. Protectia parodontiului marginal se asigura prin:

1. Relatiile ocluzale statice si dinamice realizate la nivelul restaurarilor protetice fixe
3. Refacerea contactelor proximale/ ambrazurilor
4. Adaptarea marginala precisa
5. Protectie antimicrobiana
6. Limita cervicala ideala situata subgingival
7. Limita cervicala supragingivala
8. Relatii ocluzale functionale
9. Protectia termică si mecanica
10. Refacerea convexitatilor anatomorfe de pe fetele laterale
190. Amprenta in dublu amestec:

1. Ca problema putem intalni: repozitionarea greșita pe campul protetic cu material chitos si
fluid in timpul doi
2. Tehnica se preteaza pentru: siliconi, polieteri si polisulfuri
3. Ca probleme putem intalni: fuga materialului fluid
4. Se folosesc materiale de consistenta diferita: chitoasa si fluida
5. Tehnica in doi timpi
6. Se utilizeaza deseori in implantologie
7. Este o amprenta intr-un singur timp
8. Uitilizeaza un singur material in consistente diferite care fac priza in acelasi timp
9. Se recomanda folosirea urmatoarelor consistente: medie si crescuta
10. Se recomanda folosirea urmatoarelor consistente: medie si fluida
191. Determinantul funcțional (neuromuscular) al ocluziei:

1. Elementele efectoare are cineticii mandibulare sunt reprezentate de mușchii
mobilizatori ai mandibulei
2. Mușchii sunt responsabili numai de menținerea poziției de postură
3. Stimularea mezencefalică a mușchilor mobilizatori ai mandibulei determină mișcări
automatizate
4. Stimularea mezencefalică a mușchilor mobilizatori ai mandibulei determină mișcări
voluntare
5. Mușchii sunt responsabili de mișcările mandibulei și de menținerea poziției de postură
6. Stimularea corticală a mușchilor mobilizatori ai mandibulei determină mișcări automatizate
7. Stimularea corticală a mușchilor mobilizatori ai mandibulei determină mișcări reflexe ale
mandibulei
8. Stimularea corticală a mușchilor mobilizatori ai mandibulei determină mișcări
voluntare
9. Grupele musculare responsabile pentru menținerea poziției de postură sunt: m. temporal și
m. maseter
10. Menținerea poziției de postură este realizată în principal de m. stilohioidian și pântecul
posterior al digastricului
192. Indicele Rubens Duvall:
1. Pot orienta asupra valorii substratului osos al suprafeței de sprijin
2. 4-trabeculație întreruptă, orientată haotic, compactă osoasă întreruptă
3. 2-trabeculație subțire, continuă de la o corticală la alta, compactă osoasă neîntreruptă,
dimensiuni normale
4. 1-trabeculație subțire, orientată paralel cu creasta dar întreruptă, compactă osoasă
neîntreruptă, dar subțiată
5. Prezintă valori de la 0-4
7. 1-trabeculație subțire, continuă de la o corticală la alta, compactă osoasă neîntreruptă,
dimensiuni normale
8. 3-trabeculație întreruptă, orientată haotic, compactă osoasă întreruptă
9. Prezintă valori de la 0-3
193. Despre proba intraorală a lucrărilor protetice fixe se pot afirma următoarele:
1. Prezenţa unui şanţ între pragul cervical şi marginea restaurării este acceptabil clinic
2. Lucrarea protetică nu trebuie să fie pasivă
3. Un contact proximal prea slab defavorizează impactul alimentar asupra papilei interdentare
4. Lucrarea protetică nu trebuie să prezinte basculări
5. Treimea gingivală a lucrării protetice trebuie să fie supraconturată
6. Un contact proximal prea strâns face imposibilă introducerea aţei dentare
7. Lucrarea protetică trebuie să ajungă până la limita cervicală a preparaţiei
8. Lucrarea protetică trebuie să asigure contacte stabile cu antagoniştii
9. Verificarea ocluziei începe cu poziţia de RC
10. Culoarea restaurării protetice trebuie să fie armonizată cu culoarea dinţilor naturali
prezenţi
194. Despre pozitia de intercuspidare maxima se poate afirma: 6 raspunsuri!!!

1. Permite contractia simetrica, inegala si maxima a muschilor ridicatori ai mandibulei
2. Permite contractia simetrica, egala si maxima a muschilor ridicatori ai mandibulei
3. Pozitia de intercuspidare maxima coincide cu cea de relatie centrica a mandibulei
4. Permite contractia simetrica, egala si minima a muschilor ridicatori ai mandibulei
5. Asigura stabilitatea maxilarului fata de mandibula
6. Anuleaza si compenseaza fortele orizontale
7. Orienteaza fortele in axul lung al dintilor
8. Anuleaza si compenseaza fortele orizontale
9. Pozitia de intercuspidare maxima nu coincide cu cea de relatie centrica a mandibulei
10. Asigura stabilitatea mandibulei fata de maxilar
195. Despre studiul de model se poate afirma:

1. Nu permite vizualizarea zonelor greu accesibile
2. Modelul confirma si completeaza datele clinice
3. Este un examen complementar
4. Nu este un examen complementar
5. Pe modelul de studiu nu pot fi examinate spatiile protetice potentiale
6. Nu este un document medico-legal
7. Apreciaza elementele negative si pozitive ale campului protetic
8. Ofera posibilitatea vizualizarii unor zone greu accesibile prin examenul clinic
9. Document medico-legal
10. Nu se pot aprecia elementele pozitive si negative ale campului protetic
196. Clasificarea APC (American College of Prosthodontists) a edentatiilor partiale

urmareste urmatoarele criterii:
1. Starea dintilor stalpi
2. Clasificarea utilizeaza patru criterii diagnostic
3. Raporturile ocluzale
4. Starea dintilor care nu vor fi inclusi in preparatie
5. Intinderea si topografia breselor
6. Intinderea si topografia dintilor prezenti
7. Clasificarea utilizeaza sase criterii de diagnostic
8. Clasificarea utilizeaza cinci criterii de diagnostic
9. Crestele edentate
10. Crestele dentate
197. Erorile preparatiilor pentru protezele dentare fixe pot fi:

1. Erori de gravitate redusa (grave)
2. Erori de gravitate redusa
3. Erori severe (foarte grave)
4. Erori de gravitate medie
5. Erori critice (medii)
6. Erori de gravitate mare (grave)
7. Erori critice (foarte grave)
8. Erori severe (grave)
9. Erori critice (grave)
10. Erori critice, severe, de gravitate medie, de gravitate redusa
198. Despre portamprentele standard se pot afirma următoarele:

1. Există 3-4 mărimi pentru fiecare arcadă
2. Pot fi confectionate din metal sau din mase plastice
3. Pereţii lingurii trebuie să aibă 2-3 mm grosime
4. Lingurile din mase plastice sunt mai puţin elastice decât cele din metal
5. Sunt prevăzute cu retenţii pentru materialul de amprentă
6. Se confecţionează în laboratorul de tehnică dentară
7. Pentru amprenta bimaxilară, în ocluzie, se numesc TRIPLE TRAYS
8. Principala calitate pe care trebuie să o îndeplineasca lingurile standard este rigiditatea
9. Nu se pot utiliza de mai multe ori
10. Amprenta din acrilat autopolimerizabil trebuie luată la cel puţin 9 ore de la confecţionarea
lingurii
199. Despre proba intraorală a lucrărilor protetice fixe se pot afirma următoarele:
1. Lucrarea protetică nu trebuie să prezinte basculări
2. Treimea gingivală a lucrării protetice trebuie să fie supraconturată
3. Prezenţa unui şanţ între pragul cervical şi marginea restaurării este acceptabil clinic
4. Un contact proximal prea strâns face imposibilă introducerea aţei dentare
5. Lucrarea protetică nu trebuie să fie pasivă
6. Lucrarea protetică trebuie să asigure contacte stabile cu antagoniştii
7. Un contact proximal prea slab defavorizează impactul alimentar asupra papilei interdentare
8. Verificarea ocluziei începe cu poziţia de RC
9. Culoarea restaurării protetice trebuie să fie armonizată cu culoarea dinţilor naturali
prezenţi
10. Lucrarea protetică trebuie să ajungă până la limita cervicală a preparaţiei
200. Despre siliconii de condensare utilizati pentru amprentare se poate afirma:

1. Au timp de priza crescut
2. Nu reproduc cu exactitate campul protetic
3. Au timp scazut de priza
4. Elibereaza alcool etilic, care se va evapora
5. Au gust neutru
6. Sunt obtinuti printr-o reactie de policondensare
7. Prezinta o elasticitate scazuta
8. Pot fi turnate in 6 ore de la amprentare
9. Prezinta rezistenta la rupere
10. Au stabilitate dimensionala crescuta
201. Cimentul fosfat de zinc (FOZ) utilizat pentru fixarea lucrarilor ceramice definitive
prezinta urmatoarele caracteristici:
1. Nu asigura inchiderea marginala
2. Inchiderea marginala este exclusiv mecanica
3. Prezinta rezistenta scazuta la compresiune
4. Asigura inchiderea marginala
5. Prezinta rezistenta buna la compresiune
6. Adera chimic la substrat
7. Cimenturile FOZ fac priza printr-o reactie acid-baza
8. Nu adera chimic la substrat
9. Inchiderea marginala este exclusiv chimica
10. Cimenturile FOZ fac priza printr-o reactive dintre doi acizi si doua baze
202. În criteriile ocluziei funcționale după Korber se enumeră:

1. factorul de mișcare: alunecarea dento-dentară cu obstacole
2. factorul forță: repartizare uniformă a solicitărilor ocluzale
3. factorul timp: contacte dentare simultane
4. factorul continuității suprafețelor ocluzale: prezența edentațiilor
5. factorul continuității suprafețelor ocuzale: lipsa edentațiilor
6. factorul timp: contacte dentare nesimultane
7. factorul formă: forma de masticație prezintă orientare spațială
8. factorul forță: repartizare neuniformă a solicitărilor ocluzale
9. factorul cantitativ: contacte dentare multipoziționale
10. factorul cantitativ: contacte dentare unipoziționale
203. Pe radiografia retrodentoalevolară se pot aprecia la nivel radicular următoarele

aspecte:
1. integritate coronară
2. forma și dimensiunea camerei pulpare
3. forma canalului radicular
4. numărul rădăcinilor
5. procese periapicale sau lateroradiculare
6. procese carioase – raportul cu camera pulpară
7. tratamentele endodontice – corectitudinea lor
8. obturații – raport cu camera pulpară
9. orientarea rădăcinilor
10. profilul de emergență
204. Principiile de aplicare a claselor diagnostice ale clasificării ACP sunt cu excepția:
1. În cazul pacienților edentați total maxilar și parțial mandibular, primesc aceeași clasă de
diagnostic
2. În cazurile în care criteriile diagnostice aparțin unor clase diferite, pacientul este
plasat în cea mai complexă categorie
3. Planul de tratament nu influențează nivelul diagnostic în care este încadrat pacientul
4. Sănătatea parodontală este intim legată de diagnosticul și prognosticul terapeutic al
pacienților edentați parțial
5. Tratamentul preprotetic poate schimba nivelul diagnostic inițial
6. Existența unor obiective terapeutice estetice crește cu o unitate complexitatea
clasificării la pacienții evaluați inițial în clasele I sau a Ia- trebuia scris ( a II a)
7. În cazul pacienților edentați total maxilar și parțial mandibular, ambele arcade se încadrează
în clasa a Ia diagnostică
8. Tratamentul preprotetic nu schimbă diagnosticul inițial
9. Tratamentul protetic este indicat înainte de stabilizarea parodontală
10. În cazul pacienților edentați total maxilar și parțial mandibular, ambele arcade se încadrează
în clasa a Ia diagnostică
205. Tehnica wax-up:

1. Nu redă varianta terapeutică ce va fi urmată
2. Nu are rol în algoritmul deciziei finale a soluţiei terapeutice de elecţie
3. Presupune adăugarea de material metalic la nivelul modelului de studiu
4. Reiterează varianta terapeutică ce va fi urmată
5. Are un rol deosebit de important în algoritmul deciziei finale a scorului
6. Nu prezintă soluţia terapeutică clară pentru medic şi pacient
7. Nu are rol în algoritmul deciziei finale a scorului
8. Presupune adăugarea de ceară sau răşină la nivelul modelului de studiu
9. Prezintă soluţia terapeutică clară atât pentru medic, cât şi pentru pacient
10. Are un rol deosebit de important în algoritmul deciziei finale a soluţiei terapeutice de
elecţie
206. Obiectivele generale ale preparaţiilor pentru proteze fixe sunt:

1. In zona laterală, prepararea ocluzală respectă morfologia dintelui, cu reproducerea foselor şi
a şanturilor
2. Nu sunt obstacole reprezentate de feţele laterale ale preparaţiilor
3. Deseori se marchează profunzimea preparaţiilor cu instrumente speciale
4. Nu sunt obstacole reprezentate de feţele laterale ale dintilor vecini ai preparatijlor
5. Asigurarea spațiului suficient din punct de vedere funcţional şi estetic pentru tipul de
material utilizat
6. Asigurarea unei axe de inserţie fără obstacole
7. Preparaţia minimă suficientă (economia de ţesuturi dentare proprii)
8. Pe feţele vestibulară si linguală se respectă convexitatea cervico-ocluzală
9. Crearea unei limite cervicale care să asigure etanşeitate, rezistenţă şi estetică
corespunzătoare
10. Pe feţele vestibulară si linguală se elimină convexitatea mezio-distală
207. Despre planul de tratament protetic fix al edentațiilor parțiale sunt adevărate
următoarele:
1. Restaurarea arcadelor edentate devine complicată în urma migrării dinților
antagoniști
2. Amplitudinea arcuirii este indirect proporțională cu cubul lungimii mezio-distaleși direct
proporțională cu cubul înălțimii cervico-ocluzale
3. Migrărilor dentare ale vecinilor și antagoniștilor li se adaugă grade diferite de
resorbție a procesului alveolar, după pierderea dinților
4. Conectorii punților dentare sunt elastici
5. Protezarea edentațiilor este necesară pentru restaurarea funcțională, masticatorie și
fonetică, estetică
6. Este contraindicată protezarea edentațiilor și/sau a dinților din zona frontală, în
absența asigurării suportului posterior
7. Restaurarea arcadelor edentate devine complicată în urma migrării dinților vecini
8. Lungimea mezio-distală a edentațiilor ce pot fi restaurate într-o manieră durabilă prin
protezare fixă nu depinde de capacitatea dinților stâlpi
9. O punte dentară care înlocuiește breșe edentate mai lungi de doi dinți (molari) este
considerată cu risc scăzut
10. Tratamentul protetic la pacienții cu mobilitate dentară constă în eliminarea obligatorie a
acestora
208. Despre tehnica wax-up este adevărat: nu am gasit undeva concret scris in carte!
1. Constă în adăugare de compozit la nivelul modelului de studiu
2. Constă în adăugare de rășină la nivelul modelului de studiu
3. Rezultă o proteză definitive
4. Rezultă o protezare provizorie
5. Un rol nesemnificativ în algoritmul deciziei finale a soluției protetice
6. Constă în adăugare de ceară la nivelul modelului de studiu
7. Un rol deosebit în algoritmul deciziei finale a soluției terapeutice de elecție
8. Presupune adăugare de ceară la nivelul dinților din cavitatea orală a pacientului
9. Mock-up-ul se realizează înaintea Wax-up-ului
10. Un rol deosebit în algoritmul deciziei finale a scorului
209. Obiectivele generale ale preparațiilor pentru proteze fixe sunt:

1. La dinții frontali prepararea vestibulară se realizează în 4 planuri
2. Crearea unei limite cervicale care să asigure estetica corespunzătoare tipului de
material utilizat
3. Pragul drept trebuie să fie de cel puțin 2-3 mm pentru coroane integral ceramice
4. Asigurarea spațiului suficient din punct de vedere funcțional și estetic pentru tipul de
material utilizat
5. Asigurarea unei axe de inserție fără obstacole reprezentate de fețele vestibulare și laterale
ale preparațiilor
6. Pragul rotunjit prezintă o lățime de 2 mm pentru coroanele monolitice și fațete
7. Marcarea profunzimii preparațiilor cu instrumente speciale, pietre diamantate
cilindrice scurte sau sferice cu diametrul egal cu profunzimea dorită preparației
8. În zona laterală prepararea ocluzală nu trebuie să respecte morfologia dintelui
9. Crearea unei limite cervicale care să asigure etanșeitatea și rezistența
10. Preparația minimă suficientă (economia de țesuturi proprii)
210. Cerințele de realizare a protezei provizorii sunt:

1. Realizare facilă
2. Să nu permită modificări prin adăugare sau sustracție
3. Să fie estetice, instabile din punct de vedere al culorii
4. Să nu genereze injurii intolerabile și ireversibile la nivelul pulpei și al parodonțiului
marginal
5. Rezistență la forțele ocluzale
6. Să nu fie compatibile cu alte materiale dentare
7. Să fie estetice, stabile din punct de vedere al culorii
8. Să genereze injurii reversibile la nivelul pulpei și al parodonțiului
9. Să realizeze o conducție termică brutală
10. Să permită modificări prin adăugare sau sustracție, realizabile in cabinetul dentar
211. În etapa de amprentare, se transmit în laboratorul de tehnică dentară următoarele

elemente: Nu am gasit undeva scris, insa astea sunt variantele logice!
1. Inserția frenurilor
2. Dinții stâlpi nepreparați
3. Dinții stâlpi cu suprafețele preparațiilor, limita cervicală a preparațiilor, zonele
rămase nepreparate de la nivelul dinților stâlpi
4. Suprafața dinților vecini ai viitoarelor restaurări protetice
5. Suprafețele ocluzale ale dinților antagoniști corespunzători preparațiilor și breșelor
edentate
6. Suprafața crestelor edentate
7. Suprafețele ocluzale ale dinților antagoniști necorespunzători preparațiilor și breșelor
edentate
8. Suprafețele dinților omologi ai viitoarelor restaurări
9. Rugile palatine
10. Șanțul fundului de sac vestibular
212. Verificarea funcționalității:

1. Masticatorie, cuspizii vestibulari maxilari trebuie sa fie circumscriși de cei mandibulari
2. Estetică, să se încadreze în morfologia arcadei respective și să înscrie curburile
vestibulare și orale ale acesteia
3. Fonatorie
4. Proba cu ceramică de placaj neglazurată, în timpul căreia nu se verifică punctele de contact
5. Poziția și forma marginii incizale, paralelă cu spațiul interpupilar
6. Poziția și forma marginii incizale, paralelă cu buza inferioară
7. Culoarea restaurării protetice nearmonizată cu culoarea dinților naturali prezenți
8. Proba structurii, în timpul căreia se verifică adaptarea incizală
9. Masticatorie, se controlează relația dintre cuspizii vestibulari maxilari și cei
mandibulari, mai ales în zona posterioară unde un raport cap la cap este nefavorabil
10. Ambrazurile proximale și cervicale cu absența triunghiurilor negre
213. Controlul fluidelor bucale :
1. metoda laserului acționează la nivelul epiteliului extern al gingiei
2. metoda chiuretajului rotativ nu necesită anestezie, nu produce hemoragie
3. metoda electrochirurgicală duce la apariția hemoragiei
4. substanțele utilizate pentru evicțiunea gingivală sunt sulfatul feric și clorura de
aluminiu
5. metoda chemo-mecanică se realizează prin introducerea în șanțul gingivo-dentar a
unui șnur impregnat cu o substanță astringentă sau vasoconstrictoare
6. metoda laserului nu poate fi folosit în vecinătatea lucrărilor metalice și necesită o anestezie
redusă
7. metoda chiuretajului rotativ constă în eliminarea prin frezare a uni grosimi reduse de
la nivelul șanțului gingival
8. există 2 tehnici : tehnica cu un șnur și cea cu două șnururi
9. metoda electrochirurgicală constă în eliminarea epiteliului intern cu ajutorul laserului
10. metoda electrochirurgicală constă în eliminarea epiteliului intern cu ajutorul
bisturiului electric
214. Examenul radiografic:

1. radiografia retrodentoalveolară se poate realiza prin tehnica bisectoarei, tehnica
paralaxei, tehnica bite-wing
2. pe radiografia retrodentoalveolară se vor aprecia elementele de morfologie coronară,
radiculară și periapicală
3. radiografia retrodentoalveolară este deosebit de utilă la nivelul dinților restanți, în
special a celor limitrofi breșei edentate
4. dacă pe radiografie corticala osoasă apare discontinuă este aptă să suporte presiuni
5. pe radiografie retrodentoalveolară a dinților restanți se va aprecia morfologia
radiculară
6. pe radiografie nu se pot stabili indicii clinico biologici de resorbție osoasă paradontală ca și
capacitaea de rezistență la presiune a osului parodontal
7. pe radiografie nu se pot examina zonele indicatoare, zonele osoase din jurul dinților stâlpi
suprasolicitați
8. radiografie intraorală la nivelul crestei edentate poate evidenția prezența dinților incluși, a
resturilor radiculare dar nu permite studierea calității trabeculației osoase
9. radiografia cefalometrică nu poate preciza diagnosticul unor modificări morfologice la
nivelul substratului osos
10. în vederea preparărilor substructurii organice, mai exact a sacrificiului de substanță
dură ce va fi făcut, trebuie cunoscut profilul de emergență al dintelui
215. Proteze fixe extracoronare:

1. dintre acestea fac parte coroanele totale care acoperă în totalitate coroana dentară
2. coroanele parțiale cu fața vestibulară nepreparată (3/4 pentru frontali, 4/5 pentru
laterali, 7/8 pentru molari maxilari)
3. termenul onlay constă în acoperirea suprafeței vestibulare prin orice tip de coroană
4. mai sunt numite de acoperire, de înveliș sau coroane dentare
5. sunt agregate în exteriorul suprafeței dentare
6. coroanele ecuatoriale pot fi doar ceramice
7. coroanele parțiale, clasice cu fața vestibulară preparată realizate în general din aliaje înalt
nobile
8. pot acoperi total sau parțial dintele pe care sunt realizate
9. fațetele se pot realiza doar cu preparație vestibulară
10. coroanele parțiale sunt realizate în general din materiale nenobile
216. Pregătirea preprotetică nespecifică implică:
1. Igienizare şi asanarea cavităţii orale
2. Extracţia dinţilor incluşi
3. Excizii şi plastii modelante
4. Tratamentul leziunilor odontale simple şi complicate la nivelul dinţilor pilieri
5. Eliminarea focarelor de iritaţie parodontală
6. Redresarea ortodontică a axelor dinţilor pilieri
7. Tratamentul leziunilor carioase simple şi complicate pe alţi dinţi decât pilierii
8. Extracţia resturilor nerecuperabile
9. Restabilirea echilibrului ocluzal şi al relaţiilor cranio-mandibulare
10. Obţinerea unui câmp protetic favorabil pentru protezarea în condiţii optime şi reechilibrarea
sistemului stomatognat
217.Diagnosticul de integritate al arcadei:
21.Tulburările funcţionale ale sistemului stomatognat nu depind de

topografia şi întinderea edentaţiei
22.Nu există situaţii când aparatul gnatoprotetic este corect conceput şi
realizat
23.Tulburările funcţionale ale sistemului stomatognat care
predomină în tabloul clinic constau în tulburări masticatorii,
fizionomice, fonetice, de deglutiţie
24.Etiologia edentaţiei poate fi doar congenitală sau dobândită
25.Diagnosticul complicaţiilor edentaţiei parţiale va consemna
existenţa unor complicaţii locale, loco-regionale sau generale
26.Tratamentele urmate de pacient vor fi apreciate din punct de
vedere al concepţiei biomecanice cât şi al execuţiei clinico-
tehnologice
27.Prognosticul edentaţiei parţiale este întotdeauna rezervat
28.Etiologia edentaţiei poate fi congenitală, aparentă sau dobândită
29.Diagnosticul complicaţiilor edentaţiei parţiale va consemna existenţa
unor complicaţii strict locale
30.Diagnosticul de formă clinică a edentaţiei precizează clasa din
care face parte edentaţia
218.Protezarea de urgență: 6 CORECTE
1. Temporizarea tratamentului are o durată variabilă: poate fi de

durată scurta 7 zile sau de durată medie 21 de zile
2. Proteza provizorie se confecționează în cabinetul stomatologic
3. Protezarea de temporizare amână, din considerente biologice,
protezarea definitivă
4. Protezele temporare nu sunt confecționate din rășini
5. Terapia de temporizare amână protezarea definitivă până în
momentul în care se decretează stabilitatea elementelor câmpului
protetic
6. Protezele tranzitorii nu au un rol estetic
7. Din cerințele de realizare a protezei fac parte: să fie compatibile cu
alte materiale dentare, să nu realizeze conducție termică brutală,
realizare facilă
8. Protezarea provizorie se realizează în laboratorul de tehnică
dentară și este impusă de imposibilitatea tehnologică a
laboratorului sau materială a pacientului
9. Protezarea de stabilizare contribuie prin însuși conceptul, metoda
de realizare și materialele utilizate în menținerea stabilității
elementului câmpului protetic și sistemul stomatognat reabilitat
10.Protezarea imediată și de temporizare se aplică când nu avem nevoie de
protecția suprafețelor preparate
219.Soluția conjunctă are următoarele indicații:
1. Prezența malocluziilor
2. Leziuni odontale coronare pe dinții antagoniști
3. Arcada antagonistă protezată reașezând blocajul extruziei dinților
antagoniști
4. Arcadă antagonistă nerezolvată adjunct
5. Dinți cu paradonțiu integru
6. Prezența parafuncțiilor
7. Ocluzia normală
8. Dinți cu paradonțiu afectat
9. Arcadă antagonistă rezolvată adjunct
10.Arcada antagonistă cu condiția aplicării și la acest nivel a acestor
soluții
220.Îndepărtarea aparatelor conjuncte:
1. Prin aplicarea la nivelului aparatului gnatoprotetic conjunct a

unor microșocuri mecanice se produce întreruperea continuității
cristalelor de cement si decementarea
2. O variantă mai traumatizantă este reprezentată de ciocanul pneumatic
și ultrasunetele
3. Este impusă de accidentele tardive survenite la elementele
câmpului protetic cât și cele ale aparatului gnatoprotetic conjunct
4. Secționarea microprotezelor poate fi realizată cu discurile diamantate
inactive pe muchie
5. Metoda secționării elementelor de agregare și a îndepărtării prin
tracționare în ax este cel mai rar folosită
6. Din metodele moderne fac parte ciocanul pneumatic și
ultrasunetele
7. La nivelul suprafeței de secțiune se inseră un fuloar cu ajutorul căruia
se realizează decimentarea
8. Se utilizează ciocanul de decementare, ciocanul cu recul sau o
spatulă introdusă sub corpul de punte
9. Dintre metodele distructive fac parte aplicarea șocurilor mecanice și
ultrasunetele
10.Dintre metodele nedistructive fac parte aplicarea șocurilor
mecanice sau a unor paste de masă plastică adezivă
221.Materialele pentru amprentare:
1. Siliconii de adiție prezintă o capacitate de umectare bună

2. Tiocauciucurile prezintă stabilitate dimensională foarte bună
3. Polieterii au o rigiditate foarte slabă
4. Tiocauciucurile prezintă avantajele- reproducere excelentă a
detaliilor câmpului protetic, elasticitate bună, rezistență la rupere
mare
5. Tiocauciucurile prezintă un miros neplăcut, timp de priză lung,
pătează, gust amar
6. Tiocauciucurile sunt hidrofile
7. Siliconii de adiție sunt obținuți în urma unei reacții de adiție între o
bază-polivinilsiloxan și un catalizator-polisiloxan cu o grupare vinil
terminală
8. Materialele de amprentare se clasifică în rigide și elastice
9. Siliconii vinil-polieteri combină proprietățile siliconilor de adiție
cu ale polieterilor
10.Polieterii sunt în sistem pastă-pastă.
222.Studiul de model:
1. Examenul ocluziei nu poate stabili toate modificările survenite

2. Studierea lui se va face diferențiat, în funcție de etapa pe care o
înregistrează modelul, și de scopul urmărit
3. Examinarea crestei edentate constă în aprecierea înălțimii, lățimii,
orientare, profil, forma pe secțiune, aspect, retentivitate
4. Modelele se confecționează din materiale dure pe baza unor
amprente muco-dinamice
5. Studierea modelului maxilar începe cu examenul vestibulului de la
dreapta la stânga
6. Analiza modelul mandibular se realizează diferit față de cel maxilar,
examenul vestibulului fiind ultimul
7. Modelul nu este un element necesar precizării diagnosticului și
etapelor preprotetice
8. Este util în unele etape ale tratamentului sistemului stomatognat
9. Examinarea crestei edentate constă în aprecierea adâncimii
10.Modelele se confecționează din materiale elastice pe baza unor
amprente muco-dinamice
223.Următoarele afirmații despre geometria cervicală sunt adevărate:
1. Pragul drept de cel puțin 1 mm se recomandă pentru coroane integral

ceramice
2. Cea mai puțin conservatoare este preparația fără prag
3. Cel mai conservator prag este pragul drept
4. Preparația fără prag se mai numește in engleză și prag chamfer
5. Pragul rotunjit peste 1 mm se recomandă pentru coroanele mixte și
integral ceramice
6. Pragul rotunjit de lățime 0,2-1 mm se recomandă pentru coroanele
monolitice și fațete
7. Pragul drept se realizează de cel puțin 1,5 mm
8. Nu există risc de supraconturare marginală sau lezare a inserției
epiteliale
9. Preparația fără prag se realizează atunci când trebuie realizată apical de
joncțiunea smalț-dentină
10.Cu o piatră diamantată flacară se deretentivizează toată zona
subgingivală
224.Motivele prezentării pacientului în situaţii de edentaţii reduse protezabile:
1. Pacientul poate solicita asistenţă stomatologică în scopul

reoptimizării unor aparate gnatoprotetice ce au devenit instabile
2. Pacientul nu poate experimenta dureri musculare
3. Accidente sau complicaţii ale unui tratament protetic anterior
4. Durerea nu apare în cursul masticaţiei
5. Fenomenul dureros este unul dintre principalele motive pentru
care pacientul solicită tratament de specialitate
6. Pacientul nu poate experimenta dureri articulare
7. Caracterul subiectiv al aprecierii importanţei insuficienţei
funcţionale depinde de vârstă, sex, ocupaţie, educaţie, mediu etc.
8. Accidentele sau complicaţiile unui tratament protetic anterior nu sunt
frecvente
9. Afectarea unei funcţii (masticatorie, fonetică, fizionomică,
deglutiţie)
10.Aprecierea importanţei insuficienţei funcţionale nu are caracter
subiectiv
225. Despre modelul de studiu sunt adevărate următoarele:
1. Nu este necesar în tratamentul disfuncţiei sistemului stomatognat

2. Nu este necesar pentru stabilirea diagnosticului definitive
3. Nu se confecţionează din materiale dure
4. Analiza modelului de studiu urmăreşte o etapizare diferită faţă de
examenul clinic
5. Este un document ştiinţific, didactic şi mai ales medico-legal
6. Confirmă şi completează datele clinice
7. Oferă posibilitatea vizualizării unor zone greu accesibile prin
examenul clinic
8. Studierea modelului maxilar începe cu examenul vestibulului de la
stânga la dreapta
9. Este un element necesar precizării diagnosticului şi etapelor
preprotetice ale planului de tratament
10.Oferă posibilitatea aprecierii mai corecte a unora dintre elementele
pozitive şi negative ale câmpului protetic
226.Care dintre urmatoarele este un material de amprenta?
1. Acrilate cu prize rapida

2. Compozit chitos
3. Siliconi
4. Portamprenta
5. Ceruri
6. Material termoplastice
7. Glassionomer
8. Materiale fotopolimerizabile
9. Rasini acrilice autopolimerizabile
10.Gips
227.Despre absenta molarului de minte unilateral se poate afirma:
1. Blocajul bilateral al miscarii de lateralitate nu schimba tiparul de

miscare mandibulara
2. Determina extruzia molarului antagonist
3. Nu se protezeaza
4. Ocluzia nu este afectata
5. Blocajul unilateral al miscarii de lateralitate provoaca noi tipare
de miscare mandibulara
6. Nu constituie o edentatie terminala
7. Constituie o edentatie terminala
8. Se protezeaza
9. Ocluzia se poate bloca prin extruzia molarului antagonist
10.Blocajul unilateral al miscarii de lateralitate nu schimba tiparul de
miscare mandibulara
228.Absenţa ultimilor doi molari pe aceeaşi hemiarcadă:
1. Obiectivele tratamentului nu vor urmări înlocuirea prin

protezare a molarului de 12 ani şi a molarului de minte
2. Aplicarea menţinătorului de spaţiu nu necesită dispensarizare
3. Provoacă aceleaşi complicaţii locale şi loco regionale prin extruzia
ultimilor doi molari antagonişti
4. Nu provoacă aceleaşi complicaţii locale şi loco regionale
5. Inchiderea conjunctă a breşelor suplimentare nu obligă la rezolvarea
independentă a absenţei celor doi molari
6. Obiectivele tratamentului vor urmări înlocuirea prin protezare a
molarului de 12 ani şi a molarului de minte
7. Atunci când edentaţia coexistă cu alte modificări (breşe edentate),
menţinătorul de spaţiu va fi inclus în aparatul acrilic sau scheletizat,
caz în care absenţa molarului de 12 ani nu se protezează
8. Atunci când edentaţia coexistă cu alte modificări (breşe edentate),
menţinătorul de spaţiu va fi inclus în aparatul acrilic sau
scheletizat, caz în care absenţa molarului de 12 ani se protezează
9. Inchiderea conjunctă a breşelor suplimentare ne obligă la
rezolvarea independentă a absenţei celor doi molari
10.Aplicarea menţinătorului de spaţiu necesită o dispensarizare
atentă
229.Edentație 26:
1. Punte provizorie de zirconiu, cu 25 si 27 dinți stâlpi, 26 dinte

artificial cu contact tangențial cu creasta edentată
2. Punte definitivă de zirconiu, cu 25 si 27 dinți stâlpi, 26 dinte
3. Punte definitivă metalo-ceramica, cu 25 si 27 dinți stâlpi, 26 dinte
artificial cu contact suspendat cu creasta edentată
4. Protezare definitivă: mască Scutan
5. Protezare provizorie - proteza Kemeny
6. Protezare provizorie: proteză acrilică cu conector palatin
7. Edentație parțial întinsă clasa III Kennedy
8. Punte temporară - mască Scutan
9. Edentație parțial redusă clasa III Kennedy
10.Punte definitivă metalo-ceramica, cu 25 si 27 dinți stâlpi, 26
dinte artificial cu contact tangențial cu creasta edentată
230.Edentație 36 și 37:

2. Punte definitivă de acrilat, cu 44 si 45 și48 dinți stâlpi, 46 și 47 dinți
artificial cu contact în semișa cu creasta edentată
3. Punte definitivă de zirconiu, cu 44 si 45 și 48 dinți stâlpi, 46 și 47
dinți artificial cu contact complet (în șa) cu creasta edentată
5. Punte definitivă metalo-ceramica, cu 35 și 38 dinți stâlpi, 36 și 37
7. Punte definitivă metalo-ceramica, cu 34 si 35 și 38 dinți stâlpi, 36
și 37 dinți artificial cu contact liniar cu creasta edentată
8. Nu este nevoie de protezare provizorie
9. Edentație parțial redusă clasa III Kennedy cu o modificare
10.Punte definitivă de zirconiu, cu 34 si 35 și38 dinți stâlpi, 36 și 37
dinți artificial cu contact liniar cu creasta edentată

2. Punte provizorie de zirconiu, cu 44 si 45 și48 dinți stâlpi, 46 și 47
dinți artificial cu contact complet cu creasta edentată
4. Punte definitivă de zirconiu, cu 44 si 45 și 48 dinți stâlpi, 46 și 47
5. Punte definitivă metalo-ceramica, cu 44 si 45 și 48 dinți stâlpi, 46
7. Protezare provizorie - masca Kemeny
9. Punte definitivă de acrilat, cu 44 si 45 și 48 dinți stâlpi, 46 și 47 dinți
10.Edentație parțial redusă clasa III Kennedy
1. Punte definitivă din zirconiu, cu 15 și17 dinți stâlpi, 16 și 14 dinți

artificial cu contact complet (în șa) cu creasta edentată
2. Punte definitivă metalo-ceramica, cu 15 și17 dinți stâlpi, 16 și 14
3. Punte definitivă de zirconiu, cu 13 si 15 și17 dinți stâlpi, 16 și 14
4. Punte definitivă metalo-ceramica, cu 13 si 15 și17 dinți stâlpi, 16
6. Punte definitivă din acrilat, cu 15 și17 dinți stâlpi, 16 și 14 dinți
10.Edentație parțial redusă clasa III Kennedy

2. Punte definitivă metalo-ceramica, cu 23 si 25 și27 dinți stâlpi, 26
7. Punte definitivă de zirconiu, cu 23 si 25 și27 dinți stâlpi, 26 și 24
10.Punte definitivă din acrilat, cu 25 și27 dinți stâlpi, 26 și 24 dinți
234.Edentație 11:
1. Punte definitivă metalo-ceramica, cu 12 și21 dinți stâlpi, 11 dinte

3. Edentație parțial redusă clasa IV Kennedy
4. Punte definitivă total ceramică Maryland, cu 12 și21 dinți stâlpi
pentru aripioarele ceramice, 11 dinte artificial cu contact semișa
cu creasta edentată
6. Proteză provizorie: proteză parțial acrilica cu conector principal
7. Tratament definitiv: mască Scutan
9. Punte provizorie din zirconiu, cu 12 și21 dinți stâlpi, 11 dinte
10.Punte definitivă metalo-ceramica, cu 12 și21 dinți stâlpi, 11 dinte
artificial cu contact semișa cu creasta edentată
235.Edentație 21:

artificial cu contact semișa cu creasta edentată
2. Punte provizorie din zirconiu, cu 22 și11 dinți stâlpi, 11 dinte
pentru aripioarele ceramice, 21 dinte artificial cu contact semișa
10.Edentație parțial redusă clasa IV Kennedy

pentru aripioarele ceramice, 21 și 11 dinți artificial cu contact semișa
6. Punte definitivă metalo-ceramica, cu 13, 12, 22 și 23 dinți stâlpi,
21 și 11 dinți artificial cu contact în semișa cu creasta edentată
9. Punte definitivă integral ceramică cu onlay pe 13, 12, 22 si 23, cu
11 și 21 dinți artificiali cu contact în semișa cu creasta edentată
10.Punte definitivă metalo-ceramica, cu 22 și12 dinți stâlpi, 11 și 21
dinți artificial cu contact semișa cu creasta edentată

dinți artificial cu contact suspendat cu creasta edentată
5. Punte definitivă metalo-ceramica, cu 43, 42, 32 și 33dinți stâlpi,
31 și 41 dinți artificial cu contact semișa cu creasta edentată
6. Punte provizorie din zirconiu, cu 42 și32 dinți stâlpi, 31 și 41 dinți
8. Nu este nevoie de o soluție terapeutică de tratament
9. Edentație parțial întinsă clasa IV Kennedy
10.Punte definitivă integral ceramică cu onlay pe 42 și 32, , cu 31 și
41 dinți artificiali cu contact în semișa cu creasta edentată
238.Edentație 14:

2. Punte definitivă integral ceramică cu inlay pe 15 și onlay pe 13, ,
cu 14 dinte artificiali cu contact tangențial cu creasta edentată
4. Punte definitivă de zirconiu, cu 15 și 13 dinți stâlpi, 14 dinte
5. Punte definitivă metalo-ceramica, cu 15 și 13 dinți stâlpi, 14
10.Punte definitivă metalo-ceramica, cu 15 dinte stâlp, 14 dinte
239.Edentație 34:

5. Punte definitivă metalo-ceramica, cu 35 dinte stâlp, 34 dinte
6. Punte definitivă integral ceramică cu inlay pe 35 și onlay pe 33,
cu 34 dinte artificiali cu contact liniar cu creasta edentată
10.Punte definitivă de zirconiu, cu 35 și 33 dinți stâlpi, 34 dinte
artificial cu contact liniar cu creasta edentată
240.Edentație 12:

7. Punte definitivă de zirconiu Maryland , cu aripioare pe 11 și
13 , iar 12 dinte artificial cu contact în semișa cu creasta
edentată
dinte artificial cu contact în semișa cu creasta edentată
9. Punte definitivă metalo-ceramica, cu 13 dinte stâlp, 12 dinte
10.Punte definitivă integral ceramică cu onlay pe 11 și 13, cu 12
dinte artificiali cu contact în semișa cu creasta edentată
241.Edentație 22:

7. Punte definitivă de zirconiu Maryland , cu aripioare pe 21 și
23 , iar 22 dinte artificial cu contact în semișa cu creasta
edentată
8. Punte definitivă integral ceramică cu onlay pe21 și 23, cu 22
10.Punte definitivă metalo-ceramica, cu 23 dinte stâlp, 22 dinte
242.Edentație 23:

2. Punte definitivă integral ceramică cu onlay pe21, 22 și 24, cu 23
6. Punte definitivă de zirconiu , cu onlay pe 21 și 22, coroană pe
24, iar 23 dinte artificial cu contact în semișa cu creasta
edentată
7. Punte definitivă metalo-ceramica, cu 22 și 24 dinți stâlpi, 23 dinte
8. Punte definitivă de zirconiu , cu onlay pe 22, coroană pe 24, iar 23
dinte artificial cu contact suspendat cu creasta edentată
10.Punte definitivă metalo-ceramica, cu 21 ,23 și 24 dinți stâlpi, 23
243.Edentație 13:
1. Punte definitivă metalo-ceramica, cu 12 și 14 dinți stâlpi, 13 dinte

2. Punte definitivă metalo-ceramica, cu 11 ,13 și 14 dinți stâlpi, 13
3. Punte definitivă de zirconiu , cu onlay pe 12 ,coroană pe 14, iar 13
7. Punte definitivă de zirconiu , cu onlay pe 11 și 12 ,coroană pe 14,
iar 13 dinte artificial cu contact în semișa cu creasta edentată
9. Punte definitivă integral ceramică cu onlay pe11, 12 și 14, , cu
13 dinte artificiali cu contact în semișa cu creasta edentată
10.Proteză provizorie: proteză parțial acrilica cu conector principal
244.Despre absenta a 3 molari consecutivi de pe arcada se poate afirma:
1. Planul de tratament trebuie sa respecte principiul profilactic

2. Determina complicatii locale
3. Determina tulburari morfologice
4. Nu determina complicatii morfologice
5. Nu determina complicatii loco-regionale
6. Planul de tratament nu trebuie sa respecte principiul profilactic
7. Nu este o forma de edentatie destul de frecventa
8. Este o forma de edentatie destul de frecventa
9. Determina complicatii loco-regionale
10.Nu determina complicatii locale
245.Edentație 16:
1. Protezare definitivă: mască Scutan

2. Punte definitivă metalo-ceramica, cu 15 si 17 dinți stâlpi, 16 dinte
4. Punte provizorie de zirconiu, cu 15 si 17 dinți stâlpi, 16 dinte
7. Punte definitivă metalo-ceramica, cu 15 si 17 dinți stâlpi, 16
9. Punte definitivă de zirconiu, cu 15 si 17 dinți stâlpi, 16 dinte
10.Protezare provizorie: proteză acrilică cu conector palatin
246.Referitor la variantele clinice si posibilitatile de tratament:
1. Edentatia de clasa a III-a Kennedy este limitata mezial si distal de

dinti
2. Edentatia de clasa a IV-a determina doar tulburari fizionomice
3. Edentatia de clasa I-a Kennedy este o edentatie biterminala
4. Proteza kemmeny nu este o proteza de urgenta
5. Edentatia de clasa I nu are complicatii grave
6. Edentatia subtotala se caracterizeaza prin absenta majoritatii
dintilor , ramanand de la 1 la 3 dinti pe arcada
7. Edentatia de clasa a IV-a Kennedy este o edentatie frontala
8. Edentatia uniterminala este cel mai usor de echilibrat
9. Edentatia de clasa a III-a este limitata doar mezial
10.Edentatia de clasa a II-a Kennedy este o edentatie uniterminala

EPR Grile

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EPR Grile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GRILE EPR

1. Despre profilaxia locală și loco-regională în edentația parțială redusă, se poate afirma:

2. Despre principiul curativ, se poate afirma că:

3. Principiul biologic impune:

4. Despre forțele ce acționează la nivelul arcadelor dentare:

5. Principiile tratamentului edentației parțiale: 6 raspunsuri corecte Burlui cap 9,cuprins

6. Rezistența câmpului protetic la nivelul mandibulei este conferită de:

7. Factorii care influențează valoarea biomecanică a suportului odonto-parodontal sunt:

8. Principiul estetic de preparare presupune:

9. Principiul biologic de preparație:

10. Menținerea vitalității pulpare:

12. Factorii care favorizează deschiderea camerei pulpare:

13. Principiul biologic de preparație:

14. Obiective în tehnica preparării dinților pentru proteza fixă:

15. Geometria limitei cervicale:

16. Principiul biomecanic se refera la:

17. Principiul biologic de preparatie presupune:

18. Principiul estetic de preparare presupune:

19. Principiul biologic de preparație:

22. Condiții biologice pentru dinții stâlpi:

23. Dinții stâlpi trebuie să îndeplinească următoarele condiții biologice:

27. Printre factori care favorizează retenția substructurilor dentare se numără:

28. Retenția bonturilor dentare este dată de:

29. Coroanele metalice au următoarele caracteristici: In legatura cu costul, tabelul 46 de la 321

30. Dintre caracteristicile coroanelor metalice enumerăm:

31. Coroanele acrilice au următoarele caracteristici:

32. Coroanele integral ceramice au următoarele caracteristici: (318-321 tabel)(am cautat si in

1. Se folosesc în punțile de mică amplitudine

1. Indicat pe dinți scurți, cu volum coronar redus

34. Caracteristicile inlay - urilor folosite ca mijloc de retenție în punțile dentare:

1. Sunt indicate în zonele anterioare și laterale

36. Obiective biomecanice ale corpului de punte:

37. Deformarea elastică a corpului de punte:

1. Depinde de maleabilitate materialului restaurației

1. Este accentuată la punțile mandibulare

39. Deformarea plastică a corpului de punte:(324) (am pus doar 4 raspunsuri)

40. Caracteristicile corpului de punte:

41. Printre caracteristicile corpului de punte nu se numără:

42. Amplitudinea normală a corpului de punte:(327)

43. Corpul de punte suspendat:

1. Este indicat în edentațiile reduse mandibulare

44. Despre criteriul biomecanic se poate afirma:

1. Ocluziile adanci sunt ocluzii traumatice si impun anihilarea fortelor verticale

45. Obiectivul profilactic:

1. Urmărește aspecte ale profilaxiei locale si generale

46. Indicii biomecanici:

1. Indicele biomecanic pentru caninul maxilar este 7

47. Vitalitatea dintilor:

1. Nu ofera o rezistenta mai mare fata de dintii devitali

48. Axul de insertie:

1. Reprezinta un element ce conditioneaza conceptia dar nu si realizarea elementelor de

49. Privind functia fonetica:

1. O modelare si dimensionare inadecvata a fetei orale a corpului de punte nu poate conduce la

50. Protectia parodontala:

1. Trebuie mentinuta integritatea parodontiului marginal superficial si profund, prin

51. Următoarele indicații ale protezării provizorii sunt false:(doar 4 raspunsuri)!!!

1. Să protejeze dinții antagoniști

52. Indicațiile pentru protezarea fixă sunt:

1. Edentația parțială redusă clasa a IV - a Kennedy cu o modificare

53. Printre indicațiile protezării fixă putem enumera:

1. Stare generală de sănătate favorabilă

54. Printre contraindicațiile protezării fixe se numără și :

1. Edentația parțială extinsă clasa a IV - a Kennedy cu modificări