PREGATIREA LUCRARILOR

PROTETICE PENTRU PREVENIREA

APARITIEI AFECTIUNILOR
PARODONTALE

Student:Ariton Diana
Specializare: Tehnica dentara
An III, grupa 1
PARODONTIUL
 Definitie-componenta organului dentar constituită din ansamblul
ţesuturilor de menţinere şi susţinere ale dintelui anatomic, ţesuturi
situate într-o completă interdependenţă anatomică şi fiziologică.
Toate componentele parodonţiului funcționează în
interdependență din punct de vedere biologic, deoarece o
agresiune cu consecinţe disfuncţionale asupra unuia dintre
componente are consecinţe şi asupra celorlalte.
 Parodonţiul poate fi separat în două mari componente:
a) parodonţiul marginal;
b) parodonţiul apical.
 RAPORTUL PARODONTIU-PIESA
PROTETICA
 Prognosticul pe termen lung al unei proteze fixe depinde in cea mai mare masura
de relatia simbiotica pe care aceasta o stabileste cu parodontiul marginal.
Restaurarile protetice se pierd, de obicei, prin parodontopatii si carii marginale,
nu prin fracturarea protezei.
 Intre restaurarea protetica si parodontiul marginal trebuie sa existe un raport
de protectie reciproca, cel putin de respect reciproc.
 Restaurarile protetice trebuie sa stabileasca un raport optim cu parodontiul
marginal de invelis (refacerea contactului interdentar proximal si al
ambrazurilor, contururi coronare adecvate, plasarea supragingivala a marginilor
protetice si adaptare marginala precisa) si cu parodontiul de sustinere (rapoarte
ocluzale armonioase). Orice restaurare care nu respecta aceste elemente
morfologice poate avea un potential iatrogen, inducand o patologie parodontala.
Restaurarile incorecte inca din momentul inserarii declanseaza o gama variata de
reactii negative: gingivita de placa, parodontita adultului, trauma ocluzala.
PROTEZE FIXE UNIDENTARE
 Pentru a oferi o estetica superioara, unii tehnicieni realizeaza coroane
unidentare ce au un prag subgingival, insa trebuie sa se tina cont de
tesuturile parodontale care sunt lezate prin aceasta tehnica.
 Marginile coroanei modifica distributia obisnuita a placii bacteriene pe
suprafata dintelui. Pe materialele din care se confectioneaza coroanele
placa se fixeaza cu mai multa usurinta decat pe suprafetele de smalt.
Insasi igienizarea se face cu dificultate mai mare.
 Incidenta parodontitelor, in cazul plasarii marginilor coroanelor in santul
gingival, se poate explica prin introducerea unor suprafete rugoase pe
care adera depozite bacteriene, tesuturi descuamate si/sau necrozate.
 Aliajele metalice, RA si RDC din care se confectioneaza coroanele de
invelis, chiar si cand sunt bine lustruite, pot prezenta porozitati si
striatiuni microscopice, care actioneaza ca suprafete rugoase. Cu timpul
aliajele metalice se pot coroda in mediul bucal. In urma procesului de
coroziune se produce o degradare a suprafetei coroanei, apar porozitati si
implicit rugozitatea creste.            
     
 Cimenturile dentare, cu care se fixeaza coroanele pe bont, ofera suprafete
rugoase aditionale. In cazul cand nu exista o coincidenta intre marginea
coroanei si zona terminala a bontului ramane un strat de ciment a carui
porozitate creste cu timpul, toate cimenturile fiind solubile in saliva. 
 In cazul in care restaurarea nu acopera toata zona cervicala  a bontului
preparat cu instumente diamantate, raman la acest nivel suprafete rugoase.
 Eliminarea completa a incidentei rugozitatilor in zona jonctionala a coroanei
este aproape imposibila. Intinderea ei poate fi insa limitata printr-o acuratete in
toate fazele clinice si tehnice ale protezarii. Orice greseala va avea
repercursiuni nefavorabile asupra parodontiului marginal compromitand insusi
tratamentul protetic.
 conturul restaurarii trebuie sa faciliteze indepartarea placii, evitandu-se
convexitatile exagerate
 Se vor evita convexitatile si/sau concavitatile ampte ale suprafetelor axiale.
Ele vor fi modelate astfel incat sa minimalizeze retentia placii si sa faciliteze
indepartarea ei.
 Suprafata restaurarilor sa fie in continuitatea suprafetei gingiei.
 Profilul de emergenta a restaurarilor din santul gingival este sau usor concav.
Daca nu se respecta acest aspect natural, toate contumrile interrelate vor fi
incorecte.
 Conturul subgingival sa sustina gingia libera.
 Acestea sunt valabile atat pentru protezele unitare, cat si pentru elementele de
agregare ale protezelor partiale fixe.
 Zonele interproximale trebuie conformate astfel incat sa creeze acces pentru
controlul placii. Ambrazurile vor fi deschise, creand spatiu suficient pentru
papila interdentara. In caz contrar papila va fi presata si iritata, fara
posibilitatea de a controla placa dentara.
PROTEZE FIXE PLURIDENTARE
 Pentru a preveni aparitia afectiunilor parodontale, se va tine
cont de cadranul in care trebuie confectionata puntea, astfel
incat conectorii sa respecte gingia si papilele interdentare si
sa asigure suficient spatiu pentru o igienizare completa.
 Probleme apar in realizarea raportului dintre microproteze si
corpul de punte, legate de asigurararea spatiului pt papila
dentara.
 De asemenea pozitia corpului de punte fata de gingia
marginala poate varia de la impresiune-compresiune la
atingeri usoare cu spatii capilare sau fara atingeri. S-a
remarcat ca cele mai favorabile raporturi cu parodontiul
marginal sunt date de puntile suspendate (mandibulare), pe
cand cele mai defavorabil sunt la puntile mixte, in special in
zona frontala.
PROTEZE FIXE PE IMPLANTURI
 Tehnicianul dentar va realiza piese protetice
adaptate intim astfel incat sa se impiedice
patrunderea alimentelor si a bacteriilor, ducand
in timp la pierderea structurii protetice.
PROTEZE PARTIALE
 Se urmareste confectionarea unor proteze partiale, confortabile
pentru pacient, avand crosetele situate sub convexitatea maxima a
dintilor restanti , protejand astfel parodontiul acestora.
 La actiunea placii acrilice se adauga si efectul defavorabil al
crosetelor dentare asupra parodontiului marginal. In afara
capacitatii selective a parodontiului marginal de a se adapta si
rezista la actiunie degajate de crosete, acestea devin nocive,
generand atat microiritatii indirecte cat si directe. Crosetele
incorect indicate si executate fara a tine cont de particularitatile
morfologice dentare si individuale ale campului protetic, plasate
in imediata apropiere a parodontiului mairginal, creeaza premize
pentru aparitia microiritatiilor cu potential iatrogen. Adaptarea
necorespunzatoare a acestor crosete la morfologia dentara
determina aparitia unor zone retentive pt placa si resturile
alimentare, care adauga la microiritatiile mecanice si fizice pe cele
microbiene.
 Astefel proteza acrilica trebuie realizata cu simt de raspundere iar aspectele
enuntate trebuie evitate.
 realizarea unor proteze mobilizabile cat mai echilibate statico-dinamic, pe baza
unor analize minutioase a campului protetic edentat partial
 imbunatatirea sprijinului la protezele mobilizabile acrilice, prin adaugarea de sprijin
dento-parodontal si utilizarea pe scara larga a protezelor scheletate.Se va restrange
indicatia protezei mobilizabile acrilice, mai ales pentru edentatiile intinse subtotale
sau proteze imediate.
 evitarea contactului intre marginile protezei acrilice si parodontiul marginal prin
distantarea la 4 mm de el
 respectarea tehnologiei corecte cat si a prelucrarii corespunzatoare pentru evitarea
suprafetelor retentive (poroase).
 asigurarea unor perioade de repaus tisular si parodontal, prin nepurtarea protezei
(mai ales noaptea)
 folosirea tipurilor de crosete in functie de criteriile clinice si cu realizarea tehnica
corecta pe baza indicatiilor medicale
PROTEZE TOTALE
 Tehnicianul dentar va urmari confectionarea unor proteze totale
care sa ofere un maxim de confort si care sa nu lezeze mucoasa.
 Fata mucozala trebuie sa fie neteda pentru a nu permite aderarea
alimentelor si formarea placii bacteriene.
IGIENIZAREA
 Periaj dentar efectuat dupa fiecare masa;
 Folosirea atei dentare;
 Utilizarea dusului bucal.
IGIENIZAREA
 Periodic se vor efectua metode de igienizare profesionala precum:
a. Detartraj- metoda prin care se indeparteaza tartrul de pe
suprafata dentara;
b. Airflow- metoda de igienizare profesionala prin care se
indeparteaza placa bacteriana, petele de nicotina, cafea,
alimente colorate
c. Periaj profesional-realizat cu periuta electrica si pasta
abraziva, are rolul de a netezi si lustrui suprafetele care au
fost imbracate in tartru.