Examen Previzualizare intrebari

Total
Disciplina
întrebări
PARODONTOLOGIE ȘI SISTEME DE
0
IMOBILIZARE

PROTEZA TOTALĂ 150 Preview

PROTEZA PARȚIAL AMOVIBILĂ 150 Preview

TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE, PARȚIALE

150 Preview
ȘI TOTALE
TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE MOBILE 0

În reabilitarea orală prin protezare fixă:

A. Lucrarea protetică să varieze dimensional în funcție de temperatura cavității orale
B. Protezele fixe să fie prelucrate cu ușurință
C. Proteza fixă să se realizeze printr-un algoritm complex
D. Protezarea să implice o prelucrare greoaie
E. Se înlocuiesc segmente distruse ale aparatului dento-maxilar
F. Să nu permită o legătură bună între materialele ce compun proteza
G. Nu sunt implicate etape clinice și etape de laborator
H. Structurile sunt realizate în scopul restaurării morfologice și funcționale ale sistemului
stomatognat
I. Protezele sunt realizate în colaborare de medicul dentist și tehnicianul dentar
J. Protezele trebuie să fie realizate din materiale biocompatibile

Etapa de preîncălzire din realizarea tiparului protezelor fixe:

A. Urmărește ridicarea temperaturii până la 800 0C
B. Are ca scop uscarea pereților tiparului
C. Are drept scop eliminarea completă a cerii machetei
D. Urmărește plastifierea și eliminarea parțială a cerii machetei
E. Se realizează în cuptoare de turnare, unde temperatura se ridică rapid, în 15 minute
F. Are drept obiectiv începerea dilatării termice
:
 G. Prefigurează operația de turnare
H. Dilatarea termică rapidă compensează contracția materialului
I. Se realizează în cuptoare speciale, unde temperatura se ridică lent
J. Durează 30 de minute, timp în care se ridică temperatura până la 350-400 0C

Punțile speciale:
A. Indicațiile sunt limitate de anumite forme de edentaţie: parțială, redusă sau întinsă
B. Se realizează fie printr-o tehnologie complexă, aparte, fie printr-o indicație specială
de tratament
C. Sunt structuri speciale, cu o componentă fixă și una mobilizabilă
D. 4.Machetele punților speciale se confecționează din mase plastice, pentru rapiditatea
execuției
E. specială în parte
F. Sunt lucrări protetice fixe, caracterizate de anumite particularități tehnologice
G. 5.Algoritmul de realizare a punților speciale cuprinde un număr redus de etape
tehnologice
H. 3.Se realizează obligatoriu pe modele fixe, speciale
I. Metodele și tehnicile de lucru folosite sunt diferențiate și specifice fiecărui tip de
punte
J. 2.Puntea provizorie realizată din mase ceramice speciale este cea mai des folosită

Realizarea modelelor secționate cu pinuri dowel:

A. Se izolează cu ceară șanțul de ghidaj și pinurile, iar la vârful tijei se aplică o bilă de
plastic de 3-4 cm care servește ca punct de reper
B. Pinurile se centrează în interiorul amprentei bontului până la 13 mm de marginea
incizală
C. Se prepară pasta de gips extra dur Duralit-Degussa la vacuum malaxor și se introduce
în amprentă, depășind cu 3-4 cm marginile amprentei
D. Sunt tije cilindro-conice care au un cap retentiv ce se fixează în amprenta
substructurii organice preparate corespunzător centrului acesteia
E. Se realizează șanțuri de ghidaj cu ajutorul unui instrument de modelat din trusa pentru
mase ceramice
F. Se solidarizează pinurile la extremitatea liberă cu o tijă de ghidaj
G. Așezarea pinurilor trebuie să fie astfel realizată încât acestea să fie paralele între ele
H. Se pot folosi pentru fiecare model mobilizabil 1-2 pinuri
I. După priza gipsului se realizează şanţuri paralele cu pinurile, cu rol de rezistență
J. Plasarea pinurilor trebuie să se facă cu ajutorul unei instalații speciale numite Alpha-
pin ce prezintă o plăcuță și tije de forare
:
Caracteristicile aliajelor pentru realizarea scheletului metalic:
A. să nu aibă gust
B. să nu fie inert
C. să prezinte rezistenţă mecanică (duritate)
D. să curgă facil la temperaturi minime pentru luciu perfect și de durată
E. să aibă modul de elasticitate scăzut
F. să fie stabil chimic
G. să aibă rigiditate mică la grosime mare
H. să prezinte rezistență la coroziune în mediul bucal
I. să poată fi prelucrat cu ajutorul frezelor
J. să fie bine tolerat de ţesuturile bucale

Puntea totală (semicirculară):

A. Este proteza fixă care restaurează o arcadă dentară în totalitate
B. Este indicată în edentații subtotale
C. Tehnologia de realizare este complexă, cu un algoritm cu multe etape
D. Situaţia morfo-clinică a câmpului protetic necesită prezența pe arcadă, obligatoriu, a
minimum 4-5-6 dinți cu o dispoziție topografică favorabilă
E. Poate fi utilizată ca supraprotezare
F. Aliajele utilizate sunt doar din categoria aliajelor nobile
G. Restaurarea prin puntea totală este cea care asigură rezistență dar fără aspect
fizionomic
H. Este indicată în cazul în care edentaţia este mixtă, întinsă sau intercalată
I. Componenta fizionomică este dificil de realizat
J. Există variante diferite de realizare – parțial și total fizionomice

Sistemele CAD/CAM în protezarea fixă:

A. Materiale ceramice comune utilizate în restaurări dentare anterioare CAD/CAM au fost
ceramica din sticla, ce îndeplinesc cerințe estetice excelente
B. Prin tehnologia CAD/CAM, restaurările din zirconiu monolitic nu prezintă culoarea
corelată cu dinții naturali și nu au stabilitate chimică pe termen lung
C. Avantajele materialelor pentru CAD/CAM, sunt biocompatibilitatea, stabilitatea mare
de culoare, conductivitatea termică scăzută, și rezistența excelentă la uzură
D. Restaurările fixe CAD/CAM utilizează același software ca pentru printarea 3D
E. Scanarea optică sau a modelelor în laborator nu este necesară
F. Au potențialul de a minimiza erorile tehnice
G. Restaurările monolitice de zirconiu fabricate la CAD/CAM nu au transluciditate
H. Oferă automatizarea procedurilor de fabricație cu o calitate superioară într-o perioadă
:
 mai scurtă de timp
I. Materiale de restaurare pentru sisteme CAD/CAM bazate pe prelucrarea aluminilor
presinterizate sau a blocurilor de zirconia, satisfac cererea pentru coroane
posterioare din ceramică și proteze parțiale fixe
J. Materialele CAD / CAM utilizate în restaurările dentare sunt blocuri și discuri
nesinterizate

Sablarea structurii metalice în protezarea fixă:

A. Constă în bombardarea suprafeței metalice cu un jet de particule cu diametre diferite,
de SiO2 sau AlO3
B. Prin sablare se realizează curățarea suprafețelor metalice cu ajutorul unei coloane de
aer comprimat la 4-6 bari
C. Datorită coeficientului de dilatare diferit al celor două materiale, cresc forțele
tangenţiale de forfecare ce apar la nivelul interfeţelor
D. Are ca rezultat micșorarea suprafețelor de contact metalice (interfețe)
E. Urmărește asocierea legăturii mecanice cu o legătura fizico-chimică pentru
optimizarea aliajelor
F. Are drept scop crearea de macroretenţii pentru adeziunea sistemelor compozite
fizionomice
G. Are ca scop curățarea urmelor de masă de ambalat
H. Suprafaţa se sablează cu particule de corindon de 50 µm, după care, suprafețele
componentei metalice se acoperă cu ceară
I. In urma sablării rezultă un aspect de metal curat, mat și rugos
J. Urmărește condiționarea suprafeței metalice

Compozitele fotopolimerizabile în reabilitarea orală pot fi utilizate eficient pentru:

A. Nu se utilizează în laborator
B. Gutiere cu plan înclinat
C. Placări vestibulare la coroanele mixte
D. Componenta fizionomică în protezarea hibridă
E. Tratamente endodontice
F. Refacerile coronare de durată
G. Componenta fizionomică a protezelor fixe
H. Metoda gutierelor preformate
I. Fațete în zona frontală
J. Protezarea provizorie

Macheta infrastructurii metalice a punților mixte metalo-ceramice are următoarele

:
caracteristici:
A. Suprafețele trebuie să fie plane
B. grosime uniformă
C. Între elemente de agregare și corp de punte există unghiuri rotunjite
D. Confecționată din ceară albă, ivoire
E. subdimensionată, cu suprafaţa netedă
F. grosime variabilă
G. supradimensionată
H. subdimensionată, cu suprafaţa condiţionată specific
I. Poate fi realizată prin frezare din ceară
J. grosime uniformă, prevăzută cu macroretenţii

Macheta infrastructurii metalice a punților cu contact tangenţial se modelează:

A. Picurare de ceară ivoire
B. turnare
C. polimerizare
D. Radiere în bloc de ceară
E. Ambalare
F. condensarea cerii la periferie
G. Picurare de ceară
H. Prin tehnica Inzoma
I. Adiție de ceară
J. Utilizarea de machete prefabricate,

Corpul de punte cu casete și faţete din acrilat confecționate în laborator:

A. Algoritmul este relativ simplu
B. Redă parțial funcția de fonație
C. peretele mucozal este redus având contact în semişa cu creasta alveolară
D. fațetele se aplică în casete prin intermediul cimentului.
E. se indică în special pentru zonele laterale mandibulare
F. Se confecționează doar din aliaje nobile
G. Este parțial fizionomic
H. caseta este formată dintr-o componentă metalică prin care se asigură rezistența și
dintr-o faţetă acrilică reprezentând partea fizionomică
I. Tehnica este accesibilă
J. fațetele de acrilat realizate în laborator au o rezistență mecanică mai scăzută și sunt
mai puțin stabile coloristic decât cele prefabricate
:
Reabilitare orală complexă:
A. Principiile sunt - rezistența, stabilitatea și echilibrul construcției protetice
B. FARA ENUNT
C. FARA ENUNT
D. FARA ENUNT
E. Funcțional, se raportează la reabilitarea funcțiilor de masticație, fonaţie, fizionomie
F. Conceptul cuprinde restaurarea și menținerea funcțiilor sistemului stomatognat,
confortului, aspectului și sănătății orale a pacientului
G. Trebuie respectate aspectele biomecanice și profilactice
H. Include restaurări ale dinților naturali și/sau înlocuirea dinților absenți și refacerea
țesuturilor orale și maxilo-faciale cu substitute artificiale
I. FARA ENUNT
J. FARA ENUNT

Pentru a preîntâmpina eșecurile, în timpul etapelor de realizare a componentei

fizionomice trebuie evitate:
A. alegerea unor mase ceramice necorespunzătoare coloristic
B. aplicarea unui strat de opac de dimensiuni mai mici, care nu va putea masca în
totalitate scheletul metalic, ceea ce va conduce la o alterare a culorii placajului
ceramic
C. număr mic de arderi de corecție
D. nerespectarea nuanțelor diferite pentru diferitele zone ale unei suprafețe
E. realizarea unui strat de ceramică de grosime neuniformă
F. respectarea regimurilor termice de sinterizare
G. aplicarea de straturi multiple de opac și dentină
H. posibilitatea aplicării unor straturi noi, fără sinterizare
I. respectarea condițiilor de preparare a maselor ceramice
J. aplicarea unui strat prea gros de opac, micșorându-se astfel spațiul pentru straturile
de bază

Macheta infrastructurii metalice a punților mixte metalo-ceramice are următoarele

caracteristici:
A. suprafețe netede
B. între elemente macheta este în unghiuri rotunjite
C. dimensiune corelată cu a dinților limitrofi breșei
D. subdimensionată
E. subdimensionată, cu suprafața condiționată specific
F. grosime uniformă
:
 G. grosime variabilă
H. confecționată din folie de ceară
I. grosime uniformă, prevăzută cu macro retenții
J. realizată cu elemente de retenție

Puntea adezivă Maryland:

A. 2.Sunt contraindicate aplicării - Suprafețe de smalt reduse, dinți malpoziționați, ocluzii
adânci, bruxism, în tratamente ortodontice, sportivi cu risc de traumatism, pacienți
indisciplinaţi, etc.
B. Caracteristici: Prepararea dinților stâlpi este facilă, paralelismul perfect între suprafețe
pentru asigurarea inserției, nu este obligatoriu
C. Nu se poate folosi pentru imobilizarea dinților parodontotici, la dinții luxați cu atele de
imobilizare adezivă, la dinții temporari, etc.
D. Poate fi parțial sau total fizionomică
E. Se recomandă mai ales frontal, când lipsește incisivul lateral superior
F. Agregarea adezivă este modalitatea de a uni 2 corpuri/suprafețe printr-un adeziv
G. În general dinții preparați trebuie să fie mici, cilindrici, nu voluminoși
H. Are 2 prelungiri metalice la nivelul fețelor proximale/orale ale dinților vecini
I. Țesuturile dentare (smaltul) e șlefuit până la 1 mm (,,şlefuire peliculă") fixarea
făcându-se prin
J. Fixarea se face la nivelul prelungirilor metalice, pe min. 1800, pentru o suprafață mare
de colaj

Erori de culoare la confecționarea componentei fizionomice a punților:

A. Pacientul stă în picioare în fața ferestrei
B. În situațiile clinice dificile este preferabil să se aleagă o nuanță mai deschisă în aceste
situații ,,neclare”, decât o nuanță mai închisă
C. Incisivii centrali au nuanțele cele mai deschise
D. Câmpul vizual al specialistului trebuie îngustat la maximum
E. Diferențele nuanțelor cromatice ale dinților din cadrul arcadei au o valoare particulară
pentru restaurările protetice reprezentate de punțile totale (semicirculare).
F. Nuanța mai închisă nu inspiră pacienților o preocupare pentru menținerea unei igiene
corespunzătoare
G. Nuanțele feței vestibulare sunt diverse, prezența smalțului cervical conduce la nuanțe
de galben-gri
H. Culoarea se alege în lumină naturală, cu ajutorul unei chei de culori
I. Dinții naturali au nuanțe cromatice diferite, există diferențe între cele 2 arcade
J. La incisivii laterali superiori predomină transparența cervical
:
La realizarea corpului de punte trebuie luate în considerare următoarele aspecte:
A. FARA ENUNT
B. realizarea de suprafețe netede
C. prezența unui unghi ascuțit la locul de unire dintre elementul de agregare și corpul de
punte
D. grosimea trebuie să fie uniformă
E. o lustruire perfectă a feței mucozale
F. FARA ENUNT
G. unirea corpului de punte cu elementul de agregare trebuie să se facă la o distanță de
5 mm de marginea cervicală a elementului de agregare
H. o modelare neretentivă a corpului de punte
I. FARA ENUNT
J. o prelucrare tehnică realizată corect în toate fazele

Caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice ale scheletului metalic:

A. volumul mare creează o stare de confort la nivelul cavității bucale
B. restaurează ocluzia funcțională
C. creează condiții favorabile pentru desfășurarea funcției fonetice
D. este puțin rezistentă la acțiunea presiunilor la care este supusă de către dinții
antagoniști
E. sprijinul este mai ales pe țesuturile muco-parodontale
F. datorită prezenței aliajului metalic, este retentivă, cu o stare de igienă satisfăcătoare
G. realizată din aliaje metalice, este supusă pericolului fracturării
H. restaurează funcția masticatorie
I. restaurează morfologic integritatea arcadei dentare
J. restaurează din punct de vedere estetic arcada dentară

Puncte cheie în alegerea culorii:

A. la tineri, culoarea dinților este mai închisă
B. caninii au nuanța cea mai deschisă dintre dinții frontali
C. 3.distanța față de dinți trebuie să fie de aproximativ 35 cm
D. la același individ culoarea dinților omologi variază
E. transparența incizală trebuie apreciată
F. culoarea smalțului este albă, cu tonuri de galben, gri, albastru, roz
G. distanța față de dinți trebuie să fie de aproximativ 60 cm
H. se selectează nuanța la începutul întâlnirii
I. se selectează nuanța la sfârșitul întâlnirii
J. 2.pacientul trebuie să stea ridicat
:
Care este importanța stopurilor ocluzale:
A. FARA ENUNT
B. în realizarea poziției de repaus mandibular;
C. FARA ENUNT
D. în menținerea dimensiunii verticale de repaus (DVR).
E. FARA ENUNT
F. în menținerea dimensiunii verticale de ocluzie (DVO);
G. FARA ENUNT
H. în procesul de triturare a alimentelor;
I. în realizarea poziției de intercuspidare maximă (IM);
J. FARA ENUNT

În reabilitarea orală prin protezare fixă:

A. nu sunt implicate etape clinice şi etape de laborator
B. Se înlocuiesc segmente distruse ale aparatului dento-maxilar.
C. Protezele sunt realizate în colaborare de medicul dentist şi tehnicianul dentar
D. Structurile sunt realizate în scopul restaurării morfologice şi funcţionale ale sistemului
stomatognat
E. protezare să implice o prelucrare greoaie
F. Protezele trebuie să fie realizate din materiale biocompatibile
G. să nu permită o legătură bună între materialele ce compun proteza
H. proteza fixă să se realizeze printr-un algoritm complex
I. lucrarea protetică să varieze dimensional în funcție de temperatura cavității orale
J. Protezele fixe să fie prelucrate cu uşurinţă

Printre avantajele Sistemului Model-Tray se numără:

A. Amprenta se toarnă pe conformator, și se demulează
B. grosimea tăieturii este de doar 0,3 mm
C. mai mult de 95% din modele pot fi secţionate perfect cu aparatul Model-Cut 2000
D. timpul de lucru este redus cu până 75%
E. timpul efectiv de realizare este de 80 de minute
F. Conformatorul are proeminenţe, sub forma unor lamele ce realizează separarea dintre
modelele unitare
G. pe un singur model nu se pot realiza mai multe tipuri de restaurări protetice
H. Bonturile nu pot fi repoziționate
I. tehnica presupune prepararea unei paste de ghips la vacuum-malaxor, și introducerea
în chiuvetă
J. utilizează un conformator prefabricat din plastic transparent
:
Printre tehnicile de prelucrare a cerii pentru restaurări protetice fixe se numără:
A. dimensiunile corespunzătoare; excesul este îndepărtat prin răzuire progresivă
B. Metoda substractivă
C. Tehnologii CAD /CAM
D. metoda prin picurare-constă în depunerea progresivă de ceară topită până se ajunge
la
E. metoda de modelare aditivă cu instrumente P.K.Thomas-constă în adiționarea de
cantități mai mici
F. metoda răcirii gradate-prin introducerea bontului mobil într-o baie de ceară topită în
care se lasă câteva secunde
G. metoda reducerii succesive-dintr-un bloc de ceară de dimensiuni inițial mai mici decât
cele ale machetei
H. Metoda step by step
I. Metoda conturului anatomic al dinților stâlpi
J. metoda ce utilizează machete prefabricate-acestea vor fi adaptate prin secţionare cu
laser

Sistemele integral ceramice presupun operații de:

A. arderea masei ceramice pe folia de platină
B. turnare
C. presarea ceramicii în tipar.
D. sinterizare
E. machetare
F. adaptarea foliei de platină
G. ambalarea
H. Polimerizare
I. prelucrare computerizată a modelului
J. presare

Macheta scheletului metalic al unei structuri mixte metalo-ceramice trebuie să

îndeplinească următoarele obiective:
A. restabilirea masticației
B. susținerea masei ceramice
C. restabilirea fonației
D. asigurarea durității
E. susținerea masei ceramice
F. conturarea marginală.
G. favorizarea esteticii
:
H. respectarea cerințelor estetice
I. susținerea rășinii diacrilice
J. asigurarea stabilității scheletului metalic

Procedeul Pindex:
A. modelul se așază pe stativul unei mașini de găurit, iar dinspre modelul bonturilor se
proiectează un spot luminos pentru a permite centrarea în mijlocul bontului a poziției
pinului.
B. modelul se așază deasupra paralel cu planul mesei și se secționează mezial şi distal
fiecare bont până la soclu cu ajutorul aparatului Model-Cut sau cu o pânză de
fierăstrău
C. luxarea bonturilor mobilizabile se realizează cu o freza, pentru a evita distrugerea
soclului
D. Amprenta trebuie verificată, igienizată și se pregătește pentru demulare
E. Soclul modelului se toarna intr-un malaxor in care se introduce pasta de gips.
F. Locaşurile forate corespund exact cu diametrul pinurilor şi sunt paralele între ele
G. Pasta de ghips dur se prepară la vacuum-malaxor și se introduce în amprentă prin
vibrare până la marginile ei
H. Tehnica se caracterizează prin utilizarea pinurilor dowel și introducerea lor în model
după priza ghipsului
I. Tumarea soclului se face după un interval de 120 minute după tumarea modelului
propriu-zis
J. Baza modelului trebuie să fie plată, paralelă cu axul de inserție al bontului mobil

Procedeul Zeiser:
A. Orificiile se realizează cu instrumente ascuțite speciale
B. Modelul se toarnă din ghips dur sau extradur sau rășini epoxidice
C. Pinurile pot fi inserate cu precizie în baza de Plexiglas, Sistemul permite o secționare
imediată a bonturilor mobilizabile şi repoziționarea foarte exactă a acestora
D. Amprenta trebuie să fie perpendiculară pe planul orizontal al aparatului
E. Modelul se toarnă din ghips dur sau extradur sau rășini epoxidice
F. Pinurile au în prelungirea lor o suprafaţă plană care formează o angulaţie.
G. După secționare, amprenta se fixează într-un suport al sistemului, paralel cu axul de
preparare
H. Sistemul utilizează o bază din Plexiglas, utilă pentru repoziționarea pinurilor secționați
I. Sistemul permite secționarea bonturilor mobilizabile fără păstrarea poziției pinurilor
J. Are 3 elemente: soclul sau infrastructura, modelele unitare sau suprastructura, și
pinurile dowel ce leagă cele două elemente
:
Montarea modelelor de lucru în simulator:
A. Creează premisele respectării principiului funcțional, când amprenta se obține printr-o
tehnică globală unică
B. se face cu scopul obținerii unor proteze fixe cu un relief ocluzal individualizat și
funcţionalizat
C. Singura mișcare pe care o poate reda articulatorul este de lateralitate
D. oferă posibilitatea de a verifica rapoartele construcției protetice cu modelul arcadei
antagoniste
E. Axa de închidere-deschidere a articulatorului trebuie să fie perpendiculară pe axa
balama
F. Se pot verifica și aspectele funcționale în ocluzia statică, și în dinamica mandibulară
G. Montarea în articulator este preferată montării în ocluzor datorită simplității
manoperelor
H. Se pot utiliza ocluzoare sau articulatoare neprogramabile; parţial programabile, sau
total programabile
I. Se face pe baza datelor înregistrate în acest scop, înregistrarea rapoartelor
mandibulo-craniene, a relației de ocluzie
J. Mișcările articulatorului nu corespund celor din ATM

Tehnologia de realizare a machetei componentei metalice a protezei fixe metalo-

ceramice:
A. 1.Macheta componentei metalice se realizează subdimensionat, cu 1,5-2 mm faţă de
modelul dinţilor antagonişti, creasta alveolară, nivelul feţelor orală şi vestibulară, dacă
vor fi acoperite în totalitate de componenta ceramică.
B. 3.Pentru fiecare dinte absent se modelează macheta subdimensionată a unui
intermediar.
C. 2.Se asigură o grosime uniformă componentei ceramice, nu vor apare tensiuni în
grosimea acesteia, iar metalul nu va transpare.
D. .Dimensiunea şi forma corpului de punte este în concordanţă cu aspectul crestei
edentate
E. 2. Microretenţiile sunt contraindicate.
F. 3.Suprafaţa machetei trebuie să fie plană, cu macroretenții
G. 5.Conexiunile trebuie să prezinte suprafeţe netede, uşor rotunjite, să se întâlnească în
unghiuri rotunjite, fără spaţii retentive
H. 5.Limita marginală metal-ceramică se face în unghiuri ascuțite, astfel se previn
fisurile, fracturile şi desprinderile masei ceramice de pe scheletul metalic
I. 4.Între intermediari, şi între intermediari şi macheta elementelor de agregare se
realizează conexiunile sub forma unor bare cu dimensiuni minime de 2,5 mm cervico-
:
 incizal şi vestibulo-oral pentru a avea rezistenţă.
J. 4. Grosimea viitorului schelet metalic trebuie să fie de 3-5 cm.

Ceramica pentru margine VITA VMK Master MARGIN:

A. la arderea marginii, materialul nu trebuie să atingă suportul de ardere
B. este utilizată pentru a realiza o zonă de tranziție estetică a scheletelor metalice
reduse vestibular
C. se folosește în zona gingivală
D. poate fi procesată într-o modalitate similară materialelor acrilice
E. este folosită pentru a reduce intensitatea nuanței
F. este folosită pentru a mări transfluența
G. poate fi intensificată prin materialele VITA INTERNO
H. materialul ar trebui să fie condensat ușor pe model.
I. Este material translucent cu opalescență naturală
J. suportă efectul de culoare dacă spațiul este insuficient

Tehnici de realizare a machetei componentei metalice:

A. Realizarea machetei din elemente prefabricate din ceară
B. Metoda INZOMA se bazează pe principiul lui Shore, conform căruia, ceramica atinge
valori maxime ale rezistenței mecanice, dacă se arde pe un substrat metalic cu
suprafețe concave
C. Metoda machetei ajurate folosește machete fabricate în laborator cu o formă
particulară de inele concentrice, mai largi cervical
D. Pentru a asigura o estetică crescută, la nivelul joncțiunii dintre macheta elementelor
de agregare şi corpul de punte, se pot realiza niște prelungiri sub formă de aripioare
pe fața orală a elementelor de agregare
E. Prin această tehnică se obțin proteze fixe cu rezistență mecanică, şi o importantă
reducere a consumului de aliaj, de 10%.
F. Modelarea machetei intermediarilor se va realiza prin reducerea blocului de ceară
subdimensionat cu 1,5-2 cm față de modelul arcadei antagoniste
G. Metoda conturului anatomic presupune aplicarea unui bloc de ceară plastifiat, pe
modelul de lucru la nivelul spațiului edentat și a modelului bonturilor
H. Elementele prefabricate se aleg în funcție de particularitatea cazului clinic și se
adaptează pe modelul de lucru prin radiere sau picurare de ceară
I. Macheta componentei metalice se realizează dintr-o plasă elastică de ceară calibrată,
de 15 mm
J. Metoda de modelare pas cu pas constă în aplicarea unei bare de ceară cu o grosime
minimă de 2,5 mm între machetele elementelor de agregare
:
Pentru optimizarea legăturii metalo-ceramice, scheletul metalic poate fi condiționat
prin:
A. Introducerea scheletului metalic în soluții speciale
B. Condiţionarea prin oxidare termică
C. Condiţionarea prin oxidare specială
D. Aplicare de agenți de sablare
E. Înainte de a începe depunerile de straturi din masa ceramică, modelul de lucru se
curăţă, se usucă şi se pensulează cu un lac izolator
F. Condiționarea prin tratamente termice
G. Aplicarea prin pensulare a unui strat de oxizi
H. Folosirea unor agenţi speciali de legătură
I. Condiţionarea mecanică prin sablare
J. Condiţionarea prin oxidare chimică

Vita VMK Master are ca avantaje:

A. schema clasică de stratificare dentină-smalț
B. un proces de fabricație îmbunătățit denumit “master” (material stabilization for
eficient reproduction) pentru proprietățile de prelucrare de vârf
C. suportă efectul de culoare dacă spațiul este suficient
D. structurile cu o dimensiune insuficientă furnizează un suport adecvat pentru ceramica
de placare
E. schema modernă de stratificare dentină-smalț
F. cele mai bune condiții pentru o culoare optimă cu a dinților restanți
G. oferta cuprinzătoare de mase adiționale pentru individualizare
H. oferta cuprinzătoare de mase suplimentare de ex. luminaries pentru creșterea
fluorescentei şi masele de transluciditate şi reproducerea diferitelor tipuri de
transparență a smalțului dentar precum şi a efectelor de profunzime
I. structurile cu o dimensiune mărită cauzează o contracție mai mare a ceramicii de
placare
J. material fără compromis în ceea ce privește siguranța și estetica

Modalități de restabilire a funcției estetice în restaurarea protetică fixă:

A. Culoarea elementului de placare corespunde culorii dinţilor vecini
B. Se recurge la artificii de formă şi poziţie
C. Dimensiunile sunt corelate cu dimensiunile dinților vecini
D. Se utilizează materiale ceramic, cu estetică deosebită
E. Acrilatul acoperă perfect toate suprafeţele metalice
F. Dimensiunile sunt corelate cu dimensiunile spațiului edentat
:
G. respectă curbele de ocluzie şi cea vestibulară
H. elementele de înlocuire ale dinţilor sunt casete cu faţete
I. au contact punctiform cu creasta edentată maxilară
J. dinţii frontali se montează în uşoară vestibulo-poziţie

Probleme de reabilitare orală provocate de pierderea punctelor de contact

interdentare:
A. mialgii
B. inflamația gingivală
C. distalizarea dinților antagoniști
D. parodontopatie apicală cronică
E. apariţia pungilor parodontale
F. interferențe ocluzale permanente
G. cracmente şi crepitații la nivel articular
H. aspecte estetice
I. impactul alimentar
J. probleme fonatorii

Modelele ideale trebuie să îndeplinească o serie de condiții:

A. stabilitate dimensională
B. rezistență la abraziune și fracturare
C. capacitate de reproducere fidelă a detaliilor
D. Să poată fi modificate și adaptate
E. tehnologie de realizare ușoară
F. stabilitate chimică
G. compatibilitate chimică, fizică (volumetrică și termică) și mecanică, cu materialele de
amprentă
H. duritate
I. manipulare ușoară
J. Să fie obținute prin sinterizare

Prepararea și aplicarea pastei de masă ceramică:

A. Temperatura mare a mediului şi atmosfera uscată ar trebui evitate
B. Arderea maselor ceramice pe scheletul metalic se face în cuptoarele de turnare
C. în etapa de ardere la 100 0C, se realizează o topire superficială a particulelor
D. Prin oxidare, suprafețele scheletului metalic ce urmează a fi placate se opacizează
E. pulberea de masă ceramică se amestecă cu lichidul (apa distilată în cazul masei
pentru dentină şi smalţ, sau un lichid pe bază de alcool sau formaldehidă pentru
:
 opaquer), pe o placă de sticlă
F. Construcțiile protetice arse vor fi mai supuse înglobării bulelor mari de aer şi pot
apărea pete opace
G. pulberea de ceramică se poate modela folosind un agent de legătură sub forma unei
paste aplicate la nivelul scheletului metalic
H. Amestecul ar trebui să fie cremos şi să poată fi transferat în cantități mici cu un
instrument sau o pensulă astfel încât, masa ceramică să nu picure de pe vârful
instrumentului
I. pulberea de masă ceramică se poate usca rapid şi nu va permite ca suprafața
subiacentă să fie condensată corespunzător
J. După arderile succesive se formează o structură chimică cu multiple componente

Aliajele dentare folosite pentru realizarea infrastructurii metalice a punților mixte

metalo-ceramice trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
A. să permită retenția ceramicii prin crearea unui start de oxizi;
B. coeficientul de dilatare termică să fie egal cu cel al ceramicii;
C. să aibă un preț avantajos, pentru aliajele nobile și titan
D. să fie biocompatibile cu țesuturile dento-parodontale
E. să aibă un interval de topire mai mare decât temperatura la care ard masele ceramice;
F. să fie groase, inodore și rigide
G. să nu permită tratamente termice, să fie dificil de modificat și sterilizat;
H. să fie hidrofobe, cu stabilitate chimica în cavitatea orală
I. să asigure rezistența lucrării protetice la forțele masticatorii, dar nu la uzură și abrazie;
J. să împiedice aderența plăcii bacteriene având suprafețe rugoase;

Aliaje pe bază de titan:

A. au conductibilitate termică scăzută, asemănătoare cu cea a smalțului dentar,
B. au biocompatibilitate superioară celorlalte aliaje metalice,
C. Pentru a scădea rezistența și a elimina tensiunilor externe se pot aplica tratamente
termice de optimizare
D. pot fi aliaje care conțin aluminiu (4-6%) staniu, cupru, indiu, galiu, sau aliaje care
conțin vanadiu, molibden, niobiu, tantal, fier, crom și aliaje care conțin zirconiu și
cupru
E. produce piese protetice cu greutate scăzută
F. prezintă rezistență mare la coroziune,
G. prezintă o densitate mare, favorabilă
H. necesită echipament, materiale speciale de ambalare și prelucrare, accesibile ca preț
I. au elasticitate mică asemănătoare cu cea a aliajelor nobile,
:
 J. Finisarea piesei protetice se realizează cu ușurință

Tehnici moderne de realizare a machetei infrastructurii metalice:

A. O metodă rapidă de realizare a machetelor complet automatizat cu o calitate
deosebită este metoda Wax Pro (Cynovad)
B. Modelarea machetei se realizează virtual prin sistemul CAM și este transformată în
piesă metalică prin sistemul CAD
C. Modelarea se face după scanarea modelelor și introducerea datelor într-un soft prin
care se obține imaginea 3D a modelelor
D. Se obțin piese protetice de rigide și mai puțin rezistente mecanic
E. Tehnologiile computerizate CAD/CAM oferă machete foarte precise
F. structurile realizate prin CAD/CAM au proprietăți mecanice optime și adaptare foarte
bună
G. Alte sisteme care se bazează pe același principiu și produc machete de mare
exactitate sunt sistemele PreciFit
H. metodele clasice de realizare a lucrărilor fixe metalo-ceramice presupun tehnică de
laborator laborioasă, dar tehnologiile computerizate au evoluat, devenind mai ieftine și
mai precise
I. Tehnica prezintă etapele de laborator precum topirea și turnarea, cu specific pentru
titan necesită o serie de precauții și condiții speciale
J. sistemul Vita CAD wax utilizează ceruri ce ard fără reziduuri pentru modelarea
machetei infrastructurii metalice

Avantajele și dezavantajele ceramicii dentare:

A. Este materialul cu cea mai mare compatibilitate cu țesutul moale
B. Rezistența mecanică la rupere și îndoire dar și cea chimică, sunt avantajele maselor
ceramice
C. prelucrarea substructurilor organice trebuie să fie accentuată pentru a conferi spațiul
necesar ceramicii
D. Din cauza durității crescute se produce abrazia dinților antagoniști dacă sunt naturali
E. Ceramica prezintă efecte ce redau un aspect foarte natural al lucrărilor protetice
F. Datorită suprafeței lucioase și netede, favorizează aderența plăcii bacteriene
G. Ceramica este influențată de salivă, de pH
H. Prezintă o cromatică ideală, ce-și menține proprietățile, fiind foarte stabilă în timp, cu
o gamă variată de culori pentru stratificări
I. Conductibilitatea termică a ceramicii care este redusă, apropiată de cea a smalțului
dentar
J. Materialul nu rămâne inert în cavitatea orala
:
Avantajele sistemelor integral ceramice:
A. se evită potențialul alergic al unor elemente componente ale aliajelor metalice
B. transluciditatea ceramicii poate fi influențată de culoarea bontului
C. biocompatibilitate excepțională
D. rezistența scăzută la fractură
E. necesită o dotare specială a laboratorului
F. duritate apropiată cu cea a țesuturile dure dentare (nu provoacă abrazie dinților
antagoniști)
G. aspect estetic excelent şi stabilitate coloristică în timp
H. prețul coroanelor integral ceramice este crescut
I. nu toate materialele ceramice se pretează la tehnica de cimentare clasică, unele
necesitând aplicarea bondingului
J. toleranța tisulară este determinată de aspectul neted şi lucios al ceramicii glazurate
ce nu favorizează aderența plăcii bacteriene

Avantajele protezelor fixe în refacerea funcțiilor în reabilitarea orală:

A. profilaxia ţesuturilor dentare dure şi ţesuturilor parodontale
B. modificarea curburii arcadei în zona frontală, 2.repoziţionarea intermediarilor în sens
vestibulo-oral;
C. se previn migrările dentare şi se asigură refacerea funcțională a planului ocluzal
D. repoziționarea intermediarilor în sens vestibulo-oral
E. prin transmiterea presiunilor în ax se asigură troficitatea fibrelor parodontale;
F. prin punte se pot mobiliza dinții parodontotici
G. fonaţia este asigurată prin volumul redus, apropiat de cel al dinților naturali,
morfologia feţelor orale
H. masticaţia este refăcută datorită fixării lucrării pe dinţii stâlpi, a transmiterii fiziologice
a presiunilor masticatorii
I. elementele de agregare de pe dinţii stâlpi determină inflamațiile gingiei marginale și
papilelor interdentare
J. se repartizează sarcinile ocluzale întregii arcade

Avantajele protezelor fixe în refacerea funcțiilor în reabilitarea orală:

A. fonaţia este asigurată prin volumul redus, apropiat de cel al dinților naturali,
morfologia fețelor orale
B. masticaţia este refăcută datorită fixării lucrării pe dinţii stâlpi, a transmiterii fiziologice
a presiunilor masticatorii
C. prin punte se pot mobiliza dinții parodontotici
D. profilaxia țesuturilor dentare dure și țesuturilor parodontale
:
 E. se repartizează sarcinile ocluzale întregii arcade
F. repoziționarea intermediarilor în sens vestibulo-oral
G. se previn migrările dentare și se asigură refacerea funcțională a planului ocluzal
H. elementele de agregare de pe dinții stâlpi determină inflamațiile gingiei marginale și
papilelor interdentare
I. modificarea curburii arcadei în zona frontală
J. prin transmiterea presiunilor în ax se asigură troficitatea fibrelor parodontale

Retenția componentei fizionomice a coroanei mixte poate fi:

A. cu retenții, prin gravare
B. macromecanică realizată prin oxidarea scheletului metalic
C. aplicare prin pensulare/spray, de sisteme adezive
D. micromecanică asociată cu adeziune fizico-chimică
E. cu sisteme speciale adezive, prin lipire
F. mecanică, respectiv macroretenţii
G. mecanică, respectiv microretenţii
H. fizico-chimică prin realizarea de solzi de pește
I. adeziune chimică
J. chimică, prin aplicarea de perle

Tehnica modernă de realizare a componentei fizionomice a coroanelor mixte metalo-

polimerice presupune:
A. straturile sunt polimerizate succesiv
B. depunerea rășinii se face în straturi succesive
C. polimerizarea rășinii în incinte speciale
D. sunt aplicate straturile individualizat, pentru efectul estetic maxim
E. depunerea straturilor prin metoda indirectă
F. îndepărtarea rășinii din tipar
G. realizarea machetei din ceară a componentei fizionomice
H. depunerea directă a rășinii pe scheletul metalic
I. operația de ambalare se face cu dificultate
J. tehnologia este extrem de laborioasă și costisitoare

Tehnicile pentru aplicarea maselor ceramice:

A. Tehnica pensulării aditive este eficientă pentru aplicarea opaquer-ului și a maselor
ceramice de culori specifice
B. După aplicare, condensarea trebuie realizată prin vibrare la măsuța vibratorie
C. Morfologia lucrării protetice se modelează greu cu o spatulă
:
 D. În cadrul tehnicii pensulării aditive, umiditatea pastei este menținută de către pensula
umedă, iar aplicarea trebuie să fie gradată
E. Depunerea pastei este urmată de contracție, compensată prin presarea masei
ceramice
F. adaptarea straturilor necesită o operațiune de presare care poate provoca defecte de
culoare
G. Aplicarea poate fi controlată, deoarece o cantitate mică de masă ceramică este fixată
cu ușurință la suprafață
H. Trebuie depuse mai multe straturi până când întreaga masă este aplicată complet,
ceea ce poate duce la mai mult aer încorporat
I. În cadrul tehnicii spatulei, absorbția apei este necesară numai intermitent, dar masa
ceramică are tendința de a se usca mai rapid
J. metoda spatulei permite ca o mare cantitate de pastă de masă ceramică să fie
aplicată o singură dată

Aplicarea straturilor de mase ceramice în protezarea fixă presupune:

A. Masa ceramică pentru smalț ar trebui aplicată cu un instrument modificat pentru a
obține o nuanță de alb
B. utilizarea pensulelor şi a unor instrumente din truse standardizate
C. Masa ceramică pentru zona cervicală ar trebui arsă la o temperatură cu 20-30 0C mai
mică decât a celei pentru dentină
D. Culoarea stratului de opaq afectează de asemenea nuanța bazei ce poate fi
modificată şi de primer
E. înainte de ardere, opaquer-ul nu se usucă la gura cuptorului, uscarea determină
formarea fisurilor şi porozităţilor
F. Opaquer-ul se amestecă cu lichidul până se obține o consistență cremoasă, apoi se
depune prin pensulare uniform pe scheletul metalic
G. Temperatura de ardere este 970-980 0C, timpul de ardere de aproximativ 6 minute,
iar arderea se face în vid
H. Deoarece masa ceramică pentru dentină are o singură culoare şi este aplicată în
cantitate mai mare, nu se recomandă tehnica spatulei
I. Stratul de opaquer are o grosime de 0,2 – 0,3 cm
J. Grosimea componentei fizionomice trebuie să fie de 1,8-2 mm

Particularități în tehnica de aplicare a maselor ceramice:

A. Dacă masa ceramică aplicată este supusă la condensări repetate şi absorbție
excesivă de apă, materialele colorante şi opace vor fi amestecate între diferitele
straturi
:
 B. Construcția protetică este așezată pe un suport de ardere pentru a se evita
deformarea, după care se face preîncălzirea la uşa cuptorului, timp de 5 minute
C. Pentru a compensa contracțiile din timpul arderii, masa ceramică se depune
subdimensionat, cu aproximativ 20-25%
D. După condensare şi modelarea suprafețelor, masa ceramică se arde, obținându-se o
densitate mare şi o morfologie corectă
E. Condensarea ar trebui maximalizată
F. Glazurarea constă în aplicarea şi arderea unui strat final, superficial de masă
transparentă
G. Interfața dintre straturile de masă ceramică ar trebui să fie cât mai clar demarcată
H. După glazurare, interiorul coroanei se poate sabla, se lustruiesc marginile metalice,
pentru a nu transpare structura metalică
I. Glazurarea se desfășoară în vid pentru a determina migrarea la suprafață a
incluziunilor de aer
J. Arderea propriu-zisă se face în vid, la 98 0C, timp de 60 minute, temperatura este
adusă progresiv la temperatura de ardere

Lustruirea perfectă a scheletului metalic are următoarele avantaje:

A. limba alunecă cu dificultate peste părțile externe ale protezei
B. țesutul mucos tolerează mult mai bine proteza
C. sunt recomandate pietrele ce conțin lianți pe bază de ceramică deoarece înglobează
impuritățile pe suprafețele metalice
D. produce de asemenea o înăsprire a suprafeței optimizând în acest fel aderența
stratului ceramic
E. Manipularea piesei se realizează ușor, doar cu o pensă Pean
F. facilitează autocurățirea și curățarea artificială
G. evită aderarea alimentelor lipicioase la proteză
H. Prelucrarea suprafețelor se face cu freze dure din oțel sau freze diamantate
I. Se poate folosi și jetul de aburi, urmat de o decapare cu acid fluorhidric timp de 15
minute și apoi o fierbere în apă distilată
J. se evită formarea plăcii bacteriene și se va reduce procentul cariilor

Punți ceramice pe suport de zirconia:

A. în cazul coroanelor de zirconia sacrificiul de substanță dentară este redus
B. La preparare este necesar un spațiu suficient în sens vertical
C. Se aplică la dinții frontali și premolari, dar mai ales în zonele laterale
D. suportul de zirconia prezintă culoare (alb) și transluciditate
E. Capele au rezistență mare la o grosime foarte mică
:
F. Rezistența este crescută, dar există riscul de fisură la forțe mari
G. poate servi la restaurarea unor breșe edentate de dimensiuni mai mari
H. Din punct de vedere al tehnicii de realizare, zirconia este frezată computerizat
I. Prețul restaurărilor pe zirconia este scăzut în comparație cu alte proteze
J. Avantajul absolut evident și de necontestat este estetica

Punți mixte metalo compozite:

A. Sunt mai puțin rezistente la abrazie
B. Placarea cu rășinile compozite se va face printr-o tehnică laborioasă
C. Adaptarea punților mixte metalo-compozite este foarte bună
D. Adeziunea dintre cele 2 componente se face chimic, cu un primer
E. Componenta metalică va prezenta micro şi macroretenţii și margine de protecție
ocluzală.
F. Compozitul este un material mai ieftin decât ceramica
G. Sunt instabile coloristic, durata de menținere fiind de maximum 10 ani.
H. Aliajele utilizate sunt exclusiv cele nobile
I. La prelucrare se utilizează freze extradure, la rotații mari
J. Materialele compozite se aplică în straturi succesive și se termopolimerizează

Punți mixte metalo acrilice:

A. Înlocuirea componentei fizionomice este costisitoare
B. confecționarea punților este ușoară
C. Principalul avantaj al restaurărilor din acrilat îl reprezintă costul scăzut
D. Componenta fizionomică nu prezintă modificări de culoare
E. desprinderea fațetelor acrilice este rară
F. Structura acrilică este rezistentă
G. formează cu acrilatul legături mecanice puternice
H. Scheletul metalic are o grosime mult mai mare
I. principala lor aplicație este pentru restaurările provizorii
J. prezintă retenții metalice sub formă de "solzi" sau "ciupercuțe" pentru retenția
acrilatului

Tehnica clasică de ambalat în doi timpi:

A. masa de ambalat nespecifică se introduce prin vibrare
B. presupune utilizarea a doua mase de ambalat, specifică și nespecifică
C. Nu se face ambalarea internă a machetei
D. În al doilea timp, nucleul din masa de ambalat specifică se introduce în conformatorul
de turnare care conține masa de ambalat nespecifică
:
 E. granulațiile masei de ambalat specifice nu permit eliminarea gazelor din tipar în timpul
turnării
F. masa de ambalat nespecifică are o granulație mică
G. Cu aceeași masă de ambalat specifică se învelește și exteriorul machetei, realizând un
nucleu
H. În primul timp se introduce pasta de masă de ambalat specifică în interiorul machetei,
prin vibrare
I. Avantajul acestei tehnici - realizează o economie de masă de ambalat specifică
J. Nucleul are diametrul de 20 mm, din masa de ambalat nespecifica

Galvanizarea:
A. Efect fizionomic crescut (grosime redusă)
B. Suprafața bontului este netedă și se izolează cu primer
C. Sisteme de galvanizare: AGC, Gammat, Plamatic, Halioforma HF
D. Închidere marginală deficitară
E. Suprafața modelului bontului este acoperită cu un strat de lac conductibil pe bază de
argint
F. presupune realizarea unei cape de aur cu puritate crescută prin electroformare
G. Nu sunt asociate cu mase ceramice convenționale, low-fusing
H. Biocompatibilitate scăzută
I. Rezistență mecanică mai mare
J. Aurul se depune prin galvanizare strat cu strat

Ambutisarea:
A. Etape de laborator laborioase
B. Prin ambutisare rezultă o capă bine adaptată
C. Sisteme: SUNRISE, ULTRALITE, CEPLATEC
D. Stratul superficial al foliei este format din aliaj de aur cu interval scăzut de topire
E. Efect fizionomic redus
F. Timp de realizare îndelungat
G. Pe modelul de ghips se adaptează o folie de aliaj nobil cu conţinut crescut de aur
H. Nu se asociază cu mase ceramice convenționale
I. Este o tehnică de prelucrare a aliajelor la rece
J. Adaptare deficitară

Caracteristicile corpului de punte:

A. să transmită forțele ocluzale în axul longitudinal
B. să aibă stabilitate funcțională asigurată de o rigiditate corespunzătoare
:
C. să asigure masticația și lateralitatea corectă
D. să refacă stopurile ocluzale pentru asigurarea unei fonații normale
E. să permită menținerea condițiilor de igienă a pacientului
F. să prevină migrarea dinților și apariția disfuncțiilor ocluzale
G. să restabilească funcția masticatorie în condiții funcționale neutraumatogene
H. să restaureze integritatea morfologică și funcțională a arcadelor modificate prin
edentație
I. să prevină profilaxia țesuturilor periodontale
J. să prevină acumularea de placă dentară la nivel ocluzal

Sistemele speciale de menținere, sprijin și stabilizare:

A. Principalul dezavantaj este reprezentat de tehnologia dificilă de realizare, complexă
B. Asigură rezistența protezelor, dar nu conferă suficient confort pacientului
C. Nu sunt sisteme estetice, de aceea sunt mai rar utilizate
D. Sunt indicate la pacienții care nu au o stare generală bună, dar și la pacienții
necooperanți
E. Prin imbricare se asigură o legătură permanentă între proteza amovibilă și elementele
conjuncte fixate pe dinții restanți
F. Pentru a alege un sistem special de menținere, sprijin și stabilizare trebuie să ne
asigurăm că dintele suport are o înălțime cât mai mică (2-3mm)
G. Se folosesc datorită esteticii excelente, pentru buna menținere și stabilizare a protezei
amovibile
H. Sistemul de matrice și patrice prezintă dezavantajul că matricile trebuie înlocuite
periodic și prețul lor este ridicat
I. Sunt folosite în scopul fixării, retenției și stabilizării protezelor dentare hibride
J. Sunt indicate pentru suportul protezelor compozite, protezelor overlay și protezelor
Swing-lock

Criteriile de alegere a unui sistem special de menținere, sprijin și stabilizare:

A. Resorbția crestei alveolare
B. Designul viitoarei proteze
C. Dimensiunea spațiului edentat
D. Preparațiile dinților stâlpi
E. Dintele suport să aibă înălțimea de 5-6 mm
F. Costuri reduse
G. Dorința pacientului
H. Dintele suport să aibă înălțimea de 7-8 mm
I. Tehnologia cât mai simplă
:
 J. Preferința tehnicianului

Mijloace extracoronare de menținere, sprijin și stabilizare:

A. Sunt mai rezistente în timp datorită absenței elementului rigid
B. Pot conține elemente care păstrează sănătatea parodontală, prin supraconturare
C. Înălțimea necesară a coroanei pe care se aplică, este mai redusă
D. Sunt formate dintr-o matrice și o patrice
E. Nu necesită sacrificiu așa de mare de țesuturi dure dentare la preparare ca cele
intracoronare
F. Forțele sunt transmise în axul lung al dintelui
G. Matricea și patricea se realizează prin turnare în laborator, pe baza unei machete de
ceară sau mase plastice, pentru maximă precizie
H. Permit mișcări ale protezelor sub acțiunea forțelor ocluzale funcționând pe principiul
ruptorilor de forțe
I. Sunt plasate în afara conturului normal al dintelui stâlp
J. Atașamentele rigide permit orice fel de mișcare între matrice și patrice

Analiza modelului de lucru la paralelograf:

A. Se execută paralelizarea și fixarea sistemelor speciale (culise, capse, telescoape)
B. Tija retentivometrului ajută în etapa de deretentivizare
C. Urmărește stabilirea poziției modelului
D. Se apreciază paralelismul dinților restanți
E. Ajută la aplicarea coroanele de acoperire pe dinții restanți
F. Stabilirea poziției brațelor elastice ale croșetelor se face cu ajutorul tijei răzușă
G. Se realizează trasarea ecuatorului de implantare
H. In urma analizei la paralelograf, medicul trasează pe modelul de studiu, designul
viitorului schelet metalic
I. Se stabilește axul de inserție și dezinserție al scheletului metalic
J. Se execută trasarea ecuatorului protetic

Modelul duplicat:
A. Pe modelul duplicat se confecționează macheta componentei metalice a protezei
scheletate
B. Modelul de lucru se pregătește prin tratamente termice
C. Turnarea modelului duplicat se face în chiuvete de ambalare
D. Reprezintă condiția obligatorie în conceperea și realizarea unei proteze scheletate de
mare precizie
E. Modelul duplicat se păstrează pentru etapa de realizare a componentei fizionomice
:
 F. Este realizat din masă de ambalat specifică aliajului din care se toarnă scheletul
metalic
G. Modelul duplicat va fi parte integrantă a viitorului tipar
H. Pe model sunt redate zonele de aplicare a coroanelor telescopate
I. Modelul duplicat este copia pozitivă a modelului de lucru, special pregătit în urma
analizei la paralelograf
J. Se obține pe modelul preliminar

Pregătirea modelului de lucru pentru duplicare cuprinde:

A. Sunt deretentivizate spațiile proximale ale unor punți prezente pe câmpul protetic
B. Deretentivizarea dinților restanți se face pentru a obține un aspect cilindric, ușor
retentiv, cu suprafețe plane
C. Folierea constă în adaptarea unei plăci de ceară groasă de 1,5-2mm în limitele
desenului de pe model
D. Cu ajutorul răzuşei se îndepărtează excesul de ceară din zona subecuatorială a
dinților
E. Se aplică o ceară specială cu gutapercă la nivelul zonei subecuatoriale a dinților
restanți
F. Sunt deretentivizate procesele alveolare retentive și spațiile mucozale ale unor punți
prezente pe câmpul protetic
G. Analiza la paralelograf și deretentivizarea dinților restanți
H. Folierea crestelor alveolare este indicată pentru a menține spațiul pentru scheletul
metalic
I. Folierea crestelor alveolare edentate, se face în situațiile unui sprijin mixt al protezei
scheletate
J. În edentaţiile uniterminale sau latero-terminale folierea conectorului principal se face
spre șaua terminală, care va tinde să se înfunde, dar și spre hemiarcada opusă

Turnarea modelului duplicat:

A. Modelul duplicat este scos din amprentă prin secționarea acesteia
B. La 20-25 minute de la turnare când modelul s-a întărit complet, se poate scoate
conul conformator
C. Impregnarea modelului duplicat urmărește mărirea suprafeței modelului duplicat, prin
scufundarea într-un amestec de ceară topită, parafină și colofoniu
D. Impregnarea face ca suprafața modelului să fie neaderentă pentru profilele de ceară
din care se va confecționa macheta scheletului
E. Pentru turnarea modelului duplicat se alege tipul de ghips, respectând proporția între
pulbere și lichid, precizată de firma producătoare
:
 F. Pe soclul modelului duplicat există un orificiu ce corespunde pe porțiunea bazală cu o
pâlnie, și care se păstrează după duplicare, pentru turnarea scheletului metalic
G. Comparativ cu modelul de lucru, modelul duplicat este mai voluminos, cuprinzând
plusuri datorate cerii cu care s-a realizat deretentivizarea și folierea
H. Uscarea modelului duplicat constă în introducerea modelului duplicat într-un cuptor a
cărui temperatură crește până la 80°C
I. Materialul pentru turnarea modelului duplicat se prepară la vacuum-malaxor, iar
amestecul fluid se toarnă treptat în amprenta aflată pe masa vibratorie, realizându-se
un model compact, fără bule de aer
J. Reacția de priză este exotermă rezultând circa 70°C și este însoțită de o dilatare
cuprinsă între 0,2-0,5%

Macheta scheletului metalic:

A. Confecționarea pintenilor ocluzali și gheruţelor incizale se face din ceară specială
B. Macheta scheletului se mai poate obține și din plăci de ceară transparentă de 1,5-2
mm grosime, aplicate pe model și decupate după desen
C. Elementele preformate sunt sub formă de plăcuţe, benzi, grile, etc…
D. Se realizează în laborator în conformatoare din siliconi, și grăbesc execuția machetei,
asigurându-i un aspect neted și o grosime uniformă
E. Macheta reprezintă viitorul schelet metalic, executată din elemente preformate de
ceară, material plastic, sau prin modelaj din ceară
F. Pe machetă, limita dintre conectorul principal și șaua protetică trebuie să fie netedă
G. Elementele preformate din ceară sunt mulate pe modelul duplicat, în limitele
desenului, aderând de acesta cu ușurință
H. Ceara din care sunt confecționate elementele preformate, cât și ceara de modelat
trebuie să fie plastică la temperatura de 25°C
I. Completările cu ceară picurată sunt multiple și necesare pentru a obține grosimi
diferite la nivelul machetei
J. Unirea diverselor elemente se face cu ceară fluidă, urmărindu-se realizarea
unghiurilor rotunjite, neretentive

Tiparul componentei metalice scheletate:

A. Avantajele folosirii vacuum-malaxorului: amestecarea materialului se face corect atât
ca intensitate cât și ca durată; absorbția aerului și folosirea vibratorului face ca
materialul să fie omogen, dur, fără bule de aer și cu duritate crescută
B. Tiparul reprezintă o cavitate în materialul refractar, reprezentat de masa de ambalat
C. Masa de ambalat este specifică aliajului din care se toarnă scheletul, coeficientul ei de
contracție trebuie să compenseze coeficientul de dilatare contracție al aliajului
:
 D. Capacul conformatorului este etanș la unul din capetele cilindrului și are central, conul
folosit la obținerea modelului duplicat
E. Realizarea tiparului necesită utilizarea conformatorului, vacuum-malaxorului, masei
vibratorii și a masei de ambalat
F. Are forma viitorului schelet metalic, și rezultă prin topirea și arderea cerii machetei
G. Alegerea conformatorului se face raportând mărimea modelului duplicat așezat
centrat pe capacul conformatorului care trebuie să-l depășească cu 8-12 cm în toate
sensurile
H. Conformatorul tiparului are aspectul unui cilindru cu înălțimea de 10-12 mm și cu
diametrul de 6-8 mm, fiind realizat din aliaj rezistent
I. O parte a tiparului este formată din însuși modelul duplicat
J. Cilindrul este secționat orizontal, are marginile etanșe și prezintă un dispozitiv de
deschidere a secțiunii

Pregătirea pentru ambalare a machetei componentei metalice scheletate,

presupune:
A. Realizarea de canale de curgere necesare pătrunderii aliajului topit în tipar, în timp
variabil, în funcție de aliaj
B. Realizarea machetei canalelor de curgere a aliajului topit
C. Pentru a ușura pătrunderea metalului topit în spațiul cavitar al tiparului, în zonele cele
mai groase ale machetei se vor atașa fire subțiri de nylon (nr. variabil) prin a căror
ardere se formează canale de evacuare a gazelor
D. Alegerea conformatorului și solidarizarea modelului duplicat cu conul acestuia
E. De la canalul principal, cu diametrul 6 cm, pleacă 3-5 canale secundare, realizate din
plastic
F. Detensionarea și degresarea machetei
G. Macheta canalului principal de curgere este la limita conului conformatorului, urmând
să fie aplicat și rezervorul de aliaj fluid
H. Realizarea machetei canalelor de evacuare a gazelor
I. Cuplarea cilindrului conformatorului cu capacul acestuia
J. Canale secundare ajung în zonele cele mai subțiri ale machetei, de care se leagă prin
unghiuri de 90°

Masa de ambalat specifică în protezarea scheletată, conferă tiparului caracteristici:

A. Să reziste la șocul determinat de curgerea aliajului topit
B. Caracteristicile trebuie să fie identice cu ale modelului funcțional
C. Să reziste la temperatura de topire a aliajului
D. Să nu se combine cu aliajul topit
:
 E. Duritatea tiparului este în funcție de priza masei de ambalat
F. Prepararea masei de ambalat se va face cu ajutorul vacuum-malaxorului, iar tiparul va
avea grosime uniformă
G. Să aibă o granulație suficientă, pentru a asigura pereți groși tiparului
H. Să prezinte un coeficient de dilatare egal cu coeficientul de contracție al aliajului după
răcire
I. Să fie suficient de plastic, deformabil, pentru a permite aliajului să pătrundă în tipar
J. Să aibă o porozitate care să-i permită evacuarea gazelor

Topirea și introducerea aliajului topit în tipar, protezarea scheletată:

A. Cuptoarele de încălzire sunt cuptoare electrice, cu pereți dubli, căptușiți cu cărămidă
refractară și materiale termoizolante
B. Tiparul se introduce în cuptorul de încălzire după ce a stat 40 min în cuptorul de
preîncălzire și s-a uscat
C. Tiparul se încălzește, pentru a se obține o dilatare termică și pentru ca aliajul fluid să
nu poată curgere
D. Aliajele inoxidabile tip Crom-Cobalt nu sunt suficient de fluide, dar sunt rezistente la
rupere şi la încovoiere
E. Topirea aliajului este un proces fizico-chimic prin care, sub acţiunea unui surse
calorice, aliajul metalic trece din stare solidă în stare lichidă
F. Temperatura în cuptorul de încălzire este de 200°C în momentul introducerii tiparului
și se ridică lent în 45 min., până se ajunge la 750°C pentru aliajele de aur, și 1000°C
pentru aliajele de crom-cobalt
G. Aliajele nobile nu sunt rezistente la rupere, tracțiune și încovoiere, dar sunt ușor de
prelucrat
H. Dilatarea termică este parte din coeficientul dilatării totale a masei de ambalat,
constituind specificitatea fiecărui produs
I. Se asigură o închidere etanșă, astfel că, în interior se poate realiza controlat o
temperatură de la 100 la 1 000°C
J. Pentru aliajele nobile, greutatea specifică este mică, față de cele de Cr-Co, care au
preț de cost favorabil

Etapa de topire a aliajului, protezarea scheletată:

A. În majoritatea laboratoarelor se folosesc surse de energie calorică rezultate din
combustia gazelor, și se folosește o butelie de oxigen
B. Curentul de înaltă frecvență prezintă următoarele avantaje: acționează de la distanta
asupra aliajului supus topirii; dezvoltă o temperatură ridicată într-un timp scurt; se
pretează cel mai bine unor procese tehnologice cu un înalt grad de automatizare
:
C. Cantitatea de aliaj fluid pentru structura metalică variază, până la 100g
D. Sursele de energie calorică utilizate sunt flacăra rezultată din arderea amestecului de
gaze și căldura produsă de curentul electric
E. Curentul de înaltă frecvență realizează topirea în mediul unui gaz inert (heliu, cripton,
xenon, argon) favorizând oxidarea
F. Fluiditatea aliajelor depinde de temperatură, fiind cu atât mai mare cu cât temperatura
este mai ridicată
G. Pentru topirea aliajelor de cobalt-crom, sunt necesare substanțe de fluidizare
H. Topirea poate fi făcută direct la nivelul conului, în zona cea mai înaltă
I. Topirea este rezultatul unui proces fizico-chimic sub acțiunea directă a energiei
calorice
J. Topirea poate fi făcută în pâlnia tiparului sau într-un creuzet, urmând proiectarea
aliajului în tipar

Dezambalarea și prelucrarea scheletului metalic în protezarea scheletată:

A. Prelucrarea scheletului metalic îndepărtează fragmentele de masă de ambalat și oxizi
de pe suprafața scheletului metalic
B. Plusurile apar ca mici porțiuni metalice aderente de suprafața scheletului metalic sub
formă de perle, lame sau mici conuri
C. Lipsurile în scheletul metalic apar datorită canalelor de turnare supradimensionate, și
unei machetă groasă
D. Dezambalarea este operația de îndepărtare a masei de ambalat de pe suprafața
scheletului metalic
E. La dezambalarea din învelișul refractar, structura metalică este supusă operației de
oxidare
F. Porii sunt mini cavități sferice la suprafața structurii metalice ce apar prin încălzirea
insuficientă a tiparului
G. Pe suprafața scheletului pot rămâne mici zone, foarte aderente, din masă de ambalat
și o peliculă de oxid metalic
H. Defectele pot apare datorită tiparului supra încălzit și centrifugării intense
I. La prelucrare se folosesc discuri de carborundum, pietre montate și nemontate, freze
dure, un motor de mare turație, pentru îndepărtarea plusurilor, prelucrarea
suprafețelor mucozală și dentară
J. Planarea și netezirea, se face cu ajutorul materialelor abrazive

Macheta componentei acrilice în protezarea scheletată:

A. Dinții din acrilat se aleg ca formă, mărime, culoare, în concordanță cu dinții restanți ai
câmpului protetic
:
B. Modelarea pentru zona laterală respectă principiul igienic și stabilizator
C. Dinții artificiali se adaptează ocluzal în contact cu antagoniștii și se fixează cu ceară la
nivelul șeilor scheletului
D. Macheta șeilor se modelează în strat subțire la nivelul pragurilor și treptelor existente
la locul de unire dintre conectorul principal și șei
E. Macheta are rol de susținere a conectorilor secundari
F. La nivelul machetei pot exista retenții pentru dinții artificiali
G. Modelarea versanților vestibulari ale șeilor respectă forma și volumul papilelor
interdentare, festonul gingival și depresiunile interadiculare pentru zona frontală
H. Se pot realiza prin tehnologii digitalizate
I. Confecționarea machetei nu necesită montarea în articulator
J. Se confecționează din o folie de ceară plastifiată, la nivelul șeilor, peste ea aplicându-
se scheletul metalic care se înfundă în ceară

Conectorii principali - caracteristici:

A. Sunt elemente transversale ale protezei scheletate ce pot uni șeile protezei sau o șa
cu elementele de menținere, sprijin și stabilizare
B. Sunt indicate forme diferite, în edentații intercalate
C. Traseul conectorului principal este stabilit din etapa de amprentă preliminară
D. Au grosimi mai mari pentru zona distală
E. Elasticitatea conectorilor este indicată în anumite situații clinice
F. Confortul oferit pacientului
G. Se realizează doar din aliaje nobile, de ex. aur platinat
H. Rigiditatea, caracteristica esențială a conectorilor
I. Pot uni conectorul secundar cu un croșet și dinții restanți
J. Dimensiunea, forma și structura lor trebuie să asigure nedeformabilitatea în timpul
solicitărilor funcționale

Scopul utilizării elementelor speciale:

A. Nu suprasolicită dinții de sprijin
B. Protejează țesuturile parodontale, dar nu sunt suficient de rezistente
C. De a asigura construcției protetice o foarte bună eficiență funcțională
D. Majoritatea asigură conservarea vitalității pulpare
E. Rebazările nu sunt necesare
F. Sunt realizate din materiale biocompatibile
G. Nu necesită controale periodice, fiind fiabile
H. Nu au rezistență foarte bună la solicitările funcționale și ocluzale
I. Nu modifică forma și funcția dinților naturali pe care se aplică
:
 J. Sunt utilizate ușor, nefiind utile căptușirile

Elementele speciale de menținere, sprijin și stabilizare - avantaje:

A. Pot amortiza, într-o oarecare măsură, forțele de solicitare ocluzală despovărând dinții
suport
B. Sunt elemente puțin vizibile, discrete
C. Au o rezistență mecanică redusă în timp, dezactivându-se greu
D. Aceste elemente prefabricate se atașează de macheta protezei fixe
E. Reduc brațul pârghiei extra alveolare a dinților restanți, aplicând punctul de forță spre
ocluzal
F. Prin concepție, reduc numărul elementelor constructive ale protezei parțiale
G. Pot realiza un sprijin, o stabilizare și o retenție deosebit de eficiente
H. Realizează o foarte bună stabilizare a protezei la dinții restanți
I. Nu se pot realiza în raport de concepția constructivă a protezei
J. Se pot manufactura și în laboratorul de tehnică dentară, printr-o tehnică ușoară

Dezavantajele elementelor speciale de menținere, sprijin și stabilizare:

A. Sunt ușor de confecționat, cu un algoritm simplu
B. Necesită o perfectă instruire a întregii echipe stomatologice
C. Dimensiunile sunt variabile, cu mult peste cele ale dinților restanți
D. Realizarea tehnologică este condiționată de dotarea laboratorului de tehnică dentară
cu un paralelograf, pentru studiul amplasării microelementului
E. Prețul de cost este relativ mai mic decât cel al croșetelor turnate utilizate în
menținerea protezelor parțiale scheletate
F. Necesită o tehnologie deosebit de laborioasă şi precisă, cu materiale speciale
G. Necesită adeseori devitalizarea dinților pe care se aplică
H. Defectarea unui astfel de element presupune refacerea întregului aparat protetic
I. Nu asigură o stabilizare suficientă a protezei
J. Prin atașarea elementelor speciale de menținere și stabilizare, apar nișe retentive,
eliminate prin înlocuirea lor

Materiale pentru confecționarea sistemelor speciale de menținere, sprijin și

stabilizare:
A. aliaj de platină-iridiu
B. aliajele speciale de aur platinat cu punct ridicat de topire (HSL) pentru utilizarea
porțelanului, lipire sau supra-turnări
C. aliaj aur-platină-argint
D. aliaje de aur platinat, în proporții diferite care fac ca acest aliaj să fie dur sau extradur:
:
 Au 18% și Pt 5%
E. aliaje cu conținut mare de platină
F. aliaje din cobalt-crom de duritate mică
G. aliaje seminobile de mică duritate
H. aliaj aur-crom-paladiu
I. oțeluri inoxidabile (18/8)
J. aliaj aur-platină-cobalt

Componentele paralelografului:
A. spatula ce apreciază mărimea unghiului de convergență ecuatorială
B. spatulele convergente de 2 și de 6 grade (la unele paralelografe)
C. 1.tija detectoare pentru trasarea ecuatorului protetic și tripodare
D. tija pentru îndepărtarea cerii supraecuatoriale în unghiul specificat
E. dispozitive speciale de măsurarea deretentivizării
F. tija de grafit pentru paralelizări ale zonei subecuatoriale şi deretentivizări
G. tijele retentivometrice (joje) de 0.25, 0,50 și 0.75 mm
H. tija port-mină de grafit
I. tija de analiză (detectoare)
J. spatulele de ceară (răzuşe)

Sistemul Dolder:
A. Bara urmează profilul crestei alveolare la aproximativ 1-2 mm distanță
B. Poate să fie de tip fricțional
C. Utilizat în edentații terminale este sistemul rezilient
D. Este indicat în edentațiile intercalate unde nu se produc înfundări, proteza are sprijin
dento-parodontal
E. Jgheabul metalic activabil este aplicat la distanță pe acesta
F. Bara are în secțiune forma literei “V” sau rotund
G. Trebuie aplicat în linie dreaptă, mai ales în regiunea frontală
H. Funcționează prin fricțiune, împreună cu sprijinul relativ elastic
I. Bara are în secțiune forma ovoidală, în edentațiile subtotale mandibulare când mai
există doi canini
J. Sunt avantajate sistemele cu sprijin dentar

Sistemele de tip balama:

A. Unele balamale se fixează la nivelul conectorului principal prin lipire
B. Prezintă un șurub care poate bloca mișcarea, sprijinul protezei devenind rigid
C. Sunt indicate mai ales la mandibulă
:
 D. Bara linguală se termină la nivelul șeilor, care rămân libere, fiind legate de schelet
numai prin intermediul balamalei
E. Permit șeilor terminale numai mișcarea de basculare prin înfundare
F. Realizează sprijinul mixt articulat
G. Balamalele Gerber sunt realizate din aur platinat și au în componență un croșet
circular.
H. Sunt astfel construite încât să nu permită deplasarea inversă, adică bascularea prin
desprindere
I. Balamale Krupp, sunt alcătuite dintr-o parte mobilă din plastic reprezentând șaua
protezei, și o parte fixă, din aliaje de aur-platină
J. Fac parte din categoria ruptori de forțe

Amortizorii de forțe:
A. Unul dintre cei mai folosiți amortizori pentru rezistența la uzură este amortizorul
DALBO
B. Matricea este confecționată din aur platinat și nu prezintă retenții pentru acrilat
C. Amortizorul Dalbo M este prevăzut cu șuruburi anterioare care limitează mișcările
șeilor până la completa înfundare
D. Sunt de fapt ruptori de forțe care însă, datorită unor resorturi elastice, readuc șeile în
poziția inițială, după încetarea efortului masticator
E. Mișcările permise sunt: translația orizontală limitată și bascularea prin înfundare
limitată, secundar
F. Resorturile elastice au o rezistență mult inferioară forțelor de masticaţie
G. Resorturile contribuie la decompresiunea țesuturilor mucozale ale crestei alveolare
H. Matricea este deschisă ocluzal, în interior conține un arc de oțel
I. Un resort mai puțin puternic se recomandă când dinții stâlpi au o valoare parodontală
redusă, la nivelul crestelor ajungând. mai multe presiuni
J. Patricea se aplică intracoronar pe protezele unidentare

Sistemul cu bile:
A. Matricea este fabricată dintr-un material plastic dur
B. Patricea este fabricată din material plastic
C. Poate fi element de fixare intracoronar
D. Se găsesc sub diferite forme: rotunde, pătrate sau speciale
E. Matricele au patru grade diferite de fricțiune
F. Diametrul bilei normale este de 2,5 mm
G. Patricea se poate turna doar din titan
H. Este un element de fixare ușor de prelucrat
:
 I. Sistemul cu bile are un cost crescut
J. Indicat pentru a înlocui implantul

Gravarea modelului funcțional:

A. Adâncimea pentru zona posterioară este de 2mm
B. Se realizează pe traiectul marginilor anterioare și posterioare ale conectorului
principal
C. Gravarea se face pe traseul conectorului secundar
D. Se realizează pe câmpuri protetice deficitare
E. Adâncimea de gravare este de max. 1 mm, și se atenuează la parodonțiu și zona
torusului palatin
F. Se utilizează un instrument ascuțit, tip excavator
G. Șanțurile nu vor fi vizibile pe modelul duplicat
H. Se face numai pe modelul maxilar
I. Nu se indică în cazul câmpurilor dure
J. Se face cu un instrument ascuțit, până în 1/3 anterioară a torusului mandibular

Bara sublinguală:
A. 1.Se folosește când înălțimea planșeului bucal nu permite plasarea marginii superioare
a barei linguale la cel puțin 4 mm de marginea gingivală
B. Este plasată în dreptul versantului lingual al procesului alveolar mandibular
C. Pe secțiune forma conectorului este de picătura, la fel cu bara linguală.
D. Previne interferența cu mișcările planșeului bucal
E. Se aplică și în prezența torusului mandibular masiv
F. Indicația de aplicare - în locul plăcuței dento-mucozale, doar dacă nu interferă cu
mișcările frenului limbii
G. Se aplică în locul barei linguale dacă anatomia câmpului protetic presupune o
deretentivizare masivă, pentru plasarea barei linguale
H. Este necesară inserția înaltă a frenului lingual
I. Se plasează posterior față de dispunerea normală a barei linguale, paralel cu
porțiunea anterioară a planșeului bucal.
J. Distanțarea se realizează prin foliere cu ceară specială

La programarea articulatorului trebuie să se țină cont de:

A. mișcările de coborâre a mandibulei se realizează prin ridicarea modelului maxilar
B. informațiile primite din cabinet
C. Relațiile intermaxilare înregistrate de tehnician
D. Rapoartele sunt transferate cu ajutorul machetelor viitoarelor proteze
:
 E. Axa balama trebuie să orienteze tehnicianul în montarea modelelor preliminare
F. Articulatorul este un dispozitiv simplu, ce efectuează mișcări verticale
G. brațul inferior e fix
H. mișcarea de lateralitate stângă se face prin mobilizarea spre dreapta a brațului
superior al articulatorului
I. Programarea articulatorului se face în parametrii trasați pe model
J. sensul mișcărilor pe care le simulează este invers celui real

Retenția protezelor scheletate este mărită de următoarele mijloace auxiliare:

A. alimentele lipicioase
B. deglutiție
C. parafuncţii
D. adeziunea
E. tonicitatea musculară
F. camerele de vid, arcurile intermaxilare
G. presiunea atmosferică
H. retentivităţile anatomice
I. fricțiunea elementelor componente ale protezei de dinții stâlpi
J. prelucrarea perfectă a protezelor

Dezavantajele folosirii sistemelor speciale sunt legate de faptul că:

A. necesită experiență tehnică și dotare de laborator performante
B. se pot activa ușor
C. reparațiile nu sunt posibile
D. realizează o fricțiune mare cu dintele stâlp
E. implică preparații importante ale dinților
F. există posibilități crescute de eșec
G. optimizările și reoptimizările acestor lucrări hibride sunt destul de dificil de executat
H. algoritmul de realizare presupune 3 etape
I. tehnicile de execuție sunt laborioase
J. materialele din care se confecționează sunt ieftine

Sistemul Ackermann are următoarele caracteristici:

A. călăreții nu pot fi din aliaj nobil
B. sunt elemente de menținere activă
C. barele pot fi livrate sub formă de machete sau din aliaj nobil
D. călăreții pot fi livrați sub formă de machete
E. nu se pot utiliza pentru menținerea unor proteze mobilizabile unilaterale
:
 F. sistemul poate fi din aliaj nobil
G. călăreții prezintă aripioare de retenție
H. nu necesită mult spațiu
I. nu este rezilient.
J. este rezilient

Avantaje zăvoarelor sunt reprezentate de:

A. menținerea pasivă
B. sunt indicate la pacienți cu igienă precară
C. se pot realiza prin supraturnare
D. nu pot fi aplicate la pacienți tineri
E. nu se produce uzura în timp
F. sunt elemente de menținere activă.
G. se pot utiliza pentru menținerea unor proteze mobilizabile unilaterale
H. în cazul utilizării unilaterale se renunță la conectorul principal
I. asigură confort sporit la purtare
J. nu sunt recomandate pentru edentaţii clasa a II-a Kennedy.

Factorii care intervin în fricțiune sunt:

A. suprafețele rugoase ale scheletului metalic
B. patricea culiselor
C. timpul
D. suprafața de contact
E. coroana primară a sistemului telescop
F. elementele structurii scheletate
G. prelucrarea de suprafață
H. proprietățile materialelor care vin în contact
I. conectorul principal
J. lungimea traseului de frecare

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească orice șa de proteză scheletată sunt

următoarele:
A. rezistență mecanică pentru a se evita fracturile sau distorsiunile
B. suprafețele vestibulare trebuie modelate ușor convex, iar la mandibulă suprafața
linguală va fi modelată ușor concav pentru a nu micșora din spațiul pentru limbă.
C. adaptarea intimă și precisă la țesuturile cu care vin în contact (creste și periferia
câmpului protetic)
D. autocurățirea și curățirea artificială,
:
 E. modelarea externă corespunzătoare și lustrul perfect vor împiedica
F. pârților moi în contact cu șeile.
G. menținerea protezei datorită tonicității musculare, și fixarea
H. suprafețe externe bine lustruite și fără retentivităţi datorate unui modelaj incorect care
ar favoriza retențiile alimentare.
I. să nu aibă o conductibilitate termică pentru a nu transmite variațiile termice la țesuturi
J. greutate redusă fără, însă a afecta rezistența mecanică

Șeile protezelor parțiale:

A. versantul vestibular se întinde până în zona de reflecție a mucoasei fixe
B. suportul muco-osos și dento parodontal
C. numărul șeilor este în acord cu numărul dinților restanți
D. au rolul de suport al dinților artificiali și de transmitere a forțelor masticatorii spre
E. reprezintă principalele elemente ale protezelor parțial amovibile, în contact direct cu
F. transmit forțele de solicitare conectorului principal
G. creasta edentată
H. prezintă doi versanți: vestibular și ocluzal.
I. versantul vestibular poate lipsi din șeaua frontală atunci când creasta edentată este
proeminentă
J. amplitudinea șeilor este variabilă în raport cu amplitudinea spațiului edentat

Patricile capselor Ceka prezintă următoarele caracteristici:

A. pot fi rigide sau reziliente
B. patricea este activabilă
C. nu sunt activabile
D. pot avea formă cilindro - conică
E. sunt prefabricate din rășini calcinabile
F. au încărcare centrică
G. sunt activabile
H. sunt atașamente de precizie
I. patricea este de formă sferică sau cilindro-sferică
J. pot avea formă cilindrică

Clasificarea protezelor mobilizabile:

A. În funcție de suportul pe care sunt realizate, proteze cu suport mixt, implantar și
parodontal
B. În funcție de scopul terapeutic, proteze compozite (hibride)
C. Proteze parțiale mobilizabile speciale - telescoparea cu înșurubare (neindicată în
:
 boala parodontală)
D. după sistemul de fixare, protezele prin ancorare cu croșete
E. În funcție de scopul terapeutic, proteze articulate cu / fără sistem de revenire
F. după sistemul de fixare, protezele prin înșurubare - proteze mobilizabile telescopate
G. ddupă sistemul de fixare, protezele prin fricțiune - capse telescopate, bare, croșete,
culise
H. În funcție de scopul terapeutic, proteze parțiale mobilizabile definitive fixe
I. În funcție de scopul terapeutic, proteze parțiale mobilizabile provizorii, de urgență
J. În funcție de suportul pe care sunt realizate, proteze cu suport mixt – muco-
parodontal și implantar

Elemente fixe cu amortizor (cu resort rezilient):

A. culisele cu sprijin ocluzal sunt culise extracoronare în care patricea este în formă de
coadă de rândunică
B. datorită desființării sprijinului ocluzal la nivelul matricei, proteza mobilizabilă se
înfundă pe câmpul protetic
C. pot schimba axul de basculare a protezei mobilizabile și vor supra-solicita dinții
restanți
D. matricea plasată la nivelul sistemului conjunct culisează peste patrice
E. sunt elemente de precizie concepute pentru a anihila suprasolicitarea câmpului
protetic și deplasările protezelor generate de diferența între rezilienţa mucosală și cea
parodontală
F. din acest grup fac parte croșetele disjunctoare - croșetul cu conector în formă de „S”;
croșetul cu acțiune contrară; croșetul prelungit
G. au dezavantajul de a transmite forțele în afara perimetrului de susținere parodontal
H. din acest grup fac parte croșetele disjunctoare - croșetul în formă de balansoar;
croșetul cu conector în formă de „S”; croșetul cu acțiune contrară
I. au fost imaginate datorită dezavantajelor pe care le prezintă elementele conjunctoare
care sunt prea rigide și suprasolicită dinții
J. din acest grup fac parte croșetele disjunctoare - croșetul prelungit; croșetul cu
extremitate liberă Rigolet; croșetul lui Thompson

Montarea dinților artificiali după Gysi:

A. complexul machete de ocluzie/modele funcționale montat în simulator nu respectă
principiile lui Gysi
B. modelele funcționale pe care se realizează macheta sunt montate într-un articulator
C. montarea se bazează pe teoria "ocluziei echilibrat balansată"
D. în relație centrică nu se realizează intercuspidare maximă între cele două arcade
:
 E. în mișcările de propulsie și lateralitate nu trebuie să existe contacte dentare pe partea
activă și de balans
F. relieful ocluzal, înălțimea și pantele cuspidiene trebuie corelate cu traiectoriile
condiliene
G. este utilizată o riglă specială, concepută de autor (rigla Gysi) care permite măsurarea
distanței dintre crestele alveolare precum și înclinarea axei interalveolare
H. în lateralitate dreaptă trebuie să existe 2 puncte de contact: unul frontal și unul lateral
I. montarea dinților se face pentru fiecare hemiarcadă, maxilar și mandibular
J. utilizează dinți artificiali anatoformi ce reproduc forma și dimensiunea dinților naturali

Alegerea dinților artificiali pentru edentaţiile frontale rezolvate cu proteze scheletate

necesită atenție maximă cu privire la:
A. compatibilitatea cu structura metalică a șeii
B. corespondența cu arcada antagonistă
C. respectarea principiilor și regulilor de montare
D. alegerea mărimii dinților
E. corelarea cu elementele speciale de stabilizare
F. stabilirea corectă a culorii dinților, în funcție de dinții restanți
G. alinierea coletelor în funcție de dinții restanți
H. realizarea obligatorie de artificii de montare (diasteme, treme sau înghesuiri, rotaţii)
I. mascarea brațelor active ale croșetelor
J. alegerea formei dinților artificiali

Reperele de montare a modelelor în ocluzor sunt:

A. planul medio-sagital al modelelor să se suprapună aceluiași plan al ocuzorului
B. planul medio-sagital al modelelor trebuie să fie paralel cu un plan imaginar
C. liniile caninilor să fie în prelungirea planului ocluzal
D. linia surâsului trasată pe modelul inferior să fie paralelă cu axa balama
E. să existe o distanță între soclul modelului superior și brațul superior al ocluzorului
F. planul medio-sagital al modelelor trebuie să fie perpendicular pe axa balama
G. planul de ocluzie să fie orizontal, paralel cu planul mesei
H. planul de ocluzie să fie perpendicular pe un plan orizontal
I. distanța dintre punctul interincisiv și axa ocluzorului trebuie să fie de aproximativ 10,5
cm
J. planul medio-sagital al modelelor trebuie să fie paralel cu axa balama

Caracteristicile conectorilor secundari sunt:

A. Volumul nu trebuie să împiedice masticația
:
B. Volumul nu trebuie să influențeze montarea dinților artificiali
C. Traiectul trebuie să fie întotdeauna vertical
D. Volumul nu trebuie să îngrădească mișcarea limbii
E. Rigiditatea, care se obține prin lățime și grosime
F. Elasticitatea, obținută prin grosime
G. Traiectul trebuie să fie orizontal
H. Se aplică pe suprafețele convexe ale dinților restanți
I. Joncțiunea cu conectorul principal se face în unghiuri rotunjite
J. Volumul nu trebuie să influențeze dimensiunea dinților artificiali

Pregătirea machetei în vederea ambalării:

A. Numărul de canale nu depinde de grosimea machetei, nici de mărimea și de
complexitatea ei.
B. Canalele principale de turnare trebuie să fie rotunde, cu diametrul de 3-4 mm sau
formă de benzi cu dimensiuni de 2/4 mm
C. Modalitatea de amplasare a canalelor este diferită, pentru a nu influența curgerea
aliajului
D. Canalele principale de turnare trebuie să fie ovale, cu diametrul de 2 cm sau sub
formă de bare, cu dimensiuni de 2/4 mm.
E. Numărul de canale va depinde de grosimea machetei, de mărimea și de complexitatea
ei, se folosesc minim 4 canale principale și tot atâtea secundare
F. Canalele de turnare principale, vor avea o grosime mai mare, având și rol de rezervor
de metal, cu scopul de a compensa contracția de răcire a aliajului
G. Canalele principale trebuie să ajungă în partea cea mai subțire, mai puțin voluminoasă
a machetei.
H. Canalele principale trebuie să ajungă în partea cea mai groasă a machetei
I. Canalele de turnare principale, și în special cel central, vor avea o grosime mai mică,
nefiind necesară compensare contracției de răcire a aliajului
J. Plasarea canalelor se face astfel încât să se asigure o curgere facilă a aliajului, cât mai
scurt și mai drept.

Determinarea axei de inserție și dezinserție a protezei:

A. Axul de inserție și dezinserție este stabilit de medic, prin fixarea elementelor speciale
direct pe dinții stâlpi
B. Axul de inserție poate fi vertical: proteza este aplicată pe toți dinții stâlpi simultan
C. Se realizează cu ajutorul tijei răzușă
D. Axul de inserție poate fi vertical posterior
E. În această fază se stabilește poziția modelului astfel încât toți dinții stâlpi prezintă
:
 retentivități favorabile pentru plasarea elementelor de menținere
F. Axul de inserție poate fi vertical spre dreapta: proteza este aplicată mai întâi pe dinții
G. Se realizează cu ajutorul tijei detectoare.
H. Axul de inserție nu trebuie determinat, el este indicat de înclinarea dinților stâlpi
I. Axul de inserție poate fi orizontal
J. În această etapă se stabilește deretentivizarea dinților stâlpi, pentru a aplica
elementele speciale de menținere, sprijin și stabilizare

Dinții artificiali din acrilat:

A. La protezele provizorii, imediate nu pot fi realizați odată cu baza protezei
B. Sunt folosiți cel mai des, cu toate că au duritate scăzută (se abrazează ușor)
C. Presupune costuri ridicate, datorită materialelor
D. Nu au transluciditate și sunt instabili din punct de vedere cromatic
E. Se lustruiesc ușor, legătura cu baza protezei se face pe cale chimică, fiind o legătură
durabilă
F. Suferă procesul de ,,îmbătrânire"
G. Pot fi fabricați sau confecționați în laborator
H. Se pot modifica și după finalizarea protezelor
I. Nu pot fi adaptați cu ușurință la dimensiunile spațiului edentat prin șlefuire
J. Nu pot fi modificați ca formă și individualizați ocluzal

Dinții din porțelan:

A. Nu se pot individualiza ocluzal, deoarece s-ar pierde luciul acestei fețe
B. Adeziunea chimică a dinților față de baza protezei este optimă
C. Deși ca și rezistență, sunt superiori celor acrilici, fără fenomene de abraziune, sunt
casanți și în timp, pot determina datorită durității superioare față de dinții naturali,
abraziunea acestora
D. Legătura cu baza protezei confecționată din acrilat se face numai mecanic prin
sistemele de retenție, fapt care duce frecvent la desprinderi
E. Adaptarea lor prin șlefuire la dimensiunile spațiului edentat nu este posibilă la nivelul
zonelor vizibile (fețele proximale și zona de colet)
F. Laboratorul poate să prezinte un număr redus de garnituri de forme și culori diferite,
datorită adaptabilității estetice
G. Sunt rezistenți și cu o estetică superioară, și nu determină zgomote în timpul
exercitării funcțiilor
H. Sunt șlefuiți cu ușurință pentru o adaptare cât mai exactă
I. Realizează o adeziune cu baza protezei
J. Fața vestibulară nu se poate modifica prin șlefuire deoarece s-ar pierde luciul
:
Sistemele de culise:
A. Sunt alcătuite din două părți: - matricea, un tub cu diferite forme pe secțiune; -
patricea, culisează în interiorul matricei cu mare exactitate, având aceeași formă
B. Forma pe secțiune a culiselor are forma literei X, Y sau Z
C. Matricea se află fixată la nivelul conectorului secundar
D. Fie matricea, fie patricea se fixează la dinții restanți, care întotdeauna sunt acoperiți
de microproteze, cealaltă parte fixându-se la nivelul scheletului metalic al protezei
E. După raportul cu microprotezele, se pot deosebi: - culise intracoronare, culise
extracoronare, și culise intra-extracoronare
F. Asigură un bun efect fizionomic, sistemul fiind aproape invizibil
G. Asamblarea celor două părți componente ale culisei se face în cavitatea orală,
asigurându-se menținerea, sprijinul și stabilizarea protezei
H. Patricea se fixează la dinții restanți, acoperiți de microproteze, cealaltă parte se
fixează pe componenta fizionomică a șeii
I. Sunt elemente rezistente dar nu îndeplinesc criteriul fizionomic în totalitate
J. Uneori, sistemul poate fi îmbunătățit prin adăugarea unei capse

Folierea modelului funcțional:

A. Procesul alveolar mandibular se foliază distal de conectorul principal
B. Traiectul vestibular al conectorilor secundari se foliază la molari, la 2 mm
C. Parodonțiul marginal și papilele nu se foliază
D. În regiunea palatală, este necesară o foliere precisă, la acest nivel realizându-se un
prag drept (limita internă a acrilatului șeii)
E. La maxilar se vor folia crestele alveolare
F. Se foliază torusul maxilar, când e prezent și trebuie traversat de către conectorul
principal, cu ceară roz, de o grosime între 0,5 și 1 mm, în funcție de mărimea torusului
G. Se face o foliere suplimentară, pentru plăcuțele mucozale, la distanță de 2 mm
H. La maxilar se ocolește papila retroincisivă, la 0,2-0,3 mm
I. Se realizează pentru obținerea unui spațiu între scheletul metalic și model.
J. Rafeul median, când este prezent și are formă ascuțită, palpabilă, se va folia la 0,3-0,4
mm

Realizarea tiparului scheletului metalic (ambalarea machetei):

A. Între machetă și partea deschisă, superioară a conformatorului nu trebuie să existe
spațiu, în momentul ambalării
B. Ambalarea machetei, se face direct, fără a utiliza sisteme și materiale speciale de
ambalare
C. La ambalare, între machetă și peretele cuvetei să existe un spațiu de 1,5 cm
:
 D. Se ambalează macheta cu modelul duplicat, ce face parte din tipar
E. Se face în conformatoare speciale (cuvete), a căror formă și dimensiune depinde de
modul de realizare a machetei canalelor de turnare
F. Există 3 - 4 mărimi de conformatoare, pentru ambalare
G. Ambalarea se face cu masă de ambalat specifică aliajului
H. La ambalarea este importantă etapa de izolare
I. Detensionarea machetei se face după introducerea ghipsului în tipar
J. Tiparul este o formă convexă, ce prefigurează scheletul metalic

Scopul ambalării va fi:

A. De a crea o suprafață internă a tiparului cât mai netedă, ușurând prelucrarea
ulterioară
B. De a permite eliminarea gazelor rezultate din încălzirea tiparului
C. De a asigura expansiunea aliajului
D. De a permite pătrunderea aliajului topit
E. Asigurarea dilatării termice în condițiile compensărilor necesare
F. De a oferi posibilitatea prelucrării directe
G. De a favoriza încălzirea aliajului în tipar
H. De a obține piesa brută de turnare
I. De a asigura o rezistență suficientă tiparului la forța exercitată de aliajul împins în tipar
J. De a compensa contracția de răcire a aliajului metalic prin dilatare termică specifică

Elementele indirecte (mijloace antibasculante):

A. Culisele, coroanele telescopate: participă la frânarea tendinței de basculare a șeii
terminale
B. Rebazarea periodică a șeilor mezial, se opune basculării
C. După sensul deplasării extremității șeii poate fi o basculare prin desprindere sau prin
înfundare.
D. Protezele termino-terminale prezintă mișcări de rotație, de balans, în jurul axului
reprezentat de dinții stâlpi
E. Elemente ce favorizează bascularea – pintenii ocluzali din foseta distală
F. Sistemele speciale de menținere, sprijin și stabilizare se opun basculării prin
desprindere
G. Elementele indirecte se opun tendințelor de basculare
H. Elementele care se opun basculării prin înfundare - șeile extinse la maxim
I. Elemente care se opun basculării prin desprindere: pintenul ocluzal, roşetul dentar
continuu
J. Amprentare funcțională corectă se opune desprinderii
:
Modelul funcțional:
A. Este utilizat pentru confecționarea machetei protezei
B. Se obține pe baza amprentei funcționale
C. Este model de studiu și model documentar
D. Este utilizat pentru realizarea portamprentei individuale
E. Se confecționează din ghips obișnuit
F. Este util pentru realizarea machetelor de ocluzie
G. Este folosit pentru a înregistra rapoartele de ocluzie
H. Se montează în simulator pentru etapa de confecționare a machetelor
I. Poate fi aplicat pentru înregistrarea dimensiunii verticale
J. Este necesară trasarea limitelor câmpului protetic

La montarea dinților după Gysi trebuie respectate următoarele reguli:

A. Montarea se face întâi la nivel mandibular
B. Montarea dinților artificiali maxilari se face vestibularizat
C. Fiecare dinte se articulează cu un singur antagonist
D. Montarea dinților se face strict pe mijlocul crestei, cu excepția frontalilor superiori
E. Premolarii superiori nu contactează planul de ocluzie prin cuspizii vestibulari
F. Dinții din zonele laterale trebuie să refacă curba sagitală
G. Dinții arcadei maxilare trebuie să îi circumscrie pe cei ai arcadei mandibulare
H. Montarea dinților inferiori începe cu molarul prim inferior
I. Montarea dinților superiori se face alternativ, dreapta/stânga, de la linia mediană
J. Molarul prim inferior se montează perpendicular pe linia mediană

Sistemul de bare cu călăreți utilizat în supraprotezare:

A. Este fiabil, dar sprijinul mixt al protezelor este condiționat de repartizarea topografică
a dinților
B. Nu este un sistem favorabil din punct de vedere profilactic
C. Este des aplicat în zonele laterale
D. Este perfect adaptat pentru aplicarea la nivelul caninilor
E. Conferă un aspect estetic bun
F. Bara care unește pilierii de sprijin nu este capabilă să contracareze componenta
traumatogenă a forțelor ocluzale
G. Prezintă ancorarea prin fricțiune, astfel că, menajează câmpul protetic
H. Respectă principiile biomecanice
I. Are o funcționalitate bună, optimă
J. Sistemul de bare prezintă multiple dezavantaje
:
Dintre conectorii principali mandibulari, bara linguală are următoarele caracteristici:
A. Distanța față de parodonțiul marginal este variabilă, în funcție de dinții restanți
B. Aliajele folosite asigură rezistența suficientă, astfel că, dimensiunea barei este redusă
C. Se aplică atunci când procesul alveolar are înălțimea de minim 10 mm
D. Este preferată asociat în varianta unui croșet continuu, pentru a asigura rezistență și
sprijin protezei și ca elemente de solidarizare al dinților restanți
E. În protezarea hibridă, conectorul principal bară linguală, este înlocuit de eficiența
elementelor speciale
F. Este utilizată rar, datorită presiunilor pe care le transmite, producând un disconfort
pacientului
G. Are o grosime de 1 mm superior și 3 mm inferior, un profil semipiriform, oval sau
semirotund
H. FARA ENUNT
I. Se aplică la nivelul versantului lingual al procesului alveolar și la 4-5 mm de
parodonțiul marginal al dinților
J. Pe secțiune, bara linguală este rotundă în cele mai multe situații

Șeile în protezarea scheletată / hibridă:

A. Restabilesc continuitatea arcadei dentare și asigură suportul pentru dinții artificiali
B. Au rol în stabilizarea protezei pe câmp
C. Spațiul pentru componenta fizionomică se păstrează din etapa de model preliminar
D. Componenta metalică a șeilor este de diferite forme în funcție de tipul edentației
E. Este asigurată o bună retenție componentei acrilice și dimensiunile sunt reprezentate
de 2/3 din lungimea șeii și 2/3 din lățimea ei
F. Refac funcția fonetică prin versantul vestibular
G. La nivel frontal nu sunt aplicate șei metalice din considerente estetice
H. Au forme diferite pe secțiune, cu microretenții pentru componenta fizionomică
I. Șeile terminale sunt unite prin conector secundar
J. Acoperă crestele alveolare și sunt alcătuite dintr-o component metalică, acrilică și
dinții artificiali

Capsele:
A. Acțiunea lor are la bază retenția dată de zona subecuatorială a patricei
B. igienizare dificilă
C. Capsele se pot folosi și cu ajutorul acrilatului elastic care poate să căptușească zona
din vecinătatea sferei retentive, favorizând inserția și dezinserția protezei
D. Nu sunt atașamente de precizie
E. asigură transmiterea forţei ocluzale
:
F. pot avea formă cilindrică
G. La nivelul protezei scheletate de fixează o capsă ce încercuiește bontul și realizează
retenția
H. Componentele capselor sunt matricea tubulară care este fixate pe fața mucozală a
șeilor și patricea în formă sferică, ce este fixate la un dispozitiv radicular
I. patricile se pot schimba în timp
J. pot fi rigide sau reziliente

Bara Gilmore:
A. Au mecanisme speciale, prevăzute cu 4 călăreți
B. Aliajele nenobile sunt frecvent utilizate
C. Peste aceasta se aplică șaua protezei în care se află cei doi cavaleri din sârmă
elastică, în formă de buclă și asigură retenția șeii
D. Sistem performant pentru inserția protezelor subtotale
E. Sunt elemente prefabricate, de precizie
F. Este denumită și bară cu călăreț
G. Pot fi realizate din rășini calcinabile
H. Se inseră la nivelul unui breșe edentate, fiind susținută la extremități de elemente de
agregare
I. Se aplică în zona frontală maxilară
J. are formă rotundă sau ovoidă pe secțiune

Bara Dolder:
A. Se poate aplica în zona laterală mandibulară
B. Pe secțiune are formă rotundă sau ovalară
C. Călărețul este de aceeași lungime cu bara, are o grosime de 0,3 mm și are diferite
forme în funcție de sprijinul protezei
D. Este indicată pentru edentațiile subtotale la nivelul ultimilor dinți rămași pe arcadă, de
obicei ultimii doi canini
E. Grosimea pentru bara Dolder variază până la 1 cm
F. Bara are formă de U sau ovoidă pe secțiune și se fixează pe două dispozitive corono-
radiculare
G. Bara și călărețul de pot realiza sub formă de machete prefabricate din material plastic
sau materiale metalice ce se atașează la nivelul scheletului metalic
H. Călărețul poate fi aplicat la nivelul mijlocului crestei
I. Au dezavantajul că necesită un sacrificiu mare de substanță dentară și devitalizarea
dinților, datorită secționării coroanei dentare
J. Recomandat în edentații terminale unilaterale
:
Telescoparea:
A. Coroanele telescopate au forma capei primare de trunchi de con cu unghiul peste 10°,
ceea ce asigurând o retenție bună
B. Coroanele telescopate conice determină o inserție ușoară, dar o dezinserție dificilă a
protezei
C. Pentru a utiliza coroanele telescopate trebuie să existe un contact strâns între
suprafața ocluzală a bontului și planul de ocluzie
D. Telescoparea coronară are în alcătuire o capă primară care are formă cilindrică sau
tronconică
E. Este de două feluri: coronară (parțială sau totală) și radiculară
F. Coroanele telescopate pot fi cilindrice, conice, reziliente sau speciale
G. Dezavantajele sistemului de telescopare sunt reprezentate de inserție și dezinserția,
imposibilitatea obținerii unor pereți complet paraleli între pereții coroanelor dinților
stâlpi și gradul de uzură continuu
H. Sistemul de coroane telescopate nu asigură refacerea funcțiilor afectate de edentație
I. Asigură menținerea protezelor prin fricțiunea dată de capa primară și cea secundară
J. Coroana secundară este de asemenea un element component, face parte din
scheletul metalic al protezei și reproduce morfologia dintelui pe care se aplică

Sistemele magnetice:
A. Un dispozitiv magnetic are în alcătuire o capă /un dispozitiv radicular și magnetul
propriu-zis care se atașează în proteza amovibilă
B. Indicația pentru aplicarea sistemelor magnetice este la pacienții cu țesuturi deficitare,
pierderi mari de substanță
C. Contraindicațiile sistemelor magnetice - în cazul în care se dorește aplicarea acestora
pe creste alveolare atrofiate
D. Un dezavantaj major este reprezentat de faptul că magneții își pierd din proprietăți
E. Inserția și dezinserția protezei este ușor de realizat
F. Sunt indicate pentru supraprotezarea pe resturi radiculare sau implante
G. Prezintă o serie de avantaje precum dimensiunea redusă și retenția mare
H. Principiul de funcționare se bazează pe forța de atracție a magnetului asupra aliajului
capei sau al dispozitivului radicular
I. Aliajele din care pot fi realizate sistemele magnetice sunt cele care au proprietatea de
a respinge alte aliaje
J. Magnetul se poate dezactiva la solicitări mari

Sistemele articulate:
A. Aceste sisteme direcționează forțele spre creasta alveolară
:
 B. Tehnologia de realizare a acestor sisteme este facilă, fapt ce le recomandă pentru
utilizarea frecventă
C. Au dimensiuni reduse, confort sporit pentru pacient
D. Balamalele asigură deplasarea șeilor prin înfundare și permit bascularea prin
desprindere
E. Amortizorii de forță prezintă resorturi elastice ce imprimă mișcări forțate din poziția
inițială, la inițierea masticației
F. Sistemele articulate acționează prin distribuirea uniformă a forțelor
G. Aceste sisteme se utilizează doar în cazul edentațiilor terminale
H. Permit înlocuirea a maximum trei dinți absenți de pe arcadă și se mai numesc sisteme
reziliente
I. Cu ajutorul acestor sisteme se pot realiza mișcări verticale și orizontale ale șeilor în
timpul masticației
J. Din punctul de vedere al dezavantajelor, sistemele articulate duc la o resorbție a
crestei

Pregătirea modelului în vederea duplicării constă în:

A. Gravarea modelului maxilar
B. Deretentivizarea prin aplicarea unor lacuri speciale
C. Deretentivizarea unor zone de interferență
D. Amprentarea modelului funcțional
E. Folierea modelului
F. Folierea modelului preliminar
G. Confecționarea port-amprentei individuale
H. Deretentivizarea dinților restanți
I. Gravarea zonei Ah mandibular
J. Gravarea modelului funcțional

Modelul duplicat:
A. reprezintă copia fidelă a modelului de lucru
B. Este realizat în conformator special
C. completează examenul clinic
D. Tratarea termică se face la temperaturi joase
E. se realizează din gipsuri dure și extradure de clasa a III-a şi a IV-a
F. Este confecționat din ghips
G. reprezintă copia modelului de lucru pregătit
H. se realizează din masă de ambalat
I. se montează în articulator, pentru o corectă realizare a scheletului metalic
:
 J. Se izolează pentru realizarea machetei scheletului metalic

Analiza modelului la paralelograf este o operație realizată de:

A. medic pe modelul preliminar
B. de către medic, pe modelul duplicat
C. și de către tehnicianul dentar
D. tehnician, pe modelul funcţional
E. tehnician și medic pe modelul funcțional
F. de către tehnician pe modelul duplicat
G. medic, pe modelul funcţional
H. de medic și tehnician în cabinet
I. tehnician, pe modelul preliminar
J. și de către medic, în cabinet

După raportul cu protezele fixe, se pot deosebi următoarele tipuri de culise:

A. Mini-micro
B. Intra-radiculare
C. Supra-radiculare
D. Interradiculare
E. în T, H, trapez, circulare
F. Intra-extracoronare
G. Intracoronare
H. Supra coronare
I. Extracoronare
J. Extraradiculare

După modalitatea de confecționare se pot deosebi următoarele forme de culise:

A. vasculare
B. Fabricate industrial
C. Prefabricate
D. Individualizate
E. Extracoronare
F. Din rășini calcinabile
G. În picătură
H. În W
I. Intercoronare
J. Circulare

Forma pe secțiune a patricelor culiselor poate fi:

:
 A. În opt
B. În picătură
C. Din rășini calcinabile
D. În alpha
E. In C
F. In H
G. In T
H. Circulară
I. Ovalară
J. În W

Forma pe secțiune a barelor Dolder poate fi:

A. În C
B. În H
C. Sferică
D. Trapezoidală
E. În Z
F. Ovoidă
G. Dreptunghiulară
H. În U
I. Rotundă
J. Pătrată

Matricea capselor poate avea următoarele forme:

A. Dreptunghiulară
B. Cilindro-sferică
C. În H
D. În T
E. Pătrată
F. Sferică
G. Cilindrică
H. Ovoidă
I. Cilindro-conică
J. Ovalară

Patricile capselor Ceka prezintă următoarele caracteristici:

A. Au dimensiuni mari
B. Sunt variabile ca formă
:
C. Pe secțiune au forma literei S
D. Pot avea formă cilindrică
E. Nu sunt activabile
F. Pot avea formă cilindro-conică
G. Sunt activabile
H. Au formă sferică
I. Pot fi realizate în laborator
J. Sunt prefabricate din rășini calcinabile

Avantajele sistemelor articulate:

A. Distribuția uniformă a forțelor
B. Elemente constitutive din rășini
C. Dimensiuni reduse, confort sporit pentru pacient
D. Rigiditatea construcției
E. Posibilitatea de mișcare
F. Reducerea presiunii pe primul dinte dinspre edentaţie
G. Estetica
H. Resorturi din titan
I. Direcţionarea forţelor spre creastă
J. Libertatea de mișcare a sistemului

Telescoapele:
A. permit deplasarea protezelor în mai multe sensuri, fără ca mișcarea să se transmită
integral dinților stâlpi
B. Capele prezintă aceleași dimensiuni
C. folosesc fricțiunea care apare între suprafața externă a unor cape, fixate pe dinții
restanți și suprafața internă a unei coroane ce face parte din scheletul metalic al
protezei
D. nu asigură o refacerea fizionomiei
E. Se cimentează cu adezivi speciali
F. Sunt sisteme moderne
G. sunt sisteme speciale care permit realizarea unei conexiuni elastice între elementele
dentare ale protezei și șeile mixte
H. Coroana primară este elastică
I. Asigură stabilitatea construcției
J. se realizează numai din aliaje nobile

Bara linguală a protezelor scheletate are, pe secțiune, o formă:

:
 A. dreptunghiulară
B. ovalară
C. pătrată
D. semiovalară
E. semipiriformă
F. semielipsă
G. Formă de trapez
H. semirotundă
I. rotundă
J. variabilă

Atașamentele intracoronare:
A. Nu sunt dificultăți la reparații sau înlocuire
B. Dezavantajul atașamentelor intracoronare - necesitatea realizării unor proteze fixe
care să prezinte o preparație sub formă de casetă
C. Datorită principiului de construcție, limitează mișcările orizontale sau de basculare ale
protezelor, care sunt transmise dinților stâlpi
D. Determină pierderea fricțiunii în timp, și mobilizarea protezei
E. Prezintă ca avantaj major faptul că, elimină componentele vizibile de menținere și
sprijin și ca urmare sunt estetice
F. Nu se încadrează în conturul coronar al dintelui
G. Sunt mai ușor de poziționat în totalitate în perimetrul dintelui
H. Nu sunt eficiente pe dinți cu dimensiuni mari
I. În cazul protezelor cu sprijin mixt este indicată utilizarea lor fără asocierea ruptorilor
de forță
J. Prezintă un sprijin plasat favorabil față de axul lung al dintelui

Capsele - caracteristici:
A. Reprezintă sisteme ce nu permit mișcări orizontale
B. Este necesar să se suplimenteze stabilizarea prin atașarea suplimentară de culise sau
telescoape, pe un număr mare de dinți
C. Sunt indicate extraradicular în cazul supraprotezării sau pentru menținerea protezelor
parțiale mobilizabile
D. Se aplică extracoronar doar în condițiile solidarizării a cel puțin doi dinți
E. Poate apare suprasolicitare mecanică datorită suprafeței de contact dintre
componente
F. Cea mai frecventă utilizare a capselor este pe capele radiculare, dar pot fi plasate si
intraradicular, extracoronar sau pe bare
:
 G. Se aplică în edentaţiile frontale în cazurile în care se impune prezența unei rigidități
H. Rigiditatea lor destul de crescută
I. Sunt aplicate pe fețele proximale ale dinților stâlpi în edentațiile terminale
J. Permit mișcări verticale și de rotație

Avantajele culiselor:
A. Estetică favorabilă (prin placare)
B. Realizează o legătură foarte rigidă între șeile protezei și dinții stâlpi, care vor fi
solicitați printr-un efect de pârghie deosebit de mare in masticație
C. Sunt greu de optimizat,
D. Igienizarea și manipularea sunt greoaie pentru pacient
E. Asigură o bună stabilizare a protezei mobilizabile prin legătura rigidă
F. Preparațiile dentare sunt relativ reduse (la culisele extra coronare)
G. Încărcarea dinților stâlpi este axială (la cele intra coronare)
H. Necesită realizare tehnică de precizie
I. Pot fi activate (în funcție de construcție)
J. Fricțiunea se stabilește greu

Sistemul de menținere magnetică:

A. Sistemul are indicații restrânse clinic
B. Sunt elemente prefabricate, de precizie
C. Au dezavantajul de a se modifica în timp
D. Este format astfel dintr-un magnet propriu zis și un aliaj care se poate magnetiza
E. Este destinat edentaţiilor parțiale, în următoarele situații: edentaţii terminale,
subtotale
F. Este deosebit de simplu și de eficient, utilizat în supraprotezare
G. Este indicat în edentaţiile intercalate
H. Aliajele de titan sunt frecvent utilizate
I. Magnetul poate fi plasat la nivelul conectorului secundar
J. Proteza nu necesită o direcție exactă de inserție

Barele:
A. Sunt conectori principali realizați din aliaje, având o lățime de 5 mm și o grosime de 2-
4 mm
B. La mandibulă sunt mai groase decât la maxilar, unde sunt folosite mai rar
C. Reprezintă cele mai utilizate tipuri de conectori principali al protezelor scheletate
mandibulare
D. Au formă cilindrică, aplatizată vestibulo-oral
:
 E. Se aplică la nivelul șeii distale terminal
F. Au pe secțiune o formă semirotundă, ovală sau de picătură
G. Aplicate la nivel maxilar, pe zona frontală
H. Se realizează din aliaje nenobile
I. Sunt posibile schimbări în raportul dimensional, determinate de zona în care se aplică
J. Conectori principali, cu dimensiuni standard

Indicațiile sistemului telescopic:

A. Dacă nu există contraindicații de ordin estetic se pot realiza și în zona frontală, în
special la nivelul caninilor
B. Acest sistem de supraprotezare poate fi indicat inclusiv pe dinți cu mobilitate de
gradul I
C. Sistem ce este recomandat pentru zona de arcadă cu resorbție
D. Nu este aplicat pe dinți cu mobilitate mare
E. Indicat pentru refacerea fizionomiei
F. Contraindicat a fi aplicat în edentații extinse
G. Se referă la rezolvarea unor forme mai mult sau mai puțin complexe ale edentaţiilor
parțiale întinse, extinse și subtotale, situate la nivelul mandibulei
H. Este suficient să fie aplicat pe un singur dinte restant
I. Pentru cazurile clinice în care dinții restanți care suportă ancorarea sunt repartizați
eficient pe arcadă, în număr mare, iar antagoniștii sunt reprezentați de o proteză
parțială mobilizabilă sau totală
J. Coroana telescopată este indicată pe dinți din zona laterală

Atașamentul după Roach (Degudent) prezintă următoarele caracteristici:

A. patrici din aliaje nenobile
B. nu prezintă reziliență verticală
C. matricea este dintr-un aliaj de Au-Pt
D. patricea are formă cilindrică
E. se poate aplica extracoronar
F. Indicat pentru supraprotezare
G. nu este activabil
H. este un sistem de înaltă precizie
I. patricea are formă sferică
J. Este utilizat în anumite situații clinice

Gutierele sunt folosite în reabilitarea orală în următoarele situații:

A. În unele anomalii dento-maxilare
:
 B. Pentru restabilirea integrității arcadei dentare
C. În edentații terminale
D. În restaurări estetice frontale
E. Pentru interferențe ocluzale
F. În imobilizarea dinților parodontotici
G. Pentru tratamente la nivelul ATM
H. Ca modalitate de protecție pentru sportivi
I. Gutierele nu sunt necesare în reabilitări orale
J. În terapia bruxismului

Gutierele de protecție pentru sportivi sunt:

A. Gutiere antisnoring
B. 5.Gutiere de înălțare
C. Gutiere preconfecționate, standard
D. 3.Menținătoare de spațiu
E. 2. Gutiere preformate "boil and bite"
F. 5.Sisteme speciale de protecție, din silicon
G. 4. Gutiere din rășini acrilice
H. 3.Gutiere realizate prin termoformare
I. 4.Gutiere pentru ATM
J. 2.Gutiere din materiale ceramice

Metodele de realizare a gutierelor în laboratorul de tehnică dentară sunt:

A. 5.Printarea 3D
B. Prin tehnica clasică
C. Ambalarea machetei
D. Sinterizare
E. 2. Metoda directă
F. Galvanoformare
G. Metoda indirectă
H. 4.Termoformarea
I. Prin scanare
J. 3.Metoda semiindirectă

Indicațiile majore de utilizare a gutierelor sunt:

A. Fluorizarea dinților temporari și permanenți
B. Contenție
C. Pentru rezolvarea sindromului algo-disfuncțional
:
 D. Tratamentul edentațiilor unidentare
E. Tratament endodontic
F. Rezolvarea leziunilor carioase
G. Pentru tratamentul edentațiilor parțiale
H. Tratamentul bruxismului nocturn
I. Pentru diagnostic
J. Pentru albirea dinților

Rășinile acrilice în reabilitarea orală pot fi utilizate pentru:

A. 5.Realizarea structurilor speciale
B. 3.Realizarea de Inlay-uri
C. 4.Protezarea pe implanturi
D. 4.Confecționarea gutierelor
E. Restaurări coronare de durată
F. 3.Realizarea bazei protezei totale
G. 2.Nu sunt utilizate în scop restaurativ
H. 5.Protezarea fixă
I. Refacerile coronare provizorii
J. 2.Realizarea componentei fizionomice a protezei hibride

Responsabilitățile tehnicianului dentar sunt:

A. să traseze pe amprentă limitele câmpului protetic atunci când este necesar
B. să realizeze lucrări protetice în timpul corespunzător
C. să efectueze analiza modelului la paralelograf
D. să păstreze o copie a instrucțiunilor scrise pentru o perioadă de timp;
E. să potrivească nuanța conform descrierilor din instrucțiunile originale
F. să urmeze protocolul de control infecțios corespunzător
G. Să înregistreze relațiile intermaxilare
H. să respecte algoritmul tehnologic de realizare a protezelor
I. Să efectueze proba machetelor în cavitatea orală
J. să înregistreze amprenta funcțională

Menţinătoarele de spațiu se utilizează în cadrul reabilitării orale:

A. sunt în concordanță cu dimensiunile spațiului edentat
B. executate numai din aliaje nobile
C. pot fi dispozitive fixe, aplicate la dinții limitrofi breșei
D. sunt elemente tranzitorii până la aplicare unui tratament fix
E. ca păstrătoare a paralelismului dinților vecini edentaţiei și a distanței optime dintre
:
 aceștia
F. folosite ca și corpuri de punte
G. pot determina modificări la nivel ocluzal și funcțional
H. sunt piese protetice, care lezează osul alveolar
I. au rol de traumatizare a parodonțiul de înveliș
J. pot fi dispozitive mobilizabile

Proprietățile ideale ale rășinilor acrilice:

A. să nu-și modifice volumul în timpul prelucrării
B. transluciditate sau transparența sunt minime
C. să nu-și modifice culoarea în mediul bucal
D. temperatura de plastifiere să fie mai mică decât a alimentelor introduse în cavitatea
bucală
E. să nu permită fluidelor să pătrundă în material, evitând astfel apariția halenei
F. determină modificări de culoare ale lucrărilor protetice
G. să adere ușor la alte materiale utilizate în realizarea protezelor fixe;
H. cantitatea de plastifiant nu trebuie să depășească 80% pentru a nu influența negativ
stabilitatea polimerului în cavitatea bucală
I. produce modificări volumetrice
J. să aibă culoarea țesutului pe care îl înlocuiește

Caracteristicile materialelor compozite:

A. duritate mare
B. valoare mică a coeficientului de contracție la polimerizare
C. nu se pot repara în cavitatea bucală
D. rezistență electrică mică;
E. produc fațete de abrazie pentru dinții antagoniști naturali
F. dilatare termică mică
G. rezistență ridicată la abrazie
H. necesită aliaje speciale ca substrat
I. absorbție scăzută la apă
J. modulul de elasticitate este de valoare mică

Caracteristicile zirconiului:
A. Elasticitate
B. Transluciditatea
C. Rigiditate
D. Rezistență mare
:
 E. Duritate crescută
F. Transparență
G. Conductibilitate termică
H. Material biotolerabil
I. Culoarea albă
J. Coroziune

Rășina acrilică, structură și proprietăți:

A. Rășina acrilică nu își păstrează stabilitatea cromatică
B. este afectată de fenomenele din mediul bucal în timpul realizării funcțiilor
C. temperatura de plastifiere a acesteia trebuie să fie mult mai mică decât temperaturile
suportate în cavitatea bucală
D. este comercializat în formă bicomponentă, lichid-lichid,
E. Este un material netoxic, neiritant și fără miros
F. Rășina acrilică este un material nemetalic, polimeric folosit în tehnologia protezelor
amovibile
G. Excesul de polimer poate crește plasticitatea pastei, rezistența mecanică
H. Are rezistența mare, și o densitate redusă
I. redă aspectul natural al gingiei datorită gamei largi de nuanțe de roz chiar și
transparent astfel refăcând estetica
J. Nu trebuie să prezinte elasticitate și rezistență la abrazie
: