Elementele structural ale PPS - protezelor partiale scheletate.

Are urmatoarele parti componente

-conectori principali
-mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare
-conectori secundari, seile si dintii artificiali
Conectori principali
Elem princip ale PPS care unesc comp princip de pe o parte a arcadei cu
cele de pe partea opusa astfel incat conectorul princip poate uni seile printre
ele sau o de elementele de mentinere ,sprijin si stabilizare

Conectori princip mandib

1.Bara linguala
Conditii de utilizare
-inaltime de cel putin 9 mm a procesului alveolar intre fundul de sac lingual si
parodontiul marginal
-pozitie fata de parodontiul marginal
Marginea sup a barei linguale se afla la o dista de 4-5mm ,margin
ferioara a barei lingual este plasata in fundul de sac lingual astfel incat sa nu
impiedice mobilitatea fiziologica a planseului buccal sau a frenului lingual.
Fata de mucoasa procesului alveolar bara linguala treb sa fie plasata la o
distant cu prinsa intre 0,3-2mm in functie de sprijinul protezei
Profilul barei pe sectiune este semipiriform. H barei lingual este de 4-5 mm iar
grosimea este de 1 mm la extremitatea superioara si de 3 mm la extremitatea
inferioara .

Zonele de minima rezistenta:

Jonctiunea cu conectorii sec la unirea cu seile si la mijlocul barei
Daca situatia clinica nu permite ca bara lingual sa aiba h de 4 mm se
proiecteaza la proteza un croset continuu. Crosetul continuu este utilizat mai
ales la protezele terminale bilaterale ,este obligatoriu ca la extremitati crosetul
continuu sa se sprijine pe pinteni ocluzali sau incizali eliminandu-se astfel
efectul dizortodontic de vestibularizare a dintilor frontali .
Rolul crosteului continuu
-rigidizarea barei lingual si marirea rezistentei mecanice a protezei
-contribuie la sprijinul parodontal al protezei

-asigura mentinerea indirecta a protezelor terminale (element antibasculant)

-stabilizeaza proteza in sens M-D
-solidarizeaza dintii restanti
-poate reface pct de contact pierdute prin migrarea orizontala a dintilor restanti

2.Placa dento-mucozala mandibulara

Este un conector principal care se plaseaza intre fundul de sac lingual si zona
supracingulara a d fr
Extremitatea inf are pe sect forma unei bare lingual si nu trebuie sa jeneze
mobilitatea fiziologica a planseului lingual si a frenului lingual iarspre superior
aceasta extremitate ingrosata se continua cu o placuta metalica subtire de 0,40,5mm care se tremina pierdut pe dintii frontali acoperind toata zona
supracingulara. In regiunea lat placa ajunge pana in apropierea fetelor ocluzale
ale dintilor restanti. Acest conector princip este indicat in cazuri de atrofie
marcata a crestelor in edentatiile terminale unde o bara linguala nu poate fi
folosita din cauza lipsei de spatiu. Placa dento-mucozala mai poate fi folosita
cand edentatiile terminale sunt insotite de brese suplimentare in zona frontala
pe placa fiind fixate dinti artificiali .
3.Bara V
Se aplica in situati de insertia inalta a planseului bucal ,in cazuri clinice ce
prezinta o lingualizare mare a dintilor frontali sau in cazuri clinice in care
presenta unui torus mandibular exagerat impune plasarea la mare distanta a
barei linguale de procesul alveolar.
Conectori princip max vin ctc cu muc boltei palatine ,cei care au ctc doar cu
mucoasa se numesc placutze mucozale ,iarcei care au ctc si cu dintii restanti se
num placutze dento mucozale.
4.

a.Placuta mucozala cu latime redusa

Se utilizeaza in edentatiile laterale sau cls a 3a dupa kennedy in care proteza

scheletata are sprijin dentoparod. Latimea este egala cu marimea spatiului
edentate iar grosimea este de 0,6 mm
b.Placuta mucozala cu latime mare
Este utilizata in latime mare cand crestele sunt bn delimitate, exista mai mult
de 6 dinti restantii iar torusul este absent sau de mici dimensiuni. Mai este
indicate si in ed latero-terminale. Latimea acestui conector treb sa fie egala cu
latimea sailor.
c.Placuta mucozala ant si post (fenestarata)

-este indicata atunci cand exsita un torus palatin ,in mjlocul boltii sau cand P
tolereaza cu dificultate o placa palatinala incompleta. Se poate utiliza in toate
tipurile de edentatie
d.placuta mucozala in forma de U
este indicate numai in cazurile in care exista un torus palatin mare plasat post
pana aproape de limita distala a palatuluidur.
e.placuta dento-mucozala
este indicate cand exista putini dinti restanti (numai grupul frontal),creste bine
reprezentate sau torus palatin situate post.
Poate fi utilizata si in edentatii care se asociaza cu brese frontale,dintii artificiali
fiind montati in conectorul princip.
Obligatoriu ptr acest tip de conector princip se realiz trepte supracingulare pe C
si I centrali in niciuncaz nu treb sa se sprijine pe planuri inclinate doarece va
avea un effect dizortodontic asupra dintilor restanti.
f.placa palatinala completa
este indicata in cazuri clinice cu putini d restanti frontali/laterali si creste
atrofiate .Sprijinul dento-parodontal se asigura prin crearea de trepte
supracingulare pe C si pe I sau prin realizarea unor gherutze incizale.
Mentinerea protezei va fi imbunatatita de adeziune.

Mijloacele de mentinere sprijin si stabilizare

Sunt grupate in mijloace princip care pot fi directe, crosetele si sistemele
speciale si I (elementele contra basculante) si mijloace auxiliare ce contribuie
la mentinerea protezelor.

Crosetele
Functiile crostelor turnate
-mentinere (retentie/ancorare)
-stabilizarea
-sprijinul parodontal
-incercuirea, reciprocitatea, pasivitatea mentinerea indirecta

Tipuri de croseteturnate
1. circulare

2.cr Roach
3.cr Ney
4.cr special

Componente
-au un brat retentiv . brat opozant, pintenocluzal sau supracingular si conector
secundar
Crosetele circulare Ackers
-poate fi aplicat pe Pm si p M la maxilar si la mandibular in conditiile existentei
retentivitatilor fav pe FV Sau FO

Elemente comp
-corpul crosetului plasat supra ecuatorial sau pe ecuatorul protetic pe una din
fetele proximale ale dintelui stalp, este rigid ,are rol in stabilizarea orizontala a
protezei si in sprijinul dento-parodontal cand este plasat supra ecuatorial.
-bratul retentiv are o portiune supra ecuatoriala rigida si o portiune terminal
flexibila plasata subecuatorial
-bratul reciproc numit si contra croset sau brat opponent este rigid si poate fi
plasat supraecuatorial sau pe ecuatorulprotetic.

Pintenul ocluzal
Este rigidsi se plaseaza intr-un lacas de pe fata ocluzala ,M /D.
Conectorul secundar face legatura intre croset si saua protezei sau conectorul
principal.

Crosetu linelar sau cu 4 brate

-se aplica mai ales pe M ,inconjoara aproape toata circumferint adintelui, in
plusa fata de crosetul Ackers + un pinten ocluzal auxilia rplasat in foseta opusa
pintenului principal.
Mai prezinta un conector secundar de intarire ce pleaca din pintenul auxiliar si
se termina in conectorul principal sau in saua metalica.
Crosetul circular cu act dubla

Mai ales p pm in edentatia lat ,are 4 brate dintre care cele laterale sunt
retentive. Crossetul Bonwill se mai num dublu Ackers sau cu 6 brate cu act
contrarie.
Este utilizat cand opus edentatiilor se afla o hemiarcada integra (ed de cls a 2a
sau a 4a ,poate fi folosit intre 2 M ,2 Pm sau intre un molar si un pm. bratele
retentive pot fi aplicat V,O sau diagonal
Crosetele Roach