RAPORTUL DINTRE PROTEZA FIXA SI PARODONTIUL MARGINAL

Toate fazele restaurării protetice trebuie sa avem in vedere mentinerea sanatatii parodontale.
Prognosticul pe termen lung al unei proteze fixe depinde m cea mai mare masurade relatia simbiotica
pe care aceasta o stabileste cu parodontiul marginal. Restaurarile proteticese pierd, de obicei, prin
parodontopatii si carii marginale, nu prin fracturarea protezei. Acestaeste motivul pentru care m
acest modul al principiilor de preparare a dintilor abordam maiamplu raportul dintre protezele fixe si
parodontiul marginal.

1. PROTECTIA PARODONTIULUI MARGINAL IN TIMPUL PROTEZARII

intre restaurarea protetica si parodontiul marginal trebuie sa existe un raport de

protectie

reciproca, cel putin de „respect reci

proc'.

- Restaurarile protetice trebuie sa stabileasca un raport optim cu parodontiul marginal de

invelis(refacerea contactului interdentar proximal si al ambrazurilor, contururi coronare adecvate,
plasarea supragingivala a marginilor protetice si adaptare marginala precisa) si cu parodontiul
desustinere (rapoarte ocluzale armonioase). Orice restaurare care nu respecta aceste
elementemorfologice poate avea un potential iatrogen, inducand o patologie parodontala.
Restaurarileincorecte inca din momentul inserarii declanseaza o gama variata de reactii negative:

gingivitade placa, parodontita adultului, trauma ocluzala

etc.- Bilantul negativ poate rezulta si dintr-o relatie inversa. Restaurarea va fi compromisa daca
seinsera la un pacient cu o afectare a parodontiului marginal, chiar daca proteza este
executatacorect din punct de vedere tehnic. Pentru asigurarea unui prognostic favorabil al
restaurarilor protetice este esentiala evaluarea tuturor factorilor implicati m interactiunea dintre
dinte sitesuturi.

Este cea mai mare greseala sa se considere ca scop al protezaru confectionarea siadaptarea unui
dispozitiv mecanic,

indiferent daca este vorba de o restaurare unitara sau o proteza partiala fixa. .;

'• In toate restaurarile protetice se vor urmari

doua obiective majore: _ obtinerea unor restaurari corecte din punct de vedere tehnic;- obtinerea
unui

raspuns biologic corect.

Premizele unui raspuns biologic favorabil sunt cunoasterea si respectarea bioanatomieistructurilor

parodontale, indeosebi a santului gingival, a insertiei epiteliale si a spatiuluiinterradicular.
Restaurarile protetice trebuie sa restabileasca echilibml dintre forma si functiecare exista m
raporturile dintre dintii naturali si aceste elemente ale parodontiului marginal.
Orice de tratament trebuie sa inceapa cu tratamentul parodontal.

Abia dupa

obtinerea unor tesuturi sanatoase se trece la „fazele mecanice'. Se impune aceasta ordine,

deoarece raspunsul tisular la procedurile de rutina nu este intotdeauna previzibil. Totusi, untesut

sanatos

are multiple rezerve de reparatie, m timp ce un tesut inflamat, clinic sau subclinic, poate raspunde
nefavorabil la multiplele

traume

mecanice, care adesea au

efecte cumulative.

in succesiunea fazelor clinice ale protezarii pot sa apara urmatoarele traume mecanice(57, 10,61):-
In cursul prepararii bontului cu instrumentar rotativ poate fi lezat epiteliul santului gingival,insertia
epiteliala, tesutul conjunctiv subepitelial. Evolutia leziuniidepinde de gradul dedilacerare a tesuturilor
si de starea parodontiului. In caz de leziuni usoare refacerea unui parodontiu

sanatos

este completa dupa 8-l4 zile. in caz de leziuni care intereseaza fundul santului

si unele

fibrele

alimentare" class="text">fibre conjunctive dento-gingivale, vindecarea se face curetractie. Pentru a

evita lezarea tesuturilor gingivale se va evita patrunderea cu varfulinstmmentului diamantat mai mult
de 0,5 mm in santul gingival.Prepararea zonei terminale a bontului va urmari traiectul marginii gingiei
libere, mai ales la nivelul suprafetelor proximale.-

Amprentarea cu materiale elastice presupune o pregatire prealabila a santuluigingival. Largirea

temporara prin mijloace mecanice si chimice poate duce latraumatizarea epiteliului intern.-
Protezarea provizorie va leza parodontiul marginal daca nu poseda margini supragingivale,foarte bine
adaptate si finisate. Se va evita supraconturarea suprafetelor axiale si a celor ocluzale.Ambrazurile
proximale largi trebuie sa permita accesul mijloacelor de igienizare.- Cimentarea restaurarii pe bont
este o noua sursa de traumatisme. Efectul se poate prelungi daca nu se indeparteaza cu
meticulozitate toate resturile de ciment din santul gingival sizona ambrazurilor.Pentru a asigura o
reactivitate optima se impune un tratament parodontal preprotetic siinstmirea pacientului m
vederea pastrarii unei igiene bucale corecte.In conditiile cand gingia libera este inflamata insasi
prepararea bontului, amprentarea,cimentarea sunt greu de realizat deoarece la cea mai mica
atingere gingia inflamata sangereaza.Dupa agregarea coroanei pot sa apara noi surse de iritatie:-
Marginile coroanei modifica distributia obisnuita a placii bacteriene pe suprafata dintelui.
Pematerialele din care se confectioneaza coroanele placa se fixeaza cu mai multa usurinta decat
pesuprafetele de smalt. insasi igienizarea se face cu dificultate mai mare.- Incidenta parodontitelor,
m cazul plasarii marginilor coroanelor in santul gingival, se poateexplica prin introducerea unor
suprafete mgoase pe care se agrega depozite bacteriene, tesuturidescuamate si/sau
necrozate.Aliajele metalice,

RA

si

RDC

din care se confectioneaza coroanele de invelis, chiar si cand sunt bine lustruite, pot prezenta
porozitati si striatiuni microscopice, care actioneaza ca suprafetemgoase. Cu timpul aliajele metalice
se pot coroda in mediul bucal. in urma procesului decoroziune se produce o degradare a suprafetei
coroanei, apar porozitati si implicit mgozitateacreste.Cimenturile dentare, cu care se fixeaza
coroanele pe bont, ofera suprafete rugoase aditionale. Incazul cand nu exista o coincidenta intre
marginea coroanei si zona terminala a bontului ramaneun strat de ciment a carui porozitate creste cu
timpul,

toate cimenturile fiind solubile insaliva.

in cazul cand restaurarea nu acopera toata zona

cervicala

a bontului preparat cu instmmentediamantate, raman la acest nivel suprafete mgoase.Eliminarea

completa a incidentei mgozitatilor in zonajonctionala a coroanei este aproapeimposibila. Intinderea
ei poate fi insa limitata printr-o acuratete m toate fazele clinice si tehniceale protezarii. Orice
greseala sau concesie va avea repercursiuni nefavorabile asupra parodontiului marginal
compromitand insusi tratamentul protetic.