Disciplina de Parodontologie

Prezentare de caz
Student: Ciobanu Adelina, seria A, grupa 3, MD VI
Îndrumator: Dr. Ioana Sioustis
 DATE GENERALE
 Nume: Ciobanu Ioana
 Varsta: 26 de ani
 Domiciliu: Neamț
 Ocupație: medic rezident Cardiologie Pediatrică
 ISTORICUL AFECȚIUNILOR
PARODONTALE
 Debut: în urmă cu aproximativ 9 ani (în perioada liceului)
 Semne de debut: Sângerare la periajul dentar, eritem generalizat,
consistența și culoarea modificate la nivelul gingiei marginale și
papilare, nu este asociată cu durere si nici cu mobiltate dentară
(cedează după periajul dentar).
 Evoluție: lent progresivă
 Netratată
 ANTECEDENTE HEREDO-
COLATERALE
Antecedente heredo-colaterale generale:
Mama: nesemnificative
Tata: HTA

Antecedente heredo-colaterale stomatologice:

•Mama: leziuni carioase, lucrări protetice, tratamente endodontice
•Tata: eroziuni dentare, leziuni carioase, tratamente endodontice, lucrări
protetice
ANTECEDENTE PERSONALE
Antecedente personale generale: fumat, 1 pachet pe zi, timp de 7 ani
Antecedente personale stomatologice:
Leziuni carioase: 1.7, 1.2, 1.1, 2.1, 2.2, 3.6, 4.6
Obturații fizionomice: 1.1, 2.6, 3.6, 3.7, 4.7
Extracții dentare: 1.8, 1.5( scop ortodontic), 2.5(scop ortodontic)
 CONDIȚII DE VIAȚĂ ȘI DE
 MUNCĂ
Pacienta declară că fumează, nu consumă alcool
 Nivel de stres: mediu
 Locuiește în mediu urban
 Alimentație: ovo-lacto-vegetarian, moderat în carbohidrați
 Orarul meselor: neregulat
 Consistența alimentelor: mixtă
 Cicluri masticatorii: complete
 Masticatie: bilaterală
 Stereotip de masticație: mixt
 FACTORI DE RISC
PARODONTALI
 Tipul de alimentație: moderat în carbohidrați
 Igienă orală: stare de igienă medie( dimineața și seara, folosire rară a
mijloacelor adjuvante, tehnică de periaj incorectă)
 Factor determinant: placa dentară
 Factori favorizanți locali: tratamente dentare defectuoase
(obturații), depozite de tartru supragingival
Igienă: medie IGIENA ORALĂ
Periaj dentar:
Ritmicitate: dimineața și seara
Tehnică de periaj: incorectă

Periuța dentară:
Manuală, duritate medie
Pacienta schimbă periuța la aproximativ 3 luni

Pastă de dinți utilizată: cosmetică

Mijloace suplimentare de igienă dentară: utilizate rar

 Examen extraoral
Inspecție: Palpare:
Tegumente:  Sensibilitate: normală
Aspect: normal  Contururi osoase: integre,
Culoare: normală continue, nedureroase
Integre  ATM: excursii condiliene
Sensibilitate:
simetrice, sinergice și de
normală amplitudine egală, fără
Tumefacții: absente zgomote articulare
Adenopatii: absente  Ganglioni: nepalpabili
 EXAMEN INTRAORAL
Orificiu bucal: lipsit de formațiuni patologice
Examenul mucoasei labio-jugale: normal colorată
Examenul vestibulului bucal:
Maxilar: lipsit de formațiuni patologie
Mandibular: lipsit de formațiuni patologice
Inserția frenurilor: medie
 ARCADA MAXILARĂ
 Forma arcadei: semielipsă
 Arcada: naturală, continuă, neîntreruptă
 Bolta palatină: adâncă, torus palatin absent
 Prezența depozitelor de tartru și a colorațiilor la nivelul dinților:
1,7. 1.6, 1.4, 1.3, 1.2, 1.1.,
2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.6, 2.7, 2.8
ARCADA MAXILARĂ
 ARCADA MADIBULARĂ
 Forma arcadei: omega
 Arcada: naturală, continuă, neîntreruptă
 Planșeu lingual, lipsit de fomațiuni patologice, torus absent
 Prezența depozitelor de tartru și a colorațiilor la nivelul dinților: 4,7.
4.6, 4.5, 4,4, 4,3, 4.2, 4.1, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4,
3.5, 3.6, 3.7
 Contenție: 3.3, 3.2, 3.1
absenta la nivelul dintilor 4.1, 4.2, 4.3
ARCADA MADIBULARĂ
 OCLUZIA STATICĂ
Clasa II-a Angle Molari Canini Incisivi
Sagital Reper distalizat normal Vestibularizarea
incisivilor laterali
Transversal normal normal normal
Vertical normal normal normal
EXAMEN CLINIC PARODONTAL
A. Parodonțiu de înveliș:
•1.gingia marginală
 INSPECȚIE
- Culoare: roz-roșie;
- Textura: granitată-netedă;
- Pozitie: normală;
- Contur: regulat;
- Volum: normal ;
PALPARE
- Consistența: fermă
- Sângerarea : sângerare provocată
- Sensibilitate: scăzută
2. gingia atașată
- lată la maxilar
- îngustă la mandibula in zona laterală
PARODONTOGRAMA INIȚIALĂ:
MAXILAR
PARODONTOGRAMA INIȚIALĂ
MANDIBULĂ
 INDICI
Maxilar Mandibulă
Indicele gingival (GI) 1 1
Indice se sângerare papilară 0.66 0,75
(PBI)
Indice de sângerare 0,53 0,56
gingivală
Indice de hipercreștere 0 0
Indice CPITN Sextant I și III: 2, Sextant II: Sextant IV, V, VI: 2
1
Indicele de mobilitate 0 0
EXAMENE PARACLINICE
NECESARE
 FUMATUL SI BOALA PARODONTALA
Numeroase studii au investigat relatia dintre fumat si boala parodontala, mai ales in ultimii 30
ani
Un studiu (Grossi et al.,1995) desfasurat pe 1361 de participanti din New York, cu varsta cuprinsa
intre 25 si 74 de ani, a aratat ca fumatorii aveau un risc mai mare de a exprimenta o pierdere
osoasa severa decat cei care nu fumau.
Un studiu (Norderyd & Hugoson,1998) desfasurat pe 540 de adulti din Suedia, cu varsta cuprinsa
intre 20 si 70 de ani, a ajuns la concluzia ca fumatul, varsta inaintata si niveluri mai ridicate ale
placii dentare reprezentau potentiali factori de risc pentru parodontoza severa.
Fumatul s-a dovedit a fi cel mai puternic factor independent care afecteaza stadiul parodontozei
intr-un studiu la care au participat 499 de barbati finlandezi, muncitori in industrie (Ahlberg et
al.,1996)
Un studiu longitudinal, desfasurat pe o perioada de 10 ani, a investigat pierderea dintilor in
cadrul unui esantion de 273 de tineri suedezi. S-a descoperit ca riscul asociat cu pierderea dintilor
era de 78% pentru tinerii care fumau peste 15 tigari pe zi (Holm, 1994). 1/5((((/20
 FUMATUL SI BOALA PARODONTALA
Unele studii (Zambon et al., 1996) sugereaza ca fumatorii ar putea avea o flora microbiana
subgingivala mai „patogenica” decat nefumatorii, in timp ce altele (Stoltenberg et al., 1993) nu
au gasit o diferenta semnificativa statistic intre fumatori si nefumatori in privinta prevalentei
bacteriilor asociate cu boala pardontala.
Exista mai multe dovezi (Haber & Kent, 1992; Haber, 1994) care arata ca prevalenta
parodontozei este mai mica la fumatorii care se lasa decat la cei care continua sa fumeze.
Radiografii ale alveolei dentare realizate la 10 ani distanta au raportat ca progresia pierderii
osoase a fost in mod semnificativ intarziata la cei care au renuntat la tigari in timpul studiului
(Bolin et al., 1993).
De asemenea, fumatorii raspund mai greu la tratamentele parodontozei si tesuturile se vindeca
mai greu in urma unei interventii de chirurgie dentara.

1/5/20
 GRILA DE DIAGNOSTIC
De stare generală: favorabilă tratamentului
Loco-regional:
Odontal: leziuni carioase la nivelul dinților 1.7, 1.2, 1.1, 2.1, 2.2,
3.6, 4.6 de etiologie plurifactorială, cu afectarea funcției
fizionomice, cu evoluție lentă, fără afectarea camerei pulpare,
prognostic favorabil în caz de tratament, netratate și leziuni
carioase la nivelul dinților 1.1, 2.6, 3.6, 3.7, 4.7 de etiologie
plurifactorială, cu afectarea funcției fizionomice, cu evoluție
lentă, fără afectarea camerei pulpare, tratate
Parodontal: GRILA DE
 DIAGNOSTIC
Parodontită marginală cronică superficială generalizată la nivel
mandibular ( cu excepția dinților 3.5, 4.4, 4.5), de etiologie plurifactorială,
ce determină tulburari functionale fizionomice, cu evoluție lentă, fără
complicații, cu prognostic favorabil în caz de tratament, netratată.
Gingivită cronică generalizată, de etiologie bacteriană, ce determină
tulburări funcționale, cu evolutie lentă, fără complicații, cu prognostic
favorabil în caz de tratament, netratată.
Recesiuni gingivale la nivelul grupului dinților 3.6, 3.3, 3.2, 3.1, 4.1, 4.2,
4.3, 4.6 (fața palatinală) de etiologie plurifactorială, ce determină
tulburari funcționale, cu evolutie lentă, cu prognostic favorabil în caz de
tratament, netratată.
 GRILA DE DIAGNOSTIC
 Diagnosticul de integritate ocluzală: Malocluzie clasa a II-a Angle
 Diagnostic de integritate a arcadei: EPR clasa a II-a Kennedy, cu 2 modificări(tratate)
 Diagnosticul de integritate ATM: fără disfuncție articulară; excursii condiliene
simetrice, de amplitudine egală; fără zgomote articulare
 Diagnosticul de integritate musculară: normotonie
 Diagnosticul de integritate al relațiilor mandibulo-craniene: Normal
 Diagnosticul de integritate a mucoasei: Integre
 Diagnosticul de integritate a glandelor salivare: Normal
 Diagnosticul stării de igienă: igienă medie
 PLAN DE TRATAMENT
Obiectiv profilactic:
Profilaxia generală: prevenirea apariției unor noi afectiuni pe parcursul tratamentului stomatologic
Explicareainfluentei nocive a fumatului asupra sanatatii cavitatii orale si sfatuirea pacientei sa
renunte la acest viciu
Profilaxia locală nespecifică:

1.Educație sanitară:

- explicarea tehnicii de periaj – BASS (3 ori/zi, timp de 3-5 min)

- recomandarea clătirilor cu soluţii antiplacă pe bază de digluconat de clorhexidină 0,2% timp de 1

minut, la 10 minute după periaj, de 2 ori pe zi, dimineața și seara, timp de 2 săptămâni

- recomandarea folosirii duşului bucal în fiecare seară după periajul dentar.

 PLAN DE TRATAMENT
2. Păstrarea sănătății țesuturilor cavității orale prin detartraj cu ultrasunete
și periaj profesional
Profilaxialocală specifică: oprirea evoluțiilor leziunilor carioase existente
prin tratarea corespunzătoare a acestora (tratamente odontale provizorii la
nivelul dinților 1.7, 1.2, 1.1, 2.1, 2.2, 3.6, 4.6 )

1/5/20
 PLAN DE TRATAMENT
Obiectiv curativ:
Aspect morfologic: Tratamente odontale definitive: 1.7, 1.2, 1.1, 2.1, 2.2,
3.6, 4.6

Aspect funcțional: urmărirea refacerii funțiilor sistemului stomatognat

afectate
 ETAPIZAREA PLANULUI DE

TRATAMENT
Pregătirea generală a organismului:

1. Fizică: alimentație și vitaminizare corespunzătoare

2. Psihică: crearea unui tonus psihic corespunzător, printr-o atitudine plină de seriozitate și înțelegere din partea echipei medicale

 Tratament etiologic:

1. Motivarea și conștientizarea pacientului asupra igienei orale: revelarea plăcii bacteriene si asupra influentei viciilor

2. Educație pentru individualizarea tehnicilor de îndepărtare a plăcii bacteriene: metoda de periaj Bass, folosirea mijloacelor adjuvante de igienă

3. Periaj dentar professional

4. Detartraj ultrasonic supragingival

5. Tratamente odontale provizorii: 1.7, 1.2, 1.1, 2.1, 2.2, 3.6, 4.6

 Tratament corectiv:

1. Tratamente odontale definitive: 1.7, 1.2, 1.1, 2.1, 2.2, 3.6, 4.6

Etapa de control și dispensarizare: la 3 luni, la 6 luni , la 12 luni, de cate ori este nevoie
EDUCAȚIA SANITARĂ
PERIAJ DENTAR PROFESIONAL
DETARTRAJ ULTRASONIC
SUPRAGINGIVAL
Two sisters,
two doctors
are happy 😁