Grile rezi - Accidente și complicații ale anesteziei loco-regionale

1. Etiologia durerii în accidentele locale ale anesteziei loco-regionale (pag. 35):

A. folosirea unor ace cu bizoul teșit

B. injectarea lentă a soluției anestezice

C. ace cu asperități

D. folosirea unor soluții prea calde sau prea reci

E. folosirea unor soluții cu urme de alcool

2. Tratamentul în cazul hematomului obrazului după anestezie la tuberozitate este (pag. 37):

A. compresia regiunii genieine cu palma

B. aplicarea în primele 24 de ore a unui prișnitz cald

C. aplicarea în primele 24 de ore a unui prișnitz rece

D. se interzice administrarea antibioticelor

E. după 48 de ore, se aplică un prișnitz cald

3. Manifestările clinice în cazul hematomului după anestezia la Spix sunt (pag. 37):

A. tumefacție pe fața internă a ramului mandibuIar

B. trismus

C. tumefacție geniană

D. pareză facială

E. posibilă modificare de culoare a mucoasei

!! pe site zice ca rasp corect e A, dar dupa carte e C

4. Factorii favorizanți incriminați în ruperea acului în timpul anesteziei sunt (pag. 38):

A. utilizarea unor ace subțiri, cu rezistență la rupere

B. utilizarea unor ace care au fost îndoite anterior

C. schimbarea bruscă a direcției acului intratisular

D. introducerea completă a acului până la ambou

E. lovirea acului de planul osos

5. Complicațiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt (pag. 39):

A. alveolita postextracțională

B. leziunile vasculare

C. necroza mucoasei

D. tulburările oculare

E. trismusul persistent

6. Atitudinea terapeutică în cazul necrozei mucoasei se realizează prin, cu excepția (pag. 39, 40):*

A. folosirea de meșe iodoformate

B. detașarea zonelor necrozate

C. folosirea unei plăci palatinale acrilice

D. administrarea de antiinflamatoare steroidiene

E. administrarea de analgetice

7. Simptomatologia injectitelor postanestezice este reprezentată de (pag. 40):

A. disfagie

B. trismus

C. tumefacție

D. dureri nevralgiforme localizate

E. dureri nevralgiforme iradiate

8. Trismusul persistent apare din cauza, cu excepția (pag. 40):*

A. unei cantități mici de anestezic local

B. ischemiei prelungite

C. hemoragiei

D. puncției septice

E. puncției anestezice
9. Trismusul persistent se tratează astfel (pag. 41):

A. prișnițe reci

B. analgezice

C. miorelaxante

D. benzodiazepine

E. mecanoterapie

10. Descuamarea epitelială apare din cauza (pag. 39):

A. aplicării anestezicului topic pe mucoasa orală un timp mai îndelungat

B. stomatitei aftoase

C. susceptibiliății țesuturilor la anestezicul topic

D. herpesului simplex

E. traumatismele tisulare

ANESTEZIA LOCO-REGIONALA SI GENERALA IN MEDICINA

DENTARA

1. Nervul maxilar asigură sensibilitatea următoarelor structuri:

A. pleoapa
inferioară;
B. buza
superioară;
C. amigdala;
D. faringe;
E. porţiunea anterioară a limbii.

a,b,c

2. *Radacina senzitivă a nervului mandibular inervează:

A. tegumentul regiunii nazale;
B. hemibuza superioară;
C. dinţii inferiori cu ligamentul parodontal şi osul alveolar;
D. glanda submandibulară;
E. sinusul maxilar.
c
3. Urmatoarele afirmaţii despre nervul dentar inferior sunt adevarate:
A. pătrunde în canalul mandibular la nivelul găurii mentoniere;
B. este însoţit de artera şi vena alveolară inferioară;
C. traversează canalul mandibular;
D. are două ramuri terminale, nervul mentonier şi nervul incisiv;
E. este responsabil de sensibilitatea regiunii auricularE.

b,c,d

4. Tehnica Escat de anestezie topică prin imbibiţie se efectuează pentru nervul: A. palatin
anterior;
B. incisiv;
C. nazo-incisiv;
D. nazo-palatin;
E. dentar supero-anterior.
d

5. Anestezia de contact prin badijonare este indicată în intervenţiile asupra gingivo

mucoasei orale, cum sunt:
A. anestezia locului de puncţie anestezică;
B. cauterizări ale mucoasei;
C. extracţia dinţilor parodontotici;
D. detartraj;
E. adaptarea la colet a unei coroane dentarE.

a,b,d,e

6. Indicaţiile anesteziei intraligamentare sunt:

A. extracţii unidentare;
B. rezecţii apicale unidentare;
C. chiuretaj subgingival;
D. tratamentul unui dinte definitiv la copii;
E. tratament endodontic al unui singur dinte sau al unui dinte izolat pe arcadă.

a,d,e,
7. Avantajele anesteziei plexale sunt: A. număr minim de înţepături;
B. anestezie atraumatică;
C. tehnică simplă;
D. este nedureroasă;
E. volum redus de substanţă anestezică.

b,c

8. Dezavantajele anesteziei tronculare sunt:

A. necesitatea unei doze crescute de anestezic;
B. există riscul înţepării vaselor sanguine aflate în imediata apropiere a trunchiurilor
nervoase majore;
C. anestezie completă a mai multor nervi;
D. durata lungă de anestezie, cu riscul de rănire accidentală, când, după terminarea
tratamentului, efectul anestezic este încă prezent E. tehnică dificilă.

b
,
d

9. Repere de anestezie tronculară periferică pe cale endoorală a nervilor dentari supero

posteriori la tuberozitate sunt:
A. creasta zigomato-alveolară;
B. molarul 1 superior, rădăcina disto-vestibulară;
C. molarul 2 superior, raădăcina mezio-vestibulară;
D. molarul 3 superior;
E. mucoasa mobilă, fornixul superior.

a,c,e

10. Teritoriul anesteziat prin anestezia tronculară periferică a nervilor dentari supero
posteriori la tuberozitate este:
A. gingivo-mucoasa vestibulară corespunzătoare molarilor;
B. peretele postero-lateral sinusal împreună cu mucoasa care îl tapetează;
C. cele două treimi posterioare ale palatului dur;
D. dinţii molari împreună cu periodonţiul şi cu osul corespunzător – cu menţiunea că
rădăcina mezio-vestibulară a molarului 1 superior, în 28% din cazuri, este
anesteziată doar parţial;
E. premolarii superiori.
 a,b,d,

11. Avantajele anesteziei tronculare periferice la tuberozitate sunt: A. tehnică simplă,

nedureroasă, atraumatică;
B. volum redus de substanţă anestezică;
C. număr redus de înţepături;
D. anestezie sigură, cu rate de succes peste 95%; E. aspiraţia pozitivă în 0,97% din
cazuri.

a
,
b
,
c
,
d

12. Reperele de anestezie pe cale exoorală a nervilor dentari supero-posteriori la

tuberozitate sunt:
A. marginea anterioară a muşchiului maseter;
B. marginea posterioară a muşchiului temporal;
C. marginea inferioară a osului malar;
D. marginea posterioară a muşchiului maseter;
E. creasta zigomato-alveolară.

a,c,e

13. Teritoriul anesteziat prin anestezia nervului suborbitar la gaura suborbitară este: A.
hemibuza superioară;
B. aripa nasului;
C. pleoapa superioară;
D. pleoapa inferioară;
E. premolarii 1 si 2 superiori.

a,b,d

14. Reperele osoase ale găurii suborbitare sunt:

 A. pe verticala ce trece prin gaura mentonieră şi supraorbitară;
B. sub sutura maxilo-malară;
C. în şantul nazo-genian;
D. la 0,5 cm în afara aripii nazale;
E. la 6-10 cm sub marginea inferioară a orbitei.

a,b,e

15. Locul de înţepătură în anestezia la gaura suborbitară pe cale endo-orală este:

A. la nivelul fosei canine;
B. în dreptul apexului caninului;
C. în şantul nazo-genian;
D. în dreptul aripii nazale;
E. în afara şanţului nazo-genian.
a

16. *Teritoriul anesteziat prin anestezia tronculară periferică la gaura palatină posterioară
este:
A. 1/3 anterioară a fibromucoasei palatine;
B. cele 2/3 posterioare ale fibromucoasei palatine;
C. cele 2/3 posterioare ale palatului dur;
D. 1/3 anterioară a osului palatin; E. vălul palatin anterior.

b
17. Reperele osoase ale găurii palatine posterioare sunt:
A. la 1 cm anterior de cârligul aripii interne a apofizei pterigoide;
B. la 1 cm de molarul 3 la adulţi;
C. la 1 cm înăuntru şi deasupra marginii inferioare a crestei alveolare;
D. la 1 cm de festonul gingival al molarului 1;
E. la 0,5 cm anterior de marginea posterioară a palatului dur.

a,c,e

18. Prin anestezia tronculară periferică a nervului dentar inferior la gaura mandibulară se
anesteziază următorii nervi:
A. nervul mentonier;
B. nervul incisiv;
C. nervul nazo-incisiv; D. nervul lingual;
E. nervul bucal.
 a,b,d,

19. Reperele găurii mandibulare sunt:

A. în mijlocul feţei interne a ramurii verticale a mandibulei;
B. la 1 cm deasupra planului de ocluzie al molarilor inferiori;
C. la nivelul planului de ocluzie al molarilor superiori; D. la jumatatea distanţei între
marginea bazilară a mandibulei şi incizura sigmoidă;
E. la 1 cm sub planul de ocluzie al molarilor superiori.

a,d

20. Reperele de anestezie pe cale endoorală a nervului dentar inferior la gaura

mandibulară sunt:
A. marginea anterioară a ramurii verticale a mandibulei;
B. creasta temporală;
C. plica pterigomandibulară;
D. ligamentul stiloid;
E. planul de ocluzie al molarilor superiori.

a,b,c

21. *Teritoriul anesteziat prin anestezia la gaura mentonieră este:

A.dinţii de la gaura mentonieră la linia mediană împreuna cu osul şi periodonţiul
corespunzător;
B. gingivo-mucoasa versantului lingual;
C. gingivo-mucoasa vestibulară a dinţilor laterali;
D. dinţii molari inferiori;
E. mucoasa jugală adiacentă.

22. *Reper osos al găurii mentoniere este:

A. deasupra porţiunii incipiente a liniei oblice externe;
B. în dreptul premolarului inferior -25% din cazuri;
C. în dreptul rădăcinii premolarului 1 inferior – 20% din cazuri;
 D. distal de premolarul 2 – 10% din cazuri;
E. între rădăcinile celor doi premolari inferiori -75% din cazuri.

23. *Locul de înţepătură pentru anestezia pe cale exoorală a nervului mentonier este:
A. în menton;
B. pe o linie verticală ce trece prin comisura orală;
C. la 1,5-2 cm înapoia comisurii orale;
D. în dreptul rădăcinii meziale a molarului unu inferior;
E. în dreptul premolarului doi inferior.

24. Reperele anesteziei tronculare periferice a nervului bucal sunt: A. marginea anterioară
a ramului ascendent;
B. creasta zigomato-alveolară;
C. planul de ocluzie al molarilor superiori;
D. molarul doi superior; E. orificiul canalului Stenon.

a
,
c
,
E
.
25. *Anestezia nervului bucal prin infiltraţie vestibulară se efectuează astfel:
A. direcţia acului este în jos şi inainte;
B. locul de înţepătură este în mucoasa jugală;
C. se pătrunde superficial 0,2-0,5 cm;
D. se depune mai mult de jumătate de fiolă de anestezic;
E. infiltraţia anestezică se face în dreptul premolarilor.

26. Reperele de anestezie tronculară periferică a nervului lingual sunt:

 A. molarul 3 inferior;
B. trigonul retromolar;
C. şanţul paralingual;
D. molarul 2 inferior la copii;
E. faţa ventrală a limbii;

a
,
c

27. Profunzimea de depunere a soluţiei anestezice pentru anestezia nervului dentar

inferior la gaura mandibulară pe cale endoorală este:
A. 1,5-2 cm;
B. 2-2,5 cm;
C. 2-3 cm;
D. 2,5-3,5 cm;
E. 4-4,5 cm.

28. Repere osoase pentru anestezia pe cale endoorală a nervului dentar inferior la gaura
mandibulară sunt:
A. marginea anterioară a ramurii verticale a mandibulei;
B. trigonul retromolar;
C. linia oblica externă;
D. creasta temporală;
E. linia oblica internă.

a,b,d

29. *Dezavantajul anesteziei nervului nazopalatin la gaura incisivă este: A. volum mare de
soluţie anestezică;
B. risc de rupere a acului;
C. anestezie dureroasă, potenţial traumatică;
D. aspiraţie pozitivă frecventă;
E. necesită înţepături multiplE.

c
30. Reperele de anestezie pe cale endoorală a nervului mentonier la gaura mentonieră
sunt:
A. reperele găurii mentoniere;
B. în dreptul premolarului 1 inferior;
C. fundul de sac vestibular;
D. molarul 1 inferior;
E. comisura orală

a,c,d

31. Acţiunea, efectul anestezic şi toxicitatea substanţelor anestezice sunt determinate de

următoarele proprietăţi fiziochimice şi farmacologice:
A. liposolubilitatea;
B. timpul de înjumătăţire;
C. rata de legare de lipide;
D. efectul vasoconstrictor;
E. valorile ph-ului şi a constanţei de aciditate (pKa).

a
,
b
,
e
,

32. Un anestezic bun ar trebui să îndeplinească următoarele calităţi:

A. potenţial anestezic mare, fără efecte adverse;
B. timp de inducţie crescut;
C. compatibil cu substanţele vasodilatatoare; D. să nu creeze dependenţă; E. să fie
stabil în soluţiE.

a
,
d
,
e

33. *Care din următoarele anestezice face parte din clasa esteri:
 A. articaina;
B. bupivacaina;
C. mepivacaina;
D. xilina; E. procainA.

34. Articaina prezintă următoarele proprietăţi farmacologice:

A. liposolubilitate mare;
B. inducţie anestezică în 5-10 minute;
C. toxicitate de 1,5 ori mai mare decat a procainei;
D. putere anestezică de 4 ori mai mare decât a xilinei;
E. eliminarea este totală în 12-24 orE.

a,c,e

35. Articaina are următoarele contraindicaţii:

A. insuficienţa cardiacă compensată;
B. astm bronşic;
C. hipotensiune arterială severă;
D. copii sub 8 ani;
E. diateze hemoragiparE.

b
,
c
,
e

36. Proprietăţi ale substanţelor adjuvante vasoconstrictoare ale anesteziei locale sunt: A.
reduc sângerarea locală în timpul intervenţiei chirugicale;
B. cresc absorbţia anestezicului local în sânge;
C. scad timpul de acţiune al anestezicului;
D. scad riscul de supradozare;
E. potenţează efectul anesteziC.

a,d,e

37. *Lidocaina (Xilina) trebuie utilizată cu precauţie în: A. diabet zaharat;

 B. boala Paget;
C. infarctul miocardic acut;
D. insuficienţa renală
E. insuficienţa cardiacă.

38. Semnele cardiovasculare de supradozaj datorate adrenalinei în anestezia locală cu

articaină sunt:
A. senzaţie de cald;
B. bradicardie;
C. cefalee;
D. dureri precordiale;
E. ritm cardiac alert şi aritmiC.

a,c,d,e

39. *Adrenalina are următorul efect sistemic: A. scade tensiunea arterială;

B. produce lipoliza în celulele adipoase;
C. scade frecvenţa respiratorie;
D. scade aportul energetic; E. creşte diurezA.

40. Adrenalina are următoarele efecte secundare: A. palpitaţii;

B. bradicardie;
C. anxietate;
D. tremurături;
E. edem pulmonar.

a,c,d,e

41. *La pacienţii cu HTA uşoară sau medie:

A. nu se administrează anestezie locală cu vasoconstrictor;
B. este permisă administrarea substanţelor anestezice cu vasoconstrictor în doză
maximă de 1: 100000;
C. este permisă administrarea substanţelor anestezice cu vasoconstrictor în doză
maximă de 1: 200000;
D. se evită tehnicile de anestezii tronculare periferice profunde;
E. se recomandă psihoterapie şi premedicaţie sedativă şi anxiolitică.
 c

42. In cazul pacienţilor cu tulburări de coagulare: A. se limitează numărul de punctii

anestezice;
B. se evită tehnicile de anestezii tronculare periferice profunde;
C. momentul efectuării manoperelor stomatologice este stabilit în colaborare cu
medicul curant hematolog sau cardiolog;
D. nu există restricţii în ceea ce priveşte anestezia locală;
E.doza de vasoconstrictor asociat substanţei anestezice este de maxim
1:50000. a,b,c

43. La pacienţii cu bronşită cronică şi emfizem pulmonar trebuie avute în vedere

următoarele consideraţii în vederea administrării anesteziei locale:
A. doza de vasoconstrictor din soluţia anestezică trebuie să fie maxim 1:200000;
B. nu există restricţii în ceea ce priveşte concentraţia de vasoconstrictor din soluţia
anestezică;
C. nu se realizează anestezia bilaterală a nervului alveolar inferior sau a nervului
palatin mare;
D. se evită utilizarea tehnicilor de anestezii tronculare periferice “profunde”; E. se
recomandă premedicaţie anxiolitică.

a,c, e

44. Profilaxia durerii în anestezia loco-regională se face prin:

A. injectarea lentă şi fără presiune a substanţei anestezice;
B. evitarea tehnicilor de anestezie tronculară periferică;
C. realizarea anesteziei topice înainte de injectare;
D. utilizarea acelor scurte, subţiri şi cu bizou ascuţit;
E. injectarea superficială, submucoasă a soluţiei anestezicE.

a,c

45. *Accidentele locale ale anesteziei loco-regionale sunt:

A. trismusul;
B. leziuni ale mucoasei orale;
C. durerea;
D. infecţiile perimaxilare;
E. alveolita postextracţională.
 c

46. Complicaiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt: A. pareza facială tranzitorie;
B. tulburarile oculare;

C.trismusul;
D.tulburările de
sensibilitate persistente; E.
traumatizarea buzelor şi a limbii.
c, d, e

47. Ruperea acului în timpul efectuării anesteziei loco-regionale este favorizată de: A.
folosirea acelor prea subţiri;
B. folosirea acelor prea scurte;
C. introducerea rapidă a anestezicului;
D. schimbarea bruscă a direcţiei acului intratisular;
E. folosirea acelor îndoitE.

a,c,d,e

48. *În pareza facială tranzitorie ca urmare a infiltrării anestezice a nervului facial, faţa
devine asimetrică, ca urmare a:
A. lagoftalmiei unilaterale;
B. ptozei pleoapei inferioare;
C. imobilităţii comisurii orale;
D. accentuării pliurilor naturale ale feţei; E. ocluziei inverse pe partea afectată

a
572. Cauzele apariţiei trismusului sunt următoarele:
A. hematomul;
B. ischemia prelungită;
C. puncţia septică;
D. utilizarea acelor prea lungi;
E. soluţii anestezice prea caldE.

a,b,c

573. Cauzele puncţiei septice sunt:

 A. antisepsia incorectă a zonei de anestezie înainte de puncţie;
B. contaminarea acului înainte de efectuarea ansteziei;
C. injectare bruscă a soluţiei anestezice;
D. injectarea anestezicului într-o zonă infectată;
E. efectuarea anesteziei fără mănuşi sterile;

a,b,d

574. *Hematomul labio-mentonier se produce în timpul anesteziei:

A. plexale la dinţii frontali inferiori;
B. plexale la dintii frontali superiori;
C. tronculare periferice la gaura mentonieră D. intraosoase la dinţii frontali inferiori; E.
bilaterale la găurile mentoniere.

575. Tratamentul trismusului postanestezic constă în: A. aplicare de caldură umedă pe zona
afectată;
B. mecanoterapie;
C. administarea de miorelaxante;
D. comprese cu gheaţă pe partea afectată; E. medicaţie analgezică.

a,b,c,e

576. *În vederea realizării anesteziei loco-regionale la pacienţii anxioşi, trebuie luate
măsuri de precauţie datorită riscului de apariţie a următorului accident:
A. tulburări de ritm cardiac;
B. criza de tetanie hiperventilatorie;
C. criza de hipoglicemie;
D. accidente alergice;
E. hipotensiune arterială.

577. Hematomul obrazului produs în timpul anesteziei tronculare periferice a nervilor

alveolari supero-posteriori la tuberozitate apare prin înţeparea:
A. venei alveolare supero-posterioare;
B. plexului venos pterigoidian;
C. arterei alveolare supero-posterioare; D. arterei maxilare interne;
E. arterei pterigo-palatinE.
b
,
c

578. Difuzarea soluţiei anestezice în orbită în cursul anesteziei la gaura suborbitară, are
drept consecinţe:
A. pierderea temporară a vederii;
B. edem palpebral;
C. ptoza palpebrală;
D. oftalmoplegie prin paralizia muşchilor mobilizatori ai globului ocular; E. hemoragie
intraorbitară

a,b,d

579. În cazul şocului anafilactic, instalarea colapsului cardio-vascular se manifestă prin:

A. edem laringian;
B. bronhospasm;
C. tahicardie;
D. aritmie cardiacă
E. hipertensiune arterială

c,d

580. Semnele clinice ale supradozării cu adrenalină sau alt vasoconstrictor sunt:
A. palpitaţii;
B. tremurături;
C.dificultăţi în respiraţie;
D. scăderea ritmului cardiac;
E. scăderea bruscă a tensiunii arteriale sistolicE.

a,b,c

581. *Semnul clinic de supradozare anestezică la concentraţii mici de anestezic este: A.

pierderea cunoştinţei;
B. agitaţie;
C. tulburări vizuale;
D. depresie cardiacă
E. dificultăţi în respiraţie;
b

582. În faza iniţială a şocului anafilactic apar următoarele manifestări clinice:

A. eritem;
B. prurit intens;
C. dispnee;
D. diaree;
E. conjunctivită.

a,b,e

583. *În criza hipertensivă apărută ca accident al anesteziei loco-regionale, tratamentul de

urgenţă constă în administrarea de:
A. factor VIII;
B. nitroglicerină sublingual;
C. aspirină;
D. hemisuccinat de hidrocortizon;
E. E. adrenalină injectabil.
b