111.

La alegerea culorii dinților artificiali se va ține cont de

următoarele criterii:
A.starea de sănătate parodontală
B.tipul constituțional al pacientului
C.stereotipul de masticație
D.aspectul tegumentelor- pentru pielea deschisă dinții se vor alege cu
o culoare mai deschisă, iar pentru pielea închisă și dintii vor avea
o nuanță mai închisă
E.starea generală a pacientului
F.vârsta pacientului- la pacienții mai în vârstă dinții vor fi mai
închiși la culoare
G.sexul pacientului- pentru femei se vor alege dinți mai deschiși la
culoare
H.vârsta pacientului-la pacienții mai tineri nuanța va fi mai deschisa,
cu marginea incizală relativ transparentă
I.sexul pacientului- pentru femei se vor alege dinți mai închișila culoare
J.tipul de alimente preferate

112. La alegerea dinților artificiali trebuie să se tină cont de mai mulți

factori:
A.absența unui spațiu suficient permite renunțarea la premolarul doi
B.reliefului ocluzal trebuie ales în funcție de stereotipul dinamic de
masticație
C.alegerea unor dinți cuspidați, cu înclinarea pantelor cuspidelor între 20
și 33º este indicate în situația unor crestele alveolare foarte resorbite
D.dinții fără relief ocluzal, cu pante de 0º se vor alege pentru crestele
alveolare foarte resorbite
E.dinții fără relief ocluzal, cu pante de 0º se vor alege pentru crestele
alveolare cu un grad redus de atrofie
F.în cazul unor atrofii exagerate se poate realiza o montare inversă
G.alegerea unor dinți cuspidați, cu înclinarea pantelor cuspidelor
între 20 și 33º trebuie corelată cu gradul de atrofie a crestelor
alveolar
H.absența unui spațiu suficient permite renunțarea la molarul doi
I.în cazul unor atrofii exagerate se poate realiza o montare după repere
antropometrice
J.reliefului ocluzal trebuie ales în funcție tonusul mușchilor masticatori

113. Reguli individuale de montarea dinţilor artificiali după Gysi:

A.incisivii laterali superiori se montează în contact cu faţa distală a
incisivilor centrali superiori, sunt mai înclinați decât aceștia în
sens vestibulo-oral și mezio-distal și nu ating planul de ocluzie
B.premolarii doi superiori se montează pe mijlocul crestei, mai puțin
îclinați în sens vestibulo-oral și mezio-distal comparative cu
premolarul unu
C.caninii superiori vin în contact cu faţa distală a incisivilor laterali
superiori, sunt foarte înclinați, în ambele sensuri și ating planul
de ocluzie cu vârful cuspidului
 D.incisivul central superior se montează cu feţele meziale în contact cu
linia mediană, înclinat în sens vestibulo-oral și mezio-distal și nu
ating planul de ocluzie cu marginea incizală
E.premolarii unu superiori se monteză pe mijlocul crestei, accentuat
înclinați în sens vestibulo-oral și mezio-distal
F.incisivul central superior se montează cu feţele meziale în contact
cu linia mediană, înclinat în sens vestibulo-oral și mezio-distal și
ating planul de ocluzie cu marginea incizală
G.premolarii doi superiori se montează pe mijlocul crestei,
perpendicular pe planul de ocluzie
H.incisivii laterali superiori se montează în contact cu faţa distală a
incisivilori centrali superiori, sunt mai puțin înclinați decât aceștia în
sens vestibulo-oral și mezio-distal și ating planul de ocluzie cu
marginea incizală
I.premolarii unu superiori se monteză pe mijlocul crestei,
perpendicular pe planul de ocluzie
J.caninii superiori vin în contact cu faţa distală a incisivilor laterali
superiori, sunt foarte puțin înclinați, în ambele sensuri și ating planul
de ocluzie cu vârful cuspidului
114. La montarea premolarilor superiori se urmărește ca:
A.linia care uneşte cuspizii primului premolar să intersecteze linia
mediană în drepul acestui dinte
B.linia care uneşte cuspizii premolarului doi să intersecteze linia mediană
înapoia acestuia
C.tangenta între convexitatea maximă a caninului şi convexitatea
maximă a cuspidului mezio-vestibular al molarului unu inferiorsă
delimiteze vestibular plasarea molarilor
D.premolarul doi superior să atingă planul de ocluzie cu cuspidul
vestibular
E.tangenta între convexitatea maximă a caninului şi convexitatea
maximă a cuspidului mezio-vestibular al molarului unu superior
să delimiteze vestibular plasarea premolarilor superiori
F.linia care uneşte cuspizii primului premolar să intersecteze linia
mediană înapoia acestui dinte
G.linia care uneşte cuspizii premolarului doi să intersecteze ă linia
mediană în dreptul acestuia
H.premolarul doi superior să atingă planil de ocluzie cu ambii
cuspizi
I.premolarul unu superior să atingă planul de ocluzie cu vârful
cuspidului vestibular
J.premolarul unu superior să nu atingă planul de ocluzie

115. La montarea premoarilor superiori se urmărește ca:

A.molarul doi să nu atingă planul de ocluzie cu nici un cuspid
B.molarii și premolarii superiori să fie plasați la distanță de planul de
ocluzie
C.molarul doi superior să se monteze pe mijlocul crestei, mai înclinat
decât molarul unu superior
 D.molarii superiori să refacă în plan sagital curba frontală
E.molarul doi superior să se monteze pe mijlocul crestei, mai puțin
înclinat decât molarul unu superior
F.molarii și premolarii superiori să fie plasați în armonie cu restul
arcadei şi să respecte coridorului bucal
G.molarul unu superior să se monteze pe mijlocul crestei, uşor înclinat,
iar cuspidul mezio-vestibular să atingă planul de ocluzie
H.molarii superiori să refacă în plan sagital curba lui Spee
I.molarul doi să atingă planul de ocluzie cu cuspizii palatinali
J.molarul unu superior să se monteze pe mijlocul crestei, uşor
înclinat, iar cuspidul mezio-palatinal să atingă planul de ocluzie

116. Montarea dinților inferiori:

A.se face în următoarea succesiune:a. incisiv central, incisiv lateral,
canin, premolar unu, premolar doi, molar unu, molar doi
B.Se realizează astfel încât cuspidul mezio-vestibular al molarului
unu superior se articulează între cuspizii mezio-vestibular şi
centro-vestibular ai molarului unu inferior
C.Se realizează astfel încât cuspidul mezio-vestibular al molarului unu
superior se articulează între cuspizii mezio-vestibular şi disto-
vestibular ai molarului unu inferior
D.Urmărește fixarea molarilor unu conform regulilor lui Pound
E.Trebuie să refacă rapoartele de ocluzie corespunzătoare relațiilor de
postură înregistrate în cabinet
F.se face în următoarea succesiune:molar unu, canin, incisiv central,
incisiv lateral, premolar unu, premolar doi, molar doi
G.Urmărește fixarea caninilor inferiori, aproape vertical, coletul
fiind distalizat şi marginea incizală lingualizată
H.Trebuie să refacă rapoartele de ocluzie corespunzătoare relațiilor
mandibulo-craniene înregistrate în cabinet
I.Urmărește fixarea molarilor unu conform cheii Angle
J.Urmărește fixarea caninilor inferiori, aproape accentuat lingualizat,
coletul fiind mezializatşi marginea incizală vestibularizată

117. Montarea dinților inferiori:

A.urmărește ca incisivul lateral inferior să se monteze cu fața
mezială în raport cu fața distală a incisivului central inferior, dar
cu marginea incizală cu 0,5-1 mm mai sus
B.urmărește ca incisivul central inferior, în sens vertical,să fie acoperit de
incisivul central superior cu aproximativ 2 cm, iar în sens sagital se
creează un spațiu de inocluzie de 1-2 cm
C.se realizează fixând caninul inferior cu versanul distal al marginii
incizale în raport cu 1/3 mezială a feței palatinale a incisivului lateral
superior, în timp ce ce versantul mezial are raport cu versantul distal
al caninului superior
D.se realizează fixând incisivul central inferior cu fața mezială în
raport cu linia mediană, marginea sa incizală plasându-se în
 spatele feței palatinale a incisivului central superior, cu care are
contact în 2/3 meziale ale acestuia
E.se realizează fixând caninul inferior cu versanul mezial al marginii
incizale în raport cu 1/3 distală a feței palatinale a incisivului
lateral superior, în timp ce ce versantul distal are raport cu
versantul mezial al caninului superior
F.urmărește ca incisivul lateral inferior să contacteze antagoniștii la
nivelul fețelor palatinale ale acestora, având raport cu 1/3 distală
a incisivului central superior și cu 2/3 meziale ale incisivului
lateral superior
G.urmărește ca incisivul lateral inferior isă se monteze cu fața distală în
raport cu fața mezială a incisivului central inferior, dar cu marginea
incizală cu 0,5-1 mm mai jos
H.urmărește ca incisivul central inferior, în sens vertical,să fie
acoperit de incisivul central superior cu aproximativ 2 mm, iar în
sens sagital se creează un spațiu de inocluzie de 1-2 mm
I.se realizează fixând ă incisivul central inferior cu fața distală în raport
cu linia mediană, marginea sa incizală plasându-se în spatele feței
palatinale a incisivului lateral superior, cu care are contact în 2/3
distale acestuia
J.urmărește ca incisivul lateral inferior să contacteze antagoniștii la
nivelul fețelor palatinale ale acestora, având raport cu 1/3mezială a
incisivului central superior și cu 2/3 distale ale incisivului lateral
superior

118. Dinții artificiali neanatomici:

A.sunt indicați la pacienți cu creste alveolare fără atrofie
B.au pantele cuspidiene 0°
C.realizează rapoarte de ocluzie stabile la pacienți cu creste alveolare
foarte atrofiate
D.au pantele cuspidiene 20°
E.sunt indicați la pacienți cu creste alveolare foarte atrofiate și au
eficiență masticatorie redusă
F.realizează rapoarte de ocluzie instabile
G.au eficiență masticatorie
H.au eficiență masticatorie redusă
I.sunt indicați la pacienți cu creste alveolare fără și realizează rapoarte
de ocluzie stabile
J.sunt indicați la pacienți cu creste alveolare foarte atrofiate

119. Obiectivul fonetic urmărește:

A.ca grosimea bazei să fie uniformă, de minimum 2 mm
B.Ca versantul lingual să fie plan-convex
C.ca relieful feţelor palatinale ale dinţilor frontali superiori să fie
apropiat de cel al dinţilor naturali
D.versantul lingual să fie plan-concav
E.redarea zonei de articulare fonetică :planșeul bucal și limba
 F.redarea zonei de articulare fonetică: papilă retroincisivă, rugi
palatine, rafeu median
G.ca relieful feţelor vestibulare ale dinţilor frontali superiori să fie
apropiat de cel al dinţilor naturali
H.modelarea simetrică a elementelor de pe suprafaţa orală a
machetei
I.modelarea asimetrică a elementelor de pe suprafaţa orală a machetei
J.ca grosimea bazei să fie uniformă, de maximum 2 mm

120. Modelarea papilelor interdentare:

A.la pacienții mai tineri se realizează mai atrofiate și mai puțin convexe
B.la pacienții de vârsta a treia se modelează mai atrofiate și mai
puțin convexe
C.are un rol fizionomic important
D.trebuie realizată în corelație cu tipul constitutional al pacientului
E.la pacienții mai tineri se realizează cu o formă piramidală,
convexe, reliefate,
F.are ca scop redarea zonelor de articulare fonetică
G.la pacienții de vârsta a treia se modelează mai puțin convexe
H.se realizează la nivelul ambrazurilor incizașle și ocluzale
I.trebuie realizată în corelație cu vârsta pacientului
J.se realizează la nivelul ambrazurilor cervicale